�

Colegiul de redacţie:

dr. Constantin Mihailescuministru, preşedintePetru Silivestruviceministru, vicepreşedinteNicu Vrednic, consultant,secretar responsabilVioleta Ivanov, şef direcţieMihai Coca, şef direcţieMihai Iftodi, şef direcţieNicolae Alexei, şef IESacad. Tatiana Constantinov, director interimar IEGValeriu Cazac, director SHSGhene Jalalite, director AGeoM

Redactori: Eleonora Lazarencu, Maia GuţuProcesare computerizată: Ala StăvilăFoto copertă: Fîntîna din s. Başcalia, r-nul Basarabeasca

Orice articol publicat în Buletinul MERN reflectă punctul de ve-dere al semnatarului şi poate să nu coincidă neapărat cu cel al redacţiei.Buletinul este editat cu suportul financiar al FEN.

Adresa redacţiei:str. Cosmonauţilor, 9or. Chişinău, MD 2005Republica MoldovaTel. 20 45 33Fax. 22 68 58E-mail: cim@moldova.md

Editura: Mediul AmbiantTel. 22 24 94E-mail: mediulambiant@moldova.mdIndice PM 31858Tipar F.E.P. “Tipografia Centrală”

„MAi sunt Multe de făCut...”

Interviu cu dl Constantin Mihailescu, minis-trul ecologiei şi resurselor naturale

- Domnule ministru, ajunşi la finele anului 2006, este firesc să facem şi unele bilanţuri. Care sunt realizările anului 2006 pentru MERN?

- Autoritatea centrală de stat pentru protecţia mediului şi gestiune a resurselor naturale este antrenată în elaborarea şi promovarea politici-lor şi strategiilor statului în domeniul protecţiei mediului, utilizării raţionale a resurselor natura-le, conservării biodiversităţii, elaborarea şi pro-movarea programelor şi planurilor naţionale de acţiuni în domeniile sale de activitate, coordo-narea acţiunilor ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale în vede-rea elaborării şi implementării programelor şi pla-nurilor naţionale, ramurale şi locale în domeniu şi exercitarea controlului asupra executării lor.

Activitatea Ministerului a fost evaluată de către experţii Comisiei Economice pentru Europa în ve-derea atingerii performanţei în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale. Ca rezultat, a fost elaborat şi prezentat cel de - al II-lea Studiu de performanţe în domeniul mediului în RM, care conţine recomandări concrete cu privire la ameliorarea situaţiei ecologice şi transpunerea prevederilor directivelor UE în legislaţia naţională.

Tot în perioada respectivă au fost întocmite anuarele: Starea calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul RM, conform indicilor hidrochimici în anul 2005; Starea calităţii aerului atmosferic pe terito-riul RM în anul 2005. A fost editat Cadastrul de Stat al Apelor, anul 2004.

În această perioadă a fost efectuată inventarie-rea carierelor şi minelor, drept rezultat al căreia au fost depistate şi închise minele şi carierele ce activau fără autorizaţie.

De asemenea, ministerul este antrenat activ în realizarea proceselor „Un mediu pentru Europa”, „Mediul şi sănătatea”, implementarea prevederilor Strategiei ecologice a ţărilor Europei de Est, Cau-cazului şi Asiei Centrale.

Subdiviziunile ministerului monitorizează calita-tea şi starea factorilor de mediu, supraveghează respectarea la nivel local a legislaţiei, efectuează expertiza ecologică de stat, organizează acţiuni de combatere a braconajului. Inspectorii ecologi

�

vizitează periodic primăriile, iar agenţii economici care practică activităţi legate de poluarea mediului sunt în regim non-stop în vizorul ecologiştilor.

- Anul deţinerii preşedinţiei ICPDR a fost unul de mare importanţă, dar şi res-ponsabilitate. Cum vedeţi anul, ce prac-tic s-a scurs, din perspectiva ICPDR?

- În domeniul colaborării internaţionale Republica Moldova a preluat de la Unga-ria preşedinţia în cadrul Convenţiei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ICPDR). Preşedinţia am preluat-o în decembrie 2005. La festivitatea organizată cu acest prilej am subliniat importanţa eve-nimentului pentru ţara noastră, menţionând că ne vom onora obligaţiunile şi ne vom îndeplini onest datoria, contribuind la îmbunătăţirea stării şi calităţii apelor mare-lui fluviu european ce traversează în cursul lui spre Marea Neagră 8 ţări. Alte 4 se află în bazinul fluviului. Deci, au şi ele impact asupra apelor Dunării. Datele de ultimă oră denotă o ameliorare considerabilă la acest capitol. E îmbucurător faptul că şi populaţia Republicii Moldova şi-a adus contribuţia respectivă şi a realizat cu succes mai multe activităţi practice de curăţare a albiilor cur-surilor de apă din această zonă, lichidare a focarelor poluante, amenajare a izvoare-lor şi altor surse de apă. Pot informa citi-torii că pe data de 11 decembrie la Viena am raportat despre realizarea Planului de acţiuni pentru preşedinţia Republicii Moldo-va în Convenţia Dunăreană şi că în ianu-arie 2007 le vom transmite colegilor noştri din România o Dunăre cu o apă de aceeaşi calitate ca în anul trecut. Chiar şi după deversările de ţiţei din Serbia, care au avut loc în luna septembrie, starea şi calitatea apelor Dunării nu s-a înrăutăţit.

- Care sunt direcţiile de bază pe care se va axa MERN în 2007?

- Ministerul va activa în baza Planului de activitate al ministerului pe anul 2007. De asemenea, vom continua îndeplini-rea prevederilor obiectivelor prioritare ale procesului de dezvoltare durabilă şi îmbunătăţire a factorilor de mediu, înde-plinirea prevederilor legislaţiei în domeniu, Strategiei de Creştere Economică şi Redu-

cere a Sărăciei, Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 „Moderni-zarea ţării - bunăstarea poporului”, Planu-lui de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, Programului naţional „Satul Moldovenesc”, precum şi altor documente strategice sectoriale şi ramurale.

Va fi continuat procesul de aproximare a legislaţiei de mediu la Directivele Uniunii Europene. Vom lucra asupra implementării prevederilor convenţiilor şi acordurilor la care RM este Parte. Totodată, va fi iniţiată elaborarea noii redacţii a legii privind protecţia mediului. Vom promova imple-mentarea legilor deja elaborate, aşa ca Legea regnului vegetal, Legea cu privire la reţeaua ecologică naţională, Legea privind grădinile zoologice şi altele. Vom definitiva proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la Concepţia salubrizării localităţilor din Re-publica Moldova etc.

În scopul implementării efective a preve-derilor Convenţiei Aarhus, dar şi al antre-nării mai largi a populaţiei în soluţionarea problemelor stringente de mediu, va fi extinsă colaborarea cu organizaţiile negu-vernamentale, mijloacele audio-vizualului, presa periodică, alte instituţii antrenate în activitatea de informare, educaţie şi conştientizare ecologică.

- Cum a fost apreciată activitatea ţării noastre ca preşedinte ICPDR de statele - membre ale convenţiei?

�

- Activitatea în calitate de ţară-preşedinte ICPDR a primit o înaltă apreciere din par-tea statelor-membre ale Convenţiei (Ucrai-na, România, Austria etc.), cît şi a orga-nismelor internaţionale UNDP, secretaria-tul ICPDR. Astfel, dl Staltzer Wolfgang, prim-preşedinte ICPDR, şef al delegaţiei austriece, a apreciat mult activităţile sti-pulate în Planul de preşedinţie a Moldovei în ICPDR, menţionînd ideile noi şi spiritul de cooperare al moldovenilor care au fost simţite pe parcursul acestui an.

Pentru conformitateNicu Vrednic

RoMâniA - PReşedinte iCPdR în �007

La 22 ianuarie 2007 Republica Moldova a transmis României, la Palatul Pallavicini din Viena, în cadrul unei ceremonii oficia-le, preşedinţia anuală a Convenţiei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ICPDR). La evenimentul orga-nizat de Guvernul Republicii Moldova au participat peste 50 de reprezentanţi ofici-ali ai celor 13 state dunărene, organizaţii internaţionale cu sediul la Viena, cât şi membri ai diasporei moldoveneşti din Aus-tria şi Slovacia.

Festivitatea a fost deschisă de amba-sadorul Victor Postolachi, reprezentant al Republicii Moldova pe lângă Organizaţiile Internaţionale la Viena. Ministrul ecologiei şi resurselor naturale al Republicii Moldo-va Constantin Mihailescu, preşedintele în exerciţiu ICPDR, a făcut o trecere în revistă a principalelor realizări ale preşedinţiei moldoveneşti anuale a ICPDR, printre care organizarea în februarie a Conferinţei pri-vind Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării (Odesa), a Reuniunii şefilor delegaţiilor la ICPDR, marcarea Zilei Dunării (29 iu-nie), eveniment transformat în Săptămâna Dunării la iniţiativa Moldovei, organizarea Conferinţei privind reducerea nutrienţilor în bazinul Dunării şi al Mării Negre în luna oc-tombrie la Chişinău, de asemenea întruni-rea grupului de lucru privind planul integrat

de management al bazinului râului şi a Fo-rului ONG-urilor şi a sectorului de business din bazinul Dunării şi al Mării Negre.

Statele semnatare ale Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au fost chemate la o cooperare mai strânsă cu multe alte organizaţii dunărene, printre care Comunitatea de Lucru a State-lor Dunărene cu sediul central în oraşul St. Polten din Austria şi Adunarea Regiunilor Europene de pe lângă Consiliul Europei au prezentat un amplu raport privind re-zultatele activităţii în perioada de referinţă, menţionînd performanţele ecologiştilor din bazinul dunărean şi apreciind la justa valo-are eforturile depuse pentru atingerea dezi-deratului major – Dunării apă curată. Ceilalţi vorbitori, printre care Philip Weller, secretar executiv al ICPDR, şi Lucia Ana Varga, se-cretar de stat pentru mediul înconjurător al României, s-au pronunţat pentru respecta-rea în continuare a Directivei-cadru a UE asupra apelor, promovarea cooperării re-gionale cu implicarea mai activă a statelor dunărene şi celor din bazinul Mării Negre, promovarea iniţiativelor la nivel de sub-ba-zin şi consolidarea imaginii ICPDR în ca-drul altor organizaţii europene şi mondiale. Cu această ocazie, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale din Republica Moldo-va a demonstrat un film „Moldova – spaţiu european”, ca o dare de seamă privind activităţile întreprinse în anul preşedinţiei în ICPDR, au fost demonstrate şi postere despre principalele realizări ale preşedinţiei moldoveneşti a ICPDR în anul 2006.

�

lA sfAt Cu RePRezentAnţii Mass-MedIa Joi, 11 ianuarie 2007, la Ministerul

Ecologiei şi Resurselor Naturale, a fost organizată o întrunire a conducerii ministe-rului cu redactorii-şefi şi directorii mai mul-tor publicaţii periodice, studiouri radio şi TV din ţară. Cei circa 20 de reprezentanţi ai mass-media şi mijloacelor audiovi-zualului, prezenţi la dialogul susţinut de către dl Constantin Mihailescu, ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale, au fost informaţi despre rezultatele activităţii orga-nului central de stat pentru mediu în 2006 şi acţiunile preconizate pentru anul 2007.

În 2006 ţara noastră a exercitat funcţia de preşedinte al Convenţiei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (ICPDR). Activităţile în cadrul preşedinţiei au fost apreciate cu brio de ţările-mem-bre ale Convenţiei Dunărene. O apreciere obiectivă a rezultatelor obţinute la capitolul de mediu a fost prezentată în Studiul de performanţe în domeniul protecţiei mediu-lui, întocmit de Comisia Economică pen-tru Europa a ONU. În studiul respectiv se menţionează, printre altele, că monitorin-gul de mediu s-a ameliorat, instrumentele de aplicare a legislaţiei sunt mai transpa-rente, educaţia şi instruirea în domeniul mediului sunt abordate în mod serios, au devenit mai puternice fondurile ecologice. „Modestele noastre rezultate ar fi fost im-posibile fără ponderea substanţială a mi-jloacelor de informare şi de conştientizare ecologică a populaţiei, cu care colaborăm destul de efectiv”, a menţionat ministrul.

Printre activităţile de perspectivă s-a specificat necesitatea implementării mai pe larg a politicilor sectoriale de me-diu, raţionalizării standardelor de mediu, diminuării poluării apelor şi a ecosisteme-lor naturale, stabilirii domeniilor de mediu pentru finanţare prioritară. De rînd cu con-tinuarea activităţilor de armonizare şi apro-ximare a legislaţiei autohtone la cele 330 directive europene de mediu, vor fi extinse relaţiile de colaborare interstatale cu ţările vecine şi internaţionale. O deosebită atenţie se va acorda şi în continuare realizării

proiectelor locale de reconstrucţie a siste-melor de aprovizionare cu apă, canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor reziduale, construcţie a unor poligoane de deşeuri, fortificare a infrastructurii gospodăriilor municipale etc.

În cuvintele de răspuns vorbitorii au specificat posibilităţile informării veridice şi oportune existente, dar şi necesitatea realizării unor activităţi comune sistema-tice pentru conştientizarea ecologică a populaţiei prin intermediul unor săptămîni tematice la radio şi TV şi pagini ecologi-ce în publicaţiile periodice. Participanţii la discuţie au fost unanimi în sensul necesităţii ridicării responsabilităţii fiecărui cetăţean pentru starea mediului.

şedinţA oRdinARă A ColegiuluiMinisteRului eCologiei şi ResuRseloR natuRale

La 18 ianuarie 2007 a avut loc şedinţa Colegiului Ministerului Ecologiei şi Re-surselor Naturale, în cadrul căreia au fost examinate următoarele chestiuni:

– activitatea Ministerului Ecologiei şi Re-surselor Naturale în anul 2006;

– activitatea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în vederea realizării obiectivelor şi măsurilor propuse în Pro-gramul Naţional de implementare a Planu-lui de Acţiuni Republica Moldova – Uniu-nea Europeană, pe parcursul anilor 2005 – 2006;

– activitatea Institutului de Ecologie şi Geografie în anul 2006 şi priorităţile în cer-cetare pentru anul 2007;

– aprobarea Planului de activitate al Mi-nisterului Ecologiei şi Resurselor Naturale pentru anul 2007 şi Planului de activitate pe trimestrul I al anului 2007.

un amplu raport ”Cu privire la activi-tatea Ministerului ecologiei şi Resurse-lor naturale în anul 2006” a fost prezentat de către ministrul Constantin Mihailescu, care a specificat că pe parcursul anului 2006 Ministerul Ecologiei şi Resurselor Na-turale a întreprins un şir de acţiuni pentru realizarea obiectivelor prioritare ale proce-sului de dezvoltare durabilă şi îmbunătăţire

�

a factorilor de mediu, îndeplinirea prevede-rilor legislaţiei din domeniu, Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea ţării - bunăstarea poporului”, Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, Progra-mului Naţional “Satul Moldovenesc”, planu-rilor de activitate ale guvernului şi ministe-rului, precum şi altor documente strategice sectoriale şi ramurale.

În perioada de referinţă ministerul s-a implicat activ în executarea la nivel şi în termen a 170 decrete ale preşedintelui Republicii Moldova, legi şi hotărâri ale Par-lamentului Republicii Moldova, hotărâri şi dispoziţii ale prim-ministrului al Republicii Moldova, a 791 indicaţii ale organelor iera-rhic superioare, 1905 documente de la alte organizaţii, 113 petiţii ale cetăţenilor. Întru executarea documentelor luate la control, au fost emise 69 de ordine ale ministrului ecologiei şi resurselor naturale. Astfel, în aparatul central au parvenit 5158 docu-mente, inclusiv 2110 documente au fost expediate.

Acţiunile întreprinse au fost axate pe asi-gurarea promovării continue a politicii de protecţie a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, integrarea principii-lor politicii de mediu în politicile sectoriale, elaborarea şi perfecţionarea cadrului le-gislativ şi normativ, precum şi pe ajustarea lui la prevederile directivelor Uniunii Euro-pene. În scopul îmbunătăţirii activităţii în domeniul protecţiei mediului au fost adop-tate 22 acte legislative şi normative, alte

3 proiecte de lege sunt deja prezentate Parlamentului Republicii Moldova pentru examinare, iar circa 10 hotărâri de guvern sunt în proces de avizare/aprobare.

În domeniul ajustării legislaţiei naţionale la prevederile Directivelor Uniunii Europe-ne au fost elaborate planuri sectoriale de armonizare a legislaţiei naţionale în con-formitate cu aquis-ul comunitar, capitolul 22 – Mediul. În baza planurilor sectoriale a fost elaborat proiectul Planului general de acţiuni privind aproximarea legislaţiei naţionale la aquis-ul comunitar, care a fost transmis Comisiei Europene, în conformi-tate cu prevederile Planului de acţiuni Re-publica Moldova – Uniunea Europeană. În urma realizării obiecţiilor Comisiei Europe-ne a fost elaborată varianta finală a planului.

Angajaţii ministerului sunt conştienţi de faptul că armonizarea legislaţiei de mediu la Directivele UE este o necesi-tate principială în procesul de integrare europeană, însă capacităţile instituţionale ale MERN în acest sens sunt foarte re-duse. De exemplu, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor din România are un efectiv de circa 200 persoane, ministe-rul din Letonia – are circa 190 unităţi, cel din Polonia – circa 310 persoane, Cehia – 300 persoane. Pornind de la aceasta, este necesară consolidarea capacităţilor instituţionale ale MERN prin crearea unei Direcţii suplimentare pentru armonizarea legislaţiei de mediu la cea a UE şi de ela-borare a propunerilor de proiecte pentru atragerea investiţiilor în domeniu.

În urma evaluării de către experţii Co-misiei Economice pentru Europa în ve-derea atingerii performanţei în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a re-surselor naturale, a fost definitivat şi lansat cel de-al II-lea Studiu de Performanţe în domeniul mediului în Republica Moldova. Acest studiu conţine recomandări concrete cu privire la ameliorarea situaţiei ecologice şi transpunerea prevederilor Directivelor Uniunii Europene în legislaţia naţională.

În perioada raportată, ministerul a pre-zentat la Consiliul Suprem de Securitate rapoarte referitoare la două probleme: „Cu privire la situaţia ecologică în RM” şi „Starea

�

lucrurilor în domeniul exploatării subsolului şi măsurile necesare pentru ameliorare”.

În conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Securitate nr. 05/1-03-14 din 14.03.2006 şi pct. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 935 din 16 august 2006 „Privind imple-mentarea Programului naţional de asigu-rare a securităţii ecologice”, a fost elabo-rat proiectul noului Program cu privire la asigurarea securităţii ecologice a Re-publicii Moldova pentru anii �007- �0��. Proiectul programului şi proiectul hotărârii de guvern sunt deja contrasemnate şi transmise guvernului pentru aprobare.

Conform deciziei Consiliului Suprem de Securitate nr. 05/1-03-18 din 22.12.06, Guvernul a constituit o Comisie specială, în sarcina căreia este pusă inventarierea carierelor din ţară şi elaborarea măsurilor de ameliorare a situaţiei în domeniu.

Ţinând cont de faptul că recent, conform Hotărârii Guvernului nr. 1500 din 29.12.06, funcţiile controlului ecologic de stat au fost transmise Inspectoratului Ecologic de Stat, suntem în drept să aşteptăm o schimbare radicală în domeniul exploatării subsolului.

În aceeaşi perioadă au fost întocmi-te anuarele: Starea calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul RM conform indicilor hidrochimici în anul 2005; Starea calităţii aerului atmosferic pe teritoriul RM în anul 2005. A fost editat Cadastrul de stat al apelor pe anul 2004 şi elaborat Raportul naţional privind starea mediului în Republi-ca Moldova pe anul 2005.

În cadrul a 3 şedinţe ale Colegiului Mi-nisterului Ecologiei şi Resurselor Naturale au fost examinate problemele prioritare ce ţin de executarea prevederilor acte-lor legislative şi normative în domeniul protecţiei şi folosirii durabile a resurselor naturale, hotărârilor de guvern, deciziilor şi dispoziţiilor organelor ierarhic superioare, implementarea prevederilor convenţiilor internaţionale, implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centra-le în Republica Moldova etc.

O atenţie deosebită a fost acordată exercitării controlului asupra respectării legislaţiei de protecţie a mediului în diferite domenii.

În domeniul resurselor acvatice se efectuează lunar monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. În conformitate cu planul de activitate al ministerului, în 49 puncte de control, amplasate pe 16 râ-uri şi râuleţe, 6 bazine acvatice şi limanul Cuciurgan, se analizează sistematic calita-tea apei conform celor 49 indicatori hidro-chimici şi 5 grupe de elemente hidrobiolo-gice. Monitorizarea apelor subterane se efectuează pe tot teritoriul republicii la 184 sonde de observaţie. În banca de date au fost incluse 257 sonde, precum şi au fost întocmite hărţi despre starea reală şi nive-lul apelor subterane în condiţii naturale.

Întru îndeplinirea decretului preşedintelui Republicii Moldova “Cu privire la desfăşurarea Săptămânii apei curate “Apa - izvorul vieţii”, au fost elaborate planuri de acţiuni naţionale şi locale, conform cărora în 2006 au fost curăţate 14012 fântâni şi 678 izvoare.

În conformitate cu programul de activi-tate al ministerului a fost efectuată inven-tarierea bazinelor acvatice. Din cele 3556 bazine acvatice, amplasate pe o suprafaţă de 32723 ha, titlu de stat posedă 976, autorizaţie de folosinţă au 166 beneficiari, contract de folosinţă – 1732.

De asemenea, a fost efectuată inven-tarierea gunoiştilor, staţiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv de la întreprinderile vinicole şi de producere a alcoolului. S-a stabilit că la 175 întreprinderi vinicole ce activează pe teritoriul republici sînt depo-zitate 6678, 4 tone de deşeuri ce conţin compuşi de cianură şi 124,4 mii tone borhot. Doar 36 de întreprinderi dispun de

7

staţii de epurare proprii, dintre care 14 nu funcţionează.

La iniţiativa ministerului 13 raioane învingătoare au beneficiat de granturi din partea Uniunii Europene şi au primit în dotare câte o autobasculantă modernă de colectare şi evacuare a deşeurilor în sumă de peste 1 mil. de euro.

În perioada de referinţă, deja a 6-ea oară în Moldova, a fost desfăşurată activitatea în cadrul iniţiativei europene „Aer Curat”.

Poluarea aerului atmosferic în princi-piu are loc de la exploatarea transportului auto, îndeosebi al celui cu termen de ex-ploatare depăşit. Numărul autovehiculelor în ţară a atins cifra de circa 450 mii. Circa 5% din acestea sunt maşini noi, iar 65% - mai vechi de 15 ani.

În perioada raportată a fost organizat şi desfăşurat lunarul ecologic de salubrizare a localităţilor ţării şi lichidare a gunoiştilor formate ilicit.

În conformitate cu Programul măsurilor privind desfăşurarea lucrărilor de înver-zire a plaiului, consacrate Zilei Naţionale “Un arbore pentru dăinuirea noastră”, au fost întreprinse activităţi de împădurire în scopul ameliorării şi stopării degradării solurilor terenurilor inutilizabile şi erodate, de creare a fâşiilor forestiere de protecţie a câmpurilor agricole, de salubrizare a localităţilor, lichidare a gunoiştilor neauto-rizate etc. Pentru realizarea cu succes a acţiunilor trasate, din fondurile ecologice au fost alocate mijloace financiare în sumă de circa 9168,0 mii lei.

Tot în această perioadă, a fost efectuată inventarierea carierelor şi minelor in-dustriale, ca rezultat fiind depistate şi în-

chise minele şi carierele ce activau fără autorizaţie, ilicit.

În scopul verificării corectitudinii gestionării fondului forestier şi spaţiilor ver-zi, au fost inspectate toate întreprinderile silvice, efectuată inventarierea spaţiilor ver-zi şi a terenurilor împădurite ale primăriilor, controlate circa 5 mii obiecte, întocmite 1270 procese-verbale, iar sancţiunile şi amenzile s-au cifrat la circa 2 mil. lei.

Pentru utilizarea corectă a fondului cine-getic şi piscicol, au fost organizate 1500 de raiduri antibraconaj, în cadrul cărora au fost confiscate 2300 unelte de pescuit, 23 arme de vânătoare, iar amenzile pentru prejudicii au constituit mai mult de 2,0 mil. lei.

În scopul extinderii ariilor naturale pro-tejate de stat, prin Legea nr. 354 –XVI din 24 noiembrie 2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1538-XIII din 25 fe-bruarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în fondul acestor arii au fost incluse 94705 ha de zone umede de importanţă internaţională, în special lacurile Prutului de Jos, Nistrului de Jos (raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă) şi Unguri-Holoşniţa (raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca).

În scopul extinderii ariilor naturale prote-jate de stat, parlamentul a adoptat Legea privind crearea noilor arii protejate de stat – monumentul naturii „Peştera surprize-lor” (raionul Criuleni) şi monumentul de arhitectură peisagistică „Valea Morilor” (mun. Chişinău). Au fost prezentate pro-puneri pentru atribuirea statutului de arie protejată unui sector de ecosistem acvatic din zona lacului de acumulare Dubăsari (Holercani).

În cadrul colaborării internaţionale, în 2006 Republica Moldova a preluat de la Ungaria preşedinţia în cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). În acest context, în adresa secretariatului Convenţiei, Repu-blica Moldova a înaintat propunerea de lansare a Proiectului Râul Prut, care a fost susţinut şi de ţările vecine, România şi Ucraina, în scopul colaborării privind moni-torizarea şi protecţia bazinului hidrografic al acestui curs de apă.

În cadrul lucrărilor celei de-a III-a Asam-

�

blei a Fondului Global de Mediu (GEF) Re-publica Moldova a fost aleasă în calitate de membru al Consiliului de administrare a acestui fond. Acest lucru va contribui la acordarea unor facilităţi ţării noastre, cele mai importante dintre ele fiind atragerea investiţiilor şi promovarea imaginii ţării peste hotare.

Este iniţiată colaborarea bilaterală între Republica Moldova şi Republica Cehă. S-a realizat un schimb de informaţii privind aspectul legislativ în domeniul asigurării cu apă potabilă, tratarea apelor uzate şi sănătatea populaţiei. S-a discu-tat despre elaborarea unor propuneri de proiect privind managementul deşeurilor cu posibilitatea finanţării lor de către Gu-vernul Cehiei, care a selectat Moldova ca ţară partener pentru dezvoltarea proiecte-lor de mediu. Deja sunt iniţiate 3 proiecte: „Decontaminarea solului şi apelor freatice în or. Iargara şi s. Mărculeşti”, „Construcţia staţiei de epurare în or. Leova”.

Cu România, de asemenea, a fost iniţiată colaborarea privind preluarea experienţei şi practicii în aspectul integrării europene, colaborării în domeniul geologiei şi altor activităţi regionale de interes comun, înde-osebi elaborarea planului de management şi monitoring integrat al râului Prut şi crea-rea băncii de date referitoare la procesele geologice periculoase, crearea ariilor natu-rale protejate transfrontaliere etc.

În legătură cu tendinţele ţării de aderare la UE a fost iniţiată colaborarea cu ţările baltice Letonia, Lituania şi Estonia, în sco-pul preluării experienţei de armonizare a legislaţiei ecologice şi standardelor la Directivele UE. În acest context a fost se-mnat Acordul între Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova şi Ministerul Mediului al Republicii Letonia privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului. În cadrul acestui acord în prezent se desfăşoară proiectul „Cu privire la acor-darea suportului în scopul transpunerii Di-rectivelor UE în domeniul managementului deşeurilor şi conservării biodiversităţii”.

Pînă în prezent Republica Moldova este parte la 18 convenţii şi acorduri în dome-niul protecţiei mediului, în cadrul cărora se

continuă lucrul de implementare a preve-derilor acestora.

Activitatea Fondului Ecologic Naţional a fost axată pe selectarea proiectelor în co-respundere cu priorităţile acestuia, stipu-late în Regulamentul Fondurilor ecologice (HG 998) şi anexa nr. 14 la Legea bugetu-lui de stat pentru anul 2006, alocarea mi-jloacelor financiare pentru implementarea lor şi controlul corectitudinii folosirii mijloa-celor financiare de către beneficiari.

Pe parcursul anului precedent minis-terul a fost antrenat activ şi în atragerea investiţiilor străine. În scopul implementării prevederilor Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi şi Planului naţional de implementare a acestei Convenţii, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, pre-cum şi Planului de Acţiuni Moldova-UE, GEF-ul, prin intermediul BM, finanţează proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”. Proiectul prevede desfăşurarea activităţilor de protecţie a mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei prin distrugerea pesti-cidelor din categoria POP sau contaminate cu POP din sectoarele agricol şi energetic. Proiectul prevede, de asemenea, consoli-darea cadrului legislativ şi instituţional pen-tru controlul pe termen lung asupra POP.

Pentru asigurarea implementării Pla-nului de acţiuni de suprimare eşalonată a substanţelor care distrug stratul de ozon, (SDO) în curs de realizate se află proiectele:

1. Structura instituţională pentru imple-mentarea Protocolului de la Montreal;

2. Implementarea Planului de mana-gement frigorific (proiect de asistenţă tehnică).

�

Obiectivele acestor proiecte sunt: Ofe-rirea finanţării de stimulare pentru utiliza-tori, producători industriali şi comerciali de SDO care folosesc agenţi frigorifici ce nu epuizează stratul de ozon sau îl distrug în mod neesenţial, furnizarea a 4 maşini de recuperare şi reciclare şi a unor instrumen-te de deservire pentru MAC; traininguri, cursuri de instruire în domeniu etc.

Proiectul UNEP/GEF “Suport pentru Im-plementarea Cadrului Naţional de Biose-curitate pentru Republica Moldova”. Sco-pul principal al proiectului este de a ajuta Republica Moldova să îmbunătăţească structurile şi infrastructurile tehnice şi instituţionale existente, necesare pentru a îndeplini obligaţiunile cu privire la biosecu-ritate ale Protocolului de la Cartagena şi de a elabora pînă în 2010 Cadrul naţional cu privire la biosecuritate.

În scopul executării Legii nr. 29-XV din 13.02.2003 pentru aderarea RM la Protoco-lul de la Kyoto Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, cu su-portul Guvernului Japoniei şi Băncii Mondia-le a fost creat Oficiul finanţării de carbon şi lansat proiectul „Întărirea capacităţilor pen-tru dezvoltarea şi implementarea proiectelor finanţării de carbon”. Obiectivul principal al proiectului constă în dezvoltarea capacităţii instituţionale şi instruirea potenţialilor bene-ficiari din ţară privind elaborarea, promova-rea şi implementarea proiectelor Mecanis-mului dezvoltării nepoluante.

Ministerul şi pe viitor îşi va intensifica eforturile întru executarea prevederilor strategiilor, planurilor, programelor, pre-cum şi documentelor parvenite de la orga-nele ierarhic superioare.

ACtivitAteA fondului eCologiC nAţionAl în Anul 2006

Pe parcursul anului 2006 s-au desfăşurat 16 şedinţe ale Consiliului de administrare a Fondului Ecologic Naţional, la care au fost puse în discuţie circa 500 de proiecte din domeniul alimentării cu apă potabilă şi canalizării, gestionării deşeurilor, plantării arborilor pe terenuri puternic erodate, conştientizării şi educaţiei ecologice,

organizării colaborării internaţionale în do-meniul protecţiei mediului. Din acestea au fost aprobate şi finanţate 446 proiecte în sumă totală de peste 60 mil. lei.

Prioritare au fost proiectele în domeniul construcţiei sau reconstrucţiei sisteme-lor de epurare, canalizare şi aprovizio-nare cu apă (inclusiv construcţia fîntînilor publice). La acest capitol au fost aprobate 147 proiecte în sumă totală de 24620391 lei. În anul 2006 criteriul principal de se-lectare a proiectelor din acest domeniu a fost construcţia sau reconstrucţia sisteme-lor de canalizare şi epurare în paralel cu sistemele de apeduct.

Pentru lucrările de prelucrare şi neu-tralizare a deşeurilor de producţie şi menajere, neutralizare a pesticidelor, amenajare a poligoanelor de deşeuri şi gunoiştilor neautorizate au fost aproba-te spre finanţare 36 proiecte în sumă de 8209208 lei.

Criteriul principal de selectare a proiec-telor la acest capitol a fost crearea infras-tructurii de salubrizare a localităţilor, inclu-siv crearea sistemului de salubrizare şi am-plasare raţională a depozitelor de deşeuri pentru deservirea mai multor localităţi, susţinerea activităţilor de colectare, selec-tare şi prelucrare a deşeurilor, în confor-mitate cu Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000 privind aprobarea Programu-lui naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.

La capitolul Extinderea şi protecţia fon-dului forestier şi a ariilor naturale prote-jate de stat au fost aprobate 59 proiecte în sumă totală de 9167988 lei, inclusiv 32

�0

proiecte în sumă totală de 2500000 lei, pentru construcţia şi amenajarea parcuri-lor în localităţile rurale.

Condiţia principală pusă beneficiarilor acestor proiecte a fost îngrijirea ulterioară a parcurilor şi fîşiilor forestiere plantate.

La compartimentul respectiv au fost finanţate şi proiecte de susţinere a producătorilor de culturi nucifere.

La compartimentul Investigaţii ştiin-ţifice în domeniul protecţiei mediului au fost aprobate 14 proiecte în sumă totală de 1564000 lei.

La capitolul Organizarea şi gestiona-rea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice au fost aprobate 51 proiecte în sumă totală de 1990252 lei.

În anul 2006 Republica Moldova a deţinut preşedinţia în cadrul Convenţiei Dunărene (ICPDR). În acest context a fost anunţat un concurs de granturi pen-tru organele administraţiei publice locale şi ONG-urile de mediu din bazinul rîului Prut. Concursul prevedea activităţi practice de amenajare a surselor de apă, salubrizare a malurilor rîuleţelor, organizarea sărbătoririi Zilei Dunării, conştientizarea populaţiei privind necesitatea protecţiei apei rîurilor ce alimentează acest fluviu european. La acest capitol au fost finanţate 24 proiecte în sumă totală de 975451 lei.

La capitolul Colaborarea internaţională în domeniul protecţiei mediului au fost aprobate 33 proiecte în sumă de 3573324 lei. Republica Moldova este parte la 18 convenţii internaţionale de mediu, fapt ce implică obligaţiunea de a achita cotizaţiile de membru. La finanţarea proiectelor de la acest compartiment s-a pus accentul pe lichidarea datoriilor istorice acumulate pe parcursul anilor precedenţi.

La capitolul Lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor în producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudiciu mediului au fost aprobate 13 proiecte în sumă de 2826237 lei.

La capitolul Protecţia biodiversităţii au fost aprobate 11 proiecte în sumă de 1933545 lei.

La capitolul Acordarea de sprijin finan-

ciar organizaţiilor ecologice neguver-namentale au fost aprobate 28 proiecte în sumă de 1146164 lei.

Elena Creangă, şeful Serviciului evidenţă şi control al Fondului Ecologic Naţional

� febRuaRIe – ZIua InteRna-ţionAlă A zoneloR uMede

În fiecare an opinia publică mondială marchează pe data de 2 februarie Ziua internaţională a zonelor umede. În această zi, în anul 1971, a fost încheiată în or. Ramsar (Iran) Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patri-moniului natural.

În concordanţă cu definiţia dată de Convenţia RAMSAR zonele umede sunt extrem de diverse. Astfel în categoria zo-nelor umede intră: iazurile (heleşteiele), mlaştinile, recifii de corali, lacurile sau mangrovele cu apă naturală sau artificială, permanentă sau temporară, stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m. Ele ocupă doar 1% din suprafaţa planetei, fiind responsabile de schimburile bio-geo-chi-mice dintre uscat, atmosferă şi sistemele hidrologice, la scară regională şi globală.

Zonele umede previn inundaţiile şi ero-ziunile, purifică apa şi conservă biodiversi-tatea. Indiferent de tipurile de zone umede

��

de care vorbim, toate se caracterizează prin faptul că au o trăsătură fundamentală, şi anume – interacţiunea complexă a com-ponentelor de bază: solul, apa, animale-le şi plantele, care au numeroase funcţii şi furnizează multiple produse care au susţinut oamenii de-a lungul timpului.

Obiectivele principale ale convenţiei se referă la păstrarea, conservarea, utilizarea durabilă a zonelor umede ce contribuie la reglarea regimului apelor şi la atenuarea inundaţiilor luncilor rîurilor, servesc ca filtru natural al apelor rîurilor, reprezintă habitate naturale ale unor specii de floră şi faună şi în special ale păsărilor acvatice, constituie un factor decisiv de stabilitate şi de formare a microclimei, de menţinere a echilibrului eco-logic. Zonele umede constituie o resursă de mare valoare naturală, ştiinţifică, culturală, economică, ecoturistică şi recreativă.

Alegerea acestor zone, conform convenţiei, se bazează pe importanţa internaţională din punct de vedere ecolo-gic, botanic, zoologic, limnologic, hidrolo-gic, avînd în vedere importanţa lor pentru pasările acvatice. Convenţia stabileşte pentru statele - părţi, în primul rînd, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amena-jare, astfel încât să se favorizeze conserva-rea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.

Rolurile multiple ale ecosistemelor zone-lor umede, precum şi valoarea lor legată de umanitate au început să fie din ce în ce mai bine înţelese şi cercetate în ultimii ani. Acest lucru a determinat cheltuieli numeroase pen-tru a restaura funcţiile hidrologice şi biologice

pierdute şi degradate ale zonelor umede.Plantele şi solurile zonelor umede joacă

un rol important în purificarea apei prin prevenirea eutrofizării. Zonele umede în-deplinesc destul de des un rol crucial în prevenirea inundaţiilor. Prin stocarea apei în sol sau prin reţinerea acesteia în lacuri sau mlaştini, zonele umede contribuie la restabilirea straturilor acvifere subterane care stochează 97 % din toată apa dulce.

Numeroase zone umede reprezintă locaţii primare pentru turism. Aşa activităţi recreaţionale precum pescuitul, vînătoarea sau plimbarea cu barca atrag mii şi mii de vi-zitatori care achită sume mari de bani pentru aceste activităţi. Zonele umede reprezintă în acelaşi timp şi locaţii ideale care atrag publicul, precum şi tineretul studios dornic de a le vizita şi obţine experienţa, în cadrul unei atmosfere recreaţionale, reuşindu-se astfel să se realizeze studierea concretă a problemelor de mediu.

Un alt aspect legat de zonele umede se referă la valoarea educaţională a aces-tora. Astfel, există numeroase centre de educaţie şi programe ale zonelor umede în care sunt antrenaţi publicul şi elevii în activităţile lor practice.

Pe parcursul ultimelor decenii, ca urma-re a impactului antropic nereglementat, zonele umede au fost supuse unui intens proces de degradare la toate nivelurile, in-clusiv la cel global, avînd drept consecinţă diminuarea suprafeţelor lor. Consecinţele sunt dramatice atît pentru comunităţile lo-cale care depind din punct de vedere eco-nomic şi social de bogăţia zonelor umede, cît şi pentru natura şi buna funcţionare a acesteia. Cu regret, zonele umede rămase se confruntă cu epuizarea resurselor, pre-cum şi cu probleme hidrologice, ecologice si de mediu. Restaurarea zonelor umede, recrearea şi îmbunătăţirea calităţii acesto-ra reprezintă instrumentele pentru dezvol-tarea durabilă a ţărilor. Restaurarea zone-lor umede este la fel de importantă ca şi conservarea lor.

Problemele legate de zonele umede sunt complexe. Fiecare problemă are un număr în continuă creştere de cauze şi efecte, şi multe dintre ele sunt în interrelaţie. În plus,

��

datorită creşterii numărului de oameni care depind de zonele umede într-un mod sau în altul, se constată şi o creştere a numărului de interese şi grupuri de utilizatori. Este necesară o abordare integrată, deoarece managerii zonelor umede nu pot soluţiona de sine stătător aceste probleme.E necesar să se ţină cont de diferite tipuri de interese şi relaţii. Numai în acest mod restaurarea zo-nelor umede poate fi susţinută şi acceptată de către toţi cei antrenaţi în acest proces.

Semnatare ale Convenţiei , conform da-telor secretariatului de la începutul anului 2007, sunt 154 de state cu 1634 de zone umede ce ocupă o suprafaţă de 145,6 mil. ha. Lista zonelor umede acceptate de Se-cretariatul Convenţiei Ramsar se află în permanenţă în continuă creştere.

Abilitatea zonelor umede de a se adapta la condiţiile schimbătoare, precum şi de a accelera ratele de schimbare va fi crucială pentru comunităţi şi lumea sălbatică de pretutindeni.

Şi în ţara noastră procesul de degradare a zonelor umede a atins proporţii conside-rabile, iar în unele zone, ireversibile. De-gradarea zonelor umede este provocată de activităţile ce ţin de desecarea luncilor rîurilor, a bălţilor şi mlaştinilor, îndreptarea albiilor rîurilor şi transformarea acestora în canale de scurgere, construirea barajelor şi activitatea economică neadecvată.

Republica Moldova a ratificat Convenţia asupra Zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat pentru păsările acvatice prin Hotărîrea Parlamen-tului nr. 504 –XIV din 14 iulie 1999 şi a de-venit membru al acestei convenţii în iunie 2000, cînd zona „Lacurile Prutului de Jos” (191,5 km.p.) a fost inclusă în Lista zonelor umede de importanţă internaţională.

Această zonă include Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos”. Spaţiul natural al sectorului inferior al rîului Prut reprezintă unul dintre cele mai valoroase ecosisteme naturale ale Republicii Moldova. Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” a fost creată în scopul ocrotirii florei şi faunei din lacul Be-leu şi a luncilor inundabile din împrejurimi-le lui prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 23 aprilie 1991. Circa 1/3 din

suprafaţa rezervaţiei este ocupată de ape-le lacului Beleu, restul teritoriului este pre-zentat prin vegetaţia palustră şi de luncă inundabilă. După provenienţă lacul Beleu este un relict al Dunării şi are o vîrstă de 5-6 mii ani. Lungimea lacului este de 5 km, lăţimea – 2 km, adîncimea medie – 0,5-1,5 m, adîncimea maximă – 2,5 m. Nivelul apei din lacul Beleu depinde în mare măsură de nivelul apei din Dunăre şi din Prut.

Fauna rezervaţiei este reprezentată de circa 198 specii de animale, dintre care păsările constituie circa 140 de specii. Rezervaţia, fiind situată aproximativ la paralela de 450 latitudine nordică, deci la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, reprezintă un loc important de pasaj pentru păsările migratoare. Dintre păsările rare pot fi întîlnite egreta, lebăda, lopătarul, pelicanul, cormoranul-mic, călifarul-alb, pescăruşul-albăstriu ş.a. Printre speciile rare de mamifere care se întîlnesc pe teri-toriul rezervaţiei pot fi menţionate vidra, pi-sica-sălbatică, chiţcanul-cu-abdomen-alb, hermelina, nurca-europeană ş.a.

A doua zonă umedă acceptată de Se-cretariatul Convenţiei este reprezentată de aria naturală „Nistrul Inferior”, care cuprin-de sectorul de luncă al Nistrului de Jos din-tre comunele Copanca şi Palanca.

Zona dată posedă o varietate biologică remarcabilă. Ecosistemul generează un spaţiu vital pentru un număr impunător de specii care sălăşluiesc aici permanent şi pentru migratorii transfrontalieri vulnerabili în context global, european şi naţional.

În septembrie 2005 în Lista zonelor

��

umede de importanţă internaţională a fost inclusă zona Unguri- Holoşniţa.

În prezent în Moldova există 3 zone umede cu o suprafaţă totală de 94705 ha.

Zonele umede constituie unul dintre cele mai valoroase compartimente ale patrimo-niului natural, de starea căruia depinde în mare măsură eficienţa dezvoltării durabile a economiei naţionale a Republicii Moldova.

Autorităţilor publice centrale şi celor lo-cale, agenţilor economici, beneficiarilor de terenuri proprietate publică şi privată le aparţine responsabilitatea de starea ecologică a zonelor umede şi sunt chemaţi să depună eforturile necesare pentru menţinerea, protecţia, conservarea şi uti-lizarea durabilă a patrimoniului natural din cadrul zonelor umede.

Întru respectarea obligaţiilor asuma-te, urmare a ratificării convenţiei şi înde-plinirii prevederilor pct. A.2 din Planul de acţiuni în domeniul creării reţelei ecologice naţionale, Ministerul Ecologiei şi Resur-selor Naturale a elaborat proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, aprobat de Parlament la 24.11.06 prin Le-gea nr. 354-XVI. Conform acestei legi, zo-nelor umede de importanţă internaţională li s-a atribuit statut de protecţie. Astfel, în prezent, ariile naturale protejate de stat ocupă o suprafaţă de 157227,4 ha, ceea ce constituie 4,65% din teritoriul ţării.

Includerea zonelor umede de importanţă internaţională în fondul ariilor naturale prote-jate de stat nu implică atribuirea unui regim

strict de protecţie acestor zone. Conform pre-vederilor convenţiei, pentru zonele umede urmează a fi elaborate Planuri manageriale în care vor fi prevăzute activităţi de conser-vare şi de dezvoltare durabilă a lor. Totodată, în fază de elaborare se află Regulamen-tul-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională, care va stabili sarcinile, princi-piile generale de gestionare şi finanţare, pre-cum şi regimul de pază şi protecţie a zonelor umede de importanţă internaţională.

Aceste şi alte măsuri ulterioare vor con-tribui semnificativ la conservarea şi dezvol-tarea durabilă a zonelor umede.

Veronica Josu, specialist principal MERN

Sergiu Ciobanu, consultant MERNNicu Vrednic, consultant MERN

PRiMA şedinţă A CoMisiei nAţionAle A CăRţii Roşii A RePublICII Moldova

În conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 325-XVI din 15 decembrie 2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Mol-dova şi Hotărîrii Guvernului RM nr. 796 din 07.07.2006 a fost instituită Comisia Naţională a Cărţii Roşii, care are ca scop coordonarea activităţilor privind elaborarea şi editarea Cărţii Roşii şi conjugarea eforturilor în acest domeniu ale autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor ştiinţifice şi organizaţiilor neguvernamentale. În obligaţiunile Comisiei intră examinarea şi aprobarea listei speciilor de plante şi animale care necesită a fi inclu-se în Cartea Roşie sau excluse din aceasta, asigurarea ştiinţifică a întreţinerii Cărţii Roşii, aprobarea statutului de raritate al speciilor de animale şi plante din flora şi fauna sălbatică şi modificarea categoriilor lor de raritate, or-ganizarea măsurilor de protecţie şi conser-vare a speciilor de animale şi plante rare şi pe cale de dispariţie.

La 10 noiembrie anul 2006 a avut loc prima şedinţă a Comisiei Naţionale a Cărţii Roşii, în cadrul căreia au fost discutate sarcinile de bază ale comisiei reieşind din prevederile actelor normative în domeniu, s-a stabilit necesitatea elaborării de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi aprobării

��

de către Comisia Naţională a Cărţii Roşii a statutului de raritate al speciilor de plante şi animale pentru Republica Moldova în baza clasificării internaţionale.

În cadrul şedinţei au fost discutate şi aprobate şi alte măsuri ce ţin de activitatea comisiei.

Ala Rotaru, consultant MERN

RAPoRtul „studii diAgnostiCetRansfRontIeRe ale baZInuluI Rîului nistRu”

Recent a ieşit de sub tipar raportul „Studii diagnostice transfrontiere ale ba-zinului rîului Nistru”, elaborat în cadrul OSCE/CEE ONU. Raportul include 9 ca-pitole în care este prezentată caracteris-tica fizico-geografică a bazinului, descrie-rea potenţialului de resurse naturale şi activităţilor antropogene, starea ecologică actuală a bazinului şi caracteristica factori-lor determinatori. În raport sunt redate pro-blemele ecologice prioritare ale bazinului şi ale sectoarelor transfrontaliere.

Rîul Nistru, ce are o lungime de 1352 km, izvorăşte din munţii Carpaţi şi curge pe teritoriul Moldovei, vărsîndu-se în Ma-rea Neagră. În bazinul lui locuiesc mai mult de 5 mil. de oameni. În perioada sovietică bazinul rîului era gospodărit ca un sistem unic, dar, începînd cu anul 1991, Ucraina şi Moldova gestionează separat compo-nentele bazinului aflate pe teritoriul lor. Rîul Nistru serveşte drept sursă de bază pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei Moldovei şi a unei părţi considerabile a Ucrainei, inclusiv a or.Odesa. În prezent problemele de bază ale Nistrului sunt polu-area apelor şi influenţa regimului cursurilor de apă. Situaţia fluviului se acutizează şi din cauza existenţei regimului separatist în zona transnistreană. În general, specificul problemei este legat de faptul că în cursul său superior Nistrul aparţine Ucrainei, în cel de mijloc, pe o bună parte, serveşte drept li-nie de frontieră, iar în cursul său inferior, in-clusiv gurile – rîul aparţine iarăşi Ucrainei.

Raportul „Studii diagnostice transfrontiere ale bazinului rîului Nistru” a definitivat pro-

blemele-cheie şi cauzele nemijlocite ale im-pactului ecologic al bazinului. De asemenea, raportul include propunerile coordonate cu ambele ţări de realizare a activităţilor comune pentru îmbunătăţirea stării ecologice a bazi-nului. Parlamentele ambelor ţări, la sfîrşitul secolului trecut, au adoptat decizii privind elaborarea şi semnarea unei convenţii bila-terale asupra rîului Nistru. În mai 2000 un proiect de convenţie privind utilizarea apelor şi protecţia resurselor biologice ale Nistru-lui, elaborat de către ministerul moldovean al mediului, a fost remis spre examinare colegilor din Ucraina. Autorităţile ucraine-ne au acceptat în fond proiectul convenţiei, corelîndu-l cu acordurile deja semnate. În 2003, prin decretul preşedintelui Republicii Moldova au fost iniţiate tratative privind sem-narea unei convenţii bazinale a rîului Nistru. În prezent Ucraina gestionează porţiunile de rîu conform acordurilor deja în vigoare şi sunt în elaborare programele naţionale de îmbunătăţire a stării rîului Nistru.

Raportul întocmit recent este un docu-ment tehnic, ce include o analiză profundă a diverselor aspecte ale managementului resurselor acvatice. Orice trimitere la re-giunea transnistreană utilizată în raport sub nici un aspect nu poate fi interpretată ca acceptarea independenţei acestei re-giuni din partea OSCE/EEC ONU, Repu-blicii Moldova şi Ucrainei.

Raportul a fost întocmit în limbile engleză şi rusă.

Varianta electronică a raportului poate fi accesată la adresa: www.eco-tiras.org/docs/dniester-osce-tda-finalreport_rus.pdf

��

un nou PRoIeCt tRansfRontalIeR

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Na-turale al Republicii Moldova a primit no-tificarea din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor al României referi-tor la proiectul Instalaţiei de incinerare a deşeurilor industriale şi spitaliceşti peri-culoase a SC AVÂND SRL, amplasată în municipiul Iaşi.

Activitatea de bază în cadrul acestui proiect este distrugerea prin incinerare a deşeurilor industriale şi spitaliceşti pericu-loase. Instalaţia în cauză are 2 cuptoare, care vor utiliza în calitate de combustibil gaze naturale, care are o capacitate totală de incinerare de 1.575 kg/oră sau 11.300 t/an şi este prevăzută cu recuperator de căldură şi instalaţie de epurare a gaze-lor arse. Instalaţia va fi amplasată pe un teren în intravilanul industrial al munici-piului Iaşi. Platforma pe care se propune amplasarea instalaţiei nu afectează valori naturale, istorice, culturale, zone proteja-te, zone de protecţie sanitară, iar în planul urbanistic nu este prevăzută o amenajare teritorială. În urma amplasării instalaţiei de incinerare se va asigura colectarea şi tra-tarea, în condiţii de siguranţă, a deşeurilor industriale şi spitaliceşti periculoase şi se va obţine reducerea poluării în zonele urbane în care sunt amplasate cremato-riile existente şi în zonele industriale care generează deşeuri industriale periculoase. Construcţia instalaţiei va dura 90 zile, din momentul începerii lucrărilor, iar instalaţia va funcţiona pe un termen nelimitat.

Acest aviz este plasat în scopul informării populaţiei, precum şi solicitării opiniei pu-blice la acest subiect.

Direcţia politică de mediu şi integrare europeană

CoMitetul inteRguveRnAMen-tAl PentRu sChiMbăRi ClIMatICe (IPCC)

sesiunea a �0-a a grupului de lucru al IPCC

(Paris, �� ianuarie - � februarie �007)

IPCC a fost înfiinţat în 1988 de către Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Programul Naţiunilor Unite pen-tru Mediu şi este deschis tuturor membrilor ONU şi OMM.

Rolul IPCC este de a evalua, într-o manieră obiectivă si transparentă, informaţiile ştiinţifice, tehnice şi socio-economice rele-vante în vederea înţelegerii bazelor ştiinţifice ale riscului schimbării climei datorită activităţii umane, efectelor potenţiale in-duse de schimbarea climei şi opţiuni de adaptare şi diminuare a acestor efecte.

Principala activitate a IPCC este de a realiza, la intervale de 5-6 ani, evaluarea nivelului de cunoştinţe referitoare la schim-barea climei şi de a pregăti rapoarte spe-ciale şi lucrări tehnice în probleme unde sînt necesare informaţii ştiinţifice indepen-dente. Pînă acum IPCC a elaborat 3 rapo-arte de evaluare.

Primul raport de evaluare, elabo-rat în 1990, a jucat un rol important în stabilirea Comitetului de Negociere Interguvernamentală pentru o Convenţie Cadru a Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei (UNFCC). UNFCC a fost adoptată în 1992, a intrat în vigoare în 1994 şi furnizează cadrul politic general pentru problemele de schimbare a climei.

Al 2-lea raport de evaluare al IPCC, ela-borat în 1995, a furnizat informaţii cheie pentru negocierile care au dus la adopta-rea Protocolului de la Kyoto din 1997.

Al 3-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2001 şi prezintă o sinteză a rezultatelor cercetărilor actuale privind schimbările climatice globale:

��

- temperatura medie globală a crescut cu 0.6° C (1860-2000), fiind mai pronunţată în America de Nord, zona ecuatorială şi Asia (0.4-0.8 °C);

- nivelul mediu global al mării a cres-cut cu o rată medie anuală de 1mm; - a avut loc o descreştere a grosi-mii şi extinderii spaţiale a gheţii din zona arctică (cu 40% în ultimii 30 de ani); nu există schimbări în extinderea gheţii în zona antarctică (1978-2000); - retragerea gheţarilor din zonele nepolare; - evenimentele El-Nino au fost mai fre-cvente, mai persistente şi mai intense în ultimii 30 de ani (în anul 1997-1998 a avut loc cel mai puternic eveniment); - au avut loc mutaţii în biosisteme: înflo-rirea mai devreme a plantelor, păsările migratoare sosesc mai devreme; - precipitaţiile au crescut cu 5-10% la lati-tudinile medii şi înalte din emisfera nordică şi au scăzut cu 3% în regiunile subtropi-cale (uscat); a crescut cu 2-4% frecvenţa precipitaţiilor intense: tendinţa pe ter-men lung a cantităţilor de precipitaţii este estompată de variaţii interdeceniale şi mul-tideceniale.

Al 4-lea raport de evaluare al IPCC a fost deja elaborat şi pe parcursul anului 2007 va fi supus mai multor proceduri de perfec-tare, aprobare şi acceptare de către Părţi. La elaborarea raportului dat au lucrat timp de 6 ani 2500 de savanţi şi experţi ştiinţifici din 130 de state.

În raportul IV sînt evaluate mai precis tendinţele schimbării climei pe parcursul secolului XXI, fiind stabiliţi factorii princi-pali care contribuie la încălzirea globală a climei.

În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2007, la Paris a avut loc Sesiunea a 10-a a Grupului de Lucru I (WG1) din cadrul IPCC pentru evaluarea aspectelor ştiinţifice refe-ritoare la sistemul climatic şi schimbarea climei. La această sesiune a fost perfectat şi aprobat raportul ştiinţific succint privind evaluarea aspectelor ştiinţifice referitoare la sistemul climatic şi schimbarea climei pentru politicieni şi factorii de decizie.

Concluziile de bază ale raportului cons-tau în următoarele: în ultimii 50 de ani

concentraţia dioxidului de carbon a crescut cu 35 %, în acelaşi timp a crescut brusc concentraţia metanului şi oxizilor de azot, fiind cauzate de intensificarea influenţei activităţii antropice asupra climei; s-a do-vedit că clima terestră se schimbă rapid, îndeosebi în ultimii 50 de ani, exprimîndu-se prin creşterea temperaturii aerului, tem-peraturii apei oceanului şi ridicării nivelului oceanului.

Ilie Boian, prim-vicedirector al Serviciului Hidro-

meteorologic de Stat, punct focal al IPCC în RM, reprezentant din partea Republicii Moldova la sesiunea Grupului de Lucru I (WG I) din cadrul IPCC

CîşlA - sAt PRieten Cu nAtuRA Sincer să fiu, prima impresie pe care

mi-a produs-o satul Cîşla de prin părţile Teleneştilor a fost cam apăsătoare: prea nearătos era sediul primăriei acestei mici localităţi de la poalele Codrilor. Doar tri-colorul arborat pe un catarg lîngă fosta clădire a unui magazin COOP, în care ac-tualmente sunt amplasate biblioteca, oficiul poştal şi primăria, fîlfîia mîndru în bătaia vîntului. Vis-a-vis de clădire, peste drum, pe pantă, am văzut un teren îngrădit, pe care erau plantaţi arbori de diferite specii. La staţia auto erau instalate două tom-beroane, sub podul de la intersecţia spre Ciuluc susura un pîrîiaş ale cărui maluri erau fără „tradiţionalele” sticle de plastic şi pungi de polietilenă, iar dincolo de albia adîncită a Ciulucului Mic se vedea un izvor amenajat în stil modern. La cîţiva zeci de metri de primărie, pe un drumuşor perpen-dicular cu strada centrală, un excavator micuţ săpa un şanţ, iar lîngă el stăteau de vorbă doi cetăţeni. M-am apropiat şi, după tradiţionalele vorbe de salut, am aflat că ei de fapt construiesc o reţea de aproviziona-re cu apă. „Mai mulţi consăteni au pus mînă de la mînă şi au acumulat suma necesară pentru îndeplinirea visului soţiilor noastre – de a avea în permanenţă apă la bucătărie, - ne-a relatat zîmbind Oleg Fărîmă. – De, vor şi ele să trăiască ca la oraş. Dar şi nouă nu ne-ar strica după lucrul în cîmp

�7

o baie bună. Iată de aceea am şi găsit de cuviinţă să instalăm o reţea şi să aducem apa în casele noastre.” De la el am aflat şi despre parc, şi despre tomberoanele ins-talate pe strada centrală şi în locurile aglo-merate, despre valea curăţată a rîuleţului ce străbate satul, despre gunoiştile spon-tane de pe muchia hîrtoapelor lichidate din iniţiativa doamnei Olga Borş, primarul localităţii. Cel de-al doilea cetăţean – Ion Borş, era mai puţin vorbăreţ, dar, cînd veni vorba despre gunoişti, interveni şi ne povesti despre modalitatea originală aplicată de doamna primar, care nu a în-cercat să-i pedepsească, ci ori de cîte ori apărea gunoiştea, organiza cu oamenii care locuiau în preajmă clăci pentru lichi-darea ei. Aşa au ajuns sătenii la concluzia firească: decît să se chinuie curăţind pan-tele abrupte ale văii de deşeurile casnice deversate tot de ei, nu mai bine să le ducă la gunoiştea satului?

Clădirea gimnaziului, care se vedea de departe, prin prospeţimea ei, parcă te îm-bia să-i faci o vizită. Şi n-am regretat, căci am constatat cu satisfacţie că aici, sub con-ducerea directorului Iurie Frâncu, lucrează un colectiv mic, dar energic şi îndrăzneţ, care nu se teme de inovaţii. Clasele prima-re sunt incluse în programul „Pas cu pas”, iar elevii claselor gimnaziale sunt antrenaţi în realizarea diverselor proiecte elaborate de colegii lor. Aici am aflat „istoria” tombe-roanelor, dar şi a parcului de la intrarea în localitate. Un grup de tineri în frunte cu gemenii Efim şi Chiril Borş, Chihan Marin, Caţer Ion, Huţanu Gheorghe, Borş Dumi-

tru, Borş Daniela, după participarea la o tabără de vară la Holercani, au hotărît să facă ceva util pentru sat. Pentru început au întocmit un microproiect de instalare a urnelor pentru gunoi. Zis şi făcut. Unul s-a dus la pădurarul Valeriu Moisei şi a îndrăznit să ceară lemn de construcţie. Al doilea s-a înţeles cu lemnarul din satul vecin Ghiduleni Alexandru Hîjdău să taie scîndura. Aflînd despre iniţiativa copiilor, lemnarul Ion Ursu le-a propus ajutorul şi, împreună cu cei mai dibaci dintre elevi, a confecţionat tomberoanele. A urmat apoi sfatul cu primăria şi alegerea locurilor de amplasare, dar şi nominalizarea persoa-nelor responsabile. Deja o jumătate de an această „invenţie” a copiilor funcţionează impecabil. Cel de-al doilea proiect a fost mult mai îndrăzneţ. Elevii au hotărît să sădească un parc al absolvenţilor. Pentru aceasta le trebuia teren şi puieţi. Şi fiindcă tînăra plantaţie trebuia protejată, s-a decis să se împrejmuiască terenul în cauză cu un gard. Proiectul s-a dovedit a fi destul de costisitor, dar realizatorii lui nu au dat îna-poi şi datorită insistenţei pedagogilor Ve-ronica şi Eufrosinia Macari toamna trecută parcul a fost fondat. La lucrările acestea au participat mai bine de 100 de copii. Parcul cu pîrîiaşul ce îl străbate va fi de toată frumuseţea. Trebuia să auzi relatările convingătoare ale ctitorilor lui, ca să-ţi dai seama că aşa va fi.

Din vremuri de demult, în preajma satu-lui, pe malul stîng al Ciulucului, curgea un izvor, apele căruia cu greu răzbăteau la suprafaţă. A încercat primăria să-l amena-jeze, dar lipseau resursele financiare nece-sare şi atunci localnicii s-au adresat după ajutor la direcţia combinatului piscicol, care s-a dovedit a fi receptivă. Şi acum cîşlenenii se mîndresc cu acest izvor bine amenajat.

Nu au cîşlenenii străzi asfaltate, foarte puţine din drumurile satului sunt pietruite, dar toate au un aspect mai frumos şi mai îngrijit decît străzile asfaltate, dar pline de gropi, din majoritatea localităţilor noastre. Gardurile se vopsesc sau se dau cu var, zăplazurile se repară.

Un parc fondat la marginea satului, un izvor reamenajat, o albie curăţată a

��

rîuleţului, o conductă de apă potabilă, tomberoanele instalate în locurile publice, adaugă la acestea microgunoiştile lichidate. În total şase proiecte realizate cu forţele proprii. Iar dacă vom plusa la acestea şi cele trei proiecte de adîncire a albiei Ciulucului, aprovizio-nare cu apă potabilă a 100 de gospodării, reparaţia capitală a blocului de studii al gimna-ziului, vom constata că palmaresul doamnei primar Olga Borş este destul de bogat. „Nu putem cerşi întruna bani. Pentru a ne rezolva micile noastre probleme cotidiene, adesea e destul să ştii cui şi când să-i sugerezi ideea”, concluzionă surîzînd dna Borş.

Păcat că n-au auzit aceste cuvinte primarii localităţilor, care zile întregi bat pragurile instituţiilor centrale, solicitînd granturi pentru amenajarea şi salubrizarea localităţilor. În loc să-şi programe-ze activitatea în mod pragmatic, depistînd şi soluţionînd problemele cotidiene cu mijloace pro-prii, ei aspiră spre proiecte majore, în mare parte irealizabile. Cunosc mai multe primării ce au „implementat” diverse proiecte legate de infrastructura locală. Aşa de bine au fost implementa-te, încît cu greu se pot constata rezultatele. Într-o localitate de pe Nistru bunăoară s-au alocat bani pentru construcţia unei fîntîni de mină, fîntînă care de altfel era demult construită. În alta, din banii alocaţi pentru construirea fîntînii, s-a edificat un monument (!) în centrul satului. Într-un sat mare din municipiul Chişinău trei ani la rînd se tot plantează un parc în faţa casei de cultură. Într-o localitate din stepa Bălţilor urma să fie construită o sondă arteziană şi o parte a apeduc-tului, care, apropo, mai este cofinanţată şi din resursele altor investitori străini. Tergiversarea implementării acestui obiect a condus atât la majorarea costurilor materialelor, cît şi a manoperei.

Sunt situaţii şi mai anacronice, cînd primăria, obţinînd bani pentru procurarea utilajului de evacuare a deşeurilor, anunţă tender doar pentru tractor, nu şi pentru remorcă, ceea ce a făcut imposibilă exploatarea acestei unităţi de transport conform scopului iniţial. Apropo, cînd fuseseră distribuite unităţile de transport procurate în scopul îmbunătăţirii activităţii gospodăriilor locativ-comunale, în unele raioane autorităţile abilitate au refuzat să le înmatriculeze(!), făcînd astfel imposibilă exploatarea lor. Cum să nu-ţi aduci aminte aici de vestita zicală a lui Ion Creangă: „Da-s muieţi posmagii?”. Nu-i destul că Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale oferă granturi pentru procurarea maşinilor şi tractoarelor specializate, în viziunea unora, tot el trebuie să le înmatriculeze!

Succesele obţinute de cîşleneni sunt o dovadă în plus că în localităţile în care lo-cuitorii au fost deprinşi să trăiască în armonie deplină cu conştiinţa, granturile obţinute se direcţionează în scopul soluţionării problemelor majore, de necesitate stringentă. Cu regret, mentalitatea unora lasă de dorit. Cum altfel poţi explica refuzul unor primari de a prezenta proiecte de aprovizionare cu apă concomitent cu cele de restabilire sau construcţie a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare.

La intrarea în satul Mîndreşti dinspre Cîşla, nu departe de lacul din valea Ciulucului, pe o suprafaţă întinsă sunt stocate o sumedenie de deşeuri, iar lîngă ele o fîntînă uitată, care se vrea şi ea amenajată. La sigur că apa nu e curată, căci în ea, ca de altfel şi în lac, se scurg deşeurile. O altă gunoişte s-a format chiar în mijlocul satului, nu departe de oloiniţă. Au mîndreştenii şi o a treia gunoişte pe care o „împart” frăţeşte cu ciulucănenii. Îndrăznesc să le dau un sfat falnicilor mîndreşteni s-o roage pe dna primar de Cîşla ca să le împărtăşească experienţa de lichidare a gunoiştilor spontane. Poate măcar aşa va scăpa localitatea de aceste semne ale neglijenţei faţă de problemele protecţiei mediu-lui.

Recunosc, la moment, satul Cîşla este o rară poveste de succes în zona de centru a Mol-dovei, zonă de altfel plină de istorii ale eşecurilor şi ale stagnării. Dar dacă Cîşla, în viziunea unora, constituie o anomalie ei greşesc. Exemplul Cîşlei este un model demn de urmat de către toate localităţile rurale.

Se iscă fireasca întrebare: Dacă cîşlenenii au realizat cu mijloace mici lucruri mari, de ce să nu facem şi noi aceste lucruri benefice pentru localitatea în care trăim?

Nicu Vrednic, consultant, MERN