Proiectul „Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural”, ID 58447

PLAN DE AFACERI

Cultura cătinei

Bulgărea Grigore

Comuna Iedera, judeţul Dâmboviţa Cheia, județul Prahova, 24 iunie 2011

Programul „Competențe Antreprenoriale”

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele firmei: PF Bulgărea Grigore 2. Forma juridică de constituire: Persoană fizică înfiinţată în baza Legii 300/2004 3. Activitatea principală: Cultivarea cătinei 4. Adresa: str. Principală: Ruda nr.338 loc.Iedera, Jud.Dâmboviţa 5. Persoană de contact: Bulgărea Grigore Obiectivele planului de afaceri: Pentru examenu cursului « Competenţe antreprenoriale ».

Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea competitivităţii exploataţiei agricole printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi al factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare. Prezentul plan de afaceri este realizat pentru comisia de examinare a proiectului de „Competenţe Antreprenoriale” şi o eventuală obţinerea a unei finanţări. Descrierea afacerii

- VIZIUNE: Producatorul de cătină ecologică pentru industria farmaceutică, cosmetică şi alimentară care se dedică calităţii produsului furnizat .

- MISIUNE: Ne angajăm în furnizarea materiei prime de o calitate superioră, ingrijite ecologic pentru obţinerea tratamentelor, produselor de cosmetică şi alimentare din cătina .

Cătina este o plantă ecologică, întrucât prin cultivarea ei se conservă mediul înconjurător, se stăvileşte

eroziunea solului, se reabilitează solurile degradate, sărace, iar fructele care se obţin sunt încadrate în grupa de produse ecologice. Se evită poluarea solului şi a apelor subterane cu nitriţi, nitraţi şi metale grele, deoarece cătina disoune de un mecanism simbiotic prin care îşi procură singură hrana principală, adică azotul.

Înfiinţarea plantaţiei de cătină se realizează în regim ecologic, nefiind necesar a se utiliza insecticide,

fungicide şi alte soluţii pentru tatamente poluante. Astfel Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa a eliberat Adeverinţa nr.10276/ACC/16.05.2011, prin care se certifică faptul că proiectul ,, Cultura cătinei”,, prin investiţia propusă nu se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Proiectul respectă în intenţia lui, prevederile Directivei Consiliului 2000/60/CE, de stabilire a unui cadru de politica comunitară în domeniul apei şi Directivei 91/676/CEE, privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Autoritatea de Sănătate Publică Dâmboviţa a eliberat adresa nr. 490/ 16.05.2011, care arată că în urma verificării documentaţiei proiectului ”Cultura cătinei,, propus a se realiza com. Iedera, jud.Dâmboviţa, s-a stabilit că investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a eliberat adresa nr.8934/10.05.2011 ,prin care certifică faptul că “Cultura cătinei” comuna Iedera, judeţul Dâmboviţa, nu face obiectul avizării/autorizării sau înregistrării sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală Dâmboviţa a eliberat autorizaţia de plantare

nr.4807/26.05.2011 prin care PF Bulgărea Grigore este autorizat să planteze suprafaţa de 2 ha arbuşti fructiferi (cătină, soiul Serpenta).

Înfiinţarea plantaţiei se face în regim ecologic, fertilizarea făcându-se doar cu substanţe ecologice. În acest sens a fost emisă Fişa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică vizată de DADR Dâmboviţa cu nr. 2611/25.05.2011 şi aprobată de MADR cu nr. 135207/25.05.2011. Aceasta este însoţită de Contractul nr.1/07.05.2011 încheiat cu ,,SC Suolo e Salute,, Romania, care este un organism de inspecţie şi certificare aprobat de MADR. ,cu codul RO – ECO – 003. CLIENTII şi PIAŢA POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate aproximativa

Valoare aproximativa -RON-

% din total achizitii

SC VITALPLANT SRL Târgovişte Butaşi de cătină – 17000 buc

68.000 29%

SC MARSERV SRL Dângeni Gunoi de grajd 27.000 11% SC BAD SA Moreni Alte materiale 142.351 60%

TOTAL 237.351 100% Furnizorii sunt elementul variabil în structura costului unui produs. Costul unui produs variază direct proporţional cu cantitatea de materii prime şi preţul de vânzare. Selecţia furnizorilor pentru a obţine cele mai bune preţuri şi produse de calitate este efectuată în funcţie de reputaţia şi competenţa în domeniu, amplasarea în teritoriu, punctualitatea livrărilor, existenţa unei game adecvate de produse, preţ de livrare, respectarea graficului de producţie. Aprovizionarea se efectuează de la producătorii interni, societăţi private în concordanţă cu necesarul cantitativ, calitativ, sortimental. Conform contractului de aderare la Cooperativa de Fructe şi Legume Frumuşica, PF Bulgărea Grigore îşi va comercializa cel puţin 70% din producţia obţinută către Cooperativa de Fructe şi Legume Frunmuşica al cărei membru este, cu un comision de 2% din vânzări; iar restul producţiei la diverşi clienţi procesatori ai fructelor de cătină, printre care: - SC Chimica SA Bistriţa – societate producătoare de ulei de cătină, - SC SilvaFunghi SRL – Rodna, jud. Bistiţa Năsăud – societate producătoare de sucuri, gemuri, marmelade - SC SilvaFruct SA Ploiesti – întreprindere producătoare de sucuri de fructe de pădure - SC Penexport SRL – Miceşti, jud. Argeş – societate ce achiziţionează şi exportă fructele de cătină . - PF Bulgărea Grigore a propus unităţilor menţionate preţul de 4,0 lei/kg de fructe de cătină.

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare

-RON - % din vanzari

1 Cooperativa de fructe şi legume Frumuşica 28.000 70% 2 SC SilvaFunghi SRL – Rodna, jud. Bistiţa

Năsăud 4.000 10%

3 SC SilvaFruct SA Ploiesti 8.000 20% TOTAL 40.000 100%

P.F. – Bulgărea Grigore îşi comercializează in totalitate producţia obţinută anual ; P.F. – Bulgărea Grigore este in relatii bune de colaborare cu clienţii săi, intenţionând să dezvolte o colaborare pe termen mediu spre lung cu aceştia ; P.F. – Bulgărea Grigore livrează marfa direct către clienţi, stabilind cu aceştia ca şi modalităţi de plată : plata pe loc, plata prin credit comercial. Produsul intră pe o piaţă în care există o cerere constantă pentru fructele de cătină, cu avantaje faţă de restul competitorilor prin faptul că solicitantul o cultivă controlat în regim ecologic, obţinută cu costuri relativ reduse. Pe această piaţă numărul competitorilor este mic, deoarece pe plan local nu mai există nici o plantaţie de cătină cu care solicitantul să intre în concurenţă, iar pe plan naţional întâlnim un număr foarte mic de suprafeţe sunt cultivate cu acest tip de arbuşti ( mai întâlnim plantaţii cultivate în mod controlat doar în judeţele Bacău, Vrancea, Timiş). B. Marketing PRODUSELE/SERVICIILE Cerinţele pentru materia primă vegetală sunt în creştere şi valoarea de piaţă este tot mai ridicată în momentul de faţă fitoterapia ramură importantă a medicinei se referă la terapeutica cu ajutorul substanţelor active sintetizate de celula vegetală a fructului de cătină, acesta constituind materia primă pentru dezvoltarea aplicaţiilor industriale în domenii de vârf cum sunt : industria chimică, alimentară, farmaceutică şi cea a cosmeticelor . Extinderea culturilor unor specii de plante medicinale valoroase, confirmate în timp pentru valoarea lor terapeutică, cărora li se descoperă noi valenţe, impun modernizarea tehnologiilor de cultivare şi de procesare primară, bazate pe echipamente moderne şi performante, prietenoase mediului şi plantelor. Necesitatea şi oportunitatea proiectului rezultă din avantajele tehnologice şi economice pe care le poate aduce investiţia.Aceste avantaje pot contribui la îmbunătăţirea calităţii produselor, optimizarea funcţionării fermei, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor în ansamblul lor. Recolta de fructe de cătină va satisface cerinţele pieţei din punct de vedere al gamei sortimentale şi va fi de calitate superioară. PRET Preţul produsului de fruct de catină per kilogram este stabilit la 12ron/kg acesta variind în funcţie de inflaţie şi condiţiile climatice sau economice. PLASARE Amplasamentul : comuna Iedera, judetul Dâmboviţa Terenul pe care va fi amplasată plantaţia este situat în subbazinul Racova, terenul având ieşire la DC 273 în partea de S-E. Panta este uniformă cu înclinaţie mică, de aprox. 2,5%, nu necesită lucrări speciale de amenajare. Având aceste caracteristici ale solului parcela pe care va fi amplasată plantaţia corespunde cerinţelor culturii catinei.

Factorii climatici (temperatura, lumina, umiditatea) se încadrează în limite optime ce se pretează la cultivarea cătinei. Coeficientul hidrotermic permite aprecierea gradului de favorabilitate a zonei sub aspectul raportului umidităţii influenţată de temperatură, înregistrând valori optime, fapt reflectat în producţii bune la hectar şi o calitate superioară a fructelor.

Nivelul precipitaţiilor şi mai ales distribuţia neuniformă a acestora impune existenţa unei surse de apă şi aplicarea udărilor în perioadele critice pentru apă a pomilor sau în momente cu deficit de hidric, sursa ce se gaseste la cca 300 m de plantatie. Deci din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice plantaţia este amplasată într-o zonă favorabilă culturii pomilor. 1. Alegerea terenului Plantaţia va fi amplasată pe un teren favorabil pomiculturii unde întâlneşte condiţii naturale pentru creştere şi rodire. Panta de 2,5% permite o bună întreţinere a solului, cât şi un transport uşor al fructelor. Sursa de apă necesară la udatul pomilor se află la o distanţă de cca 300 m, aceasta fiind iazul comunei. 2. Parcelarea terenului În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere de pe plantaţie , a recoltării şi transportului fructelor, terenul se împarte în parcele. La plantare, lungimea rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. Forma unei parcele este dreptunghiulară iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acesteia. În vederea transportului fructelor şi nu numai, se vor amenaja drumuri, perpendiculare pe lungimea parcelelor. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în vedere şi împrejmuirea viitoarei plantaţii, care se executa la o distanţă de 4 m de pomi, pentru a putea fi utilizate tractorul cu utilajele agricole. 3. Pichetarea terenului Solicitantul va realiza înfiinţarea plantaţiei primăvara când terenul s-a scurs de apă şi permite executarea lucrării. Suprafaţa de teren se ară adânc, se discuieşte, apoi se fixează prin pichetare cu ţăruşi la locul fiecărei plante pe sol, atât între rânduri cât şi pe rând. Lucrarea de pichetare va fi sub formă de dreptunghi, pichetare ce se execută la plantaţiile situate pe teren cu pantă redusă, cu distanţe mai mari între rânduri şi mai mici între pomi. Pentru soiul Serpenta ce doreşte să-l planteze, pentru nivelul fertilităţii solului şi având în vedere că plantaţia de cătină are ca scop producţia de fructe, solicitantul a ales ca şi distanţă de plantare 1,70 m între pomi şi 3,50 m între rânduri, stabilind următoarea schemă de pichetaj.

Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe direcţia N-S. După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care încadrează terenul în dreptunghi. Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. 4. Săpatul gropilor După efectuarea pichetajului urmează săpatul gropilor. Cătina se plantează în gropi de 45/45/40 cm în locurile marcate de picheţi. Pentru a nu fi nevoit să se refacă pichetajul, gropile se vor face de aceeaşi parte a pichetului. După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. Se execută chiar în ziua plantării pentru a nu se pierde umiditatea din sol. 5. Pregătirea materialului săditor Materialul săditor se procură de la o pepiniera pomicola şi până la plantarea acestora se stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita deshidratarea. Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru a nu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei. 6. Fasonarea rădăcinilor La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici. 7. Mocirlirea rădăcinilor După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. 8. Tutoratul In momentul săpării gropilor, picheţii care marchează locul pomilor sunt de regulă scoşi. Pentru a se menţine aliniamentul iniţial, ne vom ghida după picheţii de la capetele rândurilor unde nu au fost săpate încă gropile de plantare şi cu o sfoară sau o sarmă bine întinsă vom trasa definitiv rîndul de pomi cu ajutorul tutorilor. Aceştia se vor amplasa pe aceeaşi parte a sforii sau sarmei în centrul gropilor deja săpate. Tutorii trebuie să fie drepţi, confecţionându-se de regulă din lemn. 9. Trasul partial al pamantului in gropi După fixarea tutorilor se trage parţial pământul se în gropi astfel ca acestea să fie umplute 2/3 din adâncimea lor. Acest pământ trebuie să fie fertil, rezultat din săparea primei jumătăţi a gropilor sau pe intervalul dintre ele. Pământul se tasează apoi prin călcare uniformă pe întreaga suprafaţă a gropii.

10. Plantatul propriu zis Plantarea se va executa primăvara, în funcţie de condiţiile meteorologice. Suprafata de teren arată adânc se discuieşte. Pomii fasonaţi şi mocirliţi se repartizează la gropi pentru plantare. Pe lungimea rândului de plantare se întinde sârmă gradată, urmărind ca punctele marcate să corespundă cu mijlocul gropilor. Pomul adus la groapă se fixează pe partea de nord a tutorelui, cu punctul de altoire la circa 5 cm deasupra nivelului terenului, încât după aşezarea definită a pământului să revină la nivelul la care au fost plantaţi în pepinieră. După fixarea corectă a pomului în groapă, i se răsfiră rădăcinile, acoperindu-se cu un strat fertil de sol în amestec cu circa 15 kg de gunoi de grajd foarte bine fermentat, gros de circa 10 cm care se calcă de la margine spre centrul gropii. Se vine apoi succesiv cu straturi de pământ de circa 20 cm după care se calcă la fel ca în primul caz până se ajunge la nivelul terenului. Un pom bine plantat nu trebuie să se smulgă dacă se trage de el cu o oarecare putere. La suprafaţa gropii, în jurul trunchiului pomului se face un muşuroi de pământ înalt de circa 30 cm, care are rolul de a apăra rădăcinile de îngheţ în timpul iernii. 11. Udatul pomilor Catina se poate adapta cu usurinta la diferite conditrr de umiditate, de la seceta prelungita la exces temporar de apa. Este recomandat ca in perioadele critice sa se irige cu norme mici de apa, 300 – 400 mc/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A CATINEI 1. Producerea materialului saditor Cătina se înmulţeşte pe cale generativă prin seminţe şi pe cale vegetativă prin butaşi, marcote, drajoni, altoire şi înmulţire meristematică. În cazul nostru, solicitantul va apela la metoda de înmultire vegetativa – si anume inmultirea prin butasi lemnificati care costa in fragmentarea ramurilor de 1, 2 si 3 in portiuni de anumite lungimi. Epoca cea mai buna de recoltare a ramurilor pentru butasi este toamna cu putin inainte de caderea frunzelor. Lungimea de fasonare a butasilor lemnificati este de 20 – 22 cm in situatia cand inrădăcinarea se face in teren neirigat, 16 – 17 cm in teren irigat si 3 – 6 cm cand irigarea se face in spatii protejate. Plantarea butasilor se face in randuri de 60 – 90 cm, iar pe rand 10 – 15 cm in teren neirigat si 10 – 12 cm in teren irigat sau zone cu multe precipitatii. Cea mai buna perioada pentru plantarea butasilor este a doua jumatate a lunii septembrie. Plantarea de primavara se executa timpuriu si da bune rezultate daca se iriga.

Ca si procent de prindere in camp la butasirea in uscat (butasi 18 – 20 cm) la soiul Serpeni 11 pe care il va planta solicitantul este 74,2%. Se observa ca acest tip Serpeni 11 se comporta bine la butasire si are o capacitate de inrădăcinare foarte buna. 2. Particularitati biologice ale speciei Este o specie care se prezinta sub forma unui arbust cu tepi puternici cu flori unisexuat dioice. Catina este o specie precoce, ce intra repede pe rod, din anul 3 de la plantare, si poate atinge varste intre 7 – 30 – 50 ani, in functie de conditiile care i se oferă. Sistemul radicular la cătină este foarte dezvoltat, cu radacini trasante ce pot ajunge pana la 20 – 24 m lungime, fapt ce conferă bune calitati in consolidarea solurilor putin stabile. Adancimea de patrundere a rădăcinilor este in functie de sexul plantei ( la plantele mascule, radacinile laterale se intind pana la aprox. 4 m, comparativ cu cele femele, care ajung doar la 1m, iar in adancime plantele femele se extind mai mult, pana la 2,8 m. Tulpina este potrivit de deasa si ramificata, prevazuta cu multi tepi puternici, rigizi si foarte ascutiti. Scoarta este neteda, de culoare brun – verzuie, care ca timpul se inchide la culoare si se exfoloaza sub forma de ritidom. Lastarii de 1an au nimerosi peri solzosi, cenusiu – argintii, iar cei de 2 ani au scoarta verde inchis. Scoarta exemplarelor batrane este rugoasa si necricioasa, diametrul tulpinii variaza in functie de specir si conditiile de mediu, de la cativa centimetri pana la 20 – 30 cm. Mugurii florali masculi sunt mai lungi, de 10 – 13 mm si grosi de 3 – 5 mm, usor departati de ramura, cu suprafata valurata, acoperiti cu solzi de culoare cafeniu – aramie, cu reflexe rosiatice. Plantele femele au muguri mici si grosi, aproape lipiti de ramura,acoperiti partial de solzi de culoare cafenie. Acestea, in timpul inflorotului, capata o nuanta alba stralucitoare datorita cresterilor vegetative, pe cand la exemplarele mascule cresterile incep dupa inflorit. Arbustul infloreste in lunile martie – aprilie, inainte de a infrunzi. Floarea rezista la temperaturinegative de -3,7°C. Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust lanceolat, lung de 2-6 cm, cu marginea intrega si numai nervura mediana evidenta, pe ambele fete ale limbului, dar mai putin pe cea superioara. Are perisori solzosi stelati, de culoare cenusiu – argintie, pana la cenusiu aramie. Fructul sunt de forma globular – ovoida, cu diametrul de 6,2 – 12,3 mm si o greutate cuprinsa intre 0,25 – 0,72g. Culoarea predominanta a fructelor este potocalie cu treceri peste galben, limoniu, mai rar apar fructe de culoare rosiatica. Pulpa este de culoare portocalie sau galbena, suculenta, cu aspect granulos ce lasa pete de ulei. Sămânţa de cătină se gaseşte câte una, foarte rar doua, in interiorul pseudofructului. Este mica, alungita, tare, de forma ovoida si culoare brun cafenie pana la brun – negricioasa. Capacitatea de germinatie se pastreaza 2 ani, iar repausul seminal are loc in fruct, incat samanta poate incolti imediat dupa extragere. 3. Perioada de crestere si de rodire. Într-un ciclu ontogenetic, catina parcurge o serie de etape a caror aparitie si durata sunt determinate in principal de factorii genetici si ecologici, provenienta materialului saditor si agrotehnica. Perioada de crestere intensiva incepe in anul II de la plantare si se acaracterizeaza printr-o crestere sustinuta a sistemului radicular si a tulpinii si se desfasoara timp de 4-5 ani, interval in care planta se garniseste cu ramuri de schelet si semischelet. Perioada de crestere si rodire este este scurta, de 2 ani, si se manifesta odata cu aparitia primelor fructe primelor fructe, realizandu-se productii de 3 – 12 t/ha. Perioada deplina rodire – durata acesteia este strans dependenta de agrotehnica. Se caracterizeaza prin productii mari de fructe ce pot depasi 25 t/ha.

Perioada de declin – dupa aproximativ 18-20 ani de la plantare, productia de fructe scade, devine neinsemnata cantitativ, plantele incep sa se usuce partial, apoi in totalitate. 4. Fazele de vegetatie In ciclul anual de viata se disting doua perioade: perioada de repaus si perioada de vegetatie. Perioada de repaus incepe odata cu schimbarea culorii si caderea frunzelor si are loc in conditiile tarii noastre in luna octombrie. Repausul adanc (obligatoriu) dureaza pana in luna ianuarie – inceputul lunii februarie, dupa care plantele trec in repausul facultativ, din care ies numai cand temperatura ambianta devine favorabila (temperatura constanta de peste 5°C timp de 6 – 8 zile consecutiv. 5. Faze de crestere Perioada de vegetatie se evidentiaza prin umflarea mugurilor primavara foarte devreme, sfarsitul lunii martie – inceputul lunii aprilie, urmand la interval foarte scurt dezmuguritul. Urmeaza apoi o perioada de 30 – 45 zile pana la inceputul cresterii lastarilor. Incetarea vegetatiei este marcata de caderea in masa a frunzelor. 6. Fazele de fructificare Diferentierea mugurilor de rod are loc catre sfarsitul verii si se continua pana toamna tarziu. a)Infloritul si legarea fructelor Catina infloreste la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura medie diurna este de 12 - 15°C si infloritul se desfasoara pe o perioada de 14-15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce la plantele femele infloritul ate loc concomitent cu detasarea frunzelor. Infloritul simultan al florilor femele si mascule asigura cele mai mari productii de fructe. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile mascule cad, iar cele femele evolueaza cu formarea zigotului, apoi al fructelor. b)Cresterea si dezvoltarea fructelor Perioada de crestere a fructelor este de 180 – 200 zile. c)Maturarea fructelor Maturarea fructelor in conditiile tarii noastre are loc la sfarsitul lunii iulie – incepitul lunii august. In jurul acestei date fructele capata culoarea specifica biotipului Serpenta - portocalie, semintele sunt complet formate, capabile sa germineze. In continuare culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele cresc in volum, iar la sfarsitul lunii septembrie – inceputul lunii octombrie ajung la maturitatea optima. De la intrarea in parg pana la completa maturizare, in compozitia chimica a fructelor au loc transformari substantiale. Substanta uscata creste cu peste 60%, substantele grase se tripleaza, iar acidul ascorbic se mareste cu 50 – 60%. Dupa depasirea acestei faze, contunutul in vitamina C scade brusc spre 50% si cu aproximativ 75% in februarie – martie. Factorii de mediu Principalii factori de vegetatie din mediul inconjurator de care depind cresterea si fructuficarea catinei sunt: lumina, temperatura, apa si solul. a)Pretentiile catinei fata de lumina sunt concretizate, in esenta, in buna desfasurare a procesului de fotosinteza. Acest proces are loc numai in prezenta luminii, cu o intensitate mai mare sau mai mica, in functie de iluminarea frunzelor de catre soare. In prezenta unei lumini puternice catina sintetizeaza o cantitate mai mare de hrana si prin urmare, va creste si va rodi mai bine. Catina este o mare iubitoare de lumina, nesuportand umbrirea nici chiar a ramurilor proprii, cand apare frecvent degarnisirea partii inferioare a coroanei. De aceea, la infiinarea plantatiei de catina s-a ales un teren expus la soare orientare sud -vestica, si s-a stabilit o distanta de plantare care sa nu conduca

la umbrirea reciproca a plantelor, iar randurile vor fi orientate pe directia nord – sud, astfel incat plantele vor fi luminate deopotriva in timpul zilei si pe-o parte si pe cealalta a randului. b)Pretentiile catinei fata de temperatura sunt reduse, in sensul ca aceasta specie rezista bine la gerurile iernii, la ingheturile tarzii de primavara si la cele timpurii de toamna. In timpul verii cand se inregistreaza temperaturi caniculare, catina este adaptata sa reziste fara a i se periclita semnificativ cresterea sau productia de fructe. Adaptarea soiului Serpeni 11 la conditiile climatice locale face ca aceasta planta sa asigure productii de fructe in fiecare an. c)Pretentiile fata de apa ale catinei sunt mai mari in primele faze de crestere si dezvoltare, respectiv in primii 2 ani dupa infiintarea plantatiei. In cazul in care precipitatiile sunt reduse se iau masuri de udare la infiintarea plantatiei, cat si in timpul verii cand evapo-transpiratia este mare si plantele au nevoie de apa pentru fotosinteza, pentru dezvoltarea proceselor biochimice din interiorul plantelor, vehicularea substantelor minerale si organice, in consecinta pentru desfasurarea in conditii normale a proceselor de crestere si fructificare. d)Pretentiile fata de sol ale catinei sunt reduse, in sensul ca aceasta specie se poate cultiva pe diferite tipuri de sol, de la cele sarace, degradate, erodate pana la soluri bogate in humus si elemente minerale (cernoziomurile). Alegerea soiului de plantare de catre solicitant. Soiul ales de solicitant este Serpenta . Acesta este definit ca un soi ,,pioner,, deoarece contribuie la ameliorarea solurilor, atat prin mecanismul simbiotic prin care fixeaza in sol azotul atmosferic, cat si prin arhitectura sistemului radicular care ii permite sa sa exploreze mase mari de sol, cu rol in fixarea, consolidarea si imbunatatirea insusirilor fizice si chimice ale acestuia. Cu acest soi obtinem productii ridicate la unitatea de suprafata, cu fructe mari si cu continut bogat in substante biologic active, solul ales fiind un sol aerisit, neinierbat, potrivit de umed, cu o fertilitate naturala buna, in care patrunde cu usurinta aerul si apa la nivelul rădăcinilor. In alegerea soiului Serpenta , beneficiarul a avut in vedere: - productia mare de fructe pe planta; - fructe mari cu peduncul lung si usor detasabil de plantă; - ghimpozitate redusa. Soiul Serpenta intra pe rod in anul 3 de vegetatie. Productia de fructe la soiul Serpenta, in primul an al intrarii pe rod este de aproximativ 5,0 tone/ha, urcand cu aproximativ 20% cu fiecare an, oprindu-se la o medie de 23 t/ha de fructe, cu o medie pe planta de 13,53 kg/planta. PROMOVARE Promovarea fructelor de cătina catre principalii prelucrători din domeniul farmaceutic, cosmetic si alimentar se face prin infiintzarea unui site de prezentare cu detalii calitative ale fructului, metodologie de crestere si recoltare. Pentru a promova produsele si a intra in contact cu eventuali clienţi se urmăreşte:

• participarea la târgurile de producători agricoli; • expedierea materialelor informative pe cale electronică, către firmele care folosesc ca materie primă de

prelucrare cătina(din industria farmaceutică, cosmetică si alimentară).

• Reviste de specialitate;

• Televiziuni in emisiunile de specialitate;

• Slogan “SATATATEA FRUCTELOR DE CATINA”

ANALIZA SWOT: PUNCTE TARI:

• Investiţie pe termen lung; • Lipsa competitorilor zonali; • Costuri de intreţinere scăzute; • Suprafeţe de sadire in proprietate; • Mecanizarea activităţilor.

PUNCTE SLABE: • Condiţiile de vegetare necontrolabile

pentru obţinearea de produse bio; • Intrarea pe productie dupa 2-3 ani •

OPORTUNITATI: • Obţinerea contractelor cu unitatile de

productie farmaceutica, cosmetic sau alimentara;

• Extinderea suprafeţelor de cultura; • Achiziţionarea de echipamente de

prelucrare mai performante;

AMENINTARI: • Rozatoare; • Competitor; • Intemperiile naturale

C. Modulul Financiar CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE - ron - Denumire indicator Observatii/calcule/ipoteze Valori/ 1 luna Valori/ 1 an (+) Venituri din exploatare 61.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 60.000 Producţia exerciţiului Alte venituri din exploatare 1.000 (-) Cheltuieli pentru exploatare 11.922 Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli materiale 6.502 Cheltuieli cu servicii Cheltuieli cu personalul 5.420 Cheltuieli cu amortizările Alte cheltuieli de exploatare (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE 49.078 (+) Venituri financiare (-) Cheltuieli financiare (=) REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (= R.EXPL.+R.FIN.)

(+) Venituri exceptionale (-) Cheltuieli exceptionale (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL REZULTATUL BRUT (= R.EXPL.+R.FIN.+R.EXC.)

49.078

(-) Impozit pe profit 7.852 REZULTATUL NET 41.226

CONT DE PROFIT SI PIERDERE - LEI - Denumire indicator T1 T2 T3 T4 A1 A2 A3 A (+) Venituri din exploatare Venituri din vânzarea mărfurilor Producţia exerciţiului Alte venituri din exploatare B (-) Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli materiale Cheltuieli cu servicii Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările Alte cheltuieli de exploatare C (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(A-B)

C1 (+) Venituri financiare C2 (-) Cheltuieli financiare D (=) REZULTATUL FINANCIAR (C1-C2) E REZULTATUL CURENT (C+D)

E1 (+) Venituri exceptionale E2 (-) Cheltuieli exceptionale F (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL

(E1-E2)

G REZULTATUL BRUT (C+D+F) H (-) Impozit pe profit (Gx 16%) J REZULTATUL NET (G-H) RATA PROFIT OPERATIONAL ( E/A) RATA PROFIT NET (J/A)

ANEXE Certificate; Studii geo; Acte de arenda ; Acte de proprietate.