8/19/2019 buget 123.pdf

1/16

Bugetul Uniunii Europene,pe scurt

Pentru ce sunt utilizate fondurile?De unde provin fondurile?

Cum se decide bugetul?Cum sunt utilizate și controlate fondurile?

Cum sunt contabilizate fondurile?

COMISIA EUROPEANĂ

8/19/2019 buget 123.pdf

2/16

2

Pentru ce sunt utilizate fondurile?Bugetul anual al UE reprezintă aproximativ 1 % dinprodusul național al Uniunii, echivalentul a aproape244 EUR per cetățean al UE. Acești bani sunt utilizațiîn scopul îmbunătățirii vieții de zi cu zi a locuitori-lor. Pentru studenți, această îmbunătățire poate luaforma oportunităților de a studia în străinătate; pen-

tru întreprinderile mici, ea poate presupune facilita-rea accesului la piețe mai mari și un mediu de afaceriechitabil. Pentru cercetători, aceasta poate însemnamai multe șanse de a-și dezvolta ideile. Pentru vii-torii angajați, ea poate reprezenta noi posibilități deinstruire.

În mod direct sau indirect, toți avem de câștigat de peurma activităților finanțate de la bugetul UE, fie subforma plajelor mai curate, a alimentelor mai sănătoasesau a drumurilor mai bune, fie a garantării respectăriidrepturilor noastre fundamentale.

Acțiunile și proiectele finanțate de la bugetul UEreflectă prioritățile stabilite de către UE într-un anumit

moment. Acestea sunt grupate în șase categorii princi-pale de cheltuieli (numite „rubrici”) și 31 de domeniide politică diferite.

Bugetul UE finanțează inițiativele și proiectele dindomeniile în care toate țările UE au convenit să

acționeze la nivelul Uniunii. Unirea forțelor în acestedomenii poate aduce rezultate mai bune, la costurireduse.

Există și alte domenii în care țările UE au decis totuși sănu acționeze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemelenaționale de securitate socială, de pensii, de sănătate saueducaționale sunt f inanțate de către guvernele naționale,regionale sau locale. „Principiul subsidiarității” garan-tează că Uniunea intervine numai dacă și în măsura încare obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse înmod satisfăcător de statele membre nici la nivel central,nici la nivel regional și local, dar pot fi atinse mai bine,datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate,la nivelul Uniunii.

% din cheltuielile UE (2007-2013)50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

44,6 % Competitivitate şi coeziune

42,5 % Resurse naturale: agricultură, dezvoltare rurală,

  mediu şi pescuit

1,3 % Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie

5,7 % UE ca actor mondial

5,9 % Altele, inclusiv cheltuieli administrative

8/19/2019 buget 123.pdf

3/16

3

Creștere și locuri de muncă

În perioada 2007-2013, țările UE au decis să dedice oparte considerabilă a eforturilor lor comune și a buge-tului UE pentru o mai mare creștere economică și pen-tru crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea durabilăa devenit una dintre principalele priorități ale Uniunii.

Economia UE trebuie să fie mai competitivă, iar regiu-nile mai puțin prospere trebuie să recupereze decalajulfață de celelalte.

O economie  mai competitivă  necesită investiții maimari în cercetare și educație, infrastructuri de transportși energie extinse și condiții de lucru mai bune, toateîn același timp. Ca urmare, o simplă idee dezvoltatăîntr-un laborator poate fi preluată de o mică între-

prindere din UE și promovată în întreaga Uniune, curespectarea riguroasă a drepturilor consumatorilor. Înacest caz, finanțarea unei simple idei asigură locuri de

muncă pentru cercetător, întreprinzător și distribuitor,precum și protecția consumatorului.

Obținerea unei creșteri pe termen lung depinde și de

stimularea și sporirea potențialului de creștere al UE.Această prioritate, numită „coeziune”, necesită acorda-rea de asistență în special regiunilor mai puțin avantaja-te, în vederea transformării economiei acestora pentrua face față concurenței mondiale. Inovarea și economiabazată pe cunoaștere oferă oportunități nemaiîntâlnitepentru stimularea creșterii în aceste regiuni.

Eforturile Uniunii de a obține coeziune se concentrează

asupra dezvoltării infrastructurilor  și a asistării regi-unilor în ceea ce privește formarea forței de muncă șiadoptarea celor mai recente tehnologii de producție.Bugetul UE sprijină, de asemenea, facilitarea cooperă-rii economice și sociale transregionale și internaționale.Acțiunile UE presupun adesea schimburi de experiențăși de know-how, care se pot dovedi mult mai utile pen-tru regiunile mai puțin prospere.

Resursele noastre naturale

Datorită diversității lor geografice și climaterice, țărileUE produc o gamă largă de produseagricole pe care consumatorii euro-peni le pot achiziționa la prețuri rezo-nabile. Eforturile UE în acest domeniu

au două scopuri principale. În primulrând, producția trebuie să corespundănecesităților consumatorilor, inclusivînaltă siguranță și calitate a produ-selor agricole. În al doilea rând, dinpunctul de vedere al producției,comunitatea agricolă trebuie săposede capacitatea de a planificași de a adapta producția în funcție

de necesitățile consumatorilor, res-pectând legislația privind mediul șibunăstarea animalelor.

8/19/2019 buget 123.pdf

4/16

4

De la crearea sa în anul 1987, programul Erasmus a oferit la pes te 2 milioane de studenți europeni șansa de a-și urma o parte a studiilor superioare într-o altă țară UE.

În plus, o gestionare și o protecție de succes ale resurse-lor noastre naturale trebuie să includă și măsuri directede protecție a mediului, restructurarea și diversificareaeconomiei rurale  și promovarea pescuitului dura-

bil. În definitiv, bolile animale, deversările de petrol șipoluarea aerului nu se opresc la frontierele naționale.Astfel de amenințări necesită acțiuni ample pe multefronturi și în mai multe țări.

Libertăţi fundamentale, securitate și justiţie

Într-o măsură similară, lupta împotriva terorismului, acrimei organizate și a imigrației ilegale este mult maieficientă atunci când țările UE fac schimb de informații

și acționează împreună. UE dorește o gestionare maibună a fluxurilor de migrație în Uniune și o largă coo-perare în materie penală și juridică, precum și societățisigure, întemeiate pe respectul pentru lege.

A fi european: Dezbatere, dialog și cultură

UE are aproximativ 500 de milioane de locuitori. Vorbimmulte limbi diferite și avem tradiții culturale diferite.Împreună alcătuim avuția de preț a Uniunii Europene:diversitate culturală clădită pe valori comune. BugetulUE promovează și protejează această bogăție și patrimo-

niul cultural, în timp ce încurajează participarea activă în dezbaterile sociale din jurul nostru. Vizează să prote-

 jeze și sănătatea publică și interesele consumatorilor.

8/19/2019 buget 123.pdf

5/16

55

 

Actor mondial

Impactul fondurilor UE nu se limitează la frontierele

noastre externe. Pentru mulți, bugetul UE asigură aju-tor de urgență  vital în urma unui dezastru natural.Pentru alții, acesta reprezintă asistență pe termen lung  pentru asigurarea prosperității, stabilității și securității.

Costuri administrative

Acestea acoperă costurile aferente personalului și clă-

dirilor tuturor instituțiilor UE, inclusiv ParlamentulEuropean, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea deJustiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi.

 În Thailanda, DG ECH O a furnizat a jutor alime ntar de baz ă și infras truc turi sani tarepentru peste 70 000 de refugiați din Myanmar.

 În urma ciclo nului Sidr car e a lovit sta tul Banglade sh, sute de mii de o ameni și-au

pierdut adăpostul. UE a alocat asis tență în valoare totală de 6,5 milioane EUR pentru capopulațiile afectate să își poat ă satisface nevoile vitale în materie de apă, alimente șiadăposturi.

Pe lângă asistența pe termen lung din partea UE, potbeneficia de Fondul european de dezvoltare (FED)

(în afara bugetului UE) 77 de țări în curs de dezvoltaredin Africa, zona Caraibelor și Pacific. Cel de al 10-leaFED, care corespunde perioadei 2008-2013, se ridică la22,7 miliarde EUR. Dintre sectoarele care fac obiectulfinanțării FED, putem aminti sprijinul bugetar generalsau sectorial acordat țărilor ACP, transporturile,infrastructura, guvernanța democratică, agricultura șidezvoltarea rurală, sănătatea și educația.

8/19/2019 buget 123.pdf

6/16

6

Uniunea Europeană are „resurse proprii” pentru a-șifinanța cheltuielile. Din punct de vedere juridic, acesteresurse aparțin Uniunii. Statele membre le colectează în

numele UE și le transferă în bugetul UE.

Resursele proprii se împart în trei categorii (cifrele demai jos se referă la veniturile prevăzute pentru anul2010 și sunt oferite ca exemplu).

• resurse proprii tradiționale  (RPT) – acestea suntformate în principal din taxe impuse asupra im-porturilor de produse provenite dintr-un stat din

afara UE. Ele contribuie cu aproximativ 12 % la veniturile totale;

• resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA)reprezintă o rată fixă aplicată veniturilor din TVA-ularmonizat ale fiecărui stat membru. Resursele baza-te pe TVA reprezintă 11 % din veniturile totale;

• resursa bazată pe venitul național brut (VNB) este o

rată procentuală fixă aplicată VNB-ului fiecărui statmembru. Deși este o categorie neuniformă, aceasta adevenit cea mai mare sursă de venituri, contribuindîn prezent cu 76 % din veniturile totale.

Bugetul primește și alte venituri, precum impozitelepe salarii plătite de către personalul UE, contribuțiiledin partea țărilor din afara UE pentru anumite pro-

grame ale UE și amenzile plătite de către întreprinde-rile care încalcă normele de concurență sau alte legi.Aceste resurse diverse constituie aproximativ 1 % dinbuget.

Veniturile totale ale UE prevăzute pentru anul 2010 seridică la aproximativ 122,9 miliarde EUR.

Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ

proporționale cu prosperitatea lor economică. Germa-nia, Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit bene-ficiază totuși de unele ajustări („corecții”) la calcularea

De unde provin fondurile?

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2000

2010 (estimări)

5 %

1 %

16 %

12 % 11 %

76 %

40 %38 %

Resurse propriitradiţionale

     % 

     d     i    n    v    e

    n     i    t    u    r     i     l    e    t    o    t    a     l    e

Resurse proprii ale bugetului UE 

De unde provin fondurile?

Resursabazată pe

TVA

Resursabazată pe

VNB

Alte venituri

8/19/2019 buget 123.pdf

7/16

77

 

contribuțiilor, în vederea reducerii contribuțiilor nete labuget, considerate excesive.

Pe de altă parte, fondurile UE revin beneficiarilordin statele membre și țările terțe în conformitate cuprioritățile stabilite de Uniune. În timp ce toate sta-tele membre beneficiază de fonduri alocate din buge-tul UE, statele membre mai puțin prospere primescproporțional mai multe fonduri decât statele mai bo-gate, ca rezultat al solidarității care stă la baza progra-melor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.

Veniturile și cheltuielile bugetului UE fac obiectulurmătoarelor constrângeri:

— tratatele: bugetul Uniunii nu poate intra în deficit,

ceea ce înseamnă că veniturile trebuie să acoperetoate cheltuielile;

— o limită maximă a cheltuielilor convenită de către

guvernele și parlamentele statelor membre.

Cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”,

această limită este în prezent stabilită la 1,24 % din

venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile

provenite din bugetul UE. Aceasta corespunde unei

medii de aproximativ 293 EUR per cetățean al UE; — un cadru financiar multianual convenit de către

Parlamentul European, Consiliu și ComisiaEuropeană, care controlează evoluția bugetului UE în funcție de categorii de cheltuieli pentru operioadă de timp determinată;

— un regulament financiar adoptat de Consiliu șiParlament, care prevede norme privind întocmirea,

execuția, gestiunea și auditul bugetului.

8/19/2019 buget 123.pdf

8/16

8

Cum se decide bugetul?Comisia, Parlamentul și Consiliul au diferite roluri șicompetențe în deciderea bugetului.

În primă fază, Consiliul adoptă cadrul financiar mul-tianual, după aprobarea Parlamentului European, ex-primată de majoritatea membrilor acestuia. Cadrul fi-nanciar multianual, valabil pe o perioadă de cel puțincinci ani, stabilește limitele superioare anuale (numite„plafoane”) pentru fiecare rubrică. Bugetele anuale tre-buie să respecte aceste plafoane. Astfel, cadrul financiarasigură atât planificarea cheltuielilor pe termen lung, câtși flexibilitatea bugetară.

Cel mai recent cadru financiar multianual acoperă peri-oada de șapte ani cuprinsă între 2007 și 2013. 

Procedura bugetară anuală, astfel cum a fost stabilităprin Tratatul de la Lisabona, se desfășoară între 1 sep-tembrie și 31 decembrie.

Comisarul Janusz Lewandowski discută aspecte ale buget ului la o conferință de presă.

 ÎN CÂTEVA CUVINTE

 În toate etapele, bugetul UE este decis în moddemocratic

Pe lângă aprobarea bugetului anual de cătreParlamentul European și Consiliu, aproape toateactivitățile trebuie reglementate de un act legislativ înainte de a putea fi desfășurate. Această lege ia formaunui act de autorizare sau a unui temei juridic, propusde către Comisie și aprobat de către autoritatea

legislativă – Consiliul – în mod individual, sau, în multecazuri, împreună cu Parlamentul.

8/19/2019 buget 123.pdf

9/16

99

 

Proiectul de buget al ComisieiToate instituțiile și organismele UE își redactează es-timările pentru proiectul de buget în conformitate cuprocedurile lor interne înainte de 1 iulie.Comisia consolidează aceste estimări și întocmește„proiectul de buget”, care se prezintă Consiliului și Par-lamentului European înainte de 1 septembrie. În prac-tică, Comisia încearcă să prezinte proiectul de bugetînainte de sfârșitul lunii aprilie/începutul lunii mai.

Lectura bugetului în Consiliu

Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de buget,inclusiv privind modificările, dacă este cazul, și o comu-nică Parlamentului European înainte de 1 octombrie.

Consiliul informează, de asemenea, Parlamentul Eu-ropean despre motivele care l-au condus la adoptareapoziției respective.

Lectura în Parlament

Din acel moment, Parlamentul are la dispoziție 42 de zilepentru a adopta bugetul la lectura din luna octombrie

sau pentru a transmite Consiliului propuneri de modifi-cări. Acesta din urmă poate accepta modificările respec-tive în termen de 10 zile și adopta proiectul de buget.

Comitetul de conciliere

În cazul în care Consiliul nu acceptă modificările pro-puse de Parlament, se formează un comitet de conciliere,

compus din membrii Consiliului sau reprezentanții aces-tora și un număr egal de membri care reprezintă Parla-mentul European. Comitetul de conciliere are sarcina dea prezenta un text comun în termen de 21 de zile.

Din momentul în care, la începutul lunii noiembrie, Co-mitetul de conciliere convine asupra unui text comun,Consiliul și Parlamentul au la dispoziție 14 zile pentrua-l aproba sau a-l respinge. Parlamentul poate adopta

bugetul chiar și în cazul în care Consiliul respinge tex-tul comun. În cazul în care una dintre cele două instituții(Consiliul sau Parlamentul) respinge proiectul comun, întimp ce cealaltă instituție nu reușește să se pronunțe asu-pra acestuia, bugetul este respins, iar Comisia este invitatăsă prezinte un nou proiect de buget.

Consiliul Afaceri economice și financiare

Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European (2009 -2011)

8/19/2019 buget 123.pdf

10/16

1010

     P     R     O     C     E     D     U     R     A

     B     U     G     E

     T     A     R      Ă

 C    A   L    E    N   D   A   R   

Dacă, la începutul exercițiului financiar, bugetul nu afost încă adoptat definitiv, în fiecare lună se pot efectuacheltuieli în valoare de maximum 1/12 din creditele bu-getare aferente exercițiului financiar precedent.

Proceduri similare sunt aplicate în cazul adoptării scri-sorilor rectificative la proiectul de buget (prezentateatunci când apar informații noi înainte de adoptareabugetului) și a bugetelor rectificative (în cazul unor

circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzutecare apar după adoptarea bugetului).

1 septembrie

1 octombrie

13 noiembrie(42 de zile)

13 noiembrie-

4 decembrie(21 de zile)

18 decembrie(14 zile)

 Majoritate calificată

în termen de 14 zile

 Majoritatea membrilor care îl alcătuiesc 

Consiliul acceptă modificările

Parlamentului în termende 10 zile

Parlamentul şi Consiliulaprobă (sau nu reușescsă se pronunţe)

Consiliul respinge,Parlamentul areultimul cuvânt (*)

Consiliul aprobă,Parlamentulrespinge

(*) Parlamentulaprobă textul

comun și ulterior, în termen de

14 zile de larespingerea

pronunţată deConsiliu, decide(cu majoritatea

membrilor care îlalcătuiesc și 3/5

din voturileexprimate) să

confirme toatemodificările

propuse la primalectură sau oparte dintre

acestea.

Consiliul șiParlamentul resping

COMISIA Proiect de buget (PB)

CONSILIUL Lectura proiectului de buget – modificări

PARLAMENTUL Lectura modificărilor

PARLAMENTUL ȘI CONSILIUL Proiect comun

ConciliereBuget adoptat

Bugetul este adoptatProiectul de buget este respins

DA

DA

NU

în termen de 14 zile

NU

Comisia prezintă un nou PB

8/19/2019 buget 123.pdf

11/16

 

11

Responsabilitatea pentru gestionareabugetului

Cea mai mare responsabilitate pentru execuția bugetu-lui îi revine Comisiei Europene. În practică, majoritateafondurilor UE (aproximativ 76 %) sunt cheltuite în ca-drul așa-numitei „gestiuni repartizate”. Conform aces-tor acorduri, autoritățile din statele membre sunt celecare gestionează cheltuielile într-o măsură mai maredecât Comisia. A fost pus la punct un întreg sistem de

 verificări și bilanțuri pentru a garanta că fondurile încauză sunt gestionate corect și în conformitate cu legileaplicabile.

Comisia trebuie să recupereze sumele plătite în excesdin eroare, din neglijență sau în scopuri frauduloase.Statele membre sunt responsabile în aceeași măsurăpentru protejarea intereselor financiare ale UE. În acestscop, ele cooperează cu Comisia și OLAF – Oficiul Euro-pean de Luptă Antifraudă – care desfășoară investigațiiîn cazuri potențiale de fraudă și contribuie la protejarealegislației UE împotriva fraudei.

 Întocmirea bugetului pe activităţi

În scopul unei mai mari transparențe, de exemplu înprivința politicilor urmărite, a fondurilor cheltuitepentru fiecare dintre ele și a numărului de angajați

Cum sunt utilizate și controlatefondurile?

Principiul-cheie

Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cuprincipiul bunei gestiuni financiare. Mai simplu,aceasta presupune că cei care gestionează fonduriletrebuie să depună toate eforturile pentru a obține ceamai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiți.Aceasta necesită o respectare strictă a tuturorreglementărilor, precum și evaluări periodice care săverifice respectarea acestui principiu.

Cine gestionează fondurile UE?

     %      d

     i    n     f    o

    n     d    u    r     i     l    e     U     E

Comisia Comisia și

statelemembre

Ţările terţe Comisia

 împreună cuparteneriiinternaţionaliși alţii

0

20

40

60

80

100

22 %

76 %

1 %1 %

8/19/2019 buget 123.pdf

12/16

1212

care lucrează pentru acestea, bugetul UE este împărțitîn 31 de domenii de politică. Fiecare dintre acestedomenii de politică este divizat pentru a evidenția dife-ritele activități f inanțate în cadrul domeniului respec-

tiv și costul lor total în termeni de resurse financiare șiumane (de exemplu, protejarea activității forestiere estefinanțată în cadrul domeniului de protecție a mediu-lui). Acest mod de organizare a bugetului este numitîntocmirea bugetului pe activități.

Normele care guvernează cheltuielile

Principalele norme care guvernează cheltuireapropriu-zisă a fondurilor UE sunt conținute în regula-mentul financiar. Un al doilea set de norme, normelede aplicare, explică în detaliu modul de aplicare a regu-lamentului financiar.

În plus, cu foarte puține excepții, fiecare program lansattrebuie să fie reglementat de un act de autorizare spe-cific, sau de un temei juridic, înainte ca fondurile să fiedeblocate. Aceste temeiuri juridice stabilesc obiectiveleși costurile activității în cauză, și impun adesea limite de

cheltuieli multianuale.

Gestionare, audit și control intern

În cadrul Comisiei, programele și activitățile UE suntgestionate de către personalul departamentelor Comisiei(denumite direcții generale), în cooperare cu omologii lordin statele membre UE, în funcție de necesități. În cadrulfiecărui departament al Comisiei, un membru al persona-lului (de obicei directorul general) este numit în funcțiade „ordonator de credite” și trebuie să își asume responsa-bilitatea deplină și finală pentru operațiunile din dome-niul său de competență, deși toți membrii personaluluiUE poartă o răspundere disciplinară și pecuniară pentruacțiunile lor.

Controalele interne sunt optimizate cu ajutorul unui setde standarde clare, de controale ale conducerii înainte

8/19/2019 buget 123.pdf

13/16

1313

 și după efectuarea operațiunilor, de audituri interne in-dependente pe baza evaluărilor de risc și de rapoarteperiodice de activitate prezentate comisarilor.

Începând cu anul 2002, toate departamentele Comisieiîntocmesc un raport anual de activitate către membriiComisiei, în care își prezintă realizările din anul respec-tiv și sugestiile de remediere a eventualelor deficiențe.Un raport de sinteză este trimis apoi Parlamentului șiConsiliului. Acest raport constituie în prezent unuldintre pilonii pe care Curtea de Conturi își susținedeclarația anuală de asigurare privind gestionarea decătre UE a resurselor sale.

Cum sunt efectuate plăţile de cătreComisie?

Comisia are conturi bancare la trezoreriile, băncilecentrale și băncile comerciale din statele membre șiparticipă la SWIFT (the Society for WorldwideInterbank Financial Telecommunication  – Societateapentru telecomunicații financiare interbancaremondiale). Toate instrucțiunile de plată și alte mesajede acest tip sunt transmise electronic în formă criptatăși cu o cheie de autentificare codată.

Comisia are relații cu peste 300   000 de terți, în

principal beneficiari ai unor subvenții și furnizori debunuri și servicii. Pentru a gestiona aceste tranzacții,Comisia utilizează LEF (legal entity file), fișierulinformatizat al entităților, pentru fiecare parte terță(care poate fi o persoană sau o societate comercială).Toate aceste fișiere ale entităților trebuie să fieautorizate și validate înainte de efectuarea oricărorplăți.

Uniunea monitorizează prin satelit activitățile sale agricole subvenționate( Monitoring Agriculture through Remote Sensing – proiectul MARS)

8/19/2019 buget 123.pdf

14/16

14

Cum sunt contabilizate fondurile?

Principiul-cheie

 În fiecare an, conturile UE sunt publicate și transmisepentru audit extern Curții de Conturi. Evaluarea finală,denumită „descărcare de gestiune”, este prezentată deParlament pe baza recomandărilor Consiliului.

Natura dublă a contabilităţii și raportării în UE

Conturile UE sunt de două tipuri: (a) conturi bugetare(care oferă o evidență detaliată a execuției bugetului) și(b) conturi generale (care sunt utilizate pentru a pregătibilanțul și rezultatele economice).

Conturile bugetare se bazează pe principiile contabilitățiide casă modificate, ceea ce înseamnă că tranzacțiile(cheltuieli și venituri) sunt înregistrate doar atunci cândlichiditățile sunt plătite sau primite.

Conturile generale (sau registrul general) utilizează me-toda contabilă în partidă dublă pentru a înregistra toate veniturile și cheltuielile de pe durata exercițiului finan-ciar. Conturile generale sunt utilizate pentru a stabili re-zultatul economic și bilanțul de active și pasive, care seîntocmește pentru a evidenția situația financiară a UE ladata de 31 decembrie a fiecărui an.

Raportul privind execuţia bugetului Comisia publică situația execuției bugetare în fie-care lună pe pagina sa de internet. Aceste rapoartelunare evidențiază modul de utilizare a fondurilor.Informațiile sunt oferite pentru fiecare capitol al buge-tului și în funcție de domeniul de politică. Datele săp-tămânale sunt stocate inclusiv de către departamentele

în cauză. O trecere în revistă a rezultatelor evaluărilordin cursul anului și a măsurilor de monitorizare plani-ficate poate fi consultată în „Evaluarea anuală”.

Vitor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi, și José Manuel Barroso,președintele Comisiei Europene

8/19/2019 buget 123.pdf

15/16

 

15

Comisia publică și conturile anuale ale Uniunii Europe-ne, care includ rapoartele de sinteză privind execuția bu-getului și bilanțul. Pregătite în conformitate cu Standar-dele internaționale de contabilitate publică  (IPSAS),acestea consolidează conturile tuturor instituțiilor șiorganismelor UE, precum și pe cele ale majoritățiiagențiilor.

După un audit preliminar al conturilor provizorii rea-lizat de către Curtea de Conturi, Comisia aprobă con-turile finale, care sunt trimise autorităților responsabilecu descărcarea de gestiune: Parlamentul European șiConsiliul.

La 1 ianuarie 2005, Comisia a parcurs o etapă importan-tă pe calea modernizării sistemului său de conturi, printrecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea deangajamente. Contabilitatea de angajamente recunoaștetranzacțiile atunci când acestea au loc (și nu doar atuncicând are loc plata) și facilitează o imagine de ansambluasupra activelor și pasivelor UE. Ca urmare, factorii dedecizie, autoritățile de control bugetar, gestionarii fon-

durilor UE și cetățenii UE au acum acces la informații fi-nanciare mai precise, acest aspect fiind esențial pentru obună gestionare și un control eficient al banilor publici.

Auditul extern

Pe lângă auditurile și controalele interne periodice,conturile anuale și gestionarea resurselor UE sunt su-puse unui audit extern și independent al Curții deConturi. În fiecare an, Curtea de Conturi întocmeșteun raport pentru Parlament și Consiliu. Pe lângă ra-portul anual, aceasta emite un aviz numit „declarațiede asigurare” privind:

• fiabilitatea conturilor (de exemplu, dacă evidențelesunt ținute corect) și

• legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente(de exemplu, veniturile colectate și plățile efectuate).

Răspunderea în faţa ParlamentuluiEuropeanDupă publicarea raportului anual al Curții de Conturi șidupă finalizarea conturilor anuale, Consiliul înainteazărecomandările sale Parlamentului. În funcție de aces-te recomandări, Parlamentul European se pronunță înprivința gestionării de către Comisie pentru exercițiulfinanciar în cauză. Dacă Parlamentul consideră că buge-tul UE a fost gestionat corespunzător de către Comisie,acesta aprobă „descărcarea de gestiune” a Comisiei.

Atunci când aprobă descărcarea, Parlamentul recoman-dă adesea Comisiei adoptarea unor acțiuni de monito-

rizare. Ca răspuns la aceste recomandări, Comisia iden-tifică măsurile pe care le poate adopta și informeazăParlamentul și Consiliul în acest sens.

Parlamentul European aprobă descărcarea de gestiune pentru bugetul UE.

8/19/2019 buget 123.pdf

16/16

 

K  V - 3   0  - 0   9  -2   5   9  -R   O- C 

Pentru mai multe informații privind bugetul UE și programarea financiară:

Bugetul UE:http://ec.europa.eu/budget/index.htm

(disponibil în limbile engleză, franceză și germană)

Comisia Europeană, Direcția Generală Buget:http://ec.europa.eu/dgs/budget/index_ro.htm

Janusz Lewandowski, comisar pentru programare financiară și buget:http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/lewandowski/index_en.htm

Pentru observații privind această broșură:

budget@ec.europa.eu

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre UniuneaEuropeană.

Un număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Credite foto:

Corbis, coperta și paginile 3 și 9; Ingram publishing, pagina 3; Uniunea Europeană, paginile 4, 5 (ECHO/Antoine Lemasson;

ECHO/Claire Barrault), 8, 10, 12, 13, 14 și 15; GettyImage, pagina 7; ESA/J. Huart, pagina 9.

Numeroase alte informaţii privind Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010ISBN 978-92-79-14456-1

doi:10.2761/43284© Uniunea Europeană, 2010Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.Printed in Luxembourg

 TIPĂRIT PE HÂRTIE  ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR