Buget Public Curs

196
BUGETUL PUBLIC Curs Master Conf.univ.dr. Adrian Niţu

Transcript of Buget Public Curs

Page 1: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

Curs MasterConf.univ.dr. Adrian Niţu

Page 2: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 1

DEFINIŢII;COMPONENTE;VALENŢE

Page 3: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC - definiţii

Bugetul public este un instrument complex folosit de către stat prin care se proiectează şi se desfăşoară activitatea privind finanţele publice.

Planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pentru o perioada viitoare determinata (un an).

Prin buget public se stabileşte un raport între veniturile publice, care sunt, în principal impozite şi taxe şi nevoile sociale, urmărindu-se evitarea inechităţii în repartiţia sarcinilor fiscale asupra membrilor societăţii.

Page 4: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC - prerogative

participă în mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului;

asigură autonomia reală a colectivităţilor locale, constituite în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;

garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor categorii importante din rândul populaţiei;

asigură echilibrul financiar, monetar şi valutar al statului;

are un important rol stabilizator al economiei naţionale.

Page 5: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC - etimologie

Cuvântul “buget”provine din franceză“bougette”si inseamna “o punga de bani.”

Termenul de buget are o larga raspandire si este folosit pt. a prezenta previziunea pe o anumita perioada de timp,1 an,atat a veniturilor cat si a cheltuielilor unei tari,unei unitati administrative teritoriale,unitati economice,institutii,a familiei.

Page 6: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC – caracteristici

Conţinutul bugetului public naţional este format din:

veniturile publice şi

cheltuielile publice.

Bugetul public defineşte o situaţie previzionată

Este rezultatul unei decizii politice,

Este obligatoriu şi

Se stabileste prin lege

Page 7: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC NATIONAL

Din punct de vedere politic, importanţa bugetului decurge din atribuţiile ce revin parlamentului în materie de autoritate bugetară şi de control al execuţiei bugetare.

Din punct de vedere financiar bugetul redă în expresie valorică veniturile şi cheltuielile statului urmărind realizarea echilibrului financiar.

Page 8: Buget Public Curs

Procesul bugetar

decizional; democratic; preponderent politic; continuu ciclic; impact public: la nivel macroeconomic microeconomic

se manifestă: pe plan economic social.

Page 9: Buget Public Curs

Rolul bugetului de stat

Se manifestă, pe 2 planuri

Plan financiar. Din punct de vedere financiar, bugetul de stat asigură mobilizarea şi dirijarea resurselorfinanciare necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului.

Plan economic. Din punct de vedere economic, rolul bugetului de stat se refera la realizarea obiectivelor politicii economice şi sociale a guvernului în fiecare etapă. Utilizarea impozitelor, taxelor, precum si a subvenţiilor şi alte cheltuieli publice ca pârghii economice, ca instrument de influenţare a conjuncturii economice.

Page 10: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC – faze

Pregatirea bugetului;

Elaborarea proiectului de buget;

Aprobarea bugetului;

Execuţia bugetului;

Controlul execuţiei bugetului

Incheierea exerciţiului bugetului

Aprobarea execuţiei bugetului

Page 11: Buget Public Curs

BUGET PUBLIC - conţinut

Conţinutul bugetului public naţional este format din:

veniturile publice şi

cheltuielile publice.

Page 12: Buget Public Curs

VENITURI PUBLICE

Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor băneşti ale statului.

venituri ordinare (curente)

taxe şi impozite

venituri extraordinare constituite din:

împrumuturi (datoria publică),

suplimentarea masei monetare aflate în circulaţie printr-o nouă emisiune monetară,

emiterea de bonuri de tezaur şi

vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale statului.

Page 13: Buget Public Curs

CHELTUIELILE PUBLICE

reprezintă modalităţi de repartizare şi utilizare a fondului bănesc bugetar în vederea satisfacerii necesităţilor generale ale societăţii:

armata, ordine publică,

învăţământ,

sănătate,

cultură,

construcţii de străzi, autostrăzi,

locuinţe, porturi şi aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport, agricultură, protecţia mediului

Page 14: Buget Public Curs

SISTEMUL FINANCIAR

Constitutia Romaniei

ARTICOLUL 137(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege

Page 15: Buget Public Curs

Constituţia României

ARTICOLUL138(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

BUGET PUBLIC NATIONAL

Page 16: Buget Public Curs

(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

BUGET PUBLIC NATIONAL

Page 17: Buget Public Curs

ARTICOLUL 139

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului

de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.

(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile

locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.

(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea

unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai

potrivit destinaţiei acestora.

Impozite, taxe şi alte contribuţii

Page 18: Buget Public Curs

ARTICOLUL 140

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.

Curtea de Conturi

Page 19: Buget Public Curs

(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.

(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.

(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

Curtea de Conturi

Page 20: Buget Public Curs

SISTEM UNITAR DE BUGETE -clasificare

În cadrul sistemului unitar de bugete, se pot determina bugetul public naţional şi bugetul general consolidat, formate astfel:

Bugetul public naţional:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetele locale;

Bugetul general consolidat:

-

Page 21: Buget Public Curs

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT bugetul public naţional;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei generale a statului;

bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom;

bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat,

bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

bugetul fondurilor externe nerambursabile;

Page 22: Buget Public Curs

Resurse financiare publice Volumul total al resurselor financiare publice este

determinat de nivelul cheltuielilor totale,

Cheltuielile totale sunt influenţate conform Legii finanţelor publice de: politica financiară a statului,

reţeaua de instituţii publice în funcţiune şi cele care urmează a se înfiinţa,

numărul de salariaţi,

obiectivele din domeniul social propuse a se realiza în noul an,

obiectivele stabilite pentru domeniul economic,

finanţarea administraţiei centrale şi locale,

dobânzile aferente datoriei publice, etc.

Page 23: Buget Public Curs

Buget public - valenţe

Bugetul public poate fi privit ca:

Bugetul public – document;

Bugetul public – lege;

Bugetul public – sistem de fluxuri financiare;

Bugetul public – instrument de politică economică.

Page 24: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC - document

Bugetul public – document. Bugetul public este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile publice.

Page 25: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC – lege

Bugetul public este un act juridic în care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice. act de previziune, indicând resursele băneşti ale statului

şi destinaţiile acestora sub forma cheltuielilor; act de autorizare, prin care puterea executivă este

împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi săperceapă venituri, potrivit prevederilor legale;

act anual, respectiv anul bugetar pentru care suntaprobate veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şiperioada în care se realizează execuţia indicatorilorbugetari.

Page 26: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC – sistem de fluxuri financiare

Bugetul public reflectă un sistem de fluxuri financiare legate:

de formarea resurselor financiare publice(impozite, taxe, contribuţii,), pe de o parte,

de repartizare a acestora, pe de altă parte.

În cea mai mare parte, aceste fluxuri sunt reprezentate de prelevările şi transferurile prin care statul şi colectivităţile locale îşi constituie resurse băneşti necesare desfăşurării activităţii specifice, prin cheltuieli.

Page 27: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC – instrument de politică economică

Bugetul public este un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii şi al cheltuielilor publice, întrucât prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflectă politica fiscală şi cheltuielile bugetare, subvenţiile şi transferurile care au un rol important în plan economic şi social.

Page 28: Buget Public Curs

OBIECTIVELE ÎNTOCMIRII BUGETULUI

Instrument de management: pentru că dezvăluieansamblul previziunilor şi al obiectivelor care servesc drept “busola” acţiunii cotidiene;

Instrument de simulare: înaintea stabilirii bugetului definitiv se testează mai multe ipostaze;

Instrument de motivare şi de prevenire a conflictelor: prin negocieri se ajunge la compromis.

Page 29: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 2 Bugetul instituţiilor publice

Execuţia bugetară

Page 30: Buget Public Curs

De regulă, un buget este stabilit pentru un anumit nivel al veniturilor şi pentru un anumit nivel al cheltuielilor de resurse.

Întrucât flexibilitatea previziunilor bugetareeste o cerinţă a creşterii eficienţei şi a realizării unei bune planificări, se folosesc pe scară largă în institutiile publice bugete flexibile sau variabile.

Bugete flexibile sau variabile

Page 31: Buget Public Curs

Bugete flexibile sau variabile

Bugetul variabil sau bugetul flexibil prezintă nivelulresurselor care trebuie alocate pentru fiecare activitate a sectorului public conform nivelului activităţii desfăşurate.

Acest buget variabil va semnala automat top managementului necesitatea alocării unor resursesuplimentare pentru diverse activităţi din cadrul sectorului public / organizatiei în momentul în care nivelul activităţii va înregistra o creştere şi micşorarea resurselor alocate atunci când nivelul activităţii va înregistra o scădere.

Page 32: Buget Public Curs

Bugetul cu baza zero

Bugetul cu bază zero reprezintă un proces de planificare şi de proiectare a bugetului care presupune ca managerii institutiilor publice să-şi justifice detaliat întregul buget, nu doar să se raporteze la sumele din bugetul pe anii anteriori.

Avantajul folosirii acestui tip de buget este că obligă managerii să stabilească noile programe şi costurile aferente acestora fără a ţine seama de realizarile trecute, ci în funcţie de condiţiile previzionate în care programele respective vor fi materializate.

Page 33: Buget Public Curs

Previziune bugetară

În actualul context, planurile şi bugetele trebuie să depăşească stadiul unor simple previziuni a posibiluluiiar managementul activităţii financiare trebuie să realizeze că bugetele nu vor mai caracteriza „posibilul cel mai dorit, ci posibilul cel mai probabil”.

În prezent i se reproşează bugetului încetineala şi rivalităţile interne sau egoismul la care dă naştere dar în realitate el constituie un mod de diminuare sau chiar eliminare a tensiunilor interne şi a rapoartelor de putere care, datorită lui devin mai puţin dure şi mai acceptabile.

Page 34: Buget Public Curs

Previziune bugetară

Introducerea unui sistem de previziune prin intermediul bugetelor în managementul financiar public prezintă numeroase avantaje, dintre care menţionăm:

acordă prioritate analizei modului de asigurare şi utilizare a resurselor financiare, resurse ce pot fi considerate “rare” în zilele noastre;

prevede surse de informare care permit cunoaşterea evoluţiei institutiei şi adaptarea activităţii ei la fluctuaţiile pieţei ;

presupune implicarea tuturor nivelurilor mangeriale, fapt care contribuie la o cunoaştere mai bună a realităţiiorganizatiei;

Page 35: Buget Public Curs

Implicaţii bugetare

asigură evaluarea realistă şi controlul acţiunilorinstitutiilor;

asigură evaluarea performanţelor şi stimularea salariaţilor şi funcţionarilor publici, prin implicarea acestora în executarea şi realizarea obiectivelor de performanţă stabilite;

reprezintă un real suport pentru calculul şi utilizarea diferitelor categorii de indicatori ;

permite clarificarea autorităţilor şi responsabilităţilor;

Page 36: Buget Public Curs

Obiectivitatea bugetului

Organizarea activităţii de bugetare la nivelul instituţiilor publice are însă şi anumite limite determinate în principal de problema unei reale evaluări a cheltuielilor şi neluarea în considerare a dimensiunii umane. tendinţa de a reda schemele anterioare, planificarea viitorului ca o

extrapolare a trecutului, care afectează creativitatea şi inovaţia;

imposibilitatea de a corela deciziile pe termen scurt de perspectivele pe termen lung ;

impunerea mai mult sau mai puţin autoritară şi arbitrară a obiectivelor de către manageri, care ignoră conţinutul real al procesului ;

viziunea introvertită, orientată mai mult spre resursele interne decât spre evoluţia mediului exogen.

Page 37: Buget Public Curs

Rolul BVC

Elaborarea riguroasă a bugetului de venituri şi cheltuieli asigură instituţiei baza legală pentru realizarea veniturilor

şi efectuarea cheltuielilor,

oferind o imagine reală asupra rezultatelor obţinute la nivelul unei perioade.

Prin măsurarea nivelurilor planificate cu cele realizate la finalul perioadei se determină : gradul de îndeplinire sau de neîndeplinire a indicatorilor

prevăzuţi în BVC,

cauzele care au determinat –dacă este cazul-abaterile de la nivelul planificat şi

soluţiile care se impun pentru corectarea abaterilor.

Page 38: Buget Public Curs

Bugetul de venituri şi cheltuieli în contextul noilor concepţii manageriale, se impune ca o necesitate obiectivă, devenind instrumentul de: cunoaştere şi asigurare a echilibrului financiar, operaţionalizare anuală a obiectivelor strategice

asumate.

conducere

prognoză şi

analiză a activităţii economico-financiare a instituţiei.

Rolul BVC

Page 39: Buget Public Curs

Necesitatea unei proiecţii riguroase şi realiste a BVC rezidă din unele constrângeri care apar pe parcursul execuţiei astfel, conform prevederilor Legii Finanţelor Publice 500/2002,

veniturile reprezintă plafoane minime iar

cheltuielile plafoane maxime ce nu pot fi depăşite.

Plafoanele veniturilor si cheltuielilor

Page 40: Buget Public Curs

planificarea şi conducerea activităţiiinstituţiei

evidenţa existenţei şi evoluţiei elementelor patrimoniale gestionate;

dimensionarea veniturilor şi cheltuieliloraferente legislaţiei în vigoare;

reflectarea fluxurilor băneşti; evidenţierea surselor de constituire a

fondurilor şi destinaţia lor;

Rolul B.V.C.

Page 41: Buget Public Curs

sporirea eficienţei activităţii ; creşterea răspunderii personale şi colective în gospodărirea fondurilor;

întărirea disciplinei financiare; asigurarea unei instruiri avansate conform necesităţilor societăţii;

ţinerea sub control a activităţii prin intermediul proiectării şi urmăririi modului de formare şi utilizare a resurselor băneşti.

Bugetarea anuală şi imposibilitatea predictibilităţii finanţării fac dificilă realizarea unor previziuni multianuale şi un management financiar performant.

Rolul B.V.C.

Page 42: Buget Public Curs

Structura bugetelor Veniturile si cheltuielile se grupează în buget pe

baza clasificaţiei bugetare. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar

Cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, după caz.

Page 43: Buget Public Curs

Exemplu

Page 44: Buget Public Curs

Principii bugetare

1.Principiul unităţii;

2.Principiul universalităţii;

3.Principiul echilibrului bugetar;

4.Principiul anualităţii;

5. Principiul specializării bugetare; 6. Principiul neafectării veniturilor bugetare;

7. Principiul realităţii bugetului;

8. Principiul unităţii monetare;

9. Principiul publicităţii;

Page 45: Buget Public Curs

Principiul unităţii

Toate veniturile si cheltuielile publice se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.

Toate veniturile reţinute si utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile si principiile acestui buget.

Page 46: Buget Public Curs

Principiul universalităţii

Veniturile si cheltuielile publice se includ înbuget în totalitate, în sume brute.

Veniturile bugetare nu pot fi afectate directunei cheltuieli bugetare anume, cu excepţiadonaţiilor si sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Page 47: Buget Public Curs

Principiul echilibrului bugetar anual

Echilibrul bugetului anual egalitatea dintre nivelul încasării veniturilor statului (R) şi nivelul cheltuielilor totale (C).

În funcţie de relaţia dintre (R) şi (C) putemavea una din următoarele situaţii: R = C = echilibru bugetar anual R < C = deficit bugetar anual R > C = excedent bugetar anual

Page 48: Buget Public Curs

Principiul echilibrului bugetar in executie

Veniturile publice trebuie să acopere cheltuielile publice ceea ce înseamnă că bugetul trebuie să fie echilibrat, balansat.

Echilibrul bugetului pe parcursul execuţiei se realizează atunci când lichidităţile băneşti (L) provenite din încasarea veniturilor publice acoperă nevoile de plăţi scadente (P).

Total încasări la momentul T(L) = total plăţi exigibile la momentul T (P) .Dacă: L = P = echilibru de trezorerie L < P = gol de trezorerie L > P = excedent de trezorerie

Page 49: Buget Public Curs

Principiul anualităţii

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Veniturile şicheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.

Page 50: Buget Public Curs

Principiul specializării bugetare

Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu si se aproba în buget:

pe surse de provenienţa si, respectiv,

pe categorii de cheltuieli,

grupate după natura lor economica si

destinaţia acestora,

potrivit clasificaţiei bugetare.

Page 51: Buget Public Curs

Principiul neafectării veniturilor bugetare

Veniturile bugetare servesc la acoperirea cheltuielilor publice privite în ansamblul lor, nefiind permisă perceperea unui venit public pentru finanţarea unei anumite cheltuieli publice.

Page 52: Buget Public Curs

Principiul realităţii bugetului

Presupune evaluarea realistă a veniturilor şi dimensionarea judicioasă, conform legii, a cheltuielilor bugetare.

Page 53: Buget Public Curs

Principiul unităţii monetare

toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda naţionala.

Page 54: Buget Public Curs

Principiul publicităţii

Sistemul bugetar este deschis si transparent

Page 55: Buget Public Curs

Execuţia bugetară

Procesul executiei bugetare, datorita complexitatii sale si a dependentei de o multitudine de factori, face ca structura initiala a bugetului sa se modifice ca urmare a necesitatilor de realocare a resurselor, ceea ce implica modificarea structurii creditelor.

Page 56: Buget Public Curs

Principii în execuţia bugetară Prin legile bugetare anuale se prevăd si se aproba creditele

bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum si structura funcţionala si economica a acestora.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.

Alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatorii principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol.

Page 57: Buget Public Curs

Autorizarea bugetară

Legea bugetara anuala prevede si autorizează, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specificeexerciţiului bugetar.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

Page 58: Buget Public Curs

Deschiderea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetaresi potrivit destinaţiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum si în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare si de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.

Page 59: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 3

CHELTUIELILE PUBLICE

Page 60: Buget Public Curs

Cheltuielile publice

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico – sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de-o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.

Trebuie facuta o distinctie clara între cheltuielile publice si cele bugetare, acestea din urma fiind o subcategorie.

Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala, cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

Page 61: Buget Public Curs

Dinamica cheltuielilor publice

cresterea nominala si cea reala a cheltuielilor publice;

schimbarea raportului cheltuielilor publice în PIB;

schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

schimbarea structurii cheltuielilor publice;

corelatia dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB;

elasticitatea cheltuielilor publice raportata la PIB .

Page 62: Buget Public Curs

Cheltuielile publice conceptul este indisolubil legat de conceptul de

sector public

sunt ocazionate de realizarea rolului statului ca autoritate publica si ca actor economic si sunt suportate de cetateni

reprezinta costurile realizarii politicilor publice –depind de politicile publice ale puterii politice

constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea gradului de interventie al statului in economie

Page 63: Buget Public Curs

Cheltuiala publică este cercetată şi apreciată în primulrând prin prisma naturii sale, ceea ce contează nueste atât mărimea ei, cât efectele pe care leproduce în viaţa social economică.

Cheltuielile cu investitiile sunt cu efecte economice sisociale semnificative in raport cu cheltuielile deconsum

Evaluarea cheltuielilor publice

Page 64: Buget Public Curs

Efectul cheltuielilor publice în economie Cheltuielile negative reprezintă un consum efectiv şi

definitiv de venit şi nu au efect asupra viitorului PIB Cheltuieli cu întreţinerea aparatului de stat a armatei sau

dobânzile plătite la creditele externe

Cheltuieli pozitive: - realizate în domeniul economic şi social cultural care au efecte mai apropiate sau îndepărtate asupra creşterii economice:

Investiţii efectuate de către stat; cheltuieli pentru învăţământ; sănătate.

Cheltuieli neutre: nu reprezintă un consum efectiv de PIB dar nici nu au influenţă asupra creşterii ulterioare:

Cheltuieli sociale; dobânzi aferente datoriei publice interne.

Page 65: Buget Public Curs

Factori care influenţează creşterea cheltuielilor publice

Factorii demografici, care se referă la sporul natural al populaţiei şi la modificarea structurii acesteia pe vârste şi categorii socioprofesionale.

Factori economici, referitori la dezvoltarea economiei

Factori sociali. Creşterea venitului mediu pe locuitor antrenează preocuparea statului ca, prin efort financiar, să aloce resurse categoriilor sociale cuprinse în sectorul public, inclusiv persoanelor în vârstă sau care necesită asistenţă socială.

Urbanizarea. Aceasta reprezintă un factor de creştere a cheltuielilor publice, antrenând resurse financiare pentru crearea şi dezvoltarea centrelor urbane şi pentru finanţarea unor unităţi publice caracteristice mediului respectiv.

Page 66: Buget Public Curs

Factori care influenţează creşterea cheltuielilor publice

Factorii militari, care, prin pregătirea sau purtarea de războaie, conduc la creşterea cheltuielilor legate de apariţia unor conflicte armate sau de eliminarea efectelor nefavorabile ale acestora pe plan economic sau social.

Factorii de ordin istoric, care acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor sporite de cheltuieli şi de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori, prin împrumuturi publice. Acelaşi statut îl au şi programele Băncii Mondiale, U.E. etc., care sunt începute într-o anumită guvernare şi derulate pe termen mediu şi lung.

Factori politici, care contribuie la creşterea complexităţii sarcinilor statului contemporan.

Page 67: Buget Public Curs

Indicatori de evaluare a cheltuielilor publice

volumul cheltuielilor publice, în expresie nominală şi reală;

ponderea cheltuielilor publice în PIB;

volumul cheltuielilor publice ce revine în medie pe un locuitor

Page 68: Buget Public Curs

Volumul cheltuielilor publice Volumul cheltuielilor publice (Cr

p) pentru anul t(0) şi pentruanul t(1)

Crp(0)= Cn

p(0): Ip(0) Cr

p(0) - cheltuielile publice nominale ale anului t(0) (în preţurilecurente ale anului considerat, în moneda naţională) ;

Ip(0) – indicele preţurilor;

Crp(1) = Cn

p(1): Ip(1) Cr

p(1) - cheltuielile publice nominale ale anului t(1) (în preţurilecurente ale anului considerat, în moneda naţională);

Ip(1) – indicele preţurilor.

Indicatorul cheltuielilor publice în expresie reală sau nominală nu areputere de comparaţie internaţională.

În ţările europene cheltuieli le publice reprezintă în medie 42% din PIB.

Page 69: Buget Public Curs

Volumul cheltuielilor publice mediipe locuitor

Relaţia de calcul este următoarea:

Cp/loc = Cnp: P

Cp/loc – cheltuielile publice medii pe un locuitor;

Cnp - cheltuielile publice exprimate în preţuri curente

(cheltuieli publice în expresie nominală);

P – populaţia (număr de locuitori).

Page 70: Buget Public Curs

Analiza structurii cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei ţări poate fi efectuată atât din punct de vedere global, pe baza nivelului total al acestora, cât şi din punctul de vedere al structurii lor, pe diferite categorii

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili în ce proporţie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale, administrative, economice.

Stabilirea ponderii fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora, pe baza relaţiei:

GsCpi = Cpi/Cpt x 100

GsCpi – ponderea cheltuielii publice „i”, în total cheltuieli publice;

Cpi – cheltuiala publică „i”;

Cpt – cheltuieli publice totale.

Page 71: Buget Public Curs

Reguli privind cheltuielile publice

Cheltuielile publice au destinaţie precisă si limitatăsi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.

Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

Page 72: Buget Public Curs

Principiul dublei autorizări a cheltuielilor bugetare

Cheltuielile ce se efectueaza din bugete au la bazadoua autorizari: autorizarea legala si autorizarea bugetara.

autorizarea legala este legea ca act juridic din care rezulta, direct sau indirect, o obligatie de plata in sarcina statului, iar

autorizarea bugetară este creditul prin care se afecteaza fondurile baneşti necesare stingerii obligatiilor de plată.

Page 73: Buget Public Curs

Comentarii

Dubla autorizare a cheltuielilor bugetare si regulile cu caracter imperativ dupa care se efectueaza acestea deosebesc :

gestiunea publica, orientata spre satisfacerea necesitatilor de interes public, de

gestiunea privata, orientata spre fructificarea capitalului.

Între sectorul public si sistemul de gestiune a cheltuielilor publice nu trebuie pus semnul egalitatii! Nu toate entitatile organizate in sectorul public se supun regulilor din finantele publice. Spre exemplu, regiile autonome, companiile naţionale şi societatile comerciale cu capital de stat au acelasi regim de gestiune cu cel al societatilor comerciale private.

Page 74: Buget Public Curs

Reguli în execuţia bugetară

Nici o plata nu poate fi facuta daca nu exista un titlu executor;

Nici un titlu executor nu poate fi emis daca nu exista o creanta/datorie;

Nici o creanta/datorie nu se poate constitui in afara unui act juridic constitutiv de drepturi si obligatii

Page 75: Buget Public Curs

Reguli în execuţia bugetară

Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fostordonantata;

Nici o ordonantare nu poate fi facuta daca nu exista o lichidare;

Orice lichidare se face in baza unui angajament.

Page 76: Buget Public Curs

Reguli în execuţia bugetară

Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fostdispusa;

Nici o plata nu poate fi dispusa daca nu exista o datorie;

Nici o datorie nu poate exista daca nu exista un

act juridic din care rezulta o obligatie de plata.

Page 77: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 4 Etapele executiei bugetare.

Ordonatorul de credite

Page 78: Buget Public Curs

Fazele legale ale execuţiei bugetare

Executia bugetara Art. 54. - (1) In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Page 79: Buget Public Curs

Operaţiuni şi responsabilităţi Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor

sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil, in limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor, executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de catre contabil si seful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost angajate, lichidate si ordonantate.

Page 80: Buget Public Curs

Angajamentul juridic

Angajarea – crearea obligaţiei unei instituţii publice de a plăti o sumă de bani unui terţ, pe baza unui document legal întocmit (contract , decizie, etc.);

Angajamentul juridic este actul de origine al cheltuielii. Toate celelalte faze prin care trece o cheltuială pana a deveni efectiva sunt o consecinta a acestuia.

Un angajament juridic, odata facut (prin vointa legiuitorului, a administratiei sau prin acord de vointa), institutia publica este tinuta sa-l respecte, atata timp cat angajamentul fiinteaza.

Page 81: Buget Public Curs

Angajamentul bugetar

“Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.”

Angajamentul bugetar isi are izvorul in autorizarea bugetara. Acest angajament nu este un act juridic, ci o operatiune specifica contabilitatii publice, menita sa asigure: respectarea obligatiilor institutiei ce decurg din angajamentele

juridice;

respectarea obligatiei institutiei de a nu depasi autorizarea bugetara (creditul).

Page 82: Buget Public Curs

Angajament juridic versus angajament bugetar

Angajamentul juridic si angajamentul bugetar coexista si sunt inseparabile.

Angajamentul juridic este un act juridic creator de drepturi si obligatii (din care rezulta o obligatie de plata), iar

angajamentul bugetar este o rezervare de credite.

Prin urmare, daca se creeaza o obligatie de a plati, trebuie sa se rezerve si creditele in baza carora sa se dispuna plata, ca urmare a executarii angajamentului juridic.

Page 83: Buget Public Curs

Exemple

Incheierea de contracte, unul pentru achizitia unor bunuri, iar celalalt pentru furnizarea de agent termic. Contractele sunt acte juridice si, prin semnarea lor (exercitarea competentei), ordonatorul creeaza obligatii de plata in sarcina institutiei.

Numirea unui functionar public. Actul juridic (act administrativ) este ordinul de numire. Prin el insusi acest act juridic nu este creator de drepturi si obligatii patrimoniale, ci de drepturi si obligatii in legatura cu exercitarea functiei. Totusi, prin acest act juridic s-au creat indirect obligatii de plata, intrucat functionarul trebuie platit. Actul juridic constitutiv de drepturi si obligatii privind remunerarea este legea de salarizare a functionarilor publici. Odata cu ordinul de numire, in executarea in concret a legii, ordonatorul emite ordinul de incadrare. Prin acest act juridic ordonatorul constata obligatiile de plata ce revin institutiei.

Prin lege se majoreaza / micsoreaza salariile functionarilor publici.

Page 84: Buget Public Curs

Angajamentul bugetar individual

Angajamentul bugetar este individual atunci cand beneficiarul si suma sunt perfect determinate.

O astfel de situatie nu exista decat in cazul cand actul juridic din care rezulta obligatia de plata este perfect individualizat :

se cunoaste titularul creantei - beneficiarul platii - si

cuantumul obligatiei - suma care urmeaza a fi platita.

Page 85: Buget Public Curs

Angajamentul bugetar global

Angajamentul bugetar este global atunci cand cel putin unul din elementele necesare identificarii angajamentului bugetar individual (titularul creantei si suma) sunt nedeterminate.

[...] angajamentul bugetar global acopera suma totala a angajamentelor juridice individuale pana la data de 31 decembrie [...]

Page 86: Buget Public Curs

Exemple

Angajamentul bugetar global privind cheltuielile cu salariile personalului. Acesta acopera, pe perioada exercitiului, angajamente juridice individualizate (personal angajat), dar si angajamente juridice neindividualizate (care urmeaza a fi facute). O ratiune pentru care se practica acest angajament bugetar global este

multitudinea de angajamente juridice individuale care il compun, iar evidentierea acestora in contabilitatea angajamentelor prin angajamente bugetare individuale ar fi dificila.

Angajament bugetar global privind achizitiile publice - Programul de achizitii publice. Prin acest angajament bugetar global ordonatorul rezerva creditele

bugetare prevazute la diferitele subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru a achizitiona bunuri, lucrari si servicii prin procedurile prevazute privind achizitiile publice

Page 87: Buget Public Curs

Lichidarea

constatarea obligaţiei de plată şi determinarea sumei ce urmează a se plăti în baza unor documente legale (facturi, devize, etc.) condiţionat de realizarea faptului în sine prin livrare, dovedit cu documente (notă de recepţie, situaţie de lucrări etc.);

este operatiunea prin care se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza creanta creditorului si cuantificarea in bani a acestei creante (determinarea sumei).

o operatiune de determinare sau verificare a realitatii faptelor pe care se intemeiaza dreptul creditorului si de determinare sau verificare a sumei datorate, toate acestea trebuie consemnate in documente justificative a caror descriere, inregistrare si arhivare este reglementata prin acte normative.

Page 88: Buget Public Curs

Lichidarea

Operatiunea de lichidare nu este, in sine, o verificare de documente justificative, ci o operatiune complexa, prin care se realizeaza constatarea realitatii faptelorpe care se intemeiaza dreptul de creanta al tertului creditor si pe determinarea sumei;

Etape:

Constatarea realitatii faptelor pe pe care se intemeiaza dreptul creditorului consta in certificarea serviciului facut.

Determinarea sumei datorate

Page 89: Buget Public Curs

Ordonanţarea cheltuielilor

Fază în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate;

Ordonantarea este operatiunea prin care se emite un titlu executor asupra agentului platitor, pentru ca acesta sa plateasca unui tert care detine un titlu de creanta asupra agentului care emite titlul executor.

Ordonantarea este actul prin care ordonatorul da dispozitie agentului platitor sa faca o plata unui tert dupa ce a constatat si individualizat creanta acestuia asupra sa (lichidarea).

Page 90: Buget Public Curs

Ordinul de plată

Ordinul de plata transmis de ordonator agentului platitor trebuie sa contina urmatoarele informatii:

pozitia bugetara de la care urmeaza a se face plata (capitol, subcapitol, titlu, articol, alineat, dupa caz);

angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata (lege, acord, contract, act intern, hotarare judecatoreasca, etc.);

angajamentul bugetar aferent angajamentului juridic;

suma ce urmeaza a fi platita;

identitatea beneficiarului platii, cuprinzand si referintele bancare;

obiectul platii.

Page 91: Buget Public Curs

Plata

fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi, completând ordinul de plată (documentul de plată) conform prevederilor din bugetul aprobat şi deschiderii de credite, la nivel de capitol (acţiune), iar în cadrul acestora , pe categorii de cheltuieli .

Page 92: Buget Public Curs

Controlul financiar preventiv

Continutul controlului financiar preventiv deriva, in cea mai mare parte, din dubla autorizare bugetara, conform careia orice cheltuiala, pentru a putea fi efectuata, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa existe o baza legala;

b) sa existe credit aprobat prin buget

b.1.) credit de angajament, in cazul actiunilor multianuale structurate in programe;

b.2.) credit bugetar, in cazul actiunilor multianuale si curente;

c) sa respecte destinatia creditului ce urmeaza a fi imputat, potrivit clasificatiei bugetare si alocarii pe programe a resurselor.

Cheltuiala (asa dupa cum se va arata) presupune o succesiune de acte juridice a caror efectuare este conditionata de o serie de reguli procedurale si metodologice, de forma si continut, precum si de exercitarea, in conditiile legii, a unor competente.

Page 93: Buget Public Curs

Controlul financiar preventiv

“Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni [...] din punctul de vedere al:

legalitatii si regularitatii;

incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dupa caz, stabilite potrivit legii.“

Organizarea controlului preventiv intern intra in competenta ordonatorului de credite si se bazeaza pe principiul separarii agentilor (compartimentelor) care initiaza operatiunea de cei care o verifica.

Page 94: Buget Public Curs

Ordonatorul de credite. Definiţie si competente

Ordonatorii principali de credite sunt ministrii (conducatorii ministerelor), conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii autoritatilor publice autonome.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.

Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz.

Page 95: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 5 Instituţii publice

Bugetul local

Page 96: Buget Public Curs

Instituţii publice

ansamblul structurilor organizate, create în societate pentru gestionarea afacerilor publice, singurul mod de organizare social-economică a statului care poate face faţă provocărilor sociale (numărul mare al populaţiei, diversitatea şi complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfăcute).

Page 97: Buget Public Curs

Instituţii publice

instituţiile birocratice sunt instrumente eficiente datorita caracterul lor raţional – observa Max Weber – manifestat în cele patru dimensiuni principale ale acestora:

pot manevra un număr mare de sarcini;

pun accent pe cuantificare;

operează într-un mod previzibil, standardizat;

pun accent pe controlul asupra celor angrenaţi în sistemul instituţiilor.

Page 98: Buget Public Curs

Modele de instituţii publice

BIROCRATIC RAŢIONAL ŞTIINŢIFIC

regulamente clare

rigiditate comunicare manager - subordonat

dimensiune exagerată a organizaţiei

conducere unipersonală

ierarhie clar definită

rezultatele duc la promovare

evaluare angajaţi după rezultate

atenţie mare la coordonare, comunicare şi conducere

valorificare potenţial creativ subordonat

tipuri de organizaţii – funcţie de loc şi obiective

manager performant

leadership conjunctural

rol mărit leadership

organizaţia asigură structura pentru exercitarea puterii politice

instituţia determină schimbări în structura politicului

Page 99: Buget Public Curs

Constituirea si distribuirea resurselor

Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare la dispoziţia statului, în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale, se resimte în toate ţările, indiferent de gradul lor de dezvoltare economică-caracter obiectiv.

Distribuirea acestor resurse are un caracter subiectiv,deoarece depinde de:

capacitatea organelor decizionale de a percepe şi răspunde corect nevoii sociale la un moment dat,

gradul de dezvoltare economico-socială a ţării;

opţiunea forţelor politice aflate la putere.

Page 100: Buget Public Curs

Constituirea si distribuirea resurselor

Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se efectuează în vederea satisfacerii unor cerinţe colective.

Repartizarea resurselor băneşti pentru

realizarea acţiunilor social culturale,

a serviciilor publice,

a dezvoltării economice

depinde de mobilizarea lor:

în cuantumul aprobat şi

la termenele legale

Page 101: Buget Public Curs

Bugetul local

Structura bugetului general al unei unităţi administrativ-teritoriale:

bugetul local,

bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local,

bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii,

bugetul creditelor externe şi interne

Page 102: Buget Public Curs

Bugetul local

Asigură:

dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor,

fundamentarea resurselor financiare,

stimularea iniţiativei locale,

afirmarea autonomiei locale,

exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor locale.

Page 103: Buget Public Curs

Bugetul local

Constituie instrument de:

asigurare a autonomiei decizionale a autorităţilor administraţiei publice locale,

valorificare eficientă a resurselor locale,

îmbunătăţire a utilizării fondurilor locale.

Reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat prin sumele defalcate şi transferurile de care beneficiază autorităţile administraţiei publice locale.

Page 104: Buget Public Curs

Veniturile bugetelor locale şi clasificarea lor

Page 105: Buget Public Curs

Cheltuielile bugetelor locale şi clasificarea lor

Page 106: Buget Public Curs

Reguli bugetare

Interdicţia de a efectua plăţi directe din veniturile încasate cu anumite excepţii prevăzute de lege;

Cheltuielile din bugetele locale au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările prevăzute în legile speciale şi în legile bugetare anuale.

Cheltuielile nu se pot înscrie în bugetele locale şi nu pot fi angajate şi efectuate din bugetele respective, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială;

Cheltuielile din fondurile publice locale nu pot fi angajate, ordonate şi plătite dacă nu sunt aprobate potrivit legii şi dacă nu au prevederi bugetare şi surse de finanţare;

După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative care au implicaţii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire

Page 107: Buget Public Curs

Competente si responsabilitati ale administratiei locale

elaborarea şi aprobarea bugetelor locale în condiţii de echilibru , cu încadrarea în termenele legale stabilite prin lege;

stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale şi alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale , prin compartimentele proprii de specialitate;

urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;

Page 108: Buget Public Curs

Competente si responsabilitati ale administratiei locale

administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;

garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

Page 109: Buget Public Curs

Indicatori ai veniturilor bugetare

Gradul de autofinanţare a APL,

Capacitatea administraţiei publice locale de a genera venituri,

Gradul de colectare a veniturilor proprii,

Venituri proprii/ cap locuitor,

Gradul de autonomie decizională,

Impozitul pe venit / cap locuitor,

Gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat

Page 110: Buget Public Curs

Gradul de autofinanţare a APL

DEFINITIE: Reprezintă gradul de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii - venituri nefiscale şi fiscale pentru care APL au competenţă de stabilire, urmărire, control şi încasare.

Este influenţat de:

capacitate administraţiei publice locale de a genera venituri;

legislaţia fiscală;

descentralizarea activităţilor de la nivel central către comunităţile locale însoţite de surse;

ponderea transferurilor de la buget

Page 111: Buget Public Curs

Capacitatea APL de a genera venituri

DEFINITIE: pondere a veniturilor proprii şi cotele din impozitul pe venit colectat la nivelul unităţii administrativ teritoriale, în total venituri bugetare aferente autorităţilor administraţiei publice locale

Acest indicator reflectă credibilitatea financiară a unităţii administrativ teritoriale.

Page 112: Buget Public Curs

Gradul de colectare a veniturilor proprii

Definiţie: reprezintă nivelul încasării veniturilor proprii, într-o anumită perioadă, comparativ cu prevederile bugetare ale perioadei corespunzătoare.

Venituri proprii/ cap locuitor Definiţie: reprezintă suma globală în urma aplicării

prevederilor legale în vigoare în ceea ce priveşteimpozitele şi taxele locale stabilite de către APL.Reprezintă gradul de dezvoltare economică a APL.

Page 113: Buget Public Curs

Gradul de autonomie decizională

Definiţie: Se calculează ca raport între veniturile fără o destinaţie şi totalul veniturilor.

Acest indicator reflectă gradul de autonomie decizională al autorităţilor APL în repartizarea cheltuielilor.

Page 114: Buget Public Curs

Venituri din impozitul pe venit pe cap de locuitor

Definiţie: Reprezintă raportul dintre suma din cota din impozitul pe venit realizat în UAT şi numărul locuitorilor. Ne indică dezvoltarea UAT şi activitatea economică, respectiv gradul de ocupare al forţei de muncă.

Gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat Indicatorul ne arată cât de dependentă este din

punct de vedere financiar UAT faţă de bugetul de stat.

Page 115: Buget Public Curs

Indicatori ai cheltuielilor

Rigiditatea cheltuielilor

Capacitatea de investire

Ponderea cheltuielilor cu APL în total cheltuieli

Page 116: Buget Public Curs

Rigiditatea cheltuielilor

Se determină ca raport între cheltuielile de personal şi total cheltuieli.

Arată cât de limitată este autonomia decizională a autorităţii APL în prioritizarea cheltuielilor, întru-cât trebuie să asigure mai întâi funcţionarea autorităţii si numai după acea să aloce sume pentru celelalte activităţi şi pentru dezvoltare

Page 117: Buget Public Curs

Capacitatea de investire

Acest indicator ne oferă informaţii utile şi necesare pentru stabilirea de politici bugetare pe termen mediu şi lung şi în prioritizarea cheltuielilor.

Ponderea cheltuielilor cu autorităţile publice în total cheltuieli

Reflectă politica APL de a gospodări fondurile de care dispune , pentru asigurarea unei bune funcţionări.

Page 118: Buget Public Curs

Indicatori de performanta

Reflectă capacitatea de management financiar a unei administraţii publice locale şi oferă o imagine clară a participării acesteia la activitatea economică în comunitate.

Capacitatea de management financiar totalitatea resurselor mobilizate pe plan local

comparativ cu cheltuielile totale angajate, în baza principiului autonomiei locale.

Page 119: Buget Public Curs

Managementul financiar al administraţiei publice

obţinerea unui buget echilibrat sustenabil în timp, capabil să asigure administraţiei

locale furnizarea unor servicii publice de calitate în beneficiul cetăţeanului;

creşterea solvabilităţii financiare a administraţiei publice locale, astfel încât să asigure o finanţare optimă şi echilibrată a unei dezvoltări durabile.

Page 120: Buget Public Curs

Utilizarea indicatorilor financiari ai bugetului administratiei publice

Asigura:

un management financiar performant al administraţiilor publice locale ;

îmbunătăţirea luării deciziei în administraţia publică locală ;

îmbunătăţirea politicilor financiare ale administraţiei publice locale ;

îmbunătăţirea transparenţei procesului de administrare locală .

Page 121: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 6Analiza bugetelor APL din

Romania

Page 122: Buget Public Curs

Administraţia locală in Romania

Unităţile administrativ teritoriale din România

Personal angajat în adm.locală (2009)

UAT d.p.d.v. al cheltuielilor de personal din primării (cap.63) raportat la veniturile proprii din localitate

Raportul dintre venituri – cheltuieli din administraţia locală.

Granturi din administraţia centrală

UAT sub 1.000 locuitori din punct de vedere al cheltuielilor și veniturilor

Evoluţia veniturilor bugetelor locale

Analiza comparativă a u.a.t.-urilor România – Polonia

Page 123: Buget Public Curs

Personal in sectorul public

Administraţie centrală+deconcentrate 689.061

Administraţie locală 699.000

Altele 1.939

Total 1.390.000

Page 124: Buget Public Curs

Structura personalului in sectorul public administratia centrala

Ordine publică şi apărare

Funcţionari publici

Personal contractual

Personal auxiliar

Magistraţi

Învăţământ preuniversitar si universitar

Sănătate

Demnitari

Alte categorii

Page 125: Buget Public Curs

Structura personalului in administratia locala

Angajaţi autorităţi publice

Angajaţi servicii publice

Angajaţi servicii dezvoltare publică

Educaţie

Cultură

Asistenţă socială

Poliţie comunitară

Page 126: Buget Public Curs

Unităţile administrativ teritoriale din România (UAT)

Page 127: Buget Public Curs

Unitati administrativ teritoriale

În 2009 România avea 3.227 unităţi administrativ teritoriale (u.a.t.). comune

orașe

municipii

municipiul București + 6 sectoare

judeţe

Page 128: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - comune

Tip

U.A.T.populație

Nr.

u.a.t.

Posturi

ocupate

30.11.09

Autorit.

publice

Alte

serv.

publ.

Dezv.

public

ă

Poliția

comCultură Educație

Asistență

socială

1 2 3 4 5 6 7

Comune1

(<1.500)284 11.975 3.193 91 616 226 265 4.695 2.494

Comune2 (1.500-

3.000)1.178 77.222 16.497 636 3.654 1.941 1.283 33.203 17.753

Comune3 (3.000-

5.000)934 89.884 15.575 556 3.509 2.196 1.398 43.285 21.009

Comune4 (5.000-

10.000)433 61.231 9.457 365 2.285 1.667 762 31.214 13.998

Comune

5

(10.000-

20.000)

25 6.014 799 56 298 197 50 3.136 1.293

C Total 2.854 246.325 45.520 1.70410.36

26.226 3.757 115.533 56.547

Total (1+2+3) = 57.586Total (6+7) = 172.080

Page 129: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - comune

În 2854 comune lucrează – în autorităţile publice – 45.520 persoane

în servicii publice – 1.704 persoane

în dezvoltare publică – 10.362 persoane

Total în aparatul primăriilor = 57.586 persoane

În 2854 comune lucrează – în cultură – 3.757 persoane

în asistenţă socială – 56.547 pesoane

în poliţia comunitară – 6.226 persoane

în educaţie – 115.533 persoane

Total posturi ocupate la nivelul a 2854 comune= 246.325

Page 130: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - orase

Tip

U.A.T.populație

Nr.

u.a.t.

Posturi

ocupate

30.11.09

Autorit

Publice

Alte

serv.

publ.

Dezv.

publică

Poliția

com.Cultură Educație

Asist.

socială

1 2 3 4 5 6 7

Orașe2 (1.500-

3.000)6 541 111 4 29 4 30 232 81

Orașe3 (3.000-

5.000)14 1.959 360 35 214 92 37 853 249

Orașe4 (5.000-

10.000)98 24.740 3.166 356 1.705 610 740 12.572 4.073

Orașe5 (10.000-

20.000)87 35.971 4.152 429 2.521 1.304 1.215 19.125 5.355

Orașe6 (20.000-

50.000)11 7.927 983 56 434 586 211 4.087 1.257

O Total 216 71.137 8.772 880 4.903 2.596 2.233 36.868 11.015

Total (1+2+3) : 14.555 Total (6+7) : 47.883

Page 131: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - orase

În 216 orașe lucrează – în autorităţile publice – 8.772 persoane

în servicii publice – 880 persoane

în dezvoltare publică – 4.903 persoane

Total în aparatul primăriilor = 14.555 persoane

În 216 orașe lucrează – în cultură – 2.223

în asistenţă socială – 11.015

în poliţia comunitară – 2.596

în educaţie – 36.868

Total posturi ocupate la 216 orase = 71.137 persoane

Page 132: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - municipii

Tip

U.A.T.populație

Nr.

u.a.t.

Posturi

ocupate

30.11.09

Autorit

publice

Alte

serv.

publ.

Dezv.

publică

Poliția

comCultură Educație

Asis.

socială

1 2 3 4 5 6 7

Mun.5 (10.000-

20.000)14 9.361 1.020 106 638 173 546 5.122 1.228

Mun.6 (20.000-

50.000)45 50.691 4.212 774 3.945 1.656 1.964 29.206 6.859

Mun.7 (50.000-

100.000)19 46.288 2.805 846 2.839 2.890 1.666 27.544 6.088

Mun.8 (100.000-

200.000)13 53.739 3.413 299 2.604 2.696 2.075 33.327 7.130

Mun.9 (200.000-

400.000)10 72.732 5.178 956 3.684 3.598 2.886 43.841 10.980

M Total 101 232.810 16.628 2.981 13.710 11.013 9.137 139.039 32.284

Total (1+2+3): 33.319 Total(6+7) : 171.323

Page 133: Buget Public Curs

Personal public angajat in administratia locala - municipii

În 101 municipii lucrează în autorităţile publice – 16.628 persoane

în servicii publice – 2.981 persoane

în dezvoltare publică – 13.710 persoane

Total în aparatul primăriilor = 33.319 persoane

În 101 municipii lucrează în cultură – 9.137 persoane

în asistenţă socială – 32.284 persoane

în poliţia comunitară – 11.013 persoane

în educaţie – 139.039 persoane

Total posturi ocupate la 101 municipii = 232.810 persoane

Page 134: Buget Public Curs

Personal public angajat la – consilii judetene si municipiul Bucuresti

Tip U.A.T. populațieNr.

u.a.t.

Posturi

ocupate

30.11.

2009

Autorit

Publice

Alte

serv.

publ.

Dezv.

public

ă

Poliția

comCultură Educație

Asis

socială

1 2 3 4 5 6 7

Cons. jud.10

(<500.000)25 42.351 3.417 697 448 777 5.015 5.126 25.790

Cons. jud.11 (peste

500.000)16 47.371 2.887 771 810 1.526 7.020 7.203 25.672

CJ Total 41 89.722 6.304 1.468 1.258 2.303 12.036 12.329 51.462

București sectoare 6 48.020 3.216 845 850 2.815 2.057 25.191 12.076

Total(1+2+3): 4.911 Total(6+7): 37.267

Page 135: Buget Public Curs

Personal public angajat la – consilii judetene

În 41 judeţe lucrează : în autorităţile publice – 6.304 persoane

în servicii publice – 1.468 persoane

în dezvoltare publică – 1.258 persoane

Total în CJ = 9.030 persoane

În 41 judeţe lucrează : în cultură – 12.036 persoane

în asistenţă socială – 51.462 persoane

în poliţia comunitară – 2.303 persoane

în educaţie – 12.329 persoane

Total posturi ocupate in 41 Consilii Judetene= 89.722

Page 136: Buget Public Curs

Personal public angajat la municipiul Bucuresti

În București lucrează: în autorităţile publice – 4.284 persoane

în servicii publice – 1.002 persoane

în dezvoltare publică – 1.592 persoane

Total în primariile din Bucuresti = 6.876 persoane

În București lucrează : în cultură – 5.394 persoane

în asistenţă socială – 12.160 persoane

în poliţia comunitară – 3.339 persoane

în educaţie – 25.337 persoane

Total posturi ocupate in municipiul Bucuresti = 61.504

Page 137: Buget Public Curs

Personal public angajat in UAT. Total

Tip U.A.T.populați

e

Nr.

u.a.t.

Posturi

ocupate

30.11.09

Autorit

Publice

Alte

serv.

publ.

Dezv.

publică

Poliția

com.Cultură Educație

Asist

socială

1 2 3 4 5 6 7

C Total 2.854 246.325 45.520 1.704 10.362 6.226 3.757 115.533 56.547

O Total 216 71.137 8.772 880 4.903 2.596 2.233 36.868 11.015

M Total 101 232.810 16.628 2.981 13.710 11.013 9.137 139.039 32.284

CJ Total 41 89.722 6.304 1.468 1.258 2.303 12.036 12.329 51.462

București sectoare 6 48.020 3.216 845 850 2.815 2.057 25.191 12.076

S Total 6 48.020 3.216 845 850 2.815 2.057 25.191 12.076

București PMB 1 13.484 1.068 157 742 524 3.337 146 84

România 3.219 701.498 81.508 8.035 31.824 25.477 32.556 329.106 163.468

Total(1+2+3): 121.367 Total(6+7): 492.574

Page 138: Buget Public Curs

Concluzii

România are 3.227 de u.a.t. cu un număr mare de personal.ajungându-se la costuri exagerate cu salarizarea.

În administraţia locală sunt 163.000 de angajaţi pentru prestări sociale.Acest număr mare se datorează legislaţiei și normativelor Ministerului Muncii.

În cultura locală sunt 32.556 angajaţi. Cota de autofinanţare a instituţiilorde cultură nu a depăşit niciodată 5-10%.

Guvernul a transmis către administraţia locală doar salarizarea în EDUCAŢIE, administraţia neavând nicio pârghie legislativă faţă de sistemul educaţional.

Administraţia locală plăteşte cheltuielile de funcţionare a școlilor și liceelor, acestea fiind conduse de directori care nu au nicio obligaţie în domeniul administrării școlilor.

Page 139: Buget Public Curs

Gradul de autofinantare a UAT

Cheltuieli de personal raportat la venituri proprii

Page 140: Buget Public Curs

Nu își acoperă - 2465 12.036 341.484 95.852 9.048 3.645 35 6 6

0

0

Page 141: Buget Public Curs

Concluzii

2.360 de comune din totalul de 2.854 comune (82,69% ) nu reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării .

87 de orașe din totalul de 216 orașe (40,27%)nu reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării

18 de municipii din 101 municipii (17,82%)nu reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării

Total: 2.465 u.a.t. (76,38%)nu reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării.

Page 142: Buget Public Curs
Page 143: Buget Public Curs

Concluzii

493 de comune din totalul de 2.854 comune (17,27%)

129 de orașe din totalul de 216 orașe (59,72%)

83 de municipii din 101 municipii (82,17%)

6 sectoare din Bucuresti din 6 sectoare (100%)

reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării

Total: 711 u.a.t din 3227 u.a.t. (22,033%) reușesc, din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării

Page 144: Buget Public Curs

Venituri – cheltuieli administraţia locală.Granturi din administraţia centrală 2008

Tip UMT

Nr_ UAT

Locuitori_ Venit total_ Total CheltuieliGranturiAdm.Centrala

Grant admcentr./ Ch.

VP/ loc (lei)

Grant admcentr./ loc

C 2.855 9.640.950 2.536.653.940 11.956.786.750 8.697.506.135 72,7% 338 902

M 102 7.677.900 12.720.936.780 12.537.034.150 5.695.082.384 45,4% 891 742

O 216 2.227.646 3.438.774.660 3.328.022.702 1.851.382.406 55,6% 663 831

S 6 1.944.427 3.792.357.760 3.725.871.609 1.029.004.562 27,6% 1.387 529

PMB 1 - 3.378.425.819 3.273.707.931 252.605.170 7,7%Total 3.180 21.490.923 25.867.148.959 34.821.423.142 17.525.580.657 50,3% 805 815

Page 145: Buget Public Curs

Indicatori bugetari administratia locala

Tip UMT

Grad acoperire

din VP

Ch_ funct

Nr_persChelt

Personal

chelt Bunuri&

serv

chelt capital_

chelt. salarii_ primarii

chelt salarii_

invat

chelt salarii_

Asis_soc

cheltsalarii_ cultura

chelt sal_

ordine_ pub_

(%) [lei/loc] % % % % % % % %

C 50,3% 774 239.743 43,2% 19,2% 26,3% 26,5% 58,3% 9,1% 1,1% 1,4%

M 82,8% 1.102 202.662 43,4% 24,1% 12,0% 10,7% 75,0% 7,0% 1,4% 1,9%

O 69,2% 1.018 65.062 46,6% 21,6% 20,2% 18,3% 64,8% 7,0% 1,7% 3,0%

S 108,0% 1.315 47.23 34,1% 34,6% 15,0% 9,6% 58,9% 18,6% 3,9% 4,7%

PMB 805,0% - 2.213 2,1% 9,7% 22,3% 65,4% 0,0% 2,1% 8,9% 0,0%

Total 86,2% 983 556.909 38,7% 22,0% 19,0% 17,8% 65,5% 8,9% 1,6% 2,1%

Page 146: Buget Public Curs

Gradul de colectare

U.A.T Locuitori GC_media

Comune 9.681.987 79,3%

Municipii 7.755.514 81,8%

Oraşe 2.248.125 79,7%

Total 19.685.626 79,4%

Page 147: Buget Public Curs

Evoluţia veniturilor bugetelor locale2007 Realizat – 2008 – 2009 Estimat

Page 148: Buget Public Curs

Concluzii

Dintre cele 3.219 u.a.t. analizate, 2.465 (76% din u.a.t.-uri) nu reușesc, din taxe

și impozite proprii, să își plătească proprii angajaţi din primării.

Pentru plata integrală a funcţionarilor, bugetul local primește bani de la

bugetul de stat, prin “echilibrare” (22% din impozitul pe venit ).

Tot prin “echilibrare”, bugetul local primește bani pentru cheltuielile de

funcţionare ale primăriei (apă, încălzire, consumabile, energie electrică) și

pentru gospodărirea localităţii (iluminat public, întreţinere drumuri, școli,

spaţii verzi, canalizare, dezinsecţie, etc.).

Pentru investiţiile care se fac în localităţi, bugetul de stat contribuie cu alţi bani

prin programe speciale ale ministerelor sau cu bani de la consiliile judeţene.

Page 149: Buget Public Curs

BUGETUL PUBLIC

CURS 7 Guvernanta economica in UE

Page 150: Buget Public Curs

Guvernanţa economică globală Guvernanţa economică globală se referă la un set de instituţii supra-

naţionale și la unele reguli și relaţii internaţionale între ţări, care produc efecte asupra tranzacţiilor economice și financiare transfrontaliere.

Guvernanţa globală urmărește reducerea costurilor tranzacţiilor și facilitarea comerţului și încearcă să facă faţă provocărilor globalizării. Statele naţionale nu se pot confrunta singure cu unele probleme cauzate de globalizare (diversificarea proceselor de producţie, creșterea dramatică a migraţiei, creșterea competitivităţii produselor din ţările emergente, relocarea companiilor în ţări unde salariile sunt mai mici, scăderea standardelor de mediu, creșterea ponderii domeniului serviciilor etc.). De aceea, statele naţionale aderă la organizaţiile supranaţionale, pentru a putea depăși aceste provocări.

Page 151: Buget Public Curs

Guvernanţa economică globală

Guvernanţa globală este caracterizată de instituţii supra-naţionale cheie.

În 1944 s-au creat organismele Bretton Woods: Fondul Monetar International (FMI) pentru finanţe, Banca mondială pentru dezvoltare; în 1995 s-a format Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), ca urmare a acordului GATT din 1947, iar în 1997 s-a format G7 (forum informal) transformat în G20 (în 1999).

Page 152: Buget Public Curs

Fondul Monetar Internaţional

FMI este o organizaţie internaţională care are ca scop principal promovarea cooperării și stabilităţii monetare internaţionale, stimularea creșterii economice, garantarea stabilităţii financiare, facilitarea comerţului internaţional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forţei de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.

FMI oferă supraveghere bilaterală și multilaterală, asistenţă tehnică și financiară.

FMI are 186 de state membre.

Page 153: Buget Public Curs

Fondul Monetar Internaţional

FMI acordã asistenţă financiară temporară ţărilor care se confruntă cu dezechilibre ale balanţelor de plăţi. Resursele Fondului sunt asigurate din contribuţia statelor membre, prin plata unor cote în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări.

Ca urmare a crizei, apelul la FMI a atins un nivel fără precedent. Ca răspuns, FMI a reformat sistemul de acordare a împrumuturilor, supravegherea devenind mai eficientă (avertismente, analize în detaliu a sectorului financiar, evaluări de vulnerabilitate).

Mandatul FMI după criză: o perspectivă sistemică în vederea promovării stabilităţii financiare globale.

Page 154: Buget Public Curs

Banca Mondială

Banca Mondială, susţinută prin finanţări internaţionale, oferă asistenţă financiară și tehnică ţărilor sărace (în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii).

Scopul declarat al Băncii Mondiale este reducerea sărăciei. Deciziile sale sunt ghidate de angajamentul de a promova investiţiile străine, comerţul internaţional și de a facilita investiţiile de capital.

Page 155: Buget Public Curs

Banca Mondială

Banca Mondială urmărește evoluţia bunurilor publice globale relaţionate cu dezvoltarea, finanţare concesională, consiliere în materie de politici și pentru întărirea capacităţii instituţionale.

Banca Mondială are in componenta urmatoarele institutii: B.I.R.D,

Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare ( I.D.A.),

Corporaţia Financiară Internaţională (I.F.C.),

Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (M.I.G.A.),

Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile ( C.I.R.D.I.)

Page 156: Buget Public Curs

Organizaţia Mondială a Comerţului

La 1 ianuarie 1995, după îndelungate și complexe negocieri, a luat fiinţã Organizaţia Mondială a Comerţului, exponentă a noului set de principii, reguli și discipline care asigură un cadru îmbunătăţit de desfășurare, adaptat cerinţelor actuale și de perspectivă comerţului internaţional.

OMC reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizaţie internaţională care trasează regulile globale ale comerţului dintre ţãri.

Page 157: Buget Public Curs

Organizaţia Mondială a Comerţului

OMC are 153 de membri. Cele 27 de state europene sunt reprezentate, fiind denumite "Comunităţile europene".

OMC este un forum de negocieri pentru discuţii asupra regulilor comerciale. este corp de acord în privinţa disputelor. are ca scop încorporarea în cadrul multilateral de drepturi și obligatii comerciale al rezultatelor obţinute în noile domenii de reglementare (servicii, mãsuri investiţionale, drepturi de proprietate intelectualã). solutionarea diferendelor comerciale - examinarea politicilor comerciale naţionale. cooperarea cu alte instituţii internaţionale în formularea politicilor economice la scarã mondialã.

Page 158: Buget Public Curs

G20

Iniţial, G7, un forum informal de dezbateri al ţărilor dezvoltate, s-a creat în 1997 în timpul crizei financiare din Asia de Est. G7 (format din miniștrii de finanţe și guvernatorii băncilor centrale) s-a dovedit a fi depășit în condiţiile actualei crize financiare globale G20 s-a creat pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente, care nu făceau parte din G7. G20 a devenit astfel cel mai important forum internaţional pentru guvernanţa economică globală, oferind cel mai mare și mai coordonat stimul fiscal și monetar din istorie.

Fiind un forum informal, G20 nu are reguli formale legate de statutul de membru și nici o autoritate care sã reglementeze autoritatea. Aceastã organizare s-a dovedit benefică pentru atingerea consensului, coordonarea politicilor, crearea agendei și managementul crizei.

Page 159: Buget Public Curs

G20

Provocările G20 sunt legate de coordonarea strategiilor de ieșire din criză, implementarea unui Cadru pentru o creștere puternică, sustenabilă și echilibrată, reforma instituţiilor financiare internaţionale etc. La Summit-ul de la Pittsburg din martie 2009, G20 a stabilit, de asemenea, un cadru de cooperare în vederea evaluării mutuale a politicilor ţărilor membre.

G20 este format din reprezentanţi din Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Statele Unite, Turcia, alături de reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional și ai Băncii Mondiale.

Ţările G20 reprezintă două treimi din populaţia planetei și aproape

90% din Produsul Intern Brut al acesteia.

Page 160: Buget Public Curs

Consiliul pentru Stabilitate Financiara(FSB) După criza financiară și economică ce a început în 2008, s-au format

noi instituţii cu rolul de supraveghere macro- și microprudenţială

G-20 şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au în plan, prin Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB), monitorizarea şi revizuirea planurilor naţionale şi regionale economice pentru a facilita guvernanţa economicã globalã.

Sarcina primordială a FSB va fi de a identifica problemele din sistemul financiar, de a evalua vulnerabilităţile şi de a supraveghea acţiunile necesare de a soluţiona problemele. FSB va colabora cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) și stabili împreunã cu acesta unsistem de avertizare timpurie pentru a identifica potenţialele probleme din sistemul economic. FSB va raporta aceste provocări guvernatorilor băncilor centrale şi miniştrilor de finanţe G-20.

Page 161: Buget Public Curs

Consiliul pentru Stabilitate Financiara(FSB)

FSB va facilita, de asemenea, coordonarea economicã internaţionalã şi de schimb de informaţii, cu scopul de a asigura supravegherea eficientă de importanţă sistemică. Mai mult, va monitoriza şi consilia cu privire la diferitele standarde de reglementare şi la cele mai bune practici. În plus, FSB va revizui politicile internaţionale de stabilire a standardelor pentru gestionarea crizelor transnaţionale şi punerea în aplicare a unor noi principii cu privire la plăţi şi compensaţii.

FSB a fost stabilit ca un regim de reglementare la nivel mondial, şi, ca atare, are implicaţii semnificative la nivel mondial de guvernare care ar putea limita potenţial suveranitatea guvernelor naţionale.

FSB are capacitatea de a cere organizaţiilor sã efectueze teste de stres pentru a determina capacitatea lor de a preveni recesiunile economice.

Page 162: Buget Public Curs

Banca pentru Reglementări Internaţionale de la Basel (BIS)

este o organizatie internaţionalã care încurajează cooperarea monetară internaţională şi financiarã şi serveşte ca o bancă pentru băncile centrale.

este un forum pentru a promova discuţii şi analiza politicilor între băncile centrale şi în cadrul comunităţii financiare internaţionale.

este un centru de cercetare economică şi monetară.

Page 163: Buget Public Curs

Obiectiv: stabilitatea economicã globalã,creștere economicã și locuri de muncã

Page 164: Buget Public Curs

Locul economiei europene în economia globalã

Page 165: Buget Public Curs

Locul economiei din zona euro îneconomia europeanã

Page 166: Buget Public Curs

Propuneri legislative ale Comisiei Europene în domeniul guvernanţei economice

1. Un regulament de modificare a componentei preventive a Pactului de stabilitate şi creştere (Regulamentul 1466/97):

Poate fi accesat la:

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_526en.pdf

2. Un regulament de modificare a componentei corective a Pactului de stabilitate şi creştere (Regulamentul 1467/97) :

Poate fi accesat la :

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_522en.pdf

3. Un nou regulament privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice - COM(2010) 527 final

Poate fi accesat la:

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_527en.pdf

Page 167: Buget Public Curs

Propuneri legislative ale Comisiei Europene în domeniul guvernanţei economice

4. Un regulament referitor la aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro: COM(2010) 524 final

Poate fi accesat la:

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_524en.pdf

5. O nouă directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final

Poate fi accesatã la:

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010__523en.pdf

6. Un regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

Poate fi accesat la:

http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_525en.pdf

Page 168: Buget Public Curs

Componenta preventivă a PSC (Regulamentul 1466/97)

Are rolul de a se asigura că Statele Membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate pentru a beneficia de rezerve în perioade mai puţin favorabile. Pentru a se delimita de autosuficienţa manifestată anterior în perioadele de prosperitate economică, monitorizarea finanţelor publice se va axa pe noul concept de politică bugetară prudentă, care are rolul de a asigura convergenţa către obiectivul pe termen mediu.

Comisia poate formula o avertizare dacă se constată că Statele Membre din zona euro deviază în mod semnificativ de la politica bugetară prudentă.

Page 169: Buget Public Curs

Componenta preventivă a PSC (Regulamentul 1466/97)

Abaterea de la politici fiscale prudenteînseamnã:

1. un exces de cheltuieli ce nu sunt compensate de venituri și

2. abaterea de orice fel care are un impact total asupra soldului bugetului de cel puţin 0,5% din PIB, într-un singur an sau de cel puţin 0,25% din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi.

Page 170: Buget Public Curs

Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)

Doreşte evitarea comiterii unor erori grave în derularea politicilor bugetare. Modificarea regulamentului are rolul de a urmări mai îndeaproape evoluţia datoriei publice şi de a o corela cu evoluţia deficitului bugetar în luarea deciziilor legate de procedura de deficit excesiv.

Statele membre a căror datorie publică depăşeşte 60% din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a acestei datorii într-un ritm satisfăcător, definit ca o reducere cu 1/20 adiferenţei faţă de pragul de 60% în ultimii trei ani.

http://www.google.com/publicdata/explore?ds=ds22a34krhq5p_&ctype=l&strail=false&nselm=h&met_y=gd_pc_gdp&hl=en&dl=en#ctype=b&strail=false&nselm=s&met_y=gd_pc_gdp&scale_y=lin&ind_y=false&met_x=gd_pc_gdp&scale_x=lin&ind_x=false&idim=country:be:bg:ro:uk:pl:it:ie:hu:gr&ifdim=country&hl=en&dl=en

Page 171: Buget Public Curs

Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)

Astfel, corectarea sistemului presupune obligaţia statelor membre de a evita deficitele publice excesive, ce sunt definite la nivel de deficit bugetar de 3% din PIB si la nivel al datoriei publice de 60% din PIB.

Baza legalã pentru modificarea PSC o constituie Articolele 121 si 126 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.

Modificãrile apãrute sunt în conformitate cu Strategia UE 2020, unde se adreseazã, de asemenea, propuneri de stabilizare a macroeconomiei printr-o mai bunã supraveghere și prin instituirea de mecanisme de alertã și sancţiuni.

Page 172: Buget Public Curs

Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)

Toate aceste sancţiuni vor fi incluse în planul "Semestrul European", plan ce reunește politicile deja existente în cadrul PSC cu programe de convergenţă și reforme naţionale.

Statele membre sunt obligate să prezinte (PSC) programe de stabilitate și convergenţã, prin care își prezintã planurile de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu (OTM) ce sunt definite ca procent din PIB în termeni structurali. Programele de stabilitate se prezintã anual între 1 și 30 aprilie, cu excepţia cazului în care un stat membru a adoptat moneda euro. Atunci, statul respectiv trebuie sã prezinte un program în termen de 6 luni.

Page 173: Buget Public Curs

Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)

Statele membre care nu au atins încă OTM, vor încerca îmbunãtãţirea anualã a soldului la un ritm anual de 0,5% din PIB ca valoare de referiniţă.

Trebuie menţionat cã existã și unele dispoziţii speciale pentru reformarea sistemului de pensii, (printr-un sistem de piloni) în ceea ce privește criteriile deficitului și ale datoriei. În acest sector, vor fi permise abateri, cu condiţia ca ele sã fie temporare și ca deficitul sã rămânã aproape de valoarea de referinţă de 3%. Astfel, în cazurile în care rata datoriei depăşeşte valoarea de referinţă, costul de reformã trebuie să fie luat în considerare de cãtre Comisie și Consiliu. În acest scop, pentru o perioadă de cinci ani începând de la data intrării în vigoare a unei astfel de reforme, se ia în considerare costul său net, reflectat în evoluţia deficitului şi a datoriei, pe baza unei scãri linearedegresive.

Page 174: Buget Public Curs

Prevenirea şi corectarea dezechilibrelormacroeconomice - COM(2010) 527 final

Procedura de dezechilibru excesiv este un element nou al cadrului UE de supraveghere economică. Aceasta cuprinde o evaluare periodică a riscurilor de producere a dezechilibrelor, pe baza unei"tabele de marcaj" a indicatorilor economici. Pe această bază, în cazul Statelor Membre cu un risc ridicat, Comisia poate lansa examinări minuţioase în urma cărora se vor identifica problemele care determină respectiva situaţie.

În cazul Statelor Membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibrecare periclitează funcţionarea UEM, Consiliul, în urma discuţiilor cu Comisia, poate adopta recomandări şi poate iniţia o „procedură de deficit excesiv”. Parlamentul European trebuie sã fie informat despre aceste recomandãri. De asemenea, Consiliul European pentru Riscuri Sistemice va face și el recomandãri.

Page 175: Buget Public Curs

Prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice - COM(2010) 527 final

Un stat membru vizat de procedura de deficit excesiv trebuie să prezinte un plan de acţiuni corective, supus aprobării Consiliului, care va stabili termenul de realizare a acţiunilor corective.Termenul poate fi revizuit, ulterior.

Statele Membre trebuie sã raporteze regulat Consiliului și Comisiei, progresele făcute și astfel Consiliul, în urma discuţiilor cu Comisia, poate schimba recomandările.

Dacă se constată în mod repetat că acţiunile corective nu se realizează, statul membru respectiv va fi supus unor sancţiuni.

Page 176: Buget Public Curs

Aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro:COM(2010) 524 final

Modificările componentei corective şi a celei preventive a PSC sunt susţinute de un nou set de sancţiuni financiare etapizate pentru statele membre ale zonei euro.

În ceea ce priveşte componenta preventivă, consecinţa unei devieri semnificative de la politica bugetară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă.

În cazul componentei corective, dacă se stabileşte că într-o ţară există deficit excesiv, ţara respectivă trebuie să constituie un depozit nepurtător de dobândă, în sumă de 0,2% din PIB-ul din anul precedent. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv.

Page 177: Buget Public Curs

Aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro:COM(2010) 524 final

Sancţiunile sunt propuse de cãtre Comisie și se considerăadoptate, cu excepţia cazului în care Consiliul decide contrariul cu majoritate calificată în termen de 10 zile. Depozitul cu dobândã sau amendă ar putea fi reduse sau anulate de către Consiliu, care trebuie să voteze în unanimitate sau pe baza unei propuneri specifice a Comisiei pe motive de circumstanţe excepţionale sau pe baza unei cereri motivate din partea Statului Membru.

Dobânzile acumulate la depozite şi amenzile vor fi redistribuite statelor din zona euro care nu se află nici în situaţia de deficit excesiv, nici în cea de dezechilibru excesiv.

Page 178: Buget Public Curs

Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final

Deoarece politica bugetară este descentralizată, este esenţial ca obiectivele PSC să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale, adică în setul de elemente care compun fundamentul guvernanţeibugetare la nivel naţional (sisteme contabile, statistică, previziuni, reguli de politică bugetară, proceduri bugetare şi relaţii bugetarecu alte entităţi, precum autorităţile locale sau regionale).

Directiva stabileşte cerinţele minime care trebuie respectate de statele membre.

Pentru cã unele State Membre au o descentralizare fiscalã mare, cu competenţe bugetare pentru guvernele sub-naţionale, guvernulcentral trebuie sã se asigure cã Pactul de stabilitate şi de creştereeste respectat.

Page 179: Buget Public Curs

Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final

Măsurile fiscale au implicaţii bugetare care depăşesc ciclul bugetar anual. O perspectivã anuală oferă o bază slabă pentru politicile bugetare solide. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, Statele Membre trebuie sã se bazeze pe planificare multianualã într-un cadru bugetar pe termen mediu.

Autorităţile naţionale trebuie să garanteze, de asemenea, transparenţa procesului bugetar prin furnizarea de informaţii detaliate cu privire la fondurile existente extra-bugetare, cheltuielile fiscale și contingentul pasivelor.

Previziunile Comisiei trebuie să ofere statelor membre o valoare de referinţă utilã pentru planificarea lor.

Page 180: Buget Public Curs

Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final

Guvernele statelor membre și sub-sectoarele administraţiei publice trebuie să ţină evidenţe contabilecare includ elemente cum ar fi contabilitate, control intern, raportare financiară și audit.

Acestea ar trebui să fie diferite de datele statistice care se referă la rezultatele guvernului bazate pe metodologiistatistice și pe previziuni bugetare.

Statele membre ar trebui să evite politicile fiscale pro-ciclice şi eforturile de consolidare fiscală ar trebui să fie mai mari în perioadele favorabile. Reguli fiscale clare vor conduce la realizarea acestor obiective.

Page 181: Buget Public Curs

Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final

Fără a aduce atingere dispoziţiilor din Tratat, pe teme de supraveghere bugetară a Uniunii, regulile fiscale trebuie săconţină specificaţii pe următoarele:

(A) definiţia ţintă şi domeniul de aplicare a normelor;

(B) monitorizarea eficientă şi la timp a respectăriinormelor, prin birouri naţionale independente sauinstituţii care acţionează în domeniul politicii bugetare;

(C) consecinţe în caz de nerespectare;

(D) stabilirea unui număr limitat de situaţii specifice încare nerespectarea regulilor este permisã temporar.

Page 182: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

În anii anteriori crizei a avut loc o alocare greșită a resurselor, ce a adus la acumularea de datorii interne și externe. Prin urmare, este important să se dezvolte o nouă procedură structurată pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice negative în fiecare Stat Membru.

În principal, se va pune accent pe prevenirea timpurie a acestor deficienţe macroeconomice. Astfel, se va crea o legătura necesară între măsurile preventive și corective pentru a evita pe viitor ajustări economice majore.

Page 183: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

Pentru a realiza acest lucru, se va stabili “semestrul european" pentru coordonarea politicii economice, mecanism ce ar permite SM să beneficieze de o coordonare timpurie la nivel european.

Aceastã supraveghere macroeconomicã ar trebui sã funcţioneze alături de supravegherea prezentată în Pactul de Stabilitate și Creştere, Task Force și Strategia UE 2020.

Mecanismul de dezechilibru excesiv are ca scop monitorizarea și rezolvarea dezechilibrelormacroeconomice, inclusiv evoluţia deteriorãrii competitivităţii.

Page 184: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

Procedura de dezechilibru excesiv este un element complet nou al procesului de supraveghere economică. Ea cuprinde evaluăriperiodice ale riscurilor de dezechilibre, inclusiv un mecanism dealertă, cuplat cu norme proiectate pentru a permite acţiuni corective în caz de dezechilibre macroeconomice negative existente dincolo de politica fiscală.

Procedura de dezechilibru excesiv, se aplică pentru fiecare stat membru. Procedura de supraveghere începe cu un mecanism de alertã, care îşi propune să identifice statele membre cu niveluri potenţial problematice al dezechilibrelor macroeconomice.

Mecanismul de alertă va monitoriza si analiza date.

Page 185: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

În acest scop, un set de indicatori sunt meniţi să asigure identificarea în timp util a dezechilibrelor care apar. Comisia va publica un document separat pe acesta temã. Acest set de indicatori ar trebui să fie suficient de larg pentru a acoperi orice caz posibil de dezechilibru major şi pentru a asigura că este suficient de sensibil pentru a detecta dezechilibrele anticipate pentru fiecare Stat Membru.

Indicatorii se pot schimba în funcţie de ameninţãrile la adresa stabilitãţii macroeconomice.

Indicatorii vor include atât elemente de analizã internã (datoria sectorului privat şi public), cât și elemente de analizã externã, cum ar fi de exemplu, conturi curente ale datoriei externe, preţul saucompetitivitatea costurilor (ratele reale de schimb efective).

Page 186: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

Monitorizarea indicatorilor interni există și pentru că dezechilibrele interne pot avea repercusiuni asupra altor state membre. Combinaţi, aceşti indicatori ar acoperi o mare parte din nevoile de analiză pentru o evaluare preliminară a dezechilibrelor posibile. Pragurile de alertă vor fi stabilite şi anunţate pentru fiecare indicator în vederea creşterii transparenţei şi responsabilitãţii. Pentru unii indicatori vor fi stabilite praguri pentru a identifica atât niveluri ridicate cât și niveluri scãzute.

Acești indicatori nu trebuie sã fie luaţi întru totul ca referinţã politicã. Prin asta se întelege cã un deficit de cont curent de 3% poate fi considerat acceptabil într-o ţarã cu nevoie de investiţie puternicã, dar nu într-o ţară mult mai avansatã, cu o populaţie ce îmbătrâneşte rapid. Pragurile ar trebui, prin urmare, considerate ca valori orientative, dar nu ar trebui să fie interpretate într-un mod mecanic.

Page 187: Buget Public Curs

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final

În domeniul bugetar, dacă se constată că un stat membru al zonei euro nu respectă în mod repetat recomandările Consiliului în scopul remedierii dezechilibrului excesiv, acesta va trebui să plătească o amendă anuală egală cu 0,1% din PIB-ul său din anul precedent.

Amenda poate fi oprită numai prin votul cu majoritate calificată (așa numita votare inversă), exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro.

Page 188: Buget Public Curs

Autoritãţile europene de supraveghere financiară

Pilonul I.

Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) are ca sarcină să monitorizeze și să evalueze riscurile ce ameninţă stabilitatea sistemului financiar în ansamblu („supraveghere macroprudenţială”).

CERS va emite din timp avertismente cu privire la riscurile sistemice susceptibile de a se acumula și, dacă este necesar, recomandări cu privire la măsurile care se impun în vederea gestionării riscurilor respective.

Page 189: Buget Public Curs

Autorităţile europene de supraveghere financiară

Pilonul II.

Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF) pentrusupravegherea instituţiilor financiare individuale („supravegheremicroprudenţială”), constă dintr-o reţea de autorităţi naţionale de supraveghere lucrând în strânsă cooperare cu noile Autorităţieuropene de supraveghere, create prin transformarea Comitetelorexistente pentru sectorul bancar, cel al valorilor mobiliare și cel al asigurărilor și pensiilor ocupaţionale.

Autoritate bancară europeană (ABE),

Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaţionale (AEAPO)

Autoritate europeană în domeniul valorilor mobiliare (AEVMP).

Page 190: Buget Public Curs

Autorităţile europene de supraveghere financiară

Sarcini:

elaborarea de propuneri pentru standarde tehnice, respectând principiile unei mai bune legiferări;

soluţionarea cazurile de dezacord între autorităţile naţionale de supraveghere, acolo unde legislaţia le obligă să coopereze sau să ajungă la un acord;

contribuţia la asigurarea unei aplicări consecvente a normelor tehnice comunitare (inclusiv prin intermediul evaluărilor inter pares);

Autoritatea europeană în domeniul valorilor mobiliare va deţine competenţe directe de supraveghere a Agenţiilor de rating al creditelor;

un rol de coordonare în situaţii de urgenţă.

Page 191: Buget Public Curs

Guvernanta economica in UE

Page 192: Buget Public Curs

Competente UE.Tratatul de la LisabonaCompetente exclusive ale UE Competente partajate cu statele

membreCompetente

sprijinire/coordonare/completare a actiunilor SM

Numai UE poate legifera si adopta actecu forta juridica obligatorie, SM putand sa faca acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de UE saupentru punerea in aplicare a actelorUE

UE si SM pot legifera acte obligatorii din punctde vedere juridic in acest domeniu.SM isiexercita competenta in masura in care UE nu si-a exercitat competenta sau in masura in care UE a hotarat sa sa inceteze sa si-o exercite

UE este competenta saintreprinda actiuni de sprijinirecoordonare sau completare a actiunii SM, fara a inlocui insaprin aceasta competenta lor in aceste domenii

Uniunea vamalaPolitica in domeniul concurenteiPolitica monetara pentru SM din zonaEUROConservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune privindpescuitulPolitica comerciala comunaIncheierea unui acord international in cazul in care aceasta incheiere esteprevazuta de un act legislativ al UE orieste necesara pentru a permite UE saisi exercite competenta interna

Piata internaPolitica sociala(anumite aspecte)Coeziunea economica, sociala si teritorialaAgricultura si pescuitul(cu exceptia conservariiresurselor biologice ale mariiMediul, transporturile, retelele transeuropene, energia, protectia consumatoruluiSpatiul de libertate, securitate si justitieObiectivele comune de securitate in materiede sanatate publicaCercetare, dezvoltare tehnologica si spatiuCooperarea pentru dezvoltare si ajutorumanitar

Protectia si imbunatatireasanatatii umaneIndustriaCulturaTurismulEducatia, formarea profesionala, tineretul si sportulProtectia civilaCooperare administrativa

SM isi coordoneaza politicile economice in cadrul UE.In acest scop Consiliul adopta orientarilegenerale ale acestor politici.SM din zona euro li se aplica dispozitii speciale

Page 193: Buget Public Curs

Pactul de stabilitate si crestere

OBIECTIV. Intarirea disciplinei bugetare si asigurareasustenabilitatii finantelor publice pe termen mediu si lung

Latura preventivaPrograme de stabilitate(zona euro)Programe de convergenta(zona non euro)Atentionare timpurie(Comisia Europena)Recomandare(Consiliul European)Recomandare + depozite purtatoare de dobanzi

Latura corectivaIntroducerea in procedura de deficit excesivsi depozite nepurtatoare de dobanziAmenziAmenzi crescute

Masuri privind reputatia politicaRecomandari si cerinte sporite de raportareRaport oficial catre Consiliul EuropeanSupraveghere accentuata in cadrul PSCRapoarte publice

NOTA:Aplicare in doua etape:Zona euroToate statele membre cu exceptia Marii Britanii

Page 194: Buget Public Curs

OBIECTIV:extinderea supravegherii economice siadancirea coordonarii politicilor economice

Mecanismul de supraveghere a dezechilibrelor macroecomice

si a divergentelor de competitivitate

Evaluarea anuala a riscului si dezechilibrelormacroeconomice si a vulnabilitailor•Analiza simultana a programelor nationale de reformasi a programelor de stabilitate si a celor de convergenta•Mecanism de alerta(set de indicatori si analiza)Analize aprofundate + misiuni in Statul Membru

Etapa corectiva•Avertizare timpurie•Intrarea in procedura de deficit excesiv•Misiuni de supraveghere•Rapoarte publice catre Consiliul European(pentru zona euro posibile sanctiuni)

Adancirea coordonarii politiciloreconomice

Semestrul european(primavara)

2 procese: PSC si Liniile Generale de Politica Economica

Recomandari de politica economicapentru fiecare Stat Membru

(iunie)

Pentru a fi incluse in Proiectele de bugete nationale

(toamna)

Page 195: Buget Public Curs

Arhitectura europeana de supravegherea riscului sistemic si a sectorului financiar

Supravegheremacro-prudentiala

Consiliul European pentru Riscuri Sistemice(ESRB)Condus de presedintele ECB

Membrii ECB si ESCBConsiliul General

(cu alternative atuncicand este necesar)

PresedintiiEBA, EIOPA si

ESAComisia Europeana+ +

Informatii despre evolutia macro-prudentiala Sistemul de prevenire timpurie a riscului

Sistemul european de supraveghere financiara(ESFS)

AutoritateaBancara

Europeana (EBA)

Autoritatea europeana in domeniul asigurarilor si

pensiilor ocupationale EIOPA

Autoritatea europeanain domeniul valorilor

mobiliare(ESMA)

Autoritate nationalade supraveghere

bancara

Supravegheremicro-prudentiala

Autoritate nationala de supraveghere a asigurarilor

Autoritate nationala de supraveghere a valorilor

mobiliare

Page 196: Buget Public Curs

OBIECTIV: Stabilirea unui cadru de solutionare a crizelor pentru zona euro – tari aflate in dificultatifinanciare; evitarea fenomenului de contagiune

Situatia actuala Ce se propune1. In timpul crizei au fost infiintate

pentru zona euro:• Facilitatea europeana de stabilitatefinanciara• Mecanismul european de stabilitatefinanciara2. Pentru Statele Membre ce nu

apartin zonei euro:• Asistenta pentru balanta de plati

externe

Infiintarea unui cadru de rezolvare a crizelor pentru zona euro:• Previne instabilitatea financiara – in cazul in care nu mai exista accesul la finantare pe piata• Conditionalitati puternice pentrutarile in cauza• Responsabilitatile fiecarui actor: sector privat, Stat Membru, zona euro.