Bursa de Valori Bucuresti (Bvb)

7/25/2019 Bursa de Valori Bucuresti (Bvb)

1/16

Cuprins :

1. Aspecte generale privind piata de capital .....................................22. Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti ................................... 5

3. Organizarea BVB ............................................................................ 7

4. Sistemul de tranzactionare ............................................................ 125. ndicii Bursei de Valori Bucuresti ................................................ 14


2/16

1.Aspecte generale privind piata de capital

Piata de capital reprezint o piat specializat unde se intlnesc si se regleaz in

mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este

vorba despre o piat pe care se tranzactioneaz in mod liber valori mobiliare, piat ce are

drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau uridice careeconomisesc !cumprtorii de actiuni si obligatiuni" si care urmresc plasarea profitabil

a acestor capitaluri# aceste fonduri sunt atrase de ctre emitentii de actiuni$obligatiuni,

care sunt in cautare de capital in vederea finantrii unor proiecte de investitii.%esigur, piata de capital prezint interes si din alte puncte de vedere, permitnd

preluarea controlului asupra unor societti prin ac&izitii semnificative de actiuni sau

obtinerea unor cstiguri pe termen scurt prin specularea modificrilor de curs ale valorilormobiliare.

'n functie de momentul in care se realizeaz tranzactia , piata de capital, ca

mecanism de legtur intre detinatorii de fonduri e(cedentare !investitorii" si utilizatorii de

fonduri !emitentii de titluri financiare", se imparte in dou segmente)

* !iata primar") reprezint piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare suntnegociate pentru prima dat. +a este un miloc de distribuire a titlurilor de catre utilizatorii

de fonduri si de plasament in titluri, din partea detinatorilor de fonduri. Concret, este vorbade procesul prin care intermediarii financiari, care, de regul, fac legatura intre societatea

emitent si investitori, se oblig s plaseze valorile mobiliare nou emise in sc&imbul unui

comision#- !iata secundar". dat puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primar,

acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundar. -unctionarea efectiv a pietei

secundare se realizeaz prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate) este inprincipal vorba de bursa de valori, pe de o parte, si de piata e(trabursier, piata

interdealeari sau la g&iseu !engl. /C * ver t&e Counter 0aret". ceasta piata

indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a uneicereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s*a constituit1.

%iferenta dintre cele dou forme ale pietei de capital secundare !bursa si piata

/C" se manifest la nivelul localizrii tranzactiilor, al accesului la piat, al modalittii

de negociere, al cadrului uridic, precum si al cursurilor pentru titlurile negociate.stfel, in timp ce in cazul burselor de valori, tranzactiile cu titluri financiare se

desfsoar intr*un spatiu delimitat, o cldire cu o sal pentru negocieri, nu acelasi lucru se

poate spune despre piata /C. Pe aceasta din urm, tranzactiile se realizeaz in oficiilesociettilor financiare, care actioneaz ca dealeri !la g&iseul3 acestora", lipsa unei

localizri fi(e, a unei cldiri in care s se desfsoare toate negocierile fiind caracteristic

acestei piete.

'n ceea ce priveste accesul la piat, in cadrul bursei acesta este limitat la membriibursei si la titlurile acceptate in burs. Pe pietele /C accesul este mai larg, att pentru

clienti, ct si pentru titlurile tranzactionate.

a burs, negocierea si e(ecutarea contractelor se efectueaz de ctre un personal

specializat, acest lucru realizndu*se prin diferite sisteme de tranzactie bazate pe licitatie

1&ttp)$$.maret.ro,Ghidul nceptorului pe piaa financiar a Romaniei
http://www.kmarket.ro/http://www.kmarket.ro/http://www.kmarket.ro/http://www.kmarket.ro/


3/16

public. Pietelor interdealeri le sunt specifice tranzactiile care se realizeaz prin negocieri

directe intre vnztor si cumprtor, rolul de contraparte in tranzactie fiind ucat de

dealer.'n timp ce, reglementarea tranzactiilor pe piata /C este fcut de asociatiile

dealerilor, in cadrul burselor de valori aceast reglementare este mai ferm si mai

cuprinztoare. 6ealizarea tranzactiilor la burs este supus unor att unor reguli instituiteprin lege, ct si regulamentului bursei, agentilor de burs impunndu*li*se s respecte

anumite obligatii.

%atorit concentrrii ordinelor si a mecanismului tranzactional, in cadrul bursei seformeaz un curs unic pentru tilturile negociate. Pe piata /C, preturile pentru un anumit

titlu financiar pot s varieze de la un dealer la alt dealer, acest lucru datorndu*se faptului

c ele sunt stabilite in urma unor negocieri izolate2.

ursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piat,un segment al pietei financiare, o piat secundar organizat, transparent si

supraveg&eat, pe care se inc&eie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale

acestora, bani.

'n timp, rolul ucat de burse in cadrul economiilor nationale a crescut enorm.%ac initial, participantii la piata bursier erau in numr restrns, fiind in principal

indivizi cu un venit mai mare, astzi, sunt multe milioane de investitori individuali careisi plaseaz o mare parte din economiile lor direct pe piat sau prin intermediul fondurilor

mutuale. 8aloarea la care vor aunge fondurile private de pensii sau asigurrile pe viat

fcute de ctre indivizi, depind, de multe ori, de evolutia pietei. Ca instrumente deacumulare de capial, bursele au devenit cel mai eficient mod, e(istent pn acum, de

directionare a capitalului disponibil intr*o economie ctre folosirea sa cea mai profitabil.

Piata determin care societti vor fi finantate si care este costul capitalului lor. -actorul

decisiv il reprezint eficienta cu care societtile folosesc acest capital. 'n acest mod,bursele de valori si*au asumat un rol central in dezvoltarea macro*economic a diferitelor

state ale lumii.

a nivelul economiei, bursa indeplineste mai multe roluri9)

Acumularea de capital pentru intreprinderi: bursa le ofer companiilor

posibilitatea de a acumula capitalul necesar e(tinderii acestora prin vnzarea de titluri

financiare ctre publicul investitor #

Mobilizarea economiilor private pentru investitii: investirea economiilor

private in tilturi de valoare duce la o mai bun alocare a resurselor, deoarece

fondurile, care altfel ar fi fost consumate sau imobilizate in depozite bancare, sunt

mobilizate si redirectionate, ele promovnd astfel comertul si industria #

Redistribuirea veniturilor : oferind posibilitatea unui spectru larg de

persoane de a cumpra diferite titluri si, in consecint, de a deveni actionarii unor

societti profitabile, bursa diminueaz inegalittile generate de veniturile foarte marideoarece multi oameni au posibilitatea de a obtine o parte din profiturile obtinute deafaceri care au fost infiintate de alte persoane #

mbun!t!tirea modului de conducere a companiilor: avnd o multitudine

de proprietari, companiile au, in general, tendinta de a*si imbuntti standardele si

eficienta managerial pentru a satisface ct mai bine cerintele actionarilor si. +ste

2'oan Popa, "ursa9&ttp)$$.nse.co.e, 6ole of t&e +(c&ange in t&e +conom:3
http://www.nse.co.ke/http://www.nse.co.ke/http://www.nse.co.ke/


4/16

evident faptul c, in maoritatea cazurilor, companiile publice tind s aib un mai bun

management dect cel al companiilor private #

#reaz! oportunit!ti investitionale pentru micii investitori: spre deosebire

de alte activitti economice care necesit mobilizarea unui capital mare, investitia

fcut pe pietele bursiere este posibil att marilor, ct si micilor investitori, fiecare

persoan ac&izitionnd cantitatea de titluri de valoare pe care si*o permite din punctde vedere material. sadar, bursa ofer o alt surs de venituri si celor cu economii

mici #

Guvernul poate str$n%e fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte:

guvernul si c&iar autorittile locale pot decide s imprumute fonduri necesarefinantrii unor proiecte mari legate de infrastructur, cum ar fi constructia de noi

locuinte sau dezvoltarea retelei de drumuri, prin punerea in vnzare a unor

obligatiuni. ceste obligatiuni pot fi vndute la burs, unde membri ai populatiei lepot cumpra. Prin aceast surs alternativ de finantare, guvernul sau autorittile

locale nu mai sunt nevoite s mreasc ta(ele si impozitele pentru a strnge fondurile

necesare dezvoltrii respectivelor proiecte

"arometru al economiei: la burs, pretul actiunilor societtilortranzactionate creste si scade in functie de fortele pietei, in general. Preturile titlurilor

tranzactionate tind s creasc sau s rmn stabile atunci cnd societtile si

economia in general arat semne de stabilitate. 'n concluzie, evolutia cursurilor laburs poate fi un indicator al trendului general de la nivelul economiei.

Consecintele cderilor pietelor bursiere si efectul negativ provocat de acestea

asupra economiilor au dus la formarea unor preri conform crora bursele nu sunt altcevadect o modalitate de circulatie a banilor cstigati in urma activittilor economice

desfsurate, fr ca ele s aduc o valoare economic real. -ostul presedinte american,

/&eodore 6oosevelt a afirmat cndva c nu este nici o diferent moral intre a paria pe

cai sau la crti si a paria la burs.

'n pofida acestei conceptii, bursa s*a dovedit in toat lumea, fr indoial, ca unuldintre elementele vitale cresterii economice pe termen lung. 0ai multe studii empirice au

demonstrat c e(ist o corelatie intre nivelul de dezvoltare al pietei bursiere a unei tri sinivelul su de crestere si dezvoltare economic. ;tatele cu o piat bursier bine dezvoltat

tind s aib, in general, o mai mare crestere si dezvoltare economic dect cele cu piete

bursiere subdezvoltate.


5/16

2.Scurt istoric al Bursei de valori Bucuresti

ctivitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1


6/16

/ot de pe acest site aflm c principiile care guverneaz aceast institutie ca piat

organizat de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si

neutralitatea.ccesibilitatea se refer la angaamentul pe care si*l asum ursa de a asigura

accesul egal al societtilor membre si, respectiv, a societtilor emitente listate la urs.

ursa este, de asemenea, obligat s asigure permanent agentilor de burs siinvestitorilor, suficient informatie despre societtile tranzactionate si despre preturile

valorilor mobiliare emise de acestea.

sigurarea c piata valorilor mobiliare functioneaz intr*un mod care sporesteincrederea utilizatorilor, autorittilor si publicului larg in general, intr tot in atributiile

ursei.

?eutralitatea cu care ursa actioneaz si mentinerea integrittii in relatia cu toti

participantii la piat, precum si cu alte institutii sau organizatii care supraveg&eaz sauopereaz in piata de capital este alt angaament pe care si*l asum ursa de 8alori

ucuresti.


7/16

3.Organizarea BVB

ursa de 8alori ucuresti a fost infiintat pe baza %eciziei nr. 2>$21.>4.1==5 a

Comisiei ?ationale a 8alorilor 0obiliare. 8 este investit cu personalitate uridic,

inc&eie bilant contabil si are cont bancar. ctivitatea sa se desfsoar in conformitate cu

prevederile egii nr. 52$1==4 in scopul realizrii unei piete organizate pentru negociereavalorilor mobiliare admise la cot si al asigurrii publicului, prin activitatea

intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru

efectuarea continu, ordonat si ec&itabil a tranzactiilor cu valori mobiliare5.ursa se autofinanteaz din comisioanele percepute conform reglementrilor

bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeaz fonduri bnesti in conditiile legii. ursa a

beneficiat de finantare de la bugetul de stat in primul an de activitate. +a detine cu titlu deproprietate bunurile din patrimoniul su si este abilitat s primeasc donatii, legate si

subventii. 'n e(ercitarea dreptului su de proprietate, ursa posed, foloseste si dispune

in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniu in directia realizrii scopului

pentru care s*a infiintat.

ursa poate stabili relatii de asociere bilateral cu burse din alte tri si se poateafilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.

ursa de 8alori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capitalromneasc prin respectarea unor cerinte de transparent a pietei bursiere, protectia

investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficient si lic&iditate corespunztoare pentru

titlurile tranzactionate. stfel, ea ofer investitorilor garantie moral si securitatefinanciar prin msurarea continu a lic&idittii valorilor mobiliare inscrise la cot.

ursa completeaz circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in

piata de capital s poat aunge in zonele productive, la societtile comerciale emitente detitluri, care le pot utiliza in mod eficient.

sociatia ursei de 8alori ucuresti reprezint organul suprem de luare a

deciziilor privind activitatea bursier, fiecare societate de valori membr avnd dreptul laun vot in adunrile generale ale sociatiei.

0embrii sociatiei ursei sunt societtile de valori mobiliare si primesc din

partea Comisiei ?ationale a 8alorilor 0obiliare Autorizatia de (e%ociere in "urs!3@.

Calitatea de membru al sociatiei ursei este dobndit la data inscrierii societtiide valori mobiliare autorizate s negocieze in urs in 6egistrul de sociati. 'nscrierea in

acest registru se efectueaz de ctre secretariatul sociatiei ursei, la data adoptrii

&otrrii de admitere in sociatie de ctre Comitetul ursei.0embrii sociatiei ursei se bucur in mod egal de toate drepturile conferite de

calitatea de membru, indiferent de data dobndirii acestei calitti. 0embrii vor respecta

;tatutul sociatiei ursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementri emise de

ctre urs si Comisia ?ational a 8alorilor 0obiliare.Conducerea 8 este realizat de ctre Comitetul ursei !engl. oard of

Aovernors". cesta este format din = reprezentanti, alesi de ctre sociatia ursei.

Comitetul numeste si %irectorul Aeneral al ursei care este responsabil cu conducereae(ecutiv a activittii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.

5.bvb.ro, Re%ulamentul de or%anizare &i )uncionare a "ursei de *alori "ucure&[email protected], Re%ulamentul privind membrii Asociaiei "ursei 3
http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/


8/16

Comisarul Aeneral al ursei este un reprezentant al Comisiei ?ationale a

8alorilor 0obiliare, care are rolul de a supraveg&ea si controla activitatea bursier.

Comisiile ;peciale care isi desfsoar activitatea pe lng Comitetul ursei suntorgane cu caracter decizional si consultativ. +le sunt infiintate prin decizii ale Comitetului

ursei. 'n cadrul 8 functioneaz trei astfel de comisii) #omisia de +tic! si #onduit!,

#omisia de nscriere la #ot!si #omisia de ,ezvoltare 'roduse (oi.ctivitatea Comisiilor ;peciale ale ursei este guvernat de urmtoarele

principii7)

1. principiul autonomiei #2. principiul obiectivittii#

9. principiul protectiei investitorilor#

4. principiul promovrii dezvoltrii pietei bursiere#

5. principiul rolului activ.6olul Comisiei de 'nscriere la Cot const in asigurarea unei activitti unitare,

ordonate si eficiente de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota ursei a

valorilor mobiliare.

Comisia de +tic si Conduit urmreste respectarea prevederilor Codului de +ticsi Conduit si ale reglementrilor ursei, in msura in care este abilitat prin

reglementrile respective.Comisia de %ezvoltare, Produse ?oi sustine eforturile de diversificare a tipurilor

de operatiuni de burs si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de

imbunttire a reglementrilor ursei de 8alori ucuresti.

Cota Bursei de Valori Bucuresti

Cota ursei de 8alori ucuresti este structurat in trei sectoare)

1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane uridice romne )

2. sectorul valorilor mobiliare emise de ctre stat, autoritti ale administratiei

publice centrale si locale si alte autoritti#

9. sectorul international.;ectorul valorilor mobiliare emise de persone uridice romne este organizat pe

trei categorii )

categoria a ''*a sau categoria de baz

categoria '

categoria plusului de transparent, denumita si Categoria PB;

Categoria PB; este o categorie special in cadrul creia pot fi incluse actiunile

inscrise att in cadrul Categoriei de baz, ct si in cadrul Categoriei '.

'ncluderea sau e(cluderea actiunilor in sau din Categoria PB; nu are nici un efectasupra mentinerii acestora in Categoria de baz sau in Categoria '.

;ociettile de valori mobiliare emitente pot solicita inscrierea valorilor mobiliarela Cota ursei de 8alori ucuresti la categoria a ''*a !de baz" sau la categoria ', infunctie de respectarea unor cerinte specifice.

7.bvb.ro, Re%ulamentul privind #omisiile .peciale ale "*"3
http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/http://www.bvb.ro/


9/16

stfel, pentru inscrierea la categoria de baz, trebuie respectate urmtoarele

cerinte)

efectuarea unei oferte publice primare#

inregistrarea la ficiul de +vident a 8alorilor 0obiliare#

libera transferabilitate a valorilor mobiliare#

inregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere in cont sau prin imobilizareconform procedurilor ursei#

furnizarea de servicii adecvate ctre detintorii de valori mobiliare ) in vederea

asigurrii protectiei investitorilor, emitentul trebuie s asigure detintorilor valorilor

sale mobiliare servicii adecvate si un flu( de informatii corespunztor# calitatea

serviciilor si a flu(ului de informatii mai sus mentionate va fi apreciat de ctre urs,de la caz la caz. Capitalul social trebuie sa fie de cel putin ec&ivalentul in lei a 2

milioane +B6, la cursul ?6 #

furnizarea de informatii intr*un mod care s asigure publicului investitor accesul

ec&itabil la informatiile necesare lurii deciziei de a investi#

plata comisioanelor in conformitate cu prevederile procedurilor ursei#

numirea unei persoane de legtura permanent cu ursa#

certificarea datelor furnizate de ctre emitent, care va fi fcut de ctre institutii

specializate#

inc&eierea ngaamentului de inscriere si mentinere la Cota ursei.

Pentru inscrierea la categoria ', la cele prezentate se adaug urmtoarele de actionari, e(cluznd persoanele implicate si angaatiiemitentuluis fiecare dintre acesti 1.> de actionari trebuie s detin un numr de

actiuni a cror valoare total minim s fie de 1>>.>>> lei. Procentul de minim 15

mentionat mai sus trebuie s reprezinte minim 75.>>> de actiuni sau

cel putin 9> din numrul obligatiunilor emise si aflate in circulatie, trebuie s fie

detinute de cel putin 1>>> de detintori, e(cluznd persoanele implicate si angaatii


10/16

emitentului# fiecare dintre acesti 1>>> de detintori trebuie s detin un numr de

obligatiuni a cror valoare totala minim s fie de 9>>.>>> lei. Procentul de minim

9> mentionat mai sus trebuie s reprezinte minim 5>.>>> de obligatiuni.'n cadrul Categoriei PB; pot fi incluse numai actiunile inscrise in cadrul

sectorului valorilor mobiliare emise de persoane uridice romne, daca sunt indeplinite

cumulativ urmatoarele cerinte) emitentul isi asuma printr*un angaament, semnat de reprezentantii legali, obligatia

ca, in termen de trei luni, sa convoace adunarea generala e(traordinara a actionarilor

avnd pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive in sensul)* includerii tuturor normelor cuprinse in Codul de conducere si

administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse

in Categoria PB;,

* eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse in Cod.

emitentul detine o pagina proprie de Deb, accesibila prin 'nternet, in care sunt

cuprinse cel putin urmatoarele informatii)

a. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate ane(ele acestora

intocmite att potrivit legii contabilitatii, ct si potrivit ;tandardelor 'nternationalede Contabilitate#

b. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente#

c. convocarile si &otarrile dunarilor Aenerale ale ctionarilor#d. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra

pretului de piata#

e. formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala#f. situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea e(ecutiva

ac&izitioneaza sau instraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala

emitenta#

g. orice alte informatii cu caracter public pe care ursa le considera necesare

&. informatiile din pagina de Deb vor fi prezentate att in limba romna, ct si inlimba engleza.

bligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, udete, orase, comune, de

catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de

drept admise la Cota, in momentul primirii de catre ursa de 8alori ucuresti arespectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile ursei.

8alorile mobiliare straine, emise de persoane uridice straine, vor fi inscrise la Cota

ursei in cadrul sectorului international, fiind afisate distinct de cele auto&tone.

Pentru a avea inscrise valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentiiacestora, persoane uridice straine, vor trebui sa intruneasca conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca si emitentii auto&toni, persoane uridice romne, cu mentiunea de a avearespectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva avalorilor mobiliare desemnata de ursa.

Pentru a fi inscrise la Cota ursei de 8alori ucuresti, valorile mobiliare straine vor

trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta decatre ursa de 8alori ucuresti.


11/16

+mitentii persoane uridice straine vor trebui sa inainteze catre ursa documentatia

ceruta de catre aceasta, legalizata in tara de origine si tradusa in limba romna in forma

autentica.

#egistrul Bursei de Valori Bucuresti

ursa de 8alori asigur si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliaretranzactionate, care sunt cuprinse in 6egistrul ctiunilor, 6egistrul ctionarilor si

6egistrul bligatiunilor, adic 6egistrul ursei de 8alori ucuresti.

'nformatiile continute in 6egistru se refer la )

numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv uridice#

numrul de identificare#

cettenia sau nationalitatea#

domiciliul sau sediul social#

tipul si clasa valorilor mobiliare detinute#

numrul valorilor mobiliare detinute.

6egistrul ursei este organizat in trei sectiuni)

1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont desc&is la o societate de valori

mobiliare#

2. sectiunea conturilor clientilor care au cont desc&is la o societate de valorimobiliare#

9. sectiunea conturilor proprii ale societtilor de valori mobiliare.

a desc&iderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneaz unordin in urma cruia actiunile detinute de ctre acesta sunt transferate din sectiunea 1 in

sectiunea 2 a 6egistrului ursei.

Prin intermediul 6egistrului ursei se realizeaz transferul dreptului deproprietate asupra valorilor mobiliare in urma tranzactionrii in cadrul sistemului ursei

sau a altor modalitti de dobndire a propriettii prevzute de lege !mosteniri, donatii

etc.".%e asemenea, 6egistrul opereaz toate modificrile intervenite in atributele de

identificare ale persoanelor fizice si uridice, detintoare de valori mobiliare, inscrise in

aceste evidente=.

=.maret.ro$b9,/r%anizarea "ursei de *alori "ucure&ti
http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3


12/16

4.Sistemul de tranzactionare

ursa de 8alori ucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare,

E6'F? /0, sistem realizat cu te&nologie de ultima or, fle(ibil, cu un grad ridicat de

accesibilitate prin ci de comunicatie desc&ise si sigure1>.

caracteristic important a noului sistem este acceptarea ordinelor de ladistant, fiecare broer putnd tranzactiona din propiul birou prin aceast facilitate creat

de remote trading3, respectiv tranzactionarea de la distant .

;istemul se remarc si prin calitatea lui de a permite interconectarea facil cu altesisteme bursiere si aceast calitate este deosebit de important in conte(tul international

al cooperrii regionale al burselor de valori din zona balcanic.

?oul sistem de tranzactionare este un sistem fle(ibil, dispunnd de o gam largde optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital

moderne.

ceste concepte il plaseaz printe sistemele moderne de tranzactionare

compatibile cu anul 2>>>.

Bnul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al ursei de8alori ucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul ursei, fiecare

avnd specificul su, evidentiat printr*o serie de elemente caracteristice cum ar fi )

program distinct de functionare

stri proprii

tipuri de ordine permise

reguli de tranzactionare proprii

alerte proprii

'n cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urmtoarele piete disponibile)

regular, odd G lot, deal, bu: in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de

cotatii, &ibrid.Piata Regulareste piata principal pe care se tranzactioneaz blocuri de actiuni.

ceast modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizat de toate bursele dezvoltate

ale lumii. ceasta piat principal este cea care stabileste pretul de referint al actiunilor,respectiv pretul de inc&idere al sedintei din ziua anterioar.

'n acest sens, putem aduga faptul c toate celelalte burse din lume folosesc pretul

de inc&idere ca pret de referint si deci si ursa de 8alori ucuresti s*a aliniat in acest fel

standardelor internationale.lt tip de piat estepiata Odd-Lot in care se tranzactioneaz pac&ete de actiuni

mai mici dect dimensiunea standard a blocului !1>> actiuni".

ceasta este o piat in care se poate vedea ce se ofer si se poate opta pentrucumprare. 8nztorul are rol pasiv G el isi afiseaz cantitatea si pretul si asteapt

cumprtorul.

Piata Deal este utilizat pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni,realizndu*se tranzactii cu pac&ete mari de actiuni, cu valori de peste 5>> milioane lei.

ceast piat, in care blocurile mari sunt negociate intre cele dou prti !initiatorG

cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra*parte*agentul ctre

1>.maret.ro$b9,ntroducerea noului sistem de tranzacionare la "ursa de *alori "ucure&ti

determin! e0istena a noi piee3
http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3http://www.kmarket.ro/b3


13/16

care este directionat oferta", este un element nou la urs. ferta de HdealH poate fi

anulat numai de ctre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de ctre contra*parte sunt

anulate la oprirea automat a sistemului de tranzactionare.

Piatele Buy In siSell Outsunt utilizate in scopul definitivrii decontrii. +le sunt

utilizate cnd o ;80 cumprtor nu efectueaz plata la data stabilit sau cnd o ;80

vnztor nu livreaz actiunile la data stabilit.Piata Ofertelor Publice este o piat destinat ofertelor publice primare si

secundare, de cumprare sau de vnzare prin urs.

Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocat tranzactionrii valorilormobiliare necotate.

Piata de Cotatiieste o piat de cotatii indicative sau ferme, care permit maret

maer*ilor s introduc simultan preturile si volumul de cumprare si vnzare pe care

intentioneaz s le tranzactioneze.ceast piat este un element nou pentru sistemul ursei si ea poate fi utilizat,

fiind foarte potrivit tranzactionrii titlurilor de stat.

Piata Hibrid este o piat combinat de ordine si cotatii care este deasemenea

indicat pentru tranzactionarea titlurilor de stat./oate aceste piete pot functiona in paralel, avnd totusi caracteristici diferite.

;imbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunndu*secorespunztor regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare

simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, c&iar dac acesta se

tranzactioneaz in mai multe piete.?oul sistem de tranzactionare la ursa de 8alori ucuresti este fle(ibil, accesibil,

interconectabil si compatibil standardelor internationale.

;istemul prezint o serie de avantae, cum ar fi)

interfat grafic prietenoas, care permite desc&iderea simultan pe ecran a unui mare

numr de ferestre si implicit afisarea unei mari varietti de informatii

actualizarea automat in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii peecranele utilizatorilor, fr a fi necesar interventia acestora

posibilitatea functionrii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici,

reguli si orare de tranzactionare diferite

e(istenta a noi piete) piata dd ot !piata pentru lic&idarea pac&etelor de actiuni de

mrimi mai mici dect blocul de tranzactionare standard", piata de cotatii !Iuotes",

piata de negociere !%eal", piete speciale pentru asigurarea inc&eierii decontrii !u:'n si ;ell ut".

posibilitatea configurrii de ctre utilizator a statiei de lucru

posibilitatea stabilirii de ctre utilizator a unor alerte locale, care s semnaleze

acestuia atingerea sau depsirea anumitor parametri

posibilitatea stabilirii de ctre urs a unor alerte la nivelul pietelor, care s

semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depsirea anumitor parametri

fle(ibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a

regulilor de tranzactionare prin sc&imbarea configurrii anumitor parametri

e(istenta unui mare numr de tipuri de ordine) ordine limit, la piat, fr pret, ordine

de tip ascuns, cross, &it, tae, ordine cu termeni speciali !all or none, miminum fill,


14/16

minimum bloc", ordine contingente !care se activeaz automat in piat in

momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumit valoare".

5.ndicii Bursei de Valori Bucuresti

ndicele B$% &Buc'arest $(c'ange %rading)

'ndicele +/ a fost creat, in primul rnd, in scopul reflectrii tendintei deansamblu a preturilor corespunztoare celor mai lic&ide si active 1> societti

tranzactionate in cadrul 8. ceste societti sunt selectate e(clusiv din cadrul

societtilor listate la Categoria ' a ursei de 8alori ucuresti, aplicndu*se totodat sicriteriul diversificrii activittii societtilor respective.

Bn alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze

adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici !inde( opus si contractefutures" pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.

Proiectul 8 de creare a indicelui +/ a beneficiat de asistenta acordat de

'nstitutul ustriac de ;tudii vansate.

'ndicele +/ este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor

mai 1> lic&ide actiuni cotate la ursa de 8alori ucuresti. 0arimea indicelui din fiecarezi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta !momentul

t>".

p 1 p

p

p 1

i iit

ii (

i i

i (

> >

>1

> >

1

=

=

,

,

unde)

* ? este numarul de actiuni din portofoliul indicelui) 1>#* pi>este !incepnd cu 2= ?oiembrie 1===" pretul de inc&idere al simbolului i

inregistrat in piata principal !piata 6egular" in sedinta de tranzactionare de referint

!corespunztoare ultimei actualizri a cosului indicelui, considerat a fi t234#* pit este !incepnd cu 2= ?oiembrie 1===" pretul de inc&idere al simbolului i

inregistrat in piata principal !piata 6egular" in sedinta de tranzactionare t#

* Ji> este factorul de ponderare corespunztor simbolului i in sedinta de

tranzactionare de referint !t23".'n conditiile in care participarea unui simbol in inde( este limitat la 25 din

totalul capitalizrii simbolurilor incluse in indicele +/, factorul de ponderare al acestuia

poate fi egal cu una dintre cele dou valori )* numrul de actiuni corespunztoare simbolului respectiv !in

cazul in care ponderea capitalizrii acestuia in capitalizarea

total a simbolurilor incluse in indicele +/ este mai mic

de 25" sau* un numr austat !in cazul in care ponderea capitalizrii

simbolului depseste limita procentual impus de 25".Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat,

spre e(emplu, unor evenimente ca)

a. divizri !splits" sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indicelui

b. modificarea componentei indicelui !inlocuirea unui simbol in portofoliulindicelui"


15/16

c. modificri survenite in capitalizarea unei societti ale crei actiuni sunt incluse

in portofoliul indicelui, astfel inct ponderea acestui simbol s depseasc limita

procentual de 25 din capitalizarea total a simbolurilor incluse in indiced. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui

valoarea indicelui este austata !indicele este racordat" cu un factor de corectie f

in ziua in care are loc sc&imbarea care afecteaza pretul. stfel se realizeaza continuitateasi comparabilitatea valorilor indicelui. ustarea indicelui +/ se efectueaz si prin

modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunturmatoarele)

1. actiunile trebuie sa fie cotate la cate%oria a ursei de 8alori ucuresti#

2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera# de asemenea, se

urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sadepaseasca @> din capitalizarea bursiera totala#

9. actiunile trebuiesc astfel alese inct sa se asigure diversificarea portofoliului

indicelui#

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind apro(imataprin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva# se urmareste ca suma valorii totale

a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 7> din valoarea totalatranzactionata.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor

societtilor a cror actiuni compun portofoliul indicelui !cosul indicelui", precum si asociettilor recent listate, in vederea unor posibile actualizri a componentei indicelui

!inlocuiri".

%eciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de ctre Comitetul

'ndicelui.

ndicele B$% * C &B+C,A#$S% $-C,A/$ %#A0/ * 0C$ CO!O%)

'ndicele compozit +/*C, lansat in mai 1==>>

>

1

> >

1

,

,


16/16

'n cazul in care e(ista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in

portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. ;i in acest

caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. stfel serespecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic sc&imbarile preturilor actiunilor fata de

preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta.

/oate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catreComitetul 'ndicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

ndicele B$% &B+C,A#$S% $-C,A/$ %#A0/ * 0C$ S$C%O#A!$%#+ O0+# 0$ V$S%%)

cest indice este primul indice sectorial lansat de 8 la 1 ?oiembrie 2>>>.

+/*-' reflect tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in

cadrul ursei de 8alori ucuresti.0etoda de calcul este identic cu cea aplicat pentru indicii +/ si +/*C.

-actorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele +/*-' este numrul de actiuni

al simbolului respectiv.

;ingura regul privind includerea unui fond de investitii in indicele +/*-' esteca acesta s fie listat la 8.

0etodele de austare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare simodificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie !regul similar cu cea

utilizat pentru indicii +/ si +/*C". Principalele evenimente care determin austarea

indicelui sunt urmtoarele )* divizri !splits" sau consolidri ale actiunilor incluse in cosul

indicelui #

* adugarea sau stergerea unui simbol in$din cosul indicelui ca

urmare a listrii, respectiv delistrii#* modificri de capital pentru o societate ale crei actiuni sunt

incluse in cosul indicelui.

tributiile Comitetului 'ndicelui referitoare la indicele +/*-' sunt identice cucele privind si ceilalti doi indici.

Bursa de Valori Bucuresti (Bvb)

Documents

Transcript of Bursa de Valori Bucuresti (Bvb)