Capitolul I STUDIU COMPARATIV PRIVIND BURSELE DE VALORI DIN DIFERITE TARI EUROPENEEvolutia istorica comuna a burselor din Europa a avut drept consecinta un ansamblu desimilitudini aleacestora(burselor) inceeaceprivesteorganizarea, mecanismul de tranzactionare, precum si rolul lor in viata economica. In ultimele decenii insa, ele au urmat traiectorii proprii, definindu-seinraport curealitatilenationale, precumsi cusferelede influenta financiara in care au fost implicate.Cunoasterea diferitelor burse din tarile comunitare prezinta o importanta deosebita pentrurealizareaunei mari pieteeuropene, stiut fiindfaptul cafiecaredintreeleareo importanta deosebita in cadrul pietelor financiare nationale.In ansamblul lor, bursele europene se situeaza pe pozitia a treia in ceea ce priveste volumul capitalizarii bursiere pe plan mondial, dupa pietele americana si japoneza.In ultimii ani bursele europene au cunoscut un dinamismrelativ ridicat, dar diferentiat, unele din ele tinzand sa devina lideri continentali si sa concureze pozitia detinuta de Londra.Acest dinamism, precum si diferentierea performantelor, se datoreaza masurilor de modernizare a burselor precum si a celor de liberalizare economica ce au fost adoptate in ultimul timp in tarile comunitare, paralel cu cele privind cresterea controlului schimburilor si posibilitatea de a investimaiusor in alte tari decat cea de origine a capitalului. Exemplul careaimpulsionat preocuparilepentrumodernizarel-aconstituitBig-Bang-ul londonez; ulterior, Franta (in 1988), Germania (in 1989), Italia (1990) au anuntat, fiecare, cate un mare salt.In continuare vom face o trecere in revista a celor mai reprezentative piete bursiere din Europa Continentala.Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 2 A. Evolutia principalelor Burse de Valori din Europa1.1. Bursele din Regatul Unit al Marii Britanii1.1.1. Scurt istoric al burselor din Regatul Unit al Marii BritaniiLondraafost considerata, pebunadreptate, capitalafinanciaraalumii timpde cateva secole, acest lucru datorandu-se pe de o parte faptului ca era capitala celei mai mari puteri economice, industriale si comerciale precum si centrul celui mai vast imperiu colonial, iar pedealtapartefaptului calirastrelinaerautilizatacamonedadeplatainmarea majoritate a tranzactiilor internationale.Bursa din Londra isi are inceputurile in secolul al XVII-lea, atunci cand se efectuau deja la Londra tranzactii pe actiuni si titluri.Vechea cladire a bursei londoneze, denumita Royal Exchange, dateaza din secolul al XVI-lea, mai exact din1554si afost construitadeSir Thomas Gresham, consilierul economic al reginei Elisabeta.In 1773 asociatiaagentilorde schimb de labursaa cumparatun local propriu, la coltul dintre Threadneedle Street si Sweeting Alley, unde este situata si in prezent bursa de valori londonaza.Bursadevalori londonezasi-apastrat suprematiapanalaprimul razboi mondial, moment in care rolul de lider a fost preluat de bursa din Wall Street.In evolutia moderna a burseilondoneze se remarca doua perioade radicaldiferite, separate de ansamblul de masuri bazate peLegea Serviciilor Financiare (FinancialServices Act) din 1986 si care au fost puse in aplicare in noiembrie 1986 sub denumirea de marele salt.1.1.2. Organizarea si reglementarea activitatii bursiereIn1973burseledinInsuleleBritaniceformauBursaMarii Britanii si Irlandei. In noiembrie 1986 ea a devenit Bursa Internationala de Valori (International Stock Exchange,ISE), fiind cea mai internationalizata piata bursiera din lume.Alaturi de bursa londoneza, de departe cel mai important centru financiar european, functioneaza si bursele regionale, dintre care mentionam:Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 3 - Midland and Western (la Birmingham);- Northern (la Manchester);- Northern Ireland (la Belfast);- Scotish (la Glasgow);- Irish (la Dublin).Autoritatea centrala este SIB (Securities and Investment Board), care elaboreaza si aplica reglementarile privind functionarea diferitelor piete financiare.Inaintedenoiembrie1986, BursadelaLondraaveatrasaturilespecificealeunei bursetraditionale, puternicconservatoare, cuuncadrunormativrelativrestrictiv, toate acestea conferindu-i caracterul unui club inchis. Negocierea in incinta bursei se realiza prin intermediul agentilor debursa,persoanefizice, cuatributiistrict delimitate:jobberii(care actionau pentru contul lor propriu) si brokerii (intermediari de bursa care actionau in numele clientilor lor).Bursa londoneza se afla intr-o pozitie competitiva neavantajoasa in raport cu rivalele sale, New York si Tokyo, datorita unor trasaturi cum ar fi: comisioanelepentrubrokeri eraufixe, ceeaceexcludeaconcurentadintre acestia (din aceasta cauza costul tranzactiilor era ridicat); patrunderealabursaerarelativdificila(defapt pentrubanci, companii de asigurari sau firme straine accesul direct la tranzactiile bursiere era practic imposibil).Acestetrasaturi audeterminat scadereaprogresivaacity-ului londonezpepiata finaciara internationala.Evenimentul care a schimbat aceasta stare de lucruri s-a petrecut in 1986, an in care Bursa de la Londra a adoptat formula unei reforme radicale cunoscuta sub denumirea de marele salt (Big Bang). Aceasta actiune s-a concretizat in masuri cum ar fi: renuntarealacomisionul fixinfavoareacelui negociabil si deschiderea, in acest fel, a competitiei intre brokeri; desfiintarea barierelor institutionale intre brokeri si jobberi, intermediarii numindu-seacumbrokers-dealers, careactioneazasimultanpentrucontul lor propriu (dealers) si pentru contul clientilor (brokers); bursa si-a deschis portile pentru banci si pentru straini, prin posibilitatea oferita acestora de a cumpara sau de a cere un loc de bursa (din martie 1986 bancile, Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 4 caseledeasigurari si institutiilefinanciarebritanicesi strainepot saobtina controlul asupra firmelor broker-dealer sau sa fuzioneze cu acestea).Totodata, a fost inlocuit sistemul de cotatie "floor" printr-un sistemde cotatie international "tabela electronica plus telefon" pentru tranzactiile cu titluri de valoare, cunoscut sub denumirea de SEAQ ( Stock Exchange Automated Quatation System).1.1.3. Pietele de valori mobiliareBursa Internationala de Valori (ISE) cuprinde:- piata titlurilor nationale; piata titlurilor internationale;- piata optiunilor; piata valorilor de tezaur.Piata titlurilor nationale este formata din: piata principala (oficiala) piata in afara cotei (secundara)C Piata principala (Stock Exchange sau Full Listing)Este cea mai veche si reprezinta piata principala pentru titlurile aflate la populatie. Pe aceastapiatasunt cotatecalemai importantesocietati (aproximativ2500). Incepandcu ianuarie1991, titlurileinscriselacotasunt clasateinmai multecategorii, infunctiede volumul mediu zilnic al tranzactiilor. Scopul pentru care s-a facut aceasta clasare a titlurilor pe categorii, ilreprezinta cresterea lichiditatiiactiunilor. Variatia cursuluidepinde mult de categoria din care face parte titlul.Potrivit criteriilor stabiliteprinNMS(Normal Market Size), titlurilesunt clasatein alpha, beta si gama:-titlurile alpha sunt acele titluricu un nivelzilnic altranzactiilor de peste 2000 de operatiuni. Eleprezintaceamai marelichiditatesi sunt tranzactionatedirect prin intermediul sistemului de cotatie asistata de calculator SEAQ. Astfel informatiile sunt trimise in timp real societatilor de intermediere si birourilor investitorilor interesati.-titlurilebeta: inaceastacategorieseincludaproximativ1000detitluri, cese caracterizeaza prin faptul ca nu este obligatorie comunicarea instantanee a tranzactiilor care privesc societatile emitente de dimensiuni mici.- titlurile gamma, sunt, ca si cele beta, putin lichide.Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 5 Pentru titlurile care fac obiectul unor tranzactii de mica anvergura (mai putin de 1000 de operatiuni zilnice), sunt desemnati doi market-makers, care trebuie sa asigure lichiditatea acestor valori (la celelalte titluri este nevoie numai de un market-maker) deoarece cu cat valorile au mai putina lichiditate, cu atat piata trebuie mai mult animata.Pentru a ajunge pe aceasta piata o societate trebuie: saexistedecel putin3ani si sacomuniceinformatii peultimii 3ani de activitate sa ofere public cel putin 25% din actiunile emise sa difuzeze periodic anumite informatii privind evolutia rezultatelor si perspectivele societatiiC Piata secundara (Unlisted Securities Market)Afost creata in 1980 pentru firmele mijlocii (peste 550) care disponibilizeaza publicului minimum 10% din actiunile lor. Procedura admiterii presupune ca: societatea sa existe de cel putin 2 ani si sa comunice informatii despre ultimii doi ani de activitate sa ofere public minimum 10% din actiunile emise.Exigentele privind informarea pe aceasta piata sunt mai reduse in comparatie cu cele aferente cotei oficiale.Aceasta forma a pietei bursiere se confrunta cu o lipsa de lichiditate, determinata de absenta investitorilor in asemenea valori. Totusi volumul tranzactiilor este in crestere (peste 4 miliarde ECU in 1992).Piata titlurilor internationale (International Equity Market, IEM)In prezent, Londra este cea mai internationalizata piata bursiera din lume, tranzactiile avand loc prin telefon, iar cursurile stabilindu-se prin sistemul de cotatie asistata de calculatorSEAQ International. In 1992, din 2559 de valori cotate pe piata principala, 604, respectiv 24%, erau straine. Cele mai reprezentative in acest sens sunt titlurile apartinand urmatoarelor tari: Australia, Canada, Spania, Germania, Hong-Kong, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Africa de Sud, Elvetia, SUA etc.Piata optiunilorBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 6 Piataoptiunilor negociabileafost creatain1978inscopuri speculativesi pentru acoperirea riscurilor. Optiunile negociabile se mainumesc sioptiunitraditionale, existand astazi peste 70 de astfel de optiuni tranzactionate in cadrul city-ului londonez.Piata valorilor de tezaur (GILT EDGED)Valorile de tezaur (obligatiuni, bonuri de tezaur) sunt emise de stat si achizitionate, indeosebi, de investitorii institutionali.1.1.4. Principalii indici bursieri= Financial Times 30 (FT 30) care cuprinde 30 dintre cele mai active valori, dar care se foloseste din ce in ce mai rar. Valoarea lui la 30.01.1994 a fost de 1864 puncte.= Financial Times 100 (numit FOOTSIE 100), cuprinde 100 din cele mai importante actiuni britanice; serveste ca suport pentru contractele futures si options pe indici. Valoarea inregistrata la 30.01.1994 a fost de 2337,3 puncte.=Indicele FT-SE 250este compus din 250 de societaticare succed pe cele 100 luatein calculul indicelui FOOTSIE 100. Cei doi indici formeaza impreuna un alt indice numit FT-SE 350=Financial Times Europeeste compus din 1100 valorirepartizate pe cele 12 tari care faceau parte, in 1992, din Comunitatea Europeana=EUROTRACK100, exprimat inDEM, incorporeaza100valori negociatein Europa Continentala si serveste, incepand cu 1991, ca suport pentru contractele futures=EURO TRACK 200, calculat in ECU silansat pe piata in 1991, cuprinde valori negociate pe piata londoneza si este compus astfel:- valori britanice: 43,30%- valori germane: 14,23%- valori franceze: 12,97%- valori olandeze: 7,79%- valori elvetiene: 6,90%- alte valori CE: 15,08%1.1.5. Sistemele de negociere, decontare si livrareBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 7 Intermediarii de bursaIntermediarii financiari care au relatii cu clientela se numesc brokers/ dealers; acestia pot opera atat pe cont propriu, cat si pe contul clientilor. Alti operatori mai sunt brokerii care executa numai ordineleclientilor;market-maker-iiindicapretul cererii si al oferteisi sunt obligati sa mentina lichiditatea si concurenta libera pe piata. Mai exista Gilt Edged market-makers care sunt intermediari specializati in operatiuni cu bonuri de tezaur.Cotatia titlurilorC Sistemul electronic de cotatie (SEAQ)LondonStockExchange(LSE)afost preocupatadeinformatizareaactivitatii sale incadinanii '60. Astfel, in1979afost introdusunnousistemcomputerizat decliring, denumit TALISMAN, care a modificat radical procedurile utilizate. In urmatorii ani sistemul informatic al LSE a fost imbunatatit cu o noua componenta, denumita TAURUS, prin care s-a autorizat transferul de proprietate asupra titlurilor mobiliare si a inregistrarii acestora.Cea mai importanta imbunatatire a constituit-o insa introducerea sistemului de cotatie asistata de calculator SEAQ (Stock Exchange Automated Quotations). Sistemul SEAQ este capabilsa tranzactioneze simultan peste 2000 de titluri. Brokeriisimarket-maker-iiau la dispozitie terminale dedicate, prin intermediul carora isi introduc preturile de vanzare sau de cumpararealerespectivelor titluri. Informatiilesunt transmiseintimpreal societatilor de intermediere si birourilor investitorilor interesati.Astfel, prinintermediul sistemului SEAQsepot consulta, pemonitoare, celemai bune preturi inregistrate de market-makers pentru un anumit titlu. Dialogul intre investitor si agentul deschimbpoateavealocfieprinmijloaceclasicedecomunicare(telefon, fax, telex), fie prin intermediul calculatorului.CSEAQ InternationalIn 1986 a fost pus in functiune un sistemreglementat: SEAQInternational. Aproximativ 700 actiuni ale celor mai mari societati sunt cotate pe IEM (International Equity Market).Prin intermediul acestiu sistem, contactul cu bursa se realizeaza din afara acesteia si, mai mult, prin retelele de calculatoare internationale, din orice punct de pe glob care este conectat laretea. Preturilesunt stabiliteprinmarket-makers, caresunt innumar de50. Sumamedie atranzactiilor peaceastapiataestedeordinul a120.000 lire.Dezvoltarea Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 8 sistemului SEAQa permis legarea bursei irlandeze (Irish Stock Exchange) de cea londoneza, cu facilitati multiple de informare prin reteaua Reuters (Instinet), conducand la internationalizareaacesteiasi lacrestereavertiginoasaaimportantei bursei londoneze, volumul tranzactiilor crescand de la 132,2 miliarde lire in 1990 la 277,1 miliarde lire in 1992.Finalizarea tranzactiilorC Plata obisnuita (ordinara)Reglementarile stabilesc drept perioada de lichidare un termen de minim 15 zile (10 zile lucratoare). Acest mod de plata are in vedere actiunile ordinare si titlurile cu venit fix din sectorul privat.C Plata in numerar (cash settlement)Transferul electronic al dreptului de proprietate al titlurilor, atunci cand acestea sunt dematerializate, se realizeaza printr-un sistem de compansare si reglementare perfectionat si anume TAURUS (Transfer and Automated Registration of Uncertified Stock). Acest mod de plata priveste obligatiunile de stat si cele emise de colectivitati locale.1.1.6. Piata britanica de produse derivate si sinteticeLIFFE (London International Financial Futures and Options Exchange), este cea mai importantadintrepieteleeuropenedeprodusederivatesi sintetice(pietele"futures" si "options") si atreiadintrepieteledeacest gendinlume. Succesul saupoatefi atribuit urmatorilor factori: Diversitatea produselor saleProdusele care se negociaza in prezent pe LIFFE sunt:- contracte pe rata dobinzii- contracte pe indici bursieri (FTSE 100 si FTSE 250)Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 9 - contracte pe devize: prin contractele "futures" si "options" pe , , DM, ECU si lire italiene, LIFFE ofera cea mai cuprinzatoare piata "futures" si "options" din lume.Datoritafuziunii cuLCE, produsainseptembrie1996, peLIFFEsenegociazain prezent o serie de marfuriperisabile sicontracte agricole. In aceasta categorie se includ contractele "futures" si "options" pe cacao, cafea, zahar alb, seminte, cartofi si pe indicele Baltic Freight. LichiditateaLIFFEainceput satranzactionezeinseptembrie1982iar volumul tranzactiilor a cunoscut o ascensiune rapida de la an la an, astfel incat in al doilea trimestru al anului 1996 aufost negociate37.130.409contracte, reprezentandunvolummediuzilnic de608.695 contracte. Datorita marii lichiditati existenta pe aceasta piata sunt facilitate executii oportune si eficienteatat inceeaceprivesteordineledetinatorilor individuali, cat si peceleale investitorilor institutionali. Internationalizarea vietii bursiereGamalargadeprodusenegociateincadrul LIFFEestesprijinitadetendintade internationalizare a vietii bursiere. Dintre cele aproximativ 200 de firme membre ale LIFFE, peste70%sunt firmecucapital strain(categorieincareseincludcelemai importante institutii financiare de pe plan mondial).Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 10 Componenta internationala a membrilor LIFFESursa: LIFFE- An Introduction (1996) Avantajul strategic zonal legat de diferentele de fus orarOrele de tranzactionare din cadrul LIFFE acopera decalajul care se creaza intre orele detranzactionaredinmajoritateacentrelor financiaredinOrientul Indepartat si celedin America de Nord, si se suprapun peste orele de tranzactionare ale Comunitatii Europene, oferind astfel acesteipiete (LIFFE)siutilizatorilor saiun avantajstrategiczonallegatde diferenteledefusorar. Succesul acestei burseaconsolidat pozitiastrategicaacity-ului londonez in calitate de centru financiar international. Integritatea preturilorUna dintre functiile unei piete eficiente este aceea de a-si asigura clientii ca preturile distincte care exista pe piata monetara si pe piata produselor derivate si sintetice reprezinta oreflectarevalidaarealitatilor pietei curente. Mecanismul cuajutorul caruiaoricepret temporar nefundamentat dinpunct devedereeconomicsi financiar esterapidcorectat poarta denumirea dearbitraj.Arbitrajul activesteunul dintre cele mai importantemotive pentru care perticipantiipe piata pot avea incredere in intergritatea preturilor contractelor negociate pe LIFFE. Angajamentul de a inovaEuropa ContinentalaMarea BritanieJaponiaSUAalteleBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 11 Situat peCannonBridgeincity-ul londonez, ringul detranzactionaredincadrul LIFFE a fost special conceput pentru a se putea adapta la modelul traditional de tranzactionare prin strigare, asistat fiind de o retea de propagare in timp real a informatiilor cu privire la preturi.C Automated Pit Trading System (APT)Tranzactionarea prin strigare este asistata de un sistem de tranzactionare bazat pe tabela electronica numitsistem APTcu ajutorulcaruia se realizeaza atat o prelungire (o extindere) a zilei de tranzactionare pentru produsele negociate in ring, cat si crearea unui mediu de tranzactionare complet automatizat pentru contractele "futures" pe JGB (Japanese Government Bond) de-a lungul intregii zile. Contractul JGB este singurul contract care se tranzactioneaza prin sistemul APT si nu prin strigare. Contractele, in cadrul APT, se negociazainbirourilemembrilor laterminalelecaresunt conectatelaoreteacentrala. Aceasta retea conecteaza toate terminalele APT si tranzactionarea continua de o maniera transparenta intre membrii.C Fast Automated Screen Trading (FAST)Pentru contractele pe marfuri se utilizeaza un sistem separat de tranzactionare bazat pe tabela electonica numit FAST. Contractele "futures" si "options" pe zahar alb se tranzactioneazaexclusivprinacest sistemsi nuin ring.Casi incazul APT, nivelelede informatiiaccesibile in cadrultranzactiilor in ring sunt reproduse pe terminale, contractele fiind executate in birourile membrilor, prin intermediul acestui sistem automat.C Trade Ragistration System (TRS) si Clearing Processing System (CPS)Prin aceste sisteme membrii realizeaza in timp real alocari, ajustari ale tranzactiilor si pastrari de pozitii. Informatiile sunt accesibile rapid, atat in ring cat si in birourile membrilor, si oriceerori raportate, atunci candeleintervin, pot fi prompt corectate. Acestesisteme ofera informatii on-line (directe) in legatura cu pozitiile tuturor contractelor executate, permitand controlul permanenet si managementul pozitiilor, si deci al riscului.Numai membri LIFFE pot tranzactiona direct in ring sau prin sistemul APT. Orice alta persoana care este interesata sa obtina o pozitie intr-un contract LIFFEtrebuie sa imputerniceasca un membru care sa actioneze in numele sau. Persoanele care tranzactioneaza in cadrul LIFFE sunt de doua tipuri: traderi si brokeri. Un trader actioneaza Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 12 in nume propriu sau in numele companiei sale, in timp ce un broker actioneaza in numele altei persoane (traderii care actioneaza in nume propriu sunt cunoscuti sub denumirea de "locali"). Un trader realizeaza profit datorita pozitiilor pe care le are in contracte "futures" sau "options", sau datorita pozitiilor avute in cadrulproduselor de baza. Un broker realizeaza profit din comisioanele percepute pentru tranzactiile facute in numele altor persoane.1.2. Bursele din Franta1.2.1. Scurt istoric al burselor din FrantaIn Franta, primele doua orase in care s-au organizat burse de valori au fost Lyon si Toulouse. Apoia venit randulParisului. Conform opiniilor unor specialisti, bursa de valori din Paris este una dintre cele mai vechi din lume. Inceputurile ei dateaza din 1138.In secolele XIII-XV activitatea bursei se desfasura indeosebi pe un pod ce traversa Sena, langa Palatul Justitiei, pod care ultarior a fost denumit, din aceasat cauza, Pont-au-Change. Apoi "sediul" bursei s-a mutat succesiv in curtea Palatului Justitiei, Piata Vendme, Halle aux Bls, in strada Quincampoix etc. In 1718 au loc faimoasele speculatii cu actiunile emise de compania de comert a bancherului John Law. In 1724, dupa esecul Law, bursa din Paris face obiectulunor reglementariregale. Prin decretulde organizare a activitatii bursiere se preciza ca tranzactiile se efectueaza intr-un interval de 3 ore, iar la tranzactionarepot participa numai "bancherii, financiarii, agentii deschimbsi comert, burghezii cunoscuti si domiciliati in oras, precumsi strainii care au un reprezentant parizian". BursadeValori parizianaestesituatasi astazi incladireadepeRuedeQuatre-Septembre, in apropiere de Piata Operei.InpreajmaRevolutiei, erau cotate 17 valorimobiliarela Bursa dinParis.Numarul valorilor mobiliare cotate a crescut de-a lungul secolului XIX datorita progresului industrial. In 1852, peste 200 de valori mobiliare erau cotate la Paris (societati bancare, de asigurari, din industria chimica etc).Initial, la bursa din Paris se tranzactionau atat titluri financiare, cat si materii prime. Dupa ce s-a mutat in localul actual, tranzactiile cu marfuri au fost transferate in alte imobile, iar bursa a ramas numai de valori mobiliare.Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 13 In urma reformei din 1979 (legea Monroy), care aduce importante avantajefiscale, are loc o crestere a numarului titlurilor straine negociate. Datorita reformelor din1983, 1987si apoi acelor din1990si 1991, seproducedezvoltareaaccentuataa activitatii pe pietele bursiere franceze.1.2.2. Organizare si reglementareExista in Franta 7 burse de valori: bursa din Paris sase burse regionale: Lyon, Nancy, Lille, Nantes, Bordeaux si MarseilleUn titlu nu poate fi cotat decat la o singura bursa.Piata bursiera franceza, spre deosebire de cea germana, se caracterizeaza printr-un grad inalt de centralizare: desi pe langa bursa de la Paris exista sase burse regionale, bursa centrala centralizeaza cvasitotalitatea tranzactiilor cu titluri (97% din tranzactiile bursiere). In 1990 deverul bursei de la Paris era de 698 miliarde FRF pentru actiuni si 4008 miliarde FRF pentru obligatiuni dar cu toate acestea, cu o valoare capitalizata de 2112 miliarde FRF la sfarsitul lui 1989, Franta se situa la mai putin de jumatate din valoarea inregistrata in Marea Britanie si aproape la valoarea inregistrata de bursele germane.Cele mai active titluri franceze in 1990 au fost CCE, Elf Aquitaine, Peugeot, Suez si Eaux, iar dintre titlurile straine, Deutsche Bank, Siemens, Royal Dutch, IBM si Nestl.1.2.3. Reforma bursei francezeIncapand cu anul 1983, bursa franceza a intrat intr-un accelerat proces de modernizare si dezvoltare. In martie 1987, ministrul Economiei, Finantelor si al Privatizarii a anuntat o reforma importanta a burselor franceze.Astfel, la 21 ianuarie 1988 se adopta noua lege bursiera, creandu-se astfelcadrul legalaluneirestructurariradicale a pietei. Scopulreformei, dupa declaratiile autoritatilor, eracaParisul sadevinaadouapiatafinanciaraeuropeana, dupaLondra. Principalele masuri luate cu aceasta ocazie au fost: abolirea monopolului agentilor de schimb asupra operatiunilor de bursa, monopol datand din 1808: dupa 1 ianuarie 1989 dispare monopolul agentilor de schimb. Societatile de bursa, in numar de 58, se substituie agentilor de schimb. Statutul lor este acela de societati comerciale al caror capital este deschis partenerilor francezi si straini. Bancile franceze controleaza majoritatea Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 14 societatilor de bursa pariziene (25) si 10 societati de bursa din provincie. Exista, de asemenea, intermediari straini care controleaza un numar de 12 sociatati de bursa din provincie si 4 companii de asigurari. deschidereacapitalului societatilordebursapentruinvestitorii terti: investitii financiare, societati industriale sau comerciale, alti detinatori de fonduri. eliminarea diferentelor dintre institutiile care actioneaza pe piata secundara si celecareactioneazapepiataprimara, primeleputandsaindeplineascatoate operatiunile din sfera ultimelor (inginerie financiara, gestiune de portofoliu etc).Incepand din ianuarie 1991 se creaza o piata nationala integrata, inlocuind organizarea anterioara care limita competenta societatilor de bursa la negocierea exclusiv a titlurilor cotateinzonelecareleeraurepartizate. Inconsecinta, toatevalorilecotatein Franta pot fi tranzactionate de orice agent al pietei financiare, pe oricare din zonele pietei (centrala sau regionala).Intreagapiatae supravegheata de ComisiaOperatiunilorde Bursa (LaComission des Oprations de Bourse, COB), organism similar cu SEC din SUA. COB a fost creata in 1967invedereafavorizarii dezvoltarii pietei devalori mobiliaredinFranta. Estevorba despre un organism public national, astfel incat presedintele sau este numit de catre guvern peoperioadade8ani. Acest organismestecompus, inafaradepresedinte, dealti 8 membri,alcaror mandat e reanoibil o singuradata. Eldispune de o echipaformata din peste 100 de specialisti, si are o mare libertate de actiune (fiind autonom).COB vegheaza la protectia investitorilor si la ameliorarea calitatii informatiilor furnizatedesocietatilecotate: controleazainterventiiledepepiatafinanciara(din1986, COB poate nu numaisa controleze retelele de plasament ale valorilor mobiliare, cisisa controleze gestiunea portofoliului celor ce intervin pe piata). Autorizeaza, totodata, crearea de SICAV-uri (Societati de Investitii cu Capital Variabil) si de FCP-uri (Fonduri Comune de Plasament) si isi da avizul pentru societatile care administreaza portofolii de valori mobiliare.MijloaceledeactiunealeCOBsunt multiple: eaprezintainfiecareanunraport publicat in Jurnalul Oficial. Ea poate propune modificari de legi si de reglementari; poate, de asemenea, sa ceara sanctiuni penale impotriva societatilor sau persoanelor fizice pe care le supravegheaza.Alte institutii care garanteaza securitatea pietei si a operatorilor sunt:Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 15 C Consiliul Burselor de Valori (CBV) este organismul care elaboreaza regulamentul general al pietei, asigurandaplicareasi respecterearegulilorbursiere. CBVesteinfapt autoritatea pieteibursieresiesteformatdin10 membrialesi de societatilede bursa, un reprezentant al societatilor cotatesi unul al personalului bursei. Putereapublicaeste reprezentata de un Comisar guvernamental.CBV reglementeaza: conditiile de admitere a activitatii intermediarilor conditiile de admitere sau radiere a valorilor mobiliare organizarea si functionarea pietei dispozitiile de ordin deontologic cu privire la activitatea societatilor de bursa si a salariatilor lorC Societatea Burselor Franceze (SBF) este organul executiv al CBV si asigura buna functionare a pietei, aplicand deciziile CBV. In atributiile sale intra reglementarea, compensareaoperatiunilor bursiereintresocietatiledebursa, asigurandpublicitateasi difuzarea informatiilor bursiere. De asemenea, ea poate decide suspendarea cotatiei unui titlu. SBF are statutul de institutie financiara de specialitate si este organizata ca societate anonima, actiunile ei fiind detinute de societatile de bursa.SBF are urmatoarele atributii: organizeaza functionarea pietei stabileste masurile de securitate se ocupa de dezvoltarea si promovarea pietei bursiere si de buna informare a investitorilorCAsociatiaFrancezaaSocietatilor deBursareunesteansamblul societatilor de bursa. In1991, SBFacreat impreunacuCasadeDepozitesi Consignatieosocietate comuna, specializata in tranzactiile bursiere.AFSBconstituieuninterlocutor reprezentatival profesionistilorcuputereapublica (franceza si europeana) si cu autoritatile pietei.1.2.4. Categoriile de detinatori de valori mobiliareBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 16 Cpersoanelefizice(particularii): lafineleanului 1986, ei erauestimati deCOB (conformstudiului efectuat de Brigitte Letellier) la 4.000.000 actionari individuali si 2.000.000 detinatori de obligatiuni.C cluburile de investitiiC intreprinderileC bancileC investitorii institutionali care cuprind: Casa de Depozite si Consignatie societatile de asigurari Casele (fondurile) de pensii SICAV-urile si fondurile comune de plasamentDetinatorii de titluri pot fi clasificati dupa importanta titlurilor pe care le detin. Datele statistice care urmeaza indica repartitia titlurilor in procente din capitalizarea bursiera:Categoriile de detinatori Actiuni Obligatiuin Particularii28-30% 35% Intreprinderi Banci20-24%4%7% Investitorii institutionali23% 57% (a) Straini16-20% 1% Total100% 100%Sursa: La bourse dmystifie (Claude-Annie Duplat)NOTA: (a) procentajul de obligatiuni detinute de investitorii institutionali este ridicat mai ales datorita reglementarilor care stipuleaza ca obligatoriu ca minim 35% din portofoliulacestora sa fie reprezentat de obligatiuni.1.2.5. Pietele de valori mobiliareInca din secolul trecut au existat in Franta trei sectiuni distincte ale pietei bursiere: piata oficiala (cota oficiala) piata secundara piata in afara coteiBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 17 Cota oficialaPiataoficialas-aorganizat conformunei legi din1808, princareautoritatileau recunoscut o asociatie de agenti de schimb, cu un numar de 70 de membri. Operatiunile de schimb, controlate de catre guvern si facute numai de catre persoanele autorizate, au fost in mare masura reglementate, limitand posibilitatea speculatiilor.Piataoficialaregrupeaza, inprezent, titlurilesocietatilorreprezentativefranceze si straine, precum si cvasitotalitatea imprumuturilor obligatare.Pentruafi admiselacotaoficiala, societatiletrebuiesaindeplineascacumulativ anumite conditii impuse de COB: capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 150 mil. FRF 25% din actiuni sau 500.000 de titluri sa fie difuzate la public ultimele trei exercitii sa se incheie cu beneficiidifuzarea periodica a unor informatii: cifre de afaceri trimestriale, situatii provizorii ale bilantului, note informative prealabile tuturor operatiuinlor financiare (cresteri de capital, emisiuni de imprumuturi obligatare etc)Piata oficiala este divizata in doua segmente:C Piata cash (numerar) - pentru tranzactii in numerarC Piata cu reglementare lunara (le march rglement mensuel - RM) - care este cea mai reprezentativa si la care coteaza societati franceze si straine de renume.Piata cu reglementare lunara a inlocuit vechea piata la termen, dupa reforma din 24 octombrie 1983. Aici sunt tranazctionate valorile cele mai active ale cotei.Pentruafi admiselacotaoficiala, societatiletrebuiesaindeplineascacumulativ anumite conditii: capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 150 mil. FRF 25% din actiuni sau 500.000 de titluri sa fie difuzate la public ultimele trei exercitii sa se incheie cu beneficii difuzarea unui numar cert de informatiiPe piata cu reglementare lunara exista posibilitatea negocierii unor contracte conditionate. Principalele tehnici ale pietei conditionate sunt:Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 18 operatiunile cu prima: mecanismul lor este relativ simplu: cumparatorul lor nu risca decat o suma limitata, reprezentata de primacontracte peoptiuni: initial afost vorbadespreoptiuni nenegociabile, adica posesorii lor le achizitionau, fara a avea posibilitatea de a le revinde. In iunie 1987 la Bursa din Paris s-a deschis piata optiunilor negociabile.Piata secundaraA fost creata la 3 ianuarie 1983, si este rezervata intreprinderilor mijlocii, care sunt adesea intreprinderi familiare si care obtin rezultate satisfacatoare, dar care nu dispun de fondurile proprii necesare dezvoltarii viitoare.Societatile cotate pe piata secundara au dubla origine:(a) unele sunt societati tranzactionate deja pe piata in afara cotei (pe un compartiment special al acesteia),(b) altele coteaza pentru prima data la bursa.Pentru a fi admise pe piata, este necesar sa fie indeplinite anumite conditii: capitalizarea bursiera sa fie de cel putin 10 mil. FRF min. 10% din actiuni sa fie difuzate publicului difuzarea informatiilor catre public este, in principiu, mai redusa decat in cazul societatilor inscrise la cota oficialaPiata in afara coteiAceasta piata permite negocierea titlurilor care nu sunt admise nici la cota oficiala, nici pe piata secundara si care fac obiectul unui numar mic de tranzactii.Pe aceasta piata sunt cotate: obligatiuni francaze actiuni franceze si straine cu lichiditate scazuta si risc relativ mareSocietatilecaredoresc safiecotateseadreseazaCOB, prezentandstatutul si bilantul financiar (pe ultimii 3 ani) pentru deschiderea unei linii de cotare.1.2.6. Principalii indici bursieri de pe piata franceza sunt:= SBF Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 19 240 (Societatea Burselor Franceze): este indicele general al Bursei de la Paris si cuprinde 240 de titluricotate pe piata cu reglementare lunara si in numerar. El este vechiul indice CAC general, din vremea cand bursa era administrata de Compania de Agenti de Schimb. Dupareformapietei bursierefranceze(din1988) aceastacompanieesteinlocuitade Socitatea Burselor Franceze si astfel indicele si-a schimbat denumirea in SBF 240. Este un indice ponderat. Data de referinta a indexariieste 31.12.1981 (marimea obtinuta la acea data a fost echivalenta cu 100 puncte). Valoarea obtinuta la 31.12.1989 a fost de 540,88 puncte.= CAC 40 (Cotation Assiste en Continu): regrupeaza 40 de actiuni, cele mai active si care sunt cotate numai pe piata cu reglementare lunara. Poate deci servi drept indicator al tendintei, dar importanta sa vine mai ales din faptul ca serveste drept suport al contractelor "futures" si "options". El este foarte bine corelat cu indicele general SBF 240. Este un indice ponderat. Data de referinta a indexarii este 31.12.1989, marimea obtinuta la acea data fiind echivalenta cu 1000 de puncte. Valoarea la 31.12.1987: 1981,2 puncte.= Indicele AGEFI cuprinde toate valorile negociate pe piata cu reglementare lunara, 200detitluri negociatepepiatainnumerar si aproapetoatevalorilecotatepepiata secundara. Nu este ponderat.=Indicele INSEE, in a carui compozitie sunt incluse 258 actiuni negociate atat pe piataoficiala(dintrecare50cotatepeRMin1989), cat si peceasecundara. Nueste ponderat.=OMF 50, concurentul privat al CAC 40, serveste drept suport al unei alte piete a optiunilor.1.2.7. Sisteme de negociere, decontare si livrarePietele de negociere sunt: piata in numerar piata cu reglementare lunaraC Pe piata in numerar executia ordinelor, livrarea si incheierea operatiunilor cu titluri sunt efectuate imediat. Bursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 20 Oparteavalorilor admiselacotaoficialasi celealesocietatilor cotatepepiata secundara sipe piata in afara coteipot fiachizitionate sau vandute in numerar. Aceasta piata nu necesita fonduri importante pentru derularea tranzactiilor.CPepiata cu reglementare lunaraexecutia ordinelor, livrarea si incheierea operatiunilor cu tiluri se realizeaza la un moment ulterior, la lichidare, care dureaza 7 zile, iar ultima zi coincide cu ultima zi de bursa din luna. Cantitatea minima care poate fi apelata, numita cotitate, corespundea (in 1986) uneisume totale a tranzactiilor situata intre 4.000 FRF si 10.000 FRF. Ordinele trebuie sa reprezinte un multiplu alcotitatii. Operatiunile pe aceasta piata trebuie sa fie garantate prin depozite prealabile de acoperire. Aceste depozite pot fi constituite in numerar, in valori mobiliare sau aur astfel: fie 20% sub forma de lichiditati sau bonuri de tezaur; fie 25% in obligatiuni franceze sau aur; fie 40% daca era vorba despre alte valori. Tranzactiile, pe piata cu reglementare lunara, sunt ferme atat in ceea ce priveste pretul, cat si cantitatile negociate: deconterea si livrarea au loc in ziua de lichidare. In cazul in care detinatoriide ordine doresc sa plateasca sau sa livreze imediat, este necesar sa verse un comision majorat.Stabilirea cursurilor, plata si livrareaModernizarea burselor franceze a inclus, pe langa latura juridica si organizationala, si pe cea informatica, prin introducerea unui nou mecanism de cotare asistata de calculator, fiabil si performant.Acestmecanisms-aimpusinprimulranddatoritaaparitiestructurii delocalizatea bursei, care a necesitat inlocuirea, partial, a cotarii prin strigare, cu cea prin calculator, iar in al doilea rand, pentru a tine cont de dinamica extrem de rapida a fenomenului bursier pe piata mondiala de capital.Prin cotarea asistata de calculator se rezolva si problema ridicata de diferentele de fus orar intre marile burse de valori din lume. S-a trecut astfel de la metoda cotarii prin fixing la cea a cotarii continue, in special pentru titlurile cele mai importante, ale caror tranzactii s-au internationalizat. Incepand cu decembrie 1991, valorile mobiliare franceze sunt clasate in trei categorii de care depinde modul de cotatie: titluri de categoria 1 si 2, cotate continuu titluri de categoria 3, cotate la fixing de doua ori pe ziBursa de Valori Bucuresti - organizare, functionare si rol 21 Titlurile sunt dematerializate, ele neexistand decat sub forma inscriptiilor informatice si circuland prin viramente dintr-un cont de intermediere in altul.Particularitatile diferitelor categorii de cotatiiCategoria I Categoria a II-a Categoria a III-aCriterii de selectare a valorilor mobiliareTranzactii mai mari de 250.000 FRF/zi sau mai mult de 20 negocieri/zi; ecart de curs