BUCURE$Til iN 1886

Din memoriile unui diplomat sdrb

Chedomille Mijatovich

WM

CONTELE CHEDOMILLE MIJATOVICH

Bucureptii in 1886Din memoriile unui diplomat sdrb

Traducere, studiu introductiv, note gi postfa![de Andrei Alexandru CAPU$AN

INSTITUTUL EUROPEAN2016

Cuprins

Studiu introductiv, Romffnia qi conflictul bulgaro-sflrb din 1885-1886 / 7

Conferinfa de Pace de la BucureSti I 2l

Amintiri din BucureEti / 35

Postfa[il I 57

Bucureqtii in 1886*

Conferinfa de Pace de la Bucureqti

in ajunul Criciunului din 1886r, am primit otelegramd de la primul ministru Garashanin, cum cdfusesem numit singurul delegat al Serbiei laConferinla de la Bucuregti, care negocia pacea intreSerbia gi Bulgaria. Ministrul a addugat faptul cdRegele2 dorea ca eu sd vin de indati la Nig, pentruinstrucliuni.

Am aranjat sd plec in cdteva zile. Desigur, i-am anunlat3 qi mi-am luat rdmas-bun de la LordSalisburya qi de la ambasadorii Marilor Puteri. $i-auexprimat cu tolii dorinla ca pacea sd fie restabilitd cetmai repede posibil. Lordul Salisbury m-a asigurat cd

Guvemul Majestdlii Sale va face bucuros tot ce ii vasta in putinJd pentru a aluta Serbia si ajungi la o pace

onorabild. A mai addugat cd, personal, md pot bazapeorice fel de asistenfd pe care el* mi-o putea da inmisiunea mea. I-am spus Indllimii Sale cd regretamfoarte mult faptul cd prietenul meu, Sir WilliamWhites, ministrul britanic in Romdnia, tocmai atuncilipsea din Bucureiti.

* Nu-i nimic, a spus lordul Salisbury, il avemacolo aa insircinat cu afaceri pe dl. FrancisSanderson6, un om excelent, un bdiat bun, dupd cum o

* Lord Salisbury (n.a.).

21

CHEDOMILLE MIJATOVICH

sd-!i dai seama qi singur c6nd ili voi spune ci estefratele lui Sir Thomas Sanderson. il voi ruga aqadar peSir Thomas sd ii scrie fratelui sdu gi te voi recomandadin partea sa.

Sir Thomas era, in vremea aceea, subsecretarde stat permanent la Afacerile Strdine, iar fratele sduera reprezentantul Marii Britanii la Comisia Qunlriide la Sulina, avdnd autoritatea de a acliona cainsircinat cu afaceri al Legaliei britanice la Bucuregtipe perioada absenlei lui Sir William White.

Am cilStorit de la Londra la Belgrad fdrd, amd opri pe niciieri, dar in Belgrad am rimas o zi qi onoapte sd md odihnesc qi s5-mi prezint omagiilerespectuoase reginei NataliaT. inainte de a ajunge lapalat, am intdlnit-o pe strada principalS, mergdnd prinzdpada groasd pentru a-i vizita pe soldalii rdnili dinspitale. M-a invitat sd o insofesc, aga cd am fostmartorul influenlei sale magnetice asupra bielilortineri. Patrioatd,, plind de speranle qi chiar prietenoasd,i-a insuflefit cu multd cildurd qi entuziasm.

Am observat ci majoritatea ,,bdiefilor" plreausb fie rugina{i de faptul cd bulgarii i-au bdtut laSlivnitza, cd i-au alungat de acolo qi cd au cucerittapoi Pirot-ul.

- Iertati-ne, ReginS, dar vd asigurdm cd atuncic6nd ne vom intoarce pe cdmpul de luptd, ii vom facepe bulgari sd se cbiasc5!

C6torva dintre rdnili regina le-a spus:

- Acesta este Gospodin$, care va merge sdfaci pace cu Bulgaria!

* Domnul Chedo (Sunt mai bine cunoscut dupei prenume,decdt dupd numele de familie (n.a.).

22

Bucureptii tn 1886

Ei au p[rut alarmaji la artzul acestor cuvinte gi

mi-au spus sb nu cumva sd inchei pacea inainte sd iialunge pe bulgari de pe solul sArb.

C6nd am ajuns la Niq qi am sosit la palat, cele

dintAi cuvinte pe care regele Milan mi le-a adresat, aufost:

- V-afi oprit la Belgrad pentru o zi. Alivdzut-o pe regin6?

- Da, desigur! am rispuns eu, automat.

- Desigur, spune{i dumneavoastri! Dar i-afivdzt;npe contelJ Khevenhiiller8 qi pe dl. Pirotyanatze?

- Nu, am rispuns.

- Md intreb dacd intr-adevdr nu i-afivdnrt! a

spus regele.

- Nu inleleg ce vreli sd spuneli, Sire!

- Pii, a rispuns regele, o sd vi spun la unmoment dat, insd nu acum.

Iar eu le voi spune imediat cititorilor mei ceea

ce regele Milan mi-a spus ceva mai tdrziu, in timpulqederii mele la Niq. Dupd ce bulgarii au infrdnt armatanoastrS, comandatd de rege, la Slir.nitza qi Pirot, niqtespioni l-au informat pe Milan ci contele Khevenhiiller,ministrul Austro-Ungariei la Belgrad, gi domnulPirotyanatz, fostul prim-ministru, s-au dus la palat gi

i-au explicat reginei Natalia c5, dupd aceste calamitfi|singura cale de a salva dinastia era abdicarea regeluiMilan qi proclamarea ei ca regentd a biiefelului,Alexandru. Regina avea sd fie secondatd de cei doiproeminenfi oameni de stat, in calitate de al doilea gi

respectiv al treilea regent. Domnul Pirotyanatz ar frfost clar unul dintre cei doi oameni de stat, dar cine arfi fost celSlalt?

L-am asigurat pe rege cd in cursul conver-saliei mele cu regina ea nu a rostit niciun cuvdnt din

23

('I I I]DOMILLE MIJATOVICH

cirrc sA rcnJlte cd ar fr luat in calcul o atare even-tualitate, cum ar fi Regenla. Garashaninlo mi-a spusctr, dupi pierderea Pirot-ului, cdliva politicieni dinBelgrad au inceput s5 vorbeascS despre regenld qi auabordat-o pe regind asupra acestui subiect, insd ea arefuzat si le asculte sugestiile.

Am gisit oraqul Niq transformat intr-o tabdrdfortilcatd, plin de bdrbali ardtdnd ca soldalii de clasa adoua*, insd purldnd mai degrabi mantale subliri pentruzilele aspre qi reci ale lui ianuarie 1886. Regele Milanse gdsea intr-o stare de permanentd excitare, exaltare,fiind evident indurerat gi umilit de eqecuri. Garashaninera onest, insi trist, purtdndu-qi cu brar,rrd ghinionul.Generalul Yotza Petrovici demisionase qi era bolnav.Regele il demisese qi pe comandantul-qef al armatei qiil numise pe generalul Horvatovici comandant-qef.Acesta era cunoscut ca unul dintre cei mai bravi qi ceirnai capabili ofiteri, in acelaqi timp unul dintre cei mailiLrmoqi qi totodatd cei mai duri militari. Arrnata aveatlcplinl incredere in el. Soldafii, deqi prost echipali girl/irddind in frigul sever care prevala in inzdpezitaScrbie in ianuarie, erau veseli qi increzdtori cd ii vorbate pe bulgari.

- PAnd acum numai imberbii au luptat qi aufost infrdnfi, mi asigurau, in mod repetat, oamenii,insd bulgarii vor trebui si se lupte cu sArbii blrboqi,iar noi o sd-i inv6!5m ce inseamnd asta.

I-am raportat regelui, in prezenla primului-ministru** sfatul pe care mi l-au dat lordul Salisburyqi ambasadorii Marilor Puteri acredita,ti la Londra qi,prin mine, guvemului sdrb. Cu tolii, fdrd" nicio excep-

* De la 251a35 de ani (n.a.).

** Care detinea gi portofoliul Afacerilor Strdine (n.a.)

24

Bucurestii in 1886

!ie, ne urgentau sd facem pace, promi!6ndu-ne si ne

ajute cu termeni rezonabili. Am6ndoi, regele gi primul-ministru, erau de pbrere cd Serbia, in prima ei incru-ciqare de sibii cu Bulgaria, fusese invinsd mai multdintr-un accident decAt altfel qi c[ ea nu se putea g6ndi

la pace, indur6nd suferinla cauzatd. Ct atdt mai pulinacum, cAnd avea toate gansele s6-gi infrAngd inamicul.Le-am atras atunci atefiia asupra faptului ci noi nu

frceam pace ca o consecinli a infringerii noastre acci-

dentale qi temporare, ci pentru c[ toate Marile Puteri

doreau ca noi sd facem pace. Practic, cedam sub pre-

siunea Europei, nicidecum sub presiunea Bulgariei.Pentru a se asigura de adeziuneamea la poli-

tica sa pro+6zboi, regele m-a plimbat in trdsuradeschisd prin tabbr6, ardtdndu-mi linuta ma\iald'impresionantd a militarilor, dupi care m-a dus si imiarate anumite experimente cu minele subterane. insitot ce arn vdzttt nu a frcut altceva dec6t sd-mi intS-reascd convingerea cd pacea era cea mai sigrird qi maiinfeleaptd politicd, in circumstanlele in care 9i Europa,qi lara noastrd se aflau de aceeaqi parte a baricadei. I-am spus atunci regelui cd tot ce imi ardtase m-a fEcutdin ce in ce mai doritor de pace.

in ajunul plecdrii mele de la Niq la Bucureqti,

o intdlnire a tuturor minigtrilor qi principalilor coman-

dan{i ai annatei s-a desfbqurat la palat, prezidatd de

rege. Am deschis lucrdrile qi am raportat Consiliuluisfatul pe care Marile Puteri ni l-au dat dupd care alrl

declarat ce credeam, qi anume cd trebuia si linigtimEuropa ftcdnd pace. Regele Milan a linut un lungdiscurs, in care a ardtat cd Serbia nu putea face pace

p6ni ce noua ei armatdnu i-ar fi scos pe bulgari afard

din Pirot qi i-ar fi aruncat dincolo de frontieri. A maiadhtgat qi ci acum noi eram de departe mult mai bine

25

CHEDOMILLE MIJATOVICH

pregitili decdt atunci cdnd incepusem rdzboiul, iar elimpdrt5gea credinla armatei c[ acum noi ar trebui sd-ibatem pe bulgari. Primul-ministru Garashanin s-adeclarat qi el in deplin acord cu vederile regelui. La fels-a pronunlat qi ministrul de Finanfe, VukashinPetrovi6. Alli miniqtri nu qi-au dezviluit sentimentele.Am fost izbit de faptul ci generalii au rimas Jdcufi,niciunul dintre ei necerdnd permisiunea de a spune ceg6ndeqte. Atunci regele a solicitat opinia coman-dantului-gef al armatei, generalul Horvatovici. El ainceput cu un scurt qi inh-un fel ironic hohot de rAs,cum ii era obiceiul, dupd care a spus urmdtoarele:

- Tot ce pot spune este cI noi acum suntemmai bine pregdtili ca la inceput qi cd, in consecinfd,avem astdzi mai multe qanse decdt aveam atunci cdndmdrqdluiam spre Slivnitza. in cazul unui rdzboi,armata iqi va face pe deplin datoria. Cu toate acestea,victoria este in miinile lui Dumnezeu! Am avutimpresia cd discursul generalului era lipsit de cildurdqi entuziasm, chiar de siguranld.

Regele Milan s-a simlit ?ndreptSfit s5 creaddcd minigtrii gi generalii prezen,ti erau ?n unanimitate deacord cu vederile lui, iar imediat* a formulat instruc-liunile pentru mine:

1. Prima dvs. insircinare va fi aceea de a pre-lungi negocierile, pentru a procura astfel c6tevasiptdmdni suplimentare, necesare nouS spre a necompleta pregitirile. Nu veli avea nici o dificultate cuaceasta, dvs. fiind un inndscut ,,bizantin".

2. Antnci cdnd noi vom termina pregdtirile, vd"vom telegrafia doar un singur cuvdnt,,Sad"**, iar dvs.

__O"OU discursul lapidar al comandantului-qef (n.a.).

Care inseamnd in limba s6rbd ,.Acum"(n.a.).

26