Bucureşti, decembrie 2008 · 2017-01-04 · (chestionare fictive, timp de aplicare sub 15 de...

Bucureşti, decembrie 2008

I. Metodologie ....................................................................................................4

II. Rezultate.........................................................................................................4

A. Percepţia asupra nivelului corupţiei în MIRA.....................................16

B. Cunoştinţe atitudini şi practici referitoare la corupţie......................34

C. Percepţii privind cauzele corupţiei în MIRA.......................................53

D. Percepţii referitoare la corupţie, pe categorii de personal...............57

E. Activitatea de informare cu privire la fenomenul corupţiei…...........90

F. Date socio-demografice........................................................................96

III.Concluzii.....................................................................................................105

IV. Cadrul tehnico-metodologic....................................................................110

V. Concluzii sintetice......................................................................................114

VI. Recomandări.............................................................................................125

2

În ansamblul ei, departe de a fi un fenomen recent sau izolat, corupţia şi efectele acesteia aşa cum se prezintă ele

actualmente demonstrează eficienţa redusă a modalităţilor de contracarare de pâna acum. Scandalurile de

corupţie din mass-media din ultimele luni s-au consumat rapid sub ochii opinei publice, provenienţa celor implicaţi

în fapte de corupţie fiind extrem de diversă, de la autorităţi centrale sau locale pâna la medici, poliţişti sau

profesori, toate acestea demonstrând că fenomenul corupţiei este încă foarte răspândit. Instituţiile implicate în

prevenirea şi combaterea corupţiei îsi cauta încă identitatea sau se supun reformărilor venite în urma revizuirilor

legislative, iar în paralel demascarea unor fapte de corupţie prezentate în mass media aduc aceste instituţii în

atenţia populaţiei. Populaţia este spectatorul acestor evenimente mass media, aceasta ducând la formarea şi

reformarea permanentă a opiniei publice. În acelaşi timp şi probabil într-o măsura mai mare, opinia populaţiei

despre corupţie se formează şi prin experienţa directă, personală sau comunicată de către cei apropiaţi.

Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, instituţiile abilitate au nevoie să fie susţinute, direct sau indirect, şi de

către populaţie. Modul în care populaţia percepe corupţia în general, precum şi modul în care sunt percepute

instituţiile abilitate în combaterea corupţiei, sunt elemente importante în elaborarea strategiilor guvernamentale de

prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi în implementarea programelor şi acţiunilor concrete în acest

domeniu.

3

Studiul de faţă explorează modalitatea în care populaţia generală se raportează la corupţie precum şi principalele

reprezentări ale acesteia legate de problematica corupţiei sub toate asepectele ei, toate acestea în intenţia de a

fundamenta, prin evaluarea făcută, strategiile, politicile şi programele concrete în domeniu.

Obiectul cercetării, respectiv percepţia populaţiei privind fenomenul corupţiei în cadrul structurilor MIRA, precum şi

percepţia populaţiei privind Direcţia Generală Anticorupţie şi activitatea acesteia, este relativ dificil de abordat în

cadrul unei cercetări cantitative. În general în situaţia cercetărilor care prin tematica abordată pot pune

respondentul în faţa unor probleme legate de prestigiul şi onorabilitatea personală, de relaţia cu instituţii din

sistemul de forţă al statului, subiecte care pot genera conflicte de valori, trebuie gasite modalităţi de investigare

corespunzătoare care să evite tendinţa de a da răspunsuri dezirabile social. Astfel, în situaţia studiului de faţă, a

fost acordată o atenţie deosebită modului în care au fost formulate întrebările (topică, poziţie în chestionar etc.) în

scopul de a evita tendinţa respondenţilor (observată în unele studii anterioare pe aceeaşi temă) de a generaliza

prezenţa fenomenului corupţiei.

Sondajul de față preia o parte din temele abordate în cercetarea anterioară (Percepția corupției 2007, MIRA-

DGA, TOTEM Communication), în chestionar fiind păstrate cele mai multe dintre întrebările în urmă cu un an. Au

fost de asemenea adăugate teme și întrebări noi.

4

În contextul în care DGA și alte instituții implicate în prevenirea și combaterea corupției au derulat în ultimul an mai

multe campanii de informare a populației a fost realizată o analiză comparativă cu sondajul de opinie din anul

2007, fiind astfel obținute date importante privind modificările de percepție ale populației privind acest subiect.

Această abordare a urmărit și a făcut posibilă obținerea unei imagini complexe asupra fenomenului corupției, cu

raportare la structurile MIRA și în special la activitatea DGA, care să poată fi comparată, specific, cu rezultatele

obținute cu abordarea aceleiași tematici la distanță de un an. A fost posibil, astfel, să realizăm și o analiză de

tendințe utilă în reevaluarea periodică necesară proiectării și implementarii politicilor, strategiilor, programelor și

proiectelor specifice în domeniu.

5

SCOP

Realizarea unui studiu cantitativ (sondaj de opinie) privind percepţia populaţiei asupra fenomenului corupţiei

OBIECTIVE GENERALE

• Percepţia populaţiei privind fenomenul corupţiei în România

• Percepţia populaţiei privind fenomenul corupţiei în cadrul structurilor Ministerului Internelor şI Reformei

Administrative.

• Percepţia populaţiei privind Direcţia Generală Anticorupţie şi activitatea acesteia.

Grup ţintă: persoane din populația generală (bărbați și femei) din mediul urban și rural din România având vârsta de

peste 18 ani.

Eşantion: reprezentativ la nivelul național. Numărul total de respondenţi a fost de 1245 de persoane care au fost

selectate în acord cu regulile de eşantionare specificate în continuare care asigură caracterul probabilist al eșantionului.

Metoda de cercetare: sondaj – intervievare față-în-față pe bază de chestionar administrat de operator de interviu.

Eroare maximă tolerată: +/-2,8% la un nivel de probabilitate de 95% pentru eșantionul național.

Esantionare: Studiul a folosit un model de eşantionare probabilista, stratificată.

7

TIPUL EŞANTIONULUI: stratificat, probabilistic.

SCHEMA DE EŞANTIONARE:

În prima etapă eşantionul a fost stratificat în opt regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-

Vest, Centru şi Bucureşti).

•Stratificarea eşantionului pe regiuni de dezvoltare a fost justificată de următoarele:

•Urmăresc sistemul european privind Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS)

•Regiunile sunt unitare din punct de vedere socio-economic şi cultural

•Cea mai mare parte a datelor statistice oficiale (pe baza cărora au fost realizate ponderările de eşantionare) sunt

raportate la aceste regiuni de dezvoltare.

Metoda de stratificare a fost decisă împreună cu reprezentanții autorității contractante.

În cea de-a doua etapă au fost alese de la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin tragere la sorți câte 3 județe.

În a treia etapă: în cadrul fiecărui judeţ localităţile au fost stratificate după gradul de urbanizare/tip de localitate, 4

categorii: 1. sat periferic; 2. sat centru de comună; 3. orase mici și mijlocii (sub 50.000 locuitori si intre 50.000 – 200.000

locuitori); 4. oraşe mari, reşedinţe de judeţ (peste 200.000 locuitori).

Ținând cont de diferenţele culturale şi de venit ale populaţiei din centrele de comună și satele componente, pentru

fiecare județ a fost realizată o stratificare în funcție de gradul de urbanizare/tip de localitate, 2 categorii: 1. centre de

comună; 2. sate componente.

.

8

Ținând cont de diferenţele culturale şi de venit ale populaţiei din orașele mici și mijlocii față de orașele mari oraşele mari

sau reședințele de județ, a fost realizată o stratificare în funcție de tipul de localitate urbană: localitate urbană mică sau

mijlocie și respectiv localitate urbană mare sau reședință de județ; din fiecare județ au fost astfel selectate cel puțin două

localități unde au fost realizate interviurile. Pentru București au fost selectate 4 sectoare. În fiecare sector au fost

selectate două zone – o zonă centrală si una periferică. Chestionarele au fost realizate la nivelul acestor zone similar cu

metoda de selecție aplicată la nivel național.

Au fost alese în mod aleator două localităţi rurale (un sat centru de comună si un sat component) și două localități

urbane unde au fost realizate interviurile.

Şansele de selecţie ale fiecărei localităţi au fost direct proporţionale cu mărimea localităţii respective (număr de

locuitori), pentru a se acorda şanse egale de includere în lot fiecărui locuitor din mediul rural al judeţului. În acest

sens, fiecărei localităţi i-a fost atribuit un număr de şanse de selecţie diferit, în funcţie de numărul său total de locuitori.

În total au fost selectate 84 de localități din 21 de județe plus Municipiul București, în câte 4 localități urbane și rurale pe

fiecare județ. În cadrul Municipiului București au fost selectate toate cele șase sectoare, iar în fiecare sector au fost

realizate chestionare în două zone centrale și două zone periferice.

9

În cea de-a patra etapă, în fiecare localitate gospodăriile au fost selectate succesiv, de la punctul de

început, respectând regula părţii drepte a străzii (au fost realizate chestionare numai pe partea dreaptă a străzii, de la

punctul de început, folosind diverse reguli de urmare a traseului în funcţie de situaţiile întâlnite: stradă

înfundată, revenirea în punctul de plecare etc.). Punctul de început al sectorului a fost selectat aleator: a fost trasă la

sorţi o stradă şi apoi a fost selectat unul din numerele caselor din localităţile respective.

În fiecare gospodărie a fost aleasă o persoană cu vârsta peste 18 ani. În cazul în care în gospodăria selectată existau

prezente mai multe persoane eligibile, a fost aleasă una singură dintre ele, folosindu-se regula zilei de naştere (a fost

aleasă persoana care îşi serba prima ziua de naştere). Dacă persoana selectată nu era acasă, era programată o revizită

la gospodăria respcetivă. Operatorul de interviu a făcut până la trei vizite pentru intervievarea pesoanei selectate

(principiul „celor trei vizite”). Operatorul de interviu a înregistrat pentru fiecare gospodărie vizitată numărul total de

persoane eligibile precum şi principalele caracteristici sociodemografice (sex, vârstă etc.).

Astfel, eşantionul final cuprinde un număr de 1245 de persoane. Validarea datelor a fost realizată conform datelor

Institutului Național de Statistică.

10

Ponderări de eşantionare: A fost necesar ca în vederea analizei datele să fie ponderate, întrucât modelul eşantionului

nu este autoponderat. Deoarece dimensiunea eşantionului pentru fiecare regiune selectată nu este proporţională cu

dimensiunea populaţiei ţintă, a fost necesar să se folosească un factor de ponderare care să redea fiecărei zone

ponderea corespunzătoare. Acest factor de ponderare post-ajustare este egal cu raportul dintre valoarea naţională

cunoscută şi estimarea de către eşantion a acelei valori. Pentru fiecare regiune din eşantion, a fost alocată

respondenţilor o pondere egală cu raportul dintre populaţia din regiunea respectivă şi numărul de respondenţi din

eşantionul corespunzător. Dimensiunile reale ale populaţiei care au fost folosite au fost seriile de timp la 1 iulie 2008

furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (seriile au fost calculate pe baza datelor de la ultimul

recensamânt, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea

domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene înregistrate între recensamânt și

momentul dat). Astfel, ponderea a fost calculată ca fiind raportul dintre populaţia din seriile de timp şi cea din eşantion.

Ratele de răspuns: În total au fost vizitate 4085 gospodării din care 960 la care nu s-a putut determina componenţa

gospodăriei. Dintre cele 3125 de gospodării vizitate care aveau unul sau mai mulţi respondenţi eligibili, au fost găsite

1022 gospodării în care respondentul nu a fost găsit acasă la nici una din cele trei vizite. Dintre cele 2103 de gospodării

în care a fost găsit un respondent eligibil în timpul uneia din încercările de realizare a interviului, s-au înregistrat 854

refuzuri (20%) atât ale gospodăriei cât şi ale persoanei eligibile şi 3 chestionare incomplete. Eşantionul rezultat cuprinde

1245 chestionare individuale complete.11

Ponderări de eşantionare: A fost necesar ca în vederea analizei datele să fie ponderate întrucât modelul eşantionului

nu este autoponderat. Deoarece dimensiunea eşantionului pentru fiecare regiune selectată nu este proporţională cu

dimensiunea populaţiei ţintă, a fost necesar să se folosească un factor de ponderare care să redea fiecărei zone

ponderea corespunzătoare. Acest factor de ponderare post-ajustare este egal cu raportul dintre valoarea naţională

cunoscută şi estimarea de către eşantion a acelei valori. Pentru fiecare regiune din eşantion, a fost alocată

respondenţilor o pondere egală cu raportul dintre populaţia din regiunea respectivă şi numărul de respondenţi din

eşantionul corespunzător. Dimensiunile reale ale populaţiei care au fost folosite au fost seriile de timp la 1 iulie 2008

furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (seriile au fost calculate pe baza datelor de la ultimul

recensământ, corectate cu sporul natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării migratorii cu schimbarea

domiciliului, precum și cu soldul mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene înregistrate între recensământ și

momentul dat). Astfel, ponderea a fost calculată ca fiind raportul dintre populaţia din seriile de timp şi cea din eşantion..

Colectarea datelor: La nivelul fiecărei localități colectarea datelor a fost realizată cu ajutorul instrumentelor de către o

echipă de 2-4 operatori cu experienţă anterioară în realizarea interviurilor. Unul dintre cei doi operatori a fost

coordonatorul de echipă. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliile respondenților.

Coordonarea activităţii de teren: Coordonarea, monitorizarea şi supervizarea activităţii de teren au fost realizate de

către un coordonator de teren cu experienţă anterioară. 12

Controlul calităţii: au fost controlate aleator 15% dintre chestionare şi 15% dintre operatori, operaţiune care a fost

realizată pe baza unor resurse proprii TOTEM. Pentru fiecare operator au fost contorizate chestionarele aplicate incorect

(chestionare fictive, timp de aplicare sub 15 de minute, înlocuirea persoanelor din eşantion cu alte persoane din afara

listei de rezerve etc.)

Analiza datelor: Analiza datelor a fost realizată utilizându-se un soft specializat de prelucrare statistică (SPSS 16.0).

Înainte de analiza efectivă a datelor culese baza de date a fost curăţată. Datorită procedurilor standardizate de

introducere a datelor descrise anterior a fost evitată introducerea eronată a datelor. Baza de date a fost predată în format

SPSS (.sav), a fost corectată, au fost etichetate întrebările şi variantele de răspuns pentru fiecare item, şi cuprinde toţi

itemii din chestionar. Baza de date contine explicitarea tuturor variabilelor. În baza de date au fost păstrate strict codurile

şi convenţiile din chestionar iar întrebările deschise sunt prezentate împreună cu variante codificate. Analiza şi

interpretarea datelor a fost realizată de către o echipă de experţi ai TOTEM Communication.

13

Populația țintă: Cetăţeni români (bărbați și femei) rezidenţi în mediul urban și rural din România având vârsta de peste

18 ani.

Volumul eşantionului: 1245 persoane

Tipul eşantionului: eşantion probabilist, stadial, stratificat

Criterii de stratificare: regiuni de dezvoltare, mediu de rezidenţă și tip de localitate

Eşantionare: selecţie probabilistă a punctelor de eşantionare

Reprezentativitate: eşantionul rezultat de 1245 de persoane este reprezentativ pentru populaţia cu vârste peste 18 ani

din zonele selectate (o eroare de +2,8% la un nivel de încredere de 95%).

Validarea eşantioanelor: pe baza statisticilor oficiale

Ancheta de teren, prelucrarea datelor: au fost realizate de TOTEM Communication în perioada noiembrie – decembrie

2008.

14

Vă rog să îmi spuneţi care consideraţi a fi cea mai gravă problemă actuală

a României?

Două din cinci persoane

intervievate (39,1%)

consideră că problema

actuală cea mai gravă a

României este

corupția, urmată la

distanță de situația

pensionarilor - care

reprezintă cea mai gravă

problemă pentru o

persoană din cinci

(18,2%), și funcționarea

sistemului de sănătate

care este cea mai gravă

problemă pentru o

persoană din zece (8,2%).

17

Număr de cazuri: 1245 persoane în eşantionul total

1.7%

6.8%

1.4%

1.4%

1.5%

3.4%

3.7%

4.4%

4.6%

5.5%

8.2%

18.2%

39.1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu ştie

Altele

Funcţionarea instituţiilor locale

Persoanele de etnie romă/imigranţii romi

Funcţionarea instituţiilor centrale

Poluarea mediului

Funcţionarea sistemului de învăţământ

Problema locuinţelor

Infrastructură (drumuri, poduri etc)

Infracţionalitate

Funcţionarea sistemului de sănătate

Situaţia pensionarilor

Corupţia

După părerea dumneavoastră nivelul corupţiei în România este...

Mai mult de trei sferturi

dintre persoanele


percep nivelul corupției

din România ca fiind

foarte ridicat și ridicat, comparativ cu

doar 3,2% dintre

respondenți care

consideră nivelul corupției

scăzut și foarte scăzut.

18


2.6%

0.3%

2.9%

16.9%

33.5%

43.8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Nu ştie

Foarte scăzut/Deloc

Scăzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

După părerea dumneavoastră, după integrarea în Uniunea Europeană

nivelul corupţiei în România...

19


29.9%

14.0%

50.3%

5.8%

A crescut

A scăzut

A rămas la fel

Nu ştie

După părerea dumneavoastră în următorul an în România, nivelul

corupţiei...

20

Număr de cazuri:1245 persoane în eşantionul total

24.9%

19.5%42.5%

13.1%

Va creşte

Va scădea

Va rămâne la fel

Nu ştie

Cum apreciaţi activitatea din ultimul an a instituţiilor implicate în

prevenirea şi combaterea corupţiei?

Două treimi dintre români

(64,3%) apreciază că

activitatea din ultimul an a

instituțiilor implicate în

prevenirea și combaterea

corupției a fost puțin

eficientă (44,8%) sau

foarte puțin eficienă, în

timp ce aproximativ o

treime dintre respondenți (30,4%) o apreciază ca

fiind eficientă (25,4%) și foarte eficientă (5%).

21


5.3%

19.5%

44.8%

25.4%

5.0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Nu ştie

Foarte puţin/deloc eficientă

Puţin eficientă

Eficientă

Foarte eficientă

După părerea dumneavoastră în care dintre instituţiile statului credeţi că

există cel mai mare grad de corupţie?

Aproape un sfert dintre

români (23,3%) apreciază

că sistemul de sănătate

este pe primul loc în lista

structurilor în care există

cel mai mare grad de

corupție; guvernul și instanțele de

judecată, parlamentul, prim

ăriile și structurile

Ministerului Internelor și Reformei Administrative

sunt plasate pe locurile

următoare și sunt

considerate ca fiind cele

mai corupte instituții de

catre aproximativ unul din

zece români.

22


5.0%

2.1%

0.8%

1.2%

3.0%

4.0%

11.4%

11.6%

11.8%

12.5%

13.3%

23.3%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Nu ştie

Altele

Armată

Preşedinţie

Sistemul de învăţământ

Parchet (procurori)

Structuri ale ministerului internelor şi reformei administrative

Autorităţi publice locale (primării)

Parlament

Instanţe de judecată

Guvern

Sistemul de sănătate

După părerea dumneavoastră nivelul corupţiei în structurile Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative este...

Mai mult de jumătate dintre

respondenți (52,7%) afirmă

că nivelul corupției în

structurile Ministerului

Internelor și Reformei

Administrative este foarte

ridicat (18,1%) și ridicat

(34,6%), în timp ce o treime

dintre români (31,4%) îl

apreciază ca fiind mediu, și mai puțin de unul din zece

(7,7%) îl consideră scăzut și foarte scăzut.

23


8.1%

1.0%

6.7%

31.4%

34.6%

18.1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Nu ştie

Foarte scăzut/Deloc

Scăzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

În comparaţie cu anii anteriori, în ultimul an (2008) în structurile

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, nivelul corupţiei...

24


20.1%

18.0%

51.3%

10.6%

A crescut

A scăzut

A rămas la fel

Nu ştie

După părerea dumneavoastră în următorul an în structurile Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative, nivelul corupţiei...

25


17.4%

23.8%

41.5%

17.3%

Va creşte

Va scădea

Va rămâne la fel

Nu ştie

După părerea dumneavoastră nivelul corupţiei în structurile Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative comparativ cu nivelul corupţiei in

România este:

26


20.2%

14.2%

51.2%

14.5%

Mai mic

Mai mare

La fel

Nu ştie

Dintre următoarele atribute, pe care îl asociaţi cel mai mult cu Ministerul

Internelor şi Reformei Administrative? Dar cel mai puţin?

27


30.6%

38.2%

43.2%

44.0%

55.2%

53.2%

44.2%

42.1%

40.4%

31.5%

16.2%

17.6%

14.7%

15.6%

13.3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Încredere

Ordine

Siguranţă

Dezinteres

Corupţie

Asociat cel mai mult Asociat cel mai puţin Nu ştie

După părerea dumneavoastră care dintre următoarele instituţii sunt incluse

în structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative?

28


22.8%

24.6%

30.8%

35.7%

37.6%

39.9%

40.5%

41.1%

44.7%

45.4%

46.3%

55.2%

56.1%

59.1%

61.2%

63.0%

63.6%

71.3%

75.1%

80.4%

53.6%

47.8%

37.0%

43.6%

45.7%

45.4%

28.7%

40.8%

38.3%

31.2%

33.3%

24.1%

26.8%

22.5%

22.5%

20.5%

20.4%

13.7%

11.6%

7.9%

23.6%

27.7%

32.2%

20.7%

16.7%

14.7%

30.7%

18.0%

17.0%

23.4%

20.4%

20.7%

17.1%

18.4%

16.3%

16.5%

15.9%

15.0%

13.3%

11.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Arhivele Naţionale

Garda Financiară

Judecătoriile

Primăriile

Oficiul Român pentru Imigrări (Autoritatea pentru Străini, Oficiul Naţional pentru …

Parchetul

Prefectura

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)

Direcţia Generală Anticorupţie (DGA)

Autoritatea Naţională a Vămilor

Evidenţa Populaţiei

Poliţia comunitară

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (Pompieri şi Protecţie Civilă)

Serviciul de Paşapoarte

Serviciul Permise de Conducere şi Înmatriculări

Poliţia de Frontieră

Jandarmeria Română

Poliţia

Da Nu Nu știe

După părerea dumneavoastră în ce măsură credeţi că este răspândită

corupţia în cadrul următoarelor structuri?

29


3.5%

5.3%

6.4%

8.9%

6.2%

9.5%

10.7%

20.4%

27.5%

29.4%

27.9%

9.2%

13.6%

12.6%

19.9%

23.2%

21.5%

30.0%

31.3%

36.3%

35.2%

37.2%

29.1%

30.9%

20.1%

21.7%

29.1%

29.7%

31.1%

21.5%

18.2%

18.6%

17.1%

45.8%

35.5%

27.9%

20.9%

19.3%

26.8%

15.4%

9.6%

6.3%

5.5%

9.6%

12.5%

14.8%

33.1%

28.6%

22.3%

12.5%

12.8%

17.2%

11.6%

11.3%

8.2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Situaţii de Urgenţă (Pompieri şi Protecţie Civilă)

Evidenţa Populaţiei

Arhivele Naţionale

Oficiul Român pentru Imigrări (Autoritatea pentru Străini, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi)

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Jandarmeria Română

Serviciul de Paşapoarte

Prefectura

Poliţia de Frontieră

Serviciul Permise de Conducere şi Înmatriculări

Poliţia

Foarte mare măsură Mare Mică măsură Foarte mică măsură/Deloc Nu știe

Dacă vă gândiţi la cei care lucrează în cadrul Ministerului Internelor şi

Reformei Administrative unde credeţi că există cel mai mare grad de

corupţie…

30


26.8%

11.4%

51.3%

10.5%

În rândul celor cu funcţie de conducere

În rândul angajaţilor cu funcţie de execuţie

În ambele categorii, aproximativ în aceeaşi măsură

Nu știe

31

• Mai mult de trei sferturi dintre persoanele intervievate (77,3%) consideră că nivelul corupţiei din ţara noastră este

ridicat şi foarte ridicat. Corupţia este indicată de practic patru din zece români (39,1%) ca fiind cea mai gravă problemă

actuală a României (in cercetarea similara din 2007, ponderea acestui raspuns era de 44%), în timp ce alte probleme

precum situaţia pensionarilor sau problemele sistemului de servicii de sănătate se plasează în plan secundar.

• Aproape jumatate dintre cetatenii români (50,3%) apreciază că aderarea la UE nu a influenţat în mod pozitiv acest

fenomen, insa este de semnalat ca fata de opinia exprimata in cercetarea similara din anul 2007, ponderea celor care

apreciaza ca a scazut nivelul coruptiei dupa integrarea Romaniei in UE creste de la 10,1% la 14,0%.

• Previziunile românilor privind evoluţia acestui fenomen în anul viitor sunt dominate de majoritatea celor care consideră

ca nivelul corupţiei în România nu se va modifica.

• Pe fondul percepţiei corupţiei generalizate activitatea din ultimul an a instituţiilor implicate în prevenirea şi combaterea

corupţiei este apreciată în majoritatea cazurilor ca fiind puţin sau chiar deloc eficientă.

• Clasamentul instituţiilor în care nivelul corupţiei este cel mai înalt, realizat de către respondenţi, clasează structurile

MIRA pe locul 6, după sistemul de sănătate, Guvern, Instanţele de judecată, Parlament si autoritati publice locale.

32

• O concluzie importantă a studiului este aceea că în rândul populaţiei există un grad mare de confuzie cu privire la

apartenenţa la structurile din cadrul diferitelor instituţii ale statului. Într-un procentaj care se incadreaza intre 40 si 60%,

românii cred că Poliţia Comunitară, Parchetul, Prefectura, DNA, Judecătoriile, Autoritatea Naţională a Vămilor fac parte

din structurile MIRA. Pe de altă parte, alte instituţii din cadrul MIRA nu sunt percepute ca aparţinând acesteia

(instituţiile cel mai puţin asociate cu MIRA au fost Agenţia Naţională de Cadastru – 47,8% şi Arhivele Naţionale –

37,0%).

• Opiniile populaţiei cu privire la MIRA şi gradul de percepţie asupra corupţiei la acest nivel trebuie interpretate în relaţie

directă cu gradul de cunoştere reală a structurii şi rolului instituţional ale acesteia. Poliţia este cea mai cunoscută

instituţie a structurilor MIRA, fiind indicată de peste 4 din 5 persoane ca aparţinând acestei structuri (80,4%). Poliţia

este urmată îndeaproape de Jandarmeria Română (75,1%) şi Poliţia de Frontieră (71,3%). Practic, aceste structuri

sunt principalii driveri de imagine instituţională şi se poate aprecia că majoritatea afirmaţiilor respondenţilor cu privire la

MIRA se bazează pe modul în care sunt percepute, în principal, aceste 3 instituţii. În mod similar, se poate aprecia că

alte structuri joacă un rol mult mai mic în construirea imaginii instituţionale globale (în special structurile care sunt cel

mai puţin recunoscute), în timp ce alte structuri, care organizaţional nu aparţin de MIRA, influenţează modul în care

aceasta este percepută şi judecată de către cetăţeni (Poliţia Comunitară, Parchetul etc).

33

• În contextul unui nivel destul de redus de cunoaştere reală a structurilor MIRA, aceasta este, global, apreciată de

respondenţi ca fiind similară cu alte instituţii ale statului din punct de vedere al nivelului corupţiei. Astfel, dacă nivelul

corupţiei la nivel naţional este perceput şi declarat ca fiind ridicat sau foarte ridicat, un nivel similar este indicat şi la

nivelul MIRA. Nivelul corupţiei este perceput ca fiind ridicat la nivelul întregii structuri MIRA, insa daca se face

departajarea intre categoria celor cu functii de conducere, respectiv a celor cu functii de executie, in cazul primilor

ponderea este mai mult decat dublu fata de ultimii (27,8% fata de 11,4%).

• Comparativ cu anul anterior, se constată că, la nivelul percepţiei populaţiei, amploarea corupţiei în structurile MIRA nu

a suferit modificări esentiale, insa ponderea celor care considera ca aceasta a scazut creste de la 14,6 la 18,0%. Un

trend liniar asemănător este previzionat de respondenţi pentru următorul an, cei mai multi dintre respondenti

considerând că nivelul corupţiei va rămâne aproximativ la acelaşi nivel şi în perioada următoare (41,5% in 2008 fata de

44,9% in 2007).

• Structurile percepute ca fiind corupte în mare măsură sunt reprezentate de Poliţie (65,1%), Serviciul de Permise şi

Înmatriculări (64,6%), Politia de Frontiera (63,8)% şi de Prefectură (51,7%). De remarcat scaderea fata de cercetarea

similara Totem 2007 in cazul Politiei, unde era 71,9% si cresterea in cazul Politiei de Frontiera, unde era 60,4%.

După părerea dumneavoastră care dintre următoarele situaţii reprezintă

fapte de corupţie?

35


8.9%

18.5%

24.0%

27.6%

64.5%

79.1%

86.0%

88.3%

90.2%

88.4%

76.7%

69.6%

64.3%

26.6%

13.8%

7.9%

7.6%

7.2%

2.7%

4.7%

6.4%

8.0%

8.9%

7.0%

6.1%

4.1%

2.5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Să dai un buchet de flori unui medic de care ai fost mulţumit cum te-a tratat

Să apelezi la o cunoştinţă de la Primărie pentru a te sfatui cu privire la obţinerea unui act

Să merg în audienţă la directorul unei instituţii pentru a îi solicita urgentarea rezolvării problemei

Atitudinea unui funcţionar care foloseşte cuvinte urâte către un cetăţean care nu are toate actele într-un dosar

Să promiţi unui angajat de la cadastru că dacă te ajută cu eliberarea înainte de termen a unui document îl vei recompensa ulterior

Să fii şofer şi să apelezi la o cunoştinţă din Poliţie pentru a te ajuta să îţi fie înapoiat permisul de conducere suspendat în urma unei contravenţii rutiere

Şoferul care oferă bani Poliţistului pentru a scăpa de o amendă rutieră

Să oferi bani unui funcţionar public pentru a te ajuta în rezolvarea unei probleme

Să fii funcţionar public şi să primeşti bani de la o persoană care te solicită în rezolvarea unei probleme

Da Nu Nu știe

Cu care dintre următoarele situaţii sunteţi mai degrabă de acord sau mai

degrabă împotrivă?

36


5.8%

6.9%

9.0%

11.3%

16.4%

82.2%

90.5%

86.7%

86.3%

81.7%

75.0%

14.7%

3.7%

6.4%

4.7%

7.1%

8.6%

3.1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Să fii funcţionar public şi să primeşti bani sau cadouri de la o persoană care te solicită în rezolvarea unei probleme

Şoferul care oferă bani Poliţistului pentru a scăpa de o amendă rutieră

Să oferi bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a te ajuta în rezolvarea unei probleme

Să fii şofer şi să apelezi la o cunoştinţă din Poliţie pentru a te ajuta să îţi fie înapoiat permisul de conducere suspendat în urma unei contravenţii rutiere

Să promiţi unui angajat de la cadastru că dacă te ajută cu eliberarea înainte de termen a unui document îl vei recompensa ulterior

Să dai un cadou sau un buchet de flori unui medic de care ai fost mulţumit cum te-a tratat

Da Nu Nu știe

Consideraţi că instituţiile abilitate în prevenirea şi combaterea corupţiei ar

trebui să:

37


88.0%

2.1%6.0% 3.9%

Pedepsească aceste fapte

Să accepte tacit aceste fapte/să le treacă cu vederea

Să accepte oficial aceste fapte, în anumite limite

Nu știe

Consideraţi că o persoană care oferă o sumă de bani unui angajat al

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pentru „a scăpa” de o

amendă face acest lucru în primul rând pentru că:

Aproape jumătate dintre

români (45,8%)

consideră că persoanele

care oferă o sumă de

bani unui angajat al

Ministerului Internelor și Reformei

Administrative, fac acest

lucru deoarece doresc să

evite anumite

consecințe, iar mai mult

de un sfert (28,2%) dintre

respondenți apreciază că

persoanele care fac

acest lucru doresc să

plătească o sumă mai

mică, să “iasă mai ieftin”.

38


9.5%

0.2%

16.3%

28.2%

45.8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Nu știe

Altele

Doreşte să evite pierderea de timp pentru a plăti acea amendă (birocraţia)

Doreşte să plătească o sumă mai mică (să „iasă mai ieftin”)

Doreşte să evite anumite consecinţe (interdicţie intrare în unele spaţii publice, puncte de penalizare, suspendare

În ultimul an dumneavoastră aţi intrat în contact cu vreuna din următoarele

instituţii publice sau cu reprezentanţi ai acestora...

39


5.6%

9.6%

10.8%

13.0%

20.7%

26.1%

52.8%

92.2%

88.5%

85.9%

85.1%

77.3%

71.7%

46.0%

2.2%

1.9%

3.2%

1.9%

1.9%

2.2%

1.2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Instanţă de judecată/Parchet

Oficii de cadastru

Alte instituţii publice

Evidenţa Populaţiei/Paşapoarte/Permise de Conducere

Poliţie/Poliţist

Adminsitraţie Publică Locală/Primării

Servicii medicale/Spital/Policlinici

Da Nu Nu știe

Pentru rezolvarea problemelor la instituțiile cu care ați intrat în contact, aţi

fost pus în situaţia de a da un cadou, o atenţie, o sumă de bani?

40


28.5%

30.1%

31.3%

35.2%

42.2%

47.3%

57.9%

67.7%

65.6%

62.9%

53.9%

51.6%

47.0%

40.4%

3.8%

4.3%

5.8%

10.9%

6.1%

5.7%

1.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


Poliţie/Poliţist



Oficii de cadastru



Da Nu Nu știe

S-a întâmplat în vreuna din aceste situaţii ca persoana căreia aţi vrut să-i

daţi cadoul, atenţia, să vă refuze?

41


27.4%

15.3%

18.3%

20.7%

21.4%

22.8%

31.4%

72.6%

67.2%

62.7%

70.9%

53.9%

74.6%

68.6%

0.0%

17.5%

19.0%

8.4%

24.7%

2.7%

0.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


Poliţie/Poliţist



Oficii de cadastru



Da Nu Nu știe

Acum, vă rog să vă gândiţi la ultima situaţie din acest an (2008) în care aţi

fost pus să daţi un cadou, o mică atenţie, o sumă de bani…

Mai mult de două treimi

dintre persoanele


afirmă că în ultimul an

nu au fost puse în

situaţia de a da

cadouri, atenţii, sume de

bani pentru rezolvarea

problemelor la instituțiile

publice cu care au intrat

în contact. Mai puțin de

unul din zece

respondenți (6,6%)

afirmă că angajații MIRA

le-au solicitat în mod

direct o sumă de

bani, cadouri, atenții.

42


0.9%

6.6%

7.4%

15.2%

69.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Nu știe

Mi s-a solicitat direct să ofer o mică atenţie, o sumă de bani

Prin comportamentul şi atitudinea angajatului MIRA mi s-a sugerat să ofer o mică atenţie, o sumă de bani

Am încercat să ofer o mică atenţie, o sumă de bani din proprie iniţiativă

Nu am fost pus în ultimul an în această situaţie

Care a fost rezultatul situaţiei descrise anterior?

Dintre respondenții care

au fost puși în situația

de a oferi un cadou, o

mică atenție, o sumă de

bani angajaților

instituțiilor statului, trei

sferturi (76,5%) afirmă

că angajatul a primit din

proprie inițiativă atenția/

sumele de bani

oferite, în timp ce doar

unul din zece angajați (11,7%) au refuzat să

primească sumele

oferite.

43


3.1%

0.2%

2.2%

6.3%

11.7%

76.5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Nu știe

Altele

NU am oferit atenţia/sumele de bani solicitate şi am reclamat situaţia instituţiilor competente

NU am oferit atenţia/sumele de bani solicitate şi NU am reclamat situaţia instituţiilor competente

Angajatul a refuzat să primească sumele oferite

Angajatul a primit atenţia/sumele de bani oferite de mine din proprie iniţiativă

Care a fost principalul motiv pentru care nu aţi reclamat situaţia unei

autorităţi competente?

Doi din cinci români

(43,2%) puși în situația de

a oferi un cadou, o mică

atenție, o sumă de bani

angajaților instituțiilor

statului, nu s-au gândit să

reclame ceea ce s-a

întâmplat, iar unul din cinci

români (21,7%) afirmă ca

nu au reclamat această

situație din teama de

consecințe; doar o

persoană din zece (9,7%)

nu a știut unde să facă

reclamația.

44


11.4%

14.1%

9.7%

21.7%

43.2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Nu ştie

Altele

Nu am ştiut unde să fac reclamaţia

Mi-a fost teamă de consecinţe

Nu m-am gândit

În ce măsură credeţi că cetăţenii ar trebui să se implice în lupta împotriva

corupţiei?

Majoritatea românilor au

convingerea că rolul

cetățenilor în lupta

împotriva corupției este

foarte important: jumătate

dintre persoanele

intervievate (51,2%) cred

că cetățenii ar trebui să

se implice in foarte mare

măsură în lupta împotriva

corupției, iar aproximativ

două persoane din cinci

(37,8%) afirmă că

cetățenii ar trebui să se

implice în măsură mare în

această problemă.

45


4.2%

1.7%

5.1%

37.8%

51.2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Nu ştie

În foarte mică măsură/Deloc

În mică măsură

În măsură mare

În măsură foarte mare

Cum credeţi că ar trebui să se implice?

În viziunea a trei sferturi

dintre români

(74,4%), principalul mod

în care cetățenii se pot

implica în lupta împotriva

corupției este “să nu mai

ofere mită”, iar

aproximativ doi români

din cinci (37,7%)

consideră că modul în

care cetățenii ar trebui să

se implice este sesizarea

faptelor de corupție

instituțiilor abilitate.

46


4.1%

0.4%

13.0%

16.3%

37.7%

74.4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

NȘ/NR

Altele

Să participe voluntar în campaniile anticorupţie

Să se informeze cu privire la acest subiect

Să sesizeze faptele de coruptie instituţiilor abilitate

Să nu mai ofere mită

Ce credeţi că ar trebui să facă în primul rând o persoană dacă ar avea

cunoştinţă despre un caz de corupţie săvârşit de către un angajat al

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative?

O treime dintre respondenți (34,4%) consideră că

persoanele care au aflat

despre un caz de corupție

săvîrșit de către un angajat

al MIRA, ar trebui în primul

rând să anunțe superiorii

direcți ai angajatului

respectiv; un număr similar

de respondenți (36,9%) văd

sesizarea DGA ca fiind

prima măsură care ar trebui

luată în astfel de cazuri;

doar unul din zece români

(10,3%) ar prezenta cazul

unui reprezentant al presei.

47


11.2%

2.2%

5.0%

10.3%

34.4%

36.9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Nu ştie

Să nu facă nimic/să nu ia nicio iniţiativă

Să sesizeze conducerea ministerului internelor şi reformelor administrative

Să prezinte cazul unui reprezentant al presei

Să anunţe superiorii direcţi ai angajatului respectiv

Să sesizeze direcţia generală anticorupţie

Dacă un angajat MIRA acceptă bani sau cadouri de la o persoană pentru a-i

rezolva favorabil o problemă, pe cine consideraţi a fi mai vinovat?

48


8.8%

21.3%

64.5%

5.5%

Pe cel care oferă banii sau cadoul

Pe cel care primeşte banii sau cadoul

Amândoi, în egală măsură

Nu ştie

49

• Se constata ca marea majoritate respectiv majoritatea populatiei incadreaza in categoria faptelor de coruptie primirea

sau oferirea de bani functionarilor publici pentru a rezolva problemele din atributiile lor profesionale, respectiv

politistului de la Rutiera pentru a scapa de amenda sau suspendarea permisului de conducere. Un procentaj

asemanator dintre respondenti se declara in dezacord cu aceste comportamente.

• Solicitarea de sfaturi competente unei cunoştinţe funcţionar public sau oferirea unui buchet de flori drept mulţumire

pentru felul în care a fost tratat un bolnav, nu sunt considerate fapte de corupţie de către majoritatea respondenţilor.

• Se remarcă procentul mare, de aproape 90%, de persoane care consideră că faptele de corupţie ar trebui pedepsite, şi

nu trecute cu vederea.

• Principalele motive care îndeamnă populaţia la “a oferi mită” reprezentanţilor poliţiei rutiere vizează evitarea

disconfortului legat de ridicarea permisului de circulaţie, şi, mai puţin, plata unei sume mai mici de bani, în loc de cea

care corespunde amenzii legale.

50

• Cei mai multi dintre cetateni au accesat serviciile medicale (52,8%), apoi pe cele ale administratiei publice

locale/primariei (26,1%), apoi pe cele ale politiei (20,7%). De remarcat faptul ca doar 2 din 10 cetateni au intrat in

contact direct cu politia/politistii in ultimul an.

• Dintre cetatenii care au accesat serviciile institutiilor enuntate, in aproape 6 cazuri din 10 respondentii au dat sume de

bani sau cadouri in serviciile medicale. Asemenea sume de bani si cadouri s-au acordat in mai mult de 4 din 10 cazuri

la Oficiile de Cadastru, de asemenea in procent de mai mult de o treime la instantele de judecata si la Parchet si

respectiv in circa 3 din 10 cazuri la serviciile Evidenta populatiei/Pasapoarte/Permise de conducere respectiv Politie.

De remarcat ca Politia se plaseaza pe locul 6 in aceasta ierarhie descrescatoare.

• De remarcat ca mita (cadoul sau atentia) este in majoritatea cazurilor (intre 53,9% si 72,8%) acceptata/nu este

refuzata in nici o institutie publica din Romania, insa in cazurile in care este refuzata acest lucru se intampla in cea mai

mare masura la instantele de judecata si Parchet (31,4%) si in cea mai mica masura la Politie (15,3%).

• Mai mult de două treimi dintre persoanele intervievate (69,9%) afirmă că în ultimul an nu au fost puse în situaţia de a

acorda mita pentru rezolvarea problemelor la instituțiile publice. Dintre cei care au acordat mita, In 14% din cazuri mita

le-a fost solicitata in mod direct (6,6%) sau indirect, atitudinal (7,4%).

51

• Dintre respondenții care au fost puși în situația de a oferi mita angajaților instituțiilor statului, trei sferturi (76,5%) afirmă

că angajatul a primit atenția/sumele de bani oferite, în timp ce doar unul din zece angajați (11,7%) au refuzat să

primească sumele oferite. Doar 8,5% dintre subiectii din esantion au refuzat sa ofere mita, si doar 2,2% au reclamat

aceasta solicitare.

• Mai mult de doi din cinci români (43,2%) puși în situația de a oferi mita angajaților instituțiilor statului nu s-au gândit să

reclame ceea ce s-a întâmplat, iar unul din cinci români (21,7%) afirmă ca nu au reclamat această situație din teama

de consecințe; doar o persoană din zece (9,7%) nu a reclamat pentru ca nu a știut unde să facă reclamația.

• Marea majoritate a românilor au convingerea că rolul cetățenilor în lupta împotriva corupției, necesitatea de a se

implica in aceasta actiune, este foarte mare (51,2%) si mare (37,8%).

• În aprecierea a trei sferturi dintre români (74,4%), principalul mod în care cetățenii se pot implica în lupta împotriva

corupției este “să nu mai ofere mită”, iar aproape doi români din cinci (37,7%) consideră că modul în care cetățenii ar

trebui să se implice este sesizarea faptelor de corupție instituțiilor abilitate.

52

• O treime dintre respondenți (34,4%) consideră că persoanele care au aflat despre un caz de corupție săvîrșit de către

un angajat al MIRA, ar trebui în primul rând să-i anunțe pe superiorii direcți ai acestuia; un număr similar de

respondenți (36,9%) văd sesizarea DGA ca fiind prima măsură care ar trebui luată în astfel de cazuri; doar unul din

zece români (10,3%) ar prezenta cazul unui reprezentant al presei.

• In cea mai mare masura (64,5%), respondentii considera vinovati pentru mituire atat pe cel care primeste mita, cat si

pe cel care o da. In acelasi timp, ponderea celor care considera ca cel care primeste mita este mai vinovat decat cel

care o ofera este de aproape trei ori mai mare (21,3% fata de 8,8%).

După opinia dumneavoastră care dintre următoarele cauze contribuie la

dezvoltarea fenomenului corupţiei în rândul angajaţilor Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative?

54


15.4%

17.8%

20.1%

29.8%

34.8%

30.9%

23.4%

29.7%

41.3%

49.6%

22.6%

36.8%

36.7%

29.8%

31.1%

35.9%

46.9%

44.3%

33.9%

26.8%

22.1%

21.3%

20.8%

14.0%

10.9%

15.1%

14.2%

12.1%

11.2%

8.8%

31.3%

10.4%

7.1%

7.2%

6.8%

4.7%

4.3%

2.8%

3.4%

6.9%

8.6%

13.8%

15.3%

19.2%

16.4%

13.4%

11.2%

11.1%

10.2%

7.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Salariile mici ale angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Pregătirea deficitară a angajaţilor

Selecţia angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Intervenţia politicului

Moralitatea angajaţilor

Birocraţia

Ineficienţa structurilor de control

Tolerarea/acceptarea de către şefi a unor abateri în rândul subordonaţilor

Lipsa sancţiunilor

Obişnuinţa la nivelul societăţii de a da sau lua mită

Foarte mare măsură Mare măsură Mică măsură Foarte mică măsură/Deloc NȘ/NR

Vă rog să imi spuneţi cât de frecvent sunt întâlnite în cadrul structurilor

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative următoarele situaţii...

55


9.8%

14.9%

17.0%

17.5%

21.3%

30.4%

37.1%

30.2%

31.2%

42.3%

40.7%

41.4%

24.1%

25.5%

21.9%

17.9%

14.7%

11.7%

12.3%

10.2%

10.4%

5.7%

5.4%

3.8%

16.6%

19.3%

19.4%

16.5%

17.9%

12.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Solicitarea de bani sau cadouri de către angajaţi pentru a da curs anumitor solicitări

Abuzul în serviciu (refuzul unui poliţist de a înregistra o plângere)

Neglijenţa în serviciu (nerespectarea, fără intenţie, a termenului legal în soluţionarea unei cereri)

Oferirea de bani sau realizarea de presiuni asupra angajaţilor pentru a primi anumite foloase in schimbul rezolvarii anumitor probleme

Primirea de foloase necuvenite (primirea de către angajaţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de bani, cadouri sau mici atenţii după ce a fost rezolvată o

problemă)

Traficul de influenţă (a te folosi de o cunoştinţă care are influenţă pe lângă un angajat pentru a rezolva o problemă)

Foarte des Des Rar Foarte rar/Deloc NȘ/NR

56

• In opinia subiecților din esantion, in MIRA 71,8% dintre subiecti considera ca traficul de influenta este foarte des si des

intalnit, urmat fiind de primirea de foloase necuvenite 62,0%, respectiv oferirea de bani pentru rezolvarea anumitor

probleme 59,8%. Urmeaza apoi neglijenta in serviciu si dezinteresul 48,2%, abuzul in serviciu 45,1% si solicitarea de bani

sau cadouri 46,9%. Astfel, in reprezentarea respondentilor, aceste situatii au o prezenta foarte ridicata si ridicata.

• Respondentii considera ca in foarte mare masura contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în cadrul MIRA obisnuita

la nivelul societatii de a da sau lua mita (49,6%), lipsa sanctiunilor (41,3%), moralitatea angajatilor (34,8%), tolerarea

abaterilor subordonatilor (29,7%) si birocratia (30,9%). Daca insumam insa variantele de raspuns “foarte mare masura” si

“mare masura” respondentii opineaza intr-o masura deosebita pentru contributia tuturor acestor situatii la dezvoltarea

coruptiei in MIRA pentru urmatoarele: obisnuita de a da sau lua mita (77,7%), lipsa sanctiunilor (75,7%), tolerarea

abaterilor subordonatilor (74,0%), ineficienta structurilor de control (70,3%), birocratia (66,8%), moralitatea angajatilor

(65,9%).

După opinia dumneavoastră, în ce măsură salariile mici ale angajaților

MIRA contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele

structuri şi instituţii?

Părerea a o treime

dintre respondenți (33,1%) este că salariile

mici contribuie la

dezvoltarea

fenomenului corupției

din Poliție.

58


46.4%

33.1%

22.0%

13.7%

12.0%

16.7%

18.0%

16.0%

22.1%

12.0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie

Poliţie de frontieră

Jandarmerie

Pompieri şi protecţie civilă

Paşapoarte

Prefectură

Cadastru

Permise şi înmatriculări auto

Arhivele Naţionale

După opinia dumneavoastră, în ce măsură ineficiența structurilor de

control contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele

structuri şi instituţii MIRA?

Ineficiența structurilor de

control este văzută de

către două persoane din

cinci (44,6%) ca fiind

pricipalul factor care

contribuie la dezvoltarea

fenomenului corupției în

Poliție, tot două persoane

din cinci (40,3%)

considerând că aceeași problemă se regăsește și în structurile Poliției de

frontieră.

59


29.5%

44.6%

40.3%

16.7%

10.9%

22.3%

26.8%

18.1%

33.2%

9.9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

După opinia dumneavoastră, în ce măsură pregătirea deficitară a

angajaților contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele

structuri şi instituţii MIRA?

60


44.3%

30.5%

21.1%

15.0%

9.8%

13.1%

19.4%

15.3%

16.5%

7.1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

Aproximativ o treime

dintre respondenți (30,5%) consideră că

pregătirea deficitară a

angajaților contribuie la

dezvoltarea

fenomenului corupției

din structurile Poliției.

După opinia dumneavoastră, în ce măsură deficiențele de la nivelul de

conducere al Ministerului Internelor și Reformei Administrative contribuie

la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi instituţii

MIRA?

61


50.0%

30.3%

22.9%

13.3%

10.5%

18.7%

23.5%

15.9%

22.6%

9.5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

Aproximativ o treime

dintre respondenți (30,3%) consideră că

deficiențele de la nivelul

de conducere al

Ministerului Internelor și Reformei Administrative


fenomenului corupției la

nivelul structurilor Poliției.

După opinia dumneavoastră, în ce măsură selecția angajaților Ministerului

Internelor și Reformei Administrative contribuie la dezvoltarea fenomenului

corupţiei în următoarele structuri şi instituţii?

62


44.4%

32.8%

26.0%

17.4%

12.7%

15.5%

23.3%

18.2%

23.4%

10.6%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

O treime dintre

respondenți (32,8%)

afirmă că selecția

angajaților Ministerului

Internelor și Reformei

Administrative contribuie

la dezvoltarea


structurile Poliției.

După opinia dumneavoastră, în ce măsură birocrația contribuie la

dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi instituţii

MIRA?

63


36.7%

36.1%

28.4%

18.3%

16.7%

32.9%

39.0%

33.2%

34.8%

22.0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale


(39%) afirmă că

birocrația contribuie la

dezvoltarea fenomenului

corupției la nivelul

Prefecturii.

După opinia dumneavoastră, în ce măsură lipsa sancțiunilor contribuie la

dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi instituţii

MIRA?

64


37.1%

43.8%

36.2%

21.7%

14.3%

26.6%

31.4%

24.4%

33.7%

16.2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale


(43,8%) consideră lipsa

sancțiunilor ca fiind unul

din factorii care contribuie

la dezvoltarea


structurile Poliției.

65


După opinia dumneavoastră, în ce măsură obișnuința de a da sau lua mită

contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi

instituţii MIRA?

26.3%

57.4%

49.2%

23.3%

18.6%

37.6%

40.2%

34.7%

46.1%

21.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

Trei din cinci români

(57,4%) afirmă că

obișnuința de a da sau lua

mită este unul din factorii

care contribuie la


corupției în structurile

Poliției. Jumătate dintre

persoanele intervievate

(49,2%) consideră că

aceeași problemă se

regăsește și în structurile

Poliției de frontieră.

66


După opinia dumneavoastră, în ce măsură intervenția politicului contribuie

la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi instituţii

MIRA?

45.9%

30.7%

20.0%

13.9%

12.4%

17.2%

35.2%

18.1%

18.2%

17.3%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Poliţie


Jandarmerie


Paşapoarte

Prefectură

Cadastru


Arhivele Naţionale

O treime dintre

persoanele intervievate

(35,2%) afirmă că

intervenția politicului


fenomenului corupției la

nivelul Prefecturii.

67


După opinia dumneavoastră, în ce măsură moralitatea oamenilor

contribuie la dezvoltarea fenomenului corupţiei în următoarele structuri şi

instituţii MIRA?

45.9%

17.9%

18.8%

23.1%

27.6%

28.0%

33.9%

34.1%

34.8%

41.8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR


Arhivele Naţionale

Jandarmerie

Cadastru

Paşapoarte

Prefectură



Poliţie



afirmă că moralitatea

oamenilor contribuie la


corupției la nivelul

structurilor Poliției.

După opinia dumneavoastră la Direcţia Generală Anticorupţie pot fi

sesizate/reclamate de către cetăţeni următoarele situaţii/persoane:

68


62.8%

71.6%

76.0%

86.2%

26.7%

18.3%

12.7%

6.8%

10.5%

10.2%

11.3%

7.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Medicul care primeşte bani sau cadouri de la bolnavi

Profesorul care primeşte bani sau cadouri de la părinţi pentru a da copiilor note mai mari

Persoana care dă bani sau cadouri unui funcţionar de la primărie pentru a grăbi eliberarea unor documente sau autorizaţii

Poliţistul care primeşte bani de la un şofer care vrea să scape de o amendă

Da Nu Nu știe

Direcţia Generală Anticorupţie are ca şi atribuţii:

69


59.6%24.9%

15.5%

Prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul angajaţilor tuturor instituţiilor publice (primării, spitale etc)

Prevenirea şi combaterea corupţiei numai în rândul angajaţilor MIRA (jandarmi, pompieri, funcţionari ai primăriei

Nu știe

Vi s-a întâmplat ca un angajat al MIRA să vă solicite bani sau alte foloase

pentru rezolvarea problemelor dvs.?

70


11.4%

87.6%

1.0%

Da

Nu

Nu știe

Dacă DA, aţi sesizat fapta comisă?

71


19.3%

68.8%

11.9%

Da

Nu

Nu răspund

Care a fost modalitatea utilizată pentru sesizarea faptei la Direcţia Generală

Anticorupţie?


(41,9%) cărora un

angajat al MIRA le-a

solicitat bani sau alte

foloase pentru rezolvarea

problemelor lor,

au sesizat situația în mod

personal, la sediul

DGA, în timp ce mai mult

de un sfert (27,7%) au

facut sesizarea folosind

internetul.

72


7.8%

6.5%

7.3%

8.9%

27.7%

41.9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu știe

Linie telefonică gratuită - Tel Verde 0800 806 806

Telefon cu taxare normală

Prin trimiterea unei scrisori prin poştă

Site internet

În mod personal, la sediu

Cum evaluaţi procedura folosită de dvs. pentru denunţarea faptei de

corupţie?

73


17.0%

25.2%

7.2%

28.6%

11.8%

22.1%

18.4%

23.4%

46.2%

21.1%

35.6%

20.4%

14.9%

4.0%

4.0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Cel care semnalează corupţia este bine protejat de eventualele represalii

Procedura este eficace

Procedura este simplă

În total dezacord Oarecum în dezacord Oarecum de acord În întregime de acord NŞ/NR

Care sunt cele 3 (trei) motive principale care v-au determinat să nu

semnalaţi cazul de corupţie ?

74


9.7%

0.8%

0.7%

2.6%

4.0%

4.7%

5.9%

6.0%

18.1%

20.2%

27.1%

17.0%

0.0%

0.0%

3.3%

5.2%

11.1%

2.7%

14.9%

23.1%

16.1%

6.7%

25.0%

0.8%

5.9%

7.6%

4.6%

8.6%

6.2%

7.6%

13.2%

11.7%

8.8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

NŞ/NR

Altceva

Nu am avut încredere în personalul d g a

Dacă ar fi fost luată vreo decizie legată de cazul semnalat, cu siguranţă ea nu ar fi aplicată

M-a neliniştit/îngrijorat posibilitatea represaliilor/răzbunărilor

Nu cred că ar fi făcută nici un fel de anchetă ca urmare a sesizării mele

Primirea de „mici atenţii” este justificabilă în situaţia economică actuală

Procedura este prea complexă şi prea îndelungată

Faptele de corupţie sunt dificil de probat

Demersul meu ar fi inutil: corupţia este consimţită prin tradiţie, este un obicei

Nu am ştiut unde/cui să mă adresez

Motivul cel mai important Al doilea Motiv Al treilea Motiv

Gândiţi-vă că aţi vrea să semnalaţi o faptă de corupţie din cadrul

structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Cel mai

degrabă aţi face acest lucru.....

Mai mult de un sfert dintre

respondenți (28,8%) ar

apela în primul rând un

număr de telefon gratuit

pentru a semnala o faptă

de corupție din cadrul

structurilor MIRA , în timp

ce o persoană din cinci

(21,6%) ar face acest

lucru deplasându-se la

sediul instituției.

75


12.6%

1.3%

4.2%

5.4%

5.6%

5.9%

14.7%

21.6%

28.8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Nu știe

Altele

Site internet

Contactând o cunoştinţă care lucrează în sistem

Utilizând e-mail-ul

Prin poştă

Apelând un număr de telefon cu tarif normal

Deplasându-vă la sediul instituţiei

Apelând un număr de telefon verde (gratuit)

Gândiţi-vă că vreţi să semnalaţi o fapta de corupţie din cadrul structurilor

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. În sesizarea pe care

dumneavoastră aţi face-o în acest sens mai degrabă:

76


28.8%

26.7%

36.5%

8.0%

V-aţi da numele

Nu v-aţi da numele

Depinde de situaţie

Nu știe

Aveţi încredere că Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative păstrează confidenţialitatea în ce

priveşte conţinutul sesizărilor făcute, precum şi a datelor de identificare

ale celor care le-au făcut?

77


37.4%

37.7%

24.9%

Da

Nu

Nu știe

Direcţia Generală Anticorupţie deţine o linie telefonică gratuită (telverde)

unde cetăţenii pot sesiza faptele de corupţie ale personalului din structura

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Dumneavoastră

personal ştiaţi de existenţa acestei linii telefonice?

78


35.5%

63.6%

1.0%

Da

Nu

Nu știe

De unde aţi auzit de înfiinţarea/existenţa acestei linii telefonice?

Trei sferturi dintre

persoanele care au fost

intervievate (74,6%) au

aflat de la televiziune

despre înființarea liniei

telefonice gratuite

(telverde) unde cetăţenii

pot sesiza faptele de

corupţie ale personalului

din structura Ministerului

Internelor şi Reformei

Administrative. O

persoană din cinci (21%)

a auzit la radio despre

acest lucru.

79


4.6%

0.7%

2.9%

10.0%

17.0%

18.1%

21.0%

74.6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

NȘ/NR

Altele

Persoane din structura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Cunoştinţă/Prieten/Coleg

Afişe, pliante

Presă (ziare, reviste)

Radio

TV

În ultimul an aţi aflat (prieteni, cunoştinţe sau mass-media) despre acte de

corupţie care au fost demascate de instituţiile care luptă pentru prevenirea

şi combaterea corupţiei?

80


70.5%

28.4%

1.0%

Da

Nu

Nu știe

În ultimul an aţi aflat (prieteni, cunoştinţe sau mass-media) despre angajaţi

ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

(poliţişti, jandarmi, angajaţi din prefecturi etc.) ce au fost depistaţi de

Direcţia Generală Anticorupţie că au luat mită ?

81


64.6%

34.4%

1.0%

Da

Nu

Nu știe

Prezentarea în mass-media a acestor acte de corupţie în care au fost

implicaţi angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative arată

că:

Percepția a doi din cinci

români (39,4%) este că

prezentarea în mass-

media a actelor de

corupţie în care au fost

implicaţi angajaţi ai MIRA

arată că lucrurile merg

într-o direcție bună în

ceea ce privește lupta

împotriva corupției. Un

sfert dintre români


aceasta reprezintă o

“campanie de imagine”

inițiată de MIRA.

82


22.2%

0.3%

39.4%

13.0%

25.2%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu știe

Altele

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, lucrurile merg într-o direcţie bună

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este transparent

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a iniţiat o “campanie” de imagine

Cum apreciaţi activitatea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în ultimul an?

Două persoane din cinci


activitatea DGA este

eficientă, iar mai mult de

o treime dintre aceștia

(36,9%) afirmă că

aceasta este puțin

eficientă.

83


10.1%

10.0%

36.9%

39.5%

3.6%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu știe

Foarte puţin/deloc eficientă

Puţin eficientă

Eficientă

Foarte eficientă

După părerea dumneavoastră cât de eficiente credeţi că sunt următoarele

măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din cadrul Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative?

84


19.5%

14.7%

22.5%

36.4%

52.0%

33.7%

40.3%

41.8%

27.7%

44.8%

41.4%

30.4%

41.0%

32.4%

22.7%

28.3%

17.7%

10.6%

7.9%

11.9%

12.8%

9.2%

20.4%

5.2%

4.5%

2.7%

2.8%

6.0%

7.0%

9.0%

9.8%

7.1%

6.9%

10.7%

8.6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Campanii de informare a populaţiei care să promoveze combaterea corupţiei

Creşterea salariilor angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Buna pregătire profesională a angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Prezentarea cazurilor de corupţie în mass-media

Sancţionarea imediată a tuturor abaterilor angajaţilor

O selecţie atentă a cadrelor care vor fi angajate în structura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Sancţionarea cetăţenilor care dau şpagă sau fac presiuni asupra angajaţilor pentru rezolvarea ilegală a unor cereri

Foarte eficientă Eficientă Puţin eficientă Foarte puţin/deloc eficientă Nu știe

Dintre persoanele următoare, precizaţi-o pe aceea care prin acţiuni

concrete ar putea contribui în cea mai mare măsură la diminuarea

semnificativă a corupţiei din cadrul Ministerul Internelor şi Reformei

Administrative.

O treime dintre

respondenți (31%)

declară că, pentru

diminuare corupției din

cadrul MIRA, ar trebui

ca fiecare angajat să

contribuie, iar mai mult

de un sfert dintre

aceștia (27,6%) afirmă

că rolul cel mai

important este acela al

conducerii ministerului.

85


16.2%

0.7%

5.1%

7.7%

11.9%

27.6%

31.0%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Nu știe

Altele

Conducerea unităţilor teritoriale ale instituţiei

Conducerea inspectoratelor (direcţiilor) generale, a altor unităţi de la nivel central

Șefii nemijlociţi ai angajaţilor instituţiei

Conducerea ministerului

Fiecare dintre angajaţii instituţiei

Ce ar trebui să facă persoana indicată la itemul anterior pentru diminuarea

sau eliminarea fenomenului corupţiei în Ministerul Internelor şi Reformei

Administrative?

86


44.4%

13.4%

2.0%

2.1%

2.1%

2.8%

2.9%

4.5%

6.1%

8.9%

10.9%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NȘ/NR

Altceva

Să fie mai drastici, să sancționeze imediat

Să aplice și să respecte legea

Să elaboreze legi concrete și clare care să fie aplicate

Sp își facă datoria cu responsabilitate

Șefii să fie un exemplu pentru angajați

Să fie corecți

Să-și controleze și să-și evalueze corect subalternii

Să sancționeze persoanele corupte

Să refuze mita

87

Exista o foarte pronuntata necunoastere a atributiilor si spatiului de interventie a DGA din MIRA, intrucat nici

functionarul de la Primarie si nici profesorul de la scoala si nici medicul din reteaua publica de sanatate nu fac parte din

structurile MIRA. Date coroborate sugereaza o confuzie pronuntata intre DGA din MIRA si DNA din Parchetul General.

Practic doar un sfert din populatie cunoaste faptul ca DGA are atributii doar in raport cu angajatii MIRA.

Unul din 10 cetateni intervievati sustine ca i s-a solicitat mita de catre angajati ai MIRA.

Dintre cei 11,4% cetateni care au experimentat direct solicitarea de mita din partea angajatilor MIRA, doar 19,3% au si

reclamat aceasta fapta de coruptie, ceea ce denota o larga tolerare a solicitarii de mita.

Dintre cei care au reclamat catre DGA solicitarea de mita de catre angajati ai MIRA (si care reprezinta doar o persoana

din 5), 41,9% au facut-o direct la birourile DGA, iar 27,7% utilizand posta electronica. Sunt putini cei care au apelat la

scrisoarea postala (8,9%), telefonul cu taxare normala (7,3%), respectiv linia telefonica gratuita (6,5%), ultima

reprezentand in fapt cel mai comod canal de comunicare.

Procedura de denuntare a faptei de coruptie catre DGA este apreciata de catre majoritatea respondentilor ca fiind

simpla si eficace. In acelasi timp, doar 2 din 5 cetateni apreciaza ca procedurile disponibile pentru denuntarea coruptiei

protejeaza indeajuns pe cetatean de eventualele represalii.

88

Principalul motiv pentru care cetatenii nu au denuntat faptele de coruptie este, in ordinea ponderii, “Nu am stiu unde/cui

sa ma adresez”, consideratia ca “Demersul meu ar fi inutil”, respectiv aprecierea ca “Faptele de coruptie sunt dificil de

probat”. Daca insumam optiunile pentru trei motive principale, cele trei enuntate mai inainte se regasesc in ordine

inversa ca pondere

Mai mult de un sfert dintre respondenți (28,8%) ar apela în primul rând un număr de telefon gratuit pentru a semnala o

faptă de corupție din cadrul structurilor MIRA, în timp ce o persoană din cinci (21,6%) ar face acest lucru deplasându-

se la sediul instituției. Intrucat la o intrebare precedenta doar 6,5% dintre respondenti au raspuns ca au utilizat linia

telefonica gratuita se deduce ca in populatie este putin cunoscuta aceasta oportunitate, acest numar de telefon.

Mai putin de o treime dintre respondenti ar dori sa-si dea numele in sesizarea faptelor de coruptie din MIRA. Acest fapt

semnaleaza o retinere si o neincredere puternica in legatura cu eventuale represalii.

Increderea in pastrarea confidentialitatii de catre DGA a sesizarii faptelor de coruptie din MIRA este practic egal

ponderata cu neincrederea, la nivelul de aproape 40% dintre cetateni.

Marea majoritate (63,6%) a populatiei nu cunoaste linia telefonica gratuita (telverde) a DGA; doar 35,5% din populatie

stie de existenta acesteia, insa coroborand acest raspuns cu utilizarea efectiva a ei in sesizarile catre DGA (doar

6,5%), reiese ca necesitatea de a promova eficacitatea acestei cai de sesizare este inca mare.

89

Trei sferturi dintre persoanele care au fost intervievate (74,6%) au aflat de la televiziune despre înființarea liniei

telefonice gratuite (telverde) unde cetăţenii pot sesiza faptele de corupţie ale personalului din structura Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative. O persoană din cinci (21%) a auzit la radio despre acest lucru. Doar 17,0% din

populatie a aflat din afise si pliante, acest fapt semnaland un potential de dezvoltare a acestei cai de informare.

Majoritatea respondenţilor, în procent de 70,5%, au declarat că au aflat, în ultimul an, de acte de corupţie demascate

de instituţiile care luptă pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.

Despre acte de coruptie in MIRA depistate si instrumentate de DGA au aflat in ultimul an 64,6% dintre respondenti.

Percepția a doi din cinci români (39,4%) este că prezentarea în mass-media a actelor de corupţie în care au fost

implicaţi angajaţi ai MIRA arată că lucrurile merg într-o direcție bună în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Un

sfert dintre români (25,2%) consideră că aceasta reprezintă doar o “campanie de imagine” inițiată de MIRA.

În ultimul an aţi văzut vreun material informativ (spot/reclamă, afiş etc.)

referitor la fenomenul corupţiei în România?

91


63.7%

29.1%

7.2%

Da

Nu

Nu știe

În ultimul an aţi văzut vreun material informativ (spot/reclamă, afiş, etc.)

referitor la fenomenul corupţiei din rândul angajaţilor Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative (corupţia din rândul

poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră etc.)?

92


53.4%38.4%

8.2%

Da

Nu

Nu știe

Ce fel de material aţi văzut/auzit?

Patru din cinci respondenți (82,8%) au văzut în ultimul an

spot /reclamă TV referitor la

fenomenul corupţiei din rândul

angajaţilor Ministerului

Internelor şi Reformei

Administrative (corupţia din

rândul

poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştil

or de frontieră etc.) Unul din

cinci respondenți (22,8%) au

aflat despre aceasta din

pliante, afișe, broșuri.

93


2.5%

10.2%

12.1%

14.7%

22.8%

82.8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Nu ştie

Panouri pe stradă

Spot radio

Reclamă în ziar

Pliant, afiş, broşură

Spot/reclamă TV

În ultimul an în mass-media au fost prezentate mai multe acte de corupţie în rândul

angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

(poliţişti, jandarmi, angajaţi din prefecturi etc. surprinşi că luau mită). Referitor la acest

aspect vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii:

94


32.8%

46.9%

47.0%

51.3%

41.6%

30.7%

37.2%

30.6%

25.6%

22.3%

15.8%

18.1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Va creşte numărul persoanelor care dau mită deoarece vor considera că mulţi angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt corupţi

Angajaţii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se vor adapta şi vor găsi modalităţi noi de a primi mită

Va scădea numărul persoanelor care dau mită

Vor fi mai puţini angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative care iau mită

Da Nu Nu știe

95

• Aproape o treime din populatie nu a vazut in ultimul an vreun material de comunicare publica privind fenomenul coruptiei in

Romania, insa, in acelasi timp, 63,7% are cunostinta de actiuni de comunicare publica in acest domeniu.

• In ceea ce priveste comunicarea publica referitoare la nivelul coruptiei in MIRA, o pondere mai redusa a populatiei, anume 53,4%,

are cunostinta despre asemenea actiuni.

• Marea majoritate a populatiei (82,8%) a văzut în ultimul an spoturi/reclame TV referitoare la fenomenul corupţiei din rândul

angajaţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (corupţia din rândul poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră etc.).

Iar unul din cinci respondenți (22,8%) au aflat despre aceasta din pliante, afișe, broșuri.

• Cei mai multi dintre respondenti apreciaza ca, urmare a comunicarii publice a coruptiei din MIRA, angajatii acestui minister isi vor

diminua comportamentul corupt. O pondere apropiata (47,0%) apreciaza ca aceasta expunere media va descuraja persoanele care

dau mita. Este insa semnificativa ponderea celor care apreciaza ca expunerea media a coruptilor din MIRA nu-i va afecta pe

angajatii acestui minister.

Sex

97


48.1%

51.9%Masculin

Feminin

Media de vârstă a

respondenților a fost

de 45,32 ani.

Care este naţionalitatea dvs.?

98


1.2%

0.8%

0.2%

0.7%

5.4%

91.7%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

NȘ/NR

Alta

German

Rom

Maghiar

Român

Care este ultima şcoală absolvită?

99


1.0%

0.1%

0.2%

1.0%

1.2%

8.3%

14.5%

15.8%

17.9%

40.1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

NȘ/NR

Doctorat şi şcoală postdoctorală

A doua facultate

Fără studii

Master

Studii primare (patru clase absolvite)

Studii superioare (universitate, facultate)

Şcoala generală (opt clase absolvite)

Profesională/complementară

Studii medii (liceu, postliceală)

Stare civilă în prezent:

100


1.2%

11.6%

2.8%

2.4%

1.2%

20.9%

59.8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

NȘ/NR

Văduv (ă)

Divorţat (ă)

Concubinaj (căsătorit (ă) fără acte)

Despărţit (ă)/separat (ă)

Necăsătorit (ă)

Căsătorit (ă)

Care este ocupaţia dumneavoastră actuală?

101


1.0%

0.3%

1.5%

3.2%

7.3%

7.8%

12.8%

13.6%

23.0%

29.5%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

NȘ/NR

Altele

Fermier/agricultor

Patron/liber profesionist

Elev (ă)/student (ă)

Angajat (ă) - funcţionar în cadrul unei instituţii

Angajat (ă) în sistemul de stat

Şomer/fără serviciu/casnică

Angajat (ă) - alte situaţii

Pensionar (ă)

Venitul mediu al

familiilor

respondentilor a fost

de 1146,64 lei.

Cât de des …

102


0.6%

0.7%

8.3%

23.2%

30.4%

53.1%

88.3%

0.4%

0.5%

9.3%

8.6%

25.8%

21.4%

7.3%

3.6%

3.2%

17.3%

4.7%

15.0%

5.9%

1.0%

12.2%

11.5%

22.7%

3.9%

11.9%

5.5%

0.3%

80.4%

80.9%

39.5%

56.7%

15.2%

11.6%

1.2%

2.7%

3.2%

2.9%

2.9%

1.7%

2.5%

1.9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Mergeţi la film

Mergeţi la teatru/operă/filarmonică

Citiţi cărţi

Navigaţi/utilizaţi internetul

Citiţi ziarele

Ascultaţi radio

Vă uitaţi la televizor

Zilnic De câteva ori pe săptămână De câteva ori pe lună O dată pe lună sau mai rar Deloc NŞ/NR

Venitul obţinut de dvs. în luna octombrie a provenit din:

103


10.4%

30.6%

0.5%

0.5%

1.5%

1.6%

1.9%

3.4%

49.6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

NŞ/NR

Altele

Dividende, dobânzi, chirii

Bursă de studii

Ajutor social

Ajutor de şomaj

Alocaţie

Salariu fără acte (muncă la negru)

Salariu cu acte legale

Tip localitate:

104


21.3%

21.3%

12.2%

16.0%

5.4%

23.7%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Sat

Sat centru comună

Oraş foarte mic, sub 30 000 locuitori

Oraş mic, 30-100 000 locuitori

Oraş mare, 100-200 000 locuitori

Oraş mare, peste 200 000 locuitori

106

A. Percepţia asupra nivelului corupţiei în MIRA

Corupția este cosiderată în acest moment problema cea mai gravă a României; cei mai mulți români consideră că nivelul

corupției a rămas la fel sau a crescut chiar și după aderarea la Uniunea Europeană și, mai mult, părerea generală este că

situația va rămâne relativ aceeași în anul viitor.

Persoanele intervievate apreciază că, în ultimul an, activitatea instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea corupției nu a

fost eficientă, sistemul de sănătate fiind pe primul loc în lista structurilor în care românii consideră că există cel mai mare

grad de corupție; guvernul și instanțele de judecată, parlamentul, primăriile și structurile Ministerului Internelor și Reformei

Administrative sunt plasate pe locurile următoare și sunt considerate de catre aproximativ unul din zece români, ca fiind cele

mai corupte instituții.

În percepția respondenților, corupția este atributul cel mai frecvent asociat, iar încrederea este atributul cel mai puțin asociat

structurilor MIRA. În general românii sunt de părere că atât angajații din funcțiile de conducere cât și cei de la nivelele de

execuție din MIRA sunt afectați în egală măsură de corupție.

Poliția, Serviciul Permise de Conducere și Înmatriculări și Poliția de Frontieră sunt structurile MIRA considerate ca fiind cel

mai afectate de corupție, în timp ce Situații de Urgență (Pompieri și Protecție Civilă), Evidența populației și Arhivele

Naționale sunt percepute de către respondenți ca fiind afectate în cea mai mică măsură de corupție.

107

B. Cunoştinţe atitudini şi practici referitoare la corupţie

Din analiza datelor se poate observa că românii au o percepție corectă a ceea ce înseamnă fapte de corupție: majoritatea au

identificat oferirea și acceptarea diverselor beneficii financiare de către funcționarii publici ca fiind fapte de corupție, iar cei

mai mulți respondenți consideră că instituțiile responsabile cu prevenirea și combaterea corupției ar trebui să intervină și să

pedepsească aceste fapte.

Cei mai mulți dintre respondenți nu au fost puși în situaţia de a da cadouri, atenţii, sume de bani pentru rezolvarea

problemelor, iar mai puțin de unul din zece respondenți (6,6%) afirmă că angajații MIRA le-au solicitat în mod direct diverse

beneficii în schimbul serviciilor oferite; subiecții intervievați care în ultimul an au intrat în contact cu diverse instituții publice șicare au dat/au incercat sa dea mita funcționarilor publici, afirmă că în cele mai multe cazuri mita a fost acceptată chiar dacă

nu a fost solicitată în mod direct.

Majoritatea românilor au convingerea că rolul cetățenilor în lupta împotriva corupției este foarte important și consideră că ar

trebui să se implice activ, să nu mai ofere mită și să sesizeze faptele de corupție, anunțând superiorii direcți ai angajatului

respectiv sau sesizând DGA. Aceasta arată că DGA încă nu este perceputa, la nivelul opiniei publice, ca fiind instituția cu rol

special dedicat combaterii corupției în MIRA. Ceea ce este de remarcat este că cei mai mulți dintre respondenți consideră că

atât persoana care oferă, cât și persoana care primește mită, sunt vinovate în egală măsură.

108

C. Percepţii privind cauzele corupţiei în MIRA

Traficul de influență, primirea de foloase necuvenite și oferirea banilor în schimbul unor servicii au fost întîlnite cel mai

frecvent în relația cu institițiile MIRA, și sunt văzute ca fiind principalele cauze care duc la creșterea și menținerea corupției în

structurile MIRA.

D. Percepţii referitoare la corupţie, pe categorii de personal

Dintre toate structurile MIRA, Poliția este vazută ca fiind cea mai coruptă instituție. Obișnuința de a da și lua mită este

percepută ca fiind cel mai important factor care contribuie la menținerea și susținerea corupției în MIRA, alți factori

menționați fiind lipsa sancțiunilor, ineficiența structurilor de control, birocrația.

Unuia din zece români i s-au cerut bani sau alte avantaje de către angajații MIRA care ar fi putut să-l ajute în rezolvarea unor

probleme; cei mai mulți dintre cetățenii implicați nu au făcut nici un fel de sesizare, motivele principale pentru care nu au

semnalat cazul fiind că nu au știut unde să facă această sesizare, pentru că demersul ar fi fost inutil deoarece corupția este

un obicei consimțit prin tradișie, și pentru că faptele de corupție sunt greu de probat.

Cele mai multe dintre persoanele cărora un angajat al MIRA le-a solicitat bani sau alte foloase pentru rezolvarea

problemelor au sesizat situația în mod personal, la sediul DGA, iar altă metodă mai des folosită a fost sesizarea folosind

internetul.

109

Românii nu știu în general care sunt atribuțiile DGA, puțini au aflat despre linia telefonică gratuită pusă la dispozițiacetățenilor, iar dacă ar face o sesizare mai degrabă nu ar avea încredere că DGA păstrează confidențialitatea informațiilor. În

ceea ce privește încrederea în eficiența DGA, raportul este relativ echilibrat între cei care consideră că DGA este o instituțieeficientă, și cei care o consideră ineficientă.

Metodele pe care respondenții le consideră utile pentru diminuare corupției din cadrul MIRA, sunt contribuția și implicarea

fiecărui angajat în parte, dar și implicarea conducerii ministerului.

E. Activitatea de informare cu privire la fenomenul corupţiei

În general persoanele intervievate sunt la curent cu campaniile media inițiate și au văzut materiale informative

(spoturi/reclame, afişe etc.) referitoare la fenomenul corupţiei în România, sau sunt la curent cu cazurile de corupțieprezentate de mass media. Părerile sunt împărțite, unii dintre respondenți considerând că este vorba doar de o încercare

MIRA de a-și îmbunătăți imaginea, pe când alți respondenți consideră că aceasta reflectă o schimbare în bine a situației.

Bucureşti, decembrie 2008 · 2017-01-04 · (chestionare fictive, timp de aplicare sub 15 de...

Documents

Transcript of Bucureşti, decembrie 2008 · 2017-01-04 · (chestionare fictive, timp de aplicare sub 15 de...