8/16/2019 Budismul Zen Şi Psihanaliza

1/4

Budismul Zen şi psihanaliza

„Înălţarea conştiinţei de sine marchează înălţarea subiectivităţii. Existenţaajunge să fie existenţă umană tocmai prin subiectivitate !". #e $artino%

„&nde a fost 'e( să se facă Eu !'. )reud%.

Cu toţii ne întrebăm cine suntem cu adevărat, de unde venim şi încotro neducem. Este în natura omului dorinţa eternă de a căuta astfel de răspunsuri laîntrebări aparent imposibil de răspuns.

Trăim, fără îndoială, într-o perioadă unică a eistenţei !mului, aceea a uneiumanităţi "la prima #edere$ scindate între etremele materialismului ştiinţific,

 preponderent ateu şi cele ale căutării mistice, aproape obsesi#e % fenomen care

creează de&a o inflaţie a spiritualităţii şi care poate mer'e uneori în derizoriu. Cutoate acestea, încă re'ăsim cu uşurinţă elemente comune, ce pot ser#i maide'rabă identificării asemănărilor dintre ştiinţă şi spiritualitate, în contrast culupta continuă de a le demonstra diferenţele. (şadar, dacă eistă un liant întreconştient şi inconştient, între măsurabil şi incomensurabil, care este acela)

Cartea de faţă propune cititorului o paralelă între două concepţii

asupra existenţei, aparent di#er'ente la o primă impresie, însă, în fond, profundînrudite* psihanaliza şi Budismul Zen. Trebuie să a#ertizez cititorul că îi #a a&uta în

 parcur'erea lecturii o abordare pe c+t de curioasă, intuiti#ă şi deschisă, pe at+t deanalitică şi conştientă. n final, importantă este atin'erea *devărului, indiferent demetoda prin care acesta este re#elat şi sau perceput.

 

Gândirea europeană şi filosofia orientală: Antagonism sau

complementaritate?

+nă nu demult "ante cca. sec. /011$ în istoria europeană, reli'ia şi ştiinţa semanifestau ambele ca metode #alide % şi pe alocuri complementare % în înţele'ereaşi cunoaşterea felului în care funcţionează lumea şi omul. n sensul în care

 protoştiinţa de atunci, bazată pe o formă timpurie de raţionament, spre pildăalchimia, nu ne'a eistenţa spiritului ca forţă reală care acţionează mai mult saumai puţin mi&locit asupra elementelor naturii2 şi aceasta în pofida faptului căBiserica a căutat necontenit să suprime orice formă de interpretare a eistenţei carenu concorda cu doctrinele sale.

!dată cu naşterea 1luminismului, a#em de-a face cu o schismă "ad+ncită de-a lun'ul secolelor de pro'resul ştiinţelor$ între intelectul specific stării conştiente,

8/16/2019 Budismul Zen Şi Psihanaliza

2/4

lo'ice şi iraţionalul sau inconştientul împins p+nă la mari'inile raţionalului şicuprins în ceea ce azi numim pseudoştiinţă, spiritualitate, reli'ie şi, în 'enere, orice

 poate fi aruncat în braţele sferei paranormale sau supranaturale.

Cartea epune, în primă instanţă, felul în care mentalitatea occidentală,

fundamentată în mod aproape absolut pe raţional, tratează şi studiază natura şiomul, şi anume atitudinea detaşată, obiecti#ă % tipic apuseană % prin care omul estediferenţiat de la bun început de natură. 3eşi omul este în ambele sisteme de'+ndire unanim recunoscut ca aparţin+nd naturii, calitatea acestuia de a transcendenatura şi de a fi în acelaşi timp parte a acesteia alimentează #eşnica antiteză dintrecunoaşterea ştiinţifică şi înţele'erea mistică, lăuntrică.

 

Inconştientul conştient sau conştientul inconştient?

„+e măsură ce dezvoltarea intelectuală are loc( pe măsură ce creştem(domeniul senzorial este invadat de intelect şi naivitatea experienţei simţului se

 pierde !,% -u mai/ m0ncăm aşa cum făceam în pruncie1 m0ncatul se combină cuintelecţia. !#.2. 'u3uzi%

4iezul cărţii se re'ăseşte în aşa-zisa dihotomie dintre conştient şiinconştient, ambele relief+nd în fapt două faţete ale aceleiaşi identităţi, două stări

ale eistenţei umane. (bordarea conştientului şi inconştientului prin prisma budistăcreează puntea subtilă, dar concretă, cu modul de '+ndire al psihanaliştilor europeni.

n cazul de faţă, eloc#entă este cercetarea lui 5reud, care identifică idealul psiholo'iei cu pătrunderea inconştientului de către conştient, prin intermediul preconştientului freudian "cunoscut în prezent ca subconştient$ şi a#+nd ca efectterapeutic atin'erea stării de bine, de armonie a indi#idului. n concepţia freudiană,

conştientizarea inconştientului este condiţionată de o serie de filtre socialecantonate în subconştient , altfel spus conştientul nu este nimic mai mult dec+t ocreaţie a societăţii, o con#enţie menită să pună sta#ilă #alurilor necontrolabile aledimensiunii inconştiente. n mod similar, Budismul Zen susţine cunoaşterea % cu

 sensul de trăire a % 6inelui într-o manieră, e#ident, conştientă.

Cu toate că 5reud defineşte inconştientul ca rezer#or al libido-uluineeprimat, autorii etind ideea mai departe în spectrul forţei de moti#aţie primare,

 pe care o identifică cu teama primordială a omului faţă de sin'urătate, di#iziune,

izolare, neîntre', necomuniune cu ceilalţi sau cu 7ni#ersul.

8/16/2019 Budismul Zen Şi Psihanaliza

3/4

6ubconştientul în psihanaliză este identificat, aşadar, ca o zonă intermediarăaflată între raţionalul absolut şi iraţionalul profund, form+ndu-se deci o aşezareierarhică şi lo'ică între cele trei 8spaţii9 ale mentalului % unde 8poziţionarea9conceptuală a subconştientului este dată chiar prin denumireaacestuia " subconştient $. (ceastă manieră de înţelegere a psihicului e#idenţiază trăsăturacaracteristică mentalităţii europene, respecti# aceea de a localiza abstractul sauneînţelesul din ne#oia de a-l cuprinde, de a-l diseca şi, finalmente, de a-l poseda.

 

ccidentul măsoară necuprinsul cu elemente cuprinse

5olosindu-se de enunţuri lo'ice întrepătrunse cu parabole Zen, autorii cautăsă e#idenţieze felul în care fiinţează această prăpastie amplă

dintre adevărul   perceput  prin eperienţa realităţii aşa-zis obiecti#e % dar maide'rabă con#enţionale sau sociale % a celor cinci simţuri şi adevărul  trăit  prineperienţa subiecti#ă, supranaturală, transcendentală.

!tiinţa caută esenţa omului din afara acestuia, raport+ndu-se la om ca laun subiect de laborator şi, în consecinţă, înţele'+nd numai efectele obser#abile alemanifestării umane în realitatea percepută prin cele cinci simţuri.

(stfel, cunoaşterea apuseană a&un'e să acumuleze mai de'rabă o sumă de

concepte despre obiectul supus cercetării, nicidecum să 8capteze9 natura reală aacestuia % instrumentele lo'ice, ştiinţifice fiind în acest caz finite.

n contrast cu manifestarea de tip a avea, filosofia Zen identificăsubconştientul cu inconştientul ca parte intrinsecă, nemanifestată, infinită şicorespondentă a conştientului finit, pornind de la eperienţa lui a fi, unde perecheacomplementară conştient-inconştient este mai mult o stare de a fi, dec+t un locanume şi accesibil al dimensiunii psihicului. "udismul #en su$linia%ă astfel

validitatea realităţii interioare subiective în detrimentul iluziei obiective create deintelect, conştient, raţiune.

:

e parcursul lecturii, #om obser#a că, în esenţa lor, curentele filosofice şispirituale orientale "#ezi şi Taoismul lui ;ao Tzu$ caută acelaşi *devăr , aşa cum şi

 psihanaliza europeană o face în e'ală măsură, şi anume revenirea la o stareprimordială de ec&ili$ru atât interior, cât şi exterior, o împăcare sau unificare a

forţelor opuse care dau manifestare eistenţei sau, altfel spus, cunoaşterea 6inelui % iluminarea.

8/16/2019 Budismul Zen Şi Psihanaliza

4/4

 

'espre carte

AA % A?=$, discipol şi asistent al profesorului6uzuGi la c+te#a uni#ersităţi presti'ioase, ulterior profesor de reli'ie la7ni#ersitatea Temple.

http://www.edituratrei.ro/product.php/Richard_de_Martino_Budismul_Zen_%C5%9Fi_psihanaliza/2727/http://www.edituratrei.ro/product.php/Richard_de_Martino_Budismul_Zen_%C5%9Fi_psihanaliza/2727/