BULET INUL MONUMENTELOR ISIDRlCE

--------sa anu I x x x I X, n r. 2 . 1 9 7 0

www.patrimoniu.ro

C O M I T E T U L D E S T A T P E N T R U C U L T U R A Ş I A R T A

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

www.patrimoniu.ro

-------- Nr. 2 •1970 ------------------------

~--=------------- ANUL XXXIX -------------

• C U PRI NSU L • SO M MAIRE •

Boris Zd erc iuc

L iv i u Ştefănescu

A lexandru Bogdan

R aC:u H eitel

Ioana C ristache-Panait

Arh. Eugen ia G receanu

Dr. Vas i le Drăguţ O lga M ărcu lescu Roland Sch i l l ing

G heorghe 1 . Cantacuzino

Arh. Ştefan Balş

Pavel C h i h a i a

Radu Popa

Andrei P ănoiu

Constanţa Tato m i r

V i rg i I Tatom i r

Tereza S i n ig a l i a

P au I D . Popescu

x x x

Boris Zderciuc

Liv iu Ştefănescu

A lexand ru Bogd an

Rad u H eitel

Ioana Cr istache-Panait

Arch. Eugen i a G receanu

Dr. Vas i le Drăguţ O lga M ărcu lescu

Roland Sch i l l i ng

- Monumentele d e arh itectu ră popu lară ş i conservarea l o r (3) . - N icolae Iorga şi m onumente le istorice ( 12 ) . - Contr i buţ i i arheolog ice l a cunoaşterea evolut ie i Caste l u l u i Corv in esti lor de la H u n e-doara· ( 18) .

.

- in leg ătură cu u ne le prob lem e a le arheolo­g i e i cetăţ i lor d e p iatră, m ed i evale, d i n Transi 1 -van i a (26). - Cu pr iv ire la une le monu m ente d i n Ţara Făgăraşu l u i în lum ina re laţ i i lor cu Ţara Româ­nească (30) . - Ţara Făgăraşu l u i , zonă d e rad iaţ ie a arh itectu r i i d e la sud d e Carpaţi (33) .

Monum entel e şi m uzeele (51 ) . - M onumentele ş i om u l contem poran (53 ) . - Consid eraţi i istor ice asu pra vech i m i i caste-l u l u i med ieval d i n H u n edoara (55 ) . - Cercetări arh eol og ice la Brădet-Argeş ş i problema d atăr i i monum entu l u i (56). - Lucrăr i l e d e restau rare la b iserica d in Brăd et - Argeş (60) . - Inscr ipţ ia genealogică a lu i lonaş Monea d i n Veneţ i a de Jos (65). - Despre începutu r i le m ănăsti r i i Remeţi­M aramureş (67) . - Un monum ent necunoscut d e arh itectu ră popu Iară vî lceană (69) . - U n document d es pre restaurăr i le d e la Cu rtea d e A rgeş, ( 1875 - 1 887) (71 ) . - Pledoar i e pentru protejarea bunur i lor cu lturale (73). - Athanase Papageorg i ou - I coane d i n C i pru (1 969) (74) . - G . Potra, N . S i mache - Contri buţ i i la istor i cu l oraşelor P lo ieşti ş i Tîrgşor (74) . - Raportu l f i na l al reu n i u n i i experţ i l or pr iv ind form area arh itecţ i lo r ş i teh n ic i en i lor pentru conservarea monum entelor ş i aşezări­lor istor ice ( U N ES CO) (75 ) .

• Les monum ents d 'arch itecture popu l a i re

et leur conservat ion (3) . N i colae Iorg a et l es monum ents h istori­

q u es (1 2) . - C ontr i but ions archeolog i q u es pour eta­b l i r I 'evolut ion du Château d es Corv ins ă. H u ned oara (1 8) . - Ă propos d es que lques prob lemes concer­nant I ' archeolog i e d es forteresses en p ierre, med ivales, de la Transylvan i e (26) . - L ' h istoi re d es monum ents roum ains d u Pays d e Făg ăraş , par rapport aux relat ions avec la Va lac h i e (30) . - Le Pays d e Făgăraş, zone d ' irrad iation de I 'arch itecture du sud d es Carpathes (33) . - Les monum ents et l es musees (51 ) . - Les monum ents et I ' homme contem pora in (53) . - Considerations h istor iques sur I 'ancien­nete du chateau de H u n ed oara (55) .

G heorghe 1 . Cantacuz ino

Arch . Ştefan Balş

Pavel Ch i h a i a

Radu Popa

Andrei Pănoiu

Constanţa Tatom i r

V i rg i l Tatom i r

Tereza S i n iga l i a

P au l D . Popescu

x x x

Boris Zderciuc

L iv iu Ştefănescu

A lexandru Bogdan

Radu H eitel

Ioana C ristache-Panait

Arch. Eugen ia G receanu

Dr. Vas i le Drăguţ O lga M ărcu lescu

Roland Sch i l l ing

Gheorghe 1 . Cantacuzino

A rc h . Ştefan Balş Pavel Ch iha ia

Radu Popa

Andrei Pănoiu

Constanţa Tatomir

V i rg i l Tatom i r

Tereza S i n iga l i a

Pau I D . Popescu

x x x

CONTE NTS •

- Recherches archeolog iques ă. I 'eg l ise d e Brăd et-Argeş e t l e prob leme d e la d atation du m onum ent (56). - Les travaux de restau rat ion ă. I 'eg l ise d e Brăd et-Argeş (60). - L ' i nscri ption genea log ique de lonaş M onea de Veneţ i a de Jos (65) . - Ă propos d es d ebuts du m onastere d e Rem eţ i -M aramu reş (67) . - U n monument neconu d 'arch itecture po­pu la i re d e Vî lcea (69). - U n docu ment sur l es restaurations de Cu rtea d e Argeş (1875 - 1 887) (71 ) . - P ledoar ie pour la protection d e s b i ens cu lture l s (73) . - Athanase Papageorg iou - 1c6nes d e Chypre (1 969) (74) . - G . Potra, N. S i mache - Contri butions I ' h isto i re des v i l les P lo ieşti et Tîrgşor (74,. - Rapport f ina l de l a reu n ion d es expert, concernant la form ation d es arch itectes et tech n ic i ens pou r la conservation d es monu­m ents et d es s i tes h istor iques (UN ESCO) (75) .

• Fo l k Arch itecture Monum ents and their

Conservat ion (3) . - N icolae Iorg a and the � istorical Monu­m ents ( 12) . - Archaeological Contr i but ions to the Know l edge of \th e Evolut ion of " Caste lu l Corv ineşt i lor" (th e Corvin Fam i Iy 's Castle) at H u n ed oara (18). - U pon som e Problems of the Archaeology of the Stone C itad els from Transy lvan ia (26) . - The H istory of the Rom an ian Monum ents in Ţara Făgăraşu lu i (30) . - Ţara Făg ăraşu lu i - a Zone of Rad iation of the Arch itecture south of the Carpath ians (33) . - The M onum ents and the M useums (51 ) . - Th e Monuments and the contem porary M an (53) . - H istor ical Consid erations on the Age of the M ed ieval Cast l e at H u n edoara (55 ) . - Archaeoldg ical Researches at Brăd et -Argeş and the Problem of the Date of the M on u m ent (56) . - Th e Church from Brăd et - Argeş (60) . - lonaş M on ea's Genea logical I nscri ption from Veneţ i a de J os (65) . - About the Beg inn i ng of the M onastery Remeţ i -M aramu reş (67). - An u nknown Fol k A rch i tectu re Monum ent from Vî lcea (69) . - A Docu ment about the Restorat ions at Cu rtea de Areş (1 875 - 1 887) (71 ) . - Plead i ng for t h e Protecti on o f the C u l tu ra l H er i ta&e (73) . - Athanase Papageorg iou - Cyprus Icons (1 969) (74) . - G . Potra, N . S i mache - Contr ibut ion to H istory of Ploi eşq and Tîrgşor. (74) . - The f ina l Report of the Experts ' M eeting concern ing the Trai n i ng of Arch itects and Techn i c i ans for the Conservation of the H istorical M onum ents and S ites (75) .

Red acţ i a : Calea V ictor ie i nr . 1 20, Bucureşti 22 , sectoru l 1 , te lefon 1 3 .98 . 1 7. Ad m i n i straţ i a : I S IAP str . Brezo i an u nr . 23 - 25 , te lefon 1 4 . 67 .99 . Costu l u n u i a bonament an u a l este de 1 40 l e i . Abonamente le se p r imesc l a ad m i n i straţ i e ş i l a red acţ i e .

I lei 35 1 1 40.880. 1

www.patrimoniu.ro

LUCRĂRI DE RESTAURARE LA BISER ICA DIN BRĂDET -ARGEŞ Arh . ŞTEFAN BALŞ

B iserica d i n satu l Brădet, s i tu at pe apa VÎlsan u l u i , l a 28 km nord de Cu rtea d e Argeş, este o construcţ ie m ed ieva lă , b i necunoscută În cad ru l istoriei arh itectu r i i româneşt i .

Ajunsă În stare proastă, c u zid u r i l e ş i bo l ţ i l e brăzdate d e crăpătu r i , cu bolta pronaosu l u i spr i j in ită pe eşafodaje de lem n şi cu Învel itoarea de ş iţă putrezită, a fost restaurată pr in gr i ja D i recţ ie i Monumentelor Istor ice, Între an i i 1 963 şi 1 966.

Lucrăr i l e executate au rid icat cîteva i nteresante prob leme d e conso l i ­d are, legate d e tehn ica restaurăr i i , ş i au căutat totodată s ă lămu rească pr i n cercetări arheologice, prob lema vech i m i i m onum entu l u i1 .

Se ştie că această b iserică este l i ps ită d e trad iţ iona l a p isan i e de p i atră , că are o p ictu r ă d i n 1 761 cu portretel e ctitori lor reprezentînd pe M ircea Voi evod şi soţ ia sa M ara şi o i nscripţ ie zugrăvită În pronaos, m enţ ionînd că a fost făcută În 1 546 d e M i rcea Voievod , fapt ce l-ar ind ica pe M i rcea C io­banu I d rept ctitor. Dar, portrete le ctitori lor Îm brăcaţi În veşminte occ iden­ta le , nume le d e M ara În loc d e Ch ia jna, soţ ia lu i M i rcea C ioban u l , texte le u n u i pome l n i c d in 1 645 ş i a le u nor docum ente d in veacu l a l X V I I- lea cît ş i caracterist ic i le arh itectu r i i sînt tot atîtea dovezi arătînd că aşezarea este mu It m a i veche d ecît d ata d in i nscr i pţ ie . Existînd d ocum entar Încă d in vremea lu i V l ad C ălugăru I - la sfÎrşitu I veacu lu i al X V- lea, ar putea f i d ec i acea ctitori e a lu i M i rcea cel Bătrîn cunoscută d in trad i ţ ie .

Cercetări l e efectu ate au căutat s ă constate d acă această vech i m e stabi I ită pe cale d e docum ente poate fi ap l icată construcţie i existente. I nterioru l b iser ic i i a fost cercetat pr in secţ i u n i arheolog ice longitud ina le ş i trans­versa le . S ăpătur i l e d i n exterior au d escoperit d iferite m orm inte de d ată m a i recentă.

D i n concluzi i le arheologu lu i nostru c ităm : "Cercetări l e arheolog ice au doved it că b iserica ce se păstrează pînă azi la Brădet este pri m a construc­ţ i e r id icată pe acest loc. În zona cercetată nu a fost găsită n ic i o u rm ă care să poată fi atr ibu ită u n u i monument anterior, fie ch iar de lem n . C h iar numa i acest fapt i m pu n e ident ificarea actu ale i b iser ic i cu cea care a servit aşezări i m ănăst i reşti d e l a Întem eierea e i " .

Trecînd ac u m la problemele d e restaurare m a i interesante, ne vom opri asu pra consol id ăr i i bo lţi i pronaosu l u i , a m od ificăr i i pr idvoru l u i d e lem n ş i a d ărîm ări i ş i mutăr i i c lopotn iţei .

Pr i m a problem ă reprezintă u n exem plu t ip ic pentru lucrăr i l e de restau ­rare u nd e adesea este necesar să se facă apel la soluţ i i le cele m a i com p l i ­cate În scopu l salvări i u n u i e lem ent d i n arh itectura sau d ecoraţ i a orig i nară.

Bolta pronaosu l u i , care mai păstra vechea s a p i ctură În frescă , se g ăsea proptită pe d in ăuntru cu u n eşafod aj de lemn aşezat d u p ă cutrem u ru l d i n 1 91 3 . Ea prezenta numeroase ş i adînci crăpătu ri v izi b i l e p e tot extradosu l , Însoţite d e o săgeată d e aproape 20 c m , Între pu ncte l e d e spr i j i n d e l a cape­tele est şi vest, precum şi d e o ruptură a umeri lor d e-a lungu I z idur i lor late­rale, atrăgÎnd o d eform are i m portantă. În d iscuţ i i le purtate asupra soluţ ie i d e conso l idare s -a sub l i n iat necesitatea m enţ ineri i cu orice preţ a bolţ i i d is lo­cate d in cauza p ictu r i i aflată pe intrados. S-au executat În consec inţă u rm ă­toarel e lucrări2:

Eşafod aju l existent a fost În locu it treptat cu un eşafod aj nou În m ăsură s ă su porte efect iv greutatea z idăr ie i bolţ i i , com p letat cu c i ntre u rm ărind prof i lu l d eform at a l aceste i a . Pentru obţ inerea aderăr i i c i ntrelor cu intra­dosu l , fără d eteriorarea p ictu r i i , s-a l i p i t peste frescă, după ch itu i rea cră­pătu r i lor, un rînd d e hîrtie căptuş ită cu două foi d e po l ic lorură d e v i n i l . Spaţ i i l e răm ase nead erate cu scînd u r i l e cofraj u l u i au fost apoi u m p lute cu beton s l ab com pactat pr in batere uşoară pîn ă la perfecta aderare .

Dup ă această prealab i l ă Îm păn are s-a trecut la consol id area propriu -zisă, ÎndepărtÎndu-se şapa d e m ortar a extradosu l u i , scob indu -se rostu r i l e pe d ou ă tre im i d in ad înc imea lor, spă I Îndu-se b i ne c u apă ş i pr inzÎndu-se cu m ortar de c i m ent o serie de m u stăţi de oţel cu d iam etru I de 6 mm b ine Înfipte În rostu r i . Capetele răm ase l i bere au fost pr inse Într-o suprabetonare general ă d e 8 cm gros ime m ed ie , Întăr ită cu d iafragme . Conso l i d area bolţ i i a fost astfe l as igu rată, z i dăr ia rămîn înd pr insă ca Într-un corset şi suspendată d e structura d e beton arm at a su prabetonări i . Lucrarea a fost com p letată cu t i ranţi m eta l i c i şi centu r i de beton arm at ascunse În z idăr ie , la n ivelu l n aşteri lor arce lor şi bolţ i lor.

Execuţ ia , foarte m ig ă loasă şi anevoioasă, a fost Îndep l i n ită În bune con­d iţ i u n i , iar vechea p ictu ră, pr insă cu agrafe În părţ i le d esprinse, a putut f i astfe l sa lvată.

1 Vezi : Ses i u n ea şt i inţ if ică a D i reCţ ie i Monumentelor Istorice d in 1 963. 2 Ion Balş - vezi "Jurnalu I de restaurare", Biserica din Brădet, Referat,

august 1 964 ; Instrucţ i un i , i u l ie 1 965 ; Not ă , octombrie 1 965; În arh iva D . M . I .

A doua problemă Î n cad r u I restau rări i Brăd etu lu i a fost pusă Î n u rm a d iscu­ţi i lor asupra m enţ iner i i sau d esfi i nţări i pridvoru lu i de aspect ţărănesc , adăugat u lterior ş i socotit ca d ău n ător arh itectu r i i m onum entu lu i . Istoric - acest adaos avînd aproape dou ă veacur i vec h i m e; fu nţion a l , e l constitu ind o bu n ă pro­teCţie a p i ctu r i lor de pe faţada intrăr i i ; arh itecton ic , p iese le sa le de lemn avînd o certă valoare artistică - şi În sfîrş it, arheo log i c , reprezentînd o etapă evolut ivă legată d e cadru I sătesc În care se afla s itu ată b iserica, a fost' hotărîtă m enţ in erea sa În forme le actu ale .

În ap l icarea aceste i d ec iz i i s-a iv it totuşi necesitatea u nor mod ificăr i la şarpanta existentă. Trebu ie ream int it că În gen era l , l a vech i le noastre monu_ m ente, l i pseşte adeseori preocu parea m od ern ă a u nei execuţ i i cît mai per­fecte, apărînd numeroase d eform ări ş i neregu larităţ i , Astfe l , nu rareori apar l a acoperişu r i rezolvări d e pante atrăgÎnd form e strîmbe ce nu ar putea fi adm ise la o construCţ ie refăcută astăz i . La Brădet . d eformă,' i le i n i ţ ia le ale acoperişu l u i peste pridvor şi pronaos, executat În mod d estu l d e pr imit iv au fost am p l ificate prin d iferitele ced ări a le pu nctelor d e spri j i n îm pinse spre exterior. Nou l acoperiş refăcut după suprabetonarea bolţ i i , d eş i refolo­s ind pe cît pos i b i l vech i u l m ateria l lem nos, a trebu it să f ie m od if icat pentru a putea cupr inde gabaritu l bolţ i i suprabeton ate şi a obţ ine În ace laşi t imp d e jur Îm prejur l i n ia orizontală a p icătu r i i streaş i n e i . A fost ca atare nece­sară o supraÎn ă l ţare, În d reptu l pr idvoru lu i , a l in i e i de spri j i n i re a căpriori lor pr in d u b larea cosoroabelor existente cu un rînd de cosoroabe su p l imentare. S-a folosit În acest scop gr inda veche aşezată ca t irant, care tă ia În mod nep lăcut t impan u l faţade i vest şi care a fost scoasă şi d ep lasată În faţă .

M enţ ionăm că p e cosoroaba fronta l ă inferioară, frumos Îm pod obită cu crestătu r i , există scr i je l ite pe faţa VăLU tă, o inscr ipt ie cu anu I 1 787 ş i i m ag i ­n ea une i păsări reprezentînd u n porum bel sau u n curcan .

A tre i a problemă a fost r id kată În dorinţa de a obţine o ma i bună punere În valoare a monumentu lu i pr in d ărîmarea c lopotn iţe i . Deş i d e o Înfăţişare p itorească, această c l ăd i re de pai antă d atînd de la sfîrş itu l veacu l u i trecut, com pusă d i ntr-u n turn Înalt cu trecerea pe ded esu bt, f lancat de dou ă cămă­ruţe, Îm p ied ica prin amp lasarea sa d rept În faţa intrăr i i . s i ngura pos i b i l itate de vedere a b iseric i i Încon jurată de brazi . D in această cauză, propu nerea, cu toate neajunsu r i le atrase adeseori de o izolare exagerată a m onu m ente­lor pr i n d istrugerea cadru l u i existent , a fost totuş i acceptată ş i c lopotniţa a fost d ărîm ată ş i refăcută În forme s i m i lare Într-un loc m a i depărtat.

În a inte de a Înche ia aceste note vom prezenta şi cîteva d eta l i i a le con­struqie i care au putut fi exam i nate d e aproape cu ocazia m ăsu rători lor făcute.

În pri m u l rînd trebu i e sem na late două greşe l i În relevee le anterioare cu noscute prin pu b l icaţ i i , care au d at n aştere la presupuner i eronate3. Astfe l , b iserica nu are trei ferestre la abs ida altaru l u i c i numa i dou ă , ceea ce o d iferenţiază de b iser i c i l e d i n veacu l al X V I- lea de acest t ip . Tu r la , de aseme­n ea, are o retragere a z idăr ie i În juru l ferestrelor, care nu putea fi observată pînă acu m , d i n cauza m ontăr i i tÎm p l ăr ie i aşezată ch i ar la faţa z idu l u i ş i m ascînd această retragere. Î n ceea c e priveşte corn işa, care ş i ea a fost folosită d e cercetători ca e lem ent de d atare, au fost constatate două faze d iferite d e construqie :

La pronaos, p înă l a jum ătatea abs ide lor laterale , corn işa cuprind e un rînd d e z imţ i m ic i , d i n cărăm i z i d e format spec ia l d e 9 cm l ăţ ime ş i 4 c m gros ime, cu vîrfu l ascuţ it , aşezate perpend icu lar pe faţa perete l u i , urmat d e un ş i r de cărăm izi În format d e cavetă. aşezate pe much ie .

Pe ceala ltă jum ătate a corpu l u i b iseric i i ca ş i la baza ş i la tamburu l tu r le i , corn işa cupr inde u n rînd d e z imţ i mari d in două cărăm iz i norm ale suprapuse aşezate ob l ic faţă de z idăr ie , peste u n şir d e cărăm izi În format de cavetă . Pe anum ite porţ i u n i profi l u l În cavetă l i pseşt e , dar z idăr ia prez intă În acel e locuri văd ite semne d e prefacer i . Restaurarea Înd ep l i n ită a avut gr i j ă s ă păstreze p e locur i l e lor ambele t i pu r i de corn işă.

Fără a lua poziţ ie categorică. d i n exam in area atentă a zidăriei ş i m orta­ru l u i sîntem Înc l i naţ i a cons idera ca orig i nară corn işa cu z imţ i şi cavetă d e t i pu l 2 , ad ică c u cărăm izi norm ale aşezate ob l i c , ce le la lte, l a pronaos, putînd fi opera u nor prefaceri d i n vremea l u i M atei Basarab. Presu punerea este Întărită de l i psa oricărei d iscont i nu ităţi care să arate o d iferenţă de epocă Între corp ş i părţ i l e su perioare a bazei ş i tu r le i care sînt c l ăd ite o d ată cu restu l , ş i au o cornişă d e t i pu l 2.

Acest fapt, Îm preu n ă cu rezu ltate le arheolog ice deja expuse, ne perm it să concludem , cu cred inţa că problema d atăr i i a fost dezlegată, că monumen ­tu l În formele actua le este acelaşi cu monumentu l Înă lţat de M i rcea cel Bătrîn În veacu l al X I V- lea .

3 V. Vătăşi anu - Istoria artei feudale În ţări le române, voI . 1 , p . 201 .

www.patrimoniu.ro

· , I"",,!!!'

Fig. 1 . Biserica din Brădet-Argeş, secţiuni

Fig .2 . Faţada de nord, Inainte de restaurare

www.patrimoniu.ro

PRIDVOR - CONSTRUCTIE DE L EMN.

COSOROLi84 V8::'n'E DEFL4S,A T4

VEDERE VE'T

g. 3 . Consolidarea pridvorului prin dub larea cosoroabelor.

g. 4. Grindc tirant Înainte de resWurari' .

VEDERE .fUD

OSOROABA NOu"," LiD4(/Cf474

OSOI<:VAB.4 VEC#E DL:?'L4S474

" T/LF'

www.patrimoniu.ro

$ECi'UNE

SECTIUNE

CORNISA TIP #tA " '/ RÎND CARAMIDA Sf"EC/ALA cu V/.RF.

VEDERE.

PLAN

CORNISA TIP !i B " 2 RINDf./Ri Sf./PRA PUSE C4RAM/Z/ I NORMAu:j A SEZA TE Ot'3L / C , I I I I

\/EOERE

PLAN

L E a E N O A eOI'fNISA TIP" A It

CORNISA TIP" B" ZONA CU ZIDARIE. REFACUTA (FARA CAVET4)

Fig, 5, Cornişa tip A şi 8, plan ş i secţiun

Fig , 6. Turn ul c/opornqă Î na inte de rest a u re r

www.patrimoniu.ro

ig. 7. Faţa da de vest, Înainte de restaurare.

ig. 9 . Bolta pronaosului (secţiune) după consolidare .

BOLTA PRON� - .sECTIUNE

TRASEU IN/TI4L TR4SEU OEIVRMA7 EXISTENT.

/ - - - --........ , /' '\ / '\ I \ ( \

Fig. 8. Planul bisericii Brădet-AI

www.patrimoniu.ro