ION RUSU ABRUDEANU

NICATELE 111111EALULUI

FATA DE

SUFLETOL UECHIULUI REM

FAPTE, DOCUMENTE SI FACSIMILE

CARTEA ROMANEASCA;, BUCURE$T145.832

CARTEA

,

www.dacoromanica.ro

ION RUSU ABRUDEANU

iNCHINA ACEASTA CARTE, DREPT PRINOS DE RECUNOSTINTA DINPARTEA SA, CA ARDELEAN, MEMORIEI ETERNE A EROILOR SI

1NVALIZILOR DIN ARMATA VECHIULUI RhGAT, CAR' Cu ATATANOBIL AVANT 'SI-AU SACRIF1CAT VIATA SI 'SIAU SANGERAT TRUPUL

PENTRU ELIBERAREA ARDEALULUI DE SUB JUGUL UNGURESC.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Prezenta carie nu are nici o pretentie literara. Ea este destinatilsa de$tepte interesul marelui public cititor, prin panca par docu-mentará, asupra atitudinei $i actiunii anti-nationale, imprimataconducerii partidalui national roman din Ardeal, in tot timpulmarelui räsboiu european, de afire nefastal austro-fil Alex. Vaida,ca consimtimardal tacit, dar vinovat al d-lui Iuliu Maniu, eea-ceexplica' in mod firesc tinuta refractará politici lemeinicede unificare sulleteasca $i de consolidare nationald din parteapotentatilor ardeleni, ajun$i stapani pe guvernul tdrii.

In al doilea rand volunud de fat& prin cuprinsul lui, sintetizeaziirevolta $i protestal mea impotriva spiritulai de destramare,care Alex. Vaida i Iuliu Maniu, ca $i ceilalti exponenti ai parti-dului national roman din Ardeal, au adarnicit opera de intiirirea noulai slat intregit $i au compromis, zi de zi, prestigial $ibana re-pulatie a Romans ilor ardeleni in ochii fratilor din vechiul regal,cari cu data nobil avant $1 cu preful celor mai mari ¡elite de siinge$i avere au intrat in crancenul macel al lurnii, impin$i numai dedorinta stanta de a ne desrobi $i de a ne da $i nouci, Ardelenilor,putinta de a tr.& $1 a ne desvolta intr'o viaä libera i inde-pendenta. Este strigeital mea de indignare impotriva bratalizdriiuria$elor sacrificii aduse de vechiul regal pe altaral anillitii na-tionale, ca $1 impotriva nepriceperii, a lacomiel, a ingratitudinei,precam $i a tataror ofenselor aduse limp de 10 ani de ace$ti poli-lica,stri, improvizati prin forta imprejararilor, salletulai entuziast,generos, bun $i iertator al Româniet eliberatoare.

Ca roman ardelean, care de 40 ani trilesc pe pa mantul ospitalier,si binecuvlintat al vechiului regat $i am fost deci in masura saconstat $i sä veld ca pro prii met ochi tol efluxul situ de sinceradragoste $i patriotic interes pentru cauza suferintele fratilor meidin Ardeal, cred ca nimeni nu-'mi va contesta nici dreptul, nici

www.dacoromanica.ro

4

datoria, de a respinge pe calea denut $i hotárui, loateatacurile si insultele grosolane, ca care presa i arutmiti membrica pretentii de callara i educatie din particlal national nu 'Mee-teaza sä trateze de ani de zile-populatia a pe conducatorii politicial vechiului regat, necrufind nici macar memoria marilor sal tar-bafi de odinioarli, cari au de$teptat o nafie, au pica o tetra $i anmarit-o.

Din document ele sensationale ce voiu publica, ca $i din textulbro$urei clandestine, prefafata de Alex. Vaida, apdruta la Viena2n 1922 (anal incoronarii) sub titlul Ardealul Ardelenilor..."pe care o voiu reproduce in intregime in partea Ill-a a lucrariide fatii, se va vedea cu vOrf $i indesat cum au ¿n fries anii din-tre conducatorii mandrului Ardeal sá rilspanda caldelorstatornicelor sentimente frate,sti, ca $i jertfelor supra-omene,sti,pe car? vec'hiul regal le-a adus, con,stient, pe altarul realizariiidealului secular de anire a tuturor Ron-1,4,111°r.

Pentru moment, iata o mostrtl dintr'o mie: Insua Ion I. C. Bra-tianu, inteleptul $1 fericitul infapluitor al politicei instinclului na-tional, n'a scapat de a fi rastignit de ace$ti cioclii ai ideii nafio-nale. Gazeta Transilvaniel", vechiul organ ardelean, ajuns in po-sesia $i sub directia lui Alex. Vaida, scria ca neriqinare in numcirulsalt din 13 lanuarie 1921 urtnatoarele:

Numele d-lui Ion Briitianu ramane pe veci peeetluit cu rt4ineaaceasta, cu actul de trädare fata" de Banatul românesc".

Ion I. C. Brätianu, care plecase dela conferinta pacii $i parasisega vernal in toamna anulai 1919 tocmai din caaza a aliatii, printratalul de pace, nu ne.aeordau Intreg Banatul, conform ca dispo-zifiile categorice ale convenfiel politice incheiattl, la 4/17 August1916, In/re Romania $i Puterile Antantei, era taxat de tradator"de catre cine ai putea crede, stimate cititor? De catre cel mai veri-tabil tradator al intereselor romiltze$ti, cum voiu dovedi ca anlux de probe in cursul lucrarii mele , de catre Alex. Vaida,austrofilul incarnat, care indatil ce l'a batut norocul, in necunoa-sterea trecutului salt plicatos, sit ajunga, in Decembrie 1919, prim-ministru al Romaniei Mari, a adoptat repede politica de sdrutmina" $i a dat ordin reprezentantului d'atunci al Romaniei la con-ferinta pitch (d. general C. Coanda) sit semneze, in numele guver-nului ce prezida, tratatul ca ciuntirea Banatului faimoasaclauza a nationalitatilor

www.dacoromanica.ro

5

Guyer/1121 mull regretalulai Ion I. C. Brdtianu din 1921 nu fdceadecal RI ratifice, forfat, marea gre$ald comisii de Vaida in Decem-brie 1919.

De asemeni rdstigniri morale, din partea presei feird /Mu $i girdsaflet a partidului national, n'au fost scatifi nici nzarii luptdtori $ianimatori Take Ionescu $i pdrintele dr. Vasile Lucaciu, azi dispd-rufi dintre noi, nici incercalul comandant de armate d. generalAverescu, nici apostolul neamului N. Iorga, nici slujitorii ne-obosifi ai intereselor nafionale d-nii Vintild Brätianu, Ion G.Duca i Octavian Goga, cel mai valotos $1 mai talentat reprezentantal Ardealului de azi, cari tofi au luat o parte atilt de vie $i ln-semnald in marea luptd pornitii pentra Iiirgirea hotarelor fdrii $itriumful politicei instinctului nafional.

Cu tot desgustul, pe care 21 simt in sufletul mea, las sd maiurnzeze aci o noud probe)" de mentalitate ardeleand: Sever Bocu,acest vecinic pomanagiu al tuturor guvernelor romane$ti dela anal1905 Incoace, pe and era ministru al Banatului, Intr'an expozeaMalt In adunarea generalii a partidalui national din jadeful Timis-Torontal, finutd in ziaa de 26 lunie 1929,1$1 permitea el, nemer-nical, care considerd generafia de sacrificii a Romaniei de mur-därie a trecutului", scl se exprime astfel despre d. Vintil'a BM-tianu, ce fui partidului liberal:

Trecutul meu este mai românesc deck al lui Vintild Brii-liana. El, dacd n'ar fi mostenit ministerul, ar fi azi un inginer,care, poate, nu 'si-ar castiga nici painea zilnia, fiind-c5e lipsit de cap".

Ori-ce comentar este de prisos.Dacd mai adzug cd, in Noembrie 1927, child Cel Atotputernic

a chemat, pe nea$teptate, la salmi sdu pe acel, care fusese infe-leptul patriot Ion I. C. Bratianu, se feicea in anele pilrfi nizlefe alescumputui Ardeal dovada celui mai abject canibalism politic, trd-gandu-se clopotele din larnurile catorva biserici romdne unite"In semn de bucurie pentru disparifia tiranulai ortodox", cili-toral va avea jalnica oglindd a simfimintelor ce desonoreazd Ar-dealul alai fafd de vechiul regal, cat $1 fafcl de ilustra familie aBrätienilor, a cdrei viafd este, pentru orice minte luminatcl, intimimpletild ca Male actele mari dFn istoria desvoltdrii României mo-derne, it:cep/sir& dela 1849 $i pand In zilele de azi.

www.dacoromanica.ro

6

Cunosc prea bine resorturile suflete$ti ale imensei majoritali aRomilnilor ardeleni, stabiliti dinaintea rasboialui in vechiul regat,ca stt am magderea cä i ei, intr'un singar glas, rui vor intdrzia,dadi se va simli nevoia, de a-'$1 uni protestul lor at al mea impo-triva triailor sub-epigoni ai Ardealului de azi, ca.ri prin callaexcesiv al eu-lui lor, al unei megalomanii prost intelese $i ¿re-cule prin alambicul anei calturi ,si mentalitati straine, au crezutcred ea pot sa-$i aroge dreptul de a imprima RomAniel Mari nouiindrumari de viald, dupá calapodal .unguresc, ca au competinfd ne-cesard ca sä schimbe ei a$ezamintele unei fari stravechi, a Ordistorie n'o cunosc decal din gazete, daca o cunosc, a uneifari cu ideaban i bine stabilite $i care a fost in stare sa elibereze,cu spada ei, Ardealul de sub Urania Ungarilor, fard ca toli ace$tipoliticiani grlibili sa se glindeascd cá, jucdnd rolul unor mediocriHerostrafi, aruncd asupra mândralui Ardeal un oprobriu, pe carena-1 merita, $i o :vita lamina, care nu este $i nu poate fi ceaadevitratil.

Vechiul regal, infelegator, tolerant i dispus toldeauna la conce-siuni, când e vorba de fratii din Ardeal, le-a cedat acestora in doudrdnduri pasul intdiu la guvernarea in Decembrie 1919lui Alex. Vaida $i in Noembrie 1928 lui Iuliu Maniu. Din neferi-cire, s'a vdzut repede de toata lumea serioasa cá ei n'au paid re-prezinta ca pricepere $1 demnitate marile interese ale neamului,incredinfate cotzducerii lor.

Ar fi insci o eroare, dads' s'ar crede cti d-nii Vaida $1 Mania, ca$i ceilalli nzandarini prezumlio$i i imb.dcsili de o suficienta speci-fied mesianismului de la Blaj, reprezinM, prin cele cloud gavernariale lor, intreg aportul de maned, inteligenta, moralitate $i capaci-tate al Ardealului.

Toate categoriile i breslele sociale din farti sunt azi unanimea constata ea guvernarea de pomind a d-ion Maniu ì Vaida a in-$elal intreaga opinie pubiichí $1 a distrus lode nade/dile de maibine din partea partidului national, dar ea n'a putut stinge credintaca in Ardeal mai exista $i alte force intelectuale $i morale dealcele ale ghiftuitilor dr. R. Boil& dr. A.urel Dobrescu, Sever Bocu,Emil Hätegan, Tiberiu Vornic i alei efusdem farinae".

Personal sunt addnc convins ca in scuria vreme adevdrul $1 drep-tatea spuselor mele se vor verifica complect. Cdci, dupd canz phtMazi, Ardealul ne-a dat in politica farii elenzente de netagaduilli va-

www.dacoromanica.ro

7

loare, ca Oct. Goga, fratii Ion $i Alex. Lapedatu, generalul TraianRiowiu, G. Bogdan-Duica, dr. I. Lupa, dr. P. Groza, dr. Oct.Prie, dr. Silviu Dragomir $i alfii, tot astfel un viitor apropiatse va insarcina sii dovedeascg cii dincolo de munti mai sunt $1 altioameni vrednici, ca ravna de mimed, ca respectul adevarului isioric$1 cari, plz$1 la treabli, vor $t1 sa restabileascä banal rename $iprestigiul Ardealului de alta-data.

Ace$tia insä, este necesar sa se $tie n'au fient nici-odataparte din laboratoriul" nenorocitului archiduce Francisc Ferdi-nand, ande, Nina la asasinarea acestuia, se depanea o muncd exce-siva' numai pentru Intarirea Austriei caiolice $i impotriva României$i a intereselor superioare ale neamului rornernesc.

Ardealul, mandrill Ardeal, a avat $i el parle de dureroasa glo-rie ca tinzp de 7 ani, pad la izbucnirea marelui rlisboizt, .0 fiereprezentat in acest laboratoriu" destractiv prin Rlex. Vaida, acestgeniu Mu al intregei politice române$Ii ardelene dinainte $i dupiiilisboiu. Ca laborant in acest laboratoriu", Alex. Vaida pusla contributie lode puterile sale suflete$ti, spre a servi o cauzastilling ca total de marile $i superioarele interese ale neamalui,pentru-ca mai tarziu tot acest neam, lard' a-i canoa$te binetrecutulTlin de plicate, sa-Ilmpartligasca de o generoastz amnistie,Iticandu-1 prim-ministru al Romasniei intregite $i apoi ministra deinterne, cele mai 'Matte demnitati in slat, in care, departe de a-$ifi ariz'tat dragostea de a consolida marea opera infliptuita impotrivavointei sale, a pad tot posibilul ca s'o sllibeasca si s'o destrame,in tovarii$ie ca banal $i nedespartital sau prieten Iuliu /Ylaniu.

Din cele expuse mai sus, cititoral va lnfelege pe deplin ros/alaparifiei volumului de PP'.

Desigur, nu cu mima a$oarli m'am hotarit sii intreprind aceastamanca ingrata. Dar interesal adevaralui istoric, care va trebui sia$eze pe fie-care la local slat dupa merit, fiind mai pretios decalori-ce alte consideragiuni de fratie", ria itzgeleasa, a lost pentrumine mai puternic $1 mai decisiv dec0.1 toate ezitafiunile de ordinsentimental.

Sper cd generafille villoare vor acorda gestului mew valoareacavenita. Daca $i barbafli de talent, cari se vor simfi iademnati siscrie istoria critica' a marelor evenimente din trecutul nostril apro-piat, vor giisì in cartea de fata un material bogat $i verified,

www.dacoromanica.ro

8

os/-enea/-a mea nu va fi fost zadarnicd $i va forma pentru minersingura $i cea mai hrdnitoare rdsplatd.

* *

0 lucrare ca caracter istoric nu are nici o valoare, dacd n.0 at-prinde documente indisculabile ca privire la chestiile, de care seocupd. Istoria este martora vremilor $i lamina adevdrului =ma(

expunerea faptelor se bazeazd pe realitd fi documentareneindoelnice.

Acest deziderat a fost conductilor $i pentru mine. Spre a-1 in-deplini, am reicolit diverse biblioteci: la Bucure5ti, Cluj, Sibiu,Caransebq, Budapesta etc. Roadele au fost din cele mai mul(a-mitoare.

N'am totu$i pretenfia de a spune cä plicatele Atdealului lafd desufletul vechiului regat, de/-a rdsboiu $i pânä azi, stint toate in$irate-$i analizate in carlea de fafd. O asemenea opera ar necesita volumeintregi. Pot Insó afirma cif ea este pcind acum cea ntai compleeld$i mai documentatd. Restul numai dupd un limp mai indelungat$i ea o migliloasd Writings' se va pu/-ea aduna, in tnarele iteresal istoriei nepartinitoare.

Fdrd mndoialá, multe din documentele, ca care cititoral va facecuno$tinfid, sunt extrem de interesante, usturdtoare, gray"? $i con-cludente ca pri vire la conduita anti-romlineascli a unora din/-refactorii conducdtori ai politicei ardelene din preajm,a $i din iimpulrdsboiului, devenifi tolua in Rome» tia Mare i generoasli cei ntaipretenfio$i ai ei profitori.

In fruntea tuturor acestora figureazd, bine infeles, frondeur-ufAlex. Vaida, din al cdrui cap habsburgic" a pornit toad otra vapoliticei ardelene dintre anii 1907-1918, ca i loa/-e relele, decare s'a resimfit $1 se resimte Inca politica internd a Romdnieiintregite. Aida' jduesc insli cà in viitor, dupd-ce cercurile hold -riloare din politica Romliniei vor lua cuno$1infd de loa/-e acteledestdinuirile din volumul de lap, ca privire la activitatea anti-nafionald ,si criminald a acestui pretins mare patriot" de azi,vor $ti indice drumul unei retrageri penitente, ca sa r.-$1nt.ai permitd in PO studenfimei universitare sti-$1 la aere a elface parte din generatia, care a sfaramat hotare, iar nu geamuri"

De-odard cu scoaterea in relief a atitudinei dubioase a pariidaluinational roma'n fafd ca politica instinctului national a vechittlui

www.dacoromanica.ro

Q

regat, care formeaa obiectul principal al acestei lucrari, an socolitca ar fi necesar $1 instructiv, mai ales lata ca pretenfia nesa'bultaa unor frunta4 ardeleni de a conduce ei, in preponderen ta, des&nele noului slat roman, sa pun sub ochii acestora un manunchiude cunostinfe istorice, care sá le serveascti ca un soiu de merindesufleteasca in cariera politica $i in nemäsuratele Ion aspirafiuni,insistand, mai ales, asupra giganticului aport al vechlutui regalIn marile evenimente, care au precedat $i urmat reisboiutui nostrude intregire national?".

Acesta a fost gandul mea initial. Intinderea ci complexitatea ma-ierialutui privitor la aceasta parte a istoriei trecutului nostru arnecesita ins& volume intregi $i nu acesta este scoput carfilde lap'. Daca voiu mai avea zile, sper sil umplu $i aceastä lacuna!,devenita necesard in imprefurtirile create de piedicile ce se punnoului slat roman in drumul salt spre consolidare. Piin'atunci nzavoiu margini ca, in prezenta tucrare, sti ating numai in treaditpartite mai importante din nazuintele seculare $i permanente aleRomaniei de eri de a veni in afutorul frafilor no$tri din Ardealpanä la ultima $1 mareafa elapii a rasboiului de intregire nationald..

Din rezumatul succint ce va urma capitole, cititoriise vor putea totu$1 lesne convinge cä nimic nu indritue* pe frafiiardeleni, molipsiti de anturagiul vitiat din lurid d-Ion Vaida

Maniu, sa ridice pretenfiunea de a conduce ei, in re-hile ale Romaniel $i inchipue ca o $1 pot indeplinl cufolos pentru far& Pentru aceastä nes pus de grea sarcinii se maicer, pelage-I pricepere $i bun simt i peiângá doctoratul in jura"dela Budapesta sau Cluj, o cultura genertila $i o temeinicanoa$tere a istoriei Munteniei fi Moldovei, care, prin unirea lor.dela 1859, ne-au dat Romania midi de eri, iar aceasta, gratielepciunei conducatorilor ei, Romania Mare de azi. Lipsa acestei.elementare, dar imperative culturi politice, s'a dovedit cu prisos-

Inca ca incalculabile pagube morale $i materiale! in gayer-narea lui Vaida din 191911920, ca $i in cea de pomind a lui Maniudin 192811930. Bani grei, cari insumeaza miliarde, s'au cheltuitdin vistieria far ji cu barbieria din laboratoriul reformatoric alacestor doi Herostrati.

Dupa mine, cea mai folositoare i mai urgentä lectura pentra totiacei politiciani ardeleni, cart i,si permit sa-$1 la azi aere tutelareasupra vechiului regat, sunt in prima Unie Letopisetile" vechilor

www.dacoromanica.ro

lo

cronicari munteni i moldoveni, apoi Analele parlamentare", in-cepad ca Divanurile ad-hoc din Muntenia $i Moldova, infiintateprin art. 24 al tratatului din Paris (1856), care vorbese ca aid&su fiel despre viata politicd din cele cloud Principate romdne$ti insfortlirile lor generoase $i nationale pad la unirea din 1859, apordespre rtisboiul ruso-romlino-turc din anii 1877178, despre ridi-carea Rondiniei la rangul de regat din 1881 $i in sfar$it desprebate evenimentele, care au intiltat prestigiul Romdniei $i au pre-gala calea intrtirii in rtisboiu, in August 1916, impotriva Austro-Ungariei, mama noastrA a tuturora", cam se exprima dalasziarul Unirea", organul mitropoliei din Blaj, in numaral WU 79din 4 August 1911.

Dacd Letopisetile" $i manual ele de istorie mai veche trebue-cdutate pela librdrii, in schimb Analele parlamentare" stau gra-lull la dispozitia tuturor deputatilor $1 seruztorilor in bibliotecileCamerei $i Senatului, a$teptiind ca .aviditate sil se vazd onorate $iconsultate de parlamentarii nouilor pro vincii alipile, atat de pliniunii de ei Insisi. Dar oamenii fijad ocupati ca treburi mai rentabile,add cd, odatá ajun$i in Dealul Maropoliei, ei rut insenzneazd, Prdaceastd culturd polilicá, decdt o umpluturd regulameniard, un sim-plu numdr, cum stint pasagerii camerelor dela Hoteluri.

Spre a inleitura, mdcar in parte, acest neajuns, am luatpra-mi sarcina de a condensa in acest volum partite mai esentialedin istoria vechiului regat, in legdturd ca relatiile $i sprijinul acor-dat de ella toate timpurile Roma ilor din Ardeal, atilt de iubittde toad suflarea Romania de eri $i de azi.

In acela$i limp s'a impus atentiunei mete $i piles de a ilustra,pe seama cititorilor din vechiul regat, prin dovezi indisculabile,politica austro-fila sau habsbutgind, pe care an dus-o veacuridearadul fratii din Ardeal in detrirrzentul din ce in ce mai pti-gubitor al politicei instinclului national, sin gura politica ma tui-toare, care a incoltit $i s'a desvollat pe pdmatul liber al vechiuluiregat, pad in anul 1916, cad '$i-a pus insd$i existenta sa in jocnumai de dragul Ardealului $i a realizdrii Intregirii nationale, pecare Alex. Vaida $i Iuliu Maniu o visa $i ei, dar lucran s'o vazdindeplinitd sub sceptrul Habsburgilor, nu sub dinastia natioludizaida Hohenzollernilor din Romania, pe depth; identificatti cu taateaspiratiunile slinte $i legitime ale neanuzlui romaesc.

Manca, la care m'am supus, n'a fost tocmai u$oard, aci a ire-buit sti-mi reimprospeitez cunostinta Umbel mag. /dare $i sil cilesc,

www.dacoromanica.ro

11

in/re al/ele, $i desbaterile Parlamentului din Budapesta, apdrute inOrszággyillési Ertesit6", suplimentul Monitorulai Oficial ma-ghiar, care apare sub titlul Badapesti Közldny", precam $1 o in-treaga literaturd de räsboiu post-belied, aparata in limbile ger-mand, ungard $1 francea. In tot materialul cales, am cautatfilt cât mai bine documental, obiectiv $1 impartial. Daca pe ici-colo a trebait set' descriu i sa caracterizez faptele pe numele loradevarat, n'am fdcut-o nici din una, nici din spirit de pallid.Gilndul, de care m'am condas, a fost in prima linie sa redau eve-nimentelor suflul lor adevarat, scotand adevdrul la iveala prinfiltral discerndmOntulai istoric.

* *

E posibil ca unii cititori zicd $i poate ca drept cavOntcd nu e lacru /ramos, nici politic, de a mai vorbi $i ma ales de astdrui sii se mai vorbeascd despre la$itatea moral/i, de care audal ata/ea probe unii dintre conducatorii fratilor ardeleni in timpulriisboiului mondial, ?wide i dupd intrarea RonuIntel in actiane.

Exact de aceia$i pdrere am lost $1 eu ani de zile dearOndul, catoate ca toate e$irile violente, lipsite$i de eleganta $i de bun simt, arancate de /mil deputati ardeleniIn /ata barbatilor politici din vechiul regat, ca toatei inventia$i par vaid-istd" a cavatulai de regätian", cu toate epitetele deCiocoi", Greer, Bulgari", Greco-Bulgari" $i Tigani", asvar-lite in plin Parlament, in discutii partkulare sau in presd, lardumbra de spirit sau talent, in obrazul colegilor lor din regal, caload merztalitatea ungureascd, unilaterald $1 antipaticd, ca toadnepregatirea, nepriceperea ci saderile, pe care o convietuire mile-'lard, cot la cot ca Ungurii, a impregnal malle sullele ardelene,fal$ificandu-le adevdrata lard sulleteascd.

NW $1 presa afilialli politicei guvernulai Maniu a rdmas scan.-dalizata de limbajul birgiresc ci lipsit de &laical/lined; intrebaintatmai ales de ziarul Patria" din Cluj, organul oficial al parliduluinational din Ardeal, care, in numdrul sdu din 5 Aprilie 1930,improa$cti vechiul regat ca sageata epitetului de greco-tigä-nime", etc.

D. Pamfil Seicaru, directoral ziarulai Curentul", respingea innumaral sdu din 19 Aprilie ca urmaloarele cuvinte energice aceastiiprofanare:

www.dacoromanica.ro

12

dau seama confratii dela Patria" cd profaneazd unele senti-mente, pe care, dacd nu le impartAsesc, oricine este obligat sd lere§pecte...

.... Greco-bulgdrimea vechiului regat, FanariotiL Tiganii regateni? Nu sepoate oare sd sfarseascd °data aceastd improscare cu insulte, atuncicdnd este mai necesar ca oricdnd sa porneascd tocmai din lirdealsemnul cuviintii si al iubirii pentru acest vechiu regat, care nu acceptdsd 1-se denumeascd isbucnirile de durere legitimd romdnism greco-bulgar? Dacd un moment confratii dela Patria" si-ar face un examensever de constiintd, sunt sigur cd s'ar rusina de aderarea la metodainvràjbirii romdnestil"

Tot atunci ziarul Cuvantul", de sub directia d-lui Nae Ionescu,scria:

...Greco-bizantino-tiganimea, pentru a epuiza intr'un singur cuvin-tel intreaga gamd de argumente deslAntuite impotriva ori-cdrei ac-tiuni, care debordeazd capacitatea de rezistentla a politicianilor ardeleni,insemneazd, ide obiceiu, ca continut, o simpld injurAturd de mama saualtceva similar. Nici un fel de alt continut nu'i-se poate da...

...D. profesor N. lorga, la un moment dat, a putut sd-si aminteascdglorios de picAtura de sdnge bizantin, pe care o are in vine, WA stifie mai putin prin aceasta reprezentantul simbolic a/ sufletului nostru.national. Pot oare voinicii cu pricina, excluzánd aceastd picAturd desdnge, din cultura lor, sd calce pe urmele acestui mare dascd1 de sensi-bilitate romfmeascd? Si este deajuns atata pen tru a fi roman si mal ales.un bun si folositor roman? Nu, bine inteles I

...Si atunci, iatd cum o simpld incapacitate de vorbire 5i de exprimarein limba folositä mai mult sau mai _putin cotidian, cu titlul de limbdmaternd, poate creia un cuvtint si cum un cuvAnt poate fi lipsit decontinut, uscat, chircit si tdiat de legAturile necesare lui cu minteacu sufletului omului, ptind la reducerea lui la rolul interjectiei primi-tive, animalice, a proniatelor cu coadd rdsucitd incti pe crengile co-pacilor pAdurilor primitive. Sunt simple cuvinte voinicesti".

Dar pentru a ilustra $i mai mull iragica mentalitate a unoradintre intelectualii ardeleni, las sd urmeze aci c'dle-va randuri din-tr'o corespondentd, pe care o gdsesc publicald in ziand Ordinea"din 19 Aprilie 1930 i in care se relateazd cum se exprima latren un senator national de-ai d-lor Vaida $i Maniu:

...La statia Rug, s'a urcat in vagon un parlamentar guvernamentalde Somq, ludnd locIntr'un compartiment, unde se aflau doi domni

si o doamnd.Tot timpul cat a durat drumul dela Rag la De/, parlamentarul a

desvoltat o adevdratd conferintd.

www.dacoromanica.ro

13

Ca sa ne dovedeascd nationalitatea sa de román, a vorbit numaiin limba maghiara. Si-a inceput conferinta Cu o asprd critica la adresaliberalilor, necrutAnd nici morlii nici chiar pe Ion I. C. Brdtiatut,celor vii adresandu-le insulte si blesteme. Parlamentarul in chestieera si preot.

Dupd aceea a inceput sA analizeze situatia din partidul national-tdrAnist, incept:1nd cu cdinele dela justi(ie", d. lunian. Acesta ne-afdcut mult rail, nu ne baga in seamd si nu ne-ascultà nici o rugare.Dar bine cd am scdpat de el. Ca sa ne dovedeascA dreptatea ce o avea,ne-a spus ca a intervenit chiar el pentru cineva dela tribunalul Salagia,unde era ,,un alt aline de regdtean". Acesta a fost inaintat la Curteade Apel din Oradea, dar in locul lui a fost trimis alt cdine de regd(ean".

La un moment dat acest parlamentar guvernamental a isbucnit astfel:,Vom scilpa In curdnd si de regtiteni, ctind vom avea autonomia Ar-dealalui, did atunci nu vom mai avea nevoie de el $1 nici ragenu ne trebue!"1).

O mentalitate identicii am avut tristul prilej s'o constat personal,vara trecutd la balle Buzia, i la un alt parlamentar national:depatatul dr. Mihai Pop din Satu-Mare, deasemeni unit". Con-tagiunea e mare, dacd nu chiar generaM, in saul credinciosilorbisericei unite" ca Roma.

Cu lode aceste addnc jicnitoare accese de dragoste ardele-neascd", care, dela 1920, and Alex. Vaida a aruncat in fata func-tionarilor trimi$i din vechiul regal in Ardeal epitetul de lichele",de$i multi luptaserd pe front $i erau distin$i ca crucea ordinaluiMihai Viteazul", se inmultiaft In pro gresie aritmeticii, demulle-ori mi-am zis, ca ardelean, cui °data înfáptuitä Rom4-nia Mare, ar fi nedelicat lucru din parte-mi, ba chiar o cra-zime inutilä, ca In loc sd scuzez toate acesle lipsuri ale fratilor,de care e vinovatd numai vi/regia soartei noastre de páná mai eri,ca in loc de a fi buni $1 toleranti, In loc sui rahuirn ca totii sil ne.canoa$Ienz mai deaproape, sui ne iubim $i stimdm, In loc sd nebucurdm de marele $i istorical act al unirii reale a tuturor Romd-nilor, puniind toatá mima $i toate fortele noastre comune, spre acontribui la consolidarea noalui slat intregit, in loc de Maid aceastdmundi constractivii $i sil ne etaldm lipsurile $1 sllibi-cianile, sil ne hulim i ponegrirn reciproc, factindu-ne de r4sulUngarilor $i al tuturor strdinilor.

1) Senatorul vizat de corespondentul ziarului bucurestean pare a fipreotul unit" Aurel Biltiu, mare aderent al lui Bacchus.

www.dacoromanica.ro

14

Ap am meditat eu in adancul con,stiinfei mele ,si ap am si pro-cedat ani intregi. M'am stdpgnit i mi-am invins an de an revoltasufleteascd, de care eram cuprins in /ala multelor nemeritatelorofense, pe care Ardealul d-b, Maniu i Vaida le aducen su/lela/identuziast, nobil ci pdrintesc al vechiului regal. Sufeream in mine

ceam, speriind mereu o schimbare in bine, care va aduce oatitudine mai civilizatd ,si mai fraleasca din parlea intelectualilorardeleni, inregimentali in partidul nalional, PM de asa zi,sii re-g6teni".

Ca dovald cá a,sa am procedat, las sa urmeze ad cate-va ran-duri scrise de mine, la 1921, in volumul meu intitulat: RomAnia

räsboiul mondial. Contributiuni la studiul istoriei fasboiului no-stru, Bucuresti, Librária Socec, 1921", la pag. 509, capitolul XX.Sub tidal Un cuvant sincer catre fratii din Ardeal", *earnurmdloarele aprecien:

Consider drept o datorie sufleteascd ca, de incheierea acestei lu-crdri, sa adresez un ultim si sincer cuvant fratilor mei din Firdeal, artt-tfindu-le, pe baza unei indelungate experiente de ziarist practicatd in ogo-rul national cu inimd si cäldurd timp de 30 de ani in presa din Bucure,Ft1,cum trebue sd priveascd ei mdreata operd de azi a, Romaniei Mari, aceastdadmirabild piramidd, ridicatd din voitele jettfe ale neamului nostru,ditd din sute de mii de trupuri si sfintitd cu un potop de suferinte, delacrimi si de siinge.

Mormintele modeste ale parintilor i stramosilor mei din cimitirulAbrud-Satului sunt mdrturie cd rándurile acestea sunt esite din sufletulleal si entuziast al unui ardelean, care azi, cdnd s'a facut dreptate neamu-lui románesc, nu mai are altd dorintd decdt aceea de a vedea cd armoniasi !mina intelegere domnesc intre fratii sdi de acelasi sAnge.

.Dacd aceastd armonie binefacatoare ar stdpdni toate inimile románesti,desigur cd rAndurile de fat'd nu 'si-ar mai avea niel un rost. Dar, dinnenorocire, nu este asa. Mai mult ca oricand, pizma si ura s'au vdrilt intrenoi azi, cand al/ern atid de mult de hicru, atal de multe de indreptatsi de curdtit, cand ne sta inainte o operd imensd si pe care nu o vomputea duce la bun sfdrsit cleat prin colaborarea tuturor fiilor nearnuluinostru.

,,lata deci scopul acestor randuri: Sd ne reculegem, stt ne revizuimcon.stiintele si sd ne asezdm pe muncd serioasd pentru consoltdarea Ro-mfiniei intregite. Oricare ar fi fost pdrerile unora inainte de rdsboiu sioricare ar fi invinuirile, pe care ni-le putem aduce unii altora, sd incestdmodatà cu recrimindrile si sd nu ptingdritn memoria a ceea-ce a fost frumossi curat in acest rdsboiu, sd nu aruncdm umbrd asupra urmei luminoase,care a rdmas dupd ansul.

www.dacoromanica.ro

15

in aceasta privinta ma adresez in special iubitilor mei frati dinArdeal, cari, amestecandu-se in luptele dintre partidele politice din regatpe tema rasboiului de eliberare, comit, din netunoasterea reala a impre-jurarilor, greseli nepermise i aprecien i nedrepte".

Asa am inteles eu tactica, pe care trebuia s'o urmeze dupd rds-boiu toll Ardelenii, fie cei locuiau in Ardeal, sau in vechiul regid.De dragul acestei lactice de pace si fratie 'mi-am infranat de

pornirea de a reactiona impotriva ingratiludinei si atacu-rilor nemeritate $i de mulle ori infurioase din tabc7ra partiduluinational ardelean lap de bilrbatii conducdtori ai vechiului regal.Ori-ctzt eram de scarbit, am trecul ca vederea ci peste eleganta delimbal a d-lui Vaida, care, in 1921, aruncase majorild(ii din Ca-mera averescand epitetul de plosnite" sub forma cd s'a luptatel cu tigrii. dela Budapesta, necurn cu plosnitele dela Bucuresti",iar in Camera liberald din 1927 isi pierduse infratata simtul depudoare, Inc& dela indltimea tribunei parlamentare trimetea in-treaga majoritale In P(ortul) M(arsiliei), adicä chiar acolo penade iese ori-ce umand in primul el drum spre viata pli-manteand.

51, Doamne, ate lacran i dureroase n'au mai auzit urechile melesi n'au mai vdzut ochii mei pall in clipa, cand, desgustat $iprofund revolt& de aspectul hidos, pe care li da politi-cei rotainesti elementul ardelean, reprezentat prin partidul na-tional roman, m'am hotiirat sii pun mana pe condeiu, sä protestez$i sil scot .itz relief celebritatea eftind a unor iezuiti, idolatrizati depoporul ne$tiutor, naiv i lesne crezdtor al mandrului Ardeal!

Insu$i faptul cd ilustrilor beirbati ai neamului, ca Ion I. C. Bea-tianu, Take Ionescu, generalul Averescu, N. Iorga, Ion C. Grd-disteanu etc., nu peat cinstea de a li-se alert candiclaturi, laprimele alegeri parlamentare, in Ardealul atat de iubit de ei $ipentra a cdrui eliberare au luptat, au suferit $1 auincdruntit,ar fisuficient ca sd zugräveascil in culori ce nu se vor $terge nici-odatdintreaga nzentalitate politicd, nationald $i eclucativd a desrobitilorpusi in fruntea faimosului consiliu dirigent. Acestei mentalitdtinenorocite si de origine pur did a fost mo$tenitä dinlaboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand se datore$te silozinca archi-stupidd din 1921: Ardealul al Ardelenilor I", cd-reia, in 1922, Vaida a tinut dea expresie si printr'o brosurd-criminalii, de care m4' voiu ocupa pe larg in cursul acestei lucrdri.

www.dacoromanica.ro

16

Dar refuzul condamnabil $i monstruos de a nu participa, inOctombrie 1922, la serbdrile Incorondrii primului rege al Româ-niei intregite dela Alba Julia, dupd-ce acela$1 partid national ro-ndat a Putt sd fie reprezentat, in Decembrie 1916, la incoronarearegelui Ungariei Carol IV dela Budapesta prin Insu# d. dr. Teo-dor Mihali, pre$edintele clubulai parlamentar roman? Dar scanda-lurile degradaioare din Camera $i intrebain(area gazelor asfixianteca prilejul discatiei constitufiei din 1923? Nu este criminal oare$i pactul incheiat la sfilr$itul anului 1925 de ceitre d-r Aurel Lazardin Oradea Mare, ca reprezentant al partidului national, ca coma-n4tii din fard, deci ca agentil Moscovei, pentru ducerea unei lapteconcentrice $i unitare impotriva guvernului prezidat de Ion I. C.

BrAtianu, concretizatd in 11 punce, destinate la subminarea in-tregei noastre organizatiani de slat?

Sii mai pomenesc $i de gestul incalificabil al senatorului nafio-nal dr. Alex. Aciu, azi prefect de Sälagiu, care,in plithd Cameralde-putatilor (1925), ande n'avea dreptul set* vorbeascd, 'i-a aruncat infatit marelui romiin $i profesor N. Iorga calificativul obraznic deGrec"?

Am ¡recut totu$i ingrijorat $i indurerat peste bate actele anti-patriotice $i netzblitiile lipsite de logic?", ca 4 peste toatei incohe-renia vorbelor $1 faptelor d-lor Maniu, Vaida $i a discipulilor lar.Am let'sat mereu condeiul sti odihneascd, zicanda-mi:

D-zeu e mare, bun $i induridor. Poate o sei-i Indrepte $i perilteicitii mei frati din AreLeal!

A venit insei un moment cdnd fra`na sldbea $1 nu htai prindea.Demagogia desmeitatii $i primeldioasii din ultimii ani de opozitie apartidulai national, care a culminat in adunarea dela Alba Julia(6 Maiu 1928), dar care pulse adevdrate ravagii in mi/local WA-nimei ardelene prin otra va ce se varsa zi de zi in sufletul ei naiv$i credul lard de oamenii vechiului regat, cari erau prezentati inculori mai negre decdt tiranii unguri, mi-a umplut sufletul de des-¡tilde/de $i de indignare. Mil intrebam mereu:

Ce impulsuri demonice, ce forte apocaliptice imping pe fra-(II mei pe acest drum al pierzeirii incon$tiente?

MINI =lid blitaie de cap, am deslegat insfeir,sit $1 aceastd e-nigm4, care mi tortura intr'una: Cauza reald era: habsburgismul sauaustrofilismul, introduse in special de Alex. Vaida, laborant $i in-formator asidua in laboratoriul" archiducelui Francisc Ferdinand,

www.dacoromanica.ro

17

toate sufletele romanesti din Ardeal, atat din orase, cat si delapra. Numai aceasta molima politica, care, ca tot tratatul dela Tria-non, mai dainue,ste i imbrobodeste Inca cape/ele unor anumifiArdeleni, este cauza tuturor relelor ce compromit cea mai stralacitavictorie a neamului. Gratie numai, su/letal animator, vecinic pri-mitor si duios al vechiului regal, care a lmbratisat In toate vrema-

cu data caldura frateasdi pe toti emigrantii Ardealului pandla fericitul rezultat al anirei politice ca patria mama, a putut fiani dearandul ranit si batjocorit, iar cei mai distinsi barbati deslat ai micei Romeinii, autorii politicei triumfatoare a instinctuluinational, terfelifi si prezentati ca antreprenori ai unei glorii efline.

Totusi am reusit, ca grea, ce e drept, dar am reusit sa mai /infrtina "itz loc si sa nu lovesc Ma in iubitii mei frati, cari devekleala4din ce in ce mai bataiosi, mai gird' rezerve si lard strata la gurtt.Imi ziceam:

SA' mai astept, ca sa-i lucru pe toti patriotii", caricereau, la Alba lulia, guvernal ca preful revolufiei si al uneiexpeditii fasciste spre Bucuregi, la care frica de ridicol 'i-a facutinsa sa renunte In ultimul moment!

In sfarsit, mutt asteptatul si fericitul eveniment s'a intamplat.La 10 Noembrie 1928, Iuliu Maniu era sef de gavera, tar Alex.Vaida, nzinistru de interne. Tara era data pe tnana a doi Romaniuniti" de con fesiune, esiti din scoala apostolicil a Habsburgis-

ca Maki vecinica lui pomenire.Sa nu se creada cá, fiirzd ortodox, vorbesc astfel din ura ce asi

.nutri-o Iota de Romdnii uniti". Departe de mine acest gaudmeschin si antinational. Eu m'am Invii(at sii iubesc si sà stimez peloti bunii Ronzani, fie ei ortodoxi sau uniti". Sant insa un ad-versar neimpacat al acelor Romani unifi", cari Intaiu lucreazdLa uniti" si numai in al doilea rand ca Romani. Pe acest saltde Romani îj consider ca un ferment de disolu(ie nafionala si,dupli intima mea convingere, din categoria acestui /el de Romhniunifi" fac parte Alex. Vaida Iuliu Maniu. De altfel cititoralse va putea lesne convinge si el din noianul de dovezi ce cuprindevolunuzl de PIN.

Curand clupil formarea guvernalui national-Nriinesc, prezidalde Iuliu Maniu, am vazat noul minister era lovit dela incepaitde o traicd infirmitate de nastere. Neputinta organica a d-lui.Maniu i a colaboratorilor sal de a se incadra In conceptia de pa-

Ion Rusu Abrudeanu 2

www.dacoromanica.ro

18

irie, m'a fi1cul repede sit' ma con ving Mai dreplate avea d. Oct.Goga, cand imi spuneg ca In laboratoriul acestor oameni este com-plect absentei ideia de stat din preocuplirile, care ii agitii In viatapublica', $i ra urmaresc incon$tient, ca an sentiment de du$manieatavicii, insu$1 aparatul puterii de stat, chiar $i alunci când este inmainile lor.

In fata acestui pericol nafional, era imposibil sa mai reziste muttincercala mea frând sufleteascd, "Rai ales and m'arn convins aace$ti incon$tienti ocupanti ai vechiului regal aveau la pasivul lortapie de evidentä desfrdmare nationalii, ca cele urmelloare:

Au practicat dela incepalul gavernarii lor un marcat conf esiona-'ism militant, reluand firul persecutillor habsburgice impotrivareligiei ortodoxe dominante $i a instilugunilor ei, In scopul de afavoriza biserica greco-catolicii sau unita" a Blajului;

Au votat $i pus In aplicare o no.uti lege administraliva ca ten-dinte MN regionaliste, care sil duca la destramarea unialtii sta-(alai roma, chelluind in acest scop 21/2 miliarde lei angal dinbudgetul sftaituit al etirii;

Au compromis Regenta prin introducerea putin elegantii $i in-drazneatii in sanul ei a unei rude a lui Alex. Vaida i Mihai Po-povici, cu gandul de a o transforma intr'un fel de consistoriu do-cil $i sectar dela Blaj;

' i-au permis sa persecute pe functionarii regtiteni" $i sli mal-trateze, din ordinal instrainatului ministru de interfte, plinei $i peinvalizii de reisboiu, cari 2$i cereau drepturile, Incälcate In pi-cioare de guvernul lor, care in acela$i timp imbuiba, gratie con-cursulai interesal al lui R. Boi16, nepotal d-lui Maniu, ca pensilde sute de milioane anual pe functionarii anguri, cari refuzaserd inre petate randuri sa depunti juriimiintal de credinri statului roman;

Au infiintal in Ardeal faimoasele cele de voinici" pentru apd-rarea onoarei guvernalui", deci a batliu$ilor, destiineali de maltde partidele politice din regal;

Au lmpuscat in mod stupid $i criminal, la Lupeni, 30 de munci-tori nevinovati, spre marea salisfactie a comuni$tilor, aliafii gu-vernului Maniu;

Au dal pe coloni$tii macedo-roma i din Cadrilater pe mana Bul-garilor, spre a-i schingiui i a le lu,a primaturile date In stäpfinirealor de guvernele trecute;

www.dacoromanica.ro

19

Au lasat elementul romanesc din Buco vina prada uneltirilor agi-tatorulai ucrainean Krakalia;

Au aprobat gestul ticalos al primäriei ora$ulai Hateg de aschimba denumirea stradei Ion I. C. Brátianu prin acea a fostuluiprimar maghiar Musvángi, care, neputtind suferi tovetra$la por-cilor de Valachi", s'a retras la Budapesta;

Au respins aprobarea deschiderii colectei pentru ridicarea unaimonument marelui Ion I. C. Brätianu in ora$ul Câmpulung (Mus-cel), de unde au indepartat pariez i bustal ce-1 avea;

Au furnizat zi de zi probe neindoelnice despre politica tor dedestramare refuziind de a pune mana pe mis/re, sprea a$eza i ei o caramidli la edificlul noului stat romaln, $1,1 datid

drumul apetitului milenar;Au dus peste tot o politica' de invreilbire, in loc de a imbrtifisa p

politica de dragoste $i unificare sulleteascli, singura, care ar fiputut sa- mai atenueze intrit catva,in su/le/ele desiluzionate, efecteleravagiilor foamei milenare.

Set mai amintesc oare $i de ne mai pomenita risipa budgetarticu a$a numifii plimbdrefi" ai regimului Maniu, dintre carisingur, d. I. Lugoganu, se spune cá ar fi cheltuit intr'un an $1 10luni de guvernare fantastica sumli de 80 milioane lei? Sau desprescandaloasele comisioane de zeci $i sute de milioane, incasate dediferifi partizani favorifi ai guvernului ca prilejul instralarii

statului (chibrite, telefoane, etc.)?laid atatea $i altitea motive puternice, sub greutatea carom

'mi-am zis intr'o zi:Destul cu considerafiunile i menajamentele post-belice, care

indestaseril condeiul in mail! M'am infrlinat destul, pentru-cape tofi ace$11 laboranfi, saraci ca duhul, mici de fapte, dar mari depatimi $i de stomac, sei nu-i cunoasca lumea in adevarata lor lu-mina!

latii, pe scurt, ceea-ce m'a calduzit ridic valul ce-'mi chinult4sufletul in Were $i sil dau drunuil sentimentelor mele de romanardelean unificat, sil dentasc pe tofi acei frafi ai mei din Ardeal,cari na numai ca n'au aval credinfa in posibilitatea infiiptairii Ro-ma iei Mari, dar au complotal ei ins4i in anticamera Habsburgilor,au redactat memorii ceitre guvernele du$mane impotriva mareluirege Ferdinand: I $i a fire$1ilor nazuinfe de unire a blurt». Rom4-nilor infro sin gura faret, pe care, prin' toleranfa ci buntitatea

www.dacoromanica.ro

20

excesiva' a vechiului regal, au guvernat-o timp de 2 ani dupti sis-temul contelui Tisza, tratand pe desrobitori ca pe ni$te simplicucerili $i odrasle ale Bizantiului!

Nici raposatii politiciani bulgari Stambuloff, dr. Grecoff, Nace-vici i dr. Stransky, cari pe plimeintul Romaniei, ca ajutorul i san-gele ei, '$i-au faurit libertatea nalionala, infiripand regatul Bul-gariei de azi, nu au dovedit fata de gen eroasa Rontanieingratitudine $i lipsa de educalie politial ca d-nii Vaida i Mania

ceilalfi tovara$i ai lor din clip a, in care au ajuns, in Noembrie1928, gestionan i ai intereselor farii.

Aceasta este adevarata raliune a apariliei volumului de MN.

Din studiul istoric ce urmeaza $i actele care 11 insolesc, cititorutva vedea cat su fiel, cat nobil avant $i cate jerife a pus in batevremurile vechiul regal ca sa ajungem.la marea apoteoza a Ro-maniei Mari de azi, apoi cum nici-odata d-nii Maniu i Vaidan'au cerut sa' fie desrobili, urmarind $i azi in taina s'A se rupà dektsafull patriei mame, $i insfar$it motivele de Malt ordin moralnatiorutl, pentru care imensa majoritate a Romanilor ardeleni, stet-

ntai de mull in vechiul regal, sunt adversarii cei mai d4rziai direcliei nenorocite imprimata partidului nalional de clitre ceidoui Herostrali: dr. Iuliu Maniu i dr. Alex. Vaida.

,Stiu prea bine al azi, allit d. Maniu, cat $i fostul meu coleg deliceu, Alex. Vaida, dupa guvernarea de pomina, az care au com-promis pentru multa vreme burial rename al virtuosului Ardeal dealtii-data, se vor sinchisi prea putin de ceea-ce cred ci slid des-pre ilustrele lor personalitali Ardelenii stabilifi in vechiul regal.Ambii conducatori de azi ai Romaniei Mari, instrainand cele maide seama disponibilitlig ale statului ronzart, adus prin politica loreconomica la sapa de lema, sunt azi pu$i la atlapost de ori-celipsuri ci 1$i au asigurata o &draft* tihnitti ci bogatii.

Six- le fie de bine, vor zice unii. Eu insti, afilas la varsta de 60'de ani, cred nemerit sei le amintesc urneitorul episod petrecut atocazia unirii Moldovei cu Muntenia:

La 1859, cand s'a desavar$it unirea Moldovei ca Muntenia, aufost $i atunci nemultumiri fricliuni de o parte $i de alta, matales din partea catorva frunta,si Moldoveni, cari 1$i vedeau peri-

prin unire, unele interese de protipendadii. Boerul mold.o-

www.dacoromanica.ro

21

vean Nicolae Istrati, fost ministru de interne pe limpid domnieiMihaiu Sturdza Vodd, a tinut chiar sa protesteze impotriva procla-rrulrii unirli, ridiand la moia sa Rotopänesti din judetul Suceavarlanga Fälticeni, o statue, care reprezenta o femeie in marime natu-raid, plângând de durerea ce-1 pricinuia rnarele eveniment.

Aceasta lalnica statue, din piatra ordinarli, am vazut-oin vara anului 1899. Ea probabil ca mai exista $i azi ca o veci-nica marturie a politicei monarchiei austro-ungare, care, prin con-sulul ei dela Iasi, convinsese pe Nicolae Istrati sa se transformeintr'o noaple din in/oca/ unionist intr'un darz anti-unionist, RIscrie la 1856 o broxrd impotriva unirii Principatelor, sin guralucrare separatista scrisá atunci de un roman contra acestui slantideal national.

Este adevarat a d. Iuliu Maniu, care pretinde ea' la 1 Decent-brie 1918 a adus el vechiului regat pe tipsie Ardealul robit,eu aiu bine cum $i o va vedea cititorul , n'a ridicat azi,.

Bädäcini sau la Blaj, nici o statue cu semnificatia celei delaRotopänesti, $i sper nu va incerca s'o ridice nici in viitor. Alost doar cu mult mai preferabil unni asemenea gest compromitator

dispunii dupä plac de budgetul unei WI de 50 miliarde lei,Wand .0 se reverse cu imbelpgare Nilul budgetar in atatea $fatalea buz'unare ardelene, mai ales unite", in care panil materi-alaltaeri fluera neindurator crivatul mizeriei.

D. Itaiu Maniu i amicul salt Alex. Vaida sunt azi, farlioameni fericiti". Ei mai au inset' o mare obligatie moral?!: Sä facaceea-ce a flicut boerul moldovean Nicolae Istrati, care, indata ces'a convins eel Austria perlicla it impinsese pe o cale gre,silliin contra unirii celor cloud' tari surori, s'a ret ras lard esitarepentru totdeauna din viata

Pacatele d-lor Maniu i Vaida impotriva unirii Ardealului atpatria -mamá cum voiu dovedi lard posibilit ate de ripostasunt mai multe, mai numaroase i fruilt mai krave decal ale boe-ruldi Istrate. Din nenorocire, ele sunt confirmate azi chiar deprincipalul vino vat, Filex. Vaida, care la pag. 29 a faimoasei salebropiri, prefatata i tipiiritli de el clandeslin la Viena, in anutincoronarii 1922, declard categoric urmlitoarele:

... In anul 1917, Vaida, Maniu si altii sustineau sus si tare cà ei n'aurniinic comun cu actiunea Rom5niei si cà sunt ferm decisi a croi Ardealuluio soartil proprie".

www.dacoromanica.ro

22

Jata pentra-ce lumea romlineascd a$teaptd din par/ea d-lor Ma-niu i Vaida gestul de a se retrage din viafa politicd a RomaieiMari, plind mai e limp. El nu trebue sel uite ca dactl dol oamenifldmtinzi nu sant de (loud ori mai fleimanzi cleat anal singar,tloi päcdto$i la un loc sant de doad ori mai pktito,si decal analsingar.

In viafa popoarelor se intdmpld cdte-odatd, mai ales in vremuride mari crize politice, ca bilrbafi, ca o mo#enire atavicd nu locmaidin cele mai fericite, sti apard in pia nuzlfimei febrile i lesnecreztitoare drept genii sclipitoare, inzestrate ca misiuni ad-hocde zlinele istoriei. Cand insd incoherenfa vorbelor $i a fa p-.

in fruí nzai addnc in examenul scruldlor al opiniei pub/ice, seinttimpld ca admira/orlé fanatici sii plirdseascd la un moment dat,,geniile" in$eldloare i sà in mitsuri pentru inlocuirea fanto,selor.

Este exact cazul Herostrafilor Maniu $i Vaida, cdrora li-se re-comandd asigure din vreme o retragere mai pu (in sgomoloasd

scutild de anume nepMceri sentimenitzle. ¡acolo, Rorndnia Mare-hárázitá, dupd concepfla teosoficd a anallabetalui Sever Bocu, debanal Dumnezea" le-a asigarat, din fericire, un traiu bunimbelpgat, insii nu la guvernarea fáril, ci, cam spune baladalui Negru Voda:

Loc la nandstire5i de pomenire!

Bucurelti, 15 Octombre 1930. ION RUSU ABRUDEANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Pentru o mai buna coordonare a vastului material ce am adunat,am impartit lucrarea mea in III pärti. Partea I infätiseaza citi-torului grija, dragostea frateasca i marele interes national, pecare Principatele romane Muntenia si Moldova, apoi Romaniamica de eri, le-au aratat in mod constant fratilor din Ardeal, dearlungul veacurilor si pana la infäptuirea intregirii neamului. ParteaII demonstreaza, ca dovezi indiscutabile, chipul brutal, cu care ainteles Ardealul, reprezintat prin partichtl national roman, sa ras-punda-acestor sincere si inalte sentimente in clipele cele mai greleale neamului romanesc. Partea III arata lipsa de bun simt roma-nesc si de oea mai elementarä gratitudine manifested de acelasipartid national fata de vechiul regat, in Romania Mare, a-tat inopozttie, ca't i la guvern.

Este evident ca.* intr'o lucrare, care poarta titlul NcateleArdealului fatà de vechiul regat", partea I ar fi putut sa ltp-se_ascä. Acesta a fost si plana! mea initial. 0 intamplare neastep-tatä insä mi-a impus absoluta necesitate de a-mi complecta volu-mul cu datele istorice ale partii I. Din clipa, in care un bun, ve-chiu i distins prieten al meu, d. Leonte Moldo van, deputat de

cunoscut ca mimos luptator in miscarea nationala dinaintede räsboiu 5i pasionat colectionar de documente istorice, 'mi-apus la dispozitie un document de o mare gravitate: o brosina clan-destina, prefatata de dr. Alex. Vaida Voevod i tiparitä de el laViena, in anal 1922, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", in caredeclara, ca o suprema sfidare, ca Ardealul a dus lupia lardsprijinul i ajutoral celor din regal, cari se ariitaa extrem deindiferente PO de tot ce il durea si It privea", publicarea partiiI mi-s'a parut o sacra datorie si tot asa de necesara si de impor-tant& ca i partile U i III.

www.dacoromanica.ro

24

De altfel insusi cititorul va intelege acest imperativ, punändu-isub ochi numai cäteva fraze din scelerata brosurd.

... Ardealul a lost toldeauna mai desvollat, atat din punct devedere cultural, cal si din punct de vedere economic, decal Priti-cipatele, mai bine zis cleat regatul, asa c noi, Ardelenii, n'aveamtecAuta in regat,iar cei din regat nu prea aveau dor de noi. TrAiamunii längd altii, färd sd ne am seama CA am fi frati"... (Pa-gina 19).

...Pana la Mihai Viteazul si de atunci incoaci nici ,un domnitorroman n'a incercat sd cucereascd Ardealul $i unirea tuturor Ro-manilor .sub un singar sceptru sus figureazd nicairi in istorie, deciRomänia a fost intotdeauna indiferentd si nepäsätoare fa tä defatd de luptele noastre, fatd de durerile noastre"... (Pagina 20).

...Regatul si inslituflunile c,ulturale de tot solid din regat n'aufdcut pentru noi nici-odatd vre-o ispravd mai mare. Nol am lostaceia, cari, din punct de vedere cultural, am rácut pentru regattu mult mai mult...

Noi, cei din Ardeal, am fost intoldeaun.a independenfi de ceidin regat si nu ne-a legat de ei, din nici un punct de vedare,nimic. Ca a fost asa, este cea mai band dovadd lupta dusd de catrebiserica gr. or. romana din Ardeal impotriva tendinfelor Patriar-hatului sarbesc din Karlovitz, care facea sforfari sa sarbizeze bi-serica. Am dus aceastd luptd MIA sprijinul i ajutorul celor dinregat, cari se arätau extrem de indiferenti fatä de tot ce ne dureasi tot ce ne privea.

Cei din regat incep s formeze pretenfiuni asupra Ardealulaiabia dupd-ce se conving cd Ardealul ar putea fi exploatat cu succesde Care regat.

La cloud celor din regat de a stapani Ardealul, noi am its-puns intotdeauna cu o nespusä indiferentä; mai mull, nu ne-ampretat nici-odatä sd rdspundem aoestui dor. Noi nici-odatA nune-am identificat nici cu interesele, nici cu tendintele oelor dinregat... (Paginile 22 si 23).

...In tot timpal acesta n'anz pad nici o incercare sd ne apro-piem de Romania i am refuzat ori-ce incercare a Romäniei dea ne cästiga de partea ei...

...Am considerat Ardealul ca fiind al nostru si am cassia, sd-1menfinem pentru noi, ceea-ce ne-a

www.dacoromanica.ro

25

cari cano,steau Româ,zia indeajans, nicivoiaa sá auda de o anire ca ea i se gliseau foarte magi, cari tr4-geau la indoiald ca am face parte din aceetz$i rasa', din acela$1neam. Acest fapt reese dealtfel nu nunuzi din obiceiurile noastre,din datinile noastre, care se deosebesc atilt de mull de acelea dinregat, ci ,si din caltura noastra specified, dar mai ales din organ,-zafia noastrd sociala i ln chip batiitor la ochi din deosebirea cese constata Intre biserica noastrif $i cea din regat"... (Paginile29 $1 30).

Brutala brosurä, care, prin emanatiunile unei mentalitati moste-nite din alte vremuri, palmueste in mod revoltator adevarul istoric,ca i sentimentul national, nu putea ramäne färà faspuns. Citi-torul se va intalni cu ea in tot cursul acestel lucrari, publican-du-i, in parten III, intreg textul, prin care Alex. Vaida incearca särastigneasca vechiul regat.

Din citirea textului ei, ca 0. a tuturor documentelor cuprinsein prezentul volum si a caror gravitate nu va scäpa nimänui, se vavedea ca daca 1000 de ani de roble ungureasca atarna desigurgreu in cumpäna vremii, ce lung si lent proces de transfortnäri su-fletesti trebue sa mai treacä pânä vom ajunge sa alipim Ardealu/de regat in sensul larg al cuvantului. Deasemeni va mai rezultadin citirea lor convingerea pentru cititori ca Vaida, pe care euconsider ca pe un tradator de marca al celor mai vitale si supe-rioare interese ale neamului nostru, a privit totdeauna infaptuireaRomäniei Mari drept o uritä himera, uitänd insä cà himerele deal-La-data au devenit binefacatoarele i rentabilele realitäti deastäzi.

Dacia indräzneala ar fi suficientä ca sa acopere o crima, desigural Alex. Vaida ar fi alb ca omatul. Sunt insa pete, care, odatäzute pe fruntea unui om, ori-care ar fi cutezanta lui, incetul cuinoetul trebue sa-si piece capul. Tata motivul puternic i pentrticare, ori-ce va face Va/da de azi inainte, eu am adanca convin-pre ca el nu va scäpa de raspunderea i sanctiunea final& careeste mal apropiatA decat se poate crede.

www.dacoromanica.ro

PARTEA LCuprinde in esenta :Luptele si näzuintele continue de unire ale neamului romanesc dela In-

chiegarea sa i pana In ziva infäptuirii României Mari.Ortodoxismul i piedicele puse in calea lui de calvinismul ardelean si

catolicismul habsburgic. Nefasta spärtura data unitatii de Credintacu prilejul unirii" din anul 1698 a unei par a Românilor dinArdeal cu biserica Romei.

Sprijinul moral si material acordat in decursul veacurilor de PrincipateleMunteniei i Moldovei, apoi de Romania mica de eri, cauzei natio-nale a fratilor din Ardeal pana la actul unirii politice dela Albalulia (1 Decembrie 1918).

Nasterea, afirmarea i triumful politicei instinctului national, care, pentruvechiul regat, a fost in toate vremurile o dogma imutabilä i sfânta.

Rasboiul de intregire nationall

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

O SCURTA PRIVIRE IN TRECUTUL ARDEALULUI,MUNTENIEI I MOLDOVEI

Poporul roman din Ardeal a fost timp de peste 1000 de ani invecinic conflict, pe viatd si pe moarte, cu poporul maghiar, adicäcu urmasii lui Arpad, cari, impinsi de betia emigrdrii si a cuceririi-unui pärnant mai roditor decdt stepele Fisiei, au reusit sä ocupe 0.sa se stabileascd treptat-treptat in Ardeal. Ungurii au ocupat Ar-{lealul in patru rdstimpuri si anume: La inceputul veacului XI,sub regele lor Sf. 51e fan, au pus stapanire pe Valea Somesului;la sfdrsitul aceluiasi veac, sub Sf. Ladislau, pe Valea Muräsului siTarnavei Mici panä in muntii Säcuimei; la mijlocul veacului XII,sub Geza II, pe Va.lea Tarnavei Mari pdnd la Olt, lar in timpauldormniei regeiui Andrei II, la ineeputul veacului XII/, Tara Barset

Trei-Scaunele Säcuimei 1).Formand o rasä aparte si hind stransi ca intr'un cerc de fer

Intre popoare de alte origini, Ungurii simtiau instinctiv cd, pentruera o chestie de viata de a Cauta sà desfiinteze, prin fortd sap

prin asimilare, toate acek elemente sträine, asupra cärora impre-jurari fatale le-au dat ascendentul puterii.

Aceasta este geneza nesfärsitelor lupte ce au avut loe vrame de1000 de ani intre Romanii bästinasi si Ungurii nomazi.

Entuziastul istoric Nicolae Bälcescu ne aratd cä in cea dintai.epoca a intemeierii Principatelor Tärei romdnesti (1290) si a Mol-dovei (1356) ambele aceste state s'au väzut mai intaiu amenintatein nationalitatea i existenta lor politic& cand de Unguri, cand de

Dupä mai multe si indelungate lupte, aceste pretentii cad

1) Vezi: Incercare de istoria Romdrillor pdall la 1382" de dr. Aug.Burma, pag. 126-127. Bucuresti, 1912.

www.dacoromanica.ro

30

sdrobite de vitejia Romanilor. Dar lupte si mai mari ii asteaptä cuo natie g mai numeroasd si mai puternicä, cu Turcii, cari nävalescla 1360 in Europa. Impärätia romano-bulgard cade sub izbirileTurcilor la 1392.

Mircea cel batrizn (1386-1418), unul din cei mai mari si maivestiti voevozi ai Munteniei, reclama dela Turd aceastä mostenire.El voeste a intrupa toatä Romanimea intr'un singur stat. Strivitinsä intre Unguri si Turci, Mircea este silit a f)äräsi o parte dincuceririle sale si a primi suzeranitatea Portii, cu care incheie, la1393, un tratat, prin care asigura Romänilor urmatoarele drepturi:

De a profesa nesupärati religia lor, de a-si alege Voevozit stde a se carmui independent, dupä legile lor.

Dreptul de a face räsboiu sau pace 1).

DOMNI1 MUNTENIEI SI MOLDOVEI, APOI BISERICA ORTODOXA ZIDDE APARARE PENTRU ROMANII DIN ARDEAL

Istoria ne mai aratä ca Mircea cel Nitras); care se intitula Domna toatii Tara româneascle, isi intindea stäpanirea nu numai in su-dul Dundrii, d si in nordul Carpatilor, unde 'i-se inchina DucatullAmlasului, al Fagärasului si Banatul Severinului.-Si unde se simteaputperea aoestor Vozvozi, viata romaneascd lua avänt 2).

Intr'adevär, in välmäsagul luptelor ce au fost nevoiti sä poarte,mai ales cu asupritorii asiatici pentru apararea existentei lor na-tionale, Romanii din Ardeal, pelangä forta lor de rezistentä natu-ral& au avut norocul sa fie enorm de mult sprijiniti de Domniilepämantene din Muntenia si Moldova. Istoria Principatelor duna-rene ne dovedeste cd Domnii sau Voevozii lor, ca si biserica orto-doxa si ierarhii ei, cu un cuvant fratii mai liberi, au avut mera;gandul indreptat spre fratii lor oprimati din Ardealul vecin, iar,cand imprejurarile erau favorabile, Domnii incercau chiar a-'siextinde posesiunea in pärtile ardelene si a elibera o parte din frati.

Se poate spune chiar ca existenta Principatelor Munteniet siMoldovei, deci a Romaniei mici de pand mai eri, a fost singura /pa-

Vezi ,,Romiinii sub Mihai Viteazul" de N. Balcescu, edijia nouii deAlex. Lapedatu, pag. 5 si 6.

(Vezi Patriarhul Romdniel dr. Miron Cristea, Inalt Regent" de I.Rusu Abradeanu, pag. 465 (Discursul rostit de Patriarh in ziva de 20Maiu 1929 cu prilejul serlArilor unirii dela Alba Iulia).

www.dacoromanica.ro

I) Vezi Sate $i pr2o(i" de N. lorga.

31

Aza" de apärare si de incurajare a elementului romänescArdeal, cu care au intretinut un frecuent schimb de elemente etnice.Acest schimb s'a accentuat mai ales cu incepere din veacul XV,cand, in urma unei räscoale in contra aristocratiei maghiare si aegoistilor popi catolici, infäptuit, la 1437, scelerata uniune acelor trei natiuni (unio trium nationum), acea fairnoasa conjura-tiune a Ungurilor, Säcuilor i Sasilor, dirijatä exclusiv impotrivaRomânilor, cari au fost despoiati de toate drepturile civile i po-litice. Cänd nu mai puteau suporta noianul de nedreptäti, batjocure

crime, Romanii ardeleni apucau calea codrilor si se strecurauprin potecile tainiee ale Carpatilor la fratii lor din Muntenia siMoldova, unde totdeauna au fast primiti cu cäldurä si dragostefräteascii.

Pe mäsurä ce Domniile pamäntene din Muntenia si Moldova seconsolidau, se intärea i biserica ortodoxa, a cärei credintä o im-partäsiau toti Romänii, dei era in necontenitä luptä cu catolicismulimpulsiv, ajutat in Muntenia de Unguri, iar in Moldova de Poloni,popor eminamente catolic.

Invätatul nostru profesor d. N. lorga 1) spune cä Ardeleniiaveau la inceput numai sate si preoti i ca vlädiciile, adicd fortaprincipalä a rezistentei Romänilor ardeleni, le-au fost date, la in-ceput i cate-va veacuri dearandul, de fratii din Principate. Asa

apare in part& ardelene episcopul Macarie la 1397, doi ani dupäincheierea tratatului din Brapv (1395), in care Mircea cel batrani-se infätiseazä in conditii egale ca impäratul Sigisnuznd (13871437) in lupta de apärare a crestinätätii impotriva invaziunii tur-cesti.

Rada cel Mare, Domnul Munteniei (1496-1508), care a adusin tara pe Nifon, patriarhul mazilit de Turci al Tarigradului, sprea organiza biserica romaneascä, a infiintat in satul Geoagiu dinArdeal (jud. Alba) o episcopie, unde mai tarziu intalnim pe epis-

copul Cristo for.Viata manastireascä a pätruns in Ardeal tot din tärile romane.

Intemeietorul primelor mänästiri romane din Ardeal a fost cälu-gärul Nicodim (t 1406), care a infiintat manastirea Prislop din taraHategului. Domnita Zamfira, sotia voevodului muntean Moise Voc

www.dacoromanica.ro

32

(1529-1530), o restaureaza i indata apare acolo un episcop ro-manesc i altii dupa el.

O influenta binefacatoare asupra desvoltarii bisericil romane dinArdeal au avut $i Domnii /Yloldovei 51efan cel Mare (14571504) $i Petru Rare$ (1527-1546), cari, izbutind sa-$i asigure $i.sa mentina posesia Ciceului i a Cettitii de bald din nordul Ardea-lului, au infiintat manastirea $i episcopia Vadului in cap cu epis-copul le fan. Istoria cunoa$te vre-o 12 vladici ai acestei episcopii,toti atarnatori de mitropolia dela Suceava (Moldova). Episcopiadela Geoagiu apartinea mitropoliei Ungro-Vlahiei dela Targov4te.

IN T1MPUL DOMNIEI LU1 MIHAI VITEAZUL (1593 - 1601)

Mihai Viteazul, suflet mare $i expansiv, fiind convins cä numaibiserica va sustine mereu vie ideia unitatii suflete$ti a rasletitului'neam romanesc, indatä ce s'a urcat pe tronul Munteniei, a acordato deosebita atentie bisericei noastre strämose$ti. In anul 1595, etincheie cu Sigismund Báthory, principele Ardealului, un tratat dealianta, prin care se recuno$tea de catre acesta ca toate bisericileromane$ti $i toti slujitorii lor din cuprinsul ./1rdealului se alitsub despusul mitropolitalui dela Tárgov4te $i traese dupd ran-duelile biserice,sti ale tárii lui Mi/jai". fistfel puse Mihai Vileazulbaza unitatii de credinta i suflete$ti a Romanilor, fapt, care, pen-tru acea epoca, insemna lucru mare.

Batand la 5elimblir pe cardinalul Andrei Báthory, caruia varuIsau Sigismund ii cedase Ardealul, i intrand in Alba Julia (1 De-cembrie 1599), Mihai Viteazul reinfiinteaza aici dupa d. N.Iorga infiinteaza mitropolia ortodoxa a Romanilor, cari maiinainte erau organizati mai mult in sate si biserici". El aducedela Prislop (tara Hategului) pe episcopul loan si-1 aseaza mitro-polit la Alba Julia, unde infiinteaza" manastirea Sf. Treimi i zi-de$te o biserica ortodoxa, drept catedraiä a mitropoliei Ardealului.Pe locul altarului ei se afla azi ridicata biserica noua, zisa a in-coronärii", in care a fost incoronat marele rege Ferdinand I carege i regina Maria ca regina a tuiuror Romdnilor in ziva de 15Octombrie 1922.

Dela Mihai Viteazul incoaci, mitropolitii dela Tárgov4te $i.

apoi dela BucureA primesc titlul de mitropoliti ai Ungro-Vlahiei"in baza tratatului din 1595, care dispunea ca toate bisericile dinArdeal sa se supuna mitropolitului dela Targovi,ste i sa tralasca

www.dacoromanica.ro

33

dupa datinile i obiceiurile bisericii de dincoace de Carpati". Ma-mie Domn al Munteniei restabilea astfel in drepturile ei vedija mi-tropolie a Tärii romanesti, cäreia Inca dela 1359, cand s'a in-fiintat mitropolia dela Curlea-de-Arge,s, datu-i-s'a mitropolituluide aci titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei ci exarh al plaiurilor",ceea-ce insemna Ca el si apoi urmasii säi dela Thrgovi$le §i maitärziu dela Bucurt,Wi aveau ca delegati ai Patriarhului ecumenicdin Constantinopol grija pastoririi Romanilor, pe atunci totidrept-credinciosi, din tot Ardealul etc.

Condica stanta a mitropoliei din Bucure$ti pästreaza cu sfintenieazi inscrierile cu alegerea bisericeascä a episcopilor i mi-

tropolitilor ardeleni, fäcute cu mana lor, intärind fägäduialade a tine dreapta credinta si a asculta in total de mitro-politul Ungro-Vlah!ei, incheind cu cuvintele: ka ajuteD-zeu!"

La V ad, in Ardeal, unde Stefan cel Alare, Domnul Moldovei,infiintase o episcopi2, Mihai Viteazul trimite episcop pe loan Cer-nea, iar la Muncaci aseazä episcop pe Serghie dela Tismana.

Dupä-ce Mihai Vileazul cucereste si Moldova, el convoaca inluna 'Iunie a anului 1600, la Iaci, un mare Sinod, Inca numai im-paratii Bizantului mai avusesera in vremuri bune atätia vlädicialunati in jurul lor.

Din nefericire, succesele politice si na:ionale ale marelui eroun'au fost de lunga duratä. Ele s'au präbusit repede. Din Domn.al tuturor Romanilor", cum era in 1600, urmarit de numerosii säidusmani, in cap cu fugaritul Domn al Moldovei, Eremia Movild§i fratee säu Simeon MoviM, ajutati si de strainii din afar& inprimul rand de nobilimea ungureasca a Ardealului, uriasul MihaiV iteazul ajunge in scurtii vreme un Domn pribeag, fära nicipete,2 de pämant, incat, insotit de abia 70-80 ostasi devotag,pleacä la Viena i la Praga, ca sä arate impäratului Rudolf canïizuintele sale pentru cauza cre$1inismului au lost mai curatedecht lamina soarelui pela antiazi".

Mamie Domn a murit ca un erou, in varsta de 43 ani, fiind ucismiseleste, in zlua de 19 August 1601, pe campia Turzii (azi

lui Mihai), de catre niste soldati ai generalului austriadBasta. Scurta, dar uriasa lui activitate a oprit pentru o clipa roataltunii, infaptuind unitatea noastra de credintä, unitatea sufleteascä

1. Rusu Abrudeanu 3

www.dacoromanica.ro

34

si culturala, care au pregatit apoi terenut pentru unitatea natio-nala, ce avea sä vie definitiva abia dupa 317 ani.

Istoria noastra nationala va releva totdeauna cu mandrie faptulca Mihai Viteazul a priceput, cu vioaia sa. minte militara si po1(i-tico-diplomatica, ce putere infätisa biserica romana ortodoxa, una,si nedespartitii, pentru unitatea sufleteasca si deci pentru viitorulnearnului nostru. Sub puterea acestei convingeri puternice, a re:noitel legätura de veacuri a bisericei ardelene cu biserica Munteniei,intärindu-o prin conventia incheiata cu principele Ardealului, Si-gismund Bdthory, conventie, care a durat OM in anul 1698, candAustria, ca lozinca ei divide et impera", a rupt-o, vazand ce pri-mejdie cuprindea pentru imparatia ei aceastä legatura sufleteasca.Caci nu trebue sä se uite faptul, ea mergänd mitropolitii Ardealuluila mitropolia Ungro-Vlahiei, spre a fi hirotonisiti, ei intrau ca aceaocazie in contact si cu Domnii Munteniei, cari ii incarcau cu da-ruri, ii imbarbatau si insufletiau, facandu-i sä se intoarea la scau-nul pästoririi lor mai oteliti g mai increzätori CA vor putea rezista,cu ajutorul fratilor lor munteni si moldoveni, in lupta ce erau for-t** s'o poarte cu calvinii si catolicii, indräzneti si acaparatori,din Ardeal.

DELA Mil-JAI VITEAZUL PANA LA NENOROCITA UNIRE"CU BISERICA ROMEI

Cand stapanitorii straini ai Ardealului au inceput sa-si dea biniseama de pericolul ce prezintau pentru ei legaturile sufletesti aleRomänilor din Arde31 cu Principatele Munteniei si illoldovei, ainoeput din partea lor reactiunea.

Cel dinta!ii, care a ridicat steagul persecutiei, a fost episcopulromano-catolic Ndprdgyi din Alba Julia, care, dupa caderea luiMihai Viteazul, a dispus ca biserica romana-ortodoxa, zidita demareie erou langa catedrala sa, sa fie däramata, deoarem nu socuvine sa" stea o bisericä schismatica" langa fereastra palatuluisail. (Non dvet penes lenestram pallacii schismaticum tempi=fieri. 18.11-1602) 1). Intr'43 asemenea atmosferä s'a inceput o pri-

1) Vezi Patriarhul Romdnlei dr. Miron Cristea" de /. Rasa Abrudeanu,pag. /168. (Discursul rostit de Patriarh la Alba Julia ca prllejul serbarilorunirii din 20 Maiu 1929).

www.dacoromanica.ro

Idem.Idem, pag. 1167.

35

goaná sistematica impotriva Romanilor, mai ales a preotilor i cd-lugärilor, cari treceau din 'raffle romdne in Ardeal.

Prin cdlug?iri ziceau Ungurii le-a ven't peirea din Tararonaineascii. Si lie deci to(i izgoniti din Ardeal, fiind-cd ei lacpe, spionii i ei au adus lui Mihai vesli despre stared lacrurilorde aici" 1).

Cu toatä aceastd opreliste, episcopal moldovean Dosoftei (1622-1625) vine la Alba Julia in urma stäruintei lui Stefan Toma, ;Dom-nul Moldovei, unde era exarh al mandstirilor.

Mitropolitul Hie Jorest al Albei lulii vine dela mandstireaPatna, din indemnul Domnului Vasile Lupa.

Multi alti Domni románi, ca Maid Basarab, Serban Cantacuzino§i mai ales Constan/in Bracoveanu dau Ardealului o deosebitaatentie, zidind aici biserici i mandstiri. Constan/in BrancoveanuV odd- scria despre mitropolia dala Alba cd se luptd cu pro-tivnicii ei ca o corabie in mijlocul valurilor inviforate ale märir.De-aceea offal mitropoliei ajutor bänesc in galbeni i moia Meri-sani din judetul Arges. In comuna Siimbdta-de-jos, lAng5 Fligdras,zideste o mdnastire, iar la FtWiras o bisericä. Biserica Sf. Nicolaedin Brasov (Scheiu) primege din bel§ug danii multe inmosii i munti dela mai multi Voevozi romani, din ve-nitul carora a sustinut insemnatele asezaminte locale de culturaromaneasca.

O multime de alte biserici, ca cea dela Porcesti, Räsinari, OcnaSibiului, Bula etc. sunt facute tot de Voevozii romani. Pânä i bi-serica mândstirii dela Muncaci, dincolo de Maramuras, in pártileazi rutenegi, este zidita de voevodul moldovean Constan/in, pre-decesorul lui fustratie Dabija Vodd, la 1661 2).

Cu tot ajutorul dat de Odle romdne, lupta RomAnilor ardelenipentru pästrarea nationalitátii §i a credintei a fo3t din cele maigrele. Fiind supusi stápánirii unguresti §i austriace, Ungurii 'Meer-cau calvinizeze cu forta, iar Austriac:i sä-i catolLizeze, cuconcursul imparatilor habsburgi O. al cAlugárilor iezuiti. Dar cutoate silnicii/e, impildrile i persecu:iile, Romdnii ardeleni, gratiesprijinului continuu dat de Domnii i Mitropoliji Munteniei

www.dacoromanica.ro

36

Moldovei, au putut sa-si pästreze limba si legea. Incepänd dinanul 1571, istoria ne vorbeste de un sir intreg de episcopi si mi-tropoliti ortodoxi din Ardeal, sfintiti la Ttirgov4te i Bucure,sti.Mamie nostru invdtat N. lorga citeazä cu cifre si date exacte 19capi ai bisericii romäne ardelene, cari au pästorit in Ardeal,dupä-ce au fost hirotonisiti la TtIrgov4te si Bucurqti, cu inceperedin anul 1571 si pänä la 1698, and s'a desävärsit nefasta unirea unei pärti a Românilor ardeleni Cu biserica papalä delaRoma 1).

1) Vezi Istorla blsericei vomit:6W', vol. II de N. lorga, pag.355-356.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

NEFASTA UNIRE" CU BISERICA ROMEI

Crestinismul s'a intredus in Dacia prin colonistii romani. Urma-ii Romaii, au fost crescuti in crestinism, pe 'care l'au

cultivat i raspandit mai departe 1). Deja pela jumatatea veacu-lui II dupa Christos, crestinismul prinsese radacini in intreagäDacia, iar prin secolul IV si V se aflau in D(acia, in special inDacia centrala (Ardealul de azi), institutiuni bisericesti bine or-..ganizate. Asa dam de o Mitropolie, pe al carei ocarmuitor, Teofil,il vedem luand parte la Sinodul ecumenic din Nicea (325), repre-zentand, in calitate de episcop al Scitiei si al Daciei, tot-odatäbiserica crestinä din Tracia si Moesia 2).

Pe timpul navalirii Ungurilor, in Ardeal, exista aici o Mitropolieca resedinta la Alba Julia. Principele 011a aid invata doctrinacrestinä, dupa care se boteaza, in anal 948, la Constantinopol, deunde aduce, la intoarcerea in patrie, pe monahul leroteiu, impli-nind prin instalarea lui scaunul arhieresc, devenit vacant. Cu in-cepere din anul 1002, cand Ardealul ajunge sub dependenta Ungu-rilor, sub regele lor 5lef3n cel sfänl, care ii increstinase in invata-turile bisericei papistase, se ivesc, de-odata cu schimbarea poli-tica, primele dificultäti i frecari pentru Romani, cari toti apar-tineau bisericei ortodoxe rasaribene a Bizantiului. In vremea dom-niei regelui Ungariei, Bela IV (1235-1270), se accentufaza maivädita tendinta Papei de a-si intinde suprematia sa i asupra Ro-mänilor. Apoi toti regii Ungariei ()fell rand pe rand ierarhieipapale sprijin puternic in nazuintele ei de cucerire a sufletelorRoma nilor.

Vezi Cr35tinismul in Dacia" de Oh. Enliceanu, pag. 15-49.Vezi Vechia Mi.'ropolie a Ardealului3 de N. Popea. pag. 47.

www.dacoromanica.ro

38

BISERICA ROMANA-ORTODOXA IN LUPTA CU CALVINISMUL

Conferirea titlurilor de nobleta, care era impreunata cu prero-gative din cele mai mari, era undita de prins suflete, lar, cAndaceasta nu era de ajuns, intervenea constrdngerea cu därilepersecutiile. Rascoala lui G. Doja din anul 1437/38 a fost in parterodul nemultumirilor religioase.

Dupa dezastrul bätäliei dela Mohdcs (August 1526), in careoastea regelui Ungariei, Ludovic II, a fost nimicitä de Turci, iarUngaria cazu sub stäpanirea otomana, principatul Ardealului isicastiga independenta sub Domnitori de religia calvina. Din acestmoment, peldnga catolici, incep i calvinitii predominanti sa vd-neze sufletele Romanilor. In Dieta Ardealului din 1566 se vo-teaza de majoritatea calvinista o motiune, in care se dispune cdRomânii sti se converleascil la calvinism i, In cazul cd nu vor,sd fie alungati din tard". Sub domnia principelui 5telan Bathory,Dieta mai hotäräste ca Romaii sit fie tinuti In sclavagiu desd-

sd lie in tarli numai tolera(i, dar ci aceasta nunzai at&timp cal vor voi principele i nobilii 1). .5i pad afunci vor fiobligati sit pldleascli tot felul de ddri, cdci mi meritä un tralg-ment mai bun sau vre-o gra(ie" 2).

Sub principele Mihail Apali (1661-1690) pdna i capul bise-ricei romdne, mitropolitul Saya Brancovici, a fost supus uneibatjocure din cele mai odioase. Iata ce istoriseste in aceasta pri-vinta neobositul cerceator d. G. Bogdan-Duicd, profesor la uni-versitatea din Cluj:

Sava Brancovici, sezand °data la masa principelui ApaII, in Blaj,Calvinii, ca sa-1 poata acuza si cazni, au cumparat pe o femeie prosti-tuata ca sa aduca un ate] infasiat, in loc de copil, sa-1 boteze. Mitro-politul, sim'ind inselaciunea lor, se scula de pe scaun, se duse la fe-meie si desfacu scuticele. Vazand catelul, se Intoarse la masa si taie obucata de ridiche, din care manca el caci era Vineri si o detecainelui. Dar cainele o mirosi si nu vru s'o manance. Fitunci mitropol,litul kid o bucata de carne din blithil, din care se servisera principele

secretarii sal, si o dete cainelui, care o imbuca cu pofta. Mitropolitulzise atunci: Daca ar fi de legea mea, ar manca din bucatele m2le sieu boteza; dar filnd-ca nu mananca, nu este de legea mea. Deci sa-1

Vezi Archival pentru fflologie ,si istoria Romdnilor" de T. Ci-pariu, pag. 224.

Vezi Istoria bisericeascd" II de Andrei 5aguna, pag. 101.

www.dacoromanica.ro

Vezi Documente istorice", pag. 137. Viena, 1850.Vezi Acte si fragmente", pag. 225, de T. Ciparlu.

39

boteze aceia, cu care dimpreund mdnanca tot aceleasi bucate, asa cd senumara cu drept intre ai lor!

Din cauza acestui limbagiu, principele dete poruncd sd bata cutoege pe mitropolitul, despreoleascd in targul din Vint si sa-1 batain cel mai crunt mod pana isi va da sufletul" 1).

Ca s'a scape cu ori-ce pret de mitropolitul Saya Brancovici, Cal-vinii 'i-au inseenat un proces de imoralitate i l'au dat in judecatasinodului, care, sub presiunea ungurului P. Alvinczi i in urmasustinerii acuzdrii de cAtre superintendentul calvin M. Tofeu, l'aridicat din scaun. 'I-au secuestrat apoi averea si l'au bagat intemnitä, din care a fost scos numai in urma interventiei printului5erban Cantacuzino, Domnul Allunteniei, care l'a adus in Bucu-re$ii, unde a si murit, retras fiind la mitropolia Ungro-Vlahiei 2).

INJONCTIUNILE CATOLICISMULUI I DESAVAR$IREA UNIRII"CU BISERICA CATOLICA

O schimbare radicald a lucrurilor se intâmpld dupa trecerea Ar-dealului, la 1696, sub domnia Habsburgilor. Impdratul Austriei,Leopold I (1654-1703), crescut sub influenta Iezuitilor si desti-nat inca din copildrie pentru tagma preoteascd, väzdnd starea pre;cara a catolicismului din Ardeal, pe care il devansase calvinismul,se decise sà inmulteascä numdrul catolicilor prin cdstigarea desuflete din rdndurile Romanilor, cea mai numäroasä populatie aArdealului. Astfel, la indemnul guvernului din Viena, se incepuränumai decdt, in 1696, tratative Cu mitropolitul Teofil al Albellulii pentru unirea" Romanilor cu biserica catolicd a Romei:Dei fusese sfintit arhiereu la Mitropolia Ungro-Vlahiei din Bucu-re#i (18 Septembrie 1682), unde jurase sä pdzeasca legea orto-doxd, mitropolitul Teofll, intors acasd, depune jurämänt si in fatasuperintendentului calvin, care ii bdga nasul sd vazd pdnä si cefierbe Romdnul in oalä in zi de post. Dar mitropolitul juca pedouä tab/ouri. Crezdnd cà daca RomAnii vor adopta unirea" cubiserica Romei, vor putea i preotii br trdi ca oamenii, el inträin tratative cu mandatarii cardinalului Collonici dela Eszlergom,punAnd mare pret pe fägaduelile impäratului.

www.dacoromanica.ro

90

Indatä insa ce a ajuns la Bucure#i vestea despre tradarea mi-tropolitului Teofil, Domnul Munteni2i Const2nEn Brancoveatzu/Ylitropolitul Teodosie al Ungro-Vlahiei el insusi originar delaVestem din Ardeal se incepu o lupta aprigä, care a atras invälmasagul ei, mai mult ori mai putin, pe toti Romänii din in-treaga intindere a Romanimei 1). Negocierile incepute pentruunire" n'au dus la nici un rezultat pratic. Mitropolitul Teofil,originar din Teicq, muri subit in anul 1697, nu fara bänuiala dda fi fost otravit 2).

O noua rezolutie imparateasca, cu data de 14 Aprilie 1698,puse din nou Romanilor chestiunea unirii" cu biserica papala.Textul rezolutiei era urmatorul:

Core preot romdnesc va face martarisirea credinfel, cel rdmdne a sefine si mai departe de legea greceascd, MO face o legaturd ca catolicil,recunoscdnd pe pontificele din Roma ca -pe cel mai "inalt Patriarh, acelase va bucura de privilegile preofilor catolici"3).

Aceste privilegii erau: preotii romani sa nu mai fie iobagi,derul roman sa-si aiba reprezantantii sai in guvern, in Dieta tariig la toate autoritatile publice, religia romaneasca sa fie religierecepta in tara si in special episcopul roman s'a fie membru alguvernului, urmand ca si poporul roman sa se bucure de toate pri-vilegiile religiunilor recepte i sa fie natiune recunoscutä in tara.

In urma acestor promisiuni, desigur foarte mari, prin care seinfatisa Rornânilor inceputul unei noui ere politice, noul mitropolibAtanasie, usor de sedus si slab de caracter, care fusese hirotoni-sit si el la Bucure,sti (22 Ianuarie 1698, in prezenta lui Dositei,Patriarhul lerusalinudui), convoaca pe ziva de 7 Octombrie 1698Sinodul la Alba Julia. In acest Sinod, dupa lungi desbateri, cumcerea gravitatea imprejurarilor, i dupa tot felul de promisiunimari pentru natiunea romana, pe care le fäceau Iezuitii Baranyl§i Hevenesy, imputernicitii cardinalului Collonici, se primi unirea"cu biserica Romei in forma propusä de imparatul Leopold I prinrezolutiunea sa din 14 Aprilie 1698 4).

Vezi Istoria bisericel romdnesti", vol. I, de N. lorga, pag. 421.Vezi Pdrpi alese din istoria Transilvaniel", vol. I, de O. Barifia,

pag. 171.Vezi Cronica lui 5incai", anul 1638.Vezi Independenpa bisericeascd a Mitropoliei romdne de Alba

Julia" de N. Densusianu, pag. 19.

www.dacoromanica.ro

TEXTUL ORIGINAL AL ACTULUI UNIRU"

latb in facsimil textul original al actului unirii", care a fostiscalit numai de 38 de protopopi i de mitropolitul Alanasie,rit Cu pecetia Allitropoliei de Alba Julia:

110(h) /MA 4 yo(c) mpri(w'ih) EA<Z11)KA,

nporronorah Eticrkpliimo(p). pVmz-Hiyil t)8zrn 4: 111(OpE erVir-Vpo(p) lizeopA CE

SI-11HE /VIA harro(c) 4ipah iipta,C6/044

1,1(3A)fiwavo, cioimsapt 91JJï AgMA dfWEVATOApf, WI;

ni(c).rark, wil timiptirL eAcpwrEno(p) npg/N AvAcs'im

MAÇ MApf Tpifigf i (pri ,MK7.(T) TOATE, A.6(m) 6g(II%)

NOA(CT)p% 1-11 01/1111M(g) Kg Hwkpiii potoi(A) 4KA.0.0API-

trk(f)l1 tni ni i(p)r?pHn1M 44)17; MLA,gA%pliAr 4i11141.

Einrkpii(9A) 641.7c KA.0.0Alitiel(C)K% i pomE(A) flI1i1 9grra)ha(p.rf)M my.(p)Tgpii i lioac(T)p%, Wi4 Kg ItrkAf

ISOM c% .9)14(m) Kapt.. TrAE(c)Kr. WA"

.4gArApHAf Etictpriti(h) C4vri, flpfKg(M)

441%Alti4 cA 411%pAirgAg WC.; KOpONATgAg Ilpáto(4) tio(c)-

Tpg An(u)no(c).ruli/N AmpETSm&A(fi) .4111%3A14%11 GAM

tu 449i riy.(p).r4(wi4) Kip CAl Ill-

i w AtimAá hg(m) c% Kám HpEmi(m)9ounino(p)

4'117,A1Aff1 GAAf, A94(firt3) K4(p)r Af AvArgp.if

CAM) wa LkylEri A(p)AtAgA8() c ,14%(M) silit111(14)TE,

1116)Tpg icápE ma(ri) mipE T%pfE, A7.(m)

tug Ctipmcopmit Mm(H)Hato(p) Hoa(cT)pf. CA(&) ,441(T) 4

Binrpa(A) 4átai A0(m)rign(tOr4 411H: .4+ kA Altg(A) OK-

r0(M)Bpif.

41

www.dacoromanica.ro

42

In litere latine textul de pe prima pagina a acestui act, careconstitue izvorul atätor lupte fratricide din trecut, ca si cea mailmare piedicä pentru unificarea sufleteascä si consolidarea ROMA-.niei Mari, este urmätorul:

,,Noi mai ¡os scri5ii: VMdica Protopopii $i Popii bisericilor mind-ne$ti dam in $tire tuturor, cilrora se cuvine, mai vdrtos Tara Ardea-lului, cum-ell:

Judectind schimbarea acestei lumi in$eleitoare $i nestarea $i neperireasulletelor, careia in masurd mal mare trebue a fi decdt bate, din bandvoia noastra ne unim bisericel Romei cea catoliceasca $i ne mdrturisima fi Intidularele acestei biserici catolice$ti a Romei prin aceastd cartede marturie a noastrd $i ca acelea privilegiomuri voint sli trdint, atcare trdesc mddularele $i popii acestei biserici sfinte, precum !alp saImpdratul $i incoronatul Craiul nostru, in milostenia decretumului IndIfietSale ne lace parta$1, care mild a Itzdleiei Sale nevrdnd a o lepdda cumse cade credincio$ilor ',Weld Sale, aceastd carte de mdrturie $i hull-gel Sale ,si Tdrii Ardealului o dlim inainte, pentru care mai mame tdriediim $i scrisorile ntdinilor noastre.

S'au dat in Mlgrad, in anii Domnului 1698, in 7 zile a lui Octom-vrie".

Actul poseda doua postscripte sau clauzule. Iatä pe ce! dintAiu:

..ff% 4Tp411(CT)4 Kii(n) NE OVIIIH(M) WI7i HI AVApTg-

(p)HCH(M) 8(41.1) M%,A,gA7411(AE) 4TE(A) KA.0.0A119iglai 611-

c+pninl A ponit(A), !MAO npi HOEI Illi; pEM%WillIE(AE)

HOA(CT)pE ANN V;RHYkIG(A) fifcrkpmfil noa(c.r)pf i pus-pnlInt(ri) c% lig HE KAZTCK%. .1-11.1 To4(Tf) 4%(p1)-M61.141A1 C%(p)WrÓpHAE 110(C)TgptiAE Kg(M) n%(n)z A' lig(M)

;WA WEI Atlig(M) HAN(N)TE C% 0(M) CA0600 A 11EItHirk Agin K%Ail(H),A,AplO(A) SEW: WF1 no 9H(n)(T4TV(A)

an(un)Ka noa(cT)p% AAAHACfE MIME fl%(ti%) 4 moApirk

CotiTi Gin! c% Ha(H)s% rigTipi 1(A) KAVIii All(N) CK4g-

Ng(A) &PO CA(AE.) qii TO(K)MA AE aca(p) 9-%(m)nn:t

moa(prri) c% (c)irk 4 coA COROpgAg(ii) flpf si4NE 4ip

inty c% OE BA(W1)K% npf KApE 64)10(11)A CA DACIA

WA. 4112(&)NATg(A) riAifl(%)pAT(V) C%A 4T%fr1CK1. WN.

www.dacoromanica.ro

HATplA(p)XtiA At cVnT(g) Elipgii(n)ti& 4417.AIliTi CÁAE M(A)XHp0T0(1.1i)CK% 11 4 WEIVICO(A) WI71-

ApirzfropiAno(p)ilpoTonórmno(p) Kapfri czn(T) Bo(p) 41:6 i'rpg041) M Athipq NNW C7. I1/(C7.) MiCTEtlf. q1 C7.(C1)

1.1Sf Kg(M) (11171 fl%(11Z) 14(p7.) M uti u 80(p)

A7.14 rips 1.101) UM npt IMM%111111J,EAE NOA(CT)pE irpaiia(cra)

AWypfl IlEtiELI.HAE wri kHz/mil-4;w Noci(cr)pi 'cap a(m)Aa(T) c% WAKE% HIVIA Ag(K)pg na(m)

4T7.pu(T) KV nitirkirk MHT90110Affi Hoa((T)pi nE(H)irpg

MAI MARI m(09-gpit. (L. S.)

In litere latine:

Insd inteacest ne unim si ne mdrturisim a fi mlidularele sfIntel ca-Jolicestii biserici a Romei, cum-cd pre noi si rdmdsirele noastre dinobiceitd bisericei noastre a rdsliritului sli nu ne cldleascd, ci toate cere-monide, stirbdtorile, posturile cum plind acum, asa si de acunt ?naintesö fim slobozi a le tine dupd calendatul vedija. 5'1 pe cinstitul Vlddicanostru Atanasie nime pdnd in moartea Sfinfiei Sale sd Wand' pu/erea-1 cldti din scaunul Slingei Sale, ci tocmal de '1-s'ar -intdmpla moarte,sd stea in voia Soborului pe cine ar alege sli fie Vlddicd, pe care Slin(iaSa Papa si Indifatul lmplirat sd-I intareascd si Patriarhul de sub biruinfaInaMel Sale sa-1 chirotoneascd i in obiceiul si' deregatoriile Protopo-pilor, cad sunt i vor fi, nici It:Wan jet de lucru nime sd nu se a-mestece, ci sd se (le cum si pad acum. lar de nu ne vor ldsa pe noli pe rlimdsifele noastre Intr'aceasM acezare, pecepile si iscdliturile noa-

sire care am dat sà n'aibd nici o tdrie, care lucru ram intarit ca pece/laMitropoliel noastre".

Urmeazä in dreapta primei pagini pecetia Mitropoliei, impri-matä in fum i reprezentänd in mijloc icoana Sf. Treimi, avändimprejur inscriptia urmätoare: Aceasta este pece/ja MitropolieiBalgradulai", cum se zicea p'atunci Albei kW de azi.

Pe paginele 2 si 3 urmeazä semnäturile celor 38 de protopopidin numärul de aproape 100, cäti erau in functie i cari n'au voitsä primeascä nefasta unire". Fie-care protopop semnänd, punea

pecetia protopopiatului säu.Dupä iscäliturile protoperpilor, mitropolitul Atanasie a scris Cu

maim sa proprie urmätoarele observatiuni, adicä a doua tclauzulä:

43

www.dacoromanica.ro

44

rll(H) AW1 111 g1114(M) A 4E(1) YE citpm(nin) M(M) c(c).

ng(M) TOAT% Alp 116(C)Tp% CAg(1,1)64 liffipH(9111) A1

.0.g(p)rIA W(11) 110(f)Tgell(M) IIIH AzIpq(A) /10(1)TO C% cirk

npi AO(K)- iapi c% na(p) CTA npc AO(K) AYIAE 1111`10)

AlitIT1 11141(T1) C% NA(H)6% RPM 0 (rap& acgnpa no(c)irpm,

w(u) BA7:(411)KA NOCTO figtANACiE 07, 4)if 41 KA(I1) (n. p.

L. S.) W(11) II11M1 C% R(A) XY.(A)RgirAANISOM.

In litere latine:

,,Si a$a ne un1m acel ce-'s scrisi mai sus cum toatti legea noastra,slujba bisericel, liturghia $1 posturile $i darul nostru slf stea pe loc.lar de n'ar sta pe loc acelea, nici aceste pece(i sit n'aibd nici o tar&°supra noastra $1 VMdica nostru Atanasie sd fie in cap (aici vine iscti-litura irriltropolitului si pecetia mitropoliei) $i nime sd nu-1 hdlbutdluiasrd".

Vreme de aproape 200 de ani acest celebru si afurisit act a fostdosit. Jibia in 1879 a fost gasit intre hartiile iezuitului G. Heve-nesy la biblioteca universitatii din Budapesta. El a fost publicatprima data in anul 1880 de care regretatul dr. I. Crian, fost pro-fesor la Seminarul teologic ortodox al mitropoliei din Sibiu, maiintaiu in limba germana sub titlul: Beitrag zur Geschichte derkirchlichen Union der Romänen in Siebenbiirgen unter LeopoldI" §i apoi in limba romana.

FAL5IFICAREA ACTULUI UNIRII"

Interesant de amintit este ca, dei prin actul asa zisei ,,unir"nu se prevedea ca oportunistii romani dela 1698 ar fi primit vre odogma catolica sau ar fi admis vre-un drept de amestec al bise,ricei catolice in biserica romana unite, totusi cei doui Iezuitiunguri Baranyi $i Hevenesy, autorii morali ai sciziunei religioasedela Alba Julia, in traducerea actului in limbs latina, pe care auprezentat-o cardinalului Collonici, au falsificat in mod indräznetpartea cea mai principalä a actului, punand inteansul urmatoareledouä fraze, pe care nu le contine actul original:

Primind, marturisind $1 creand bate ate le prime$te, le mdrtarl-seste $i le credli biserica romano-catolia $i mal ?nainte de toate cele

www.dacoromanica.ro

45

4 puncte, in privinfa cdrora pdn'acum nu ne infelegewn $i care ni-se faccunoscute $i prin decretal si diploma prea gragoas11 a Maiestdfii SalePrea Slinte"

Cele 4 puncte erau: I. Papa dela Roma este capul intreg4biserici de pe fata pämäntului. 2. Intrebuintarea päinei nedospite(azima) la sf. cuminecatura. 3. In afarä de cer, care este locuintafericitilor, si de iad, care este temnita condpmnatilor, mai esteun al treilea loc, adiCa purgatoriul, in care se tin si se curätä su-fletele, care n'au apucat sä-si faca canonul si sä se pocdia3tcä.4. Purcederea Duhului Sfänt nu numai dela Tatal, ci si delaFiul.

Pentru admiterea si a acestor 4 puncte, mitropolitul Atanasie,fortat de Iezuiti, a fost nevoit sä convoace, pe ziva de 5 Septem-brie 1700, la Alba Julia, un nou Sinod, care a si redactat un ma-nifest, dupä cum cereau Iezuitii, anume cä biserica dela AlbaJulia primille, miiriurise#e ci crede bate cate le prime$1e,turise,ste $i crede biserica romano-catolice si in special cele 4puncte de mai sus.

Manifestul acesta insA a rämas numai o simplä härtie, ne-semnatä de nimeni, in archiva Mitropoliei de Alba Julia. Neobositul

modestul istoric N. Densu,sianu spune cd acest manifest n'a fostiscàlit nici de mitropolitul Atanasie, nici de protopopi i nici depreoti. Faptul acesta Il confirmA si iezuitul Gabriel Kapi, sefulmisiunei de propaganda catolicä in Dacia", care in ziu-a de 14Martie 1701 seria urmatoarele cardinalului Collonici:

En cred cd acum va fi deajuns sd ne mulfumim ca primirea un¡rii"in principia, ar fi foarte periculos, ba chiar imposibil, cainkiturdm bate obiceiurile cele rete ale Ronuinilor. De aceea va fi sufi-cient ca episcopal $1 ceilalfi ei, cdnd vor lace in vi/top marturl-sirea credinfel $1 a unirii", sd promati in general ca voiesc sit depinddde biserica catolicli $i cd voesc sd trdiascd (lapa ritul grecesc aprobatde biserica catolicd ci in alte finuturi. Va fi apol datoria noastrd pevillarsà schimbdm incetul ca incetal multe din obiceiurile lor $1 anumesil le schimbdm chiar $1 liturghia $i forma cultului divin, spundndu-lecd obiceiurile arestea s'au introdus la ei din prostia si ne$tlinfa preo-

Este deci un adevar istoric ca nu mai exista alt manifest deunire" clec& actu/ din ziva. de 7 Octombrie 1698.

www.dacoromanica.ro

46

INCADRAREA BISERICEI ROMANE UNITE" SUB AUTORITATEAABSOLUTA A PAPEI

Ceea-ce n'au reusit sa ducä la indeplinire Iezuitii la 1700, s'a,infaptuit, din nenorocire, la 1872, gratie unui mitropolit al Bla-jului, despre care nu se mai poate spune ca era prost". Fice.sta,a fost mitropolitul dr. loan Vancea de Bu/rasa, care, intocmai calaicul Julia Alaniu din zilele de azi, suferea acum 58 de ani deun fanatism catolic maladiv si färä rezerve.

Noul mitropolit Vancea, care urma in scaun raposatului mitro-polit Alex. Sterca 5uluf, convoacä in mod anti-canonic pe zivade 5 Maiu 1872 un Sinod mitropolitan sau un conciliu provin-cial", ctun il botezase el, la Blab Zic anti-canonic, fiind-ca nuMom de loc cunoscut niei clerului, nici poporului gravele chestiuni,care aveau sä se discute in aoest conciliu, chestiuni, care in cepriveste extensiunea si consecintele lor, erau Cu mult mai maridecat cele ce se trataserä sub mitropolitul Atanasie la 1698, lainceputul unirii" cu Roma. Acest conciliu nu avea absolut ni3cio bazä legalä, cäci nu se intemeia pe nici o lege. Membrii säi nuerau alesi de nimeni, nici de der, nici de popor. El era compus,spune N. Densa$ianu eel mult din 3 sau 4 persoane cu votdecisiv, adic6 episcopii sufragani.

Ei bine, acest conciliu provincial" sau Sinod fals a admis ina doua sa sedintä un prolect elaborat gata al mitropolitului Van-cea, care era o simplä compilatiune din scrierile celor mai celebriIezuiti despre credinta catolica", §i a votat, in contra vointeimembrilor säi, dogmele si decretele urmätoare, neacceptate pän'a-tunci in biserica romänä unite:

Ca Papa dela Roma nu numai ca este capul vazut al bisericei uni-versale, dar are deplina putere de a pastori, de a carmui si de aadministra" precum in biserica romano-catolica, tot asa si in bisericaromana greco-catolica.

CA biserica Blajului primeste, marturiseste si crede toate cate leprimeste. le marturiseste si le crede biserica romano-catolica.

CA pe viitor toti episcopii si preolii, cari vor lita parte la Sinoe-dele provinciale, sa faca marturisirea publica a credintei catolice dupiiformula Papei Urban VIII.

CA Papa are dreptul ilimitat de guvernare si legislatiune", pre-cum in biserica romano-catolica, asa si in cea greco-catolica.

CA Papa, cand dispune, in baza supremei sale autoritati, ca bisericaintreaga sa Una vre-o dogma de credintd sau de moravuri, atunci &An-sul se bucura de infailibilitate, din care cauza astfel de hotiirari alePontificelui nu se mai pot schimba.

www.dacoromanica.ro

47

Ca Papa, dupa dreptul divin, este judecatorul suprem al credjn-ciosilor.

Ca judecata scaunului apostolic nu se mai poste anula de nimeginici nu este permis cutva s6 judece asupra sentintei Papei.

Ca este fals6 sustinerea c6 judecata Papel s'ar mai putea apela laconciliul ecumenic.

C6 Papa, ca suprem6 autoritate, c1ireia '1-s'a incredintat depozitulcredintei, are dreptul exclusiv de a prescrie forma cultuld public siprivat", precum in biserica romano-catolicd, asa si in biserica greco-catolick

Ca mitropolitul este numai un grad intermediar intre Pontificeledela Roma, capul bisericei, si intre episcopi".

In afara de aceste deciziuni, care privesc credinta religioasaierarhia mitropoliei romane unite", asa zisul conciliu provin-cia" dela Blaj din 1872 a mai adus si o hotärare dictatorial,prin care poporul credincios, acest element fundamental al ori-cärei biserici, este exclus de a mai putea avea vre-un cuvant inori-ce fel de sinoade bisericesti, fie in materie de credinta, fie inchestiuni de simpla administratie bisericeasca.

Cu un cuvant, mitropolitul Vancea arunca la cos toate canoanelebisericei rasäritene, toata libertatea i independenta bisericei

incä sub formula unei prestdri de jurdmAnt din partea celor pre-zenti la Sinod, cari au jurat pe credinta preoteasca cá vor pastraca un secret religios $i sub likere absolut4 lode cele citite, des-In date hotärdte acolo".

Pregatirile oculte de a trece la catolicism pe de-a intregul, ince-pute in anul 1872, au fost continuate de mitropolitul Vancea i inanal 1882, Cu aceIasi sistem ascuns de a converti pe cineva farasä stie. Conciliul provincial, convocat pe ziva de 30 Maiu 1882,exact in aceleasi conditii anti-canonice ca i ce! din 1872, in urmaimpunerii dictatoriale a mitropolitului Vancea, a recunoscut caobligatoare pentru biserica romana unite o lungä serie de con-cilii ecumenice i particulare cu totul neadmise de biserica rasäri-teanä, scotand astfel mitropolia Blajutut sau a Albei lulii din bi-serica Rasaritului si lasandu-o sà fluctueze in vant, ca o mica pla-neta ratäcitä i esita din orbita sa 1).

Astfel ceea-ce a facut mitropolitul Vancea la 1872 si 1882 ¡ntrece. cu mult ceea-ce facuse mitropolitul Atanasie la 1698, caci

1) Vezi lndependenta biserireasceI a klitropoliei romtine de Albatulle de N. Densiqianu, pag. 11.

www.dacoromanica.ro

48

acesta, ce e drept, nu primise nici o dogma catolica si nu cedasePapei nici un drept de legislatiune si administrat,iune in bisericaromana unitä" de Alba Julia. Spiritul ortodox dela MitropoliaUngro-Vlahiei, din BucareA, unde fusese sfintit Atanasie, maiplutia inca asupra sufletului säu amarit, dar lacom si slab de in-geri, chiar cänd, silit de grelele imprejurari d'atunci, a consimtit launire" in conditiunile arätate mai sus, pe cand iezuitul Vancease da legat in mäinile catolicismului unguresc dela Eszlergont,sub pretext ca face unirea" cea adevarata cu biserica Romei.

Dei deciziunile celor douä concilii provinciale, convocate deVancea, nu pot avea nici o valoare legala in sanul bisericei unite"dela Blaj, fiind-ca n'au fost ratificate la lumina zilei de sinodulacestei biserici, totusi ele constitue indreptarul mitropoliei unite"de pe malurile celor doua Tarnave, compläcandu-se sa sugä Cusfidare si la tata Papei dela Roma 5i la tata budgetului Roma-niei Mari, pentru-ca Domnul Dumnezeu s lrimit4 roadd bogablin Agral Mu", condus de maxima ca graul nu creste in piatra,nici trandafirii nu infloresc in mocirla", care ar fi sa fie orto-doxismul I 1).

CONSECINTELE IMEDIATE ALE UNIRII"

Aproape 100 de ani, Ardealul a fost, din cauza unirii", tea-trul unor pagubitoare i cate-odata acute si sangeroase turburärireligioase.

Inca in 1701 incep agitatiile lui Gabriel Nagyszegi 5i AndreiBan (Greca). In 1707 loan Circa, ajutat de principele FranciscRakoczy, se proclama episcop calvin pe seama Romanilor, iarpoporul, desbinat pe teren religios, se desbina si in politica. Ro-mänii unifi", aläturi de trupele imperiale i cunoscuti sub numelede Lobon(i, se bat cu Romanii neuni(i, adica ortodoxi, sprijinitide Rakoczy, sub numele de Carati, ucigändu-se intre ei ca fiarelesalbatioe 2). In 1744 apare in Transilvania cälugarul sarb Visa-non Sarai 5i indeamna poporul roman, sfasiat de confesionalism,sa pästreze credinta veche. Fanatizati de Visarion, Românii din jude-tul Hunedoarei insceneazä o adevarata revolutie in contra unitilor".

Vezi ziarul Unirea", organul Mitropoliei din Blaj (No. 40 dinOctombrie 1930).

Vezl Parti alese din istoria Traorsilvaniei", vol. I, peg. 236, deG. Barifiu.

www.dacoromanica.ro

49

Fireste ca in astfel de conditiuni ruptura dintre Romani s'alargit, ránile s'au mai inveninat, iar dusmanii lor s'au imbarbätatdin nou. Insasi Curtea imparateasca din Viena prinle i mai multcuraj si se rasbuna pe episcopul unit" din Blaj, Inocentia MicaClain, pentru faptul ca, intarziand indeplinirea fagaduelilor dateimpäratului ca va grabi unirea" bisericeasca cu Roma, episcopul,desamagit, convoaca in Iulie 1744 un sinod la Blaj, in care aratacum a fost inselat poporul roman si intreaba pe preoti si proto-popi daca, in asemenea imprejurari, trebue sau nu sa mai tinala unire"? Gestul acesta 'i-a fost fatal amaritului prelat. El afost chemat la Viena, de nade nici nu s'a mai intors la Blahfiind silit sa demisioneze in 1751 si sa plece In sihastrie la Roma,unde a murit, crud desiluzipnat, in anul 1768.

MISCAREA CALUGARULUI ORTODOX SOFRONIE

Mari turburari s'au produs, din cauza unirii", si in Tara Mo-tilor, alcatuitä din extremitat4 judetelor Alba, Hunedoara, Turda,Cluj, Bihor si Arad. Nemultumirile confesionale au impins la ne-orandueli serioase si grave, in unele locuri, gratie agitatiilor unuicalugar ca numele Sofronie, care isi face aparitia in Ardeal inanul 1759, cand imparäteasa Ecaterina II a Rusiei, protectoarea bi-sericei ortodoxe, reuseste sa obtina din partea Curtii imparätestidin Viena un edict de toleranta", cu data de 13 Iulie 1759.

Calugarul Sofrotiie, originar din comuna Cioara (jud. Alba),cu numele de familie Stan Popovici, petrecuse mai mult timp inTara romaneasca, de unde intorcandu-se in Ardeal incepe ointetita propaganda impotriva unirii", mai intaiu in judetul Hu-nedoarei i apoi in judetul Alba (pe la Abrad, Zlatna etc.). In-draznet si bun orator, el provoaca o fierbere atat de mare in mijlo-cul poporului, Inca acesta alunga pe preotii uniti" nu numai dinbiserici, ci si din casele lor.

Focu/ aprins pe temä religioasa de Sofronie, care stia sa deamiscarii sale si o nuanta cu caracter politic, se l'atea in toate par-tile, preparand terenul pentru revolutia sangeroasa a lui Horia dinanul 1784, la care n'au participat, dará de rare exceptii, decalnumai Romani de legea ortodoxä.

In luna lulie 1760, mai multe sate din judetele Alba, Tarda siTdrnava inainteaza guvernului un memoriu, in care protesteazttenergic in contra unirii" si declara ca mai bine lasä sA li-se taie

I Rusia Abrudeanu 4

www.dacoromanica.ro

50

capetele decal sa mai ingaduie ca cineva sa-i sileasca a se faceuniti." i ca sunt gata a cere ajutor i ocrotire dela imparatulRusiei.

Rezultatul acestei miscari a fost ca insusi episcopal unit" dinBlab inchizitorul Petra Pavel Aron, a fost nevoit sä se refugiezela Sibiu, imitand exemplul mai multor nobili unguri catolici, cadgäseau lucru prudent sä se retraga si ei dela sate la orase. Proto-popul Cibului (sat in judetul Hunedoara, 10 klm. departare deZlatna), cu numele loan Popo vici, scria pe o carte bisericeascai:Cd.nd s'a leplidat sflinta unire din Maid (ara Ardealului, au lostanii 1760".

Asa s'a parut o clipa. Persecutia ortodoxilor si propaganda ca-tolica au fast insa curand reluate cu noui puteri.

Procedarea energica a generalului austriac Bukow, noul coman-dant al trupelor din Transilvania, antune trimis de imparateasaMaria Tereza, a pus repede frau agitatiunii calugarului So-fronie. In vara anului 1760, generalul Bukow darama toate ma-nastirile ortodoxe din Ardeal i aresteazä pe toti rasvratitorii tara-nimei, mai ales pe preotii neuniti, astfel ca. in Septembrie acelasian ternnitele garnizoanei din Alba Julia erau pline cu preoti sitarani ortodoxi. Intre primii arestati se afla popa Molnar din co-muna Sadu, langa Sibiu, cunoscut sub numele de Popa Tuns.u, carefacea in judetul Turda aceeasi propaganda, pe care o desfasura iSd-fronie in tara Motilor. Namele de Popa Tunsul-s'a tras din fap-tul ea fusese tuns din ordinul episcopului unit" din Blaj, PetraPavel Aron, pentru-ca fusese sfintit in Muntenia (in anul 1758).

Va ran-lane o pagina de glorie neperitoare in istoria neamuluinostru lupta, care a durat data timp intre umilii preoti i taraniirornâni din Firdeal, de o parte, si atot-puternicii catolicismuluihabsburgic i unguresc, de altä parte.

In fata procedarii sälbatece a generalului Bukow, care nu in-telegea sä glumeasca cu cei cari se impotriveau poruneilor sale, ca-lugarul Sofronie a disparut la un moment dat din muntii Abrudulai

s'a refugiat in Muntenia, unde s'a intalnit i cu protopopul Ba-lomireanu, fost vicar al episcopului unit" Inocen(iu Micu Clain

care le'pädandu-se de unire" inca in anul 1748, se refugiase inMuntenia 1).

1) Vezi Tara Topilor, despre trecatul munfilor apuseni ai Transit-vaniei", de Rubia Patifa. OrAstie 1912.

www.dacoromanica.ro

51

DESFIINTAREA MITROPOLIEI ORTODOXE DIN ARDEAL I AJUNGEREAEl SUB IERARHIA SARBEASCA

Timp de 62 ani, dupa asa zisa unire", Mitropolia romana or-todoxa a Rrdealului a fost desfiintata de fapt. Rbia in anul 1762,dupa atatea framantäri si räsvratiri, care pusesera pe ganduriCurtea din Viena, imparateasa Maria Tereza numeste ca admi-nistrator al intereselor bisericei romane ardelene pe un sarb, cunumele Dionisie Novacovici, episcop sarbesc in Buda. Acesta, strainde neam i urmarind alte interese, favoriza insa mai malt inte-resele unirii" decat ale ortodoxiei. Rstfel biserica ortodoxa dinArdea/ ajunge sub obladuirea mitropolitului sarb din Carlovitz,Cu care aproape 100 de ani a trait in vecinice conflicte pana sase poata salva sub mare/e mitropolit Andrei ,S'aguna.

Lui Novacovici 'i-a urmat, in 1770, episcopul sarb din Buda:Sofronie Kirilovici, tot numai cu titlu/ de administrator episoapesc.Numai dupa multe staruinte atat din partea Romanilor ardeleni,cat si a mitropolitului sarb din Carlovitz, imparatul losif 11 nu-meste, in 1783, un episcop titular la Sibiu, caci la Alba Julianu era tolerat in persoana archimandritului sarb Gedeon Ni-kitici. In 1789, murind Nikitici, demnitatea de episcop ortodox alArdealutui este incredintata tot unui archimandrit sarb, cu nu-mele Gerasint Adamovici, iar dupa moartea acestuia interesele e-piscopiei au fost conduse de doui vicari, anume loan PopoviciNicolae Hu(ovici (1799 1810), avand ca secretar si jurisconsult peunitul" Aron Budai, fratele poetului i lexicografului lon BuchiDeleanu, autorul, intre altele, al epopeei in versuri Tiganiada".

Savantul nostru istoric N. lorga, bazat pe isvoarele lui T. Ci-pariu din revista acestuia Archiva", afirma cum-ca pentru loculde episcop ortodox al Ardealului, devenit vacant in urma mortiilui Adamovici, ar fi fost amator $i cunoscutul scriitor unit" Sa-ncta/ Mica Claitt, care fagaduise cleru/ui neunit ca, dupd alegere,se va lepada de unire". El insa n'a reusit, caci a fost ostracizatde guvern in mängstirea Blajului, de unde abia dupa 4 ani a pututsä piece, spunand in ultima sa predica cuvinte grele pentru pu-ternicii zilei din Blaj, 1) despre cari zicea ca nici-odalli n'a =-geld di' din piatrii va stoarce

Abia in 1810; dupa nenumarate interventli din partea preotilottprotopopilor ortodoxi, episcopia Rrdealului primeste in sfarsit

1) Vez! Istoria bisericii romcine,sti", vol, II, pag. 210 si 211, de N.lorm

www.dacoromanica.ro

52

un titular roman in persoana lui Vasile Moga, fost preot necasa-torit in Sebesal Sdsese. Numirea lui a fost insa conditionata de oinstructiune, compusa din 19 puncte, i prin care 'i-a fost mullrestransa libertatea de actiune. Asa se explica ca sub episcopatullui Moga, care a durat 35 de ani, propaganda unirii", in loc säfie opritä, a fast mai spornica decat inainte. Numai energia, tactulsi inteligenta urmasului sat', Andrei 5aguna (1846-1873), a pu-tut sä-i puna frau si sä reinvieze vechia strälucire a biserioei or-todoxe.

Pretinsa unire" dela Alba Inlia din anul 1698, izvorul aratoratätor certuri confesionale, de multe-ori josnice si straine de

viata religioasä, constitue cea mai primejdioasa spartura data deUnguri si Austriaci unitätii sufletesti a neamului nostru. De-atunci dateazä infiltratiunea catolicä in mijlocul poporului rotna-nesc, fiind-ca biserica unita" nu este alt-ceva decat Calal troian"intrat in cuprinsul sufletesc al natiunii romane, deci avangardacatolicismului, care tinde la disolvarea ideii nationale si n'arenici un interes ca Statul roman sa se consolideze in nouilegranite. Dovezi dureroase despre acest adevar le avem in faja,mai ales de cand in fruntea guvernelor Romaniei Mari s'a lasatin doua randuri, de catre factorii constitutionali, sa se perandezeca primi-ministri politiciani romani unir din Ardeal, cari con-form principiilor iezuitului Ignatin Loyola se considera in primulrand catolici i namai in al douilea rand Romiini.

Dar despre aceasta grava chestiune ma voiu mai ocupa mai pelarg in alta parte a lucrärii de fatä.

Fapt cert este insa si istoria o dovedeste ca i inainte §idupa unirea" päturel lor conducatoare, Romanii din Ardealbine inteles cei de ritul ortodox s'au deprins sa vaza in Prin-cipii sau Domnii Tarilor romane pe adeväratii protectori ai cne-dintei lor ortodoxe. Domnitorii Munteniei si Moldovei faceau do-natiuni bisericelor romane din Ardeal si le constituiau apanagii.Multumita lor, se naste aici si se intareste o organizatie perma-nenta eclesiastica i canonicä in stransa legaturä cu cea din Prin-cipate, dela care primeau mirul i binecuvantarea pastoreas&Episcopatele románe, intarite prin munificienta Principilor romani,devin conducätoare ale poporului roman ardelean, luand local fos-tilor nobili romani calvinizati, catolicizati si maghiarizati.

Asa s'a fäcut inceputul unei civilizatii nationale.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

SCHIMBUL RECIPROC DE CARTURARI DINTRETARILE ROMANE SI ARDEAL

Studiänd istoria neamului nostru, u5or ne convingem cä dra-gostea 5i grija conducätorilor Tärilor romäne (Muntenia 5i Mol-dova, mai tärziu Romänia) fatä de fratii din Ardeal a fost nu nu-mai statornica in tot cursul veacurilor, ci 5i. salvatoare pentru ei.Dar insä5i existenta pasivä a Principatelor dunarene, mai tärziua regatului romän, a fost pentru Romänii din provinciile subjugateo fortä de incurajare, o nädejde vie in evenirnentele fericite ce cutimpul aveau sä vie, o sperietoare pentru asupritori ca sä-i maiImblAnzeasca i sd-i impiedice in pornirile lor du5mänoase. Cudrept cuvänt scria Alex. Aldea, fiul voevodului muntean Mirceacel mare, conducätorilor ora5ului Sibiu, cä dadi s'ar intdmpla sapiará Tara romd.neascd, ar pien i ei" 1).

BISERICA ORTODOXA-PASTRATOAREA CULTUREI ROMANESTI

Existenta Principatelor Munteniei 5i Moldovei, ande Romäniiduceau de fapt o viatä nationalä independentä sub domnia legilorlor proprii 5i a limbei lor nationale, le-a dat posibilitatea ca sänu rämänä nepäsätoare in fata prigonirilor din ce in ce mai in-dräznete, pe care le indurau fratii lor ardeleni din partea stäpii-nitortlor maghiari.

In vremea tiparului, tot din Tara romäneascä a fost dusa laminamintii 5i a sufletului in Ardeal. Diaconul Coresi dela Thrgovisiepleacä la Brasov (1560), luänd o parte activä la mi5carea literarb,

1) Vezi Patriarhul Romdniei dr. Miron Cristea, lnalt Regent", de1. ,Rusu Abrudeanu, vol. I, pag. 463 (Diseursul rostit de Patriarhul-Re-gent la serbarile unirli dela Alba Julia din 20 Maiu 1929).

www.dacoromanica.ro

54

,si la nationalizarea bisericei ortodoxe ardelene. Lui 'i-se datorescprimul Evangheliar romanesc, tipärit in Brasov la 1561, Apostolulromdnesc la 1563, Tdteal evangheliilor i Molitvelnicul romänescla 1564, Psaltirea romaneascä la 1570, precum si o multime dealte publicatii romdnesti. Coresi s'a sträduit o viatä intreagä satipäreasca in limba romanä cärti pentru trebuintele bisericilor, incare se slujea pan'atunci in limba slavonä.

Ucenicii lui Coresi infiinteazä apoi tipografii romdnesti laOrii,stie §i la Sebesul slisesc in veacul XVI. Cand mitropolitii ro-mani din Alba Julia vor sa reinoiasca tiparnita lor, Matei Basa-rab, Domnul Munteniei, le trimite teascurile si mesterii tiparnici.Rcei mesteri straini", despre care vorbeste mitropolitul Simeon

/elan in Noul Testament dela Bdlgrad (1648), cum se ziceap'atunci Albei hail, erau tipografi din Tara romaneasca. In vestitaprefatä a acestui Nou Testament mitropolitul vorbeste tot atät deelocuent, ca si inainte de el mitropolitul Varlam al Moldovei, des-pre unitatea limbii si prin limbä a sufletului romanesc, care aveasä fie prima garantie a unitatii noastre 1). In multe biserici orto-doxe din Rrdeal se mai gasesc si azi incä, ca la Zdrapfi (jud. Hu-nedoara), exemplare din Cartea romlineascd de invli(áturd" sauCazania Mitropolitului Variant", tipärita la Iasi in anul 1643.

Rsemenea tipografi au lucrat continuu in Rrdeal päna in vre-mea lui Constantin Bilincoveanu Vocld, chiar si la tipografia uni-tilor" dela Blab pdnä tarziu.

Tot atunci, in a doua jumätate a secolului al XVII-lea spuned. prof. N. lorga se anuntä in Moldova de Miron Costin doc-trina unitätii romanesti si a maretei origini latine. De aici a trecutla munteanul Constantin Cantacuzino (Stolnicul), care a spriji-nit-o pe rezultatul adancelor sale studii in sträinatatea italiana.Dintr'o si mai largä sträbatere a intregei literaturi internationale,Dimitrie Cantemir Voca, cu domneasca hotärare, adauge convin-gerea nesträmutarii noastre, o strigä ca de pe treptele tronului saupierdut. Ce fel de inviorare si pentru Romdnul cel mai umil, depe brazda cea mai muiatä Cu sudoare, se desfacea de pe paginilede inspiratä sigurantd a acestor cärtil 2).

Idem, pag. /167.Vezi Transilvania, Banalal, Crisana, Maramaresul 1918-1928", ar-

ticolul d-lui N. 1orga intitulat: Ce a primil si ce a dal Ardealul, pag.z1 din vol. I. 1929.

www.dacoromanica.ro

55

Pe de altä parte cärtile de slujbd bisericeascä, tiparite in Princi-patele dunärene, s'au raspandit in. tot Ardealul pânä in nordulMaramuräsului §i in satele delängä Tisa Torontalului, la Pan-ciova detäng6 Dunäre etc. Cazania mitropolitului Varlam dela Ia0.(1643) §i Pravda cea mare a lui Maid Basarab (1652) le gAsim

azi in multe sate modeste din Ardeal §i Banat.Patriarhul dr. Miron Cris/ea ne confirmä ca pânä i schituletul

din Toplifa, comuna sa natal& intemeiat de o doamnä din Mol-dova, primea cArti rituale dela Tdrgoviste. Preotii din Maramur4veniau la Bucaresti sä cumpere eárti, iar din Principate circulauin Ardeal §i Banat o multime de augäri cu traista plinä de earti,tiparite in teascurile mänästirilor dela Ramnical VhIcea, Govora,Buz(ia, Tc2rgov4cte, Neamea etc.

COlugärii, ca i ciobanii, nu cuno0eau granite. Ei treceau inArdeal §i inapoi, räspändind slova bisericeasca romOneasca,spre marele näcaz al catolicilor i calvinilor, cari, curand dupdmoartea lui Mihaia Viteazal, au inceput o adevaratä prigoanä incontra acestor calugäri, despre care spuneau cä prin ctilagtirivenit pieirea din Tara romdneascii". Totti0 acqti misionan i n'auincetat nici-odatä propaganda lor bisericeaseá §i nationalä. Car-patii despärtitori nu formau o granitä greu de trecut i contactulsufletelor romOne0i se fäcea cu u5tirintä, facand sa se nascdsä se intareaseá in mod firesc printre Romdnii ardeleni sentimen-tul national, care cu vremea avea sä se reverse din albia lui 1).

Pentru a tine de0ept cugetul romanesc in Ardeal, Domnii Prin-cipat4elor române0i, vladicii, preotii i atOti oameni inimo0 dinPrincipate n'au pregetat sA trimita peste munti misionan, tipar-nite, evanghelii, carte romäneascä §i subsidii bAnesti.

Pe de altá parte, de prin Ardeal rasOrea citte un biet prebt,cäte un calugär umil, Cale un acolar adäpostit D-zeu tie cumpe unde, care cetise in cronici §i in cOrtile de istorie i cOpätasede acolo incredintarea, cA toate incercdrile i umilintele prezentulainu insemneazä nimic fatä de marele trecut al Romei i de isprävilqVoevozilor romäni i cA dupä vorba lui Petra Pares, pe canen'o Oiau oeea-ce a fost odatä, se poate intoarce. Mai mutt: cd

1)1Vezi A ',omit: kérdés Magyarorszdgba" (Chestia romaneasca in Un-gana), de dr. Weisz Ignatz, Brasov, 1913.

www.dacoromanica.ro

56

trebue sa se intoarca Toti ace$tia e$isera transfigurati din ada-posturile, unde ii ajunsese Band vestirea rnisianii noastre na(ionale.Si atunci de pe plaiurile unde propovaduisera un &mail MicaClain, un George 5incal, un Petra Maior, a batut invietorul %rantde munte, care, intrand in sufletele boerirnei din Muntenia $i Mol-dova, a indemnat-o la acea lupta, in numele patriei $i al naticti,care a dus la Unirea Principatelor $i a pregátit marea luptäpentru intregirea neamului 1).

Este f apt neindoios cä Principatele /Ylunteniei $i Moldovei auexercitat totdeauna o mare putere de atractie pentru poporul ro-man din Ardeal, inlesnind astfel schimbul reciproc de elementeculturale. O multime de tineri ardeleni, cari nu intrevedeau pentruei nici o posibilitate de emancipare $i de cultura sub stäpanireaungureasca, treceau in 'raffle romane, unde erau imbrati$ati Cucaldura, sprijiniti $i cinstiti. Multi dintre ei au ajuns la cele maiinalte trepte bisericesti. Citarn printre ace$tia pe: Teodosie dinV estem (langa Sibiu), ajuns Mitropolit al Ungro-Vlahiei in vremealui Constan/in Vodif Brlincoveanu (1668-1714); lacob Stamall(din pärtile Reghinului sasesc), Mitropolit al Moldovei (17921803); Dionisie Lupa, ocrotitorul lui G. Lazar, Mitropolit alUngro-Vlahiei (1819-1821), Gavriil Banulescu-Bodoni (din Bis-trita Nasaudului), Mitropolit al Basarabiei, dupa ocupatia ei decätre Rusia; Chesarie, episcop de Buzau (1825-1846); DionisieRomano (din Salistea Sibiului), arhiereu i apoi episcop deHui (n. 1806 $i ni. 1873); vestitii i inatatii arhierei Neoftli(1803-1884) si Filaret Scriban (1811-1873), originan i din co-muna Ilva Mare, jud. Nasäud; arhiereul loanichie Stratonichia,dela biserica Cretulescu, contimporan al lui G. Lazar, nascut incomuna Siisciori, judetul Alba de azi; infocatul patriot Naam Ram-niceana, protosinghel, dinteo comuna langa Sibiu, emigrat in Mun-tenia numai ca sa scape de unire" (1764-1839), plus o mul-time de cälugari $i alti slujitori bisericesti 2).

Vezi RIlsboiul nostru in note zilnice", vol. III, pag. 15, de N. lorga.Editura Ra,Inuri". Cralova.

Vez! Romanii ardeleni din vechial regal si activitatea lor pdrul lardsboiul intregiril neamului", de Julia Moisil. Bucurestt 1929.

www.dacoromanica.ro

O PUNERE LA PUNCT NECESARÀ

Anumiti scriitori sustin cá unirea" unei pärti a Românilor ar-deleni cu biserica catolicä ar fi avut, pe längä pärtile ei dezas-truoase, si o parte bund si anume aceea cd, in scopul de a atragecdt mai multi Români in sdnul bisericii papale, le-a deschis aces-tora drumul spre cultura occidentald, ddndu-le putinta sä invete

sä se instruiascä in scoalele superioare din Viena 5i Roma.Nu voiu contesta nici eu acest fapt, dar nu trebue sd-i exage-

räm proportiile, mai ales cdnd se stie cä, cu toatä unirea", fre-cuentarea cursurilor facultätii teologice din Roma 5i Viena nu eraincuviintatd decdt la foarte pu5ni Romdni si anume cate 2 si nu-mai din 4 in 4 ani 1). Mic i insignifiant pret pentru o jertfd asade mare si cu consecinte asa de funestel Romdrill, Iesne crezdtori,au fost si de astddatd inelai. Totusi nu e mai putin adeväratdin scoalele Romei 51 Vienei au esit bärbati si scriitori luminatica George 5incai, Samna Mica Clain si Petra Maior, cari auajuns profesori in scoalele abia ndscute ale Blajului, devenite apoiincetul cu incetul un focar de culturä romdneascd, cdruia 'i-s'a dat

'i-se da toatä cinstea i meritul cuvenit.Sä nu se uite insd cá Cronica" lui G. 5incai n'a vazut lumina

zilei la Blaj, ci la Iai, fiind tipdritä de cktre Domnul GrigoreGhica la 1853. /YLotivul? Ni-I spune insusi 5incai in Cronica" sa,cAnd vorbeste despre RomAnil dela Blaj de pe acele vremuri:

Mai adaug aci un hrisov in Cronica mea, a se line de prea luminatafamilie a comiilor Vass din Tiaga, ca sa arat ca de nu 'mi-ar fi stataceasta familie in ajutor, eu, cu ajutorul Romanilor mei, In veci n'asifi scris Cronica aceasta, ba doar asi fi parjolit-o de mult, atilt m'auparjolit Romani', dela cari am asteptat ajutor".

A pretinde insä ea' fdrä scolile din Blaj poporul romdn din Ar-deal si chi& i cel din Tara romdoneascä ar fi ramas pânä tärziude tot un popor inapoiat in culturä, ba cä pand si proclamareaunirii politice la Alba Julia dela 1 Decembre 1918 'si-ar aveaobdrsia in unirea" religioasä dela 1698, adicä in trädarea mitro-politului Atanase Anghel, aceasta insemneazd a-si bate joc deevenimente si a falsifica in chip sfruntat istoria. Acest fel specificde a serie istoria este predileA in special Blajului de azi, care,prin glasul d-lui Julia .Maniu, ne-a dat chiar in anul 1930 o nouä

57

I) Vezi Pdrti alese din isioria Transilvaniel", vol. I, de G. Bari3u.

www.dacoromanica.ro

58

dovadä ieftina de modul cum trebue sa se faca istoria zilelor ceträim. D. Maniu, prim-ministru al Romaniei Mari, a avut tristulcuraj sä sustina in Ianuarie 1930, cu. ocazia inaugurarii directieigenerale a Edacafiei poporulai", atasata ministerului sanatätiipublice (!), ca adevarata civilizatie in biata tara romaneasca intre-

incepe abia de-odata cu venirea d-sale la guvern, iar, casä-si bata joc de toatä lumea, nu s'a jenat ca lute= mesaj adresatArdelenilor de sarbatorile Pastelor (anului 1930) sä afirme iezuiticnazbatia urmatoare:

Partidul nafional (dreinesc a intrunit intr'un mdnunchiu nebiruit siMrd seaman de puternic pe tofi luptatorii, cari nu vor da indardt 2adrumul lor, ori-ctit ar fi acela de spinos, pentru-ca neamul romftnesc sApoata präznui prabusirea intunerecului si invierea dreptaiii pentru tot-deauna".

D. Julia Maniu este un admirabil Cafavenca din celebra piesaa regretatului I. L. Caragiale.

Dacä este adevärat ea apostolii uniti" ai Ardealului n'au pre-dicat in pustiu evanghelia resurectiunii noastre nationale, tot asade adevärat este Ca ei au gasit terenul pregatit prin tot ceca-ces'a salvat pana in vremurile lor din toate näzuintele unui Coresi,a unui Varlam, a unui Dositeia etc., din tot capitalul de idei dinepoca Domnilor munteni i moldovea Mateiu Basarab, VasileLapa, Constantin Brâncoveana i Dimitrie Cantemir. Si dinaintede unirea" dela 1698, soarele romanismului si al credintei strä-mosesti rasarea tot la Bucure5-ti $i Jai, pentru-ca dupa o trädarede credinta, cu tot juramantul depus la BucureA, sä straluoeascao clipa si la iar pe urma de tot, dupä limpezirea spiritelorde pe tot cuprinsul neamului romanesc, sa rasara impunator nu-mai la Bucure#i, punand, prin aceasta, pe ganduri cateva capeteinfierbantate din Blajul inconsolabil i impulsiv.

Este desigur o intervertire a istoriei CA, la inceputul veaculuiXVIII, Bucure,stii ar fi fost cu desavarsire insträinati si fanario-tizati" i cä s'ar fi trezit la o nouä viatä numai gratie intervenreiArdealului si in special a Bialalai. Se stie doar ea cu mult inainbede sosirea lui George Laziir in capitala Tarn romanesti, batranullenächita Vdclirescu, mare patriot si cu o vas-Fa cultura, autor deopere cu cuprins si idei foarte asemänatoare cu cele din cärtileArdelenilor, isi Mom patrioticul sail testament, scriind:

www.dacoromanica.ro

59

Urmasilor mei VdcdrestiLas yowl mostenireCresterea limb:i romdnestiSi a patriei cinstire!

Deci tot respectul cuvenit Blajului, insa cu cinstirea adevdruluiistorict Sd nu se mai creadd si azi acolo en toate bunurile morale,culturale, nationale i poatice ale poporului romdnesc se datorescBlajalui §i numai Blajului, cäruia daca unii locuitori din satelede pe Tdrnave ii mai zic si Roma Noud, nu se cuvine sd-si atribuerolul Romei adevarate, al cetatii eternei

Este adevarat Ca, pe vremea unirii" dela 1700, copiilor orto-doxi le era inchis drumul spre invatatura mai temeinicä, a-tat dinsistem, cat si din nedumerirea stäpanitorilor de influenta Rusieiortodoxe. Este adevarat ca Romdnii ortodoxi, fie ei preoti, ne-gutdtori sau simpli economi de vite, erau toti spionati, confiscdn-du-li-se scrisorile dela postä, care se inaintau guvernatorului sprecenzurare. Este adevärat cd abia la 110 ani dupä nefasta unire",in 1810, s'a recunoscut i calor 1.000.000 de Romdni ortodoxi dinprovincia Ardealului dreptul de a-si alege un episcop din sâtiullor in persoana protopopului Vasile Moga din Sebesul Slisesc.Este adevärat cä noul episcop ortodox a fost nevolt sä-si in casecretar pe un unit", Arort Budai Deleanu, iar ca profesor debon-ton", care sä-1 invete cum trebue sä se prezinte in audientala impäratul Francisc I, tot pe un unit", te fan Costa, consiliergubernial in Cluj.

Dar intrebarn: la cdte umiliri si injosiri n'au fost expusi insisiierarhii unili", cu tot sacrificial incomensurabil al unirii"? Sestie doar ea vestitul martir al bisericii surori Inocenfiu Mica Clain,cand trebuia sa piece profund amärit in cel din urmd drum al säula Viena, a declarat protopopilor sal, intruniti in sinod la AlbaJulia, in vara anului 1744:

Dacd má 2ntorc dela Viena, voiu pleca cu voi peste munti!"Dar nefericitul episcop nu s'a mai putut intoarce, fiind exilat

la Roma, unde a si murit.Aici a fost, cum prea bine se vede, in tot cursul veacurilor add-

postul atdtor Ardeleni pribegi, plämdduind, impreuna cu fratiiliberi, aluatul intregirii de mai tdrziu a neamului. Este stiut doayca din ceasul, in care revolulia francezä a suflat scänteile ei

www.dacoromanica.ro

60

desteptätoare pana asupra ingenunchiatelor Tari romanesti delaDunäre, dascalii ardeleni au trecut si ei muntii si au venit inPrincipate ca sa ajute la progresul lor cultural.

DELA VENIREA LU1 G. LAZAR IN BUCURE5T1 (1816) §I PANA LAUNIREA PRINCIPATELOR (1859)

Unul dintre putinii Romani ortodoxi, cari au avut norocul de oinstructie mai superioara, a fost George Lazar din Avrig (jud.Sibiu). Protegiat de baronul S. Bruckenthal, guvernatorul I Ar-dealului, el a fäcut gimnaziul la Cluj, iar universitatea la Viena,unde a invätat stiintele fizico-matematice si teologia. Georg?Lazar, neputandu-se intelege cu episcopul Moga, a parasit Sibialin 1816 si a venit la Bucuresti. Primit cu caldura de mitropolitulDionisie Lupu §i de bo2ri, a deschis scoala romaneasca dela Sf.Saya, predand diferite invataturi si stiinte in limba romaneascä.George Lazar a fost un animator, un precursor al unirii, un apostolinflacarat al neamului sail.

Romanii uniti" au fost intrucat-va mai favorizati de soarte,astfel ca au putut da in vremurile acelea din randurile lor maimulti barbati cu carte decal ortodoxii näpästuiti. Neavand Insatoti teren de mina in scolile Blaiului, au trecut si ei incetul Cuincetul in Muntenia si MoldoVa, care deveneau, pe masura ce pros-perau politiceste, un adevärat pämant al fagaduintii pentru toticärturarii ardeleni. Emigrarea aceasta necurmata a avut urmarifericite, contribuind la mentinerea aceleiasi limbi, a acelorasi tra-ditii si obiceiuri nationale.

Miscarea nationalä, pornita la Bucuresti de George Lazar i

continuatä apoi de I. Heliade Radulescu, iar la Iasi de GeorgeAsarlii, n'a intarziat de a-si da efectele ei binecuvantate, mai alesdupä inapoerea in tara a unei serii intregi de studenti romarti,munteni si moldoveni, cari fuseserä trimisi si ei in sträinätate lastudii si cari, intorsi in patrie, infiltrau zi de zi in sufletele ro-manesti flacära culturii cu idealul unirii tuturor Romanilor inteunsingur stat. Acestia au fost Eufrosin Poteca, S. Marco vici, C. Mo-roni, Pandele 0. Petre Poenaru.

Sämanta aruncatä de George Lazar incolti in curand si fructelese coapsera in graba 1).

1) Vezi Romdnil arieleni din vechiul regat $i activitatea lor pdnd lardsboiul intreglrii neamului", de luliu Moisll. Bucurest1 1929.

www.dacoromanica.ro

61

Daca pana in anul 1800, emigrarea Ardelenilor in Principateleromdne era pricinuita mai mult de jugul iobagiei, a lipsei de pa-mant, a persecutiilor religioase si a tratamentului barbar, la in-ceputul secolului al 19-lea incepe o emigratiune din partea inte-lectualilor. Ea creste cu cat libertatile, dragostea de cultura roma-neasca si posibiltätile de comer t si meserii cdstiga tot mai multteren in Principate.

Exodul elementelor ardelene spre Muntenia si Moldova se ac-centuiaza mai cu putere dupa congresul dela Viena din 1815 si aincheierii asa numitei aliante sacre" a celor trei imparati, carea avut drept urmare intarirea absolutismului austriatc, sub baghetaindrazneata a printului C. Metternich. In era absolutismului laepiscopia ortodoxa din Si5iu era o stare din cele mai jalnice, cadlipMau si oamenii capabili si fondurile si ori-ce incurajare. Darchiar si la episcopia unita" din Blaj, unde oamenii se mai puteatupiovoca la drepturi castigate si se mai dispunea si de anumitefonduri, se inregistreaza, dupa 1815, o stagnare inspäimantd-toare 1), care a durat pana dupa revolutia din anul 1848.

In toiul absolutismului austriac, in anul 1820, invatatul mol-dovean George Asachi aduce din Ardeal si anume dela Blaj pen-tru seminarul preotesc dela Socola (al douilea seminar romd-nesc dupa cel dela Blaj), intemeiat de mitropolitul VeniaminCostache, tunatorii patru profesori: Vasile Pop, loan Costea,Vasile Fabian Bob i loan M.anfi, cari au functionat pan la in-ceputul eteriei sau revolutiei gremsti din 1821, de teama cäreias'au intors in Ardeal, afara de V. Fabian Bob.

In 1826 C. Golescu aduce din Ardeal pe Aron Florian, caruiaii incredinteaza conducerea scoalei primare din Golesti.

In 1833 si 1834 trec la Iasi ca profesori bänatenii DamaschinBojinca i Eltimie Murga, iar la 1836 ardeleanul Petre Câmpean.u.

Tot in acest an trece muntii in Oltenia loan Maiorescu, care des-chide o scoalä primara la Cernefi (langa T. Severin), iar in 1837este adus de boerul Bibescu ca profesor la gimnaziul din Crdova.

In 1840 August Treboniu Laarian este chemat ca profesor inBucuresti, unde la 1845 publica impreuna cu Nicolae 13tlicescuMagazinul istoric pentru Dacia".

1) Vezi Pdr(i atase din istoria TransilvanieP, vol. I, de G. Barigu.Sibiu 1889.

www.dacoromanica.ro

62

In 1842 se stabileste la Targu Jiu doctorul D. Calcer, care joacaun rol important in serviciul medical al Munteniei.

In 1854 Simeon Barnuf este adus de P. Mavrogheni ca profesorla unde la 1855 este urmat de Alex. Papitt ¡tarjan, chematde Grigore Ghica, Domnul Moldovei, iar la 1857 vine loan Pop,adus de Panait Bal$, ministrul instructiei publice.

Miscarea de redesteptare nationala se intensificä cu si maimulta putere in Principate °data cu unirea Munteniei i Moldoveila 1859 intr'o singura tara, ludnd numele de Romania. La 1860,cand s'a inaugurat universitatea din din cei 11 profesorierau atunci la facultätile de drept, litere i tiinte, 5 eran dinArdeal si anume: Petre Sucia, Stefan Emilian, Stefan Mide,loan Pop §i Simeon Barnue.

De ad inainte numärul intelectualilor ardeleni, cari tree in Ro-mania, sporeste an de an in mod simtitor i imbucurator, aducanctCu ei o deosebita dragoste de limbä, de lega si de tara, precum siun puternic sentiment romanesc. Venind aici, nimeni nu 'i-a intre-bat daca sunt ortodoxi" sau uniti", cum fäcea pana eri, din ne-norocire, d. Julia Maniu, care, lipsit de tact, a numit in toate sluj-bele inalte si a ales in Parlament aproape numai uniti", deslan-tuind astfel confesionalismul i provocand reactiunea usor expli-cabilä din partea ortodoxilor.

0 STATISTIC& INTERESANTA

Am umple un volum intreg, daca am insira numele tuturor Ro-mänilor mai de seamä din Ungaria si Ardeal, cari au trecut inTarile romane in cursul veacurilor trecute i pana la izbucnirearasboiului european din vara anului 1914. 0 asemenea interesantälucrare a publicat in anul 1929 neobositul profesor bucuresteand. Julia Moisil, originar ardelean din Mislaid, sub titlul: Romaniiardeleni din vechiul regal activitatea lor pa.na la rasboiul

neamului", o opera statistica migaloasa, dar lämuritoare, de53 pagini mari pe 2 coloane, cuprinzand numele tuturor Ardele-nilor stabiliti in Romania din timpurile vechi si pana in anul de-clansarii marelui räsboiu, Cu scurte date biografice i indicatiunidespre activitatea celor mai importanti.

Cartea d-lui Moisil este pretioasa i prin ceea-ce nu spune, darlasä sä se inteleagä printre randuri. D-sa par'cb vroia sä-i zica.d-lui Julia Mania:

www.dacoromanica.ro

63

Domnule Mania! Am scos cartea aceasta ca sa vezi i D-taeati Romani ardeleni refugiati si-au gasit un adapost parintesc pepamantul Romaniei mici, unde toti, färä deosebire de confesiune,am fost primiti cu adevarata dragoste frateasca, am fost incura-jati i sprijiniti, fiind pusi la munca de redesteptare i intarire asentimentului national, care ne-a adus sa träim zilele fericite aleinfaptuirii Romaniei Mari. Daca bunul D-zeu ti-a ajutat sa ajungisi D-ta in fruntea tarii marite, ca prim-ministru, ocupand loculde onoare al marilor inaintasi Ion C. Britliana, Mihail Cogdl-niceanu, Lascar Catargiu, Ion I. C. BMliana, Take lonescu, gen.Averescu, etc., cauta i fii si D-ta bun si intelept, ea si dansii,lumineaza mintile celor din jurul D-Tale, cari nu inteleg rostul po-liticei de consolidare a maretului tezaur ce ne-au lasat, aleargadupa pacea i infrätirea tuturor fiilor tarei, alunga cearta i uradintre ei, fereste-te i inceteaza cu catastrofala adancire a vrajbeiconfesionale si nu mai persecuta pe fiii vechiului regat, cari autot dreptul la vecinica recunostinta a tuturor Ardelenilor!

Ma indoiesc insa daca iezuiticul i neunificatul suflet al d-luiMana a luat cunostinta de instructiva carte a d-lui prof. Moisil,caci ar fi putut trage dintr'ansa multe invatäminte.

In ce priveste diferitele ramuri ale vietii statului roman, in careau fost pusi in cursul vremii refugiatii Romani ardeleni, autorulii imparte in urmatoarele categorii:

In cariera bisericeasca 20, din .cari s'au ridicat -episcopi simitropoliti.

Militari (tot felul de ofiteri) 19, printre cari si generalii Ion,Emotion, Romul, Remus i Mihail Boleatut, apoi Moise (Iroza, I.Dragalina, I. Culcer i Traian

In invatamant: a) in invatamantul primar: 19 institutoridirectori; b) in invatamântul secundar: 134 profesori; c) in in-vätamantul superior: 40 profesori universitari.

Scriitori, literati, ziaristi: 34.Botanisti, chimisti, geologi, statisticiani: 10.

Artisti (pictori, sculptori, pianisti, com-pozitori i dese-natori): 12.

Tipografi, libran i fotografi: 6.Juristi, magistrati: 16.Medici: 33.Farmacisti: 31.

www.dacoromanica.ro

64

XL Ingineri, architecti: 44.Comercianti, industriasi, financian: 95.Agricultori, silvicultori: 35.

In total deci (dupä numärätoarea Mudd de mine) 548 arde-leni intelectuali cunoscuti, cari au trecut muntii, in cursul vre-milor si pänä inainte de izbucnirea marelui räsboiu, in Tärile ro-mäne, spre a-si uni activitatea lor cu a fratilor liberi, formândapoi secol de secol si an de a..1 azea opinie publica sanat3asa siputernicä, care ne-a condus la rezultatele märete ale politicei dusäde patriotii si inteleptii bärbati de stat ai vechiului regat pdna laincheierea tratatului de pace dela Trianon (Paris) din vara a-nului 1919, care a fixat si consfintit granitele firesti ale Romä-niei Mari.

Numärul refugiatilor ardeleni este insä Cu mult mai mare cleatnumele indicate de d. prof. Moisil in interesanta sa lucrare, primain aceasta directiune. Personal cunosc o multime de ardeleni (zia-risti, profesori, agricultori si ofiteri), cari nu figureazä in aceastäcarte. Dealtfel insusi autorul spune in prefatä cd la apelurile fa-cute mai de mult si in repetite ränduri, prin presä sau direct per-sonal, foarte multi din Ardeleni n'au raspuns". Totusi lucraread-lui prof. Moisil isi are valoarea sa netägäduitä, caci din eaconstatäm cum s'a fäcut apropierea sufletelor romänesti de peambele versante ale Carpatilor, cum s'au desmortit ele de sub ce-nt.wi secolelor de ingenunchiare si au inchiegat, in aerul liber,curat, inviorätor, cald si primitor al Tärilor romäne, acea con-stiintä nationalä, care, prin vibratiunile si fäclia ei, a putut, cânda sunat ceasul, sä scape cu arma in mänä pe fratii ardeleni dinmulti-secular a robie ungureascä.

www.dacoromanica.ro

C.APITOLUL IV.

POLITICA INSTINCTULUI NATIONALAFIRMAREA El DE BAR BATII DE STAT AI

ROMANIEI. PRIMELE MANIFESTAR! IREDENTISTE

aistenta Principatelor Munteniei si Moldovei, a Rorndniei midde mai tarziu, in imediata vecindtate a Ardealului, a lost hotd-rdtoare pentru soarta viitoare a intregului neam romdnesc. Ambeleau constituit acea nebiruità fond moralä i magneticd, care aapropiat din zi in zi tot mai mult sufletele romdnesti in urea-urea aceluiasi scop.

Gratie acestei fericite situatiuni geografice, putea desarnägitulepiscop al Blajului, Inocen(iu Micu Clain, sa spuna protopopilor&di la 1744, cAnd pleca la Viena, descurajat de funestele urrndriale unirii": Daal niä intorc dela Viena, voiu pleca ea voi pestetruuli!" Tot multumità acestei imprejurdri, ceva mai tdrziu (1784),pe vremea revolutiei lui Horia, tdranii din muntii Abrudului seconsolau, zicdnd: Decal s ne mai intoarcem la starea de ioba-gie, mai bine plinisim Ardealul i trecem ca Iota in Tara romd-neascli!"

Acest strigät semnificativ i plin de inalt inteles s'a auzit dingura täranilor romAni si pe cdmpia Blajului in ziva memorabileiadunäri nationale din 3/15 Maiu 1848, iar cand in acelasian Dieta Ardealului, alcatuità in majoritate numai din Unguri, avotat unirea Ardealului cu Ungaria i tipau un!re san moarte!" totdin aceastd cauzd Romdnii n'au voit s'o recunoascä, spulberdndastfel iluziile Ungurilor.

Dar oare Avram ¡anca, care era un sustindtor infläcärat al po-liticei daco-romdne, nu impartdsia i rdspandea, tot sub presiuneasituatiei geografice, ideile nationale ce radiau din Principateleromdne, cu care el dorea din suflet unirea definitivd Ardealului,

1. RII6U Abrudeanu 5

www.dacoromanica.ro

66

ca singurul mijloc al mdntuirii romdnismului de sub stapdnireaaustriaca si uneltirile unguresti? 1).

In urma votului Dietei dela Cluj in sensul unirii ArdealuluiUngaria, Romdnii, väzdnd eä nu pot sta de vorba cu conducdtoriiUngnrilor, cärora li-se pdrea cä li-s'a deschis raiul, au pornit laarme. S'a omorit lume nevinovatä de o parte si de alta, s'au arssate si asezari de veacuri, s'au pdrjolit holdele. Ungurii la un mo-ment dat sunt stapdni in Transilvania, dar armatele rusesti, che-mate de Austriaci in ajutor, restabilesc ordinea, Ungurii stint a-dusi la realitate, iar conducdtorii lor o parte impuscati, iar altaparte s'au raspandit in intreaga Europa, in special la Paris, uncleau inceput prin presä o violentd campanie impotriva absolutismuluiaustriac si a Romanilor 2).

PRIMELE MANIFESTARI PUBLICE IN DIRECTIA POLITICEIINSTINCTULUI NATIONAL

Tuturor acestor atacuri le-au raspuns refugiatii politici din Tararomdneascä, exilati la Paris, in frunte cu Ion i Dumitru Briitiana,N. Balcescu, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, fratii 5/elan i N.Golescu, Gr. Ganescu, Ion Voinescu, cari erau perfecti cunoscatoriai chestiunei. Dumitru Briitianu §i N. Biilcescu fusesera trimisi laBudapesta de catre guvernul revolutionar din Bucare51i, ca sä im-pace pe Unguri cu RomAnil, dar nu reusird din pricina trufieiunguresti, care nu vrea sá recunoasca o alta natie in Ungaria decdtnatia ungureasca. Generatia aceasta, zisä dela 48, a transformatPrincipatele romdne in täri cu civilizatie occidentala, pregatindprin ideile lor politice si prin literaturd raspdndirea miscarii na-tionale.

La Bucure$11, influentati de marile planuri politice ale lui J.Cdmpineanu, care plänuia inca dela 1838 realizarea unitatii na--tionale, o seamd de tineri, printre cari si N. Balrescu, fac un com-plot la 1840 impotriva Domnului Alex. Ghica. Se vorbea de leg-a-turi in Ardeal si in Moldova, de o räscoalä in Basarabia impotrivaRusilor. Rezultatul a fost arestarea partasilor i inabusirea mica-

Vezi Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei intre anii1818-1859", publicate de Mihail Popescu. (Ilseznmantul cultural Ion C.Bratianu VII). Cartea romiineasca. Bucuresti. 1929.

Idem.

www.dacoromanica.ro

67

rii inainte de ori-ce incercare serioasa. Blilcescu a stat 2 ani inchisla Margineni pAna la venirea in scaun a lui G. Bibesca-Voclii, carel'a gratiat la 1843 1).

Emigrantii romani din Paris, peldnga strigatul de vrembertater, strigau totodata: vrem unirea noastrd na(ionald!" N.Bdicescu, cu ocazia unui banchet dat de studentii romdni din ca-pitala Frantei, pronunta un discurs istoric despre Migarea Ro-mailor din Ardeal la 1818", plin de amintiri personale si o meaculpa fata de neincrederea ce aratase in vremea revolutiei fata deRomanii ardeleni, el, partizanul unei intelegeri cu Ungurii. Profetal vremurilor viitoare, N. Beilcescu, in scrierea sa Mersul revolu(ieiln istoria Romanifor", prevedea ca revolutia viitoare va fi o re-volufie nationald, care va da nastere la unitatea nationald a po-porului nostru. Privind idealul national si comparandu-1 cu stareade umilinta din vremea lui, tot Balcescu exclama: Nu disperaelde suferinfd, cdci sujerinta cii este condifia esentiald adesvoltdrii morale". Ceea-ce l'a indemnat pe Bdicescu, Inca dela1846, sä scrie Istoria Rom/1Wlor sub Mihai Vodd Viteazul" a fostfara indoialä faptul cä Mihai Viteazul este simbolul unitatii noa-stre nationale, pentru care lupta si el 2).

PROGRAMUL NATIONAL AL LUI ION C. BRATIANUDIN ANII 1850, 1852 fi 1854

In Septembrie 1850 revolutionarii romani fac sä apara la Parisrevista România viitoare", iar in 1851 C. A. Rosetti dimpreunacu Ion C. Brutianu, scot tot acolo si apoi la Bruxelles revista Re-publica romdnd". Articolul-program este scris de Ion C. Brdtianu,in care deasemenea se da categorica expresie politicei instinctuluinational.

lata ce spune I. C. Breitianu, intre altele, in acest inaltator pro-gram:

Voim ca Romdnul sd se restabileascd In 1nsig ochii sdi ca om $i sdse introneze 7n toate drepturile sale, ca sd poald trdi dupd legue na(uriisale, desvoltdndu-se, perfecjiondndu-se implinindu-g misia sa ?n so-cietate, ca (otzta gloria $1 virtatea de care este capabil.

Vez! N. Balcescu, scrieri istorice", editie comentata de P. P. Pa-naitescu, paig. 5 si 6. Editura Scrisul románesc", Craiova.

Idem, pag. 13 si 19.

www.dacoromanica.ro

68

Voim sà aibli o patrie independentd $1 liberd, o patrie ca zece ml-lioane de Romani, cari sti aibd top aceleasi drepturi si aceleasi datoril.

latd la scurt ce Point si ce credem pentru Romania. Ctit pentrumijloace, nu voim allele decat acelea, pe care ni-le-a dat Dumnezeu ca sdne putem mlintui ori de cate ori vom voi ca deplindtate, si cari stint:rnintea, mima $i bratele noastre".

Apoi adresandu-se tineretului, acelasi program mai declaraapäsat:

Tineri Romani! Voi, cari prin jalma voastrIl cea jutui suntefi in starea intelege puterea poporului roman si prin instrucfiunea voastril sunte(imenifi a lua inifiativa de a fi avantgarda biruinfelor sale, spunefi sidovedifi voi ca cuvinte de foe fi vil de amor cebra ce se mai indoescWed, cif dacd In 1818 Romanii, in loe sli voiascd a se manful pe rand siin parte, unii prin Turci si alfil prin Austriaci, in loe de a trimete lajunghiere patru-zeci de mii de compatriofi si a face in cenuse trei sutede ,sate pentru mantuirea Impdratului Austrici,2n loc de a-si pierde timpulin diplomafii si a striga In Tara Munteneascd Trdiasca Sultanul" $1

in Transilvania Trdiascd Impdratul", ca sd ajungd in sfarslt de tasulcelor pentru al caror steag uitaserd stindardul republicel romane una $1nedespdrfild, de se sculau tofi din bate unghiurile Rontlinimei,lntr'o sin-gurd zi, fi ziceau zece milioane de glasuri de odatd unlit $1 liber1 sanmorfi", n'ar fi mai fi fost nici o Putere ce ar cutezat nu atace, darniel lp tagdditiascd chiar dreptul lor cel slant!"

In acelasi an (1851), in zlua de 3/15 Maiu, studentii romani dinParis, munteni si moldoveni, sarbatoresc aniversarea de 3 ani arevo/utiei ardelene, cu 'care prilej N. Billeesca rosteste frumosul

miscatorul sau discurs despre miscarea Romanilor din AreLeal.Mai tftrziu, dupa-ce Nizpoleon III ajunge imparat al Francezilor

(22 Nov. 1852), Ion C. Bra-liana este primit in audienta si ii re-mite un memoriu asupra doleantelor Romanilor, pe care le for-muleaza astfel:

Románii locuesc (ara cuprinsd la/re Tisa, Nistru, Marea Neagra ,siDundre $i se Intind in grupe si dincolo de Dandre, in Tesalia. Numdrullor este de doudsprezece milioane de su flete si, desi sub dominarea dt-leritelor Puteri, el nu sunt mal pu fin anal din popoarele cele mai orno-gene ale Europei. Vorbesc tofi aceiasi limb& se inchind la acela$1 Dam-nezeu, au aceleasi tradifiuni fi aceleasi aspirdri, inimile tuturor bat inunire at ale Franfei, sora lor mat mare, care, mergand in fruntea gin/ellatine, este consideratd de ei ca pro tectoarea lor natural/I. Ei locuesc unadin fdrIle cele mai fertile si cele /71-21 avute ale Europei sl formeazil opoporagune agricold $1 rtisboinica. Pozifiunea lor geograficd este foarteimportantd; el sunt proprietarli gurilor Dundrii. Misiunea Ion socialdeste de a reprezinta 2n Orient, ca element latin, civilizaflunea occidental/I".

www.dacoromanica.ro

69

In 1854, Ion C. Briltianu, pentru a stavili, in timpul rasboiuluiCrimeei (1853-1856), tendinta imperiului rusesc de a turburaechilibrul in Orkntul Europei, prezinta imparatului Napoleon IIIun nou memoriu (tiparit pe 32 pagini), de astä-data asupra yo-lului imperiului austriac in chestiunea Orientului. El cerea intrealtele Frantei, ca si Turciei, sa admita ca o armata romanaconlucreze in marele räsboiu de atunci, care hotara soarta Orien-tului european.

Capitolul ultim al acestui memoriu incepe cu o analiza lumi-noasä a originei chestiunii Orientului, asa cum era supusa deslegariiEuropei, i termina cu aratarea si desvoltarea solutiunilor, pe carile socotea mai potrivite pentru satisfacerea intereselor din a-oeastä problema:

De om vrea ori de n'om vrea, de e usoard ori grea, clacd dorimserios independenfa Europei, reconstituirea Orientului pe bazele natio-nalitafilor este sin gura soluflune a acestei che stiuni, care vine periodic

totdeauna cu mai multd gravitate sd se paria Mail:tea Occidentulul.Reconstituirea Orientului pe bazele nafionalitlIfilor este o condifiune

sine qua non, pentru ca el sa se pocall civiliza $1 nImeni nu poatenega consecinfelc fericite ce ar rezulta pentru Occident, dacd Orlen-tul ar veni sd mdreascd cu ele cercul sdu de activitate".

Capitolul se inchee aratand din nou originea si drepturile Ro-manilor. Facand o schitä a gloriosului nostru trecut, dovedestevitalitatea acestui popor si importanta sa culturalä in OrientulEuropei.

Ion C. Braliana precizeaza astfel inaltul säu punct de vedere:

Importanfa Romdnilor in Orient rezultd nu numal din faptui cd eisunt un popor de zece pand la doudsprezece milioane de suflete, dar malales acela cd formeazd poporul cel m21 omogen in limbd, in religlune,in tradiguni $1 in aspirafiuni. Unifi prin slinge $1 prIn ZumEl ca rasaLatina, el trdesc din civilizafiunea ei ,s1 trag, ca toatd indiferenfa suro-rilor din Occident, o mare pu/ere din aceasta inrudire. Ei au o credinfd.vie in villar $i lucreazd, Cu toate piedicele, ca o incredere nestramutalllla reconstituirea politicd a Romdniel".

Memoriul incheie apoi astfel:

Nafionalitate, civilizafiune, libertate, acesta e programul ce trebuesEl se urmeze in Orient.

Romdnii drept punct de reazim, acesta e mllocul principal.Cdt d3spre transifiunile, prin care trebae sd se treacd, $1 milloacele

_secundare, de cari trebue a se servi, ele se vor 1411115a treplat cu eve-

www.dacoromanica.ro

70

nimentele. Dar e neapdrat mili intdi a constrdnge pe Austriaci sa desertePrincipatele, a permite Moldo-Romtinilor sd se uneasca intr'un singarStat si sa se reconstitaiascd in elemental lor national, curdtindu-se debate elementele necurate de origina ruseascd, cari nu se mal conservaclec& prin puterea baionetelor austriace, pentru ca sd poatd si ei intraindatd in linie de bataie 2n contra Rusia, cu o armatd de o sida demii de oameni".

ION C. BRATIANU IN PROPAGANDA REVOLUTIONARA LA SIBIU

Dar Ion C. Brütianu, om de adOnci convingeri si de actiune,nu era multumit, nici linistit Cu ceea-ce vorbea, cu ceea-ce seria.el la Paris, in timp ce in Orient se anuntau prefaceri fundamentale.El nu gdseste odihnä 'Ana nu porneste la actiune.

Jibia se potolise revolutia din Principate si vedem pe Ion C.Bratianu la Sibiu, ca trirnis al exilatilor romani din Paris, cdutAnda profita de starea generalä de nemultumire a neamurilor din.monarchia habsburgicä, spre a provoca o noud revolutie, care, pu-nandu-se in legaturä cu Principatele Munteniei si Moldovei, sarealione rezultatul, pe care nu-1 dobandise in 1848. Sigur deizbdnda, pe care o vedea, färd teama pericolelor mari, care erau-asupra capului sau, infruntä totul si se expune a organiza o pro-pagana revolutionarä in Ardeal.

Acolo spune el in notitele lui am publicat din nou articolelesi memoriile publicate la Paris si le impartiant in bate pdrtile. Tipd-rirea o lacea un Sas dela tipogralia Statului, care lucra noaptea. Unliindr Barbu, dela cancelaria guvernatoruluui Wohlgemuth, 'mi-a procuratlazi cu pece(ii impiirdtesti, in care sosiserd legile noui dela Viena, stastlel au dikitorit in toatd Transilvania si in Bi;covina, in Mzi imperiale,manileste revolutionare" 1).

MOLDOVENII SI IDEALUL NATIONAL

Ace/asi stOnt Ideal national il purtau in sufletul lor si AtIoldo-venii. Iatä ce ne spune in aceastä privintä scriitorul boer RadtrRosetti, care, vorbind de sentimentele poetului Vasile Alexaruiri,dupd intoarcerea lui dela studii (1839), pe care le facuie la

1) Vezi volumul Lui Ion C. Brdtianu. 1821-1921". Vol. I. Bucu-resti 1921.

www.dacoromanica.ro

71

Paris, se exprimä astfel asupra preocupärilor tinerimei moldovenedin a cincea decadä a secolului XIX 1).

Se infelege cd, la arma urmei, Vasile Alexandri, traind mai mul(iani In Parisul lui Ludovic Filip, 2n contact necontenit ca studenfimea deatunci, n'a putut sti nu fie cucerit $i el de ideile liberale, de care erainsujletita area tinerime $i ca, la intoarcerea lui in (ara, a intrat Inlegaturi de stransa prietenie cu tinerii boeri, cari, impin$1 de cati-vabatriini, incepuse sa dea o lupia crancena 1mpotriva Domnulai MihailSturdza si a cumplitei coruptiuni administrative $i ludecatore$ti, care anectnstit acea domnie.

Aceasta lupia impotriva abuzurilor se mai contopea ca alta, dusapentru realizarea idealurilor nationale, marginite deocamdattl la redoban-direa autonomiei noastre confiscata de Turci $i Ru$i, la unirea celarfari surori $i la aducerea pe scaunul lor a unui Domn strdin, uparfinaduneia din dinastiile domnitoare ale Europei.

Dar sa nu se creada cd idealul national al tineretului moldovetzescdin a cincea decada a veacului trecut se nuirginea numai la 124*. Tintalor suprema 'inca de pe atunci era unirea cea mare a intreg neamuluiromfinesc intr'un singur stat neatárnat. Tata Zmi povestea cum, 2nca per.tind era la universitatea din Miinchen, vorbea tovard$ilor lui Nemii deo Romanie, una dela Tisa pina la Nistru, dela Ceremus peina la Dunaresi la marA, iar acela,s vis al miel Ronuinii,cuprinzand toate (afile locuitede Romiini, reiese des/al de clar din mai multe din poeziile e$ite la aceaepoca din peana bardului nostru moldovenesc".

IDEALUL NATIONAL AL ROMANILOR IN LUMINA SPIONAGIULUIAUSTRIAC

Problema desfacerii Austriei i rezolvarea chestlei brientuluipreocupau deeaproape toate inimile patriotilor romäni, muntenisau moldoveni, pe baza principiului de nationalitate. In minteaIon C. Brdliana ambele aceste chestiuni constituiau pentru el douaviziuni ciare si precise, care 'i-au stäpänit toatä cugetarea inaceastä perioadä.

Spionagiul austriac era bine informat in aceastä privintä. Intre

1) Vezi Amintiri din prima tinerefe" de Rada Rosetti, pag. 101 si 102.Bucuresti. Cultura románeascá 1927. Rada Rosetti era fiul logoftituluimoldovean Rtiducanu Rosetti, ginerele printului Grigore Ghica, DomnulMoldovei. Fiul sal' este distinsul general Rada Rosetti, cumnat al ma-relui barbat de stat Ion I. C. Bratianu.

www.dacoromanica.ro

72

alte dovezi, voitt reproduce doua declaratiuni din partea a douifunctionari austriaci, insarcinati cu spionagiul in Ardeal.

Primul, cu numele Thiemann, eful districtului Ord,stie (jud.Hunedoara),. intr'un raport al. ski catre ministerul de interneaustriac, prin care ii descrie miscarea unionista dirt Principateleromane, influenta acesteia asupra Romanilor din Ardeal, preciang situatia poatica a Romanilor ardeleni si miscarea intelectua-lilor de acolo in favoarea unirii, apune, la Inceputul raportului sudin 15 Nov. 1851, urmatoarele:

Dacd mitin:al tratat de pace din Paris a aval de scbp menfinereaintegritdfii imperiului otoman, a tost o gre$ald surprin.zatoare cd s'a datpopulatittnilor din Muntenia $i Moldova dreptul de a se aduna in absanumitele Divanuri ad-hoc, in scopul de a-si da pdrerea asupra modulacum sd se constitue viitoarea guvernare a acestor (dri" 1).

Asupra efectuliti, care l'a avut aceastä dispozitie a tratatului dinParis (30 Martie 1856) in toata suflarea romaneasca, pana si inmuntii Abrudalui, este concludenta urmatoarea marturisire dinteunraport al maiorului austriac Semelkowsky (catre colonelul lan-kowsky, comandantul regimentului 8 de infanterie) asupra situa-tiei politice a Romanilor din muntii Abrudului i in speeial asupralui Avram lana, i protopopul Simeon Balini din. Ro$ial-Montanzi:

De-odatd cu alegerea de print domnitor in Moldova $1 Valachia ainceput sll se maniteste $i aici o vie simpatie pentru noul prinf ales" 2).

Acesta era Alexandru Ion Caza, sau Voda Caza.Faptul este adevarat si il pot confirma si eu prin urmatoarea

dovada: Näscut la Abrud (2 Decembrie 1870), cand mi-am des-chis ochii si am inceput s'A disting lucrurile din casa parinteasckprimele tablouri, in litografie, care mi-au izbit si alintat privirile,au fost acel al Domnitorului Alex. Caza g al sotiei sale Domnit4Elena. Ele figurau si in casa surorei mele Maria g intr'o multimede alte case taranesti din Abrud g jur.

Vezi Documente inedite privitoare la istoria Transilvanlei liare1818-1859, din actele archivei de stat a inlnisteralui de interne $i de ¡as-tille dela Viena", pu'Alcate de M. Popescu, (Publicaliunile asezdmtintuluicul:ural Ion C. BrAtianu VII. Bucuresti. Cartea RomAneascA. 1929.

Idem.

www.dacoromanica.ro

IDEALUL NATIONAL SUB CUZA WM:a

Voda Caza spunea un mare adevär cand, ocupandu-siscaunuldeDomn al Moldovei si al Tarei romanesti, se exprima astfel in pri-mul ski manifest din 8 Februarie 1859:

Fratilor! Vointa nafiei, prin legialtele sale organe, Aduntirile nationaleelectite din Iasi Bucuresti, ne-a ales Doma al Moldova si al Preiromanesti.

Acest mare act national, savarsit prin unanimitatea voturilor amdn-duror Adundrilor, a unit trupurile lui Stefan si al tut Mihai Viteazul.

In ochii nostri acest act este triumful anal principia mantultor, carelace sti bald inimile tuturor Ronu2nilor: Frdfia rpnulneasca" etc.

In textul juramantului depus si pe care il reproduce in mani-fest, Domnul Alexandra loan I, dupä declara' in numele preasí. Treimi si in fata Tarei ca va pazi Cu sfintenie drepturileinteresele Principatelor-Unite, spune ca nu va avea inaintea ochi-lor sal decat binele ci fericirea nagunii ronu2ne", iar la sfarsitulmarrifestului incheie cu cuvintele:

Ne rezenuIm pe concursul intelept si patriotic al unui popor, carevoeste a se regenera si a se face vrednic de marimea numelui silu denatie ronulnd".

PRIMA MANIFESTARE IREDENTISTA : INFIINTAREA ACADEMIEIROMKNE

Cu incepere dela 1866, miscarea de consolidare politica a Ro-maniei accelereaza si opera de regenerare culturala. Dupa abdi-carea Domnitorului Alexandra Caza in noaptea de 11/23 Februa-rie 1866, se institue o Locotenenta Domneasca", compusa din Lasl-car Catargiu, generalul Nicolae Golescu i colonelul Haralamb.Primul guvern al Locotenentei Domnesti, prezidat de Ion Ghica,/a propunerea lui C. A. Rosetti, ministrul instructiei publice, prinraportul cu No. 1140, infiinteaza in Bucuresti Societatea literardromânh", care in 29 Martie 1879 isi ja denumirea de Acadenziaromtmd".

Regulamentul nouei societati prevede compunerea ei din. membriifaca-nd parte din toate provinciile locuite de Romani si apoi ac-centuiaza:.

73

dictionarul nu pot sA fie ale cutilrui dialect roman, cigramatica si diciionarul limbei romane. Guverniimintele, sub scutul carora

www.dacoromanica.ro

74

D-zeu a asezat o parte a natiunii romane, nu pot dealt sa aplaude for-matiunea acestei societati cu totul literare, gramaticale si lexicografice.Austria, sub scutul *carela s'a inceput cultura limbei romane, suntemsiguri cd va privi cu mulfuntire impdrtasirea la lucrdrile acestei societltfla invd(atilor romdni din Ardeal si Bucovina".

Conform regulamentului, Societatea literarei ron "Ihnil se alcatuiadeocamdata din: 7 membri din Romania, 3 din .Ardeal, 2 dinBanat, 2 din Maramure5, 2 din Bucovina, 3 din Basarabia 5i 2 dinMacedonia. Locotenenta Domneasca, prin decretul No. 698 din 22Aprilie 1866, a =nit ca membrii ai societatii pe urmatorii barbati,Cu carte din tinuturile subjugate: Timoteiu Cipariu, Gavril Man-teanu 5i George Barifiu din Ardeal, Anarei Mocsonyi §i. Vincen-tin Babe $ din Banat, Alex. Roman §i dr. losif Hod(4 din Mara-mure5, A. Hurmuzachi §i A. Dinzitrovici (inlocuit peste 2 luni cuIon Sbiera) din Bucovina, Alex. thwlezt, cavalerul Stamati-Ciurea

I. Stroescu din Basarabia, iar /. Caragiani i D. Cozacovici dinMacedonia.

Printeun alt decret cu No. 829 din 2 Iunie 1876 au mai fostnumiti membrii ai societatii: Vasile Alexandri, C. NegruzziV. A. Urechia din Moldova, apoi I. Heliade Radulescu, AugustTreboniu Laurian, C. A. Rosetti §i I. C. Massim din Muntenia,iar in Iulie, acela5i an, au mai fost numiti Titzt Maiorescu i Ni-colae lonescu.

La 1 August 1867 are loc, in Bucure,sti, in sala vechiului Ateneu,prima adunare a membrilor Sociellitii literare ronu7ne". Cu a-cest prilej, Timo/el Cipariu, invatatul canonic din Blai, spuneain cuvantarea sa:

Pana aci limba si nationalitatea ne-au fost incalcate... Pentru elibera-rea limbei nationale va ingriji mai ales aceasta societate literata. Ea vaingriji ca limba romana sa scape de jugul despotismului, sub care agemut de secole. Ea va ingriji pentru conservarea unitatii limbei románein toate provinciile locuite de Romani. Ea ji va reda forma curat na-tionala romana, spre a figura cu toata demnitatea fare si langa surorileei de origine latina".

Astfel, prin felul cum i5i compusese plenul ei de membri, ale-gandu-i din toate partile locuite de Romani, Societatea literartironztinii", deci Academia romand de azi, realiza inca la 1866 uni-tatea neamului nostru, sub pretextul gramaticei" 5i dictionaru-luiY, pentru-ca, dupa 50 de ani, s'a se infaptuiascA i unitateapolitica, cu ajutorul spadei eroice a rnicei Romanii.

www.dacoromanica.ro

SUB PRINCIPELE CAROL DE HOHENZOLLERN

Af ara de primele numiri iscalite de Locotenenta Domneasca,Testul membrilor Societa(ii Merare romerne" au fost numiti prindecrete semnate de noul principe Carol de Hohenzollern.

Dar o nona dovada ca fruntasii politici ai micei Romanii auavut mereu in vedere marea chestiune a unirii tuturor Romanilor-este si urmatoarea: La 1866, cand a fost batuta prima moneda ro-maneascä sub Domnitorul Carol, devenit mai tarziu regele Carol Ial Romaniei, guvernul de-atunci, din care fama parte si Ion C.Bratiana, 'i-a pus simbolica inscriptie: Garol I, Domnitoral Ro-/amito,.

Numai in urma protestarii guvernului austro-ungar, monedeleau fost retrase din circulatie, bätandurse altele cu inscriptia:Carol I, Domnitorul României.

Acei batrani, mari patrioti, cari s'au dus si sunt azi pulbere,purtau toti in piepturile lor inimi calde i iubitoare de neam.

UN CELEBRU DISCURS IREDENTIST AL LUI ION C. BRATIANUDIN ANUL 1868

La 1868, pe timpul domniei printului Carol de Hohenzollern,pe care Ion C. Brtitianu l'a adus in tara, spre a pune frau cer-

telor la domnia parnanteana, si al carui nepretuit i intelept sfetnica fost pana la moarte, contele Beast, cancelarul austro-ungar,devenise un dusman ireductibil al lui Ion C. Briltianu, pe care ilacuza ca sustine i incurajeazd miscarea nationalistä din ArdeaLcaprotejeazä pe Ardelenii refugiati in Principate dintre cari unul,Alex. Pahiu Ilarian, intemeietorul societatii Transilvania", ajun-sese chiar ministru de justitie in cabinetul prezidat de M. Coged-niceanu, ca inarmeaza Principatele cu arme aduse din Prusia peteritoriul rusesc etc. etc. Prin intrigi tesute la Paris, antele'Beust reuseste in sfarsit sa rästoarne ministerul prezidat de IonC. Bratianu.

Discursul inaltätor i demn, prin care acest mare patriot sibarbat de Stat a raspuns Carta roii austriace" 1) a contelui

75

1) Regele Carol I spune in Memoriile sale", vol. V, pag. 7, cu pri-vire la aceasta carte, cd intreaga expunere austriacd din Cartea Rosie eptirtinitoare si dovedeste o tendined spre amestec in afacerile interioareale Romdniei".

www.dacoromanica.ro

76

discurs pronuntat in sesiunea anului 1868 a Camerei depu-tatilor, este o capo-d'operd de gändire si de sentiment romänesc.

Iatä pärtile principale dintr'änsul, pe care le recomand indeosebiIttliu Maniu i tovaräsilor säi de idei in momentele lor de

reculegere sufleteascä:...Decand Rusia a lasat sa treacd armele noastre si ne-a lasat sa

inarmam, ne-a asigurat prin aceasta cd nu mai are intentiuni sit necereasca. Eu am fost foarte fericit ca ne-a dat aceasta dovadd 1 asi donica si Austria sti faca tot asa, probandu-ne ca nu mai are nici un gandasupra noastra, adica sa ne lase cu totul liberi de a ne inarma, pen-tru-ca nu Romania ar putea sa faca umbra unui imperiu asa de mare caAustria.

Dar, d-lor, noi am mers mal departe Cu prudenta. Mid o sorá a meaeste maritata, nu am dreptul sa ma duc l sa md amestec itt-menagiulsail, nu am dreptul sa fac cel mai mic pas, care sd poata da banuialasotului ei ca asi voi vre-odatd sä aduc zizanie si desbinare in casa lor.Insu, d-lor, clind soful ei, deci cumnatul mea, va merge panel la a o mal-trata ca brutalitate, cdnd o va trata ca pe o sclavd, cdnd #ie cd ea estedintr'un sage nobil (aplause prelungite), edad volu vedea cd ridlcil cu-

asupra el, n'am eu oare dreptul set strig, opresc dela ateapima? (aplause entuziaste indelung repetate pe toate bancile si in toatetribunele). El bine, d-lor, am mers cu prudenta pana la lasitate. fiind-citam inabusit in mima noastra acel tipat (aplause vii).

Vecinii nostri Maghiari stiu, d. Andrassy, d. Klapka si raposatulTeleki, a carui tarana o aduc de marturie, stiu si pot spune noi,chlar cand eram pe terenul revolutionar, cand luptam atilt pentru noi,cat si pentru dansii la 18/19, in mijlocul Parisului, chiar atunci n'au gasitnici un cuvant, nici o idee din partea noastra cA voim sA cucerim Tran-silvania si nu le-am cenit alt-ceva dealt sa fie consecuenti cucare le declarau lumii, i cu drepturile, care le reclamau. pentru clansil,adica sa dea si Romanilor aceleasi drepturi, pe care le data. si celorlaltenatiuni.

...Ei bine, d-lor, care om, cand pe taramul revolutionar este moderat.venind la putere ar fi mai exaltat, cand stie cat de grea e raspundereataptelor sale? D-nii Andrassy, Klapka si Tarr, acum doui ani venirii laBucuroti, inaintea bataliei dela Sadova, ca sa trateze cu noi si nule-am cerut nimic nicl atunci, and puteam reusi, nici nu le-am tinut altlimbagiu dealt acela de mal inainte. Cum dar au crezut d-lor cA astazi,fiind la putere, asi pune eu in joc existents noastra national& ca saalerg dupa teorii, on-cat de sublime si legitime ar fi ele?

Vorbind de Unguri, imi aduc aminte de ceea-ce imi spunea unenglez alalta-eri nu o persoana oficiala, un consul, nici un interesat lapodurile de fer sau alte intreprinderi un englez ca total desbracatde ori-ce interes si care judecand lucrurile ca sange rece, dupa mal multeintrebari ce mi-a facut, mi-a zis: til ce efe ct imi fctc acestea? Imt

www.dacoromanica.ro

77

adac aminte de tabula lupului, care cauta gdiceava mielului tarburdapa. Asa sunt 4 vecinii Dv. fala ca Romania!".

Eu, d-lor, al zice lupului ca sd-si aducd aminte cd Segur, cand vinela istoria Romanilor i incepe dela fundarea Romci, zice cd la cel din-tdiu pas al Romanilor s'a vdzut cd ei sunt pui de lei (aplause sgomo-toase si repetate).

Sd fie sigure Statele vecine, care au fericita vointd de a ne pune inpozitiune isd le zicem fratil nostri frati, cum le zicem Sarbilor cA nuvor avea nici un subiect de.9rijd din partea noastra. Dar sa nu uiteatunci, cand vor voi sa intunghie pe sora noastra de dincolo., care estemaritata ca ddn,cii, sdtzgele ei le va stropi fruntea si mai curdnd saumai tdrzia Franla si Roma, cdnd Capitoliul,va domni iar asupra1st vor recunoaste sdngele pe truntea injunghietorilor si nu vor Msa pestranepotii lor sa piara".. (aplause repetate in said si in toate tribunele).

In ea priveste ratoielile contelui Beast, Ion C. Brdlianu Cas-pundea astfel:

Unui imparat mare, care are atiitea milioane de supusi, astdzi cdndse ineoroneazd rege al Ungariei, domnul Beast ji pune sabia in mdnd si eltale in patru ptrli ale vdzduhului si promite sa cucereascd toate Odle, ceau tinut de coroana Sfdntului Stefan. Noi insd niel nu ne-am culcat searacu mai multd grije, nici nu ne-am sculat dimineata cu mai putindmire. lim zis cd aceasta este o formula, la care tine regatul Ungariei,fiindcd este una din tdrile mai traditionale si tine la toate formulele,chiar si la acelea, care nu mai pot avea azi nici o insemndtate"...

UN CELEBRÙ DISCURS IREDENTIST AL LUI M. COGALNICEANU

Tot cu ocazia acestei discutii la mesagiul Tronului din sesiuneaCamerei a anului 1868, Mihail Coganiceanu, care era ministru deinterne, a fäcut urmatoarele splendide declaratiuni, care iar potservi de lectie actualilor politiciani de duzina" din Ardeal:

D-lor, daca vre-odatd am regretat cA sunt pe aceastä bancd, ministe-rial& tar nu pe acelea ale d-lor deputati, este astdzi i dacd asi fi fostacolo intre Dv., asi fi aplaudat pe d. Brentano si in multe poate asi fiasociat slabul meu glas pelangd al D-sale. Pozitiunea mea de ministruinsd mA sileste la o rezervd, de care cred cd Dv. yeti binevoi a tine seama.

...Vin acum la altd chestiune, la acuzdrile ce ni-se fac din afardnol turburdm Ungaria prin propaganda ce facem printre Románii de pesteCarpati. Rici voiu fi tot atitt de categoric in explicdrile mele.

Nu trebue ca vecinii nostri Unguri sd reclame dela noi ca in vremece ei isi formeazd. o armatd de peste 120.000 soldati, noi, Romdnii,ne inarmanz ostirea ca ciomege, ostire v'o declardm menitd nu pen-tru a cuceri tAri strdine, ci chiar In cuprinderea tratatului de Paris cu

www.dacoromanica.ro

78

speciala misiune de a ne apara tara, autonomia si neutralitatea noastra(aplause prelungite). Nu ne inarmam pentru a ataca, dar vom avea oarmata, invoita noua de Europa, o armata pentru a ne apara (aplausesgomotoase).

Iata, d-lor, opinia mea in ceea-ce priveste politica noastra exterioara.Onoratul d. Brdtianu v'a citat oare-care nume dintre barbatii de stat aiUngariei, cu cari alta-data am fost in relatiuni si dintre cari multi augasit in ¡ara noastra o generoasa ospitalitate. dela 1848 cam pana in anul1866. Pe multi din acestia am si eu onoarea de a-i cunoaste. Fim facutdovezile mele ca eu nu sunt inamicul Ungurilor. La 1860, in calitate deministru-presedinte al Moldovei, am dat ospitalitate la mii de emigrantiunguri si pe multi, Cu toate pretentiunile Flustriei, 'i-am salvat de span-zuratoare.

Ei bine, vecinii nostri Unguri sd nu ceard dela mine ca ea pentrufratii nostri de acelasi sdnge, pentru Romeinii de peste Carpati, sti ammai purine simpatii deceit cele pe care in 1860 le-am avid pentra Ungar/(aplause prelungite).

...,,Spre a ma explica mai bine, va voiu aduce aminte de cuvintele, pecare in sesiunea trecuta vi-le-a adresat onoratul d. Brdtianu, intr'o se-dinta furtunoasa. D-sa a zis cd 'pi-ar sacrifica femeia si copiii, daca arputea sil aducd MI rilrirea 'Mire partide. Ficeste cuvinte au fost zise dinadancul inimei. De atunci decand am auzit acele cuvinte, eu nu numaica am stimat, dar am si iubit pe d. Bratianu. Daca d-sa nu a putut a-junge la impacare, este poate fiind-ca n'a fost indestul de secundat.Dar ceea-ce nu s'a putut face, ne vom munei a o face. Zicandu-va astazipace si infratire, noi, d-lcir, noi, ministril actuali, va repetam cuvinteled-lui lBra" tiantt:

...Numai infatisand lumii spectacolul unui popor unit in aceeasi idee.in aceeasi vointa, in aceleasi mijloace, strans uniti In jurul Tronului,vom putea ajunge la destinatele, pe care Provedinta ni-le-a hotarit lagurile Dunarli, de aparatori ai gintei latinel" (aplause unanime si re-petate).

Un asemenea limbagiu, demn si patriotic, era imposibil sa numisce intreaga suflare romaneasca, care zi de zi era din ce in cemai mult cuprinsä de fiorii miscarii nationale. Ion Bratianu, M.Cogillniceanu, C. A. Rosetti, fra(ii Golescu etc. fiind corifeii li-beralismului, intreaga tinerime, inca din liceu, se simtea atrasain spre ei, cari inflacarau tineretul si pregateau generatia demaine.

Retragerea lui Ion C. Bratianu dela guvern a produs, natural,mare satisfactie la Viena 5i Budapesta. Regele Carol I spune inMemoriile" sale (vol. V, pag. 21) ca la 28 Ianuarie (9 Februarie)1869 a primit dela L. Steege, agentul diplomatic al Romaniei laViena, o telegrama, prin care ii spune cd contele Beust l'a primit

www.dacoromanica.ro

79

a doua oara cu cea mai vie simpatie. Contele Andrassy l-a pri-mit cu o amabilitate exoeptionala si 'i-a promis tot sprijinul eaconditia ca Rondinii sil nu se amestece in nici un chip in afaceriledin Transilvania".

In legatura cu acest amestec,Menzoriile" regelui Carol I maivorbesc de o scrisoare ce 'i-a adresat printul Bismarck (tot inIanuarie 1869) si prin care acesta ii anunta ca, dupa indicatiilemarchizului Pepoli, o intelegere cordialä intre Romania si Un-gana ar fi agreabila Prusienilor". La sfarsitul acestei scrisori,printul Bismarck trimite printului Carol, al Romaniei urmätoareaamenintare, sub presiunea Ungurilor:

Dadl Al/eta V oastrd nu crede cd are pu/crea sa pal inofensivipe cei ce canal pentru bani straini sa pund in prime/die pacea si sign-ranta suveranitiitii Altetei Voastre, voiu $li atunci ce poate sll impiedicepe un senior al unei Case atilt de marl ca Al/eta V oastrd ca A renunfela o sarcind attit de itzgratli".

Amenintarea cancelarului de fer n'a avut insä nici o urmare siRomänia 'si-a continuat mai departe, cu tact si prudenta, politicainstinctului national.

EVENIMENTE CARACTERISTICE : MAREA DRAGOSTE A ROMANIEIPENTRU FRANTA

In scurta vreme, si anume in seara de 11 Martie 1871, senti-mentul national, care se instäpanise in suflete, izbucneste cu pu-tere in mima Bucurestilor. Colonia germana din Bucare,sti, in urmavictoriei hotaritoare a trupelor germane in contra Francezilor,pune la cale un banchet de veselie in sala Skitineanu, actuala lendCapa din calea Victoriei. Pe cand petrecerea era in toiu, sam-pania curgea si toasturile slaveau gloria armatei germane, poportacapitalei, care era liberal si filo-francez, se napusteste asupralocalului cu o -ploaie de pietre, care sparg geamurile si ränesc peinsusi d. de Radovitz, ministrul Germaniei la Bucuresli. Acesteveniment gray a avut un ecou puternic: printul Carol, care con-ducea numai de 5 ani destinen Romaniei, ameninta cu abdicarea.La guvern era o fractiune a partidului liberal in cap cu lapGhica, care demisioneaza si face loc unui minister conservator,prezidat de Lascar Catargiu.

Atmosfera vremii de atunci, ca si azi, de altfel, era foarte favo-rabila Francezilor. Publicul era francofil si victoriile armatelor

www.dacoromanica.ro

80

germane departe de a infrange acest sentiment, il indarjea incamai mult, gratie incurajarii liberalilor, condusi de Ion C. Bratie=1,C. A. Rosati etc. Prin localurile publice, prin gradinile de petre-ceri, lumea cerea lautarilor sa cante Marsillíeza. Era o adevaratafrenezie. and lautarii intonau cantecul revolutiei franceze, pu-blicul izbucnea in aplause furtunoase si in strigate de: Triliasc.4Franta! Pand chiar si preotimea se dedea la manifestatiuni in fa-voarea Frantei. and preotii veneau ca botezul la zi intaia alelunei, ei cantau astfel:

Mdntueste, Doamne, norodul tdu5i blagosloveste mostenirea tut,Bin/la(ä natiunei francezeAsupra celor protivnici ddrueste etc. 1).

Printre evenimentele, pe care socotesc interesant sa le pun subochii cititorilor, ca o ilustratie a sentimentelor nobile ce insufle-tiau si atunci tinerimea romana universitara din Bucure$1i fata deFranta, sustinatoarea intereselor natiunii romane, mai citez ur-ratoarele;

In toamna anului 1874, un comitet de studenti universitari punela cale baterea unei medalii, care sa fie trimisa marelui barbat destat francez A. Thiers, fost presedinte al Republicei franceze, nu-mit si liberatorul teritoriului". Thiers (nascut 1797 si mort1877) prirnind medalia, a trimis studentilor romani o splen,didascrisoare, puna de sfaturi intelepte si care se termina cu urma-toarele cuvinte:

...Iertaji-mi a raspunde simpatiei voastre prin sfaturi. Rcesta esterolul obicinuit al oamenilor, cari au trecut prin fume, cari o cunoscau s'o pdrdseascd. Rceste sfaturi vi-le dau ca amic sincer al nobileivoastre najiuni, care a primit civilizatia dela Romani si cdreia ii placea veni astdzi s'o caute in Franta. Rveti dreptate sd o cdutati la clhnsa,did credeji, dacd Franta, atat de fericità adesea in teribilul joc al rds-boiului, n'a fost si in ullima datd, nu este fiind-cd ea nu 'si-a pdstratvechile calitdti. Ea este tot una din natiunile cele mai luminate, mai ge-neroase, una din cele mal brave ale lumii si va fi in totdeauna din nu-mdrul acelora, uncle va trebui se se caute stiinta umand. Ea va iubeste,vd pretuieste si vd trimite dorintele sl sperantele ei.

22 Septembre 1874. A. Thiers

1) Vezi Bucurestii de altti datd", vol. I, pag.21, de C. Bacalbasa. Bu-curesti. Editora zlarului Universal" 1927.

www.dacoromanica.ro

MIKAREA NATIONAL-A IN PUNA CRWERE

Miscarea national& desteptata la Bucureti de conducatorii par-tidului liberal 5i de ziarul Romaul" al lui C. A. Rosetti, 'si-aindeplinit opera si la 1874. Statuia lui Mihai Vileazal, din fataUniversitatii, isi are si ea istoria ei instructiva. Faptul ea desve-lirea ei se tot amana, se atribuia de studentime impotrivirei Tux-dei, dar mai ales impotrivirii Austro-Ungariei, care opunea unveto la sarbätorirea eroului, care cucerise Ardealul. Tinerimea uni-versitara, entuziasta ca totdeauna, hotärise s'o desvälue dansa,fara concursul autoritatilor.

Conspiratia destinata a se pune in practica intr'o Dumineca dinluna Noembrie 1874, era urmatoarea: Lectiile de istorie natural&pe care le linea la Universitate in fiecare Dumineca profesorul uni-versitar Grigore 5tekinesca, erau frecuentate de foarte multa lume.Conspiratorii trebuiau sä profite de imbulzeala la esirea dela con-ferina si apoi de-odata sa se repeada asupra statuei din fatasa-i scoata sacul din cap. Dar politia aflase de plan si o desfa-surare neobicinuita de forte politienesti stationa pe Bulevardin dosul Universitatii, in ziva hotärita de studentime pentru des-Wire. Cu toate acestea, in acea zi, pela orele 4 dupa amiazi, candpublicul incepuse sä iasa in valuri dela conferinta, o coloana stu-denteasca de asalt, in cap cu studentul Vasilache Lambra, se re-pede spre statue. Dar agentii politiei se reped si ei i incepe obataie in toata regula. Ca in totdeauna, victoria a ramas de parteafortei organizate. Vasilache Lambra a putut ajunge pana la pie-destalul statuei; cand insa a incercat sa-1 urce, o manä viguroasal'a insfacat de pantaloni i l'a dat jos. Mai multi studenti au fostbatuti si arestati.

Acest incident neinSemnat a fost semnalul unui curent puternic,care a impins si mai mult tineretul din scoli spre partidul liberal.Sentimentul dominant in 'public si in randurile tinerimei era unsentiment complex, un fel de eclectism, compus din liberalism, de-mocratism si patriotism 1).

Scandal si bataie intre studenti de o parte si bätäusii guvernu-lizi consezvator de alta parte s'a mai produs si in ziva de 27Aprilie 1875, cu ocazia conferintei tinuta de profesorul BonifaciaFloresca asupra Rlipirii Bacovinei", la care au asistat, in sala

1) Vez1 Bucure4li de altd-datd", vol. I, pag. 124, de C. Bacalbapz.

81

RUSU Abrudeanu 6

www.dacoromanica.ro

82

circului Suhr din piata Constantin Voda (azi Palatul postelor),peste 5000 de ascultátori. Cum in acea zi se efectuau in Bucurestisi alegeri politice, bataia si scandalul au luat proportiuni mari,avAnd ca rezultat demisiunea a o multime de magistrati, cari pre-zidaserä birourile electorale, si servind ca punct de plecare pen-tru actiunea 5i agitatia opozitiei liberale, care in Aprilie 1876rastoarnä guvernul lui Lascar Catargiu.

PRESA GERMANA IMPOTRIVA POLITICEI NATIONALEA PARTIDULUI LIBERAL

Ziarul berlinez Deutsche Zeitung" publica atunci un. articol,in care ocupAndu-se de tendintele celor douà partide din taraliberal 5i conservator se exprima astfel la adresa liberalilor:

Se zice ca liberalii-nafionali doresc o Dacie Mare. Se poate. Noi insdsd nu le turburdm acest vis, pentru-cd el nu va deveni nici-odata o rea-litate, rAnulnfind pentru totdeauna un vis si nimic mai mutt".

Intr'un manifest publicat in ziarul Romiiriul" din 25 lilaiu1876, iscalit de mai multi fruntasi ai partidului liberal, membriiai Unirei democratice române", se spune:

Romtinii nu trebue sd inceteze de a urmdri relaeiunile i marea ideea solidaritdrii gintei latine, care, Wurzel and va ajun. ge sd fie o realitate,va forma cea mai puternicd garaneie a existenfei -noastre nationale".

POLITICA GUVERNULUI ION C. BRATIANU (1876 1888)

In anul 1876, de-odatO cu caderea guvernuiui conservator al luiLascar Catargiu, care a durat 4 ani, a cäzut 5i hegemonia claseiboeresti, pentru-ca locul ei sä-1 ocupe reprezentantii autorizati aiburgheziei, care acum era in plina maturitate si avea in frunteaei barbati de mare valoare, ca loa C. Bratianu, C. A. Rosetti,Ion Ghica, M. Cogalniceanu, D. Briitianu, N. lonescu, precum sio intreaga pleiada de oameni noui, ca Eugen Stlitescw, 1. Canz-pineamt, N. Fleva, G. Chita, P. Grlidisteanu etc.

lon C. Bratianu, cu marele lui dar de a-si atrage simpatiile cätsi eu intuitia lui politica sigura, avAnd un mare ascendent asu-pra celorlalti fruntasi, a luat condueerea reala a guvernului libe-ral. Pe lang6 experienta politic5, care il caläuzea sigur printre con-troversele 5i problemele politice, lon C. Bridianu era un mare psi-cholog, cunostea natura omeneasca si infirmitatile ei. In timpul

www.dacoromanica.ro

83

guvernarii sale de 12 ani a ajuns la o mare popularitate si su-perioritate, castigand rashoiul dela 1877 78, independenta si inal-tarea tärii la rangul de regat, ridicand sus prestigiul Romaniei

punand bazele emanciparii economice si financiare a tarii.Ion C. Bratianu (tatal), ca si Ion I. C. Bratiami (fiul), a fost

in special o mare speranta nationala. Partizanii lor nu numai caurmau cu incredere, dar ii si iubeau. Amandoui acesti ilustri bar-bati de stat i mari patrioti reprezentau ideia nationala i inspirauincredere, speranta si devotament, ceea-ce pana in vremea de aziconstitue o adevarata traditie in partidul liberal.

Dar sa reluam firul istoriei.In preajma anului 1877, lumea politica din Bacuresti, in frunte

cu /on C. Bratianu, seful guvernului, era ingrijoratä, fiind-ca seconvinsese ca Rusia, spre a nu-si pierde prestigiul fata de lumeaslava, va trebui sa declare rasboiu Turciei.

In schimb, la Badapesta, Ungurii jubilau. Studentii universitaridin capitala Ungariei deschid o lista de subscriptie, spre a oferi osabie de onoare lui Abdul Kerim Pax, desemnat comandant su-prem al armatei turcesti. O delegatie a studentilor pleaca la Con-stantinopol ca sa duca sabia, dar in portul Triest sufera o mani-festatie ostila din partea Italienilor, Sarbilor i Grecilor, cariasalteaza vaporul i bombardeaza pe Ungiiri cu mere murate §ioua stricate.

La 11 Aprilie 1877, armata rusa trece pe teritoriul Romaniei inbaza unei conventiuni incheiata la 4 Aprilie 1877 intre baronulD. Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la Bacuresti, §i M. Co-galniceanu, ministrul de externe al Romaniei, conventie, prini careguvernul rusesc se obliga a mentine si a face sa se respecte drep-turile politice ale statului roman, astfel cum rezulta din legile an-terioare i tratatele existente, precum a a mentine i a amira in-tegritatea actualif a României. De fapt, Romania era aliata Rusieiinca din 1876, dupa vizita Iui Ion C. Briitiana la Livadia (Crimea),fäcuta in scopul de a se intelege direct cu Rusia, pentru-ca tre-eerea armatei rusesti pe teritoriul roman sa se faca in baza uneiconventiuni.

La 29 Aprilie 1877, Camera voteaza o motiune, prin care seproclamä independenta Romaniei, rupand legaturile ce o uneaucu Lucia si considerandu-se in stare de rasboiu cu ea. Dupa ma-

www.dacoromanica.ro

84

rile victorii dela Plevna i Grivita, repurtate de brava armata amicei Romanii, Turcii sunt siliti sa ceara pace, care se si incheiela San-Stefano (3 Martie 1878), dar pe care marile puteri euro,pene nerecunoscandu-o, silesc Rusia sä vina la masa verde a con-gresului din Berlin (11 Iunie 1878).

La Bucure,sti face o foarte dureroasa impresie faptul ca Rusiahotärise sä ja Basarabia din trupul Romaniei, cu toata conven-tia incheiata la 4 Aprilie 1877 si prin care se obliga ca va men)-tine ci apeira integritatea Romdniei". A facut mai ales o jalnicaimpresie faptul ca cele cloud pulen interesate de a nu permite caRusia sä rapeasca Basarabia, adicä Anglia si Austro-Ungaria, autäcut si au lasat ca raptul sä se indeplineasca. Azi se stie ca ta-cerea si consimtimantul Austro-Ungariei au fost cumparate cumandatul ce 'i-s'a dat in Bosnia i Hertegovina. Adeziunea Anglieia fost cumparatä cu autorizarea de a ocupa insula Cipru §i cu alteconcesiuni in Asia. Franta ramasese singura i reprezentantul ei,Wadington, n'a putut fi de nici un folos Romaniei. Prin art. 46al tratatului din Berlin se da in schimb Romaniei Dobrogeaínsula ,Serpilor. Totdeodata se recunostea independentamaniel.

CURENTUL ANTIRUSESC DIN ROMANIA

In urma purtarii incalificabile a Rusiei, un pronuntat curerrtanti-rusesc creste in tara, incat Rush, ingrijorati, cer guvernuluiroman sa ja mäsuri, ba chiar ei mentin trupe la granita, spre apreveni ori-ce atac neasteptat din partea Romaniei.

Din contactul cu Rusii, Romania s'a ales cu samanta nihilista.Numai din contactul direct cu Rusii a putut face cunostinta tine-retul scolar roman cu ideile socialiste, care au prins radacini, maiintaiu la la,si §i ceva mai tarziu la Bucure,sti. In schimb, Rush auplecat din Romania cu dragostea de libertate, ale carel binefacerile-au putut constata personal, in cap cu imparatul Alexandra II,care, dupa 4 ani, la 31 Martie 1881, a fost asasinat la Petersburgcu o bomba.

In cursul anului 1881, Titu Maiorescu, fiul profesorului loanMaiorescu, profitänd de curentul anti-rusesc ce domnea in tara,scrie in Deutsche Revue" un articol, in care pleda pentru alätu-rarea Romäniei la alianta austro-germana, ceea-ce provoad o mere

www.dacoromanica.ro

85

indispozitie in partidul conservator, a carui indrumare era curatruso-fila. Acest celebru articol n'a ramas färä efect.

Intfadevär, dupa rasboiul ruso-romano-turc din 1877/78, care,Cu toat,e sacrifidile Romaniei, se terminase pentru ea cu pierdereaBasarabiei, in schimbul careia 'i-s'a dat Dobrogea, lumea politicä

opinia publica din Bucure$li devenisera ostile politicei i Ideo-miei rusesti. Stransa cu usa, pe de alta parte, de contele JuliaAndrassy, cancelarul Austro-Ungariei, care ameninta Romania cuinvazie, daca ar manifesta veleitati de cucerire in Ardeal, Roina-nia inträ in anul 1883 in orbita Puterilor centrale, a asa ziseiTriple aliante, cu care Ion C. Brdlianu incheie un tratat formalde aliar* defensiva. Acest tratat a fost reinouit de mai multe oripana in toamna anului 1912, cand a fost reinouit pentru ultima°ara, fiind iscalit de Tila Maiorescu, p'atunci prim-ministruministru al afacerilor sträine.

Intelept si patriot, Ion C. Br(lianu, adanc amara de purtareaRusiei pentru räpirea Basarabiei, a aderat in 1883 la politica Tri-plei aliante, crezand ca astfel Romanii din Austro-Ungaria vor fisi ei mai bine tratati, cà politica de maghiarizare se va mai tem-pera, ceea-ce ar putea avea, drept urmare, calmarea spiritelor na-tionaliste din vechiul regat i deci posibilitatea de a continuaopera de consolidare a statului roman in vederea clipei celei mari,care odatá i odatä trebuia sa vie.

Tratatul de alianta a Romaniei cu Germania lui Bismarck afost incheiat pe doua temeiuri principale. El avea un caracter purdefensiv in contra Rusiei si constituia o alianta de pace. Era, oaliantá facutä intre state, care voiau sä fereascä pacea Europei deun nou rasboiu. Acest tratat fusese incheiat indeosebi pentru aimpiedeca o inaintare cuceritoare a Rusiei in Península balcanicäsi in special contra Romaniei 1).

Pentru lämurirea acestei politici de pace a aparut in anul 1884,la Sibiu, ziarul Tribuna de sub directia lui Ion Slavici, care anidearandul, sub formula drligu(ului de linpciral", a pledat loia-lismul cel mai sincer fata de Casa de Habsburg. Asa pretindeauatunci necesitatile politicei statului roman, iar Slavici a ramaspana la moarte (1926) un austrofil incorigibil.

1) Vezi in Monitored Oficial (Desbaterile Camerei deputatilor) dis-eursul lui Ion I. C. Bratianu din sedinta Camerei dela 11 Decembrie 1919.

www.dacoromanica.ro

86

Dar §ovinismul unguresc i lipsa totala a simtului realitatilor,de care au dat dovadd politicianii dela Budapesta, au dat roadetocmai contrarii acestei aliante, cu toate interventiile i sfaturile demoderatiune date dela Viena §i mai, ales dela Berlin. Astfel re-zultatul politicei de provocare a nemasuratului 4avinism maghiar afost, in chip natural, recrudescenta miscarii nationale printre Ro-mânii din regat, ardeleni i autochtoni, i accentuarea unui marcatcurent iredentist.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

VALURILE IREDENTISMULUI

La inceputuI anului 1883, dei Romania intrase in Tripla alianta,domnea in tara o atmosfera agitata $i neprielnica relatiunilor debuna vecinatate dintre Romania g Austro-Ungaria. Politica de in-gamfare $i acaparare a monarchiei vecine dase nagere la Baca-re#i unui pronuntat curent anti-austro-ungar.

Atitudinea dusmanoasa manifestata la Budapesta $i Viena fatade Romania pe chestia Dunarii, prin insusirea faimoasei propuneriBarrere, care cerea infiintarea unei comisiuni mixte, din caretrebuia sa facä parte si Austro-Ungaria, dei ea nu era stat ri-veran dela Portile de fer in jos g pana la gurile Dunarii, a linaspritmult aceste raporturi.

Spiritul public din Romania n'a intarziat s'A riposteze.

PERLELE DIN COROANA REGALA A ROMANIEL DISCURSULIREDENTIST AL LU1 PETRE GRAD1$TEANU DELA IA1

Inaugurarea statuei lui 5tefan cel Mare, la la,si, in vara acestuian, a dat pri/ejul ca aceasta stare de suflet sa -se arate din plin.

Intr'adevar, la banchetul, care a avut loc cu aceasta ocazie $i lacare asista insug regele Carol I, inflAcaratul nationalist PeIreGrad4teanu, senator, din majoritatea devotata lui Ion C. Brd-lianu, in toastul, pe care l'a tinut, a declare ca bea pentra totiabsentii, pentru regina Elisabeta mai intiiiu, pentru prwdinteleconsiliului (Ion C. Bratianu) g pentru toti mini$trii, cari nu stintde fatii, i in sfiirit pentru pro vincule surori ale regatului nostru,precian Buco vina, Transilvania $i Banatul, care, din nenorocire,lipsesc Coroanei regale, dar care rut vor lipsi poate in lot-deauna". Apoi, adresandu-se regelui, 'i-a spus:

www.dacoromanica.ro

88

Coroana Alaiestnlii Tale e frumoasd, Sire, dar li lipsescchle-va perle. Fie ca inteo zi sa le aibil".

Regek a ciocnit paharul cu Petre GrtYd4teanu i 'i-a stransmana in mijlocul aplauselor furtunoase a peste 500 oaspeti.

Acest toast istoric a facut, bine inteles, mare impresie la Baca-reA, lar la Viena §i Buda pesta emotie consternanta. Pentru cal-marea spiritelor din capitalele Austriei i Ungariei, P. Grdd4teanua fost nevoit sa rectifice darea de seamd a ziarelor, adaugand cda vorbit astfel:

Sire, sunt mulfi, cari lipsesc dela aceastd masa 5i cari ar fi doritsd Ace5tia vh iubesc, Sire, ca 51 not 10(1, caci el &lei In MaiestateaVoastrd, nu pe regele Romaniei, ci pe regele Romannor. Si cu ajutorullor Maiestatea Voastrfl va recuceri pietrele nestimate ce llpsesc inctiCoroana lui Stefan cel Mare".

Simbolicul toast al senatorului liberal a stärnit o furtund marein intreaga presa austro-ungara, care injura Romania si pe Rck-mdni in general ca la usa cortului, cerand o energica interventiediplomaticd i chiar pedepsirea Romaniei. Rezultatul desperateiagitatiuni austro-ungare a fost publicarea in ziarele romdnesti aunui comunicat, in care se spunea ca vorbele lui P. Grddi#eanun'au fost rostite astfel precum au fost reproduse de gazete,P. GrIidWeanu nu avea nici o calitate oficiala la acest bancbet,ca toastul lui n'a fost reprodus in Monilorul Oficial §i ca intreagachestiune este atatata numai de ziarele dusmane Wei" 1).

Din acest moment relatiile Romaniei ca Austro-Ungaria aumers cand schiopatand, cand mai imbunatatite, insa ntunai la fa-tada, Dana in ziva de 14/27 August 1916, cand marele procesistoric dintre Romanii si Unguri a fost supus de mica Roma*,hotärirei vitejiei stramosesti.

LEGATURILE SUFLETESTI DINTRE STUDENTIMEA ROMANADIN BUCURESTI SI CEA DIN CLUJ

Abia se linistisera pentru un moment valurile agitatiunii produsilde toastul dela lafi, cand o noua afacere vine sä turbure, in .ace-lasi an (1883), raporturile romano-austro-ungare. La Cluj seintamplase o ciocnire intre studentii romani si studentii unguri,cari, fiind mai numdrosi, batura pe Romani si-i izgonirä din Uni-

1) Vezi Bucure5tli de altil data" de C. Baca1ba5a.

www.dacoromanica.ro

89

versitate. Acest scandal a provocat la Bucuresti o vie agitatiunein sänu/ tinerimei universitare, care tine in sala Carpaei" o intru-nire de protestare in contra celor petrecute la Cluj, votändu-se oadresä de imbärbätare care studentimea románä clujanä, in care,intre altele, i-se spunea:

...Dar pana-ce ne vom putea da mana pe deasupra Carpalcilor, panace vom putea tese pe stindardul romanismului cuvantul Dacia indepen-denM, pan'atunci, fratilor sctzmpi inimelor noastre, luptati fara incetare.Nu obositi, nu va descurajati, aparati-va drepturile si patnantul ce vi-s'a

Faceti din fie-care casa o cetatuie, din fie-care femeit o eroina.din fie-care copil un luptator. Luptati, luptati fara preget i cand ceadin urtna cetatue va fi Mata, cand cel din urma voinic va cadea, candultima arma va fi franta, femeile si copiii sa se urce pe culmile mun-tilor ca :

Ludnd fulgerul din non.,Si de sus, din Indllime,

arance In Ungarimel

In nume/e comitetului studentilor bueureVeni", aceastä adresäera semnatd de: I. N. lancovescu-Smeurlit, Vasile Ciirlova, EmilFrunzescu, Constantin Bacalbasa, Teodor Canari, Ghica Simio-nescu §i C. Iliescu. Din ace§ti i.nimoi studenti mai träesc azinumai d-nii Emil Frunzescu, fost director al stenografilor Sena-tului, i C. Bacalbasa, ineä vigurosul colaborator al ziarului Uni-versal".

INFIINTAREA ,KULTUR-EGYLETULUI" D/N CLUJ I MIKAREAIREDENTISTA DIN ROMANIA

Pe la sfar§itul lunei August 1885 o nouä actiune irede_ntistävine sa turbure raporturile româno-austro-ungare, ea räspuns latendintele märturisite ale societaii maghiare Emke din Cluj(Prima societate culturalä maghiard"), al eärei scop principal,dupä statute, era maghiarizarea RomAnilor din Ardeal.

Inteadevär, pela sfär§itul acestei luni, o §tire menitä sä star-neascä o mare agitatie in tarä este transmisä telegrafie dela Bu-dapesta: Politia din Caransebes descoperise nWe manifeste anti-ungure§ti, care fuseserä expediate din Bucuresti de care Ire-denta romZnii". Aceste manifeste erau opera societatii Car-paeii", infiintatä la 24 Ianuarie 1882. Au fost tipärite cu cer-neald ro§ie, in 100.000 exemplare, cu o presä instalatä in pivnitacasei lui Ion Mihalcea Vrânceanu, un entuziast comerciant arde-

www.dacoromanica.ro

1)0

lean, din Bucuresti (Strada Gabroveni 10). Multe manifeste au fostexpediate cu posta la adresa unor anumiti Romani din Ardeal $iUngaria, iar o parte au fost duse la Brasov de cätreO. Dogarescu, alt negustor ardelean din Predeal, spre a fi ras-pandite printre Romani.

Proclamatiunea poartä data: Bucure,sti, 18 August 1885" $ieste iscälita: Comitelul de initiativii al 1/R(1e/del rom.ti re: Al.Ciurcu" 1). Redactatä intr'o forma energica $i lute° limba vigu-roasä $i impecabilä, proclamatiunea-manifest spune, intre altele:

In mijlocul luminatiilor si intre aburii banchetelor, tipete salbatice un-guresti se topesc intr'un singur urlet: Sd facem din Ardeal o eard un-gureasca!

.... Nu vrem, zic Ungurii, deck sa reintoarcem la matca nationalitatiinoastre pe Maghiarii ronuinizati! Maghiari romanizati, unde oare si cand?Putut-a oare, in mia de ani de pana azi, ldcomi vre-un Ungur el carestapanea si jefuia la soarta Romanului, a robului si jefuitului?

...Romani de peste munti! Voi nu vA temeti. Voi nu va puteti teme.Rite urgii s'au prOvalit asupra capului vostru si l'au plecat, dar dininimd nu v'au putut stinge credinta in voi, in vigoarea de a-1 ridica din

Astazi cand vi-se decreteaza moartea, in vinele voastre sangele co-lonilor lui Traian curge mai iute, mai cu putere. In ulitele luminate aleClujului opinca Motului calca mai greu, dei mai cu putin sgomot decatcizma ungureasca, si cantarea lui limpede, senind, hotarita spune maimull decat privirea impaienjinita de betie a magnatului ungur.- Pe acestCluj 'si-1 insemneeaza el astazi in mintea sa cu serum nesterse. Jucaria-sa de o minutd fi-va, cand va voi! Gandul acestui Mot trebue sd fie alvostru al tuturor,

.... Revolu(ia vine! Revolutia o proclam6 astazi Ungurii la Cluj, caciintre doua popoare, dintre care unul decreteazd pe fata peirea altitia, nupoate fi alta stare decat starea de revolutie!... Revolura pe fata nu vaeste inca cu putintd. S'au schimbat vremurile dela Horia incoace. Ceea-cevi-se impune astazi este starea de revolutie in ascuns, la addpostulin umbra padurilor, cu atitudine in relatiile voastre zilnice cu Ungurii".

Dupa-ce face apel la intrebuintarea grontului i dinamitei,manifestul incheie cu cuvintele:

Frati Romani! SO ne strangein randurile. Sd facem cat mai in grabaca Romanii de peste munti sa ne simteascd dra_gostea de frate, iar Un-

1) Ziarist de talent si cult, dar care in timpul rasboiului mondial s'alasat furat de mrejile ademenitoare ale coruptiei austro-germane, a cola-borat la Gazeta BucureAlor si astfel 'si-a distrus un intreg capital de in-darjita munca pe ogorul politicei nationale.

www.dacoromanica.ro

91

gurii urgia de dusmani! Cine va sovai, cine va sta la o parte, strain estede neamul romanesc si uzurpat e numele ce poarta. Poporul roman a stiutsa fie mare in toate ceasurile grele. lAcest popor primeste manusa ce'i-se arunca astazi de hoarda ungureasea.

Vae victis!"

Guvernul unguresc si presa din Budapesta protesteazä violentsi cer guvernului prezidat de Ion C. Brdliana (tatal) sa star-peasca cuibul iredentist din Romania. Guvernul roman, dreptsatisfactie pasagera, expulzeaza din tara pe bancherul NicolaeCiurcu, pe Alex. Ciurcu, directorul-proprietar al ziarului L'Inclé-pendance Routnaine, apoi pe studentii G. Sece4anu i G. Ord.sanu,pe I. Droc Banciulescu i I. Corneanu, ambii functionari la caileferate, toti Romani ardeleni. Dupä un an si ceva decretul de expul-zare a fost insa ridicat i toti expulzatii au revenit in tara, con-tinuandu-si lupta lor nationala mai departe.

INFIINTAREA LIGEI CULTURALE4

Ca raspuns la societatea de maghiarizare din Cluj (Etnke), seinfiinteaza la BucureA, in Decembrie 1890, ,,.Liga pentru ani-tatea culturald a ¿aturar Roma/1110r", cu un comitet compus dinurmatoarele persoane: Alex. Ordscu, rectorul Universitatii din Bu-care$ti, i Nicolae lonescu, fostii ministri, Ion C. Grddi$tearut §iCrista Negoescu, deputati, Vasile Mania, membru al Academiei ro-mane, Grigore T. Brfitianu, fost deputat, Spiridon Po pesca §iNicolae Barbu, profesori, D. Marinesca-Bragadiru i I. MihalceaViltnceana, comercianti, apoi din urmatorii studenti universitari:N. Vicol, S. Mehedinfi, P. P. Negulesca, C. Cernescu, I. Lapul-lescu, Al. Talli$escu, G. Marna, M. Dragomirescu, V. Patricia,Christian Teodoru N. Flora.

Sufletul acestei societati a fost entuziastul Grigore T. Bratiana,un barbat plin de convingere pentru cauza nationala si totdeaunadispus pentru jertfe, ceea-ce l'a i indicat pentru locul de casiersi apoi de presedinte al Ligei, pe care a condus-o tot timpul cata trait (Martie 1892) spre multumirea tuturor.

REPLICA" LUI AUREL C. POPOVICI SI PROCESUL MEMORANDULUI

Liga a jucat un rol frumos si important in desvoltarea ulteri-oara a chestiunei nationale prin propaganda intensa, la care a

prin ajutorul moral si material, pe care il furniza. Gratie

www.dacoromanica.ro

92

ei, a apärut in 1892 Memorial sludenfilor bucuresleni Mere stra-indate", elaborat de P. P. Negulescu i S. Meheding, iar putinmai tarziu viguroasa Replica" a lui Aurel C. Popovici, in careacesta raspundea atacurilor studentimei unguresti la adresa Me-moriului" de mai sus.

O lupta vie si aprigä de propaganda se incinge, in anii 18911895, intre studentimea romana de o parte si cea maghiara de alnparte, cu centrul la Bucuresti. De-abia atunci lumea civilizatä dinEuropa incepe sä afie i sa se intereseze de conflictul, dintre po-porul roman si cel maghiar. Intre timp, in vara anului 1892, seintämplä si istoricul act al Memorandului" cu plangerile Ro-manilor, pe care il dusese la Viena o delegatiune, in cap cu d-rul1. Ratiu, ca sa-1 predea imparatului, care insa n'a primit-o. Deaci inainte chestiunea nationala castiga mereu in intensitate. LaBucuresli §i la Iasi incep agitatiunile studentesti pe picior mare.Partidul liberal intervine si el `si impinge pe studenti inainte.

ENTUZIASMUL PROVOCAT LA BUCURESTI DE VIZITA FRUNTASILORARDELENI Dr. I. RATIU, Dr. V. LUCACIU i IULIU COROIANU

In Ianuarie 1892, d-rul Ion Rafia, parintele dr. Vasile Lacacialuliu Coroianu, membri ai comitetului partidului national de

peste munti, vin la Bucaresli, unde sunt primiti i sarbatoriti cuo nespusa dragoste frateasca.

Fostul ministru George Vernescu da' in onoarea lor un marebanchet de 150 tacamuri, la care au asistat munärosi fruntasi dintoate partidele politice.

Cu acest prilej fruntasii ardeleni au primit i insemnate ajutoaremateriale, spre a putea duce lupta aparärei neamului romanesc dinArdeal impotriva desnationalizärei.

Dela Bucuresti au primit neineetat fratii din Ardeal incurajare,sprijin i asigurari de incredere in viitor. Pe langa ajutoareleLigei culeurale, toate guvernele Romaniei, färä distinctie de partid,n'au precupetit nici-odata sprijinul lor efectiv miscarii nationale

culturale din Ardeal. Daca d-nii dr. Teodor Mihali i IonBianu, presedintele A.cademiei romane, singurii barbati de seam6,azi in viata, prin care se transmiteau aceste ajutoare in Ardeal,ar voi sa vorbeasca, ne-ar spune o multime de lucruri foarte inte-resante g instructive.

www.dacoromanica.ro

93

lata de altfel, in aceasta privinta, o caracteristica declaratie fa-cuta de regretatul Take lonescu intr'un discurs al sau, tinut laBucure#i, intr'o intrunire publica, in ziva de 10 Decembrie 1919:

alta 1nzi aduc aminte este un bairan senator Coroianu,care #ie de viafa mea din primul ministerial, cand in ne-§liinfa colegilor mei era o necuviin(a ce laceara trimiteamcei dintai bani ai statului peste Carpali; ciz'nd imi acluc atlantecá trimileam pe un om 1), che in urma a e$it rau atunci eraaltfel in misiune la MocsoUgi-esti ca sá nu se sparga Intrunirea-dela Sibiu i eram ministru in gavera ; cand imi culac amintede chestiunea s.coalelor dela Brasov, cand m'am dus noapteaghizat la in itropolitul Metianu ca sa regulez chestiunea renteigoalelor din Brasov, cand imi aduc aminte de Mate acestea, cumvre(i, d-lor, sa nu 'lit un om =llama? cel mai ticalosdin/re oameni, daca a,si mai don i ceva" 2).

Dimitrie A. Sturdza, seful partidului national liberal, face inOctombrie 1894, la o intrunire publica, tinuta in sala Or fea",lirmatoarele declaratiuni politice, importante si categorice:

Pericolul unguresc este mai mare dedil cel rusesc. Impotriva tendin-Olor rusesti se ridicd toata lumea, pe cdnd impotriva planurilor unge-resti de desnafionalizare a Romdnilor nu ne ajutd nimeni.

Orice guvernare, care la noi n'ar fine seama de chestiunea na(ionaM.trebue sd cadd dela putere.

5tiu cd mulfi pretind cd atitudinea mea, in ches tiunea transilvdneand,depdrteazd dela guvern, pentru mult timp, partidul na(ional-liberal, Asaeste, dar acest partid nu poate veni la putere dectit purtdnd in mdniiun drapel, pe care sd fie scris: Liberaren a 3 milioane de Romdni de subjugul asiatic al Ungurilor, prin o egald indreptiffire a drepturilor ceta-,fenesti in tot regatul shantului tejan".

EFECTUL PROCESULUI MEMORANDULUI"

Atmosfera politica din tara, indarjita si alirnentata de.tipeteleinabusite de temnita ale condamnatilor din procesul Memoran--dului" i ale atator ziaristi martiri, impune tinerea la Constanfa, inSeptembrie 1894, a unui congres general student sc, la care par-ticipa studenti din toate tärile /oculte de Romani.

E vorba de rAposatul dr. Cornel Diaconovich, mare austrofil, darcare, sub manija nationallsmului, §tia sa stoarcii p2 seama lui insemnateajutoare Mnesti dela guvernele

Vezi Epoca" No. 97 din 13 Iunie 1920.

www.dacoromanica.ro

94

Studentul budapestan lije Cris/ea, actualul Patriarh al Romaniei,spunea in cuvantarea sa, adresandu-se studentimei din statuLroman:

Spiritul vostru ne-a aratat cat de frumoasa este viata in libertate.Din institutiunile voastre liberale am sorbit duhul unei vieti

Permiteti-mi deci ca, in numele studentimei romane de dincolo, sava exprim adanca noastra recunostinta si, ca rasplatd, sal và fac decla-ratiunea solemna cb toti ye intoarcem acasd cu puteri otelite, Cu hotd-rirea fermi de a nu ceda, de a nu odinni pand cand nu vom fi pusi sinoi, ca i voi, in situatia fericita de a aseza i in patria noastra inteunsingur stindard colorile noastre romanesti.

Am speranta ca acest ideal il vom ajunge intr'un viitor apropiat!"

CADEREA GUVERNELOR PE CHESTIA NATIONALA

In luna Octombrie 1895, Dim. A. Sturdza lua franele puterii.El primeste, in Septembrie 1896, vizita pe care imparatul Fran-

cisc losif I o Mom Curtii regale a Romaniei la Bucure,sti si Si-_naia. Cu prilejul banchetului dela Palatul regal, imparatul a cerutsa-i fie prezentat Vasile A. Urechid, p'atunci presedintele Ligetculturale", gest, care a fost Tau väzut de Unguri.

Timp de 4 ani, pana la 1899, agitatia pe chestia nationala intara crestea neincetat. Cu ocazia serbarii mileniului unguresc, setine la Bucuresti o mare intrunire de protestare, la care participapeste 10.000 oameni, purtand pancarte cu urmatoarele inscriptiuni:

Jos mileniul! Umbrele martirilor cer rdsbunare! Cal ea drep-tatii sduce la victorie! los urgia maghiarei! Prin luptd la lumina!'Cerem viata 'n libertate sau moarte! Träiascd apdrdtorii Rontd-nismului! Piard Urania ungureascd! Unirea lace puterea!"

In fruntea impozantului cortegiu, care demonstra pe Calea Vic-toriei in drum spre osea, falfaia steagul tricolor al femeilor ro-mane din Sibiu.

In primävara anului 1899, guvernul Sturdza cade dela putere pechestia nationalä (renta scoalelor romane din Brasov).

ROMANIA, OBIECTUL UNEI CARACTERISTICE ATENTIUNI DIN PARTEAAUSTRO-UNGARIEI I RUSIEI

In vara anului 1901 (7 Iunie), generalul Beck, seful statuluimajor al armatei austro-ungare, viziteazä Sinaia, insotit de alti40 ofiteri. La banchetul oferit la Castelul Peles, regele Caro/ /rosteste un discurs, in care declara ca este ansullefil de sincera

www.dacoromanica.ro

95

dorinfa ca raporturile dintre Romania si Austro-Ungaria sir' seseriinga i mai malt".

Ziarul unguresc Magyarország publica sensationala stire ca cuprilejul vizitei generalului Beck la Sinaia s'a incheiat un tratatmilitar intre Austro-Ungaria i Romänia, in baza chruia regatutromän s'ar fi obligat ca, in cazul cänd Rusia isi va mobiliza ar-mata, sa punä la dispozitie un efectiv de 250.000 oameni.

Ca sä raspunda acestei informatiuni, Tarul Rusiei trimite inBulgaria pe cumnatul sau, marele duce Alexandra Mihailovici, invizita la principele Bulgariei, Ferdinand de Coburg. Frictiuneaaustro-rusä se accentua. La intoarcere, marele duce AlexandraMihailovici viziteaza insä i portul Constanta i la banchetul, care1-s'a dat pe bordul vaporului Regele Carol", a asistat $i moge-nitorul tronului Romhniei, printul Ferdinand.

Peste putin timp o escadra rusa viziteaza $i ea portul Con,-stank!, cu care prilej au fost alte serbäri, la care a participatviitorul $ef al partidului liberal, Ion I. C. Bratianu (fiul), p'a-tunci ministru de lucräri publice $i ad-interim la räsboiu. Amiraliirusi au vizitat apoi $i pe regele Carol la Sinaia. Rusia Mon curtoRomäniei ca sà impiedice incheierea aliantei militare dintre Ro-mänia i Austro-Ungaria.

INCETAREA APARITIEI ZIARULUI TRIBUNA" DIN SIBIU PROVOACANOUI AGITATII NATIONALISTE IN ROMANIA

La sfär$itul lunei Martie 1903 o nouà agitatiune incepe in tarape chestia nationala. Ziarul Tribuna din Sibiu, organul partiduluinational-romän, fiind silit inceteze aparitia din cauza pri-gonirilor unguresti, a amenzilor i intemnitärilor, studentimeauniversitarä organizeazä o mare intrunire publicä de protestare insala Dacia", cu manifestatie de stradä, ciocniri cu forta publicä$i arestäri de studenti, ceea-ce impresioneazd adanc opinia

Agitatia pe chestia nationalä, care a chstigat mereu in intensitatedela procesul celebru al Memorandului" i care a fäcut in atätearänduri obiectul unor infierbäntate discutiuni in Parlament dinpartea unor oratori si bárbati de seamd cu Dita. Sturdza, Alex.Lahovari, Take lonescu, Ion I. C. Briitianu, C. Disescu N.pesca, Ion C. Griidisteanu, Barba Delavrancea etc., cuprinseseacum toate sufletele. Partidele politice, dupä cum erau la guvernsau in opozitie, agitau chestia nu numai fatä de Unguri, darimpotriva guvernului roman, care era tinut sä fie mai cumpätat.

www.dacoromanica.ro

96

RASUNETUL EXPOZITIEI DIN BUCUREM

Expozitia din Bucure#i dela 1906, fiind vizitatä de un imensnwnar de Romani din provinciile subjugate, a fost o adeväratäbaie nationala" pentru toti acestia, cari, intorcandu-se la carni-t.nurile lor, aveau sufletul mai avantat si mai increzator in vitali-tatea si implinirea idealului ce främänta, cand in surdinä, candmai pe fatä, sufletul neamului.

Faptul ea i d-rul Lueger, primarul Vienei, vizitase expozitia sifusese primit de Bucuresteni cu o deosebita i semnificativadurä, a exasperat presa maghiara, care fäcea apel la toti Unguriica sä boicoteze expozitia.

VIZITA ARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND LA SINAIA

In vara anului 1909, Romania, care progresa si se intärea va-zand cu ochii, incepuse s'a fie iar curtata de Austro-Ungaria. Ar-chiducele Francisc Ferdinand, profund nemultumit ca impäratulFrancisc 1 isi duce imperiul in präpastie, gratie oligarchieiunguresti, a card unealta oarba era, a crezut sosit timpul cainceapa a pune in practica miele idei din laboratoriul sâu, printrecare era cimentarea legaturilor cu Romania, devenite anormaledin cauza tratamentului asiatic aplicat de'Unguri Romanilor dinUngaria i Ardeal. El intelesese ca ideia nationala ajunsese cel maiimportant factor politic si de aceea, spre a-i pune zagaz, se stra-duia sä-si castige toate simpatiile nationalitatilor nemaghiare dinmonarchie, pe care cauta sa le incante cu mirajul federalizariidiferitelor provincii ale imperiului, Vis irealizabil, dar cu usurint'aimbratisat de tineretul roman ardelean, lipsit de experienta po-litic& in frunte cu Aurel C. Popovici §i dr. Alex. Vaida, deve-niti din acea clipa cei mai ferventi austro-fili.

Asupra acestei chestiuni vom vorbi mai pe larg in altä partea volumului de fata, (land cuvantul insusi d-lui Vaida, spre a facetab:oul acestei urite pagini din politica fratilor ardeleni.

In acest scop 'i-se parea absolut necesara o vizita a sa la curteareelui Carol I al Romaniei, care a si avut loc in zilele de 10, 11,12 i 13 Iulie 1909, la Sinaia. Mostenitorul tronului austro-ungara fost primit cu entuziasm i multä caldura atat de Curtea regata,oat si de populatie si in special de numärosii Romani ardeleni,stabiliti in vechiul regat, cari, in urma propagandei intreprinse

www.dacoromanica.ro

1) Vezi Romania $1 rasboial mondial", (pag. 72 si 73), de I. RusaAbradeana. Bucuresti. Editura librariei Socec Ec Comp. 1921.

97

printre ei de catre austro-filii Aurel C. Popovici §i dr. Alex.Vaida, priveau cu mult interes aceasta vizita i puneau, naivii,mari sperante in rezultatele ei viitoare ì fericite pentru fratii lorde acasä.

Singurul rezultat, pentru moment, a fost cresterea furiei preseiunguresti, care devenise extrem de violenta din catza ca archidu-cele primise in audientä si o delegatie de 3 Romani ardeleni. Ce-/elalte rezultate fericite", in care se spera, n'au mai sosit. Aramas sä le procure peste 7 ani sabia Romaniei, gratie bratuluivanjos al bravilor sai soldati i patriotismului luminat al regeluiFerdinand I si al primului sàu sfetnic Ion I. C. Bratiana.

RASBOIUL BALCANIC

Rasboitil balcanic din anii 1912-1913 a contribuit si el enormde mult la augmentarea si intarirea constiintei nationale romanesti.Se stie ca vecinii nostri Bulgari, vecinic grei de cap, nu admiteauca Romania avea si ea datoria sa-si spuna cuvantul sau cu ocaziafixarii nouei harti a Peninsulei Balcanice, iar cand conferinta am-basadorilor din Petersburg le-a impus sa cedeze Romaniei orasulSilistra cu o raza imprejmuitoare de 3 kilometri, ei s'au, pus peterenul unor dificultati stupide i ridicole.

Lacomia exageran a Bulgarilor fan de aliatii lor Sarbi i Greci,ca §i atitudinea lor rauvoitoare in chestia Silistrei, au, impus gu-vernului roman T. Maiorescu-Take lonesca sa-si mobilizeze ar-mata la inceputul lunei Iulie 1913 si sa treaca in Bulgaria, im-potriva vointei Austro-Ungariei, care, dei era aliata Romaniei,protegea in chip provocator pe Bulgari. Cand cavaleria romanaa ajuns la cati-va kilometri de Sofia, Bulgarii 'si-au venit in fire,recapatändu-si simtul realitàtii. Guvernul Daneff a cazut, oedandlocul guwrnului Radoslavow, care, sub presiunea armatei romane,s'a declarat gata la concesiuni, nu numai fan de Romani, ci i fande Särbi i Greci. Astfel s'a ajuns la tratatul de pace dela Bu-cure#i (10 August 1913), dupa urma carula Romania s'a alescu Quadrilaterul (judetele Silistrei i Caliacrei), precum si cu unspor insernnat al prestigiului ei, ceea-ce a produs un enorm rä-suner n toata suflarea romaneasca 1).

1. Rusu Abrudeanu 7

www.dacoromanica.ro

98

Dupä pacea dela Bacare#1, din care moralmente monarchiaaustro-ungarà a esit infránta, o rácealä de ghiata a intervenit inraporturile dintre Romänia si Austro-Ungaria. In zadar fusesetrimis ca sa le dreagä contele Czernin, amicul devotat al archidu-celui Francisc Ferdinand, care lua locul insuficientului printFiirstenberg, ca ministru al Austro-Ungariei la BucartWi.

In Ianuarie 1914, Ion I. C. Brilliants n'a primit sâ formeze noulguvern liberal decat numai dupä-ce regele Carol I isi clase con-simtimäntul ca seful partidului liberal sä nu se mai simta legatde tratatul cu Tripla aliantk Istoria nu va uita cä dacä Ion C.Breitiana (tatäl) a aderat in 1883, pentru interese superioare destat, la politka Triplei aliante, fiul säu Ion I. C. Brilliana, in in-teresul suprem intregirii neamului, a rupt la 1914 in tacere,iar la 1916 pe fata, cu aceastä politick devenitä acum nefireasca,5i ea 5i unul i altul au condus tara 5i neamul la glorie 5i marireca nici un alt bärbat politic.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

NATURA IREDENTEI ROMANE OBIECT DEPREOCUPAR! TRECATOARE LA VIENA I BERLIN

Natura iredentei romäne se deosebea esentialmente de aceaitaliana si jugo-slavä. In cifra rotunda, 3112 milioane de Romaniträiau pe teritoriul monarhiei habsburgice (marea massä, peste3 milioane, in Ungaria), iar alte 6 milioane de Romäni traiauregatul Romaniei. Astfel iredenta romana nu era limitatä la o mi-noritate mica, cum erau cea italiana si jugo-slava (in comparatiecu natiunea intreaga), ci cuprindea tinuturi intinse cu locuitori,cari se considerau cu drept cuvant urmasii Romanilor din Dacia.Traditia inrudirii cu Romanii i cu Dacii inalta foarte mult con-stiinta nationalä a tuturor Romanilor.

Teoria originei daco-romane deveni ideologia fundamentalä airedentei i imboldul straduintelor de unire a tuturor teritoriilorlocuite de Romani.

Romänii din Ardeal constituiau in aceasta regiune cel mai vechiuelement autohton, astfel ca ei aveau toate motivele sä se considereca singurii locuitori de bastinä din statul ungar;

Pe cei circa 300.000 de Romäni din Bucovina ii putem omite ;din,discutia asupra iredentei, pentru-ca intre Bucovina si Ardeal ne-existänd legaturä de cale feratä, ei traiau ca total separat denuturile romänesti din Ungaria. Interesul Romanilor din Bucovinaera absorbit de antagonismul lor cu Rutenii, asa cä in miscarea,iredentista rolul lor a ramas mai secundar. Totusi Romänii dinBucovina au avut un contact foarte strain cu studentimea din Iasi

cercurile intelectuale nationaliste din capitala si nordul Mol-dovei. Mänästirea Paliza, läcasul de vecinicä odihna al lui 51efatzcel Mare, a fost locul unor permanente pelerinagii i demonstra-tiuni iredente, incepänd de la 1871 cu Mihail Eminescu $i päna inpreajma räsboiului mondial.

www.dacoromanica.ro

100

0 TEORIE A SOCIOLOGULUI UNGUR OSCAR IASZI

Cunoscutul sociolog maghiar Oscar Itiszi, azi profesor in Ame-rica, emite, intr'o recentä scriere a sa asupra prabusirei Austro-Ungariei, urm'atoarea teorie asupra iredentismului roman 1), dincare transpira ideile lui Alex. Vaida, prietenul sau:

Dad' monarhia austro-ungara ar fi satisfacut la timp aspiratiile na-tionale ale popoarelor ei, in spiritul unui adevarat federalism national,Ardealul ar fi devenit pentru Romani un fel de Piemont, a carui culturasi libertate, mai avansate, ar fi exercitat o puternica atractie asupra co-nationalilor de peste botare. De fapt, o asemenea iredenta romana, tin-zand catre monarhie, se mani:estase timp de mi multe secole.

Deja Mani Viteazul, un voevod roman, care a domnit intre anii 1593si 1601, se silise sa uneasca teritoriile romane ca imperial lui Rudolf alII-lea. Aceste silinte s'au inoit apoi in mod repetat in cursul secolului alXVII-lea, cautand sa uneasca pe toti Romani' sub sceptrul Habsburg'lor.Teama rasei romane, care se slia izolata in fata pan-slavismului crescand,era si ea o cauza a acestor silinte. La 18'48 cativa conducatori ai Roma-nilor propuseserd Adunarii Nationale Germane din Frankfurt ca toatetinuturile romane sa se uneasca intr'o tara autonoma in stransa legaturacu Austria.

In perioada revolutionara, Romani' au fast sprijinitori infocatl aiHabsburgilor si aproape pana la pieirea monarhiei au !limas in legaturastransa cu Viena, ilielitatea lor fata de dinastie nefiind pusa la indoialade nimeni. Unul din cei mal fini ganditori politic' al Romanilor, AurelC. Popovici, fugit in Austria pentru a scapa de Inchisoare in urma publi-car(' Rep.'1:ei. In contra politicei de maghiarizare, a mai publicat la1906 o carte senzationala sub titlul: Die Vereinlgten Staaten gon Gross-Oesterreich" .(Stalele Unite ale Austriel Mari), in care pledeaza pentrufederalizarea monarhi2i intr'un spirit de sincera fidelitate fata de Habs-burgi s,i incearca a demonstra ca numai o constitutie bazata pe egalitateatuturor nationalitatilor ar putea salva imperiul, facandu-1 in acelasi timpcentrul de atracje al Sudului si Rasaritului Europei.

Toate aceste fapte, ce pot fi usor complectate ca altele, demon-streaza sufic:ent ca m:s:area iredentista indreptata spre Bucuresti, caredela sfarsitul secolului al XIX-lea alarma din ce in ce mal milt opiniapublica austriaca si ungara, nu a fost niel decum inevitabila, ci pur sisimplu rezultatul unei politici interne gre4te. 0 iredenta amenintatoareindreptata contra statului habsburgic era ca atat mai evitabila, Cu tatdela 1866 se afla pe tronul Romaniel un Hohenzollern, care, prin edu-cale si traduje, simpatiza ca ¡deja une aliante germano-ungaro-romane,priiala de Hohenzollern' ca o fortareata impotriva valurilor crescande

1) Vezi volumul The dissolution of the Habsburg Monarchy by Oscarlaszi", pag. 398 si 399. Chicago. 1929.

www.dacoromanica.ro

101

ale pan-slavismului moscovit. De fapt, atat regele Carol, cat si regeleFerdinand au fost sprijinitorii sinceri ai acestei aliante si au facut totce le-a stat in putinta ca sa tie in frau iredenta romana din Transilvania

sa gaseasca un modus vivendi cu monarhia habsburgica".

Va sä zica, dupa insAi credinta sociologului ungur Idszi, curentuliredentist s'a desvoltat eat de repede in Ardeal, avand puternicräsunet si la Bucuresti, numai din cauza politicei statului ma-ghiar fata de elemental romanesc, politica sovinistä, care a cul-minat prin maghiarizarea scoalelor, prin controlul vexatoriu albisericei romane i prin excluderea intelectualilor romani din viatade stat si din administratiile locale, ceea-ce in mod natural a all-mentat tendintele separatiste ale populatiei romanesti.

IREDENTA SI MASSELE POPULARE ROMANESTI

La inceput, aceasta iredenta era mai mult de ordin sentimentalliterar. In urmä ia insä din ce in ce mai mult forma politith

si este abil incurajata, sub forma literarä, de revista Senulnatoral"(1901), conclusa la inceput de poetii Alex. Vlahufd si George Cos-bac, apoi de prof. N. lorga §i altii, sustinand ca e nevoe de ,,unstindard de Inseninare si de Infrdtire inlelecluald In lode sufleteleromdnesli".

Scurt timp inainte de izbucnirea rasboiului mondial, simptomele,care indicau cresterea in acuitate a iredentei romane, incepura ase inmulti. Persecutiile guvernului maghiar, multe din ele fiindprofund revolatoare, mareau exasperarea iredentei romane. Inacelasi timp miscarea incepu sa se infiltreze si in massele popu-/are. In anal 1914 se intampla ceva gray. Vicarul general de laepiscopia din Haidu-Dorog, creata anume pentru maghiarizareaRomanilor uniti", cam victima unei masini internale, trimisä prinposta de un complot, in frunte cu studentul basarabean Cd1(7,411.Explozia acestei masini infernale omori pe vicarul laczkovics sirani gray si pe alti preoti de langa dansul.

Rsemenea intamplari contribuiau la indärjirea antagonismuluidintre cele doua natiuni. Liga Cultured" din Bucuresli tine oserie de adunar de protestare in mai multe orase ale Romanieiin contra opresiunii fra'Alor din Ungaria. Rcest curent avu tm ra-sunet atat de mare, Inc& incepu sa turbare serios chiar asa zisaporn:cà inalta" a monarhiei. In 1913, adica scurt timp inaintede izbucnirea rasboiului mondial, Conrad von Hölzendorl, §efulmarelui stat major din Viena, declarA a Romania trebuia con-

www.dacoromanica.ro

102

sideratä pierduta penfru Tripla Alianta numai din cauza exaspe-rarii provocate printre Romani de politica sovinista maghiara.Contele Czernin, pe atunci ministru austro-ungar la BucureW

mai tarziu ministru de externe, avertiza de mai multe ori guver-knul din Viena ea politica nationalitatilor, urmata de Ungaria, tre-buia neaparat schimbata, pentru-ca altfel Romania avea sä treacade partea Antantei. Inteunul din rapoartele sale, contele Czerninvorbeste de o declaratie a regelui Carol, care 'i-ar fi spus:

Ap cum siau lucrarile pentru moment, România n'ar puteain cazul unui riisboiu sti meargii aleituri de monarhie!"

IREDENTA CONSIDERATA DE CONTELE TISZA CA 0 SIMPLACALCARE PE BATATURI"

Primejdia problemei romane in Transilvania incepu sa inspirefrica si cercurilor din Berlin. Cand imparatul Wilhelm vizitä, inIunie 1914, pe arhiducele Francisc Ferdinand la Konopi,st, pro-blema romana a format unul din punctele cele mai importante aleconvorbirilor ce au avut loc. Mostenitorul tronului austriac ar fiatacat energic politica contelui Tisza in Transilvania, plangandu-seca primul ministru maghiar nu-si tinea promisiunile ce-i Meusela Schönbrunn in ce priveste pacificarea Romanilor. Arhiducelestarui pe lamp imparat sa-1 convinga pe contele Tisza ea trebuianeaparat sa-si modifice politica fata de nationalitäti. De fapt,Tschirschky, ambasadorul Germaniei la Viena, fusese rugat ca laonce prilej sa-i cearä contelui Tisza sä-si schimbe cat mai urgentpolitica fata de Romani. Imparatul german ii declara arhiduceluica toate comunicärile catre contele Tisza vor incepe cu cuvintele:Herr, gedenke der Rumcinen! (Domnule, gandeste-te la Romani!).

In aceste imprejurari dificile, contele Tisza incepu deocamdatanegociatiuni cu conducatorii Romanilor din Ungaria. Atmosferapolitica era insa atat de inveninata si atitudinea primului ministruungar atät de pätrunsa de spiritul lui feudal, incat ii fu imposibilsa gäseasca un compromis. El nu voia s'a renunte la con,ceptia ri-gida a politicei lui generale, in care poporul roman nu intra 'eafactor al vietii publice. In felul acesta el nu vedea in problema ro-maneasca decal cativa episcopi i directori de banca nemultumitisi era convins ca aceasta grava chestiune putea fi usor solutionata,daca se acordau oarecari privilegii acestor elemente de frunte aleRomanilor, ignorandu-se complect revendicärile culturale, sociale si

www.dacoromanica.ro

103

economice ale masselor. Tisza obisnuia sa numeascä problema ro-maneasca o cidcare pe blitiduri" a intelectualilor romani si in-demna pe Maghiari sä nu mai fie nepoliticosi Cu Romanii si sä nule mai jigneasca stisceptibilitatea in viata socialä. In felul acesta,cea mai grava problema a tarii, putem zice un adevarat canceral trupului ei social si politic , era privitä de puternicul con-ducator ca o simpld batatura", ceea-ce cu nici un chip nu Palasa inteleaga Alex. Vaida, agentul Vienei i al Berlinului in chestiaimpacarii romano-maghiare, si stäruia mereu ca Romania sa luptetotusi in marele rasboiu alaturi de Puterile centrale.

Atat Viena cat si Berlinul urmäreau cu interes erzator aceastanoua politicä a contelui Tisza. Impäraitul german facu ocazional oincercare personala sa-1 imblanzeasca pe teribilul conte si sä-1calmeze cu afirmarea ca.' Romanii nu cereal" o actiune mare dinpartea guvernului ungar, ci numai unele concesiuni mici cu privirela scoli si la administratia locala".

In acelasi timp, imparatul Incerca sa cante si din altä struna,-cu care spera A. infrangä rezistenta contelui Tisza. lata ce spuneintr'un raport d. Treader:

.,Majestatea Sa atrase atentia barbatului de stat ungur si asupra fap-tului ca Ungaria avea toate motivele ca sa ramand neclintitd de parteaGermanilor, pentru a se impotrivi valului slay. Deasemenea ii mai atraseatentia ca cea mai bund chezasie contra pericolului ar fi o Austrie ger-mana si o Ungarie maghiara, care sd fie stalpii solizi ai monarhiei dua-liste... Contele Tisza se declard eu cuvinte entuziaste de acord..." 1).

Aceasta inseamna ca, in Martie 1914, impäratul Germaniei sicel mai influent om al monarhiei habsburgice, contele Tisza, erauperfect de acord cá ordinea de stat dualistä trebuia mentinuta,dupa cum trebuia mentinutä si politica: anti-slava, din cauza ca-reia o alta gravä problema iredentistä a monarhiei austro-un-gare problema unitatii jugoslave era insolubila si care incele din urma avea sa duca la catastrofa dela Serajewo i apaila aprinderea Europei, la care fatal era sa participe si Romaniapentru realizarea idealului sau national.

1) Vezi Die grosse Politik der Europäischen Kabinette". Vol. X XXIX.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

PROBLEMA ROMANISMULUI INTEGRAL INMOMENTUL *I DUPA IZBUCNIREA RAZBOIULUI

EUROPEAN

Campania armatei romane din Bulgaria, in vara anului 1913,si izbanzile ei, consfintite prin tratatul de pace dela Bucure#1(10 Aug. 1913), a facut sa inteleaga toata lumea romaneasca ca sisoarta fratilor nostri din Ardeal n'are sa se mai decida de catreHabsburgi si Unguri, ci tot de sabia Romaniei.

Aceasta convingere devenise fireascä, mai ales in 1914, in clipaizbucnirei rasboiului european.

Deslantuirea marelui macel al lumii in memorabila zi de 2August stil nou 1914 ca consecintá a asasinarii mostenitoruluitronului Habsburgilor, archiducele Francisc Ferdinand, intamplatiila Sera jewo in dimineata zilei de 15/28 Iunie acelasi an gaseain Romania urmatoarea situatiune politica: la guvern partidul nar-tionai-liberal, puternic si unit, avand in frunte pe inteleptul IonI. C. BM'liana, preocupat de lucrarile Constituantei in vederea in-faptuirii reformei agrare cu principiul exproprierii, care sa inlesi-neascä trecerea pamantului marei proprietäti in mainile täranilor,precum si a realizarii reformei etectorale cu sufragiul universal,egal, direct si secret, iar, in, opozifie, partidul conservator, careera divizat in doll& o grupare avand ca sef pe Alex. Marghiloman

alta, a conservatorilor democrati, pe regretatul Take lonescu.Se prevedea si se simtea, de care toti factorii hotaritori ai des-

tinelor statului roman, ca teribila realitate a rasboiultii era imp-sibil sa lase neatinsa Romania. Mai mutt inca: Lumea ganditoaresi cu raspundere avea sentimentul ca de 8sta-data se va punz indiscutie, pe fata g cu toatä gravitatea inherent& marea problema

www.dacoromanica.ro

105

a existentei sau a disparitiei Romaniel, ca stat independent, sausporirea patrimoniului national, deci satisfacerea politicei in-stinctului national, practicata cu tact si moderatiune pan'atunci.Esitä de sub jugul turcesc si constituita intr'un stat independent,care cuprindea insa numai o jumatate a poporului romanesc, Ro-maniei 'i-se impunea marea datorie sa profite de momentul istoricce 'i-se prez,enta, pentru-ca din cataclismul rasboiului, care vasolutiona cele mai arzatoare probleme internationale, sa iasa si eacu satisfaclerea revendicarilor sale de ordin national.

CUM PRIVEAU SITUATIA CERCURILE POLITICE HOTARiTOAREDIN BUCURESTI ?

Marea intrebare, care se punea barbatilor de stat romani, erainsa: Ctun, cu cine si pe ce di?

Raceala dintre Romania si Austro-Ungaria, datorita tratamen-tului vitreg si neomenos, de care erau partasi Romanii din Rrdealsi Ungaria, ca si atitudinei neleale a monarchiei habsburgice, do-veditä Romaniei, recent, in vara anului 1913, in timpul rasboiuluibalcanic, cand contele Berchiold, cancelarul austro-ungar, taxa tra-tatul de pace dela Bucare#i nwnai ca un aranjament provizoriu",puseserä de fapt stampila caducitatii asupra tuturor angajamen-telor luate de Romania, in anul 1883, cand cu intrarea ei in Triplaalianta.

Dupä decenii de despartire si de raceala MO de imperiul mos-covit, interesele superioare ale neamului impingeau din nou Ro-mania spre Franta si Rusia, deci spre alianta franco-rusa.

Vizita Tarului Nicolae II la Consianfa, in vara anului 1914, erasi ea o proba evidenta.

In mintea si in cutele intime ale sufletului celor mai de seamafruntasi politici ai tärii, drumul, pe care trebuia sa apuce Roma-nia, in caz de conflict european, era fixat si hot:Ara in tacere. Elera indreptat impotriva Austro-Ungariei, deci pentru nimicirea ei,ca un stat anachronic, ca un mozaic dada pe nisip si de sub acarui asupritoare stapanire seculara cele 31/2 milioane de Romanitrebuiau sa fie eliberati cu ori-ce pret, facand posibila astfel rea-lizarea unitatii depline a tuturor Romanilor.

www.dacoromanica.ro

106

CARE ERA MENTALITATEA CONDUCATORILOR PARTIDULUINATIONAL-ROMAN DIN ARDEAL ?

Logic, natural demn ar fi fost ca i conducätorii partiduluinational-romän din Ardeal i Ungaria sd fie stäpdniti exact deaceleasi idei i sentimente in acele cupe mari i de adanci pre-faceri in istoria Europei si chiar a lumei intregi. Politica instinctu-lui national indica si impunea ori-cärui spirit romänesc luminat5i hofdrit drumul mäntuitor al intregirei nationale.

Din nefericire, lucrurile nu s'au petrecut astfel, ha chiar dean-doaselea. La conduoerea politicei ardelene ajunseserä sub-epigoniimarei generatii dela 1848.

Regretatul dr. Ion Raga (näscut la 1828 si mort la 1902).fostul presedinte al partidului national-roman din Ardeal, spuneaCu drept cuvänt, inainte Cu un an de a m- uri, intimului sau prietend. Ion C. Grddi$1earuz ca va intra in mormänt cu mari ingri-joräri din cauza mentalitätii unguresti" a urmasilor sai la condu-cerea partidului, in cari n'avea incredere.

I) D. Ion C. Grddisteanu, care cunostea it fond sufletul d-rului Raga,l'a caracterizat astfel in splendidul discurs rostit la Tarda, cu ocazia ser-barii desvelirei monumentului sail din ziva de 11 Iunie 1930: Dr. Rath:nu s'a lasat niciodate ademenit de anume formule hibride si himerice, carefusese emise pe atunci de unii, cum era Gross-Oesterreich (Austria-Mare),solutie artificiala si fare nici o legature cu constiinta poporului roman.din sufletul caruia tasnise, Inca deld 18/18, stPalucitoare ca lumina ade-varului, formula Romaniei Mari, cand peste 110.000 Romani stripara inteunglas pe campul libertatii dela Blaj: Mol vrem sil ne unim ca Tare"Deaceea el intelesese ca nu poate fi politica special ardelen tasca, ci nu-mai una romaneasce, si ca liberarea nu poate veni deck de'a si prin re-gatul Romaniei, a cerui ratiune de a fi si misiune istorice vra tocmai in-faptuirea unitatii nationale a poporului roman. beaceea, inainte de aporni actionea cu memorandumul, veni in Bucure5ti, ca s i se inteleagacu conducatorit tarii libere, de la care vedea limpede cd veni desro-birea Rrdealului. Sarbatorit inteun banchet remas istoric, chit de Gheorghe-Vernescu in casele tui din calea Victoriei (azi ministerul Ile industrie sicomert), banchet de peste 150 de fruntasi politici din toate partidele,dr. Raga declare in mi;locul aclamatiunilor furtunoese eie tuturor celorde fate, ca lirdealul e in lanturi si ilsieapta sa fie liberat. Se poate zicace aceasta manifestalie insemna virtual hotarirea de a desrabi Rrdealul.Ramanea numai ca ea sa fie adusti la indeplinire la firm)", de Doroban-tul roman, cum a si fost. Diit nefericire, dr. Rafiu n'a aptioat sd vaddinfeptuirea. Totusi marea lui figure, ca a unui adeverat urias, se maltasi pluteste cu mult deasupra iuturor beneficiarilor Romaniei Mari. alcarel Rpostoi si Mucenic EL a fost".

www.dacoromanica.ro

107

Intr'adevar, daca Romanii ardeleni se pot g cu drept cu-vant mandri cu generatia barbatilor de seam& cari au prezidatinsemnatele evenimente ale anilor 1848 si 1849, in frunte cuAvranz ¡anal, Simeon Barnut, episcopul 5aguna, George Baritiu,Sever Axente, etc., ntf gresesc si o voiu dovedi, sper, Cuprisos afirmand cá generatia asa ziglor lor fruntasi din preajmarasboiului european a fost in schimb compusa din oameni micilipsiti de orizontul marilor si adeväratelor interese nationale.

Dei Simeon &Inuit, unchiul d-lui Iuliu Maniu, pusese, incala 1848, pe campia dela Blaj, celebrele trei principii ca norme alechestiunei nationale: liberta/ea nationala, independent(' nationalii

apoi desavargta unitate politica', totusi nici la 1914, adica dupa66 de ani, conducatorii Romanilor de peste Carpati nu reusiserasa-si fixeze o politica ferma si clara, intrevaz,and, macar in sfii-ciunea discretiei, realizarea visului unirii Ardealului cu tara mama.Politica fratilor ardeleni, cu toate crudele desiluzii ale anilor dinurma, era in creerii d-lor Vaida i Mania, in momentul izbucniriirasboiului european, tot in vagasul dela 1848, infofolita in for-mula dragutului de imparat" §i constantä numai intr'o singura di-rectiune si anume aceeea de a intari cu ori-ce pret dinastia Habs-burgilor si Austria, crezand cä astfel vor putea lovi mai usor inUnguri.

Chestia intaririi Romaniei si a romanismului in general, ca säpoata da lovitura de gratie statului maghiar, nu intra de loc inpreocuparile lor politice. Rugina anilor de pasivitate 'i-a facut .saalba teama de o actiune mai energica. Ei nu puteau concepe teme-ritatea unei emancipari nationale, care sa excluda Budapesta §ilaboratoriul din Viena al archiducelui Francisc Ferdinand, sä des-fiinteze granita vitregO a Carpatilor si sa inceapa o politica deactiune si de intregire a neamului. Pajura cu doua capete a Habs-burgilor ii infricosa asa cum balaural din povesti sperie pe copiica devorarea, iar o amenintare a contelui Tisza, aruncata delatribuna Parlamentului din Budapesta, cerea saptämani intregide meditare, pana cand sfatul prudentilor fruntasi romani cutezasa dea o replica, prin care justificau inteleapta lor politica tra-(litionala".

Abia dupà mutarea Tribunei" din Sibiu la Arad, tinerii grupatiin jurul ei, in frunte cu Octavian Goga, ocoleau in calculele sizspiratiile lor Viena i Budapesta, fa"candu-si, ca prim punct al

www.dacoromanica.ro

108

programului lor politic, orientarea spre Bucuresti, uncle rasaresoarele tuturor Romanilor".

D-nii luliu Mania si Alex. Vaida, animatorii de fapt aipartidului national-roman, n'au voit sa priceapä acest imperativ alpoliticei nationale nici macar in anul 1914. Ei lucratt la Viena,

staruiau si la Bucure#i, in directia ca regatul Romaniei sa sealipeasca Romanilor din Austro-Ungaria, intrand, conform pla-nurilor din laboratoriul archiducelui Francisc Ferdinand, intr'omare federatie, care ar fi inlocuit dualismul austro-ungar si ar fifacut posibilä aplicarea conceptiei Austriei Mari, faimosul Gross-Oesterreich" al lui Aurel C. Popo vid, fait' sa-si dea seama caUngaria dupa expresia contelui Czernin era straw legatii deAustria intocmai ca o piaträ de gatul unui orn, care se ineaca.

Din actele si documentele sensationale, pe care le voiu pune subochii cititorilor in partea II si III a lucrarii de MO, va esi inrelief cu o tragica evidenta toatä gama pacatelor i greselilor, decare a dat dovadä conducerea partidului national in cea mai grea,delicata si märeata epoch' pentru indrumarea marilor interese na-tionale ale romanismului in general.

Exponentii acestei politice de sinucidere nationala erau bine cu-noscuti la Bucuresti de cercurile hotaritoare, care li priveau cudurere, cu Odin ingrijorare si une-ori chiar cu desgust, blamandin täoere intunerecul, in care se compläceau a träi de dragul tra-ditionalei lor politice dinastice fata de Habsburgi.

Mamie Ion I. C. Briitianu, cu spiritul salt intelept ai patrunzätor,intelesese din convorbirile avute cu Alex. Vaida si ceilalti 4 frun-tasi ardeleni (Teodor Mikali, V. Goldis, Aurel Vlad §i V. Bran451e),veniti sä asiste in Septembrie 1914 la inmormantarea.regelui Ca-rol I, CA conducatorii politici ai Ardealului xtu erau la inältimeagravelor evenimente ce se precipitau si de care trebuia sa profiteneamul romanesc. El presimtise, in 1914, ceea-ce Vaida marturi-seste abia in 1922 in monstruoasa sa brosura, prefatata cu

ntunele sau si scoasa in mod clandestin la Viena, sub titlul Ar-dealul Ardelenilor...", in care spune urmatoarele la pag. 29:

...Dovaaa ea' nu am Mail comunitate c.0 Ronania reese apoidin faptul cá guvernul ungar, de sub presidenfia contelui Tisza,

a Mcut in anal 1914 un Inceput de a recunoa$te drepturile noastresi a pornit cunoscutele tratative de implicare, care n'au das la

www.dacoromanica.ro

109

nici un rezultat, pentru-ca noi n'am vrut sa renuntam la autonomiaArdealului.

Aceste &dative au lost ltdreraple si arm= selfie conlinaniein toamna aceluiasi an si n'au lost reluate numai din cauzaa izbucnit rdsboiul mondial. In cursul rdsboialui contele Tiszana renunfd la implicarea at Romall, ceea-ce reese si din schimbalde scrisori dintre el si regretatul mitropolit Metianu.

In tot timpul acesta n'am Matt nici o incercare sd ne apropiemde Romlinia si am refuzat ori-ce incercare a Romaniei de a neilt,stiga de par/ea ei".

lar la pag. 23, Vaida se exprima si mai categoric, declarand:

Noi nici-odata nu ne-am identilicat nici ca interese/e, nici catendinfele celor din regal ci and a izbucnit rdsboiul mondial,noi ne-am spus cuvlintul si am declinai ori-ce rdspundere pentrutenditzfa celor din regal de a lace unirea Ardealului at RomtiniaMrii asentimental nostru".

Ion I. C. Brdtianu, crud deceptionat de mentalitatea jalnicaanachronica, pe care o constatase la cei mai de seama fruntasi aifratilor ardeleni, 'si-a facut singur socotelile i fard a-si demascaplanurile sale viitoare pentru desrobirea lor, 'i-a lasat sa continueca politica lor traditionala", de slugi ale Habsburgilor. Prim-ministrul Romaniei era omul faptelor, nu al vorbelor si per-tractari/or". De aceea i-se si zecea, ca ,drept cuvant, Slynxul".

Este insa profund dureros amarnicul adevar ca in August 1914,cand Romania se gasea in greaua cumpana de a-si fixa drumul eisi al romanismului in general, cuvantul i sufletul Ardealului, ju-decand dupa condncatorii sal, nu erau la unison ca inaltele aspi-ratiuni ale neamului ce hräneau sufletele barbatilor conducatoriai vechiului regat, cautand, sub formule iezuitice, sd-si declineori-ce rilspundere" in privinta rezultatelor politicei instinctului na-tional.

CONSILIUL DE COROANA DELA S14AIA

Bärbatii de stat ai Romaniei in frunte Cu Ion I. C. Brdtianu,presedintele consiliului de ministri, au stiut gasi si de asta-datädrumul cel bun si ducator la scop. Pe ziva de 3 August 1914 afost convocat, la Sinaia, un consiliu de coroana, sub presidentia re-

www.dacoromanica.ro

110

gelui Carol I, i la care au participat toti membrii guvernului libe-ral, apot pre§edintii Corpurilor legiuitoare, fogii prim-minikgriTeodor Rosetti, Petre Carp §i Titu Maiorescu, precum §i Alex.Marghiloman, Ion N. Lahovari §i Ion C. Grad4teanu, din parteapartidului conservator, i Take IoneSul, C. Disescu §i C. Cantacu-zino-Pwanu, din partea conservatorilor democrati.

Pentru ca cititorul sa poata intelege mai bine atmosfera, in careurma sa se tina acest important sfat al Coroanei, socotesc intere-sant sa scot §i sa reproduc din Juniata intint al regelai Ca-rol I" 1), publicat de d. C. Diantandi, fost ministru al Romaniei laParis, in marea revista franceza Revue des deux mondes" (co-lectia pe 1929), urmatoarea nota cu data de 1 August 1914, decicu o zi inainte de izbucnirea rasboiului i cu doua zile inainte detinerea consiliului de coroanä:

Sdmbdtri, 1 August 1911.

Toata noaptea ploaie torentiala.Situafia este at& de gravii, 'bleat orl-ce speran(a de pace este

pierduta.Contele Waldburg imi inmiineaza o telegrama cifratii a impara-

tului Wilhelm, in care acesta imi scrie la urtnii: Ma bizuesc petine, atat ca rege cat i ca Hohenzollern, cif vei ratmine crediticiosprietenilor tiii i ca vei fine angajamentele".

Hotarit, tara este insa in contra Austro-Ungariei".Consiliul de coroana avea deci sa hotarasca daca angajamentele,

la care Mom aluzie impäratul Wilhelnt §i pe care luase re-gele Carol i statul roman °data cu intrarea Romaniei in Triplaalianta, la 30 Octombrie 1883, mai aveau sau nu valoare contrac-tuala. Intrucat Romania era legata printr'un tratat de alianta cuPuterile centrale, care fusese mereu reino4 sub guvernele LascarCatargiu, Dimitrie Sturdza §i Titu Maiorescu, datoria noastra erarespectul cuvantului scris.

Acest cuvant scris era, din fericire, foarte lamurit. Conform tra-tatului de alianta, Romania era obligata sa scoata sabia din teacaalaturi de Austro-Ungaria numai in cazul cand aCeasta ar fi fostatacata ea ins4i de vre-o putere du5mana. Cum insa trupeleaustro-ungare atacasera ele Serbia, nu se putea invoca pentru Ro-

1) Ficest larnal" a fost purtat de regele Carol pfmä in ziva de 26Septembre 1914, chnd s'a imbolnhvit.

www.dacoromanica.ro

111

mania casus foederis, adica obligatia contractuala de a sari in .aju-torul monarchiei habsburgice.

Asupra discutiilor urmate in acest istoric consiliu de coroanas'au publicat, fie de scriitori romdni, fie strdini, o multime deversiuni neexacte §i care deformeazd adevdrul. Insd§i relatarea dinnotele postume ale lui Alex. Marghiloman, dei exacta in trasatu-rile ei generale, nu poate fi totu5i socotita ca expresia adeväruluiistoric.

Cele mai complecte §i mai autentice informatiuni asupra acestuimoment, ponte cel mai insemnat din istoria contemporand a Roma-niei, le gasesc publicate tot in marea §i bine reputata revistd fran-ceza Revue de deux mondes" (No. dela 1 August 1930). Ele suntdatorite d-lui George Fotino, distinsul director al A§ezdmantuluicultural Ion C. Bratianu", cdruia. 1-s'a pus la dispozitie de cdtred. Ion G. Duca, membru important al guvernului din 1914, bo-gata sa archivd personala, spre a se folosi de ea §i a putealacuna ce prezintau toate darile de seamd de pan'aci asupra con-siliului de coroand, tinut la Sinaia in ziva de 3 August 1914, orele17. Alte documente, precum §i amintirile personale ale d-nei MariaPoenaru §i ale d-lui Victor Antonescu, ministru de justitie in ga-vernul dela 1914, au dat d-lui G. Fotino posibilitatea sd-§i com-plecteze in chip util documentatul sau articol publicat in marea re-vista francezä.

D. G. Fotino face urmatoarea introducere pretioaselor sale in-formatiuni:

Romania se afta, la izbucnirea marelui rOsboiu, prinsd de foartemulti ani in sistemul politic al Triplicei, printr'un tratat de aliantd, acarui chiar si existenta era abia banuitO de marea majoritate a oame-nilor politici romfini. Rcest tratat, din care regele Carol fdcuse, in ulti-mele trei decenii, axa politicei sale externe, fusese reinoit ultima oarà, inFebruarie 1913, de regele Carol si de presedintele consiliului de ministri,ministru al afacerilor straine, Titu Maiorescu.

In ultimele zile ate lunei Decembrie 1913, Regele incredintd lui IonI. C. Bra-liana, presedintele partidului national-liberal, misiunea de aforma guvernut ce! nou. Numai atunci regele facu cunoscut viitorului pre-sedinte al consiliului ca tratatul de alianta cu Austro-Ungaria fusese re-Molt. Fon Briitianu se socoti dator sd exprime chiar atunci rcgeiui re-zervele, pe cari el le formula fatd de un tratat, ale carui avantagii sial carui rost el le recunostea pentru irecut dar a carui reinoiredestepta, peniru valor, in mintea sa multd neliniste. De altfel, catevasaptamhni mai inainte de venirea sa la putere, el nu-si ascunsese

www.dacoromanica.ro

112

de Waldthausen, ministrul Germaniei la Bucuresti, aprehensiunile sale inlegatura cu alianta austro-romana, cum ne arata telegrama pe careWaldthausen o trimitea la Wilhelmstrasse in ziva de 6 Decembrle 1913:Bratianu a apasat asupra nevoii, pentru Ungaria, de a-si schimba ati-tudinea NO de Romanii din imperiul habsburgic. El mi-a aratat ca Pute-rile centrale aliate riscati, in cazul unui rasbolu european, sa vadaRomania alaturandu-se de Fiustro-Ungaria. Ragele Carol mi-a facut ace-leasi declaratiuni si mi-a spus ca,. in cazul unui rasbolu european, po-porul roman ar refuza sa lupte de partea Austro-Ungariel. Caci nu estede ajuns sa al tratate; mai trebue ca acestea sa fie in constiinta $1 spi-ritui public. Regale mi-a marturisit ca Bratianu, care nu $tia nimic dereinoirea tratatului, se pronuntase contra une reinoiri eventuale... Ma-jestatea Sa a adaus ca nu-i va spune lui Brdtianu cá tratatul a fost re-inoit, decát in momentul in care il va incredinta puterea. Ficeasta comu-nicare a adaus Ragele nu-i va fi placutii".

Inteadevar, ea nu-i fu placuta. In ziva in care Regale, dandu-i mi-siunea de a forma noul minister, ii tam cunoscut cä tratatul fusese re-inoit, Ion Brdtianu spuse Suveranului sat' ca se pot intrevedea, pentru unviitor apropiat. evenimente, cari vor face de actualitate punerea in apli-care a tratatului. In ce'l priveste pe el, el era nelinistit la gandul oil taralui era, pentru Inca multi ani, legata printr'un tratat de ;311E101 cu oputere impotriva carela Romania trebuia, la vreme, valorifice celemai mari aspiratiuni nalionale. Eu ma indoiesc, Sire, .adause Bra-tianu ca un guvern roman ar putea sa punt{ in aplicare acest tratat" 1).

Cateva luni mai tarz:u, evenimentele aveau sa justifice aprehensiunileomului de stat roman".

DISCUTIILE CE AU AVUT LOC IN CONSILIUL DE COROANA SIHOTARIREA LUATA: EXPECTATIVA ARMATÀ

Asupra memorabilei sedinte a sfetnicilor coroanei, d. G. Fotinodä urmätoarele interesante i emotionante amänunte:

Aceasta memorabila sedinta debuta printr'un apel pe care bdtriinulSuveran il faux sfetnicilor sAi si al arid cuprins era, in rezumat, acesta:

Razboiul mondial a inceput. Lupta este angajata. De sfarsitul eivor atarna harta viitoare a Europei $1 soarta popoarelor. Vor fi, inaceasta lupta, invingatori si invinsi. Dar, irevocabil, vor fi invinsi calcari vor sta neutri. Convingerea adanca a Regelui este ca Romania trebuieMI execute tratatul, care o leaga de Tripla-Fllianta. Acest tratat a asiguratRomania', decenii de-arandul, incontestabile avantagii. 11 nu-1 respecta,

1) D. general R. Rosetti, in niste amintiri publicate in ziarulOrdinea" (13 Febr. 1930), spune ca Ion I. C. Bratianu, Inca in Ianuarie1912, 'i-a declarat cd nu crede cit Romdnia ar putea merge, In orl-ceImprejurdri, en Tripla allantd".

www.dacoromanica.ro

113

ar fi sa se piarda rodul celor. treizeci de ani de munca. Pe rand, toate'partidele politice au urmat aceilasi politica. A schimba astazi politicaaceasta, inseamna a renega si iscalitura noastra si trecutul nostru. Grijademnitatei noastre ne porunceste a respecta si iscalitura si trecutul no-stru. Cei doi imparati au facut apel la noi si la loialitatea noastra".

0 Mere adanca intampina aceasta declaratiune a Regelui. Suveranulprivi catre presedintele sau de consiliu, dar acesta ceru a vorbi cel dinunna si, asa, se hotari ca opozitia sa fie prima a-si spune cuvantul. Re-gele se adresa atunci lui Theodor Rosetti, eel mai batran dintre fostiisat presedinti de consiliu.

Cuvintele fostului presedinte de consiliu, un batran de seapte zeci 5isapte de ani, cumnat al fostului Domnitor Caza, facurd o profunda im-presie asupra Regelui, care se astepta sA vada pe acest vechiu sfetnic alsAu oranduindu-se de partea politicei aproape rituale a Coroanei. De-sigur spuse Rosetti tratatele trebuesc respectate; dar, pe cat poteu sti, acestea nu-mi par ca leagd Romania, silind-o la actiune". El sedeclara, cu o simplicitate beraneasca si cu multa umilitate si grije de acruta iluziile Regelui sAu, caruia fu astfel el chemat a da prima loviturd,pentru neutralitate.

Apoi lud cuvantul Petre Carp.Categoric, raspicat, par'ca sfidator, el se pronunta impotriva neutra-

litatei. Plirea ca vorbele sale nu erau un raspuns la o turburatoareproblema, ci un cant de triumf.

Pentru doua hotaritoare ratiuni, eu sunt spuse Carp impotrivaneutralitatii. Din punct de vedere moral, avem angajamente. Trebue sale respectam. Din punct de vedere practic, neutralitatea noastra nu poatefi dealt iluzorie. Mai curand sau mai tarzlu, vom fi navaliti de unii saude altii. De altfel, ce inseamnd sovaiala? Victoria Triplei Aliante esteasigurata si d-voastrd va mai intrebati cine vor fi invingatorii si cine in-

Apoi el desvolta magistral tema sa predilecta: lupta dintre germanismslavism.

Care este interesul nostru? Triumful slavismului sau acela al ger-manismului? Cu toata evidenta, triumful germanismului. Slavismul, bi-ruitor, ar fi fatal tarn noastre. In asemenea conditiuni, interesele noastrene poruncesc a nu ramanea neutri, ci a intra, fail a sovdi, in luptd departea Triplei-Aliante, declarand imediat rasboiu Rusiei. Mi-se vorbestede opinia publica. Ea nu ma intereseazd. Datoria omului de Stat este dea conduce aceasta opinie publicd, nu de a i-se supune. Opinia public& sepoate insela; omul de Stat ciar-vdzator trebuie sa urmeze drumul, pe caresi 1-a trasat. Si tara ii va fi recunoscdtoare de a nu se fi luat dupdtacirile opiniei publice.

Cuvintele lui Petre Carp, expresie a unel convingeri adanci, au pro-dus o mare impresie. Al. Marghiloman, seful partidului conservator, aveasa imprastie, in termeni clari si precisi, emotia pe care o ridicase dis-cursul lui Carp.

Rusu Abrudeanu

www.dacoromanica.ro

114

De sigur, spuse Marghlloman Statele trebuesc sd-si respecteiscdlitura. Dacd textul tratatului ne obliga, atunci sä ridicäm armele sisä respectdm acest tratat. Dar pe crtt pot eu sti, tratatul nu ne obligAla actiune. Mi-as ingddui a ruga pe Majestatea Voasträ, sa ne facA cu-noscut cuprinsul acestui tratat.

Regale citi atunci articolul 2 al tratatului austro-román:,,Dac Româñia, fait provocare din partea sa, ar fi atacata, Austro-

Ungaria este linutà a-i da in timp util ajutor si asistentä impotriva agre-sorului. Daca Austro-Ungaria ar fi atacatä, in imprejurdri asemanatoare,in vre-o parte a Statelor limitrofe cu Romania, cases foederis se va pre-zenta imediat pentru aceasta din urma".

Brdtianu cera sä se dea citire aceluias articol si in redactarea din1913. 1Cele doua redactäri erau identice.

lllialii nostri conchise Marghiloman n'au fost atacati; ei auatacat. Nu poate fi cases foederis. Suntem, juridic, deslegati. Trebue,pe de alta parte, sa tinem seama de opinia publicd; aceasta este im-potriva unui rasboiu aläturi de Tripla Aliantd. Acest rasboiu ar fi o

jicnire adusä sentimentului national. Ceiace Austria impune astazi Ser-biei, mame ne va putea impune noud Ungaria. Independenta Statelor miciva deveni astfel iluzorie. Sunt pentru neutralitate. De altfel, sa asteptamsi hotärärea Italiei. Daca aceasta interpreteaza textul in sensul neapli-cdrei lui cases foederis, cine ar putea intelege o interpretare diferità dinpartea noasträ? Tara, de sigur, niciodatd.

loan Lahovary, fost mfnistru, membru al partidului conservator. ludapoi cuväntul. El se pronuntd cu hotarire pentru neutralitate, dar slabiintrucatva efectul primelor cuvinte, aruncandu-se in digresiuni asupra in-tentiunilor Austriei 5i asupra scopurilor, pe cari aceasta le urmdrea inBulgdria. Si apoi spuse el Romänia nu ar putea sd contribue laconsoldarca Ungariei, preparänd astfel Romänilor din Transilvania unteribil viitor". Incheind, el isi exprimä indoiala asupra victoriei Triplet-Alianje, victorie, pe care neutralitatea Italiei avea sd contribue, in oncecaz, a o face incd si mai aleatorie.

Carp, care urmärise cu o evidenta impacientd cuvintele lui Lahovary,se ridicti: Eu vd declar cd Italia va intra imediat in rasboiu". Laobiecliunile facute de unii cd ultimele stiri ar tinde sd dovedeascd con-trariul, Carp continua a opune ferma sa convingere" ca Italia va executatratatul. Cari erau aceste ultime stiri? Consiliul de ministri italian,reunit in ziva de 31 Iulie, decisese, doar principial, e drept, neutralitateaItaliei. San Giulano comunicase in aceiasi zi lui von Flotow c6 potrivitterrnenilor tratatului, nu exista, pentru Italia, cases loederis, cäci actiu-nea intreprinsd de Austria impotriva Serbiei trebuia sä fie consideratàca agresiva". La 1 August, insdrcinatul de afaceri german la Bucurestitelegrafia la Berlin: Chiar astazi, ministrul Italiei, a fäcut, din ordinulguvernului sau, cunoscut regelui Carol di Italia nu se considera legatä,prin tratat, in cazul unei eventuate conflagratiuni, c,aci ea considerà cdprovocarea vine din partea Austro-Ungariei. Majestatea Sa Regale mi-a

www.dacoromanica.ro

115

Molt el insusi aceasta comunicare si a adaus ca tratatul säu cuprindeaceiasi clauza ca acela al Italiei". Carp, neoprindu-se la aceste stiri,continua a-si afirma convingerea ea Italia va intra in rasboiu alaturi deGermania. Regele, preocupat de intorsatura pe care o lua discutiunea, pusecapat incidentului, &Ind cuvantul lui I. Grad4teanu, fost ministru, mem-bru al partidului conservator. Acesta se asocie punctului de vedere ex-primat de Marghiloman si Lahovary.

Acest rasboiu adaose el ne apare ca un rasbolu ungar. Alua parte la el, alaturi de Austro-Ungaria, este pentru noi o imposibilitatemorala. Chiar i numai ideia aceasta raneste sentimentul nostru national.Victoria Triplei Aliante insemneaza hegemonia Ungariei si a Bulgariei.Elementul romfinesc n'ar fi dealt Inca si mai oprimat. Toate interesele

noastre ne poruncesc a nu executa un tratat, al carui spirit si a caruilitera nu ne leaga. Sa ramanem deci neutri, Sire!

Take lonescu, seful partidului conservator-democrat, Ilia apoi cuvantulpentru a face urmatoarea declaratie:

In constiinta si in suflet, Sire, sustin ea nu exista casus foederis..Aceasta rezulta si din spiritul si din litera textului. Guvernul ungar, elinsusi, nu considera ca este casas foederis. Este de neexplicat ca asocia-tul nostru, parte contractanta, sa fi declarat rasbc;iul, fara sa ne previnade intentiunile lui si Mill a ne consulta asupra intentiunilor noastre. Numa sfiesc sa afirm ca, daca asi socoti ca suntem legati prin tratat, asicere, oricari ar putea sa fie urmarile, sa executam obligatiunile acestea.Ne-ar impune acest lucru onoarea noastra, dar, repet, nu suntem nicicum legati. Suntem liberi de a lua hotariri pbtrivit intereselor tarii noa-stre. Nu ma preocupa tratatul dela BucureVi. El este virtual caduc. Dealtfel, Inu aceasta che tiune se pune prin rasboiul mondial, ci cum a spus-ocu dreotate Carp, chestiunea care se pune este /upta dintre germanismsi slavism. Pe de alta parte, suntern datori a tinca socoteala de sentimen-lul public. Atitmlinea ¡lustro-Ungariei fata de noi, in ultima vreme, nepune in imposibilitate de a lua armele alaturi de ea. Dar, (WO treizecide ani de alianta cu ea si cu Germania, nu putem lupta alaturi de Rusia.Dupa lunga i dureroasa reflexiune, eu nu vad pentru Romania decat osingura posibilitate: neutralitatea armata.

Take fonescu nu a cerut ca Romania sa ja armele alaturi de Franta,cum erect scriitorii Lindenberg si P. Renouvin. El nu a cerut decat neu-tralitatea armata.

Partizanii politici ai lui Take lonescu, anume: C. Disescu si C. Can-tacuzino-Pa,scanu, necerand cuvántul. Ion I. C. Brdtianu expuse punctulde vedere al guvernului.

Cerem neutralitatea Romaniei. Tratatul, cum s'a putut vedea, nu neleaga a lua armele. Dar chiar daca el ne-ar obliga la aceasta, Romaniainca nu ar putea admite ea, fara a fi in prealabil consultata, sa dispunacineva de soarta ei. Austro-Ungaria si Germania au pregatit rasboiull-au declarat, tinandu-rie departe de intentiunile lor. 5i acum, dupa ce audeclarat rasboiul, vin sa ne ceara a lua armele de partea lor. Statul ro-

www.dacoromanica.ro

116

man a intrat in alianta ca stat suveran si pe picior de egalitate. El nu arputea sA fie tratat altfel. Romania nu ar putea sA la armele inteunbolt!, care urmAreste distrugerea unui mic popor. Pentru once guvern,este o necesitate ineluctabilA de a tinea searna de drepturile iredentelorsi de realizarea idealului nostru national. DacA este cu putinta, in chestiu-nile de ordin secundar, a nu te preocupa de opinia public& in ceasurilehotAritoare ale vietii nationale nu poti sa treci peste ea. In ceasul defatd nu poti face rAsboiul decat cand constiinta nationalA il aproba. Or,ea il respinge. SA ramanem deci neutri. Italia va avea, probabil, aceea5iatitudine. RAsboiul va fi lung. SA asteptAm desfasurarea evenimentelor.Vom avea prilejul sa ne spunem cuvantul.

Foarte preocupat de a-si menaja Suveranul, a carui santrtate el stiaeste gray atinsa, Brdtianu, categoric in fond, facu impresia ca nu voia,dela primele cuvinte, sa atace de front chestiunea.

Regele Om tot mai deprimat. Principele mostenitor nu spunea uncuvant, dar urmarea cu incordata atentiune fiecare cuvant al sfetnicilorunchiulul sAu.

Carp ceru din nou cuvantul si se ridicA cu mare violentA contra aser-tlunii Brdtianu: a firma seama de sentimental public.

Carp deveni agresiv:-- VA este fricA; nu indrazniti sa luati asupra d-voastrA responsabi-

litAtile. GAsiti cA este mai lesne sa vA puneti la adApostul opiniei publioe IUn dialog vehement se angaja intre bAtranul sef conservator si seful

liberal. Duelul acesta intre cele clout' puternice personalitAti fu punctulculminant al discutiei.

Carp pleda cu elocintA teza ca omul de stat este singur stapánul des-tinelor unui popor, care nu are nici o vointa a impune conducAtorilor lui.CAnd dialogul acesta era mai aprins, usa se deschise si un usier remiselui Brdtianu o telegramA. Era confirmarea ()aka a neutralitAtii Italiei.Regele facu un gest de resemnare si nu mal spuse un singur cuvant. DarCarp pe care stirea oficialA a declarArii neutralitatii Italiei l'a lasatimpasibil reluti cu indaratnicie argumentele lui si se oferi sa-si ja asu-pra-si responsabilitAtile unei situatii pe cale de a fi compromisA dinpricina lipsei de curaj" a celorlalti.

Presedintele FidunArii Deputatilor M. Ferekyde si E. Costinescu, mi-nistru de finante, constatAnd ca este o imposibilitate moralA a merge a1A-turi de Puterile Centrale, au incheiat de asemenea pentru neutralitate,pentru neutralitatea armatA.

Ora era tarzie, desbaterile erau epuizate. Regele era abatut; el asistade douà ceasuri la distrugerea unei opere, pentru a carei realizare chel-tuise treizeci de ani de silinte perseverente. Deprimarea sa emotions pesfetnicii sai. Totusi Carp profita de acest moment, pentru a incerca unultim efort. El spuse cu tArie:

-- Sire, tiu a constata cA in ceasul cel mai greu, Majestatea Voastraeste parAsItA de toate partidele si de toti sfetnicii sal 1 aceasta la ca-pAtul unei domnii consacrate exclusiv desvoltArii noastre nationale!"

www.dacoromanica.ro

117

Bratianu, indignat, ii rtispunse: O hotarare luata Cu convingereaprofunda ca ea este dictata de cele trial sfinte interese ale Patriel nuposte fi interpretata ca un semn de neloialitate fati de Suveranul nostru.

Marghiloman, la randul sat', protesta cu hotarire: Nol, cu sfaturilenoastre, acoperim pe Rege. In starea actual& a opiniei publice, daca amlasa pe Rege sa declare rasboiul, acesta ar fi rasbolul Regelui, iar nuritsbolul natiunii. E datoria noastrii sa indepartam tot ce ar putea saumbreasca prestiglul Coroanei.

Regele, foarte miscat, incearca o ultima presiune: Daca eu,idomnilor,má socotesc personal legat de Puterile Centrale, daca d-voastril soconticä pentru binele Romanlei se cere o alta politica externa, eu suntgata sa ma retrag...

SI regele arata pe Principele mostenitor, care facea gesturi de de-negare.

Regele arunca o privíre intrebatoare in juru-i; nici o miscare. Dunao chinuitoare Were, Regele vroi sa schimbe sublectul, dar Ion Lahovaryrelua cuvantul:

Majestatea Voastra nu vede al Rustro-Ungaria, nepunand pe Ma-jestatea Voastrii in curent, a tratat-o in vasal?

Era prea mult pentru mandria Suveranului. Cu vocea plina de manie,Regele raspunse:

Domnilor, ma cunoasteti indeajuns, pentru a putea sti ct: nu a5-iadmite nIciodata sá fiu tratat in vasal.

Lahovary, pe un ton mal indulcit, incerca sá dovedeasca Regelui cavictoria Germaniei era indoelnicit:

Situallunea de astazi spuse Lahovary nu este aceea51 dela1870. Muriel Franta nu era pregatila. Astazt insa, dupa sacrificii const-derabile, nu se poate spune ca armata el nu este superioard armatet ger-mane.

Regele Ii raspunse de sus:liceasta chestiune, domnule, niel nu se pune pentru cine cunoaste

cat de putin starea de lucruri.Dupa cateva cuvinte, pe cari le mai spuse Vasite Mor (un, Regele ruga

pe sfetnicii sái sit se rosteasca: pentru neutralitate sau impotriva ei.Pr1mul, cel mai batran, Theodor Rosette, se rosti pentru neutralitate.

Cel din urma, cel mai tanar, d. I. O. Daca, se rosti pentru neutralitate.Singur Carp se rosti altfel si anume: pentru rasboin impotriva Ruslei.

Constat, spuse Regele, ca reprezentantli tarli, aproape in unani-mitate cer neutralitatea Romaniei. Ca rege constitutional, eu ma supun.domnilor, votului d-voastra. Dar ma tem ca prestigiul Romaniei vh estscazut din sedinta de astazi 5i ca va veti cal de hotararea luata.

Apoi Regele tidied sedinta, recomandand discretiune absoluta asupradesbaterilor 51 trecu in cabinetul sail de lucru, itnpreuna cu Bratlana.chemat acolo si pe Marghiloman i Take lonesca, pentru ca ei patru saredacteze comunicatul, care avea sa apara in Monitorul precumsi depesa, prin care Romania notifica Puternor Centrale 1mposibilitateapentru ea de a lua armele alitturt de ele.

www.dacoromanica.ro

118

Dupa sedinta aceasta atat de tragica pentru batranul Suveran, acestase retrase in salonul Reginei. O doamna dela Curte doamna MariaPoenaru pe care Regele o onora de multa vreme, aratandu-i intreagasa incredere, il intreba:

Majestatea Voastra este multumit?Regele raspunse:

Foarte nemultumit. Dar Dumnezeu m'a crutat de dureroasa datoriede a fi un arbitru. Sfetnicii mei au fost toti de acord I sunt datorrecunosc ca toti au fost la inaltimea situatiunii".

PREGATIRILE ROMANIEI IN VEDEREA INTRARII IN ACTIUNE

Formula neutralitafii leale ci definitive", cum o botezasera uniidintre barbatii de stat, nu putea fi o solutie definitiva. De-altfelnici nu era crezutä de nimeni ca atare, ci ca un simplu mijloctemporizare pana la momentul oportun. Timpul disponibil era in-trebuintat pentru pregätirea diplomatica $i militarä, ca i pentruprepararea opiniei publice in directia intereselor superioare aleneamului.

Deja la 18 Septembre (1 Octombre) 1914, Ion I. C. Bratianuincheie cu Rusia o conventie secreta, prin care se obliga sa pas-treze fata de aceasta o neutralitate binevoitoare. Rusia se anga-jeaza in schimb sa se opunä la ori-ce atingere a Statuquo-uluiritorial al României i recunoaste Romaniei dreptul de a-$1 anexaregiunile din Austro-Ungaria, locuite de Romani, iar in ce pri-veste Bucovina, principiul nationaliiiitilor va servi de bazii la de-limilarea teritorillor anexate de Rusia Romania. Ocuparen te-ritorillor menfionate, Romania va putea s'o faca cad va socotiea ca e inonzentul priincios. Pan'atunci conventia va fi tinuta se-creta $i Rusia se obliga a face sa fie aprobatä $i de Anglia $i deFranta.

Asupra secretului acestei conventiuni, Ion I. C. Briitianu a de-clarat in extrem de interesantele sale conferinte tinute in iarnaanului 1926 27, la Ateneu, urmätoarele:

Adevdrul este cd aprobarea Suveranului trebuia sd rämânà secretd,(1st/el ca insu,si guvernul rus sd creadd acordul a lost inchelat numaide mine, lard stirea regelui. Dar n'a,si fi fost in stare sd fac aceasta.

Aprobarea regelui Carol am aval-o. $i eu, care am cunoscut in, chi-pul col mai Mtim cugetarea, sentimentele $i legdturile, care Il uneau cupoporul romdn ,si ca misiunea sa, pot sd declar pe constlinfd cd nu Su-verand dala Plevna ar fi impiedecat opera, cdreia 7$i consacrase viafa,

www.dacoromanica.ro

119

nici realizarea celor mai Waite aspira(iuni ale acestui popor, care ra-sunau in inima sa"1).

Pe de altä parte, im marele sau discurs din prima Camera aRomaniei Mari, rostit in sedinta dela 11 Decembrie 1919, Ion I.C. Braila/in se exprima astfel in aceasta privintä:

Tin sd declar cd politica legaturilor noastre cu aliafii nu amfeicut-o, cunt s'a spus, in contra voin(ei regelui Carol, nu am fa-cut-o in ascuns de dasul. Tot ce am lucrat, am literal ca un ser-vitor crediticios al (drii si al tronului, ca increderea si stiitga Su-veranului".

Fara indoiala, regele Carol I, cu marea lui inteligenta politica,intelesese Ca ora unitatii nationale suna pentru Romania si dacan'ar fi inchis ochii in noaptea de 28 Septembrie st. v. 1914, dupao lunga si fericitä domnie de 48 ani, ultimul rege al Romaniei mu-tilate ar fi consimtit si el desigur in cele din urmä sa scoata sabiain directia inaltelor aspiratii ale neamului.

La inceputul räsboiului, regele Carol I era pentru Puterile cen-trale. El considera aceasta directiune ca o continuare fireasca aoperei si politicei, la care lucrase o intreagä viata de om. In plus,el credea in biruinta Germanilor. Dar pe deasupra convingerilor sisentimentelor lui, pe deasupra angajamentelor, in care putea sa fievorba cel mult de onoarea lui personala, era datoria catre tara sipoporul sail.

Cu toate acestea, in intervalul de la Consiliul de Coroana delaSinaia si pana in clipa in care a inchis ochii, s'a produs un marereviriment in sufletul sau: Speranta Germanilor Ca, printr'un for-tnidabil atac bruscat, vor fi in 15 zile la Paris, cum credea dealtfel si regele Carol si dupa cum o si afirmase in consiliul deCoroana a dat gres in celebra lupta de pe Marna.

Dupa Marna, Suveranul Romaniei isi schimbase in baria parteparerea despre sortii rasboiului si astfel se explica afirmatiuneade mai sus a lui loan I. C. Bratianu cá conventia secreta cu Rusiaavea si complectul asentiment al regelui Carol.

Totusi ranit sufleteste, Cu un trup slabit de ani si de griji, sepoate spune CA regele Carol a murit de rdsboiu", cum Cu cinisrnse exprima caläul sail, contele Czernin2), care, impintenat de con-tele Tisza, l'a supus timp de 2 luni si jumatate la cele mai ter--

Vezi in Revue des deux mondes" (colectia anului 1929) amintiriled-lui C. Diamandi cu orivire la misiunea sa in Rusia.

Vezi. InzW eltkriege", pag. 119, von Graf Ottokar Czernin. Berlin 1919.

www.dacoromanica.ro

120

bile torturi suflete5ti, doar-doar va reu5i, prin el, sa atragamania in rasbolu aläturi de Puterile centrale, cum cerea inzistentAlex. Vaida barbatilor de stat ai Romaniei cu prilejul vizitelor cele fäcuse dupa inmormantarea regelui Carol I, la care asistase cainvoirea personala a contelui Tisza, prim-ministrul Ungariei.

MARELE REGE FERDINAND I

Noul rege al Romaniei, Ferdinand I, urcand scaunui domniei inimprejtirari din cele mai grele, a inseninat repede toate inimile ro-mane5ti prin declaratia sa solemna din 1)arlament: Voiu domnica bun roman!"

Aceste cuvinte simple, dar de un larg i profund talc, au fost in-telese 5i dincolo de hotare, de prieb2ni, ca 5i de du5mani. Singurii,cari n'au inteles malta lor valoare morala i politica, au fost d-niiVaida 5i Mania, cari, dei asasinarea arc.hiducelui Francisc Ferdi-nand pusese brusc moat activitatii laboratoriului" sau din Vd-ena, n'au incetat continuarea tratativelor de impacare Cu conteleTisza, umifindu-se mereu in plin rasboiu. Pentru ei, politica euro-peana se reducea la cate-va locuri de deputati mai malt in Par-/amentul din Buda pesta, iar buricul pamantului era la Viena.

Regele Ferdinand, insu5indu-5i toate aspiratiile neatnului 5i pussä aleaga intre porunca sangelui de Hohenzollern 5i aceea a con-5tiintei de rege al Romaniei, a ascultat-o pe aceasta din urrna./Wand cea mai deplinä incredere in tactul i intelepciunea primuluisau sfetnic Ion I. C. Bralianu, noul rege, ca sufletul sat' mare, s'aläsat främantat de toate dorurile tärii, peste care stäpanea, fiindgata la ori-ce jertfä pentru izbandirea sfintelor aspiratii ale in-tregului neam.

O puternicä campanie nationalista se incepe in tara de caremult regretatii Take lonescu i Nicolae Filipescu, protagoni5tiipoliticei instinctului national, venind astfel in ajutorul guver-nului, caruia, conform ca conceptia d-lui prof. N. lorga, trebuie sa'i-se lase mana libera in alegerea timpului 5i a mijloacelor potrivitepentru realizarea inalteleg scopuri nationale.

vremea cand d-nii Mania i Vaida cer5iau contelui Tisza opace umilitoare, batand pela u5ile imparate5ti i diplomatice dinViena 5i Berlin, doi soli ai Ardealului vin la Bucure$li ca sä spo-reasca cu entuziasmul lor politica de actiune 5i de intregire a nea-mului. Ace5tia erau poeta! Octavian Goga, cantaretul pätimirilorde eri i crainicul izbandirilor de azi ale Ardealului, i preotul

www.dacoromanica.ro

121

mastir dr. Vasile Lucaciu, care prin suferintele a 5 ani de temnitaungureasca, era icoana vie eluptelor i prigonirilor Romanilor dinArdeal. Sosirea la Bucure#1 a acestor distinsi fii ai Ardealuluiun curs si mai aprig camPaniei de intruniri publice, organizate de,,Acfiunea nationald", de Federatia unionisiii" i de Liga cut-lurald" in scopul esirei din neutralitatea corupatoare si a intrariiRomaniei in räsboiu in contra Austro-Ungariei. Seria intrunirilorpublice a continuat, hotaritoare si cu efect, pana in luna Iunie1916, cánd, in urma asigurärilor strict confidentiale date de Ion1. C. Bra-liana protagonistilor miscarii nationale, Take lonescuN. Filipescu, cum-ca in curand va mobiliza armata, opozitia s'a li-nistit, asteptand cu nerabdare si infrigurare ziva cea mare.

Mamie bärbat de stat Ion I. C. Briiiianu luase hotärirea inca dinprime/e luni ale rasboiului european cum-ca sabia Romaniei mi vafi scoasä deck impotriva Austro-Ungariei si dovada era con-venia secreta incheiata cu Rusia in ziva de 18 Septembrie 1914.Dar Sfinxul, cum era numit din cauza discretiunii sale, purtandräspunderea reusitei unei actiuni asa de grave, nu putea vorbi siera nevoit, dupä necesitate, sä ja atitudini de circumstantä, Indu-rand impasibil banuelile, defaimärile i injuriile ce 'i-se aruncau.

Inaltul Mu patriotism, mostenit dela ilustrul säu parinte si in-tarit prin educatia aleasa i sufletul sau romanesc, a vorbit in cea-sul suprem asa cum cereau marile interese ale Romaniei si ale ro-mänismului.

TRATATELE INCHEIATE DE ION I. C. BRATIANU CU PUTERILE ALIATEPENTRU INTRAREA ROMANIEI IN RAS BOIU IN CONTRA

AUSTRO-UNGARIEI

La inceputul lunei August 1916, seful guvernului roman inderplinea ultimele i cele mai importante formalitati in vederea rea-lizärii visului de veacuri al tuturor Romanilor. Astrfel la 4/17August el incheie cu reprezentantii Rusiei, Frantei, Angliei siItallei doua conventiuni: una politica si alta militará. Iata textulconventiei politice:

Rusia, Franea, Anglia $1 Italia garanteaza integré/atea teritorialda Regatului Ronuiniei, in bata lntinderea fruntarillor sale actuale.

Romania se ob!iga declare rasboiu $1 sa atace Austro-Unga-ria in conditiile stabilite prin conventia militara; Romania se obliga ,deasemeni sa lnceteze, dela decla-area rasboiului, once lega/un economice

orice schimb comercial ca tog diminil aliatilor.Rusia, Franta, Avila $i Italia recunosc Romciniei dreptul de a

anexa teritoriile monarhiei austro-ungare prevazute hotlirnicite in art. IV.

www.dacoromanica.ro

122

Marginile teritoriilor, despre care e vorba in articolal trecut,SllIli holdrite dupd cum urmeazd:

Lida de hotar va incepe dela Prut, dela un punct al frontierei ac-tuate din tre Rusia $i Romdnia, aproape de Noua-Sulild $i va urca rdul

,pcinei la granifa Galifiei, la intdInirea Prutului ca Ceremu,sul. De ad i vaarma frontiera dintre Galifia Ungaria pdnd la panctul Steag, cota1655. Mai departe va urma linia de despdrfire dintre apele Tisei $1Viseului ca sd afungli la Tisa, la satul Trebuza, mai sus de local andese uneste ca Viseul. Dela acest punct ea va cobori malul Tisei pand laI klm. nud jos de local ande se intdIneste cu Somesul, Msdnd salid Va-saros-Nameny Romdniei. Va continua apoi in directia Sud-Sudest mindla un panel la 6 klm. la Est de ora$ul Debretin. Dela punctul acesta vaatinge Crisal la 3 klm. mai /os de local de lutdInire a celor doi alluenflai sài (Cripil alb $i Cripa iute), se va uni apoi ca Tisa la indl(imeasatulai IlIgyö. la Nord de Seghedin, trectind la apus de satele Oroshaza

Bekesamson, la 3 klm. dela care va face o mica indoiturd. Dela Miguellinia va cobori malul Tisei ptind la vdrsarea sa in Dunare $i in slcirsitra arma Inaba Dandrei plind la frontiera actuald a Romdniei.

Romdnia se obligii sd nu ridice fortilicatii in fata Belgradului pe ozond ce va fi stabilild ulterior $1 sd nu fie in aceastd zond decdt for-fete necesare serviciului de polifie. Guyer/tut regal romtin se obligd sddespdgabeascd pe &Irbil regiunii Banatului, cari, pardsinduli proprie-tafile, vor voi sa emigreze intr'un spafiu de 2 ani dela incheerea

Rusia, Fran(a, Anglia $i Italia de o parte $i Romdnia t1e altdparte se obligd sd nu inchee pace separatti sau pacea generald decdtin unire $i in acelas limp.

Rusia, Franfa, Anglia $i Italia se obliga deasemeni ca in tratatul depace, teritoriile monarhiei Austro-Ungariei, prevdzute in art. IV, s?i fieanexate coroanei Romiiniei.

Romdnia se va bucura de acelea$i dreptari ca si aliafii sdi intot ce prive$te prelimindrile, tratativele de pace, ca discutarea chestiu-nilor, cari vor fi supuse hotdrdrei conferinki de pace.

VII. -- Puterile contractante se obligll sit pdstreze in secret prezentaconvenfie peind la. incheerea unei pdci generate.

Facut in cinci exemplare, la Bucuresti, la 4117 August 1916".Semnati: Ministrul Rusiei, S. Poklewski-Koziel; Ministrul Frantei,

Saint-Aulaire; Ministrul fingliei, G. Barklay; Ministrul Italiei, Fasciotti;Presedintele consiliului de ministri al Romdniei, loan I. C. &Malta.

Textul conventiei militare a fost isealit tot in ziva de 4 17 Au-gust 1916, de cätre urm'atorii atasati militari: colonel C. B. Thom-son (din partea Angliei), maior Pichon (Franta), colonel Tata-rinoll (Rusia) 5i locotenent-colonel Ferigo (Italia).

Peste 10 zile mobilizarea Intregei armate romane da prilej erois-mului strAmosesc sä se arate in vechia lui putere i str6lucire.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

INTRAREA ROMANIE1 IN RASBOIU

Dupa indeplinirea aeestor doua formalitati inexorabile in-cheerea conventiei politice 5i a celei militare Romania trebuiasa calce de fapt pe drumul angajamentelor luate fata de marii saialiati 5i dictate de imperativul national: eliberarea Ardealului desub jugul unguresc.

Alomentul intrarii Romaniei in actiune a fost grabit de o tele-grama, ca data de 23 Iunie st. v. 1916, trimisa de generalulAlexieff, eful marelui cartier general rus, colonelului Tatarinoff,ata5atul militar rus la Bucure4i, ca s'o remita guvernului roman,caruia 'i-se spuneau categoric, intre altele, urmätoarele:

...Situatia militara actuala este cea mai .favorabila unei intrariin actiune a Românilor. Dace's' ei vor a#epla o slabiciune i maimare a Austriacilor, nu vom nuzi avea nici o nevoie de o coope-rare romana ci nici chiar nu va mai fi rafiune de a permite Ro,-manilor sa faca o intrare triumfala pe teritoriul austriac".

Acest demers al ata5atului militar rus a fost sustinut 5i de ata-5atii militari ai Frantei, Angliei 5i Italiei. Formula: acum orinici-odata" ce se aplica Romaniei, in Iunie 1916, abia acum i5igäse5te explicatia ei fireasca, gratie destainuirilor facute de diferitiscriitori ru5i in ultimii ani 5i care lamuresc pe deplin dedesubtulzorului Rusiei de a vedea cu un ceas mai curand ca Romania scoatespada alaturi de ea 5i de Pute-rile Antantei.

Memoriile ultimului ministru al polifiei ruse$ti, Alexie T. Wa-siliew", apärute sub titlul ;,Ochrana" in 1930 (editura Amalthea"din Viena), sunt edificatoare 5i concludente in aceastä privinta.Iatä inteadevar, ce scrie ministrul Wasiliew la pag. 212 5i 213 acärtii sale asupra puterii 5i combativitatii armatei ruse in varaanului 1916:

www.dacoromanica.ro

124

Tinerele contingente de soldati, cari cut lost trimise pe frontinceptind din vara anului 1916, s'au dovedit insuficient instruite

Palle dubioase in ce privea moralul lor.In aceste imprejzirari, agitafia defelista, care tindea la scurtarea

rcisbotalui, cd$liga tot mai malt teren. In unele batalioane, carese aflau pe frontal roman, s'au $1 produs cazan i de nesllpunerebatlitoare la ochi, care invederau ad de ingriforatoare era de p'al-tunci disciplina militara in unele corpuri de armata".

Neinregistrarea ori-cärui succes mi:itar mai impresionant pefrontul rusesc de sud-vest, dupd 1 Septembrie 1916, nu era decätrezultatul molimei, care incepuse sä se incuibe i sä atacke fortsde combativitate a colosului dela nord.

CONSILIUL DE COROANA DIN BUCURE$T1 (14/27 AUGUST 1916)

Aceasta era starea sufleteasca intr'o bunä parte a formidabileiarmate ruse, nebänuitä si necunoscutä insä atunci decät de coman-damentul suprem rus, cand regele Ferdinand I convocase consiliulde coroand, pe ziva de 14/27 August, la Palatul Cotroceni, spre aratifica hotärirea luatA de guvern 0. de rege pentru a declara räs-boiu Austro-Ungariei.

La acest istoric consiliu au participat toti membrii guvernuluianume: Ion I. C. Breitianu, Emil Costinescu, Emanoil PorumI-

baru, Alex. Constantinescu, Ion G. Daca, Vastle Morfun, Alex.Radovici, dr. C. Angelescu $i Victor Antonescu, apoi M. Ferechide,presedintele Camerei, C. F. Robescu, vice-presedintele Senatului,fostii Teodor Rosetti, Pe/re Carp $i Titu Malorescu,sefii de partide Take loneseu, Niculae Filipescu $i Alex. Marghilo,-man, precum ì fostii presedinti ai camerei C. Oläneseu i C. Can-tacuziao-Pavanu.

Regele de astä-data Ferdituind I era vizibil emotionatEl voia cu tot dinadinsul sä invingA rezistent,a, la care se asteptadin partea lui P. Carp, T. Maiorescu i Alex. Marghiloman.

Iatä, dupä informatiuni din sursa cea mai sigura a regreta-tului Take lonescu $i a eminentului bärbat de stat d. Ion G. Duca,admirabilul colabo7ator al lui Ion I. C. Bratiatzu cum au de-curs desbaterile acestui memorabil consiliu de coroana:

Regete a deschis sedinta, spunlind ca el a corrvocat pe mat mariiOrd, nu ca sá le cearsi un sfat, cá1 botàrlirea lid este lust& dar ca

www.dacoromanica.ro

125

sti le reard sprijinul lor. Situatiunea a ajwis astfel, incdt neutralitateanu mai este posibild, balanta rdsboiului inclinfind de partea PuterilorIntelegerii. In tot cazul Romdnia trebuind sä aleagd, ea nu poate saaleagd dealt a se pune cu Intelegerea incontra Puterilor centrale.Regele spune cd el a avut multe duren, cd el s'a invins pe el insusi

cd tocmai victoria, pe care a repurtat-o asupra lui, este dovadda sles calea cea buna pentru Romania.

El stie forte unirei si de aceea cere tuturor oamenilor politici, cadau ajutat pe unchiul lui, sd-1 ajute si pe dansul intr'un act, pe care-1sAvfirseste ca bun roman ce este. El roagd chiar pe acei, cari ar aveaalte pared, sd ja cuvAntul spund.

cdtre Carp, regele i-a spus: Te rog, d-le Carp,sii-mi dai ajutoral d-tale!".

Ahinci Carp a spus cd nu este rolul lui sd vorbeascd, ci al guver-nului $1 al sefilor de partide, el nefiind nici mdcar sef de partid. Intot cazul, el constatd cd aici nu este vorba de un consiliu, deoareceregele a luat deja o hotArdre, ci de o adunare, al cdrei rost el nu-1pricepe.

A luat apoi cuviintul Ion I. C. Brdtianu, care a pronuntat un lungdiscurs, o sintezd de ceeace nationalistii propovAduiserd de doi ani dezile. Tema lui Briitiana era cd Romdnia nu putea, fdrd sA dispard mo-raliceste, sti stea neutrA intr'un rdsboiu, in care se hotdra de soarta.hunei.

Brätianu explicd istoria noastrd diplomaticd dela 1912 incoace, cumprin refuzul Italiei de a merge aldturi de Puterile centrale am cdpdtat$1 noi libertatea de actiune. El a vorbit limpede, concis, convingdtorifArà fraze, fArà patetism.

Intr'o valtoare ea aceea a actualului rdsboiu, in care harta lumeise preface, o fard ca a noastrd, o (ard cu aspiraguni na(ionale, nupoate sti rdmcind neutrd pdnd ia capdt lard sa-si compromita defi-nitiv tot viitorul zicea Inteleptul BrAtianu. Prin armare se impune'sd esim din neutralitate. Pe de altd parte, avand drept ideal unitateanationalli, suntem datori sd urmdrim realizarea lai, cdci cine stiedacd, in decursul veacurilor, vom mai gdsi an prilej at& de prielnicca eel de ad. latd de ce nu patent sd mergem decdt allituri de aliati,si In contra Puterilor centrale".

Dupd aceia, Brdtianu a explicat, in scurte cuvinte, politica sa intimpul neutralitAtii, precum si prqgtitirea diplomatic& a rdsboiului sia- conchi3: ,,,Si eu si (ara suntem in ceasul de fa(d angaja(i. Nu malputem da Znapoi".

Era marturisirea solemnd a faptului implinit. Brdtianu a mai addugatcdteva cuvinte despre pregAtirile militare si a sfdrsit prin a spunedi Walt tara i toad suf:area romdneascd de peste Carpati asteaptdcu neradare intrarea noastrd in marele rdsbolu.

FdcAndu-se din nou apel la Carp, ca sd la cuvAntul, el a repetat cash vorbeascd intdiu sefil de partide, cAci a lor este rilspuinderea.

www.dacoromanica.ro

126

Take lonescu declara cA este fericit de cuvintele regelui. El pricepedurerile, prin care a trecut Suveranul, dar il asigurA(cA va avea ceamai stralucita compensatie in dragostea neamului romAnesc intregit.Partidul sau, multumit ca vede realizAndu-se ceeace a cerue timp dedoi ani de zile, va da regelui si guvernului un sprijin deplin si necon-ditionat. El stie cd o imprefurare ca aceasta tza vine dec.& °data incursul veacurilor ,si cd a o fi pierdut, ar fi lost o adevdrata mon-struozitate.

Al. Marghiloman spune ca-i pare rAu cA guvernul s'a angajat.Soarta rAsboiului nu se silo care va fi. El a Olaf cA Hindenburgpregateste o mare loviturA in contra Rusilor si ar fi trebuit sA cunoastemmai intiliu rezultatul acestei lovituri.

Marghiloman adaogA ca asa zisele idealuri trebuesc reduse la reali-tatea lucrurilor. El stie ca tara nu este favorabild rAsboiului, iar Ro-mdnii din Ungaria nu doresc unirea ca noi. Realitatea, pe care o vedeel, este asezarea Rusiei la Constantinopol, adica strangularea, pieireaRomAniei. DacA este sd cadA peste hoi bleseemul ca Rusia sa se asezela Constantinopol, atunci cel putin sA nu se facd cu ajutorul nostru.

Regele, intorcAndu-se cdtre Marghiloman, il intrerupe: AdmitandcA Rusii ar fi la Constantinopol, ce e mai bine pentru noi: SA fimprieteni cu ei, ori vrAsmasi?".

Alex. Marghiloman, turburat, nu raspunde nimic la intreruperea re-gelui, dar promite sA tacA. El insd nu vrea sA dea concursul sàu poli-ticei dezastroase, in care s'a angajat guvernul, si nu- intelege cum aputut guvernul sA intre pe o astfel de cale si sa puna tara in fata unorfapte indeplinite.

N. Filipescu spune cA politica expusA de guvern nu este decAt des-voltarea logicA a primului angajament cu Rusia din Septembrie 1911Or, Filipescu stie dela insusi Marghiloman cA acest angajament a fostatunci adus la cunostinta d-lui Marghiloman si dAnsul i-a dat apro-barea lui, spunAnd ca bine a facut guvernul si trebue mers in aceastadirectiune. Filipescu a conchis textual:

Indignat de aceste palinodii, revendic pentru partidul mett onoareade a fi initiat aceastd politicO, pe care partidul o susfine cu atdta con-vingere, Inc& pe cei, cari s'au pus in contra, i-a dat afard".

Marghiloman n'a rAspuns nimic la aspra apostrofa a lui NicolacFilipescu.

venit rAndul lui P. Carp, care in aceastA sedint6 a vorbit Cu oenergie, care facea un curios contrast cu bAtrAnetea lui.

Toate cAte le-a spus Breitiatzu sunt secundare, a spus Carp. Nu-Iintereseazd cine va invinge, ci cu cine ne comandA onoarea sa mergem,chiar dacA am fi invinsi. Hegemonia germand e bunA pentru noi. Ce aspus Brdtianu de Unguri si Bulgari n'are valoare. Din acest rAsboiu vaesi ori heghemonia germand ori cea ruseascA. Aceasta din urmA ar in-semna sfArsitul nostru, cAci stair' in drumul Rusiei spre Constantino poi.Deci noi nu putem fi decat in contra Rusilor. Interesele Dinastiei

www.dacoromanica.ro

127

special ii comanda sa fie contra Rusilor, cdci o Rusie victorioasa nu vatolera o dinastie strilind in RomAnia si va aduce dinastia Ohica,Sturdza, Brdtianu, ori Carp. Prin urmare regele este dator, ca sef alDinastiel, sa se opuna la o astfel de politica si sa stea alaturi deGermania.

Carp constata cd lucrurile s'au hotardt si ca. lingusitorii tronului auavut trecere. Facand aluzie la Take lonescup spune cd e usor a o asi-gura de devotament, ctind Coroana face ce-i cere.

Declard cd va inchide ziarul sdu Moldova", dar sprijin nu ponteda une politici, care este pieirea Romániei. Cei trei fii ai lui se vorbate. El insd roaga pe Dumnezeu ca armata noastrd sd fie bdtutd, cdcinumai a,sa Romdnia va putea scdpa. Altjel e pierdutd.

Revle a rdspuns lui Carp ca el, dei respecta toate opiniunile, darultimele cuvinte ale lui Carp nu se pot datori dealt necazului. Ele nupot veni din inima. Adauga cd el nu poate sa separe interesele Dinastieide ale tarii. Dinastia nu e germand, ci romana. Rometnii nu au adus peunchiul sdu ca sa facd o dinastie germana, ci una romimeascd.

P. Carp a replicat ca el ,s'a gdndit mult si numai dupa aceasta lungagemdire a declarat cd ureazd ca armata romfind sa fie sdrobità, cacinumai asa se poate salva Romania.

Ion I. C. Braila= a intervenit, pbservilnd cd vorbele lui Carp uimescpe toti si ca daca inteadevdr asa este in mima lui, mai bine sa-siretraga pe cei trei fii din armatd.

Titu Maiorescu, care a fost de reindul acesta mai complicat si maisearbdd dealt orictind, a fAcut un lung discurs de abiliedti. El a in-ceput prig a intreba, daca guvernul are angajamente, ce angajamente sidaca nu s'ar putea degaja?

Ion I. C. BreWarne, enervat de felul cum Maiorescu punea chestiasi privea situatia, l-a intrerupt imediat, spuntind ca nu numal el elegat si definitiv legat dar si tara. El a ardtat ce a obtinut deta aliati,care sunt noile hotare, pe care ni le-au garantat in caz de izbAnda,precum si dreptul, pe care ni l-au recunoscut de a participa, pe piciorde egalitate cu et, la viitorul congres de pace.

Bratianu a mai spits cA tara intreagd e martora ti sfortdrilor pecad le-a facut, timp de doi ani, pentru a mentine neutralitatea si ane cruta astfel cdt mai mult de jertfele rdsboiului, insd ca acum asimtit ca once amimare ne-ar putea fi funestd, fancied aliatii se aflaintr'o asa situatie incat, dacd nici acum Romania nu "va raspunde laapelul lor, vor cauta alte puncte de reazim.

Asa tind, s'a angajat si el si tara si mai mule ca oricAnd crede eanu-i era permis sA ezite si sa poarte in fata istoriei rdspunderea de afi scapat cel mai prielnic moment oferit neamului romanesc pentruintregirea lui de veacuri doritd si de veacuri asteptata.

Titu Maioresca, reludnd ,cuvantul, spune ca totusi ar trebui sd nedegajdm, ca sd asteptam rezultatul victoriei, cad nu se stie Inca cineva invinge.

www.dacoromanica.ro

/28

Maiorescu mal declara cd. asa zisa politica a idealului national sebazeaza pe doud idei gresite. El alirma cif Romdnii din Ungaria nu vorsd se uneascd ca regatul României i di el vor sil rdmdie sub Habs-burgi, apitrati de Germani contra Ungurilor.

La aceasta afirmatie, Brdtianu i Take lonescu intrerup, spunand:Nu este adevarat. Noud ne-au destainuit fundul sufletului lar, dar

poate cá lui Maiorescu i-au vorbit altfel tocmai fiindca-i cunosteauadevaratele sentimente.

Cum Maiorescu mal spusese ca ceeace trebuia guvernul sa facd 3in'a vrut sa faca, era sa trateze cu Ungurii pentru imbunatatirea soarteiRomanilor de peste Carpati, I-a intrerupt si Regele.

Rtgele a spus cd si inainte si dupa izbucnirea rasboiului a cerutGermaniei si a cerut si lui Czernin sa dea pentru Románii din Ungariacel putin atata cat au Cehli din Bohemia, ca inainte de rasboiuratul Wilhelm s'a dus la Viena ,sa ceara aceasta pentru noi, dar a fostrefuzat. Regele spune ea e ferm convins ca niel Germania, nici-nimeninu poate face nimic. Regele chiar personal a tratat in alte randuri,dar tot fard succes.

Ti/ti Maiorescu, continuandu-si vorbirea, spune ca nici Románii dinregat nu vor rasboiu. El zice ca la 1913 nu a intrat in rasboiu (peatunci era seful guvernului) deck atunci cand opinia publica era una-

Astazi ínsà, spune el, opinia publica este contrara. Maiorescua imai cercat sa sustie ca niel constitutionaliceste nu putem declararasboiu, Camerele actuale avand un mandat expres: de a reviztti Con-stitutia. Daca vrem rasboiu, trebue in prealabil noui alegeri asupraacestei chestiuni.

La aceasta fantezie, Regele nu se poate opri de a surade.Emil Costinescu atac6 cu mare energie pe Carp, Maiorescu $i Mar-

ghiloman. El spune ea nu chestia stramtorilor poate fi hotaratoare,caci ori vor fi Rusii ori vor fi Germanii stapani pe Constantinopol,pentru noi tot rau este.

Regele intrerupe din nou, spunand ca lui nu 'i-e frica de Rusia sica chiar daca 1-ar fi frica, tot mai bine sil fie o Romanie Mare, cadmai lesne se va putea apara.

Costinescu, reluand cuvantul, spttne intre altele ca atunci cand toatepopoarele au intrat in acest rasboiu de desrobire, ar fi pentru Ro-mania o desonoare si ar fi pierduta, daca ar ramtine neutra.

Marghiloman intrerupe, zicand: i Olanda si Suedia si Spaniasunt neutre.

Intreruperi se ivesc din mai multe parti: Dar aceste tad nu aurevendicari nationalel

Costinescu replica: Noi suntem in mijlocul bataliei si daca stainneutri, ne incaleca Ungurii si Bulgarii.

Take lolvscu la din nou cuvantul si zice: D. Maiorescu a spus doudlucruri neadevarate. Eu afirm ca Romanii de dincolo ne asteapta cape Messia. Este adevarat cd in 1911 Alex Vaida si altii ne pro puneau

www.dacoromanica.ro

129

unitatea na(ionald, intriind noi sub Habsburgi. 1i nu-si dadeau seamade situatia politica generala a Europei si de aceea nu credeau o altasolutiune posibila. Din 1914 lucrurile s'au schimbat. Mie mi s'a trimesvorbä din partea unor membrii ai comitetului partidului national cddaca nu ne ducem acum sd-i scapdm, Carpatii vor rnmEine hotar pentruvede si romftnismul va fi pierdut. D-lui Maiorescu 5i altora ca dumnealuis'au temut sa le spuie tot gändul lor.

In tara nu suntem toatd tara vrea rdsboiul, dar, fireste.doi ani de neutralitate au produs o uzurd. Ficeastd uzurd va disparedind se va sti ca ne-am hotdriit, mai ales cAnd tara va veden gestulRegelui.

Mihail Ferechide combate sofismele lui Maiorescu relative la drep-turile Parlamentului de a face rdsboiul. In numele Camerei asigurdpe Rege i guvern de tot sprijinul.

C. F. Robescu a dat aceeasi asigurare in numele Senatului.In momentul efind se credea cd desbaterile erau incheiate, Ion I. C.

Breitianu a cerut Regelui sd-i ingadue a mai lua hied odatd cuviintul.De asta data el a fost elocuent, miscdtor si plin de avAnt, ca totdeaunade altfel, cAnd improviza. D. Ion G. Duca, pretiosul sdu colaborator, spunecd rare-ori a fost mai bine.

Brdtianu s'a apdrat la inceput de acuzafiunea cd ar fi francofil. A ara-tat cd el, ca si tatal sdu, nu au facut cutare sau cutare politicd,au avut preferinte sentimentale pentru cutare sau cutare stat, dar fiindckinteresele Wit cereau sti se alipeasca unora sau altora. E Romtin sinumai Romtin si politica lui isvordste exclusiv din ceeace, dupd concep-tla lui, reprezinta cerintele superioare ale tarii si ale neamului sdu.

In imprejurarea de fatii, ii apare limpede, luminos, a nu putem scdpaprile jul ce ni se olerá de a indeplini visul secular al Romdnismului. Nuvreau sd repet, spune el, toate consideragunile, care ,te-au dus laaceste concluzii. Vi le-am expus, le cunoaste(i; MO in acest ceas hold-rdtor, cdnd loft fruntasii (iiril sunt intruni(i in jurul Regelui, (in sd secunoascd gândul melt intreg. Färä indoiald, cred cd din acest rdsbotuvom esi invingdtori, dar nu sunt sigur, se poate sd fim si invinsi. Deaceea vreau sd se stie bine si de tog cd, chiar dace' ar fi sd esim'inviAsi, tot cred cä tara mea trebue, in aceastd clipd a evolugunei eiistorice, sd facd acest gest. In via(a nafiunilor sunt afirman i de drepturi,cari cdntliresc mai mult decdt izbdnzi trecatoare, si sunt gesturi de abdi-care, de dezertare morald, care compromit viitorul lor pentru veacurideardndul. Mtr'o atare situage e astdzi Romdnismul. De aceea, chiarde ar fi sd jim bdtu(i, prin faptul cá patru din cele mai mari puteri alelanai au recunoscut temeinicia revendiarilor noastre narionale si au.consfintit printr'un act solemn hotarele etnice ale Romdnilor de pesteCarpati, cauza Romiinismului va face un pas inainte mai mare si maiinsemnat decat oricdnd. $i dacd nu azi, mdine, vom culege roadele acestorjerife si acestor afirmdri de drepturi. Aducefi-vil aminte de cavil Italia.

I. Rusu Abrudeanu 9

www.dacoromanica.ro

130

5i Carol Filbert a lost inlriint la Novara, dar chestia unitatii Batid erapus& in lata lumil intregi $1 peste cdtiva ani succesorul sdu a realizat-o.

Aduceti-vel aminte de propria nbastrd istorie. Tudor Vladimirescu afost zdrobit si stdpdnitorii zilei 1-au miiceldrit. Dar el ridicase steagulrenasterei noastre naftol:ale si pe temeiul gestului stiu, tirmasii sin au,infiiptuit-o. In fine, cazul cel mai caracteristic e cazul lui Mihni Vitenzul..5i el a fost invins si el a fost omordt, dar a silla pentru o t'Upa saintrupeze visul secular al neamului: unirea tuturor Romiinilor. Si alost destul nu numal pentru ca el sa Mazad dealungul veacurilor crozalegendar si slilvit, dar pentru ca si noi astdzi sa intemeidm pe faptelelui revendiedrile acestui neam.

Nu vil uitati deci, Sire, la rezultatele imediate, vedeti indatoririle deazi in perspectiva cea mare a menirei acestui neam si a viitorulta sclu,si mergeti ca hotiirtire inainte pe calen, pe care v'o indica constiintanationald.

Majestatea V oastrd va inscrie in istoria Ronuinismulai o pagina deglorie neperitoare.

S'a vorbit odinioard de dinastie straind: a lost o formula nedreaptdsi nemeritatd. Dinastia este ronzlind. Majestatea Voastrd o dovedesteazi in chip miscdtor. Dupd ce yeti fi trecut lusa Carpatii, nimeni nielnu va mai cuteza, Sire, sil pund o atare chestiune. !Ornan md pri-ve,ste a incheiat BrAtianu ?mi dau seama de toatd rdspunderea,de covdrsitoarea ràspundere, pe care am mat-o, spituind pe regeletraga spada si sil intre acum in lupia, allituri de aliati, impotriva Pu-terilor eentrale, dar revealic ?ntreaga rdspundere a acestei politici.

Ultimul discurs al lui Ion I. C. &allana a produs o mare im-presie printre toti cei de fatä.

N. Filipescu, intAinind cAte-va zile in urmä pe d. Ion G. Daca,'i-a spus:

Mitzunat a vorbit deundzi Brätianu la consiliul de coroana.A pus ches/la de sus, apz cum trebuia plisa i cum nimeni n'o pu-sese. Tot ce a zis era ca miez, ca mull miez. M'a impresionotacanc. Spune-i-o te rog $i felicita-1 din par/ea mea!"

Regele, incheind discutiunea, a spus al el a luat aceastd hotardredupd o foarte lungd chibzuire ,si este convins cd ea corespunde si cainteresele Tdrii si ale Dinastiel. El crede cil lucrdnd astlel, leagdmai indisolubil dinastia ca natiunea. El cunoaste greutdfile ,si de aceeacere dela toti sprijin, cid rdspunderea va fi a tuturor, chiar a cebecari au alta pdrerl.

Cu Dumnezeu inainte! a terminal Regele si a ridicat sedinta.

www.dacoromanica.ro

131

PROCLAMATIA REGELUI FERDINAND CATRE TOTI ROMANI!

In aceiasi zi dupa amiazi, regele Ferdinand a lansat urmatoarea-proclamatiune:

Romani!

Rasboiul, care de 2 ani a 'litchis tot mai straits hotarele noastre, asdruncinat adeinc vechiul asezdmcint al Europei si a invederat cd pentruviitor numai pe temeiul national se poate asigura via(a pasnicit apopoarelor.

Pentru neamul nostru el a adus ziazt asteptata de veacuri de con-stiinta nationald, ziva unirei lid.

Dupd vremuri indelungate de nenorociri si de grele incercari, inain-tasii no,stri rut reu,sit sit intemeeze Statul roman prin Unirea Princi-patelor, prin rdsboiul independentei, prin manca tor neobositli pentrurenasterea national&

Astdzi ne este dat noud sd intarint opera Ion, inchegdnd pentru tot-deauna ceeace Mihai Viteazul a inlaptuit numai pentru o clipd: UnireaRomanilor de pe cele cloud parti ale Carpatilor.

De noi aldrnd azi sil scdplim de sub stdpdnirea straind pe Iratiinos tri de peste munti si din plaiurile Bucovinel, ande te fan cel Maredoarme somnul lui de veci.

A noi, in virtu(ile, in vitejia noastrd std putinta de a le reda dreptulca intr'o Ronzdnie Intregita si libera, dela Tisa pand la Mare, sa propa-,seasca in pace, poirivit destioelor si aspira fianilor gintei noastre.

Romani!Insufle(1(i de datoria stantd ce ni se impune, hoard fi sd inkuntanz

cu bib-61We Mate ¡en/ele legate de un crdncen rdsboiu, pornim la luptd,ca avdntul puternic al unid popor, care are credinta neclintild in1r:emit-ea ha.

Ne vor rdspItiti roudele glorioase ale izbeindei.Cu Dumnezeu

FERDINAND

In sufletul neamului nostru ziva aceasta a fost asteptata deveacuri Cu o nepotolitä sete. Aducerea ei la cunostinta publica,prin trompete si clopotele bisericelor, a starnit valuri de entuziasmpe tot intinsul OHL

DECLARATIA DE RASBOIU A ROMANIEI

In seara aceleiasi zile (14/27 August 1916), la orele 8.45, d_Edgar Mavrocordat, ministrul Romaniei la Viena, inmana conteluiL. Berchiold, cancelarul Austro-Ungariei, declaratia de räsboiua micei Romanii, declaratie, care, la sfarsitul ei, exprimä cu ho-tärirc visul secular al tuturor Romanilor:

www.dacoromanica.ro

132

Doi ani de rasboiu, in cursul carora Romania a pastrat neutralitatea,au dovedit cä Austro-Ungaria, ostila oricarei ref orine interne, putandlace mal band viafa popoarelor ce gaverneaza, s'a aratat, pe atiit gatala sacrificii, pe cat de neputincioasa era sil le apere impotriva ataca-rilor din afar& Ritsboial, la care la parte Intreaga Europa, pane indiscutiune cele mai grele probleme, atingand desvoltarea nafionalli sichiar existenta statelor.

Romania, impinsd de dorinfa de a contribui sil grabeasca sfarsitulconflictului si sub imperial necesitatii de a-si salva interesele sale derasa, se vede nevoita sil intre in taped allituri de aceia, cari pot sà-iasigure infAptuirea unitdtei sale nationale.

Pentru aceste motive, ea se considera, Inca din acest moment, instare de rasboiu cu Austro-Ungaria".

Inteadevar, din clipa aceasta rasboiul dintre Romania i Austro-Ungaria era declarat pa fata si brava noastra oW.re trecea, chiar inacea seara, cu un elan sufletesc neinchipuit, granita nefireasca din-spre Ungaria.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

EROISMUL I CALVARUL ROMANIEI. PERIPETIILERASBOIULUI I VICTORIA FINALA

Nu intra in cadrul acestei lucran i sä faca istoricul crancenuluimacel, in care se angajase si Romania, pe deplin constientä derolul ei in lume, in scopul realizarii unitatii sale nationale. L'amdescris in alte doua volume ale mele de istorie (Pacostea ru-seascli", tipärita in 1920, si România ci rdsboiul mondial", tipa-rita in 1921) si este descris Cu si mai mult talent in cele trei vo-lume ale Istoriei rdsboiului pentru Intregirea Ronu2niei" de d.C. Kiritescu.

Voiu spune totusi ca avand sä poarte lupte cumplite pe un frontenorm anume 1600 kilometri lungime, pe cand al Frantei eranumai de 600 klm. la sfarsitul anului 1916, din cei 600.000soldati, cu cari plecase mica Romanie la räsboiu in seara de14 27 August, numai a treia parte ajunsese ca forta combativa laSiret, in retragerea spre Moldova. Aproximativ 100.000 erau

prizonieri, cam 150.000 morti si räniti in istovitoare lupte interitoriul ocupat si tot cam 150.000 de raniti prin spitalele dinMoldova. Toate diviziile decimate afara de 4 divizii, comandatede d. general Averescu, destul de avariate si ele, care tineau fron-tul muntos al Moldovei de jos au primit ordin sä se retrasa,in scop de refacere, mai in fundul Moldovei.

Generalul Max Ronge, ultimul sef al spionagiului militar austro-ungar, in cartea sa Kriegs und Industrie Spionage", apreciaza, lapag. 238, pierderile armatei romane pana imediat dupä ocupareaBucureAlor in modul urmator: 140.000 prisonieri, 30.000 mortisi 30.000 invalizi, 180.000 soldati bolnavi sau räniti. Pe front semai gäseau numai 70.000 soldati. Din 1300 tunuri se pierdu-sera 520.

Lungimea enorma a frontului de nord, pe care avea sä-1 aperearmata romana, pe de o parte, iar pe de alta atitudinea dubioasä

www.dacoromanica.ro

134

a celor 2 divizii rusesti, destinate sä coopereze pe frontul de sudal Dobrogei, apoi starea de inactiune a armatei franceze dela Sa-ionic a generalului Sarrail, care trebuia sä atragä fortele bulgarela lupta pe frontul macedonean, toate aceste imprejuräri fatale fa-ceau inevitabil, pentru un moment, insuccesul Romaniei dintoatnna anului 1916.

Rtasatul militar englez la Bucuresti, colonelul C. B. Thomson,mai tarziu devenit lordul Thomson, regretatul ministru al aviatieiengleze, care s'a nenorocit in ingrozitorul accident al dirijabiluluiR 101 din luna Octombrie 1930, väzand dezastrul iminerttal Romaniei si de care poporul roman nu avea nici o vina", faceala 7 Octombrie 1916, in memoriile sale, observatia judicioasa cadaca' armatele englezesti ar fi lost puse sa lupte lu aceleasi

ca fu pele ronuinesti, rezultalul cu. fi lost acelasi". Tot astfelaviatorul francez René Chambe,in volumul säu Sous le casque decuir", miscat de groaznicele pierden i ale Romaniei din toamnaanului 1916, scrie c'ä-istoria va trebui sil se plece "in fa(a exem-plului superb al acestei Romaii, care a sacrificed tot, a pierduttot, dar care a Minas ln picioare". (Pag. 36).

In teribila iarnä a anului 1916/1917 mi-se pärea cä toata manialui Dumnezeu se revarsase numai asupra eroicei Romdnii i cäDumnezeul Nemtilor era singurul puternic i putea pedepsi lu-meal N'a existat durere de ori-ce fel si ori cat de adancä, pe caresä n'o fi indurat, n'au existat jertfe, pe care vre-un popor pelume sa le fi cunoscut, n'a existat suferinta, pe care vre-un mains'o fi suportat, cunoscut i sträbätut ca poporul Rornaniei in aceagroaznicä vreme.

Cu toatR aceste izbituri ale soartei si cu tot flagelul bolilor con-tagioase mai ales al tifosului exantematic brava armata io-mäna a renäscut, in vara anului 1917, intocmai ca pasarea Phoe-nix, din cenusa ei, putand ä rupa frontul la Mardsti, apoi sa in-vingä la Mardsesti pe faimosul spärgator de fronturi, generalulgerman Mackensen, aratandu-i cä pe acolo nu se trece, si sä aco-pere astfel de glorie un neam intreg, crezut de multi ca si des-fiintat si in primul rand de marii patrioti" romani Alex. Vaida$i C. Stere, cari tot in vara acelui an, cum voiu dovedi Cu un luxde probe, redactau memorii catre dusmanii Romäniei, atät impo-triva ei cat si a dinastiei sale, recomandandu-le sä albä increderepentru viitoarele lor treburi i cornbinatiuni poliiie cu Romanianumai in Alex. Marghiloman $i C. Stere.

www.dacoromanica.ro

135

DEFECTIUNEA RUSA. ARMISTITIUL

Spre sfarsitth anului 1917, Cu toate straucitele isbanzi repurtatede eroica armed rom.and in vara aceluiasi an in carnagiul luptelordela Märácti, Mdr4e,sti ì Oituz, in care s'au redesteptat virtuttlestrdbune, Romania se gäsea amenintatä in insäsi existenta ei-din cauza bolsevizärii i revolutiei ce izbucnise in armata tarista.Fenomenele morbide, constatate inca din luna August 1916, isidau acum roadele dezastroase din plin.

Generalul austriac M. Rouge scrie asupra acestei chestiuni, lapag. 271 a cdrtii sale Kriegs und Industrie Spionage", urmd-loarele:

In urma revolufiei ruse, trupele noastre de infanterie au inceputfratative Cu conzitetele soldafilor ru,i. Trata//vele au decurs fa-vorabil. Din 211 divizii, ciliate pe front, 107 tratau ca noi. Divizia.81 de infanterie a instalat chiar un cablu In tranvele noastre, spre

Inlesni mersul tratativelor".In fata revolutiei din armata rusd, Romania se afta in cel mai

teribil impas, in cea mai grea cumpänd cunoscutä in istoria rAs-boaielor. Ea era silita sä ja mdsuri, pe de o parte in contra viru-.sului bolsevic, iar pe de alta sä vegheze Cu ochii in patru asupra.actiunii politice, militare si diplomatice a Rusilor, aliatii ei depdn'aci.

Alungarea guvernului Kerensky 5i intronarea prin fortd a nou-lui guvern bolsevic, prezidat de faimosul Lenin, care urmdreapacea cu ori-ce pret, conduce la incheerea armistitiului cu Puterilecentrale pe intreg frontul rusesc, dictatorul Rusiei nevoind sd tin&.seama de protestul tuturor misiunilor militare ale aliatilor imperiu-lui rus, acreditate pe langd comandamentul superior al armateisale.

Pe frontul romdn, armistitiul s'a impus ca o fatalitate mai pu--ternica dec.& vointa si fortele Romdniei. Cu incepere dela 26Noembrie 1917, orele 22 si jumätate, ostilitatile au fost suspendatesi pe frontul roman parrä la noui ordine.

Printr'un manifest pacific, adresat in ziva de 10 Decembrie1917, care popoarele Europei, comisarii poporului rus nu omiteaude a se lauda, spunand ca Impotriva voinfei guvernalui romhn,ei au putt sil participe la armislifiu i armata ronand".

Este de sine inteles cd tofi deci si Romania, au intam-pinat cu un suveran dispret toate rodomontadele lui Lenin 5i

www.dacoromanica.ro

136

Trotzky, refuzand sa stea de vorba asupra pacii Cu nouii stapani-tori ai Rusiei, cari astfel in ziva de 3 Martie 1918 st. n. incheiausinguri cu Puterile centrale cea mai rusinoasa pace din istoriaomenirei.

Din acest moment, Romania, päräsità de Rusi, cari se consider auchiar in räsboiu cu ea, simtea cum Germanii si Austro-Maghiariilui Alex. Vaida plänuiau sa-i implante cutitul in gat. Rämasanumai la propriile sale forte, era constransa sa incheie si ea pacecu Puterile centrale.

Din cauza aceasta, guvernul Brdtianu paraseste puterea si inles-neste regelui formarea unui nou guvern, sub presidentia d-lui ge-neral Al. .4verescu (29 Ianuarie 1918), Cu misiunea de a intra intratative de pace cu dusmanii. Generalul Averesca incheie pentrumoment un armistitiu, iar pentru a se lua o hotärire, care sd ra-manä definitiva', regele a convocat un consiliu de coroana la lt4ipe dimineata zilei de 17 Februarie 1918, zi in care trebuia, panäla orele 12, sä fie dat comandamentului german un rezultat fa-vorabil, sub amenintarea denuntarii armistitiului.

Romania, aflandu-se din cauza defectiunei rusesti in cele maigrele momente prin cate 'i-a fost scris sä treacä, s'a simtit tre-buinta de care rege si sfetnicii tronului sa se tina trei consilii decoroanä, in loc de unul singur. Spre a ilustra sfortarile uriase cese mai cereau Romaniei, ca si tactul si intelepciunea bärbatilorei de stat, voiu da toatä amploarea ce se cuvine desbaterilerextrem de interesante, care au avut Ice in aceste consilii. Êle nupot fi puse la indoialii, deoarece procesele verbale incheiate ad-hoc.in interesul adevärului istoric, mi-au fost puse confidential la dis-pozitie, incä la !a1, de regretatul fost ministru Alex. Constanii-nescu i au fost reväzute de nu mai putin regretatul Take lonescu,ambii participanti cu mare autoritate la acele istorice consilii.

Iatä-le:

PRIMUL CONSILIU DE COROANA DELA IASI17 Februarie 1918, orele 10 a. m.

La acest consiliu au asistat toti membrii guvernului, care eracompus din d-nii: general Alex. Averescu, presedintele consiliului,C. Argetoianu, C. Stir4eanu, general lancovescu, Matei Cantaca-zino, Fotin Enescu, Ion Luca Niculescu, general 1. Culcer §i C,Garo'lid, ministri, apoi Em. Porumbaru, presedintele Senatului,

www.dacoromanica.ro

137

V. G. Mortun, prewdintele Camerei, Ion I. C. Breitianu, §eful par-tidului liberal, asistat de M. Ferekide §i Alex. Consfantinescu,Take lonescu, wful partidului conservator-democrat, asistat deMihail Cantacuzino i Dimitrie Greceanu.

latA cum au decurs desbaterile:

Uajestatea sa Regele Ferdinand, luand cel dintaiu cuvantul, a aratatca scopul acestui consiliu este de a asculta, in aceste momente greiepentru tara, parerile oamenilor de stat. A mentionat convorbirea, pecare a avut-o cu contele Czernin, ministrul de externe al Austro-Unga-riei, la audienta, pe care acesta i-a cenit-o prin presedintele consi-hutui, pentru a-i face o comunicare din partea imparatului Carol.

Majestatea Sa a aratat ea la acea intrevedere, intre altele, conteleCzernin a exprimat dorinta imparatului de a face pace cu Romania, darcu o conditie sine qua non": a cerut cedarea intregei Dobroge impa-tritei aliante, fara sa fi putut da nici o explicatiie asupra regimului, la.care era sa fie supusii aceasta provincie, mentionand insa posibilitateaunui eondondnium. Contele Czernin a mai vorbit de alte cesiuni teri-toriale prin rectificari de granita inspre Austro-Ungaria, farii insa ale preciza si fara a pune multa insistent& ceeace facea pe MajestateaSa a crede ca aceasta ar putea face object de discutiune.

Majestatea Sa a raspuns ca sunt inacceptabile asemenea cereri, carenu sunt de natura a restabili adevarate legaturi de prietenie intrebele state, conform sentimentelor exprimate fata de Romania de cance-larul imperiului german in Reichstag. Ele nu corespund nici declaratiu-niior relative la pacea fart anexiuni, facute de contele Czernin. Ficesta.irisa a insistat, facand din chestia cedarei Do/brogei o chestiune prejudi-cial& care trebue admisa inainte de trimiterea delegatilor pentru discu-tarea celorlalte conditiuni de pace.

Terminand aceasta scurta expunere, Majestatea Sa Regele a spus eaasteapta expunerea parerilor sfetnicilor sai si a adaugat ca, oricat dedureroasa este aceasta cerinta a dusmanilor, trimiterea delegatilor siinceputul tratarilor nu va sa zica cA pacea e incheiata.

Apoi a dat cuvantul presedintelui consiliului.Generalul Averescu a spus urmatoarele despre cele petrecute pana

scum: A trimis mai intaiu la 2 Februarie la Bucuresti pe domnii Papiniu,ministru plenipotentiar, loan Mitilineu si colonelul Ressel, pentru acomunica ca, schimbandu-se iguvernul, noul minister cere o prelungire de20 zile a termenului dat prin ultimatum, pentruca noull guvern sa se puniiin curent Cu situatia. El a obtinut numaj 7 zit% adica pima la 9 Februarie.D. Alitilineti a avut misiunea speciala de a sonda pe oamenii politiciromani din Bucuresti si din impresia avuta, unul singur (nu l'a numit)a parut ca se gäseste in simtiminte mai bune, iar toti ceilalti sunt ostiliDinastiei. /Mara de aceasta impresie, d. MUM/lea nu a putut culegealtele.

www.dacoromanica.ro

138

Colonelul Ressel a avut misia specials de a cere o intrevedere intregeneralul Averescu si feld-maresalul Mackensen.

&vista intrevedere a avut loe in ziva de 9 Februarie, la Bu/tea.Din conversatia urmata, generalul Averescu a plecat Cu impresia cd.

feld-maresalul, dei declara ca nu e autorizat sá trateze chestiunile po-litice, se arata insa in dispozitiuni bune. In chestia armatei, nu numaicA nu cerea desarmarea, dar nici chiar demobilizarea ei, lar in privIntaDobrogel a dat generalului impresia ca ni se va lasa Dobrogea Veche.dar poate cu o rectificare de fruntarie, care nu ne-ar lua Mangalia,ca nu ar fi o greutate insurmontabila decat pentru partea ce-am capa-tat-o prin tratatul dela Bucuresti din 1913.

Inapoindu-se din nou la Bu/tea, generalul Averescu a avut in zivade Duminica, 11 Februarie, intalnire cu conteke Czernin si ministrul deexterne german Kuhlmann. Cel dintaiu a fost foarte arogant in atitudine,cel din urmd mai maderat. Contele Czernin a cerut recunoasterea ce-darn intregli Dobroge impatritei aliante ca conditie sine qua non,.inainte de inceperea tratativelor intre delegati, $i o rectificare degranita Inspre Ilustro2Lingaria. Fisupra acestui din urma punct nu a facutpreciziuni, ceeace i-a lasat impresia ca nu se pune multa insistentaasupril-i. De armata nu I-a Nrorbit nimic altceva, care sa schimbe ceeace-ispusese feld-maresalul Mackensen. Generalul Averescu a obiectat caasemenea cerinte nu corespund cu cele spuse in Parleunentele dinBenin si in care s'au manifestat fatd de Romania alte simtiminte,ca contele Czernin chiar a declarat lumei intregi ca vrea pace faraanexiuni, dar la toate acestea contele Czernin a raspuns ca conditiaeste sine qua non. Inainte de despartire, contele Czernin' a cerut o-

audienta la M. S. Regele, avand a-i face o comunicare din partea-imparatului

Reintors la Iasi, generalul a comunicat Suveranului cele petrecutecererea de audienta. M. Sa Regele, acordand-o, s'a fixat intrevedereapentru ziva de 14 Februarie. La acea intrevedere, care a avut loctren, in gara Rifaciuni, contele Czernin a ardtat aceeasi intransigenta,lar raspunsul urma sd fie dat de guvernul roman pana in ziva de 17Februarie, orele 12.

Ficeasta a motivat din partea Regelui convocarea consiliului de coroand,iar generalul a avut grija a telegrafia 'fried din ajun cd rdspunsul nu-Iva putea da deck in acea zi dupa pranz, deoarece s'a convocar un con-siliu de coroana pentru dimineata acelei zile, la ora 10,30 a. m.

Generalul Averescu a conchis cá parerea guvernului este sa se ac-cepte aceasta conditie, deoarece armata nu ponte face dealt o scurtarezistenta, ca ne lipsesc subsistenrele si munitiile si ca acestea ar fipärerile comandantilor de armata.

Majestatea Sa a dat apoi cuvantul d-lui Ion I. C. Bratianu, seful par-ticlului liberal.

I. I. C. Bratianu, vorbind in numele prietinilor sai politici, spunenu sunt, dupd pdrerea sa, dealt 4:tout' solutiuni posibile: rezistenta cu.armele in semn de protestare, ori acceptarea cererilor dusmantlor.

www.dacoromanica.ro

I 39

inteadevar rezistenia nu este posibila dean daca ambele partide, li-beral si conservator, si guvernul sunt de acord asupra acestei pared.In acest caz, d-sa crede cii rezistenta se impune ca singura protestareputentica si ca, dei invinsi pana in cele din urna, scapam onoareanecedänd fart varsare de sange, cand ni se cere trup din tarii sichiar din plamanii ei. In asemenea caz se ponte conta pe concursulsolidar al partidulut national liberal.

Dad' insa generalul Averescu persista in parerea exprimata, solutiarezistentei cade si nu ramane cleat cealaltd. Pentru aceasta din urmasolutie, el nu ponte da nici un concurs, dar ca Roman se crede datora nu pune nici o piedica guvernului in calea ce si-ar fi ales.

¡Si permite insa a da doua sfaturi: a) pentru aceasta cale, a pacei,ar fi tnai bine ca sa se cheme cei de dincolo, ca Al. Margkiloman sau

ca sa trateze. Acestia ar avea avantajul de a obline conditiunimai bune si apoi ar lipsi critica ce le ramane intr'altfel celor delaBucuresti, spunand ch dansii ar fi facut mai bine; b) daca totusi gu-Nernul persista in parerea sa de a trata el pacea, atunci fata de con-ditia tedarei Dobrogei, ca o conditie sine qua non, care trebue acceptatachiar inainte de inceperea tratativelor, nici o alta conditie ce s'ar punenu va putea fi mai dureroasa, 'cand cea mai inacceptabila din conditiuni seprimeste. fitunci nu ramane decat a se cere inamicilor toate condi-

si de a le accepta in bloc, Mt discutitme, aratand astfel canu e vorba 'de o pace convenita si definitiva si printeaceastii protes-tare morala fata de omenirea intreaga se pune in ochii tuturor, subadevarata sa lumina, caracterul de violenta si de provizorat al opereiacelora ce spun ca vor pace 'bra anexiuni.

lIceasta procedare ar iconstitui o protestare moral, care va impre-siona mal tare omenirea si chiar popoarele inamice, cleat atunci andar fi vorba de conditiuni acceptate in urma discutiunilor. Discutiunile,in imprejurarile in care s'au intreprins, nu vor putea izbuti si sunt deprevazut si alte conditiuni neomenesti. °fiat de mari ar fi cerintelein chestia Dundrii, petrolului, cerealelor, etc., ele nu vor putea in-trece luarea Dobrogei.

Conchide, opinand pentru rezistenta cu armele in mana, ca consti-tuind cea mai demna protestare, aceasta, bine inteles, daca partidulconservator si guvernul sunt de acord asuupra acestui punct.

Take lonescu, dandu-i-se cuvantul, spune di de luni de zile a de-clarat, care este parerea partidului conservator, adica pace separataInd intr'un caz. Tocmai flincica s'a hotarat di se inceapd tratative depace, conservatorii s'au retras .din guvern. Fistazi partidul conservatorare aceeasi parere. El este in contra pacei, oricare ar fi conditiile.Partidul conservator nu se mira ea conditiile sunt asa de grele.

Seful partidului conservator spune regelui: In ajunul consiliului decoroana dela Sinaia, 'i-am spus deja unchiului Majestatei Tale cal ovictorie germana este incompatibila cu existenta independentil a Ro-rnanier.

www.dacoromanica.ro

140

Fistdzi sunt partizan al rezistentei, dar nu al unei rezistente, caresti ducd mai tarziu tot la o incheere de pace, sau sd fie numai un felde protestare, ci rezistenta sti. fie facutd pentru a scdpa fiinta Statuluilegal, adicd rege, guvern, parlament si o parte din armata sd treacaspre Rusia rdsdriteand. Ficest lucru, daca se facea din vreme, reusiaCu sigurantd. El crede ad si astdzi este posibil, cdci avem armatadeja in Basarabia.

Partidul conservator nu vrea pacea legala, fiindca vrea sa-si pastrezedrepturile fatA de aliati. Oratorul declara cd e gata sd dea concursulsdu pentru o politicd de rezistentd si recunoaste cd, pentru aceastdpoliticd, trebue sd se solíciarizeze toti.

La cdderea guvernului national, el ,nu a cerut sa ja singur guvernul,pentru a-si aplica politica, cdci partidul aiberal a refuzat sa participela un astfel de guvern si singur, Cu desaprobarea tacitd a celorlalti,mai ales in atmosfera creiatd, lucrul era greu. De altfel, Majestatea SaRegele a declarat cd nu prime.ste aceastA politicd, dei Take lonescua spus in ultimul consiliu de 3ninistri, prezidat de rege, cd daca ar fiel rege, ar ;compune un minister mai mull militar decdt civil si ar urmaaceastd politicd.

Din moment ce lasa mi se cade de acord asupra rezistentei, pacease va incheia si desigur in conditiuni foarte rete, cad aceasta era deprevdzut dela inceput.

Dimitrie Greceanu vorbeste in acelas sens pentru rezistenta armata,aceasta fiind singurul act demn ce crede ca trebue fácut, dar nu sepoate face decdt de toti impreund.

Generalid lancovescu arata in scurt cd, in caz de rezistenta militara,nu avem munitiuni si subzistente nici pentru 15 zile.

Matei Can tacuzino este de pdrere a se accepta conditiunile de pace,oricdt de dureroase, in care insa nu vede nimic umilitor, caci altmin-trelea distrugem armata si armamentul si vom avea nevoie de ele sidupd pace. D-sa incidental critica amarnic clasele diriguitoare.

Mihail Ferekide impartdseste vederile lui Briltianu $i nu admite paceain conditiunile cerute de inamic. Cdt pentru aliati, ei stiu bine cine nu aindeplinit conditiunile tratatului, dar mai stiu aliatii sacrificiile noastre,lealitatea noastrd, asa ca nu are indoiald cil la momentul dat vor tineangajamentele luate fatä de noi.

Generalul Culcer expritnd aceeasi parere ca d-nii Matei Cantacuzinosi generalul lancovesca.

Se acorda cuvAntul presedintelui consiliului.Generalul Averescu spune di daca el nu se poate solidariza cu pa-

rerea lui Briftigna, atunci de ce Brdtianu nu se raliazd la a sa. SiIn tot cazul sd-si ja d-sa rdspunderea pentru aducerea la indeplinirea pArerei sale. Repeta cil rezistenta armatd ar fi aproape nula dupaparerile chiar ale comandantilor armatelor si ale generalilor ministrisi cd persista in piirerea sa.

www.dacoromanica.ro

141

Ion I. C. Brdtiana observa mai intiiiu ca intr'o asemenea chestiuneera uzul a participa la consiliul de coroand si seful marelui Statmajor general al armatei si azi vede cd d-sa nu este prezent.

Majestatea Sa Regele, intrerupand, explica ca nu 1-a chemat, cdcilea väzut chiar ieri pe generalul Prezan si cá d-sa nu crede intr'orezistenta de lungd duratd.

Ion I. C. Bratianu continua: Nu insist asupra acestei lipse. Rdspundd-lui general Averescu ca nu md pot uni la pdrerea sa, pentru ca so-cotesc solutiunea sa cea mai rea. Daca dotnnia-sa se uneste la aceapartidului national-liberal, acesta va fi solidar la raspundere, caci re-zistenta nu se poate efectua fdrd concursul unanim al tuturor si maiales al guvernului, in capul cdrula este un general, care, retrdgandu-sepe aceasta chestiune, ii zdruncind posibilitatea de realizare si fi rape§tein ochii inamicilor once -eficacitate. Nevoind presedintele consiliului sase solidarizeze la aceastd parere, &trisa cade dela sine si nu atinarle inpicioare clec& solutia guvernului, la executarea cdreia, daca nu posteavea concursul partidului liberal, nu va avea insd nici o piedica dinparte-i.

Este chiar mai bine pentru guvent, ciind se va sti de irramic, ca par-tidele politice din Romania liberd sunt contra pdrerei sale de a incheiapace. liceasta inlesneste, dar nu-i ingreuiaza calea.

Dupa scurtd tacere, Breitianu spune cd fatd de cele discutate nu rii-mane ca concluzie pentru Rege decat o singurd parere si anume aceeaa guvernului sau.

Majestatea Sa Regele a raspuns ca va astepta hotararea guvernului.

Consiliul s'a terminat la orele 2 p. m. In acea searä a apärut inziare urmatorul comunicat oficial:

Un consiliu de coroand a avut loc azi dimineatd sub preedintiaMajestiltii Sale Regelui.

In arma acestui consiliu ci sub presiunea evenimentelor, guver-nul rdspunziind anal ultimaium primit asid noapte, a conumicatreprezentantilor Puterilor centrale hotdrdrea de a infra in trata-tive de pace".

AL DOILEA CONSILIU DE COROANA DELA IASIDuminia, 18 Februarie, orele 10 a. m.

In noaptea de 17 spre 18 Februarie s'au trimes convocar la unnou consiliu, pentru ziva de 18 Februarie, orele 10 a. m.

¡tu participat aceleasi persoane ca la precedentul, in plus siAlteta Sa Regala Principele Mostenitor Carol.

Majestatea Sa Regele, deschizánd sidinta, a aratat ca consiliul pre-cedent 1-a pus inaintea unei singure solutii posibile si anume aceea a

www.dacoromanica.ro

142

guvernului: de a incepe tratarile de pace sub conditiunea propusasine qua non de inamic, caci guvernul, refuzand a intreprinde o re-zistenta armata propusa de partidele politice, cu conditia ca la ea sirse asocieze si presedintele consiliului, aceastd solutie cadea dela sine

deci nu ramanea decat una: aceea adoptata de guvern. Pinta cateste de durenoasa pentru tara, caci i-se rapeste nu numai un teritoriu,dar chiar plamanii, prin care ea respira, si conchide cu ntdejdea unuiviitor mai bun pentru popor, care s'a luptat atat de vitejeste si a datdovezi de insusirile cele mai nobile.

Generalul Averescu arata cá guvernul a luat aceasta hotarare erl,dupa consiliul de coroana, ca a comunicat-o M. S. Regelui si ca a tele-grafiat inamicului ca accepta conditia prejudiciala impusa ca conaitiesine qua non, adica renuntarea la intreaga Dobroge si ca va triniltedelegati, cari sá trateze celelalte conditiuni de pace.

Ion I. C. Bratiamt recunoaste ca, fata de refuzul guvernului de ase solidariza cu solutia de rezistenta armata a partidelor politice, ex-primata in precedentul consiliu de coroana, cu drept cuvant MajestateaSa a conchis ca nu i-a ramas decat solutiaLdatil de guvernul ski; capentru aceasto repeta ceeace a zis la precedentul consiliu, adicá catrebue sau a se adresa barbatilor politici din teritoriul ocupat, ca launil cari sunt in masura sa obtina conditii ceva mai putin dezastroasedela un inamic, in fata caruia in principiu am desarmat, sau sa acceptArnin bloc cele impuse de el fdra discutti, eland astfel, in lipsa unei rezi-stente armate, un caracter hotarat de protestare morala contra uneipact impuse de inamic cu cutitul la gat.

Genera Averescu arata ca nu sfatueste a se cherna Alex. Mar-ghiloman, sau altii din Bucaresti, pentruca are cunostinta precisa ciitotti prietenii d-sale dela Bacuresti sunt contra Dinastiei si de aceeanu crede ca se poate adresa suveranul lui Marghiloman. Conchide,spunand ca pacea sub once conditiuni se impune, pentrucii nu puternface rezistenta militara, ca suntem incercuiti de inamic, care a trecutin nordul Basarabiei cu 2 divizii de infanterie si una de cavalerie sica, in fine, incepandu-se rezistenta, se compromite si chestia Basarabiei.

Ion I. C. Bratianu raspunde cA fata de declaratiile categorice alepresedintelui consiliului ca nu poate intreprinde rezistenta armata, nuramane deck drumul hotarat de guvern, la care partidele politice insanu se pot solidariza, dar in mersul caruia e o datorie patriotica afiecarui roman de a nu pune nici o piedica, care sa poata ingreunasolutia adoptata d-e guvern. .

Intrucat 'pH\ este partidul national-liberal, tocrnai din aceste sim-timinte insista ca dact e vorba de a trata, iar nu de a protesta, trebuesa se facA apel la cei dela Bucure,sti. Nu toti cei de acolo au atitudineantidinastica si nu toti, cari au luat-o, o vor mentine in noile impre-juräri. S'au mai vazut asemenea schimbari 1a fata si la aitii. Tocmaiin interesul dinastiei este ca sa nu se zick mai tarziu, ca daca s'ari fiadregat celor dela Bucuresti, conditiile pacii ar fi fost altele. Este im-posibil a renunta totodata la once rezistentil militará, a manifesta ciar

www.dacoromanica.ro

143

inamicului ca ceeace ii cedezi, gsti hotdrat reiei la prima imprejurarepriincioasa si a te tocmi, pentru ca conditiile, in care te lasa pAnitla acele imprejurdri, sd-ti fie citt se poate mai favorabile.

Take lonescu spune cd este in contra parerii de a se cherna laguvern cei dela Bacure,sti, fie Marghiloman sau altul, deoarece lucruleste tardiv. Chiar dacd ne-am Inchipui cd Marghiloman sau altul arputea °Mine conditti mai bune de pace, aceasta nu se mai poate, duptice Germanii si-au formulat conditiile lor si mai ales dupd ce guvernulromim le-a primit.

Erau orele 12 i urma ca edinta sa se ridice. In acel moment seinmaneaza d-lui prewdinte al consiliului o telegrama in limba ger-mana, sosita dela inamic. O trece M. S. Regeltd, care o cite0e celdintai. Apoi o ja spre citire generalului Averescu.

Fara a se face in consiliu o traducere complecta a ei, pre§edin-tele consiliului de minWri spune cä sunt conditiuni noui, pe carele cere inamicuL a se admite i a se da raspunsul pana Marti, 20Februarie, orele 12. Explica apoi ca acceptarea trebue facutä inscris inainte de inceperea tratativelor i ca acceptarea acestor con-ditii este o conditie sine qua non a trimiterii delegatilor pentru adiscuta celelalte conditiuni de pace.

Cerandu-i-se a arata in ce constau nouile conditiuni, pre5edinteleconsiliului le rezuma astfel:

Pe Ifinga cedarea intregii Dobroge, sa se mai ad inPrincipiul rectificarii de granita dinspre Austro-Ungaria,

case rectificari se vor preciza in discutiunile din/re delega(i.Sei se demobilizeze indata 8 divizii din armaM, armata ro-

mazul ce nzai räinâne servind ca trupli de politie la grani(a dinspreRusia.

Sa se permitd trecerea de trupe austro-ungare prin MoldovaBasarabia, spre a merge in Ucraina.

Ofiterii Intelegerii sii plirilseasal Romania, promitatzdu-li-seasigurarea repotrierii.

Generalul Arerescu liimureste ca aceste noui conditiuni sunt con-trarii declaratiunilor formal fdcute lui si anume ca nu se ating dearmatii si ca nu cer nici demobilizarea ei. Ele par inacceptabile si pundin nou toatd chestiunea in discutiune.

Ion I. C. Bratianu spune cd nu se mai mira de aceste noui conditiuni,de cdnd a vdzut modul cum au inceput a trata inamicii. Cele mai dure-roase sunt rectificdrile de fruntaril, al cdror principiu din nenoroclrea fost deja admis prin cedarea Dobrogei. La celelalte trebula sil neasteptinn, precum si la altele ce vor mai veni. De aceea am fost convinsi

www.dacoromanica.ro

144

ca in afard de rezistenta armata si intrucat se exclud i dela Bacuresti,e (mai bine a se cere inamicului sa-si formuleze toate conditiile, sine ale accepta fara discutie cu cea mai energica protestare morala, sin-gura ce se mai poate face fata de un dusman brutal si rasbunator.Pentru o rezistenta armatd, vom da tot concursul nostru guvernului.

Take lonescu spune cd nouile conditii propuse de Germani nu schimbafondul situatiei, ca trebuia chiar sa ne asteptam la diinsele. Era impo-sibil sa ne inchipuim ca Rustro-Germanii vor lasa armata romand mo-bilizata si ca nu vor lua tot felul de asa garantii in contra noastra.

D-sa se asteapta si la alte conditii, ca de exemplu pastrarea de gar-nizoane in tara. De aceea, acum ca si inainte, d-sa nu vede decdtplecarea din Ora in urma luptei sau acceptarea tuturor conditiunilorImpuse de vrasmas. Recunoaste insa ca situatia s'a inrautatit, cacidupa ce s'a spus tarii si lumei ca primlm cedarea Dobrogei si a treca-torilor din Carpati, s'ar parea curios ca ne hotaram pentru continuarearasboiului din cauza conditiilor ce ni se impun.

Deja, dupd d-sa, era curios sa declaram ea nu ne mai putem batepentru unitatea nationala, dar ne putem bate pentru integritatea te-ritorialä.

Generalul Averescu raspunde cd considera aceste conditiuni ca urni-litoare si atilt de grave, hick roaga a nu se lua o hotärdre, mai alesca asupra unicei conditiuni ce se pusese de inamic ca conditie sinequa non, guvernul -a raspuns deja si cere a se tine un nou consiliude coroana.

Majestatea Sc Regele aprobä tinerea acestui consiliu pentru a douazi, Luni, 19 Februarie, la orele 10 a. m.

Sedinta se riidicä la orele 1 p. m., rämäind ca, färä alta con-vocare, consiliul sä se intruneascd a doua zi.

AL TREILEA CONSILIU DE COROANA DELA

19 Februarie 1918, orele 10 a. m.

La acest consiliu iau parte toate persoanele, care au participatla cel de al doilea consiliu din ziva de 18 Februarie, mai putinministru1 de agriculturä §i domenii C. Garoflid; a cärui lipsälamure§te prin declaratia de mai la vale a pre§edintelui de con-siliu. Mai iau parte la consiliu i generalii C. Prezan, E. Grigo-rescu §i Artur Vditoianu.

M. Sa Regele comunica cum ca guvernul i-a facut cunoscut ca pri-meste toate conditiile, pe cad le-au formulat inamicii si ca va trimitechiar in asta seara delegati pentru inceperea tratativelor de pace laBucurest& Suveranul adauga ea in noaptea aceasta sufletul sdu a in-cercat cea mai mare suferinta morald film viata lui, dar ca totusi sperdca din cenusa de astazi va rasari maine, pentru vrednicul sau popor,o floare demna de el.

www.dacoromanica.ro

145

Generala Averescu, presedintele consiliului, arata ca guvernul dis-cutand toate conditiunile impuse de inamici pentru a se putea incepetratarile de pace, le-a primit si ca a facut cunoscut M. S. Regeluiaceasta deciziune. El crede ca trebue sa inchee pacea, cad pentru aceastaa venit la guvern si fiindca in ea se vede scaparea dinastiei i asigu-rarea Basarabiei, caci contele Czernin i-a declarat ca ne va ajutadiplomaticeste in aceasta chestiune.

bu I. C. Bratianu raspunde presedintelui consiliului cd incä de erii-a spus ca de vreme ce a plecat pe drumul cesiunilor teritoriale, cari

sunt cele mai dureroase, trebuia sa se astepte la nouile cereri.Generalul Averescu, intrerupand, da a se intelege ca scopul Wadi

guvemului de catre d-sa era de a incheia pacea.Ion I. C. Brdtianu raspunde ca nu ar fi voit sa atinga macar aceasta

chestiune, dar fiindca presedintele consiliului o deschide, nu poateIhsa sa fie vre-un echivoc si in consecinta este nevoit de a da oarecarilarnuriri. Rita de ultimatul german, guvernul ce prezida s'a retras,deoarece membrii partidului conservator erau de parere de a refuzaonce inceput de tratative si a reincepe imediat conflictul armat, iarmembrii liberali credeau ea, dei nu puteau in nici un caz semi's ei opace, chiar relativ usoara, pentru a castiga insa timp, in care eveni-mente noui mai favorabile s'ar putea ivi, sa se faca negocien i cat mailungi, cari totodata sa arate tuturor intentiunile adevarate ale inami-cilor. Aseste sondan i puteau fi incepute de guvern asa cum era eloonstituit, ramanand ca la sfarsitul ion sa se hotarasca rezistenta ar-mata, daca ea s'ar fi impus. Neputand ajunge in salmi guvernulul lao intelegere asupra acestui punct, ministerul national 5i-a dat demi-siunea, iar liberalii singuri nefiind cei mai in masura sa asigure ma-ximul de durata unor asemenea negocien, nu credeau ca trebue sa ramarrala guvern fart' conservatori. Deasemenea conservatorii nu au cenitsa formeze ei singuri guvernul de rezistenta imediata, care, dupa con-vingerea exprimata s i de Brdtianu lui Take lonescu, nu se putea facedecht de toti irnpreuna.

De altmintrelea, in consiliu, precum si M. S. Regelui, Briltianu adeclarat nu numai ca el nu va semna niciodata o pace separata, dar ca,oricari ar fi imprejurärile, nu ar putea sfatui inchelerea unei paci, incare nu s'ar respecta aceste trei conditii esentiale: Regele si dinastia,integritatea teritoriului admitand discutie numai pentru partea dinDobrogea dobandita in 1913 si independenta si onoarea tarii si aarmatei.

Din convorbirile avute Cu generalul Averescu, fiind asigurat ca d-saimpartasea in totul aceste convingeri, precum s i hotararea de a mentineleghturile cu aliatii, considerand negocierile si eventual pacea separataca necesitati dureroase ce vor fi reparate la pacea generala, Brdtianuia sfatuit pe pe M. Sa Regele sa insarcineze pe generalul Averescu cuformarea guvernului in scopul de a incepe tratarile in conditiile astfeladmise de d-sa. Daca prin tratari s'ar ajunge la respectarea acestortrei conditiuni, atunci sa se examineze din nou dacil imprejurarile

I. Rusu Abrudeanu 10

www.dacoromanica.ro

146

impun incheierea unei paci separate, in once caz daunatoare, si carefara aceste conditiuni nu se poate nici concepe. Pentru aceasta opera,Bratianu comunicase generalului Averescu ca d-sa dispune de treiavantagii:

Intru cat nu-si va colora ministerul prin militanti politici, nu vaavea de luptat cu patimi de ordin intern.

Mai putin colorat in ochii dusmanului, va putea prelungi mai multnegocierile fara a fi suspectat din prima zi.

Fiind general, va da mai ciar impresia ca pacea nu se va admitein once conditiuni.

Textual sfatuise pe generalui Averescu sa nu-si lase sabia inanti-camera pentni asemeni negocien". In aceste conditiuni s'a formatnoul guvern si presedintele consiliului le-a recunoscut cand la con-sfatuirea parlamentará a declarat ea va continua politica fostului guvern.

Generaful Averescu, intrerupand, confirma exactitatea celor de malSUS, iar in ce prix este legaturile cu aliatii si caracterul provizoriu alpaci;, arata cá deoarece ministrul de agricultura, d. Garof lid, manifestaparen i contrarii acestora, i-a supus demisiunea M. S. Regelui. D-sainsa considera ca in ce priveste conditiunile impuse pentru pace, event-mentele s'au schimbat.

Ion I. C. Bratianu raspunde ca evenimentele sunt tot cele cari erausau se prevedeau in momentul fixarii conditiunilor. Dar nu este vorbaacum de incriminan i sau de critice. Ele sunt zadarnice. Conditiuneaesentiala: ccdarea D.obrogel trebuia sa faca imposibila incheerea pact!.Acum ca s'a comunicat inamicului acceptarea ei, se discuta in zadarnouile conditiuni, cari eran de asteptat, ca si multe altele ce vor veni.Daca nu s'a admis solutia rezistentii si s'a dat si inamicului aceastaconvingere, once discutie este mutila. Ramane numai alternativa: Sallnegocien i cu concursul celor dela Bucuresti, cari, prin increderea ceinspira dusmanilor, vor obtine conoitiuni mai usoare, sau renuntareala once discutie ea cea mai energica protestare morala.

Take lonesca, referindu-se la tot ce a spus in precedentele consilii,declara ca °data ce s'a apucat pe calea tratarii pacii, nu are nimeni dece sa se mire ca mereu se impun conditii noui si grele. Odata ce nu s'aadmis rezistenta armata, asa cum o voiau conservatorii, totul este ourmare fatala.

In ce priveste chemarea la guvern a celor dela Bucuresti, d-sa ocrede mutila si periculoasa. Inutila, fiincica conditille vor ramane apro-ximativ aceleasi; periculoasa, fiincica va da lumei impresia ca Romaniatrece de partea vrasmasilor ei de azi. Noi avem doi vrasmasi: cel dinafara si cel dinauntru. Ne-am inchinat inaintea celui din afara; de cesa ne inclinam si dinaintea celui dinlauntru?

Ri fi inteles ca M. S. Regele sa se fi adresat celor din Bucurestila retragerea guvernului national. Fix fi fost o umilinta MO de vras-masui intern, insa in sperania ca umilinta fata de cel extern va fi malmica. Acum insa faptul de a se adresa la cei din Bucuresti n'ar aveadecat un rezultat, si anume acela ca Regele sa se umileasca de cloud ori.

www.dacoromanica.ro

147

Principele mostenitor Carol rosteste cu o voce tare si foarte emotionaturmatoarele cuvinte: Faptul, pe care li sdvdrsese, stiu bine cd nueste constiturional. Totusi cred cd,este bine ca in aceasta zi sti semai audd un glas. Am lost rugat ca in numele Reginei si al lemeilorromdne, unite in acelas grind cu ostasii si cari lormeazd astiel aproapelotalitatea natittnei, sd protestez impotriva hotdrArii luate astdzi. Sperdi in aceasta tard se va giisi un om de Stat, care va ajuta pe Regesd nu isceileascd o pace injositoare".

M. Sa Regele nu a spus nimic, ci numai cu un gest de marra sprepiciorul fiului Sau a avut aerul de a-i fi inteles durerea, fara 'a-1aproba.

In urma, genera/al Prezan, seful marelui stat major al armatei, adeclarat, in nuniele ostirei, ca aceasta are si vointa si putinta de alupta si ca sa se judece mai bine simtimintele ei, arata cä, chiar dupgincheerea armistitiului, t rupele noastre au tras cu tunul o noapte in-treaga la "[argil-Oct:a.

Generalul Eremia Grigoresca, comandantul armatei I, declarä Regeluica ostirea de sub comanda sa, ofiteri si soldati, sunt totdeauna gatala ordinele Regelui ei.

edinta se ridica la ora I p. m.

TFtATATIVELE DE PACE CU PUTERILE CENTRALE

In urma acestor trei consilii de coroana, s'a luat hotarirea dea se intra in tratative de pace cu Puterile centrale. Primul delegatal Romaniei, d. C. Argetoianu, p'atunci ministru de justitie, dim-preuna cu alti 6 delegati, au si plecat in seara zilei de 19 F(a-bruarie, spre a lua, pentru prima-oard, contact Cu reprezentantiiPuterilor centrale. In ziva de 20 Februarie s'a semnat actul pentruprelungirea armistitiului, iar a doua zi (21 Februarie st. v. sau5 Martie st. n.) delegatii romani, cu cutitul la gat, au iscalit, la&Oat, urmatorul text al tratatului preliminar:

In Idorinta comuna de a pune capat strtrii de rasboiu intre Germania,Rustro-Ungaria, Bulgaria si Turcia, pe de o parte, si Romania pe dealta si de a restabili pacea, subsemnatii:

Secretarul de Stat la deoartamentul afacerilor straine, consilierulintim actual imperial Richard von Kdhlmann, ca plenipotentiar alGermaniei;

Ministrul Casei imperiale si regale al afacerilor straine, consilierulintim al Majestatii Sale imperiale si regale apostolice contele OttokarCzernin von und zu Chudenitz, ca plenipotentiar al Rustro-Ungariei;

Vice-presedintele Sobraniei, d. Dr. Momciloff, ca plenlpotentlar alBulgariei;

A. S. Mamie vizir Talaat pasa. ca plenipotentiar al Turclei, pe deo parte;

www.dacoromanica.ro

148

Si d. C. Argetoianu, ca plenipotentiar al Romaniei, pe de alta;Dupa ce si-au verificat plenipotentele, au convenit ca dupa ce con.

ventiunea de armistitiu, semnata la Focsani in ziva de 9 Decembrie1917 a fost denuntata la 2 Martie 1918 si a expirat la 5 Martie 1918,orele 12 ziva, sa curga cu incepere dela 5 Martie 1918, 12 noaptea, unarmistitiu de 14 zile Cu un termen de denuntare de 3 zile.

Subsemnatii sunt pe deplin intelesi ca in acest rastimp pacea dèfinitivava trebui sa fie incheiata, si anume pe baza urmatorului acord:

Romania cedeaza Puterilor aliate Dobrogea pana la narrare.Puterile Impatritei aliante vor avea grije sa intretie pentru Ro-

mania o cale comercialá la Marea-Neagra prin Constanra.Rectificarile de jruntarie icerute de Austro -Ungaria la fruntaria dintre

Aastro-Ungaria Rornania sant acceptate de Romania in principia.Deasemenea vor fi concedate in principiu masuri economice cores-

punzatoare Cu situatia.Guvernal romdi se obliga de a demobiliza imediat eel pufin S

divIzii dirt armata romana. Conducerea demobilizarii se va face in comunde catre comandamentul superior al grupei de armata Mackensen si decatre comandamentul suprem al armatei minarle.

Indata ce intre Rusia si Romania pacea va fi restabilita, vor trebuisa fie demobilizate si celelalte parti ale armatei romane, intrucat elenu vor fi necesare pentru serviciul sigurantei la fruntaria dintre Rusia$1 Romania.

Trupele romane vor trebui sa evacueze imediat teritoriile monar-hiel austro-ungare ce le ocupa.

Guvernal roman se obliga sa inlesneasca pe cat ii sta in putinfatransportul de trape ale Puterilor aliate prin Moldova si Rasarabiape calle fera te.

Románia se obliga de a concedia imediat pe toti ofiterii Puterilor,cu care impatrita alianta se afta in stare de rasboiu si cari se afla incain serviciul Romaniei. Se va asigura acestor ofiteri de catre Puterileknpatritei aliante libera trecere.

Ficest tratat intra imediat in vigoare. Spre confirmare, plenipo-tentiarii au subsemnat acest tratat si 1-au investit cu sigiliile lor.

Dat in 5 exemplare la Bullea, la 5 Martie 1918.

C. Argetoicara; General de divizie Lapesca.(Locul sigiliilor).

R. V. Kahlmann; O. Czernin; Talaat; Dr. Momeilolf.

Hranilovici, general maior,reprezentant al comandamentului suprem al armatei austro-ungare.

A. ¡set, reprezentant al comandamentului suprem turc.Tantiloll, general maior,

plenipotentiarul comandamentului suprem al armatei bulgare.(Numele reprezentantului comandamentului suprem al armatei germatte

este indescifrabil).

www.dacoromanica.ro

149

Acesta era regimul dureros si umilitor, in care avea sa traiascabiata Românie pana la incheierea päcii definifive. Lovitura eradatä in felul banditilor, cari reusesc sa faca transactii cu calAtorii.surprinsi noaptea in desisuri de päduri.

REPREZENTANTUL AUSTRO-UNGARIEI CEREA EXPATRIEREA DINMOLDOVA, CA INDESIRABILI, A TUTUROR FRUNTA§ILOR POLITIC! §I

ZIARI§TILOR CUNOSCUTI CA DU§MANI AI HABSBURGILOR§I UNGURILOR

Ca un document al vremei si pentru a ilustra sentimentele, cucare venisera, la masa verde, in special reprezentantii muribundeimonarchii austro-ungare fatä de Romanii, cari jucasera un rol,mai mutt sau mai putin important, la dec/ararea de rasboiuimpotriva ei, voiu cita mai jos si urmatorul document inte-resant:

Regretatul Take lonescu, indata dupa inceperea tratativelor depace, concepuse planul plecärii sale in Franta. Odatä cu el se maihotarisera sa piece inca alte 20 persoane. In acest scop se alcä-tuise o lista, care a fost predata primului delegat roman, d. C.Argetoianu, ca s'o inmaneze contelui Ottokar Czernin, primul de-legat austro-ungar, cerandu-i acestuia aprobarea liberei treceripe teritoriul austro-ungar pana la granita elvetiana.

Spre marea sa surprindere, d. C. Argetoianu primea in ziva de28 Februarie (13 Martie) la la$i cäci in ziva aceea plecasedela Bu/tea la lai o ciudata telegrama, vazuta si de mine inoriginal, prin care generalul Hranilovici, reprezentantul coman-damentului armatei austro-ungare, sub pretextul ca cerea delega-.tiunei romane lamuriri cand vor sa piece persoanele din lista ina-intatä de primul delegat roman, mai adauga la aceasta listä unnumar cu mult mai mare de persoane, care nu-si manifestaseranici intr'un fel dorinta de a parasi tara, dar care in mod indirect,insä obraznic, erau astfel invitate de comandamentul austra-ungarca sti se expatrieze, ca indesirabili.

Jata textul documentului tradus din nemteste in romaneste sipastrand ordinea numelor de persoane din telegrama generaluluiHranitovici:

www.dacoromanica.ro

150

Gara Buftea "No. 63/133 din 13 Martie 1918

Delegafiunei rontrineBuftea

Referinclu-md la actul No. 63, inainte de a Vd aduce la cunostintadeciziunea superiorilor knei, Zn special a ministrului de externe,onoare u Vd ruga sa ne comunicati daca si cand vor !Ards! Moldovaarmdloarele persoane:

Take lonescu, profesor dr. Ion Cantacuzino ca fiul, N. Ghica-Budesti, ,Serban Cantacuzino, D. Plesnilli, dr. Ed. Ronudo ca

Alex. Jargea ca d-soara Macri si un valet, Nicolae Pilaf,Ion CraIunescu, N. Titulescu ca d-na, Dan Cerchez, George Ma-vrodi, D. Nenisor, C. Capa ca d-na Cicei, Pe/re Coandli.

Aci se termina lista Take lonescu, dupà care urma apoi listaindesirabililor. lata numele lor in ordinea din documentul oficial:

Ion I. C. Bratianu, Vintild I. C. Bralianu,Const. I. C. Bridiana,Emil Costinescu senior, Dr. I. Costinescu, Rada E. Costinesca,Take lonescu, Victor lonescu, Dr. C. Angelesca, C. Dissescu, JeanCamarasescu, lonas C. Grlidisteanu, Mihail G. Cantacuzino, Gri-gore N. Filipescu, Barba 51efilnesca Delavrancea, General Gr.Criliniceanu, Dr. Vasile Lucaciu (roman ardelean), OctavianGoga (roman ardelean), I. Rusu Abrudeanu (roman ardelean), N.R. Cdpitilneanu, Paul Braltilsanu,I.Panaitescu,I. Rafail (seful po-litiei de sigurantä), G. Corbescu, Dr. Jean Cantarazino, N. D.Corea, I. Ferino, Ion G. Duca, Stelian Popescu, C. Gongopol,D. lonescu-Brhila, D. Manolescu-Sideri, Constan/in Mille, GeorgeMoruzzi, T. Pisani, Pascal Toncescu, Marioara Ventura, C. Xeni,Spirit Eftimiu, Victor Antonescu, General G. Georgescu, PrinfulGeorge Valen/in Bibescu, Prinful Barba $tirbey, Jean Th. Flo-rescu, Maior Anglzeleanu, Arislide Blank, A. C. Caza, Nicolaelorga, Nic. Berendei, Alex. Constantinesca, Cdpitan Herea, loco-tenent in rezerva din gendarmerie; Receanu, inginer civil; Oro-veanu, proprietar, locotenent in rezervä din gendarmerie; Mamalea,judecator, locotenent in rezerva din gendarmerie; Bor,s, invätAtor,locotenent in rezerva din gendarmerie; Nicolau, locotenent in re-zerva din gendarmerie; Botez, locotenent in rezerva din gendar-merie; loanifiu, l000tenent in rezervä, negustor de härtie din Bucu-resti, Str. Selari; St. lonescu, °titer cu aprovizionarea in lagArulRäducäneni; G. D. Georgescu, l000tenent in lagärul Vädeni.

Rugam urgent rdspans telegrafic.

General major Hranilovici.

www.dacoromanica.ro

151

Deci pe langa cele 20 persoane, care voiau sa plece la Parisdimpreuna cu regretatul Take lonescu, diplomatia i comandamen-tul militar austro-ungar dau sa inteleagä in chip deghizat, darstupid, inca altor 59 de Romea' zi ca sa-5i päraseasca tara, sub cu-vant ea' ar fi indesirabili. Printre ace5tia eram 5i 3 Romani arde-leni: dr. Vasile Lucaciu, Ociavian Goga i autorul volumului detata. Modesta mea persoana era introdusä, tara sa ma fi a5teptatvre-odatä la atata onoare, in eea mai distinsa 5i mai aleasä com-panie a martirizatei Romanii d'atunci. Cat timp voiu trai, mà voiumandri totdeauna cu aceasta distinctiune. Fapt cert este ca muncanoastra inimoasa, depusa, ca Ardeleni, in slujba idealului national,era apreciata cum merita pana 5i de autoritatile superioare austro-ungare. Numai de d-nii Maniu §i Vaida, nu.

Pärintele Lucaciu 5i Oct. Goga, cu incepere din primävara anului1920, erau considerati de ace5ti mar patrioti" drept ni5te trI4-dritori", intäiu fiind-ca paräsisera in 1914 partidul national 5i tre-cuserä in Romania 5i apoi fiindca, in interesul unificarii, au lucratmai tarziu pentru desfiintarea faimosului consiliu dirigent, iar eueram privit ca un regiitian ciumat", nedandu-mi-se voie de catreclementissimul" d. luliu Maniu sal-mi pun candidatura in Ardeal,la alegerile din toamna anului 1919. Lipsa de bun simt i sufletulmeschin al acestui Herostrat se demascau indraznet de p'aturici_

Plecarea trenului zis Take lonescu", spre Elvetia 5i Franta,n'a fost incuviintata decAt abia pela sfarsitul lunei Iunie. In ceprive5te celälalt tren, care ni-se punea in vedere 5i noua, adicacelor 59 de Romani indesirabili, pe care nimeni nu-1 ceruse, aramas litera moartä, de5i chiar dupä retragerea guvernului Ave-rescu 5i chemarea la putere a lui Alex. Marghiloman, ni-se damereu sä intelegem ca ar fi bine, pentru siguranta noasträ, saplectim i noi. Dar nimeni n'a fäcut nici Ungurilor, n.ici lui Mar-ghiloman, aceastä pläcere. Acei cari au plecat mai tärziu in strAi-natate, au luat drumul, cu pericolul vietii, prin Rusia bolsevica,prin Suedia, Norvegia 5i Marea Nordului.

NOUL GUVERN MARGHILOMAN I DAREA IN JUDECATA A GUVER-NULUI BRATIANU

Dupä doua consilii de mini5tri, tinute in zilele de 26 5i 27 Fe-bruarie 1918, in care s'a constatat ca guvernul Averesca era inneputinta de a-5i indeplini rolul de consilier responsabil al co-

www.dacoromanica.ro

152

roanei din cauza greutätilor ce 'i-se puneau in cale de catre in-teleptul Ion I. C. Bratianu i partidul liberal, care urmäreautergiversarea cat mai indelungata a tratativelor de pace cu Nemtii,generalul Averesca si-a prezintat regelui demisia in ziva de 27Februarie.

La 5 Martie regele Ferdinand incredinteaza formarea guvernu-lui lui Alex. Marghiloman, recomandatul contelui Czernin si allui Alex. Vaida cititorii vor vedea mai tarziu de ce zic si allui Alex. Vaida deci omul Nemtilor si care, pentru cei maimulti, era considerat ca si mort din cauza intransigentei sterpe, Cucare considera efortul urias al Romaniei in directia realizariiidealului national.

Necesitati de ordin politic, care convergeau toate in punctul dea amana cat mai mult posibil tratativele si incheerea pacii cu Nem-tii, impuseserä incredintarea formarii noului guvern in mainile luiAlarghiloman.

Jata acum o dovada de modul cum intelegeau sä-si facAl datoriala Iasi partizanii politicei instinctului national, sub noul guvern:

Alex. Marghiloman in faimoasele sale Note politice" (Vol. III,pag. 447) vorbeste de un manifest pentru glorificarea mareluirege Ferdinand I, pe care liberalii voiau sa-1 räspandeasca in foivolante in teritoriul ocupat. Fiind-ca Notele politice" se oprescad si nu spun cum s'a fäcut, la Bucuresti, räspändirea manifeste-lor, tipärite la Iasi, le voiu complecta eu cu urmätorul amänuntinedit si extrem de interesant: Toate manifestele voiajau delaIasi la Bucuresti in chiar cabina de dormit a primului ministru.Mai mult, ele erau asezate in pachete mici sub salteaua omuluiNemtilor, care habar n'avea cä comite un gray delict impotrivapoliticei patronilor sai. La Bacuresti, conductorul vagonului mi-nisterial, regretatul Nicolae Rda cäci a murit de vre-o 7 ani=om de curaj si cu mult suflet romanesc, stia sä le scoata cu deo-sebitä precautiune din gara i sä le predea apoi d-lui Emil Pe-trescu, care ingrijea de distributia lor. Fapt cert este cä Mar-ghiloman n'a aflat nici-odatä de renghiul ce 'i-se juca.

Alegerile pentru Camerä si Senat se fac sub ocupatiunea Nem-tilor i Ungurilor, iar in noul Parlament inträ numai dezertorisioameni vänduti dusmanilor tärii. Intrunindu-se la Iasi, Parlamen-tul, drept primä preocupare a sa, voteazä in luna Iulie darea in

www.dacoromanica.ro

153

judecata a guvernului prezidat de Ion I. C. Bratianu, care decla-rase räsboiu Austro-Ungariei. O comisiune de anchetä, compusädin 11 deputati, este aleasä, spre a scormoni si fixa motiveletru darea in judecatä.

RASPUNSUL PATRIOTIC DAT DE ION I. C. BRATIANU COMISIUNEI DEANCHETA PENTRU DAREA IN JUDECATA A GUVERNULUI SAU

La raportul comisiunei de anchetä, Ion I. C. Bratianu a räs-puns prin urtnAtoarea declaratiune, redactatä de el insui in in-tregime:

Domnule Pre$edinte,

Pe temeial art. 18 din legea responsabilitalei ministeriale va/wain sä binevoiti a conurnica Aduniirei, in $edinta publica, ald-turata declaratiune.

In acela$ limp vii rugii m sá binevoiti a face ca, in virtutea drep-tului de aplirare ce legea responsabilitItel a voit sä garanteze,aceastli declaratiune sa fie aNatti in bate comunele rurale odatdcu raportal Comisiunei de informatii, precum a fost decis in $9-dint(' dela 17 lulie a. c.

Räsboiul pentru care se cere sli fim pedepsiti este la*reascii a desvoltilrei noastre 'rationale.

Ori-care ar fi durerile incercdrile treatoare, a#eptilm at in-credere consecintele lui definitive $i ca madrie judecata istoriei.Prin el, pentru prima oarii in lumea modernii, am infirti$at lint-pede $i ca ¡en/fa de sange am doblindil sa fie recunoscut dreptulRomailor la unitatea lor nationalii.

Inainte de pacea generala, care trebue sii hotiirasca rezultateleactiunei noastre, nu se vor putea cerceta sinrer da-a intregulinzprejurdrile in care rasboiul a fost preglitit, declaral $i$i rdspunderea jertfelor ce el a impus, ¡lira a primejdui insa$i rom-dele lui cele mari.

Pt2n4 atunci desbaterea $i pUblicarea actelor nu s'ar face decalIn fotos strdin $i in dauna intereselor superioare ale Staluluiromiln.

Nimic nu ne poate sili a contribui la o asemenea intreprindere.Dealimintrelea, nu recunoa$tem, nici autoritatea moral/I, nici

cea legald, a celor care pretind judece astazi politica ci laptelenoastre.

www.dacoromanica.ro

154

Contestant autoritalea ntorald a unei judecd fi ordonale de surd-inii contra carora am ridicat armele. Declarafiunile din Reichs-stagul german $i chiar miírturisirea din expunerea de motive aParlamentului roman, arald destul de ciar adevaratill caracter alincercdrei ce se face 2Mpotriva noastrd de cdtre acei care, in acela$limp, amnistiazd criminalii contra Patriei $i a Drapelutui $1 co.-laboreazd ca tofi 1,11(1(11°1.0 $1 at lofi dezertorii.

Contestant autorilatea legald a unui Parlament ales, rara par-ticiparea Dobrogei, printr'un sistem de vot contraria prescripfiuni-lor formate ale Constitztfiei, cu cloud treimi ale Tdrei sub s1dp4-nirea directa a baionetelor strdine, in care candidafii n'au avalvoe a patrunde de cat ca autoriza fia individuaM a Comandaturi-tor strdine, lard ca cea mai mare parte a cetafenitor sit* fi awlputinfa materiala de a-$i exercita drepturile $i sub un regim ge-neral de stare de asediu $i de cenzurd, in care nici nu ne-a fostpermis a ne exprima parerile $1 credinf ele.

A recunoa$te vre-o aparen (à de autorit ate morale/ sauhokireirilor pe care actualul Parlament as/-f el chem,at sd le dea,ar fi tot °data o injosire a sitilafiei, pe care am aval cinstea sd oreprezentam fazd istoria a neamului nostril.

Grija intereselor nafionale $i o datorie imperioasd de patrio-tism ne site$te a ne feri de tot ce-ar putea vatdma roadele jertfe-lor glorioase ce $i-a impus (ara.

De aceia suntem hold/aft a nu inlesni infra tzimic incercarea cese face, a nu rdspunde nici unor intrebari $i a nu opune inainteacomisianitor parlamentare vre-o alid apdrare invinuirilor ce seridica impotriva noastrd, nici chiar in privinfa acelor putzcte princare se cautd a se da fiinfd celor mai lndraznefe plásmuiri. Nemar" ginim numai a denunfa scopul si caracterul acestor inscendri$1 temeiul ce se poate pune pe dovezi Idurite in asemenea impre-jurdri.

Stdpanitorii zilei intpun acum hotiírarile lor.Cu o 'Malta mulfumire vedem in ele o noud manifestare a lega-

iurei noastre ca cele mai sfinte aspirafiani ale neamului.Judecata noastra nu o va face dealt con$1iinfa nafionald, and

se va palm liber rosti $i istoria, care va desvolta road ele binecuvantate ale fertfelor de astilzi.

I. 1. C. BrAtianu, E. Costinescu, V. G. Mortun, A. Constantinescu.Vintilà BrMianu.

www.dacoromanica.ro

155

Cu toata declaratia demna i energica a marelui Ion I. C. Brd-tianu, guvernul Marghiloman, la porunca Vienei 5i Berlinului,aresteazä la inceputul lunei Octombrie pe fostul ministru de agri-cultura 5i de interne Alex. Constantinescu. El are insa cinstea saprimeasca in inchisoare vizitele tuturor mini5trilor plenipotentiariai Puterilor Antantei 5i de aici, 5tiind bine ca peste o luna Nemtiivor fi batuti i ingenunchiati, comanda, prin Vopika, admirabilulministru al Statelor Unite ale Americei, un vapor intreg Je Mina,spre a fi distribuita prin toate unghiurile tara, infometata 5i se-catuita de armatele de ocupatie.

Astfel bajeniti in Iacii g1orio5ii unde induram prigoniri, umilinteintemnitari pentru cutezanta de a fi crezut in victorie 5i pentru

credinta noasträ neclintita in intregirea hotarelor, nici o 5ovaire,nici o temere nu ne spurcase crezul nostru sfant in marea izbanda,dei irnprejurarile ne dusmaneau i dei guvernul netrebniculuiMarghiloman semnase, in ziaa de 7 Mala st. n., pacea ru5inoasa CuPuterile centrale, care insa n'a avut onoarea de a fi ratificata niCi-odatä.

CUM SE SIMTEA SUFLETUL TARII SUB PRESIUNEA RU§INOASEI PACIiNCHEIATA DE GUVERNUL MARGHILOMAN

Spre a ilustra amaraciunea i suferinta tarii la semnarea odio-sului tratat de pace, care t'apea Romaniei toate culmile muntilorCarpati i pämantul Dobrogei, voiu reproduce cate-va pa* vi-brante din discursul rostit de d. I. Petrovici, p'atunci deputat mar-ghilomanist, cu prilejul inmorrnântarii, la la$1, a regretatului scrii-tor 5i luptator nationalist Barbu Delavrancea (Maiu 1918):

Jalnica adunare! Inca un vArf de munte, pe care il pierdem, incao culme, care trece dincolo de hotarele noastre!

Cu el nu s'a stins o lumina si a amutit un glas; cu el s'a stinsun cer intreg de astri si o furtund de glasuri, un clocot de voci, careindeamna, care n'Ana, care räscolesc!...

De mult nu se va fi simtit o tacere asa de adánca cum este aceea,care se coboaril in jurul nostru acum!...

In tragedia, care l-a rapus pe Delavrancea, nu se vorbeste; sespune numai din ochl si se pleura numal dintre gene!

Dormi suf:et amArAt si nemangAlat! Odihneste-te in pdmAntul acesteiMoldove, ospitaliera a tuturor suferintelor! Culcd-te cu fata cAtre ra-simit! SA vezi numai florile, care rtisar din vai, nu si zAbranicul, carese tasa peste munti! vAnturile numai sunetul lanturilor, care

www.dacoromanica.ro

156

cnd, nu si al catuselor, care se prind! Viseazd ceeace n'ai putut vedeasi uita ceeace ai visat! Fie-ti Orttna usoartil".

Cu toatä greutatea ceasurilor de amarnica cumpana, cimentatiIn obsesia noasträ eroica i iluminati de maretia visului milenar,toti autorii räsboiului, mai mari si mai modesti, cari stam ghemuitiin ospitaliera 11/1oldova, n'am cunoscut pesimismul si nici lasitatea.

IVIREA SOARELUI LIBERTXTIL INFAPTUIREA ROMANIEI MARI

In ziva de 28 Octombrie 1918, guvernul nemtofilului Marghilo-man fu concediat i inlocuit prin guvernul d-lui general C. Coandd.

In aceeasi zi noul prim-ministru remitea, la la,si, repre-zentantilor Puterilor Antantei si telegrafia in acelasi timplegatiunilor Romäniei din Paris, Londra si Roma o notä, in caredeclara:

Romania, attit din punctul de vedere moral, cat politic, aredreptul la inkiptuirea revendicdrilor ei. Ea #ie ca aliatii ii recu-nosc acest drept In virtutea principiilor, ai cdror reprezentanfi sunt,,si care au lost formulate de prevdintele Wilson atunci and a de-clarat ca solutiunile rdsboiului isvordsc din inst4i natura luidin imprefurdrile riisboialtd. Tot ce pot face oamenii de stat scutadundrile a zis atunci pre,sedintele Wilson este de a le in-

Si generalul Coanda mai continua:Intr'adevar, chestiunea Românilor din Ungaria s'a impus prin

ins4i natura ei In ziva, in care principiile de justifie, de indepen-denfd i de libertate a popoarelor au fost proclamate. Ea s'a im-pus $i prin imprejudirile rilsboiului cdnd prin tratatul dela 4 Au-gust 1916 alia(ii s'au obliga! sd asigure Romanilor anitatea lorna(ionald.

Din acest tratat, Romania '$i-a indeplinit partea ei. Spiritulde drep tate, care insulletete pe aliati, 'i-a indemnat sd recunoascdcd in opera coma, a celar mari i a celor mitici, Ronzdnia a aduscu credinftl i beirbilyie parten ei de luptd, de jerife i de roade,cand, intr'una din clip ele, care ar fi putut hotdratoare pentruvra,sma$, adiunea ei a uprat alte fronturi, atr.dgand asupra eisforfari ce depd,siau cu mull forfele, pe care le putea pane in luptli.Dar desigur, i rezultatul interventiunei ei pentru cauza generalda fost mule mai presas de acela, la care aliafii eran in drept sdse a$tepte.

www.dacoromanica.ro

157

Pacea dela Bucuresti, care nu a fost nici ronsfin-tila' de rege, nici ratificata, nu poate anula legilinintele aceluitratat, caci Romania nu a fost salta' la aceasta dedil numai dupiipacen dela Brest-Litowsk $i (lupa ingentzncherea Ucrainei catrePuterile centrale, adica lu lata unei stari de fapt, care zadarniceaori-ce incercare militarà, i in lata unei stari de drept, in carereprezentantii Rus/el al/ate, a carel colaborare a fost lag-Mullade aliati, pactizase ca vra$nza$ul.

Este natural, caci este drept, ca tot ce a urmat pacii delaBrest-Litowsk $i ingenunchierei Ucrainei sa fie socotit nul in liintasa $i in rezultatul silu. Si de aceea indata ce patinta s'a ivit, Ra-mhnia jara nici o intarziere $i-a reluat $i pe terenul militar cola-borarea ca aliatii, impasa de legliturile, pe care regele $i tara nule-au socotit nici-odata desfacute".

Tot in ziva de 28 Octombrie 1918, generalul Coanda, noul pre-sedinte al consiliului de ministri, ordona, printr'un decret regal,mobilizarea din nou a armatei, iar printr'un alt decret, cu datade 5 Noembrie, disolva Parlamentul marghilomanist si declara cainexistente si lipsite de ori-ce putere legalä toate lucrärile si legileParlamentului dezertorilor.

PROCLAMATIA REGELUI FERDINAND CATRE BRAVA LUI ARMATA

Capul statului, regele Ferdinand I, in culmea fericirei procuratäde evenimente, adresa in ziva de 28 Octombrie 1918 iubitilor säiostasi urmätorul ordin de zi:

Osta$i!

Ora mult a$teptatil de tonta su/tarea romaneascli $i indeosebide voi, vitejii mei osta$i, a sunat in sfar$il dalla o tanga $i du-reroasil a$teplare.Trecerea trupelor aliate peste amare ne impuneca o sfantli $i patriotial datorie sii latan iarei$i arma in mana;ca sa izgonim impreuna ca ele pe vra$mapl cutropitor din tara$i sà aducem lini$te populatiei asuprite.

Regele vostru vá cheama din non la tupid, ca sá infaptuiti visulnostru de d'atea veacuri: Unirea tuturor Romänilor, pentra carein anii 1916-1917 ati lupia( ca atala vitejie.

Su/le/ele celor cazuti pe campal de onoare vá binecavanteazilpentra aceasta ultima sfortare. Privirile credincio$ilor nos/ni aliati

www.dacoromanica.ro

158

sunt indreptate cu dragoste $i incredere spre (ara noastra ei_

Camarazii vo$tri de arme din biruiloarele armate francezd $1 en-glezd, cari vin in ajutorul nostru, cunosc vitejia voastrii dela Oituz,Meira$ti $1 Miirdo$11. Ardtafi-le c timpul de ti,steptare n'a pututsd slitbeascii braftil osta$ulul romiln.

Frafii izo$tri din Buco vina $1 din Ardeal va cheanui pentru ultimrtaceastii laptd, ca prin aviintul vostru .0 le aducefi eliberarea dinjugul stridn.

Biruinfa este a noastrd i viitorul va astgura intregului /teamrondinesc o viafd pacinicd ci fericitd.

Inainte deci cu vitejia stramo$iascd!Dumnezeu este ca noi! Ferdinand

In ziva de 11 Noembrie, Germanii implora marilor noWi aliatiincheerea armistipului. Brutalul pumn germano-austro-ungurescera sdrobit.

In ziva de 15 Noembrie, congresal general al Bucovinei pro-clamä, la Cerndufi, unirea neconditionatä cu Romania, gest maret,care peste 3 zile, la 18 Noembrie (1 Decembrie), era urmat demarea adunare nationala dela Alba lidia a Romanilor din Ardeal,Banat §i partile ungurene, care hotar4te deasemenea unirea ace-lor Ronani $1 a tu/arar teritoriilor ¿acuite de diin$ii ca Ronania".

Ca o urmare fireasca a unirei Bucovinei i Ardealului Cu pa-tria-mama, Sfatul Pre din Chi$indu proclamä i el, in ziva de27 Noembrie, unirea neconditionata a Basarabiei cu Romania Mare.

CONSFINTIREA UNIRII

Peste cate-va zile, Monitorul Oficial, Cu data de 13/26 Deoem-brie, publica douii decrete regale, contrasemnate de regele Fer-dinand i Ion I. C. Braliana, ca prewdinte al consiliului de mi-nistri §i ministru de externe, i anume:

Primul, prin care se decreta ca: Tinuturile caprinse in hoM-rilrea adandrii nafionale din Alba Julia dela 18 Noembrie (I De-cembrie) 1918 stint $i Milan deapururea unite ea Regatul Ro-naniei", lar al douilea, prin care se decreta ca: In mod provi-zoriu $i pand la citlinitéva organizare a Romanlei intregite esteinscircinat ca conducerea serviciilor publice din finuturile prey&zate in decretul-lege No. 3631 consilid dirigent, emanat din A-dunarea nafionald dela Alba Julia, reindirtiind insti In administrafia

www.dacoromanica.ro

159

guvernalai regal afacerile sirälne, armata, caile Prate, pos/ele,telegrafele, ielefoanele, circulatia fiduciard, Impramaturilepub/ice si siguranta generald a slatului".

Ambele aceste decrete erau insotite de urmätorul raport istoriccatre rege si semnat de Ion I. C. Bratianu:

SIRE!

De veacuri neamul romfinesc tinde spre unitatea lui.De aceea, and prin risboiul general o parte din omenire a Intre-

prins lupta pentru libertate si drepturile natiunilor, Regatul romfin asocotit de datoria lui si se alipeasci acestor Puteri i impreunfi cu ele

jertfeasca fiii pentru desrobirea fratilor nostri asupriti. Dupi marisuferinte, vitejia minunati a ostirii noastre isi gaseste rasplata. Alituride gloriosii ei aliati, Romania este astizi printre Invingatorii lumii ;Basarabia si Bucovina s'au unit cu patria muma; iar peste Carpati, Ro-mfinii, cari impreuna cu noi de atata vre-ne asteptau ceasul Intregiriineamului, Indata ce si-au putut s"une gandul, au proclamat, prin mareaAdunare Nationala intrunita la Alba-lulia in 18 Noembrie (1 Decembrie)1918, unirea lor neconditionatä i deapururea cu Regatul Romfiniei.

Delegatia Adunirii Nationale a infátisat Majestatii Voastre actulUnirii, pe care cerem, prin decretul de ata, si-1 Intireasci, spre a dao forma definitiva unitatii noastre nationale, acum deplin infiptuitapeste toate tinuturile locuite de Romani.

Unirea aceasta, in ziva and mani nostri aliati sunt invingitori, isvo-Taste din puterea de viatä a poporului romin, din vitejia soldatilornostri si din vointa hotiriti a Romfinilor de pretutindeni.

Ea se intemeiaza pe fiinta insäsi a neamului romfinesc, care de a-proape doua mii de ani, In mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a stintsa-si pästreze neatins caracterul de constiintä nationald.

Ea se reazimi pe cerintele istoriei, care 11 impun desfiintarea tuturorgranitelor nedrepte si nefiresti i statornicirea statelor dupft principiilenationalitatilor.

Ea e voiti In fine de nevoile neamului romanesc, care nu poate traidespärtit si care numai prin unirea laolalti a tuturor fiilor lui isi poateindeplini cu folos, pentru omenire i cu strälucire pentru el, misiuneacivilizatoare in aceasta parte a lumii.

Consfintind prin acest decret-lege vpinta Adunirii din Alba-lulia,Maiestatea Voastra Inscrie in Istoria poporuiui rominesc de totdeauna$i de pretutindeni cel mai mare act al istoriei noastre nationale, acelpentru care generatii Intregi au luptat si au murit, acel In niclejdeaartlia au trait dela Nistru i !Ana la Tisa toti Romanii, despartiti de osoarta nemiloasa, si puneti, Sire, pentru vecie temelia unei Romanii mari

a unei vieti nationale, pe care si se poati desvolta In pace sifericire intregul neam romfinesc.

Ion I. C. BegtianuNo. 2171 din 11121 Decembre 1918.

www.dacoromanica.ro

160

Astfel, in cursul anului 1918, destinele noastre istorice, gratiepatriotismului si intelepciunii barbatilor de stat ai vechiului regat,in frunte cu marele lor rege Ferdinand I, cari au stiut sa aleagasingura cale mäntuitoare, se indeplineau in chip maret sfintele as-piratiuni seculare ale neamului, alternänd suferintele cele mai cum-plite cu cele mai strälucitoare triumfur.i.

Dad mai adaug ca, in ziva de 4 August 1919, rasboiul Roma-niei se termina cu intrarea glorioasä a bravei armate romäne inBuda pesta, cred ca am complectat rezumatul emotionant si atiltde elocuent al uriaselor sacrificii, pe care le-a adus mica Roinä-nie pe altarul desävärsirii unitätii nationale, dovedind tot-odatace imensä si ireparabild gresealä politicä ar fi comis factoriiconducätori ai Statului romän, daca s'ar fi läsat influentati desfaturile mioape, interesate si lipsite de bun simt romänesc, su-gerate de Alex. Vaida §i alti tovaräsi ai säi din Ardeal in sensuica spada RomAniei sä fie trasä aläturi de cea cesaro-cräiasca aHabsburgilor catolici, cei mai neimpacati dusmani ai unitätii nea-mului romänesc, cum volu arata cu probe sdrobitoare in partea adoua a lucrärii de fata.

ERATA LA PARTEA I

La pagina 43, -randul al 12-1ea, sl se citeascA: 6 bad intr'arest chip fieuninzy, In loc de dInsa intr'acest ne :mint» etc.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II.Descrie :

Efectele dinasticismului habsburgic si ale catolicismului acaparator Inviata politica a Romanilor din Ardeal.

Dovezile politicei slugarnIce si anti:nationale a lui Alex. Vaida si a altorfruntasi ai partidului national cu 'ncepere din anul 1913 si panädupa intrarea Romaniei in rdsboiu.

Actiunea politici a partidului national roman in lumina memoriilorcontelui Tisza, a fostului ministru de interne I. Kristoffy, a arhi-ducelui losif etc.

Monstruoasa pastoral i a mitropolitului V. Mangra si umilitoarele declaratiide dragoste din partea tuturor membrilor episcopatului si a inte-lectualilor romani fatá de dinastia Habsburgilor si patria maghiarkculminand in lepadarea de eliberarea ce li-se punea in vedere pebaza celor 14 principii ale lui W. Wilson.

Tradärile tovarasiei Alex. Vaida - C. Stere si textul faimoaselor lor memoriidin 1917 catre guvernele austriac si german si comandamentelelor militare.

Nationalismul robust si curat al poporului si tineretului roman din Ardeal.

Cum Ungurii, la Conferinta pacii, isi apiirau integritatea teritorialk invo-and argumente din politica slugarnica si declaratiile umilitoareale fruntasilor partidului national si ale episcopatului roman.

J. Rusu Abrudeanu 11

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

CARACTERISTICA POLITICE! ROMANILORARDELENI: DINASTICISMUL HABSBURGIC

Romanii din Ardeal, ca popor asuprit $i vecinic in räsboiu derasa" cu Ungurii, au cäutat in toate vremurile sa se puna bine custapanitorii $i in primul rdnd cu impäratii Austriei sau cu principii.Ardealului, cari se schimbau sub puterea evenimentelor.

La 1526, dupd batalia dela Mohdcs, care a avut drept urmaredesfiintarea Ungariei ca stat independent, Romdnii ardeleni s'audat de partea impdratului Austriei, care ii protegea" in chip per-fid, adica fära sa le acorde in realitate nici un fel de imbundfatire.

Dupä aproape 100 de ani dela strälucita epocd a lui Mihai Vi-teazul, care ocupase Ardealul, punand jaloanele unirii definitivedela 1918, impäratul Austriei Leopold I anexeazä, in anul 1691,Ardealul sub sceptrul Casei de Habsburg. Cu momeli, cu ademenirisi cu ftigadueli de drepturi, el reu$e$te sä insele $i sa cagige su-fletele Romanilor, cari, satui de crimele, neomeniile si batjocura,cu care fusese tratata biserica romaneasca, ca i poporul insu$i,de catre principii $i episcopii calvini ai Ardealului, nädajduiau oindreptare spre bine din partea impäratilor habsburgici.

Propaganda catolica, favorizata de Curtea irnparateascd dinViena, prinde repede in mrejile ei cateva suflete romanesti opor-tuniste.

amid dorinfa grafioasd a augustisimului intpdrat Leopold, cedomne$te ferice, a incetat persecutarea bisericei romline in ceanu2i nzare parle $i nu se mai cere nimic spre pacea dorild dect2tsd se desbatel $i sä se sfiituiascii despre unirea credinfei cu bise-rica romano-catolice a$a grdia mitropolitul ortodox din AlbaJulia, slabul de ingeri Teofil, in luna Februarie 1697, in sinodalbiscricesc, convocat in scopul de a discuta chestia unirii" Roma-

www.dacoromanica.ro

164

nilor ortodoxi Cu biserica papistase, desavarsita apoi definitiv inanul 1698, sub urmasul sau, tradatorul mitropolit Atanasie, sper-jurul jurämantului depus la Bucure#i cu ocazia sfintirii sale (22Ianuarie 1698) in fata patriarhului Dositei al Ierusalimului si amitropolitului Teodosie al Ungro-Vlahiei. SA' nu se uite faptul im-portant ea atat mitropolitii Teofil i Atanasie, cat si alti prede-cesori ai lor, conform conventiunii incheiate de Mihai Viteazulcu principele Sigisinund Báthory al Ardealului, fusesera hirotonitila Bucure#i de catre mitropolitii Ungro-Vlahiei, in fata carora erauobligati sa depuna juramant ca vor pastra neatinsa credinta bise-rioei ortodoxe a räsaritului.

Din blestematul moment al unirii" cu biserica Romei, la 1698,dateaza' dinasticismul fratilor nostri din Ardeal fata de Habsburgi,cari timp de 221 ani, adica pana in toamna anului 1918, au stlutcapta si imbrobodi sufletele lor lesne crezatoare.

Acest insemnat fapt istoric trebue retinut, deoarece el explicalarnurit, mai ales, atitudinea ultimilor sub-epigoni dela conducereapartidului,national roman ardelean din preajma si din limpid ras-boiului european, cand, fermecati de principiile elaborate in la-boratoriul nenorocitului archiduce Francisc Ferdinand, mostent-tortil tronului austro-ungar, lucrau pentru federalizarea popoare-lor monarchiei, la care contemplau sa se alipeasca si Româniasub dinastia Habsburgi/or, lar dupa asasinarea acestuia se umileausub toate forme/e doar-doar vor con vinge pe eontele Tisza sa seimpace cu ei, pentru-ca astfel sa-si schimbe g Romania macazulpolitic si sa intre in rasboiu cot la cot cu Austro-Ungaria.

DECEPTION!, BUCURII, LAR DECEPTION! I DESBINARI POLITICE

In anuI 1848, cu toate ca Romanii se vazusera in atatea randuriinselati de Habsburgi in privinta drepturilor fagaduite, care numal soseau, ei iau totusi armele, lupta ì mor pentru dinastiaHabsburgilor si in contra Ungurilor, cari o detronasera. Dar spe-rantele Romani!or au fost si de astä-data spulberate.

Abia in 1860, fratii ardeleni sunt declarati majori" printeunautograf imparatesc. Dieta Ardealului voteaza mai multe legi, princare li-se da vole nationalitatilor de a se folosi de limba lor intrebile comunale, bisericesti i scolare. Bucuria n'a fost insa delunga durata. La 1 Septembrie 1865, Dieta Ardealului din Sibiu

www.dacoromanica.ro

165

-fu disolvata. Ungurii, chiar dela inceput, nu voiau sit recunoascabruma de drepturi acordate Romanilor si Sasilor. Ei cer res-pectarea limbei maghiare ca limba oficioasa, ceea-ce 0. obtin de-°data cu introducerea dualismului in anul 1867, cänd nationalita-tile nemagh!are din Ardeal si Ungaria au fost date pracia domina-tiunii exclusive a Ungurilor. Printr'un decret din 20 Iunie 1867,iscälit de impdratul Francisc losif I si contele luliu Andrassy,se declara nule toate legile votate de Dieta Ardealului.

Deceptiunea a fost mare si generalä printre Romani, mai ales,cánd s'a vazut ca. legea pentru egala indreptatire a nationalitätilornemaghiare, votata de guvernul dualist al lui F. Deak, a fostastfel alcatuita, incat sa nu poata fi aplicata si ca, chiar asa cumera, nici n'a fost macar promulgata. Crud amägiti, o parte a frun-tasilor ardeleni se intrunesc la Miercurea SibiuLtd, in luna Ianua-Tie 1869, si hotarasc pasivitatea, adecä abtinerea Romanilor delaluptele electorale.

Profunde si regretabile neintelegeri politice si confesionale seivesc tocmai in aceasta perioada intre Romanii ortodoxi si: uniti".Hotärirea de a 52 abtine dela luptele politice nu este respectata inmulte parti de unii conducatori, cari, la alegerile parlamentaredin primavara anului 1869, isi pun candidatura 0 reusesc sa fiealesi 28 deputati romani. La propunerea deputatului dr. lost/ Ho-doy, pentru a marca solidaritatea dintre nouii parlamentari romani,deputatii nationalisti se constitue in club national, sub presidentialui Anton Mosconyi, dar nu se inscriu decat numai 15 derutatiromani, ceea-ce face ca Gazeta Transilvaniei" (No. 32 din 1869).sa exclame:

Sa se desbrace de numele de Roman tofi hernzalrodifii, carivor sa eazif pe cloud scaune si intre dotal .1untri, profanini ca-racterul cel antic de Roman, care singar ne va putea daviafa $istimd in lumea ignorarii".

Nouile alegeri din 1872 gasesc pe Romani iar desuniti. Pe candfruntasii Romanilor din Ungaria, intruniti la Arad (9 Maiu), seconstitue ca partidi politica nafionala de sine statatoare", Arde-lenii se impart in doua tabere: unii, sustinuti de mitropolitul .5a-gana, adunati la Sibiu (5 si 6 Maiu), se declara pentru activitatepe terenul politic si pentru participarea in alegeri, lar altii, in capcu G. Baritiu si dr. I. Ratiu, intruniti la Alba Julia (tot in zilele.5 si 6 Main), se pronuntä pentru abtinerea totala dela alegeri, con-

www.dacoromanica.ro

166

form hotaririi din anul 1869, luata la Miercurea Sibitdui. Va sazicd: Ortodoxii deoparte, iar unitii" de alta parte. Aceasta des-binare nenorocita o vom intalni dealtminteri in tot cursul luptelornationale din Ardeal, pant' in ziva de astäzi, cand guvernul nefastal d-lui Mania a tinut s'o transplanteze si in Romania Mare, a-dancindu-o si mai mult. Totusi pentru legislatura 1872-1875 aureusit sä patrunda in Parlamentul din Buda pesta 22 deputati ro-mäni, cu 6 mai putin ca in precedenta legislaturä.

In vederea alegerilor din vara anului 1875, clubul national ro-man publica un manifest catre alegatori, ca sa sprijineasca la de-putätie numai candidati romani cu program national si opozitio-nal. Manifestul era iscälit de fostii deputati Anton Mocsonyi, capresedinte, i Mircea B. Stiinescu, advocat in Arad, ca secretar.Dar disparand buna intelegere i increderea reciproca din mijloculpaturei intelectuale romane, n'au reusit sa fie alesi de asta-datadecat numai 14 deputati romani.

La alegerile parlamentare pentru legislatura 1878-1881 au maihotärit pasivitate, afara de Romanii din Ardeal, i Romanii dinjudetul Aradului, astfel ea in noua Camera ungarä n'au putut intradecat 13 deputati romani, dintre cari numai patru nationalisti, iarrestul guvernamentali i kossuth-isti. Printre acesti din armadoi la tumid!. era si George Pop de fkise,sti. In 1879, cu oca-zia discutiei proiectului de lege scolará, G. Pop de Biisesti, va-zand atitudinea dusmänoasa a kossuth-istilor fatä de Romani,s'a retras din partidul kossuth-ist, al carui vice-presedinte era.

INF/INTAREA PARTIDULUI NATIONAL ROMAN

Unii istorici, in special cei: de pe malurile Tarnavelor (dela Blaj), ar voi a läsa sa se inteleagä ca existenta partiduluinational-roman ar data chiar din anal 1698, cand o parte a Ro-manilor ortodoxi a imbratisat catolicismul. Adevarul istoric esteinsa ca d'atunci ii trage originea numai molima dinasticisrnuluiardelean, gratie unirii" cu biserica Romei. Bazele i programulorganizatiei partidului national s'au fixat abia in anul 1881. Siiatä sub forta caror imprejuräri:

Stralucitele succese ale armatei romane pe campiile Bulgariei,in räsboiul ruso-romano-turc din anii 1877 78, cand eroismul mi-cei Romanii dovedea lumii cä neamul romanesc este un factor, decare trebue sa se Una seama, iar pe de alta parte premiul acordat

www.dacoromanica.ro

167

in 1878, la Montpellier, marelui poet Vasile Alexandri pentruCiIntecul gintei latine", cea mai frumoasä poesie din toate cates'au prezentat la concurs din partea marilor poeti ai tuturor na-tiunilor de origine latinä, cinste mare, care sporea prestigiul po-porului roman, apoi atacurile din ce in ce mai indraznete ale gu-vernelor ungure$ti impotriva $coalelor i bisericelor romane$ti, auavut darul sa destepte in sfarsit pe fratii no$tri din Ardeal $i sa-iscoata din apatia $i lancezeala, in care cazuse o multime de car-turari romani, dintre cari unii, spre a se putea ferici", intraserain apele guvernelor ungure$ti, iar altii cei mai multi luaserätoiagul pribegiei $i trecusera in Romania, cea atat de mult hulitaazi de Vaida, Mania i odioasa lor presa dela Cluj.

Aceasta reculegere a fost urmata in vara anului 1881 (Maiu 12)de tinerea unei impunatoare conferinte nationale, la Sibiu, cands'au pus bazele infiintarii partidului national roman si s'a stabilitprogramul sau politic.

Raportorul conferintei, Vincentiu Babe,s, constata in lunga saexpunere ca dupa natura sa pacinica, Romanul nici-odatä n'adat dovezi de necredinta fata de tron $i tara i totu$i el este eelmai vartos prigonit $i pedepsit pentru nemultumirea sa", apoi canirceni nu va fi surprins, dacä Romanii, conform simtului $i do-rintei lor nationale i patriotice, afla sosit timpul ca faca da-toria, manifeständu-se in fata lumii, prin toata tinuta lor si fatade alegeri, ca adevdra(i patrioti, sinceramente devotati tronuluisi aspiratori la fril(ietate si solidan/ate ca toate popoarele patriei

mai vârtos Cu natiunea maghiarà, cea de o soarte conoi..." 1).

Raportorul V. Babes, vorbind $i de Romania, spune cä marii $iilutrii patrioti Ion C. Brdtianu $i C. A. Rosetti, sub guvernullui Lascar Catargiu dela 1870, negasind nici un colegiu electo-ral, care sa-i poata alege, printul Carol I fäcu apel la Ion Brdtianusa intre in actiune, cäci tara avea urgenta nevoe de dansul. I. Brd-liana i-a raspuns ea nu poate, deoarece alegerile nu sunt libere.Atunci Domnitorul '1-a asigurat cu cuvintele: Voesc ,si voiulace ca alegerile sil fie libere!".

Urmarea a fost cä alegerile s'au facut intriadevar libere 0Brdtianu cu partida nationala veni la putere. Armata romana

I) Vezi Cartea de aril', de T. V. Pacatiand, vol. VII, pag. 17 si 23.

www.dacoromanica.ro

I 68

trecu Dunarea si se acopen i de glorie, iar diplomatii. Romaniei facura ca elemental roman dela Dalian sa fie recunoscut de Europaca o necesitate a echilibrului european. Regata! Romaniei se inalta.mandru pe orizontul statelor in rang si wiz& zicea VincentiuBabe, ca sa ilustreze, prin comparatie, chipul salbatec cum sefaceau alegerile in Ungaria.

Päcat ca regretatul Vicentiu Babe $ s'a dus de mult dintre noi,caci ar fi avut tristul prilej sa constate la ce grad de perfectiune adus sistemul electoral din Ungaria pe tot intinsul Romaniei /AWLin anul 1930, chiar un fiu al Ardealului, Alex. V aida, sanguinarulministru de interne din faimosul guvern al d-lui Maniu, gra-tie caruia zeci de morti au cazut victime nevinovate ale sistemuluielectoral unguresc, practicat cu data cinism in a/egerile judetene sicomunale din primavara anului 1930.

In rezolutiunea votata la Sibiu se recunoaste pentru Romaniidin Transilvania necesitatea de rezistenta pasiva fata de legisla-tiunea din Budapesta 0 de alegeri, iar pentru Romanil din par-tile ungurene se recunoaste oportunitatea de a participa la alegerisi la dieta".

In alegerile parlamentare facute in vara anului 1881 au fostalesi 9 deputati romani, dar cu program national numai until sin-gur, generalul Traian Doda din Caransebe$, pe cand toti ceilaltiau fost alesi ca guvernatnentali, deci Cu ajutorul guvernului. Co-ruptia guvernamentala incepuse sa castige larg i intristator te-ren printre intelectualii ardeleni.

In a doua conferinta national& tinuta tot la Sibiu, in ziva de1 Iunie 1884, 'i-se face cinste si Romaniei de a S2 vorbi mai pelarg de politica ei. Inteadevar, acelasi raportor ca si in 1881,Vincentin Babe, dupa-ce protesteaza cä guvernul lui Tisza Kal-man a atatat presa ovreiasca ca sa faca greutati Romaniei inchestia Dunarei, spune:

Romanii, fratii no$tri din Romania, cunosc situatiunea noastraParte bine, dar cunosc $i situatiunea Europei. Ei da, gata sunt,ca i noi, a da mana cu Maghiarii, insd numai cu noi impreand,.nici-odald in contra noastra, spre intgrirea lanfuritor noastre.

5i dacd unit diplomafi ai lor, in vre-un moment de grea in-cercare, ar incheia o alianta ca Austro-Ungaria ftira a tine seamade noi, opinia publica din Romania 'i-ar desavua...

www.dacoromanica.ro

Vezi Cartea de asir", vol. VII, pag. 187 si 188.Vez! Cartea de asir", de T. V. Pded(ianu, vol. VII, pag. 409.

169

Adevarul este al guvernal Romaiei, chiar $1 in grelele impre--jurari de azi, ar dori sit ne $tie multumifi $i nu-i place sit ne auclanenutlfumiti, cad $tie bine ca pe cat timp not vom fi nemuljundfi,J114 poate fi vorba de o sincera $i realii bail in(elegere Mire am-bete state vecine 1).

Pasivitatea, hotarita din non in conferinta dela Sibiu, a fost deasta-data urmata de toti Romanii din Ardeal, partidul national pu-nand candidati in alegerile din vara anului 1884 numai in Ungariasi Banat. Dar n'au putut strabate in Camera .decät urmatorii treicandidati: generalul T. Doda la Caransebe$, Petra Tattia laBaia-de-Cri$ §i Vicentiu Babe$ la Sasca Montana'. In schimb s'auinai ales 9 Romani, insa toti cu program guvernamental.

In vederea nouilor alegeri parlamentare din anul 1887, s'a tinut/a Sibiu, in luna Maiu, a treia conferinta national& in care dinnon s'a hotarit de partidul national-roman mentinerea pasivitatiifatä de tendintele de ntipastuire si prigonire nationala, din ce ince mai pronuntata, din partea Ungurilor. La alegerile, care au avutloc, a esit invingätor numai generalul T. Doda fata cu alti 7 Ro-mani alesi ca guvernamentali.

In Octombrie 1890 partidul national-roman a convocat o noua-conferinta. nationala la Sibiu. In raportul catre conferinta, citit deinimosul si mult regretatul luptator parintele dr. Vasile Lucaciu,se caracteriza cu urmatoarele lapidare cuvinte politics guvernelor-unguresti:

Ce fel de monstruos patriotism este acela, care vine sit cearitziela noi astazi, dupa o existenfit pe acest partial de 18 veacuri,pline de glorie $i de durere pentru nea/nul nostru, aim ni-se cereacam, in veacul al 19-lea, in epoca de$teptarii generate a tuturorpopoarelor, sa ne jertfim armonioasa limbd a Romei strabune,cultura noastra nationald, sfintele noastre tradifluni, suveniruldulce al parintilor $i strabunilor no$tri, cari au udat Matti gliade sub picioarele noastre ca sage de eroi $1 ca lacrimi de durere,sa jertfint individualitalea noastra na(ionald pe altarul infectat alunui $ovinism $1 de dragul unei utopill?" 2).

Presedintele conferintei, batranul Vincen(iu Babe, care era si(le asta-data raportorul comisiunei de 30, a propus si conferinta a

www.dacoromanica.ro

170

aprobat ca partidul national sa. mentina intact programul dela1881, 1884 si 1887, iar ca raspuns la afirmarile Ungurilor cum-canu exista spirit national intre Romanii din Ungaria si Ardeal, carear fi importat din Romania prin emisari si bani, conferinta declarasolemn in al douilea punct al rezolutiei sale:

Suntem ne simtim membri ai marei familii române de 11milioane si, ca membri ai ei, ¡indent la desvoltarea materialit siculturalti a Romaimei, tindem la scutirea newt/alai nostru detoate influen(ele striline. Cu Mate acestea, negeim in mod solemncá avem tendinte politice daco-rondine, caci noi tinem a apar-tine monarchiei austro-ungare i suntem supusi credinciosi ai co-roanei de Habsburg"1).

La inceputul anului 1892 s'a tinut, tot la Sibiu, a cincea confe-rinta a partidului national roman. In aceasta adunare s a hot,aritmergerea farti amanare la imptiratul cu un memorand, in care sase cuprinda toate plangerile Romanilor din statul ungar fata cuprecara situatie politica ce li-se creiase.

Alex. Mocsonyi i partizanii Mi au fost in contra ideii de a seprezenta imparatului west memorand, care nu va da nici un rezul-tat practic. In acest caz nu le-ar ramane Romanilor deca osingura cale: revolutia. Totu§i el a declarat ca se va supunevotului majoritatii, dar refuza de a lua parte activa laexecutare.

Cum se stif, memorandul a fost redactat si in ziva de 28 Maiu1892 o delegatiune de fruntasi romani, in cap cu d-ml Ion Ra(iu,a sosit la Viena, spre a solicita o audienta si a-I prezenta impa-ratului Francisc losif I. Rezultatul se cunoaste: el a fost cel pre-zis de inteleptul barbat Alex. Mocsonyi. Impäratul, la cererea gu-vernului unguresc, n'a primit in audienta delegatiunea. Ea a fostnevoita sa predea memoriul intr'un plic sigilat baronului Bra.un,seful cancelariei imperiale, care, la randul sau, l'a trimis nedesfa-cut si necitit guvernului din Budapesta. Acesta, ajuns in posesiamemorandului, a procedat stäruitor la represiune. Cei 14 membri aicomitetului national au fost dati in judecata curtii cu jurati dinCluj, care, in ziva de 25 Maiu 1894, 'i-a condamnat pe toti la unloc la 31 de ani temnita.

1) Idem, pag. 423.

www.dacoromanica.ro

171

Azi intregul dosar al acestei celebre afaceri se ea in posesiaministerului nostru de interne, cunoscut sub dosarul No. 300, fiindadus pe chesoanele armatei romane desrobitoare, care ocupaseBudapesta in vara anului 1919 1).

In 20 Iunie 1894, guvernul unguresc a disolvat partidul national,declarand existenta i activitatea lui ca ilegale.

In 10 August 1895 s'a tinut la Badapesta congresul nationa-litatilor romana, sarba 5i slovacä, cu care prilej s'a incheiat alianta.acestor nationalitäti, promitandu-5i ajutor reciproc in lupta lor detlesrobire nationala.

La alegerile parlamentare din toamna anului 1896, partidul na--tional-roman n'a pus nici un candidat, stäruind in pasivitate. Aufost in sChimb ale5i 7 Romani cu program guvernamental i alti2 (dr. N. 5erban §i dr. P. Mihalyi) ca facand parte din partidulnational al contelui A. Apponyi. -

In vederea alegerilor din toamna anului 1901, comitetul parti-dului national, intrunindu-se la Cluj (5 Septembrie 1901), a adre-sat un ultim apel catre toti alegatorii romani ca sä pastreze pasi-vitatea, care nu peste mult insä a fost abandonan, pentru a revenila politica de activitate.

In aceste alegeri au fost ale5i iar 7 deputati romani cu programguvernamental 5i alti 2 din partidul contelui Apponyi.

In vara anului 1903, advocatul dr. Aurel Vlad din Oriistie rupecel dinniu cu politica dz pasivitate 5i i5i pune candidatura, camembru al partidului national, in cercul Dobrei (jud. Hunedoara),declarand insa alegatorilor ca abandoneaza din programul parti-dului, stabilit la 1881, punctul prim, adicä cel referitor la auto-nomia Ardealului §i punctul 9, referitor la ches/la dualismului.D-rul Vlad a e5it victorios impotriva candidatului guvernamental,care era Sdpbiz Siindor, frate cu d. Richard Siipkéz, direetorulbancei Marmorosch, Blank din BucureA §i actual senator de Tar-nava Mare in Parlamentul cu demisiile in alb al d-lor Mania 5iAlex. Vaida.

PARASIREA POLITICE! DE PASIVITATE

La 10 Ianuarie 1905 o noua conferinta nationalk tinuta laSibiu, spre a discuta asupra situatiei politice 5i a nouilor alegeri

1) Vez! Generatia Unirii" No. 7 din Iulie 1929, areicol scris de d..O. Tataresca, fost subsecretar de stat la interne.

www.dacoromanica.ro

172

ce bdteau la u0, aduce hotdrirea, acoentwind ca partidul national-roman tine intreg 5.1 neatins in valoare programul national dela1881, dar simte neoesitatea de a-1 intregi, iar luptele viitoare lepune pe terenul activitdri parlamentare. Decreteazd deci abando-narea politicei de pasivitate $i intrarea in activitate pe intreagalinie".

In noul comitet executiv al partidului, ales cu aceastii ocazie, fi-gurau urmAtoarele persoane: George Pop de Beise$ti, presedinte,..dr. Vasile Lucaciu, dr. Alex. Vaida, dr. Teodor Mihali, dr. loanSuciu, dr. Nicolae Conua, dr. Aurel Lazar, dr. Aurel Cosma,, dr_lsidor Pop, dr. Victor Bontescu, dr. loan 5enchea, dr. Victor Oni-pr, Nicolae ¡van, dr. te fan C. Pop i Virgil Tomici, adicd 7uniti" $i 7 ortodoxi. Dupä proportia nurnericä, numärul membrilorortodoxi trebuia sä fie mai mare i anume 2 treimi fatd de 1treime. Dar mai tärziu $i aceastd paritate a fost intrecutd in favoa-rea unitilor". Intrarea lui Vaida in. comitet, urmatd in curándde intrarea lui Julia Mania, a fost semnalul acestei incAlcäri con-fesionale.

La alegerile parlamentare din iarna anului 1905 au fast alesi-urmätorii 8 deputati romani, membri ai partidului national: dr. N.Coma, Vasile Damian, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Novae, dr.

te fan C. Pop, Ion Rusu 5irianu, dr. loan Suciu i dr. Aurel Vlad.Acest Parlament, neputând lucra din cauza opozitiei numaroaseinver$unate a partidului kossuthist, a fost disolvat prin decret

regal in ziva de 17 Februarie 1906 de cdtre guvernul coalitiei desub pre$identia lui Wekerle Scindor.

La alegerile facute in primdvara anului 1906 au fost alesi urma-torii 15 deputati romdni, membri ai partidului national: Vasile-Goldi, V. Damian, dr. luliu Maniu (in cercul Vin(ul-de-/os, jud.Alba), dr. Teodor Mikali, dr. Aurel Novae, dr. Nicolae Oncu, dr_5telan Petrovici, dr. 5tefan C. Pop, dr. George Popovici, dr. loanSucia, dr. Nicolae 5erban, dr. Alex. Vaida (in cercullui,jud. Alba) dr. Aurel Vlad i Coriolan Brediceanu, care a fost alesin 2 cercuri (Ora vira i Boca-Montanii), iar ceva mai tärziu, lao alegere partial& dr. Vasile Lucaciu in cercul electoral al Beim-

Mara' de deputatii ale$i pe baza programului partidului national-romän, au mai fost alei incd 3 Romäni, apartinänd partidului con-

www.dacoromanica.ro

173

stitutional de sub sefia contelui Andrássy Gyula si anume I. Ciocan(Nasiiud ), C. Burdea ( Car ansebe§) si P. Mihályi ( Mar amures ) .

In cercul Oravitei, uncle fusese ales regreta tul C. Brediceana, acandidat la noua alegere batranul O. Pop de Blise#i, in 1908.Energicul manifest electoral pentru sustinerea acestei candidaturi afost tipärit in atelierele ziarului Adeviirul", al carui redactor eram,de teama politiei unguresti de a nu dibui tipografia si deci insce-narea unui proces de presä. Ducerea manifestelor la Timiparami-a fost mie incredintata si cu toate ea eram proscris in Ungariadin cauza activitätii mele 2 iaristice si a situatiei militare, amindeplinit-o cu curaj si succes. Manifestele le-am predat regretatuluiadvocat timisorean dr. George Adam, care era insarcinat cu di-stribuirea lor. Lupta electoralä dela Oravita a fost de asatdatacrancenii. Batránul G. Pop de 1311..seA a fost invins de romanuarenegat d. I. Siegescu din partidul contelui Andrcissy.

In sedinta Camerei din 20 Maiu 1906, d. luliu Maniu a luat cu-vantul, precizand punctul de vedere al partidului national-romanfata de guvernul unguresc. Din acest moment, d. luliu Maniu pozain seful partidului national si fara sa fi fost desemnat de toate or-ganizatiile provinciale decat numai de conclavul secret delaBlaj a fost considerat ca atare pana a doua zi dupa marea adu-nare nationala dela Alba Julia (1 Decembrie 1918), in care s'avotat unirea Ardealului cu vechiul regat, si cand d. Mania a fostales, tot gratie acestui conclav, presedinte al consiliului dirigent,spre marea nemultumire a intelectualilor ortodoxi, cari spuneausi cu drept cuvant ca dupa doi sefi uniti (dr. Ion Ratiu §i G.Pop de BfiseA) trebuia sä vinä randul la sefie unui ortodox. Uni-tii" fiind insa mai solidan i si mai disciplinati deoat ortodoxii,cei dintaiu au reusit sa-si impuna si de asta-data la conducereaparlidului national pe unul de al lor: un fiu al Blajalui, care sa fieIn primul rand unit" convins si numai in al douilea rand roma.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

INTRAREA D-LOR IULIU MANIU 1 ALEX. VAIDAIN ARENA POLITICA *I TRANSFORMAREADINASTICISMULUI MODERAT IN DINASTICISM

SLUGARNIC

De-odata cu alegerea ca deputati, in 1906, a d-lor Alex. Vaida(la Ighia) i lalia Muda (la Vintul-de-jos) si intrarea lor in val-toarea politica a statului ungar, fapt care a provocat atunci o ade-varata insufletire printre Romani, pentru-ca multi asteptau mari re-zultate de pe urma nouei politici activiste, incepe o noua era in Po-'Mica fratilor nostri din Ardeal. Cei 15 deputati nationalisti, cariputusera patrunde atunci in Parlamentul unguresc, fäceau inteade-val. o serioasä opozitie guvernului coalitiei kossuthisto-appongi-ste, producandu-i mult sange räu, mai ales ca era singurul partidde opozitie din Camera si cuväntul lui impresiona massele.

Rezultatul acestei opozitii violente a fost insä ca la alegerile dinprimavara anului 1910, facute de guvernul contelui Khuen Héder-vary, numit homo regias", n'au reusit s'a intre in noua Cameradecát 5 deputati romani nationalisti, printre cari si Alex. Vaida,ales de asta-data in cercul Arpa,sului-de-/os (jud. Fägäras). luliuMutila cäzuse in cercul Vintului-de-fos (jud. Alba).

SERVILISMUL ANCESTRAL IN POLITICA ARDELEANA

Dei putini la numar, oei 5 deputati, fiind reprezentantii uneigeneratiuni tinere mai active si mai energice, totusi poporul romandin Ardeal astepta acum din partea lor sa dea un nou ritm, ma,i,plin de viatä si mai demn, politicei romanesti, care sA nu se mai

www.dacoromanica.ro

175

adape din servilismul mosilor si parintilor nostri", descris atatde plastic, inca la 1877, de luminatul profesor a1 liceului roman or-todox din Brapv, regretatul dr. loan A. Lapedatu, tatäl d-lor Ion§i Alex. Lapedatu, ambii fosti ministri cu vadita autoritate moralain Romania Mare.

Intr'adevar, ryrofesorul dr. loan A. Lapedatzt, inainte de a in-chide ochii spre vecinica odihrea, la Brapv (25 Martie 1878),intr'o brosura, tipärita in 1877 si intitulatä Asupra situatiei",intr'un capitol despre servilismul Romanilor (pag. 134-154), daurmasilor säi urmatoarele pretioase lectiuni de demnitate nationalä:

Mo,sii $i no$tri, zice el, au trebult sd fie servilid Agt eraca mo,sii no,stri cei neluminafi, cel striviti de iobdgie $i tufi de exe-cutorii legei...

... Dar cum e ca noi, cei lumina(i, cei pricopsiti?Ifi vine sii-ti snutlgi panu!. de ciudd Mud vezi servilismul btintuind

intre acei fu i al natitutei, cari ar ji trebuit sd albd ideie despredemnitate, despre onoare, despre vointä. La noi se pare cd oamenii zi$icu carte nu cauta decal sd-$i arate slabiciunile cele mai josnice. Celucru de jale! Ori ande student chenzafi a ne riiitica vocea, noi lilt timdeaf de cdcialiri.

... La noi vei gäsi cärturari de aceia, cari pentru cel mai mic folospersonal se supun scläviei de bunä voie. De aici uneltele tuturor gtt-vernelor, de aici favorifii strdinului, de aici trdatorii cauzelor nafionale...

... E un adevdrat scandal, citad vede cineva cat de pu fin stiu zi,siicdrturari sa prefitiascif limba noastrif romcineascd. Ceea ce te scarbeyte,este sd vezi zi,si Romani, vorbind 'Mere ei "id limbd straind. Ba de multeori acesti inconstienti îi dau mdna cu sträinii si Ti ajuti sd-si batijoc de noi si ale noastre. Servilismul nadrdgarilor i$i are originen ineducafia, pe care au primit-o in $coalele straine...

Efectul ce l-a produs $llinta asupra acestor tuldragari a fost maimult de a orbi, deed t de a lumina. Stiinfa ,si cultura au fostipentru ace$tizi,si cdrturari o perinii, pe care dorm cu ttepasare de datoria ce aufajd de neam.

aceastd $coaiii a slugarniciei a introdus pretutindeni ticäloasadatind a tdrarei i aciulirei, a Ingenunchierei si a sugrumat in germen.orice pornire nobild...

Servilismul roade ca un vierme neadormit in pieptul nafiuneiDacli nu ne vom sili sii-I stiirpim, ne va indbu,si, acoperin-

du-ne in rugne"...

Astfel biciuia, acwn 53 de ani, spiritul inaltat al profesoruhlbrasovean politica de ingenunchiere si de caciulire dinastica a fra-

www.dacoromanica.ro

176

tilor din Ardeal. El se ridka impotriva slugarnicki nadragarilor,cari, ajunsi dorruir, multi dintre ei ascundeau in sufletul lor omare doza de lasitate. Aceasta dureroasa si descurajatoare starede lucruri, in loc sa plarda din intensitate, s'a accentuat din ne-norocire si mai mult de-odata cu venirea la conducere a nouiloractivistr: Julia Mania, Alex. Vaida, Aurel Vlad etc.

Capul tuturor relelor i umilintelor a fost in special impulzivulAlex. Vaid.a, care de p'atunci avea o mare putere de dominatiuneasupra lui Julia Mania, reprezentantul canonicilor blajeni. DPrnicde märire, mistuit de arivism i cu o tara atavica, in care 0. sängeleunguresc isi avea rostul sau cad bunica-sa dinspre mamá eraunguroaica veritabila, nascutä Gydrlds Alex. Vaida se lasä re-pede cucerit, deja Inca in 1907, de farmecul laboratoriului" ar-chiducelui Francisc Ferdinand.

Acesta, ca mostenitor al tronului habsburgic, era in cautarea uneinoti puteri dätätoare de viata in arterele subredei monarchii austro-ungare, a carei mostenire o astepta din zi in zi i pe care o vedeadusä spre präpastie de batranul imparat Francisc losif I. Leaculmiraculos, dupa conceptia nefericitului archiduce, consista in fe-deralizarea popoarelor din imperiu, combinatie indrazneata, in care

asigura el si naivii credeau s'ar fi rezervat si Romanilor unrol important.

In west scop, archiducele-mostenitor de tron incepe sa se in-conjure de o multime de elemente cu idei noui, care bateau instruna planurilor sale. In anul 1907 ajunge si Alex. Vaida membruactiv in acest laboratoriu de idei al aceluia, care spera sa fie intr'ozl impäratul Austro-Ungariei. Istoricul parvenirii d-lui Vaida inacest laboratoriu de nepregatire, de spionagiu, de dibuiala si denervozitate, cititorul 11 va OM intr'un memoriu, scris chiar de elinsusi si care constitue una din cele mai unte pagini ale vietii salepolitice.

ALEX. VAIDA RUPE, DE DRAGUL HABSBURGILOR. COMUNITATEADE INTERESE CU REGATUL ROMANIEI

Din aceasta clipa, dinasticismul traditional al Romanilor ardelentnu mai purta timbrul moderatiunii intelepte a batranilor dela con-ducerea de pana atunci a partidului national. El se transformä,gratie temperamentului impulziv al lui Vaida i tacerii lui Mania,

www.dacoromanica.ro

177

care 11 aproba impingea inainte, intr'un dinasticism slugarniCmenit, in capul lor de slugi plecate, sa asigure perpetuarea dom-

niei dinastiei habsburgice asupra Ardealului. Din acest moment,toate discursurile rostite de Vaida §i Mani7 atAt in Parlamentul dinBudapesta, cat si in intrunirile publice, sunt lipsite de orizontulintereselor marei familii roinne de 11 milioane, czre trebue satindà la desvoltarea materiaM $i culturald a Romanimei ci la scu-lirea neamului nostril de Mate influenfele stredne", cum se exprimaatät de luminos batranul Vincenfiu Babec in 1890, in conferintanationala tinuta la Sibiu, deci cu 17 ani mai inainte de aparitia luiVaida i Mania in viata politica.

In 1907, noua directie a politicei ardelene nu permitea nici macaro strafulgerare poetica' cu privire la interesele marei ro-mane de 11 milioane", spre a nu supara laboratoriul archiducalViena, al carui ordin era: opozitie crancenA impotriva guvernaluidin Budapesta §i supunere neconditionatä intereselor dinastiei deHabsburg, care erau limitate la stricta menajare a acestora si decicu totul contrarii intereselor marei familii romane si ale dinastieiRoma n ie.i.

Ei bine, precum vom vedea dintfun gray document, care estesensationalul memoriu al d-lui Vaida, acest om s'a dedicat din totsufletul acestei politice anti-romanesti, atat inainte cat si in timpuIrasbolului european. Visul lui de aur era sa contribue, pe ori ce cal,la impacarea Romanilor cu Ungurii contelui Tisza, pentru-ca astfelsa fie silita Romania sa intre in räsboiu cot la cot cu Austro-Un-gana Î cu ajutorul ostasilor romani sä salveze dela peke dinastiaH absb urg il or.

Politica aceasta odioasa a fost urmarita de Vaida cu o pasiurtediabolicä chiar i dupa intrarea Romaniei in rasboiu alaturi de ma-ru sAi aliati. S'a vazut atunci fenomentd profund dureros: Cu toatecal Romania plecase hotaritä la räsboiu pentru desrobirea Ardea-lului, Vaida rämänea si mai departe, ireductibil si incapätinat, incredinta lui, uitand, dei murise protectorul sAu archiducele Fran-cisc Ferdinand, ca o natiune este o comunitate de iubire, de inte.rese mari i de viatä, o necesara si sfanta solidaritate organicacA cel care se rupe din aceasta solidaritate, se face vinovat de ru-,perea comunitatii de iubire, devine schismatic, apostat l terminapain a fi trädator.

1. Rusu Abrudeanu 12

www.dacoromanica.ro

178

Alex. Vaida n'a voit nici-odata sa inteleaga ca viata RomAnilorde pretutindeni, ori-cAt de deosebitä, era menitä sa aibä acela.siviitor, rezámat pe desvoltarea culturei românesti si pe solidaritateanationalk cä soarta acestei culturi si putinta acestei solidaritAtitrebuiau hotArite la Bueure,Fti, fiind-ca aici era steagul, putereagrosul armatei. Bucure,siii nu cereau Ardealului decat sprijinul salamoral, pe care Vaida n'a consimtit sA-1 acorde decAt la spartul tAr-gului, adicA in clipa cAnd Austro-Ungaria era la pArnAnt, imposibilde a mai reinvia, i cAnd se convinsese cá e mai preferabil si maiprofitabil sá ja si el parte la banchetul RomAniei Mari decAt saguste din coliva Austro-Ungariei muribunde.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI AL. VAIDAiN CAMERA DIN BUDAPESTA

Pentru-ca cititorul sa-si poatä face o idee cat mai exacta des-spre structura sufleteasca a Herostratului Alex. Vaida, despre se-riozitatea si täria convingerilor sale in politica romaneasca, ca $i-despre arivismul si lasitatea, de care a dat dovadä, voiu face oscurta incursie prin desbaterile Parlamentului unguresc, spre ailustra cum s'a comportat marele patriot" in fata tigrilor" delaBadapesta, cari, dupa propria-i marturisire, facutä in Camera Ro-rnaniei Mari, in anul 1921, nu se pot asemui cu plosnitele" delaBucaresti.

PRIMELE DEBUTURI IN CAMERA UNGUREASCA

Abia ales deputat-41ex. Vaida voia cu ori-ce pret sa se mani-feste. Deja in $edinta Camerei dela 30 Mai 1906, Vaida in-terpeleaza guvernul in chestia abuzurilor sävdrsite la alegerik dedeputati din Cehal Sil vaniei, Somalia Mare i Ceirtisii.u. Primul de-but a fost promitätor. CurAnd dupa aceea, in sedinta dela 5 Iunie1906, a luat cuvdntul la proiectul contingentului de recruti pe anul1905. In discursul rostit cu aceastä ocazie, tanärul orator s'a $i.grabit sä-si arate simpatiile sale pentru Viena i totodatä sä deasi dovada felului sau de oratorie vulgarä si lipsita de eleganta, decare nu s'a desbärat nici pánä azi.

Iatä cdte-va fraze din west discurs:

Alex. Vaida: ...Nu noi am format oastea lui Kristifffy, pentrucd s'auaflat destui Unguri in doliu, cari sii se incumete sit faca servicii gu-vernului sda. Polliei si ardtati unul din/re noi, cari sd fi fácil serviciilui Kristedfg, fie Roman, Slovac sau Sarb. Cu mdndrie pot constata di.7ntre noi, nationalitd file nemaghiare, de acestia nu s'au gilsit, pe ciad

www.dacoromanica.ro

180

latee Unguri s'au allat destui. Si acum cu drag ati vrea sa ne-o &Vat(noud pe Wreaks clzmer.

Voci: Afi facia totdeauna servicii Viene!!Alex. Vaida: La aceasta intrerupere raspund ca cuvintele unui distins

politician, ministru si conducator politic al dv., cuvinte cari se potrivescla raporturile de azi: Se vede aid admonierea unel maul, pe care

un 'eminent poet a numit-o mana Vienei. A Mali semn nuina Viene!?La un semn al ei, ca la lovitura facuta ca baful fermecat, s'a schimbatpdrerea stimatei parfi de dincolo..."

Tocmai a$a s'a inamplat si azi. A Malt semn miina Vienei $i Dv. v'a(1schimbat, lar noi, nagona'itil file nemaghiare, pe care ne-afi numit tot-deauna slugile Vienei, naimif ii Vienel, am ramas credinrioase trecutululnostru, programului nostril...

Baronul Bánfly Dezsö, luand cuvantul i atingand in discursuIsäu chestia nationalitatilor, Alex. Vaida li raspunde in chestie per-sonata'. Intre allele, el spune:

Alex. Vaida: Onoratd Camera! In trecut da, s'a intdmplat 61 peurma pro cesului natural floarea nafionalittifilor s'a contopit in nafio-nalitatea maghiara.

Voci: In nafiunea maghiara!Alex. Vaida: In sensul acesta e national/late maghiarli. Dar sa nu

discutam asupra cavintelor. Sa ne infelegem (Ilaritate). aristocratiaD-v. din Ardeal este malt sdnge romdnesc. In ardslocrafia din Ungariade nord e malt stinge slovac, lar in parfile de sud ale Ungarlei sdngesarbesc $i apoi in intreaga aristocrafie sdnge german. Daca s'ar puteaaneiza sdngele aristocrafiei Dv., oare cdte procente de sciage maghiars'ar ajla? (Mi$care. Ilaritate).

Contele Battyinyi Tivadar: Dar d-ta cdt sdnge romdnesc ai?

Aceasta intrerupere a nobilului conte a ramas fart raspuns dinpartea d-lui Vaida, care, cum am mai spus si in alta parte, are Invinele sale si sange unguresc prin bunica-sa, care era maghiara,cu ntunele Gyrirfas. Tot fara raspuns a Minas si urmätoarea apos-trofti aruncata in fata d-lui Vaida de catre deputatul ungur So-mogyi (in sedinta Camerei dala 9 fitlie 1906): lar d-(a estide origine ungur $i te-ai valachizal!"

Este interesant de amintit cum a formulat d. Vaida in aceeasisedinta a Camerei, cu ocazia discutiei la mesagiul tronului, progra-mul partidului national-roman. Rita partea referitoare din discursul

Alex. Vaida: Onorata Cameral Programul nostru e de data veche. Ela Yost admirabil exprimat de un poet ardelean al nostril, iar daca dv.nu cunoa,ste(i pro gramul nostril, dug dovadd ca nu cunoasteti nici lile-

www.dacoromanica.ro

181

ratura noasird, nici lucrarile noastre culturale, caci algal ati cunoa,stepoezia, pe care iubilul si talentatul nostru poet Octavian Goga, ale carulpoezii sunt multe traduse si in ungure,ste, a scris-o precum urmeaza(cueste romaneste):

Avem un vis neimplinitCopil al sulerintii,De dorul lui ne-au raposat5i most' si parin(ii!

Voci: unguteste!Alex. Vaida: Acesta este, onoratd Camera, programul Romanimeil

Färii indoialä este profund intristätor de a constata al blagoslo-vita Românie Mare a putut sä accepte, färä a reactiona, de a avea,in douä ránduri, la conducerea ei pe agentul biuroului de informatiial archiducelui Francisc Ferdinand, iar talentatul autor al formu-lei programului partidului national romän, cu fruntea incinsä delaud, sä priveascä jalnic cum d. Vaida ofensa 5i desträma sufletulOrel intregite impotriva vointei sale.

Ce duh räu, ce pedeapsä a unor milenare pacate a putut apäsapeste grumazii acestui neam, cu sufletul atät de bun, atät de ier-tätor?

Cum a putut tolera aceastä tara sä fie guvernata de Vaida, carein sedinta Camerei ungare dela 5 Februarie 1907, Cu prilejul dis-cutiei contingentului de recruti, proclama ritos:

Imparatul §i steagul negru-galben sunt lucruri sfinte pentru poporulroman. Este sfant printre Romani numele Imparatului losif §i al MI-päratesei Maria Tereza, pentru-cft pentru Romani nimeni nu a fäcut atatacat au fäcut acestia".

Gät neadevar 5i catä slugarnicie din. partea lui Alex. Vaida in1907, ajuns totusi in 1919 prim-ministru al Romäniei Mark, iar in1928 ministru de interne 5i calhu al invalizilor in 11 Aprilie 1930t

UN SCANDAL INUTIL PROVOCAT DE VAIDA IN CAMERAUNGUREASCA

In sedinta Camerei dela 8 Aprilie 1907, Alex. Vaida a tinut sä'se ilustreze, rostind un mare discurs la discutia proiectului de legeasupra invätämäntului primar confesional. Cu aceastä ocazie ma-tadorul ardelean a fäcut gresala copiläreascA de a debita färä ta-lent un noian de insulte la adresa Ungurilor, in mod cu totul inu-

www.dacoromanica.ro

182

til i lipsit de tact, paralizand prin nesocotita sa cuvantare pentruo indelungata vreme actiunea parlamentara a deputatilor romani.

Pentru a invedera caracterul impulsiv, brutal si tot-odata si la-sitatea oratorului, voiu istorisi exact cum a izbucnit scandalul sichipul lamentabil cum s'a terminat. La sfarsitul extrem de lunguluisau discurs, in care a combatut cu o multime de argumente pro-iectul guvernului, Vaida face o paralela intre poezia poetului ungur(J)04 lozsef, intitulata A mokányok=Mocanii", §i parodia inromaneste a acestei poezii, intitulatä A magyarok=Ungarii", ti-cluita ad-hoc de orator, iar dupa unii de fratele sail loan Vaida.Poezia ungureasca aducea grozave injurii poporului roman prin cu-vinte josnice i triviale, lar parodia ei in romaneste se razbuna inaceeasi masura pe poporul maghiar.

Greseala lui Vaida a fost ca strofele din poezia ungureasca le-acitit cu voce tare, pe cand cele din parodia romaneasca foarteincet, incat abia putea fi auzit de stenografi si de presedinte. Maimult Inca: multe strofe din parodia romaneascä nici n'au fost ci-tite de orator, fie chiar incet, i totusi el le-a dat stenografilor,spre a fi repreduse in desbaterile Camerii. La un moment dat, pre-sedintele intervine astfel:

Presedintele: SA ma scuzati, dar ceeace spuneti dv. nu este de locin legatura eu proiectul in discutie si nici nu poate fi ceva interesant,deoarece cititi cu o vooe atilt de laba, incat nimeni nu va aude. Ficeastaeste o pasiune a dv.de a ocupa timpul Camerei, ceace nu va pot permite.VA rog a continua cuviintarea obiectiv. Eu va ascult cu rabdare.

Alex. Vaida: Am terminat Nu cuviintarea, ci poezia 1).A doua zi au aparut in desbaterile publicate in Monitoral Ca-

nzerei" atat poezia ungureasca. a lui Gydrfly, cat si parodia ei porn&neascä, ceeea-ce a provocat o mare surprindere si indignare, fi-id-ca nu fuseserä citite in auzul stenografilor, al presedinteluial deputatilor, cari, fiind sovinisti turbati, ar fi reactionat imediatin mod energic.

In sedinta dela 9 Aprilie, presedintele Camerei a luat cuvantulin contra publicarii in Monitor", spunand urtnatoarele:

Presedintele: Onorata Camera! D. deputat Alex. Vaida a Matt incuvantarea sa de eri mai multe citatiuni. Cu toate continuele observatiiale presedintelui, citatiunile au fost rostite atilt de incet, incat n'au fostauzite tnici de presedinte, nici de d-nii deputati si nici chiar de steno-

1) Vezi Monitoral Camerei maghiare" No. 134 din 8 Morilie 1907.

www.dacoromanica.ro

183

grafi. In desbaterile Camerei din 8 Fiprilie a fost introdusA o poezie,despre care se presupune ca ar fi fost cititA de d. Vaida. RceastA poeziejicneste adAnc prestigiul Parlamentului si onoarea tarii. (Indelungatesi vil aprobari. Se aud strigAte: Trebue dati afarA trAdätorii, agitatoriisi oamenii de nimic).

IndatA ce am citit poezia, am intrebat pe seful stenografilor sa-mispunA in ce mod a ajuns sA fie publicatA acea poezie insultAtoare si 'maiCu seamA dacA au auzit stenografii continutul poeziei in chestie. Sefulstenografilor 'mi-a declarat cA nici unul dintre stenografi n'a auzitnici un cuvAnt.

In consecintA cer Camerei sA aprobe schimbarea procesului verbal alsedintei din ziva de 8 Amine 1907. In al doilea rAnd mi-se impune da-toria ca pentru introducerea in mod atitt de necuviincios a poeziei, Cucare s'a identificat d. deputat Vaida, sA procedAm fatA de d-sa conformregulamentului Camerei. AvAnd deci in vedere cA d. Vaida a citit sauafirmA cA a citit o poezie. care atinge prestigiul Camerei si jicnesteadAnc trecutul i prezentul istoric al poporului maghiar, ca in decursulvorbirei ale a fost chemat la ordine si cA presedintele nu 'i-a retras.cuvAntul, deoarece nu a auzit citatiile injurioase ale d-lui Vaida, in bazaart. 221 din regulament intreb Camera deed aprobA a-1 pedepsi cuamendA protocolarA?

Tot In baza art. 221 din regulament, un deputat are dreptul ca, inaintede a fi judecat, sti se apere. Rog deci pe d. deputbt Vaida (StrigAte:Nu este aici, s'a ascuns, e las!) ca, in conformitate cu dispozitiileregulamentului Camerei, sà-si faca apararea. (Voci: Nu este prezent.a lugit)

Penibila justificare a d-lui Vaida a avut loc in sedinta Camereidela 10 Aprilie in modul urmdtor:

Alex. Vaida: Onorata Camera! Inainte de toate exprim &lance meapArere de dui cA poeziile ,pe care le-am citit aici, au jicnit Camera. VArog SA ma ascultati, caci am dreptul sA mA apar. Doresc sa ma pocAiesc,lar, daca nu merit, niA yeti condatnna.

Eu xm m'am identificat cu aceste poezii, pe care le-am desaprobat sijudecat. In cursul vorbirei mele am si spus-o. CA nu am procedat bine,aceasta amvAzut-o dupd intelesul, care s'a dat procedurei mele, si amrectinoscut-o incA de alaltà searA, cand am luat masuri ca aceste poeziistl nu se publice in ziarele romAnesti. Tocmai pentru aceasta am plecatsi la tipografia Rthaeneum" si am incercat tot ceeace poate un om(ca sA nu aparA poeziile in desbaterile Camerei).

Pap ZoltAn: Nici atunci nu ai fost cavaler, precum nu esti niciAlex. Vaida: Am fAcut tot ceeace ponte face un om. Dela 9-10 ore

noaptea am fost acolo si n'am reusit sA obtin ceeace doriam. Mi-s'arAspuns si natural cd depinde de seful stenografilor.

I) Vezi Monitorul Camerei maghiare", No. 135 din 9 Aprilie 1907.

www.dacoromanica.ro

184

Ugron Gabor: De presedintele Camerei...Alex. Vaiia: ... pe care nu-1 puteam deranja la miezul noptii.Cand eu am citit acele poezii, eram epuizat de puteri. Declar ea nu

mii identific cu cuprinsul lor. Acest gand este departe de mine si a fost51 atunci cand le-am citit. Mai declar ca n'a fast in intentia mea niciatunci, nici alta data, ca sa ofensez poporul maghiar, cu atat mal mult,cu cat eu nici pe indivizi in parte jicnesc. Eu, onorata Camera,n'am volt sa jicnesc poporul maghiar si daca dv. priviti aceasta dreptofensa... (Mare sgomot, strigate: Se bucura ca nu-1 dam afard). VA rogaveti ralaciare numai un minut. Intentia mea a fost bunk dar am gresit siam ofensat, recunosc. Natural, ma voiu supune hotararei onor. Camere.(Strigate: Pleacit Wahl! Trebue palnwit!) 1).

In ziva de 13 Aprilie 1907, comisia de verificare a proce.sului-verbal cu privire la sedinta Camerei dela 8 Aprilie ii depune ra-portul. Deputatul Somogyi Aladdr, raportor, istoriseste faptul cumau fost introduse cele douä poezii pe biuroul stenografilor, spre afi trecute in desbateri ca niste poezii ce ar fi fost citite in Camera,dei declaratiile deputatilor din imediata apropiere a d-lui Vaidasunt categorice in sensul ca n'au auzit citatele in chestiune, ceea-oeconfirma de-altfel i itenografii. Propune ca cele 20 strofe dinurma, pe care d. Vaida le-a introdus in mod incorect, sä fie stersedin desbateri.

Návay Latos, vice-presedintele Camerei, care prezida sedinta,in care au fost citite poeziile, a facut urmatoarea declaratie:

Parerea mea índividuala a fost si este ca d. deputat Vaida a cititunele strofe 1 apoi partea din urma a poeziei. Partea finala a citit-o,cad am auzit cuvantul lancu", care se alit la sfarsit. Se pare insaca d. deputat, cu dela sine putere, a introdus mal tarziu in desbateripoezia intreaga. D. deputat, atunci cand pentru a doua oara 'i-am atrasatentiunea, mi-a raspuns ca a terminut Cu citirea poeziei si 'si-a con-tinuat cuvantarea.

Din partea mea deciar, in fata intrebarii daca aceste poezii au fostcitite in intregime si daca ca atare au fost trecute in procesul-verbal alsedintei, cum ca aceasta s'a putut intampla numai printr'o josnica intro-ducere. Dealtfel este exclus ca aceasta p,oezie (parodia) sa fi fost cititA inintregime si pentru faptul ca nu se poate crede ca in Parlamentul ma-ghiar s'ar gasi un singur om, care s'o fi ascultat pana la :Irma inpace, liniste si Were 2).

In urma acestui scandal, provocat in mod copiläros si cu totul

Vezi Monitorul Camerel maghiare", No. 136 din 10 Flprilie 1907.Vezi Monitorul Camerei magh1are", No. 138 din 13 Aprilie 1907.

www.dacoromanica.ro

185

inutil, temperamentul impulsiv i lasitatea lui Vaida Etu fost supusela o grea incercare. Timp indelungat, el n'a mai'indräznit sa intrein incinta Camerei maghiare si nici sd ja cuvantul.

Numai tarziu de tot, mancAtorul de tigri a inceput sa-si faodaparitia, mai intaiu pe la bufet si apoi incet-incet si in sala dosedinte. Cand mai fäcea cate o interpelare, ea privea numai ches-tiuni marunte i lipsite de importantá, ca sä nu dea prilej la discu-tiuni iritante. Asa odatd vajnicul opozant interpela guvernul pen-tru lipsa de banci la o judecätorie de ocial din Ardeal. Abia inziva de 18 Octombrie 1918, Alex. Vaida a prins iar curaj, darnumai dupd-ce era fapt cunoscut de toata lumea ea Puterile cen-trale au fost infrante i in.susi contele Tisza declarase, in ziva de15 Octombrie, partizani/or säi ca Ungaria a pierdut definitiv ras-boiul. Dupd 3 zile, adicA la 18 Octombrie 1918, glasul lui Vaidas'a inviorat din non i sigur fiind cd de asta-datä nu se expuneanici unui pericol, s'a hotärit sd facä pe marele patriot rorrán"sA cante prohodul scumpei i adoratei sale de pana in ajunul prd-busirii: apostolica dinasiie a Habsburgilor.

Dar despre aceastä chestiune md voiu ocupa pe larg inteunalt capitol.

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL IV.

LAB ORATORIUL" ARCHIDUCELUIFRANCISC FERDINAND

Este stiut de toata lumea cä fostul imperiu austro-ungar era unstat hibrid, un adevärat mozaic, compus din o multime de natiunicentrifugale, cari se sfa5iau intre ele. Atdt natiunile dominante

Nemfii in Austria 5i Maghiarii in Ungaria cat 5i natiuniledominate, erau de fapt nemultumite 5i fie-care Cauta sa-5i scuturejugul.

Cu putin inainte de izbucnirea rasboiului european, Pernerstor-fer, vice-presedinte al Camerii din Viena, ludnd apdrarea Slavilorde sud, acuzati de iredentism, putea sa exclame in aplause ge-ner ale:

Ce li-se reprwazd acestor oameni? Cá vor sá scape de domi-nafiunea austriacù? Bine In fries cá vor! Dar cine nu vrea? V reau

eu ca Maid lumeal"Cam in acela5i timp, L. Hartmann, profesor, om politic 5i istoric

de valoare, publica un studitt, in care demonstra ca Austria mmnud trebue sá existe".

Lumea incepuse intr'adevar sä se convingä cd Austro-Ungaria,creatä pe vremuri printeo necesitate istorica precisa: nevoia unelforte, care sá se impotriveascii Turciei cotropitoare, îi pierdearatiunea de a mai fi din momentul, in care imperiul Semi-luneifiind la pdmânt, nu mai prezinta o primejdie pentru Europa.

Pätrunzdnd aceastd credintd in spirite, era natural ca monarchiaHabsburgilor sä, se resimta in manifestdrile ei interne 5i externe,mai ales in urma sfd5ierilor nationale. Guvernele ei aveau de in-vins greutäti insurmontabile.

Faimosul cancelar, printul C. Metternich, spusese de mult ca,pentru a guverna Austria, singura metodä este sa nu multumesti

www.dacoromanica.ro

187

pe nimeni, Caci altfel fie-care multumit creiaza doua-zeci de ne-multumiti.

Contele Zdrnko Adalbert Sternberg, deputat, care facuse pe vre-muri mult sgomot in Camera vienezk spune urmätoarele intr'un vo-lum al sail, intitulat Im Wechsel der Zeiten" (In schimbarea vre-milor), aparut inainte de rasboiu:

Cererile pentru Inliintarea de instita(iani culturale ale Rutenilor,ale Slavilor de sud, ale Italienilor sunt respinse. Intr'un an anume:in 1910 Celdi au impiedicat, prin obstrugie, intemeerea universitd(iiitaliene. In 1911, Germanii, cari ca an an inainte sus(inuserd aceastalege, acum au Meta ei obstrugie impotrivil-i...

Cererile fiecdrai popor in parte nu sunt respinse de monarh side sjetnicii lui, ci de celelalte popoarc. Si asa, pro gresul cultural sieconomic e fficut ca neputinfa. Dezidera tele cele mai vitale sunt judecatenumai dirt punctul de vedere national. In Ungaria elementele nema-ghiare sunt in chip barbar asuprite, sub raportul cultural si economic.Dad' imparatal ar saviirsi el ceeace se petrece acolo in numele Ube-ralismului, Europa civilizatd Par pane pe aceias treaptd ca Nerone".

HOMO AUSTRIACUS"

Viata este insä teribil de complexä i oferä necorttenit surprize.Cu toate luptele dintre diversele nationalitäti, se facea dela sine oactiune de interpenetratie. Convietuirea nationalitätilor n'a ramasfära urme. Ele se influentau reciproc si se fasonau una dupachipul celeilalte. Cäpätau tot mai multe afinitati sufletesti, care seaccentuau tot mai puternic. Aceastä stare de spirite a creiat cuvremea tipul bunului tutstriac, adica homo austriacus", pe careil descrie astfel scriitorul J. Ankwicz inteun numär din 1910 alrevistei Oesterreichische Rundschau", la care incepuse sä colabo-reze si d-rul Alex. Vaida:

Se vede si astda cum din anzestecul nationalitatilor se cristalizeazdun tip tuistriac. Se observii cii rasele se incruci,seazd: oameni cu nameslave stau in kuntea luptelor nafionale ale Germanilor si viceversa.Se intemeiazd o conceptie comund a lumii si o atitudine comund fatide chestiunile practice ale vigil. Fungionarii slavi isi implinesc mi-siunea cam la jet cu cei germani, iar acestia at total altjel der& func-(ionarii germani din Germania".

Printre acesti buni austriaci" figurau i Romani. Primul afost, incä la 1880, Nicolae Duniba, mare proprietar de mosii in Ro-mania, care insä träia la Viena, era membru in Senatulprieten al impäratului Francisc losif I, mare sprijinitor al artelor

www.dacoromanica.ro

188

vieneze, aruncand din cand in cand, din veniturile imenselor saledomenii de pe teritoriul statului roman, cate o firimitura i socie-tatii Romania fund" a studentilor roman', cari isi faceau studiileIn capitala Austriei.

Al douilea Roman, care a devenit bun austriac" (homo austria-cus), a fost dr-ul Alex. Vaida, marele patriot de azi" al Romä-niei Mari.

CUM A AJUNS ALEX. VAIDA HOMO AUSTRIACUS" ?

Archiducele Francisc Ferdinand, ajungand in 1896 mostenitor altronului, 'si-a dat repede seama ca chipul cum conducea batrariulitnparat Francisc losif rinteresele imperiului, vor duce fatal inpräpastie. El avea de gaud cd, la inscaunarea sa pe tronul Habs-burgilor, sa faca tabula rasa din intreg sistemul de guvernare a un-chiului sau.

In vederea acestui moment, pe care il astepta intr'una, dar numai sosea, caci imparatul era sanatos tun si nu vrea sä auda demoarte, archiducele Francisc Ferdinand 'si-a format incetul Cu in-cetul un cerc de oameni devotati, cari formau asa numitul labo-ratoriu politic" al aceluia, care spera sa fie intr'o zi imparatulAustro-Ungariei.

Mistuit de anomalia morbida a arivismului, Alex. V aida, care, insedinta Camerei deputatilor din Budapesta dela 5 Februarie 1907,proclamase ritos ca Imptiratul si steagul negru-galben sunt lucrurisfinte pentru poporul roman", era destinat sA faca si el parte dinlaboratoriul politic" al mostenitorului tronului austro-migar. Pri-mirea in laboratoriu" a avut loc tot in luna Februarie 1907, dupäînsäi declaratia lui Vaida dela inceputul unui sensational memoriual sait, cu care cititorul va face cunostintä intr'un alt capitol.Ziva precisa n'o spune, dar pare natural sä fi fost curand dupaproclamarea ca lucruri sfinte a imparatului si steagului negru-galben" in Camera din Budapest'.

CINE ERAU LABORANTII LABORATORIULUI" ?

Lista, pe care o da Vaida in memoriul säti nefiind complectä, oreproduc din voluminoasa lucrare a fostului ministru maghiar deinterne Kristoffy lozsef, intitulata Magyarország Ktilvdriaja. Azösszeomlás u//a. PoWaal emlikek 1890-1926. Budapest, 1927".(Calvarul Ungariei. Drumul prabusirei. Amintiri politice din anii1890-1926).

www.dacoromanica.ro

189

La pagina 452, sub titlul Cine au lost oamenii politici de mere-dore ai lui Francisc Ferdinand"? fostul ministru maghiar scrie:

Referentii laboratoriutui canoscuti de mine personal all fosé:Din par/ea Austriei: contele Ottokar Czernin, baronul L. Chia-

mecky, baronul Felix Oppenheimer, politiciani, dr. Gustav Turba,profesor universitar, dr. Henric Funder ,si Carol Junker,

Din par/ea Ungariei: Krist6f1y Iozsef, dr. Edmund Steinacker(pentru chestiile Germanitor), dr. Alex. Vaida (pentru chestineromdne,sti), dr. lYlilan Hodzsa (pentru chestille slovace), baronalPaul Rauch 4 Ivor Frank (pentru ches/lile croak).

Sincerele raporturi politice din/re contele Zichy Idnos ci nzo$-tenitorul tronului s'au marginit, dupti #iinta mea, numai la infor-m.atiani i consilii verbale. Afarii de ace#ia au mal lost ,51 altii,dela cari archiducele Francisc Ferdinand cerea slat/1H proiecte,in plus o gran/odd de corespondenti i informatori din lode pdrtilemonarchiei. Alo#enitorul tronului acorda o deosebild importan (/1faptalui ca toate nationalitatile din monarchie, ca interesele lor,.54 fie reprezentate Zn acest laboratoriu de maned".

Printre acesti coresponden i informatori figura, din parteaRomänilor, Aurel C. Popovici, autorul scrierei Die VereinigtenStaaten von Oesierreich" (Statele Unite ale Austriei Mari), tipä-ritä la Lipsca in 1906, teoreticianul principiului de federalizare apopoarelor din Austro-Ungaria i intim prieten al lui Vaida.

Din Viena mai faces parte din laboratoriu" i contele ZdenhoAdalbert Sternberg, care, in dorinta de servi stapanul, aexplodat intr'o zi in Camera deputatilor cu cuvinte de soiul ur-mätor:

Cea mai mare prime/die, care poate ameninta un slat, este sa liesondas de batrani. 5tiina moderna a gasit cä exista o patologie abatrdnefil. Omul, care imbdtrdneste, devine incapa(anat ca un add,.Batranul 1$i pierde $1 sim(ul onoarei".

Concluzia se impunea: Imparatul Francisc losif I sä piece §i säcedeze locul nepotului su Francisc Ferdinand. Dar bätränul impä-rat ra iertat, singurul caz in viata lui i chiar in istoria Habsbur-gilor 1).

1) Vezi in itievarul" (din 10 Maki 1930) foiletonul despre Moarteacontelui Sternberg" de Const. Graur, zlarist de talerrt, care a trAit multiani la Viena ca corespondent al Adevarului" 51 cunostea personalpe contele Sternberg.

www.dacoromanica.ro

190

CE SE LUCRA IN LABORATORIUL" ARCHIDUCAL ?

Pe langa puzderia de rapoarte si proiecte ce se redactau in ve-derea perspectivelor viitorului, se Mom in primul rand spionagiuin contra luptatorilor nationalisti, cari gravitau in afara. Si, harDomnului, existau si printre Romani naturi independente, cura-gioase si inspirate de adevarate sentimente romanesti, cari nu voiausa stie de legaturile, pe care izbutise Alex. Vaida sa 'si-le creezecu archiducele Francisc Ferdinand si anturagiul acestuia. Totusi,dupa asigurarile date de laborantul" roman, mostenitorul tronuluinu se prea temea inca de pericolul iredentei romane.

Jata ce ne spune in aceasta privinta baronul Leopold Chlumecky,la pag. 132, din volumul sat], Erzherzog Franz Ferdinands Wir-ken und Wollen" (Activitatea si intentiile archiducelui FranciscFerdinand), apärut la Berlin in 1929:

Mostenitorul tronalui acorda o deosebittz' ate/Wane unei apro-pieri economice a monarchiei ca Romaia. In aceastd privintil'i-s'au su pus diferite proiecte, printre care cel mai cuprinzdlor eraacela al sefului de sectie Riedl. Acesta credea sd poatti afunge lao uniune vanzald", pe care si eu, ca ocazia unei consfiituiri avutela ministerul afacerilor strdine, o gdseam ca o ultimii elapd dedorit, dar nici de cum ca un scop imediat realizabil.

Archiducele credea cd numai singure legit-la/We militare sipolitice nu afungeau. Puterile centrale aliate trebuiau sci gdseascdo bazd economicti comund si reald, cdci nunzai printr'o asemeneaalianfd, irzcheiatti pe aceastli bazd, RomiThia va putea 11 lega/cu total si pentra toldeauna de Austro-Un gana. Fixarea formelorsi a detaliilor potrivite, cu care s'ar pu/ea c/45tiga Bucurestii, fu-sese Idsatil in grija sefului de sectie Riedl.

In ce priveste iredenta romana, archidacele Francisc Ferdinandcredea ca- na trebue privitif Inca* ca un pericol serios, presupundnd,bine inteles, (.11 va reusi in curdnd ca sd asigure Ronzdnilor dinArdeal o deplind indreptlifire si o largii autonomie".

Cum se intrezaresc dela distanta urechile lui Vaida in. toata a-ceasta macabra combinatiune political

Opinia publica romaneasca nu da insa o prea mare importantasfortarilor slugei credincioase a Habsburgilor, precum nici artico-lelor, pe care acesta incepuse sa le scrie iri revista OesterreichischeRundschau", de sub directia baronului L. Chlumecky, ceea-ce se

_

www.dacoromanica.ro

191

explica pe de o parte prin lipsa spiritului critic d'atunci la Romaniidin Ardeal, dar mai ales prin imposibilitatea de a combate inpublic declaratiunile de dragoste, pe care in mod periodic le faceaAlex. V aida fata de Habsburgi. Daca cine-va ar fi indraznit totusisa desaprobe ploconelile i ipochimenele acestuia, lipsite de dem-nitate, s'ar fi gäsit totdeauna un prieten binevoitor, care sa-1tragil la o parte, sa-i $opteasca Cava la ureche $i desarmeze cualuzii reverentioase la adresa augustului personagiu, care abiaageapta sä urce tronul, pentru-ca sä-$i reverse mila sa i asupraobiditului popor roman.

Rceasta a fost de altfel una din cauzele nemarturisite ale desa-cordului dintre conducerea jiartidului national $i d. Octavian Goga,care nu se impaca cu exagerarea $i exaltarea politicei dinastice. Cathaz nu trezeau in randurile Romanilor oteliti glumele, care biciuiauinftuctuoasele milogeli vaid-iste de pe pragul palatului Bel-vedere! 1).

BARONUL CHLUMECKY PRECIZEAZA ADEVARATELE INTENTII ALEARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND

In ce privege activitatea din laboratoriur archiducal, baronulChlutnecky spune ca intentia archiducelui Francisc Ferdinand eraca, pentru Ungaria, sa se realizeze o reforma electoral& care saintareasca nationalitatile, sa le asigure atatea drepturi culturalenationale, incat Ungurii sä poata mentine suprematia decknumai cu ajutorul coroanei2).

El mai credea irisa ca ar fi foarte primejdios sa se joace de peacum cea mai bunä carta a viitorului, adica introducerea votuluiuniversal. Aceasta mäsurä trebuia neaparat rezervatä pentru ceasulurcatii lui pe tron 3).

Mostenitorului tronului austro-ungar nu 'i-a fost insa dat sä do-vedeasca lumii ca, cu toatä natura sa de stapan necontestat, saupoate tocmai din aceastä cauza, avea o adanca intelegere fata depostulatele Romanilor, Croatilor, Germanilor i Slovacilor din Un-

Vezi in Tara Noastra", No. 42 din 1928, articolul Un procesistoric", de dr. Silvia Dragomir.

Vezi Erzherzog Franz Ferdinands Wirken und Wollen" (Fictivi-tatea si intenfitle archiducelui Francisc Ferdinand), de Leopold vonChlumecky, pag. 234. Berlin, 1929.

Idem, pag. 235.

www.dacoromanica.ro

192

gana. Cu toate acestea, el era dispus sa acorde respectul cuvenitlegitimei demnitati nationale a Maghiarilor1).

Numai naivul arivist Alex. Vaida credea altfel si anume CA au-gustul säu stapan va sacrifica pe Unguri de dragul Romanilor si almustatilor sale rasucite i spilcuite dupa moda ungureascA. El aveaalt crez, de care ma voiu ocupa mai pe larg in altä parte a lutcrarii de fatA.

Este interesant de a constata ca baronul L. Chlumecky nu pome-neste de loc, in cartea sa, numele lui Alex. V aida §i invalue inteunsuveran dispret intreaga activitate a acestuia, dei era un asiduucolaborator la revista sa Oesierreichische Rundschau".

Motivul? Mister nepatruns, pe care singar Herostratul Va/daare datoria sA-1 lAmureasca.

RAPORTURILE DE PRIETENIE DINTRE ARCHIDUCELE FFtANCISCFERDINAND *I REGELE CAROL AL RONCANIEI. REZULTATELE VIZITEE

DELA SINAIA DIN VARA ANULUI 1909. PLANURI I DESILUZII

0 sincera g intima prietenie il lega pe archiducele Francisc Fer-dinand de regele Carol I al Romaniei. Prin indrumarea unor ra-porturi de prieteneascA vecinatate cu Romania, archiducele nAdaj-dula s'A obtina un ajutor eficace in toate chestiile litigioase dinBalcani, cari priveau Europa centrala si mai ales Austro-Ungaria.

In urmarirea acestui scop, archiducele Francisc Ferdinand a pig-vit din primul moment cu °chi buni initiativa reginei Elisabela aRomaniei cu privire la casatoria printesei Elisabeta, fiica prind-pelui mostenitor FerdSnand, mai tarziu rege al RomAniei, cu archi-ducele Carol, care a devenit in Decembrie 1916 imparat al Austro-Ungariei. Acest proiect a luat forme mal concrete, cu prilejul

facuta Curtii regale a RomAniei, la Sinaia, in Iulie 1909, decatre archiducele Francisc Ferdinand §i sotia sa ducesa Sofia deHohenberg. AceastA vizitä la o curte regala insemna, pentru ducesaHohenberg, o recunoas-tere a rangului ei, atat de discutat de cama-rila Curtii imperiale din Viena, iar pentru archiduce zilele petre-cute la Sinaia, dupa insAsi propria sa marturisire, formau cele matfrumoase aminliri ale vigil sale".

Nu este desigur fara interes de a mentiona faptul ca orga-nizatorul primirei calduroase, de care au avut parte archiducele

1) Idem, pag. 243.

www.dacoromanica.ro

193

Francisc Ferdinand §i sotia sa din partea Romänilor ardeleni prindiferitele gad din Ardeal, a fost insusi Alex. Vaida, care faceaparte deja de 2 ani din laboratoriul" mostenitorului tronuluiaustro-ungar, si cd arangiatorul receptiei entuziaste dela Sinaiadin partea Românilor ardeleni, stabiliti in vechiul regat, 'era AurelC. Popovici, teoreticianul laboratoriultii".

Dacà vizita dela Sinaia intdrise in mod extraordinar relatiunilepersonale dintre archiducele Francisc Ferdinand, regele Carol I ifamilia sa, putem spune Ca si rezultatele ei politice au fost destulde remarcabile, cdci primul ministru d'atunci, Ion I. C. Briitianupi cu el majoritatea bärbatilor politici din tarä au fost castigati a-

tunci pentru o apropiere mai intimd a RomAniei de monarchia.austro-ungarä.

Nu mai lipsea dec.:it un pas pad la incheerea unei conventii mi-litare intre aceste doud täri. Archiducele Francisc Ferdinand fäceatot posibilul ca sd consolideze pentru multd vreme relatiunile stabi-lite de el.

Din fericire, lipsa de sinceritate si de orizont a politicei externea Austro-Ungariei a transformat repede Romdnia din prietend in-tr'un dusman de temut.

Cäsätoria printesei Elisabeta a Romdniei, actuala regind a Gre-dei, Cu archiducele Carol, nenorocitul impärat al monarchiei vecine,nu s'a putut realiza, spre marea nenorocire a Austro-Ungariei",.precum recunoaste secretarul civil al archiducelui Francisc Ferdi-nand, cu numele Paul Nikitsch-Boulles 1). Proiectul cdsätoriei ackut din cauza anturagiului imbdcsit de catolicism al impäratuluiFrancisc losif I. Frumoasa printesd Elisabeta avea cusurul ca eraortodoxä.

RASBOIUL BALCAN/C SI INCORDAREA RELATIUN1LOR D1NTREROMANIA SI AUSTRO-UNGARIA

Motivul politic al incorddrii raporturilor dintre Romänia siAustro-Ungaria a fost atitudinea nelealä a monarchiei austro-ungare in chestia ba/canicd. Intr'adevdr, in primdvara anului 1912,.cänd statele balcanioe isi manifestau dorinta sa atace Turcia, re-

1) Vez! volumul Vor dent Sturm. Erinerrungen an Erzherzog Thaw-tolger Franz Ferdinand, von seinem Privat-Seereliir Paul Nileitsch-Bou:les", pag. 129 5i 132. Berlin 1925.

J. Rusu Abrudeanu la.

www.dacoromanica.ro

194

gele Carol I a adresat archiducelui Francisc Ferdinand o lungá siamanuntita scrisoare, prin care 11 informa cu privire la demersuldiplomatic al guvernului roman pe langa ministerul de externeaustro-ungar i II atragea atentiunea asupra primejdiei iminente aunui rasboiu in Balcani, dand sfatul ca sa nu-se permita in nici uncaz släbirea Turciei europene.

Rrchiducele Francisc Ferdinand, convins de puterea argumente-lor regelui Carol I, a pledat cu toata cäldura pentru acoeptareapropunerei Romaniei, care fusese intre timp comunicatä i guvernu-lui german. La Berlin se credea insa ca Romania vede lucrurileprea in negru, ceea-ce s'a si comunicat de catre ministerul de ex-terne austro-ungar la Bucaresti. Rstfel propunerea regelui Caroln'a fost tinuta in seamä.

Printr'o a doua scrisoare, suveranul Romaniei insista din nou siprevenea pe archiducele Francisc Ferdinand, ca sa nu se tase in-fluentat de un optimism bazat pe necunoasterea situatiei reale dinBalcani. Roest al doika demers al regelui Carol a fost deasemeneacomunicat la Berlin, dar tot cu acelasi rezultat negativ.

Rstfel archiducelui Francisc Ferdinand nu 'i-a fost dat, spremarea lui durere, sa impiedice dirnpreuna cu amicul säu parintesc",regele Carol I, izbucnirea incendiului in Balcani i sà evite primulräsboiti bakanic, care a fost apoi preludiul räsboiului mondial.

Dupa victoria statelor balcanice aliate, guvernul roman, intre-band la Viena i la Berlin cum se imagineazä acolo mentinereastatului-quo in Balcani, a primit un räspuns evasiv.

In fata acestor triste experiente, atmosfera din Romania nu maiputea fi austrofilä. Insisi Ion I. C. Brätianit, Take lonesca, N. Fi-lipescu etc., cari mai inainte erau partizanii unei aproprieri catmai stranse intre Romania i Austro-Ungaria, au fost nevoiti sätreaca in tabara adversarilor monarchiei vecine, ca sa nu piarzaincrederea poporului roman, crud deceptionat.

Ruptura a devenit definitiva la incheerea pacii dintre statele a-liate si Turcia, cänd Romania, care se bazase pe cuvantul Rustro-Ungariei si nu intervenise in rásboiu, nu obtinuse nid un avantagiuteritorial. Printr'o noua scrisoare, plina de amaraciune, regele Ca-rol I demonstra archiducelui Francisc Ferdinand cat de deprimatse simte in urma acestei calcad a cuvantului dat de aliatil sai ger-mani, and sa se inteleaga ca el este inainte de toate regele Ro-pallor". Ca atare, are sfanta datorie sa compenseze printr'o fapta

www.dacoromanica.ro

195

Inotarita consecintele ewcului suferit din cauza Austro-UngarieiGermaniei. In aceasta situntle, spunea el, n'are alta alternativadecat sau sa .abdice sau sa salveze, pentru Ora, ceea-ce se maiputea .salva Cu forta armata.

Consecinta acestei atitudini a regelui Carol I a fost cel d'aldoilea rasboiu balcanic, cu participarea Romaniei, urmat de paceadela Bricure4i din 10 August 1913.

Singurii Romani, cari n'au stiut sa culeaga si sa inteleaga ceea-cear fi fost natural si logic din toate aceste importante evenimente,au fost Alex. Vaida i Iuliu Ma,ziu, cari au crezut en, cu aportul lorintelectual si al canonicilor dela Blaj, vor putea astupa marea pra-paste ce se deschisese, in 1913, intre interesele Romaniei si celeale Austro-Ungariei, penrtru-ca, in 1914, deodata Cu izbucnirea ras-boiului european, sa ceara ca armata vechiului regat sa porneasca,cu draga mima, la rasboiu cot la cot cu honvezii maghiari: pentrusalvaren primexluitului mozaic austro-ungar si a sfintei: i apo-stolimi dmastii a Habsburgilor, protectoarea catolicisnmlui!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

CATEVA DOVEZI DESPRE POLITICA SLUGARNICA*I ANTI-NATIONALA A LUI ALEX. VAIDA CUINCEPERE DIN ANUL 1913 1 PANA IN PRAGUL

IZBUCNIRII RASBOIULUI EUROPEAN

La cloud saptamani dupa serbarile incoronarii marelui regeFerdinand I si a reginei Maria, care au avut loc la Alba Julia inziva de 15 Octombrie 1922 si dela care, cum se stie, partidul na-tional-roman a stralucit prin abtinerea lui demonstrativa, spre a nuintuneca participarea sa la incoronarea regelui Ungariei Carol IV(din 30 Decembrie 1916), am ramas inmärmurit de cinismul, cucare ziarul Patria" din Cluj, organul acreditat al acestui partid,scria in No. 236 din 31 Octombrie 1922 urmatoarele ränduri pal-muitoare ale adevärului istoric:

Partidul national-român a fost un factor decisiv Indeterminarea atitudinei României In momentul declar5riimarelui räsboiu mondial, lar InfAptuirea României-Maride azi se datorete In rândul Intaiu atitudinei de intran-sigentà nationalà a acestui partid".

Fiecare cuvant din cele de mai sus constitue o indrazneata fal-sificare a adevärului istoric si penfru-ca lumea romaneasca sanu mai poata fi inclusa in eroare de catre niste politiciani farä pu-'doare, las sa urmeze, Cu puterea lor de convingere, toate dovezilesdrobitoare Cu privire la politica nefasta dusa de partidul nationaldin Ardeal in tot cursul marelui räsboiu, sub impulsul spiritului räual lui Alex. Vaida, autorul moral si material al majoritätii petelorrusinoase din paginile pline de glorie ale rasboiului nostru de in-tregire nationala.

In primul rand voiu lämuri cum contactul frecuent al acestui He-rostra cu laborantii" archiducelui Francisc Ferdinand 'i-a per-

www.dacoromanica.ro

197

-vertit inteatata sufletul i intreaga-i mentalitate, incat el hotärisesä rupä Inca din 1907 cu politica vechilor conducatori ai partiduluinational, cari, dei inclinaserd si ei spre meleagurile imparAtesti,totusi aceastä lealitate traditionalä era numai o tacticO momentanA,o metod5 de lupta, iar nu scopul final al politicei, pe care trebuias'o urmeze RomAnn din Ardeal..

Mistuit de anomalia arivismului, Alex. Vaida 'si-a facut un ade-varat crez din servilismul säu fatd de Habsburgi, preferindstuji mai intAiu stäpanul si abandonând interesele superioare alepropriului s'Au neam.

PRIMA SPOVEDANIE A LUI VAIDA DIN REVISTA OESTERREICHISCHERUNDSCHAU"

CAA de mult se identifica acest arivist cu ideologia austro-habs-burgick o dovedeste un articol scris de dansul si publicat, la 1ranuarie 1913, in aristocratica revistä Oeslerreichische Rund-schau", articol, pe care il incepe sententios cu fraza:

Mentinerea i Intärirea monarchiei habsburgice con-stituie pentru toate popoarele ei o conditie de existentà,ba chiar unica lor de conditie de existentr.

Acesta era de mult crezul politic al lui Vaida, hind-0 spunea curonvingere cä monarchia habsburgicd are Inca* de rezolvat marlistorice probleme".

In ce priveste noua orientare politicä a laboratoriului" fatä depolitica exterriä, pe care ar fi voit s'o impund Romäniei, omul deincredere al Habsburgilor da, in acelasi articol din sus numita re-vistO vieneza, urmätoarea leche i argumentatie:

Se sopteste, cil Rusia prepard o mare lovitard. E vorba ca Basarabiasd fie restituito Romfiniel. In acest caz s'ar naste asa se argumente. aza

o at& de puternicd miscare populard ruso/Ud Mire Romdnii dinRegal, ca si mire Romanii din monarhia noastrd, lncdt Rusia, 2mpreundea Romdnia, ar putea pdsi la fdriimitarea Austro-Ungariel si imperialdaco-romdn plind la Tisa le-ar cadea deodald in brafe Romdnilor. Ode&de absurde sunt premisele acestei fantasma gorii tesute 2ntr'o haM debere, care vor fi rdsdrit in ca pelele agenfilor panrusi pentru a servlde momeald pentru gdgdurii politice,ste imbecili, vom cumpdni totusiconsecinIele, care se vor produce pentru o Daco-Romdnie ndscutll inchipul acesta prin felonte si 11-Mare. O asemenea Romdnie, lipsitd deputerea Germaniei si Austro-Ungariei, care paralizeazd pe Rusi, ar II

pur ,si simplu, and I-ar pMcea panrusismului, Impreund ca

www.dacoromanica.ro

198

aliajii ei pitici, Unguri, Sdrbo-Croa(i, Cehi, Germani, etc. Acceptareerunid asem enea dar danuic, dela Rusi, ar echivala pentru orisicare dinpopoarele acestei monarhii cu trddarea viitorului ca un asasinatna(ional pentru genera(iile sale urmatoare".

Rita in trista si adevarata lui lumina pe homo austriacus":Alex. Vaida! Cine va citi aceste randuri, asternute pe hartie intr'unmoment de inconstienta i slabiciune habsburgica de catre omul,care, cu toate acestea, a ajuns prim-ministru al Romaniei Mari, vaintelege deabinelea ca Alex. V aida servea o cauzä straina de intere-sele neamului romanesc i ca dinasticismul sau habsburgic nu erao tactica de oportunism momentan, ci o convingere nenorocita, care'i-a covarsit i pervertit sufletul.

Rasboiul balcanic, care s'a inceput in toamna anului 1912 si s'aterminat prin pacea dela Bucure$ti (10 _August 1913), a lasat, cumera firesc, urme adanci intre nationalitatile monarchiei habsburgice,si mai ales printre fratii din Ardeal, cari, dupa-ce au väzut pra-busirea imperiului turcesc, incepusera a nadajdui ca in curänd vabate si ceasul liberarit lor.

Cu ochii du$i In dephrtarea zsdrilor scrie distinsul profesordr. Silviu Dragomir 1) neanud roman' esc din Ardeal $i Banatdescifra In kicere nouile impulsuri tolii simfeam vif oral scampce ni-se furia in tainele inimei. Pare-cd vlid cum se in$irue Inlanfol vremii, ca ni$te verigi trainice, eveniment ele memorabiledin acel an, care au contural pe orizontul politicei romline$ti lingnoui $i pline de lumina'. Interven(ia Rotnizisziei in relsboial balcanic,trecerea mar$ul spre Sofia, conferinfa de pace dela Bucu-resti, marcau pentru noi mareful pretudiu al desrobirei".

Dupa pretentia indrazneata a Austro-Ungariei de a revizui tra-tatul de pace dela Bucure$ti i dupa vizita Tarului Nicolae II alRusiei la Constan fa, era limpede ca o schimbare de o covarsitoareirnportantä se opera in politica externa a Romaniei.

ALEX. VAIDA PLED:4ND PENTRU AUSTRIA-MARE

Toata lumea serioasa simtea i vedea ceea-ce se petrecea, numaiAlex. Vaida nu observa nimic i, orbit de visul unei Austrii Mari,staruia Inca in funesta si inconstienta sa aberatiune.

/) Vezi in Tara Noastra", (No. 43 din 1928) articolul: Un proces.istoric de dr. Silvia Dragomir.

www.dacoromanica.ro

1) Vezi, idem,

199

La 1 Octombrie 1913 el scria al doilea artieol in Oesterrei-chischc Rundschau" subt un titlu foarte sugestiv: Jos Austria per-fide. Aceasta devenise o lozinca a timpului si un intreg crez po-litic se rezuma lapidar in strigätul repetat cu frenezie in toate un-ghiurile pamantului romanesc. Refrenul lui patrunse panä la por-tile Burgului si Alex. Vaida se insArcina a talmäci intelesul ade-varat al resentimentului, ce se manifestase in contra Austriei cuprilejul mobilizärii armatei romane din vara anului 1913. Fireste,intreaga sa conceptie politicd ameninta sä fie daramatd si visuriletesute in laboratoriul" lili Francisc Ferdinand se risipeau actunca fumul la bätaia vdntului, daca Al. Vaida nu izbutea sa dea to-varasilor o explicatie ingenioasa pentru schimbarea ce s'a produsla Bucuresti.

Astfel a ajuns d-sa sä expliee lumii ca, in Romania, se strigd,ce-i drept: los Austria perfide, dar ca multimea simte si inte-lege, propriu zis, numai Jos Ungaria". Inteo lungä expunere zu-graveste o icoand veridica a tuturor persecutiilor, la care a fostexpus, in cei din urma ani, poporul romänesc din Ardeal. Chiar siatitudinea neprietenoasa a contelui Berchtold fatä de campania, dinBulgaria si fatä de succesele RomAniei la tratatul din Bucuresti,Al. Vaida o atribuie exclusiv influentei unguresti. Deci, Austria nue vinovatd de nimic si dad totusi se ridica tot mai des glasuri deprotestare impotriva imperiului austro-ungar, ele vizeazä numai po-litico de asuprire a statului ungar.

Cine citeste cu atentiune acest articol al lui Al. Vaida observä,fdra greutate, cd nu e scris pentru a vesteji metodele de guvernareale contelui Tisza, ci mai vartos pentru a debita din nou teoriaAustriei-Mari si pentru a strecura o temenea prea-supusa arhidu-eelui Francisc-Ferdinand. Inteadevär, din concluzia, pe care opune, reiese dar aceastä constatare 1).

Am aval ocazie odald, scrie Vaida, sd vorbesc ca un bdrbal de stataustriac dintr'o funcfie inaltd., Cea dintdiu intrebare, ce mi-a pus-o, alost: E adevdrat cd Romanii sunt iredenfisti?"

Excelenia Sa nu cunostea incd temeinic pe Maghiari, iar pe Romdniauntai dap?, descrierile tendenfloase unguresti. Am invocat imprejurarea,a In istoria Romdnilor de sub stdpánirea Habsburgilor nu existd nicio trdddre. Dimpotrivd, noi ne putem lituda cu astfel de fa pie eroice alecredin(ei cdtre imparat, care, fdrlt ntodestie, 2ntrec pe Andreas Hoffer

www.dacoromanica.ro

200

$1 pe bravii sdi Tirolezi. Am adus $1 pilde. O mi,scare iredentistii s'arpatea imagina numai, daca ar propaga-o In Romdnia un mIlnunchiu deoameni serio$i. Dar cazul acesta n'a fost nu' va fi niciodatil. IntruclitPrive$te pe conducdtorii Romiini!or din Ardeal, noi putem ,si trebuiesprijinim numai po:itica aceea, care fine seamd de interesele intreguluiromdnism $i nu pune in joc soarta viitoare a poporului romdnesc con-siderat in intregimea sa. Fdra de o Austro-Un garle pilad de pu/ere $1tare, Romiinismul de dincolo $i de dincoace va deveni o pradd uparaa imperiului rusesc, stdpcin peste Europa. Cdci o unire de stat a Romd-nilor din Ungaria ca frafit lor din Regat presupune mal intdiu o vic-forje nelimitatd a Rusiei. Fald de o Romcinie Mare, care ar trdi din mitaRusiei, cal timp aceasta va vrea, noi prelertim un regat liber al Romd-niel ,si pe Romdnii liberi de sub staptinirea Habsburgilor, facdnd ab -stracfie de toate vechile tradifil dinastice, cari sunt addnc inrdddcinatein su/letal poporului riostra".

Romdnii din Ardcal sunt pdtrunsi de convingerea,.cd nu prin slif-birea monarhiei, ci numai contribuind, dupd puteri, la consolidarea $1intdrirea imperiului habsburgic, pot garanta existen (a propriului lorneam dincoace $i dincolo de Carpafi.

J'orla elementard, cure reziiiii in voinfa de a exista a acestui imperiuvechiu ,si onorabil, va produce in chip necesar acea puternicd indivi-dualitate, care, mai presas de considerafil nafionale $i de clasd, destrdmte interese de partid $i de dogme de drept public, va gitsi calca,ca privirea clara hi zarea depdrtatd, pentra a inchiega intr'o unitate destat, cu pumnul de fiar, bate nafiunile Habsburgilor, acorddrdu-le li-bertate nafionald. Noi, Romdnii, credetn cd ne surdde acest viitor. Trebuiesd o credem aceasta, cdci a ne indol, ar insemna sd desperdm pentruviitorul monarhioi habsburgice $i pentru viitorul propriului nostru neam.Tocmai de aceea, deviza noastrd este nu Jos Austria pedida", ci Au-stria renasceat".

lata cum otravea Alex. Va/da sufletele Romanilor din FLrdealcum subordona e/ interesele neamului sàu politicei habsburgice aarchiducelui Francisc Ferdinand, dela al carui pumn de fer Weptaobtinerea drepturilor nationale pe seama Romanilor I

ALEX. VAIDA, BOTEZAT TOTCJI IREDENTIST ROMAN" 1

Este interesant de remarcat irisa cum scriu Ungurii istoria vre-milor apropiate. Scriitorul ungur, sociologul Oscar Idszi, om mo-derat, dar prieten cu V aida, II face acestuia cinstea nemeritatit dea-1 pune printre ired-nti$lii" romani.

Inteo carte a sa, aparuta, in Septembrie 1929, la Chicagointitulatä The Dissolution of the Habsburg Monarchy", OscarIdszi scrie la pag. 400 urmätoarele:

www.dacoromanica.ro

201

Pufin inainte de declararea rdsboiului mondial, simptomele, care2ndicau necesitatea unei solufiondri urgente a iredentei romdne, deveneaumai numeroase. Un deputat roman din Parlamentul llagar, Alex. Vaida,unul dintre conduc4torii cei mai influenfi ai Romanilor din Ardeal, scriaIn 1913,1n numdrul din Octombre al revistei Oesterreichische Rundschau,organul cercurilor conduatoare din Viena, o acuzare inflacdratd incontra politicei soviniste unguresti, reclamand archiducelui Francisc Fer-dinand sa traducd in fapt pacificarea Mongoliei euro pene". In violen tulsdu articol, conducdtorul romein denunfa in anulnunt intreaga politicdde maghiarizare artificialit".

Auzi! Sluga devotat:a a archiducelui Francisc Ferdinand, austro-filul Alex. Vaida, botezat iredentist roman"! Mare lucru este siprietenia, mai ales cand dovada ei vine dela Chicago i este re-compensata de catre iredentistul roman", ajuns ministru de in-terne al Romaniei Mari, in dolari cumparati cu lei oftioosi dinfondurile secrete ale ordinei publice!

UN RASPUNS AL D-LUI PROF. N. IORGA

Constiinta nationala n'a läsat fait raspuns frazeologia goala adinasticismului traditional". D. profesor N. lorga, inteo intrunirepublica, n'a intarziat sa dea delicuentului Vaida urmatoarea lectieadmirabilii de patriotism si nationalism:

Am res pins totdeauna aceastd teorie. Sunt convins cd in Austria este.un sin gur lucru viu, fiindcd e national: Maghiarii. Ce e nenafional, nupoate fi viu. Dar, in nenafionalismul sdu birocra tic, se pricepe totusi laLeva, la intriga savantii pentru a distruge nafiile. 5i aceasta e politica.austriacd de azi. Cea de nufine, dacd va fi cum o a,steptafi, va fi 1789 alAustriei. Cäci statele bolnave lac reforme pentru a nu peri si pier

_prin reformele ce Mc...Noi nu lubim Austria. Cu cdteva zile inainte de a se fi strigat Jos

Austria perfida", se striga Jos Austria", in cel mai austriac sens alcuvdntului, vd asigur, la o adunare din sala Dacia", si eu am rdspuns:Nu a,sa: sus Romania". Nu iubint Austria, fiindcd n'avem ce face cuansa si flincia ea se incurcd de noi.

Al doilea, eu cred, cä politica d-voastra, sprijinitd pe Viena de miiine,care nu poate (mea seanzd de noi decdt dupd puterea noastrd, vä impie-deed de a cultiva aceastd putere si rdpeste neamului increderea fdaitoarede minuni in el insusi. Drepturite se cuceresc, nu se cersesc la nici oCurte de apel vienezd".

Evenimentele ce s'au precipitat in scutä vreme dupa aparitiafahnosului articol al lui Alex. Vaida din Oesterreichische Rand-

www.dacoromanica.ro

202

schaa" au desmintit categoric toate prevederile sale, iar moarteanapraznica a archiduce/ui Francisc Ferdinand la Serajewo (28 lu-nie 1914) ar fi trebuit sä-1 desmeticeasca complect si sa-1 deter-mine ca, macar in ceasul din urniti, sa abandoneze eárarile gresite,pe care biltatorea si care duceau spre alte culmi decal ale neamuluisau.

Dar umila sluga a Habsburgilor nu s'a convertit nici atunci, cis'a obstinat a perzista si mai departe, dimpreuna cu intreg comi-tetul partidului national romín, in serviciul Habsburgilor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

ATITUDINEA CONDAMNABILA A LUI ALEX. VAIDAA ALTOR FRUNTAI AI PARTIDULUI NATIONALIN CLIPA I DUPÀ IZBUCNIREA RASBOIULUI

EUROPEAN

Poporul romdnesc din Ardeal, in momentele tragice ale mobiliza-Tii armatei austro-ungare, astepta, cu respiratia intretäiatd, hotä-rirea Romaniei. Deciziunea consiliului de coroand, tinut la Sinaia(3 August 1914, stil nou), sub presidentia regelui Carol I, eradestul de elocuentä. Proclamarea expectativei armate, deci faptulca armata romand nu pornea sä lupte alaturi de Austro-Ungaria,insemna pentru ori-ce minte luminatd ca Romänia rezerva po-sibilitatea de a interveni, la limp potrivit, pentru realizarea idea-lului sdu national. Conducerea partidului national n'a inteles rpa-retia acestei clipe. Din ziva de 2 August 1914 data declardriirdsboiului partidul national-romdn si-a suspendat, in semn dedoliu", ori-ce activitate politick spre a nu da prilej de bdnueliguvernului unguresc i Curtii impáratesti cà prin actiunea sa, inImprejurdri atät de grele, ar urmdri scopuri dusmdnoase integri-tätii monarchiei austro-ungare.

Pe ednd Cehii se agitau la Praga g in toatd Boemia, fäcdnd opoliticd constientä i demnä, din care transpirau anumite preciseinterese nationale i separatiste, cu toatä primejdia temnitelor g acondamnarilor la moarte, de care au avut mai tdrziu parte bär-bati patrioti ca Tusar, Reznicek, Kramarz, Klolac etc., in Ardea-lul marilor patrioti" luliu Maniu, Alex. Vaida, dr. .Stelan C. Popetc. se practica politica ucigätoare de särut mána" si a beatitudi-nei eäminului. Particularismul de peste munti, care exista in su-flete ca o zestre tristä a veacurilor de umilintd, a fost pus in va-loare i transformat in dognid politicd de cdtre partidul national,

www.dacoromanica.ro

204

care si-a suspendat ori-ce activitate politica intr'un moment caqui°mai mult decat ori-cand se simtea nevoia unei resurectiuni sufletestisi nationale.

Ziarul Romátud" din Arad, organul principal al partidului,proclama, in No. 167 din 12 August 1914, urmatoarea atitudine po-litica:

Multumita lui D-zeu, politica partidgui national ln vremuriledin arma s'a cristalizat $i toge eruznciatiunile /acule de comiletzilsu au fost demne $i au stárnit chiar admiratia prolivnicilor no-$tri. Sa nu pierdem aceasta din vedere, mai ales alud facem decía-ratiuni politice.

Puterea politicei noastre daieaza de alunci de azul am observa"ca stricteta principiul de a nu ne amesteca in afacerile altor stale,ci ne-am mdrginit la sanarea nAcazurilor noastre, care designereclama desliz' de multe pulen i concentrate.

Ar fi de dorit nuzi departe ca acei bdrbati ai no$tri, cari sim-.tesc un imbold irezistibil de a lace declaratiuni $i enanciatiuntpolitice, sti binevolasca a spune a acesteia sunt pdrerile lor per-sonale, pentru-ca comitetul partidului national-roma nepulandu-seintruni, nu se poi face enunciatiuni politice In numele poporuluiroma".

INTERVIEW-UL LUI ALEX. VAIDA DIN .,ADEVARUL"

Cu cuvintele de mai sus räspundea ziarul Romanzil" intervie-wului nesocotit dat de Alex. Vaida unui redactor al cunoscutuluiziar bucurestean Adevdrul" si publicat in numarul acestuia dinziva de 7 August st. nou (25 Iulie st. v.) 1914. Servitorul Habs-burgilor, dei cunostea dispozitia de mai sus a partidului sau,avea lusa mancarime de limbä, caci el tinca sa vesteascd ltuniiad partidul national romiuz a agita loldeauna in popor pentramonarchie $i Tripla aliaga', ca cearta in/re Maghiari $i Ronzal sereduce la o simpla cearta casnica de familie $i a daca Ardelenii,ca jumdtate din Románime, lupia pentru nzonarchie, nu este admisca regatul román sd ramand indiferent sau chiar sa la armele ala-turi de Rusia, impotriva monarchiei, adica $i impotriva Romdnilorardeleni"." lata in intregime textul interview-ului lui Vaida, prin care in-cerca sä abata politica Romäniei din vagasul adeväratelor aspira-tiuni nationale:

www.dacoromanica.ro

205

Ce atitudine iau Romanii din Ungaria fata de mobilizare, aIntrebat scolaboratorul nostra?

Romanii riPn Ungaria a rüspuns d. Vaida au alergatca entuziasm sub steaguri, ceea ce constitue o dovadd streilucitädespre credinta dinastica i dragostea de p. airie a poporului ronula$1 generatia de azi mengue sus traditiile strtibunilor in ceasurilede grea campana .

,;Dar oare luptele politice de pana acum cu Maghiarii nu influen-teaza asupra atitudinei Romanilor?

Deputatii, cari reprezinta in parlamentul ungar programapartidului national roma printre cari md mimar $i ea auluat fatä de gavera o atitudine izo/dril opozitionista; dar dragosteade patrie $i credinta neclintita catre monarhia habsburgicli, par-tidul a cultivat-o ca vorba $1 'apta; el a agitat totdeauna Inpopor pentru monartae §i Tripla aliantä i a Piral propa-ganda pentru alipirea Ronainiei de Tripla aliantiL

Dacil poporul nostru raspunde ca entuziasm chetnarii MalestatiiSale, acesta e de sigur $i nteritul activiicitii patrio/ice a parlidulainational roman. Vrajba din/re noi $i Maghiari trebue sä incetezepana cand nutltumilii jertfelor credincio$i ai monarhiel $1cooperdrei fratesti la lupia, dumanii comuni vor fi Invin5iviitorul nostru al tuturora va 11 asigurat. Fati cu primejdia dinafard, toate nationaliaitile trebue sä fie unite in dragostea pentrztDinas/le $1 Patrie. Poporal ronzanesc $1 conductitord sdi t$1 dauperfect semita de printefdia, de cure ar fi amenintala tia nuntai in-treagd Romania, ci $i cultura europea/id din par/ea anei Rusiiinvingtitoare. Vasali ai Rusiei rus vrem sti fun. Fatti ca aceastd pri-me/die, chestiunea antagonismului politic $i national *Mire Maghiari

Români se feduce la o cearta casnica de familie.

Ce atitudine ati astepta d-voastra din punctul de vedere al Roma-nilor din Ungaria dela Romania?

sperlim cd România va e$i.in cardad din rezerva ei *fi vaface cauzä comun5 cu monarhia i cu Tripla aliantà sau vaOstra fatti de noi cel mitin o neutralitate amicald, cdc1 ar fi tragicca Rontanii din imperial habsburgic $i regatul Romaniei s# se ga-seosa In ceasul hotdritor in Mal-e deosebite.

www.dacoromanica.ro

206

Daca troj, ta jumdtate din Romdnime, lupttint pentru matrarhie,nu e admis ca regatul sa ramânä indifere.nt sau chiar- sá iaarmele alaturi de Rusia impotriva monarhiei, adecei t im-potriva noasträ.

Nu Ind inauttetez sä dan sfaturi Romaiei sent sa fac pyreziceri,dar cred ca este in interesulintregei Romininzi salvarea Ronainitorbasarabeni,.cari chiar in imprejuritrile de azi sunt iremediabil pier-dati si vor fi cu atilt mai malt in cavil laud triumf a Rusiei.

,XlintpetrivA, Romanii din impArAtia habsburgici mutt destul de tarisine apara ei insi0 existenta lar nationalá tq sintat monarhiei.

Parerea rdspanditd in RomInia cä cu Franta ar triumfa demo-eratia, pe and at Germania reactiunea, n'ate nice o consistentd, cdciacunz nu e vorba de triunzful Franfei, care de data aceasta joaca

rol secundar, ci de atotpuiernicia Ruslei, 2n urma triumfuluiareia, °data ca Intreaga democratie eurepeatta, ì democraCia Iran-cezd ar fi infrantii de 'Hasalime.

In baza acestei causideratiuni dat fiind ,si faptal ca coupe-rarea ca Rusia, chiar in caz de victorie, cunt a fost ia 1878, ar Itpericuloasii pentru aliati, de oarece ace$tia ar ',idea fi riispleitig caingratitudine, eu nutresc speranta cà judecata sAnatoasà aRomâniei, care s'a afirmat de atAtea ori In trecut, va se-siza In mod just si de data asta interesele politice reale aleIntregei Romanimi".

Efectul produs la Bucure$11 de aceste deciaratii insolite si kJ-drAznete a fost dezastros. Conducatorii destinelor Romaniei ince-puserA s'a vazä cu mirare si durere ce calibru de om isi permitea ,s4dea directive politicei, pe care trebuia s'o urmeze neatnu/ românescin acele momente grave si istorice.

CONTELE TISZA EXPRIMA LUI VALIDA MULTUMIRILE SALE PENTRUDECLARATIILE DIN ADEVARUL"

Explicatia lamuritoare a Venit repede. Contele Tisza, prim-mi-nistrul Ungariei, perfect satisfácut de declaratiile lui Vaida, s'asimtit obligat sA-si exprime enorma-i bucurie prin urmatoarea scri-spare public6 ce 'i-o adresa si prin care il absolva totorlata si deacuzatia de panslavism ce 'i-o adusese mai inainte;

www.dacoromanica.ro

Scrisoare deschisi d-lui Alex. Vaida

12 August 1914

Prea stintate doman/e! Dupa declaratia dv. aparuta in Adevarul",va datorez satisfacfie. Din scrisoarea adresata D.v de Gerowski, 2n lega-tura ea agita tia panslavista, mi-s'a 'Arai ca ar exista o intimitate, carem'a indemnat sa formulez incontra Dv. o grava acuzatiune.. Constat cu(lc placere ra atitudinea Dv. actual?' este Zn contrazIcere cti aceastaprezumtiune. Ea sunt acela, care ma bucur mai mult, ca banuiala s'adovedit neintemeiata $i va exprint regrete pentru acuzatiunea formulataImpotriva Dv.

Traint cupe hotaratoare. Poporul roman trebue sa dovedeasca acum,daca dore$te Intelegerea $i colaborarea .ca Germanii $i cu Maghiarii saudaca se arunca in bratele colosului panslav. Once manifestatie de cre-(lima, de patriotism ,si de vita jie este ami bloc de granit pentru edificialanal viitor mal frumos, bazat pe incredere $i simpatie reciproca.

Stefan Tisza 1)

INTELEGERE PREALABILA CU CONTELE TISZA SAU SIMPLÀCOINCIDENTA ?

Istoria viitoare va avea sä lämureascd odata si odatä urmätorulpunct delicat in chestia interview-ului lui Vaida din ziarul Ade-vdrul". Cine a träit cele dintäi zile de infrigurare din August 1914isi va reaminti ea Cu 3 zile inainte de aparitia acestui deplorabilinterview, presa ungureascä din Budapesia publica urmätoarea de-claratie a contelui Tisza, in fond identicä cu vederile exprimate deHerostratul romän:

In vremuri, ca cele de acum, ies la iveala tocntai adevarurile mari,cari dormiteaza in adancul sufletului popular si dispar toate certurllemarunte ,si con trazicerile vietli de toate zilele. Romanii trebule sasimta, ca interesul Romanismului e legat indisolubil de conducerea ger-mano-maghiara din monarhie, al ei au sa st apere impreuna cu noiimpotriva puhoiului slay $i ca ei traiesc intr'o tara, In care, dei au fostfrictiuni, pot sa se bu cure de bel$ugul comorilor materiale $1 culturale,cum si de toate binelacerile egalei lndrepta(iri politice".

Nu este oare cazul de a intreba: a fost la mijloc o intelegereprealabilä sau numai o simplä coincidentd? In ori-ce caz, se parecd dulcile cuvinte de mai sus din partea celui mai aprig dusman,pe care l'a avut natiunea romänä din Ardeal si in general intreg

207

I) Vez! Graf Tisza Istvan összes munkai" (Operele complecte alecontelui Tisza), volumul II, scrisoarea cu No. 125, pag. 65. Budapesta 1924.

www.dacoromanica.ro

208

neamul romänesc, au avut darla sa satisfaca orgoliul lui Vaidasä-i impainjeneasciä judecata in mäsurä si mai mare. Inteadevär,daca, pänä in acest moment, Al. Vaida mai putuse invoca, pentrujustificarea aberatiunilor ce le-a savärsit, speranta unei premeniria monarhiei sub conducerea lui Francisc Ferdinand i succesulin lupta ce ducea impotriva stäpanirii odioase a Maghiarilor, d-saabandona acum cel din urmä fir, care-1 mai lega de idealul istorical neamului säu. Ce degradare pentru un fost luptätor national säafirme, ca antagonismul dintre noi si Maghiari se reducea la omica cearta casnica-familiarä I CAtä inconstientä in cuvintele bru-tale, ca Românii din monarhia austro-ungarä sunt destul de tari casä se ingrijeascä singuri de viitorul lor, negänd astfel generoasadogma a unitätii nationalel $i ce crimä sävärsea aeel, care, in ceasulhotärätor al natiunei sale obidite, gasea in stApanirea germano-ma-ghiarä unica formula de salvare a Romänismului!

DECLARATIUNILE LUI VAIDA DIN PRESA STRAINA

Dar Vaida nu s'a marginit numai la interview-ul din Adevdral".El a dat i alte declaratii prin ziarele din Budapesta, anume inBudapester Tageblatt", §i din Viena, ca Reichspost", etc..

La cate-va zile dupa declaratiile din ziarul bucurestean, Alex.Vaida publica In Budapester Tageblatt" urmAtoarele:

Atitudinea Romailor din s'atta ungar a justificat politica deincredere ariitatel acestui popor, care a fost cel mai faf'd dedinastie.

Soldatii no$tri se grabesc entuziasnza(i sub drapel $i bravii Ro-m'ani cum Ii flamea neuitatal nostru mo,stenitor al tronuluivor face datoria eu onoare $i fidelitate.

Ronanii au dovedit de astd-datii, ca 5i in trecut, cd ei sudcal mai constant izvor de energie al monarhiei, care poate comptalo/dentina pe ei. In radurile lor nu s'au gdsit nici-odatfi trddiitori$i niel nu se vor ghsi vre-odatila 1).

ALEX. VAIDA IN PROPAGANDA AUSTROFILA LA BUCURESTI

Ma opresc deocamdatä aci, spre a da atentie unei alte lature aactívitatii nefaste, la care cu atäta incapätänare s'a inhamat He-rostratul Alex. Vaida.

1) Vezi Les negociations de la paix hongroise". Tome I, publié par leministére hongrois des affaires étratigéres, pag. 210. Budapesta 1920.

www.dacoromanica.ro

209

Cánd la sfärsitul lunei Septembrie 1914, dupa o fericita, lungarodnica domnie, fu petrecut la necropola dela Curtea-de-Arges

-regele Carol I, veni la mormantul säu si o delegatie de Ardeleni.Printre cei 5 delegan, cari s'au folosit de acest prilej pentru a luainformatii si a se orienta asupra politicei romanesti, era si Alex.Vaida. El venea insä la Bucuruti cu intentia cinica de a face pro-pagandä, spre a modifica dispozitia opiniei publice din vechiulregat in favoarea Puterilor centrale.

Faptul acesta gray pentru ori-ce constiinta romäneasca il mar-turiseste insusi.Vaitla inteun celebru al säu memoriu, pe care ci-titorul il va gasi ceva mai departe. Cu acest trist prilej, omulaoesta a colindat pe la ton barbatii de stat ai Romaniei dimpreunäcu ceilalti patru delegati. Unii dintre acestia s'au intors in Ardealmai bogati in nadejdi luminoase, iar Alex. Vaida cu amintirea unorlectiuni de nationalism, pe care insä le-a uitat de indatä ce a puspiciorul pe pamantul scumpei sale Austro-Ungarii.

Inteadevar, ziarele din acea vreme, ca si faimosul su memoriudin 1917 si scelerata sa brosura din 1922, publicatä de el in modclandestin la Viena, dovedesc ca, in tot rastimpul pana la intrareain actiune a Romaniei, el a continuat opera de salvare a monarchieiaustro-ungare i, Cu neastampärul unui om desperat, a pus la cale

serie intreaga de intalniri si tratative cu contele Tisza 0. a re-dactat de dimineata päna seara memorii i proiecte pentru a rea-liza impäcarea maghiaro-romana, care il obseda ca o idee fixa, darde care seful guvernului maghiar cum se vor convinge cititoriidin insäsi memoriile acestuia nu voia sä auda, mai ales candindemnul staruitor pornea dela Vaida, care cauta sä impunä impä-carea prin intermediul Vienei i al Berlinului.

DISPARITIA MATADORILOR NATIONALI$TI DIN ARENA POLITICA

Parasirea ori-carei activitati nationale din partea conducerii par-tidului national-roman, motivata de necesitätile räsboiului i adusäla cunostinta suflärii romänesti prin comunicate publicate in ziare,a produs in massele populare o impresie dezastroasä, dublata de ozapareala in spirite, imposibil de deslegat. Elementele tinere dinarmata p/ecau pe front complect desorientate, murind din primelezile cu miile pentru drikutul de implirat".

Membrii comitetului national dispäreau i ei incetul cu incetuldin arena, ca fäina orbului. Alex. Vai dupä reintoarcerea dela

I. Rusu Abrudeanu 14

www.dacoromanica.ro

210

Bucuresti, plecase la Viena si apoi in Elvefia, sub pretextul de a-siingriji prin sanatorii sänätatea-i pretinsä sdrundnatä.

Julia Mania se reträsese la Blab unde fusese declarat functionaral mitropoliei, spre a nu fi incorporat si trimis pe front, corvada,de care totusi n'a scäpat in 1915, cänd a fost inrolat in artileriagrea si dus sa lupte pe frontul italian la Isonzo si se zicecate-va zile, in 1917, si pe frontul /1Aoldovei.

Mtirturisesc, m'am sträduit mult sà aflu daca, intr'adevar, d.Julia Mania a luptat si pe frontul Moldovei, adicd impotriva Ro-mäniei, dar mi-a fost imposibil sa ma dociunentez, dei multi daufaptul ca cert, indich.nd chiar nume de soldati, cu cari ar fi luptatcot la cot. Singura declaratie publica in aceastä privinta am ga-sit-o in volumul 13 Männer regieren Europa" (13 bärbati stäpà-nesc Europa) de dr. Fritz Klein, sas din Ardeal si ziarist la Ber-lin, care la pag. 90 a cartii sale spline cd d. .Mania, ca re erg°liter de rezervd cesaro-crdiesc, f Ara' sA desvolte o activitatepoliticd ofensivA, a luptat pe frontal Puterilor centrale si ca prd-basirea l'a ajuns pe frontal de sud".

Vasile Goldis sta linistit la Arad, uncle facea sociologie cu ungrup de intelectuali unguri din scoala lui Oscar 1dszi si scria arti-cole in Romanul", organul partidului national, in vederile cunos-cutului sociolog italian Loria.

Singurul, care se agita, era baciul" te fan Cicio Pop, dar maimult pentru nenorocitii Särbi din Bosnia si Hertegovina, sälbatecpersecutati de guvernul austro-ungar, care ii inchisese in fortareataArada fui, lasändu-i in prada foamei si a tifosului exantematic.Pentru acesti nenorociti Shrbi, St. C. Pop a desvoltat recunosc-o frumoasä activitate umanitarä, care cu un prilej a fost relevatapima si de glacialul conte Tisza. Cdild a inceput exodul fortat alintelectualilor romäni prin diferite lagäre de internare, ca masuräde represiune din cauza intrarii Romäniei in räsboiu, nu este maiputin adevarat cä d. SÉ. C. Pop a alergat mult si cu inimä infavoarea lor. Atat. Incolo n'a fost nici un risc.

Pärintele dr. Vasile Lucaciu si Octavian Goga, scärbiti si revol-tati de inactiunea partidului national, au trecut de grabä in toamnaanului 1914 la Bucuresti, spre a se pune in slujba idealului pentrurealizarea aspiratiilor nationale. Gest curagios si pornit dintr'oadänca si sublimä convingere, a cärui strdlucire nu se va puteast.erge nici-odatä. Ei reprezentau pulsul real, dar indbusit de legile

www.dacoromanica.ro

211

lashoiului, al intregei suflári romänesti din Ardeal, mistificatäde calculele lipsite de bärbätie ale conducerii partidului national.

In ce priveste pe d-rul Teodor Mihali, comod i lipsit de elan,el era partizanul apei de trandafir" in relatiile cu guvernul un-guresc.

Astfel in mijlocul cerei mai teribile tragedii, fläcäii romäni erauindemnati sa pleee pe fronturile de lupta ca sä moarä pentru ocauza stráina. Daal asemenea sfaturi nu se puteau evita, din parteatnitropolitilor si episcopilor romäni, cari erau anume solicitati de-guvern sa trimitä pastorale in acest sens clerului i credinciosilorlor, ele nu-si aveau nici un rost din partea membrilor unui partidzis national-mina", care, cu tact si inteligentä, s'ar fi pututsustrage dela atätea i atätea declaratii de lealitate, pline de umi-linte si injosiri, in fata cdrora multi tineri entuziasti, citindu-le,condamnau pe autorii lor, scräsnind din dinti. Te cuprinde jalea,väzänd cu 616 demnitate, barbatie si curaj au procedat, in acelasitimp, deputatii cehi din Parlamentul austriac, cum voiu demonstramai departe.

Toate aceste manifestatiuni umilitoare de credinta si fidelitatecatre Habsburgi i statul maghiar au fost pe urrnä cum voiuarata in alt capitol invocate de Unguri, la Conferinta de pacedin Paris (1919), ca arme impotriva pretentiilor Romäniei, deciimpotriva intregirii neamului.

SATISFACTIA DIABOLICA A CONTELUI TISZA

Floarea tineretului roman din Ardeal, pornind in PLugust 1914in asemenea conditiuni pe front, färä macar o soaptä sfänta laureche, si murind pentru intärirea.ideii de stat unitar national ma-ghiar si dinastia catolicä a Habsburgilor, era natural ca marele cri-minal, contele Tisza, sä admire proverbialul i traditionalul dinasti-&ism prostesc al Romänilor si sa-i dea expresie asa cum conveneanumai intereselor de hegemonie si ingftmfare ungureasca.

Ziarul Unirea", organul mitropoliei unite" din Blaj, publica innumarul 89 din 1 Septembrie 1914, urmatoarea telegrama adresatäde contele Tisza amicului säu contele Czernin, ministrul plenipo-tentiar al Austro-Ungariei la Bucure$1i:

Sant jericit cd pot confirma Area cd populatia romOneascO dinUngaria participO ca elan patriotic la marea sfortare ce facem pentrueauza ordinei, a civilizatiei i a libertd(ii sud-estala? european.

www.dacoromanica.ro

212

Romdnii nostri nu cedeazil nimatuti 2n miscarea eroicii, care a unit'bate popoarele monarhiei in fund tronului sl al patriei atacate. Re-zervistii merg la regimentele tor cu veselie. To(i, femel, copii 5l bdtrdni.isi fac datoria cdtre patrie. Manifestdrile de credintd, scenele de ¡rater-nitate se repetd cu participarea §efilor celor mai In vazd ai m4cArifnationale romfine, ca d-nii dr. Al. Vaida §i dr. Aurel Vlad

Mare* adevdr, pe care l'am propovaduit de un stert de secol: solida-ritatea de interese vitae ale raselor maghiard si románd, se manifestOin criza actual/i, criza glorioasa si fecunda....

Din fraternitatea de arme trebue sit iasit o fraternitate a pa d/.Lupta si -gloria comund ne va da baza durabild a unei situatinni deopo-trivd, conformii exigentelor necesare statului ungar si dorintelor legi-time ale nationalitiitii romline. Mai e nevoie de spits cit imi volt: datoate spre a alive acest nobil scop?

Tisza

PARTIDUL NATIONAL-ROMAN PLINGAND DE MILA CELOR 3 ORFANtDELA KONOPI$T I

Lasati fära conducere i fara busola, sub-epigonii" partidultAinational, anumiti intelectuali, cum puneau mana pe condeiu saucascau gura, se faceau de ras si se umpleau 1e ridicol. Iata oproba din atatea allele:

Dr. Aurel Lazar, membru in comitetul de directie al partiduluinational, fost ulterior membru (ministru) in Consiliul dirigent,apoi primar al orasului Oradea Mare si autor al pactului dintrepartidal national si comunisti, pana mai eri vice-presedinte alCamerei deputatilor ca demisiile in alb, a tinut sa-si spunag el cuvantul asupra marelui cataclism al rasboiului. Astfel in zia-rul Românul" No. 202 (din 16/29 Septembrie 1914), el publicäun articol, sub titlul Reflexiani la politica ruseasca ,si ziarele ro-mline$11", in care scria urmatoarele:

In politic& sentiment ele se manifesta prin A,sa dar du$-manul s'a increzut in afutorul Românismului $i ealculul acesta po-litic ar fi reu$it.

Protestdm din nou in contra acestei acuze $i regretam addnc cacredinta $i lealitatea noastrd nici acum nu-$1 af lä pavaza sufi-cienta in siingele feciorilor no$tri, vdrsat pe cdmpul de

In castelul dela Konopist 1) trei orfani pldng $i se roagil. Cu

1) Proprietatea archlducelul Francisc Ferdinand, asasinat la Serajewoin ziva de 28 Ittnie 1914, unde locuiau cei trei copii al sal.

www.dacoromanica.ro

213

ei ImpreunA a plans §i s'a rugat tntreg neamul românesc.Acum insa rut se mai rottga, ,sters lacramile si a pornitlupia ca sä rfizbune laceämile celor trei orfani".

Ori-ce comentar este de prisos.

LA§ITATEA FRUNTA§ILOR NATIONALI§TI Dr. AUREL VLAD§I Dr. JUSTIN POP IN CONSIL1UL JUDETULUI HUNEDOARA

In sedinta consiliului judetului Hunedoara, din toamna anului1914 (22 Octombrie), subprefectul Csulay La/os a dispus sd se ci-teased motiunea prezentatä de dr. Justin Pop; membru fruntas incomitetul partidului national, in sensul ca sA se trimitä o adresàde omagii regelui Cu prilejul izbucnirii räsboiului.

Dupd citirea motiunii, dr. las/in Pop 'si-a motivat inteun lungdiscurs motiunea, spunAnd, intre altele, cä fill nostri s'au prezen-tat ca elan si s'au în,,cirat in randurile de biltaie, ca sa ¿u piepentra integritalea monarchiei. Voini sri dovedinz l ca acest prilej

mi sunlenz distruglitori de farel ci ca lacem parie din/re acei,cari susfin statul. Deaceea noi, Ronanii, santem uni(i ca lode po-poarele Ungariei i monafchiei //2 dorinfa i nadejdea ca victoriain acest rrisboiu sa fie a noastra" 1).

In sedinta consiliului judetului Hunedoara, tinutd la 22 Octom-brie 1915, d-nii dr. Aurel V lad, dr. las/in Pop, dr. Ion Pap V.Simeon Chirca au prezentat o motiune in sensul ca consiliul ju-detian (congregatia) s'A constate cd d-nii Vasile Osvada si preo-Jul loan Mofa s'au dovedit nedemni de a mai fi membri ai con-siliului judefian si cd ambii trebae stigmatizafi pentru laptal catut lagit in Romania, untie calciind credinfa fafti de jade( si fafcide patrie, s'au pus in servicial tendinfelor politice, care armarescstirbirea integritäfii feritoriale a Ungariei".

Motivarea acestei josnice rezolutiuni a luat-o asupra sa unitul"d.r. Justin Pop, advocat si in urmA in cloud ränduri senator na-tional in Parlamentul RomAniei Mari. Jata ce punct de vedere 11insufletia pe *Kest partizan al d-lor Vaida §i Maniu:

Ajunsesem la punctul culminant al dorintelor noastre politice, anamecd once Maghiar 5i oricare cerc politic din aceastit tard erau convingeä noi, Romani?, ini suntem iredentisti, na student distragatori de slat,ei fli credinclo5i al patrlei maghiare, a cdror credirgd cuprinde 51 ne-5tirbita integritate teritoriald a Ungariei.

1) Vezi ziarul saptiimanal Deva és vidéke" No. 50 din Octombrie 1914.

www.dacoromanica.ro

214

Contemptoga noastra politica ea privire la linistea judefulut, precumputernica noastra hotartre au fost insa turburate prid fuga membrilor

Vasile Osvada 5i loan Mota, cari, d-e,si au semnat declara fia de credinfafafa de statul ungar, s'au refugiat in Romania, unde uneltesc impotrivaunitafii teritoriale a Ungarici. Acest incident MO nu poate sdrudcinastatornica noastrii atitudine politica, ci dimpotrivii confirma axiomaromand ca exceplia confirma regula, anume ca tt91 ramanem credinclosipa/riel noastre si saveranitafii sale teritoriale".

Motiunea a mai fost sustinuta si de d. dr. Aurel Vlad, care adeclarat cii se rusineazd de tapial ca doi membri aijudetian s'au pretat la astfel de gestan. Ndzuinfa principaldprincipiul esenfial al politicei Romailor din Un ganta a lost per-nument ca actianea lor sd fie totdeauna in concordanfli cu condifiilede existen (à a statalui maghiar $i ca interesele dinastiei".

Ziarul säptamanal Hunyad vdrmegye" (No. 43 din 24 Octombrie1915), din care reproduc cele de mai sus, spune cA cuvantarile d-lordr. las/in Pop §i dr. Aurel Vlad au fost frenetic aplaudate custrigate de: ti/en! (Sa traiasen).

La propunerea subprefectului Csulay, atat motiunea cat si dis--cursurile acestor doi fruntasi romani au fost trecute in procesulverbal al sedintei, pentru istorie.

ATITUDINEA ZIARULU1 ROMANUL" FATA DE TRECEREA LUI VASILELUCACIU SI OCTAVIAN GOGA IN VECHIUL REGAT

In 29 Decembrie 1914, cand Liga culturald" din Bucuresti isireconstruise comitetul sail central in sensul aspiratiilor nationalein vederea marilor evenimente ce se prevedeau, alegand ca prese-dinte pe parintele dr. Vasile Lucaciu, iar ca membrii in comitet peferventii apostoli ai politicei instinctului national: Ta/me lonescu, N.Filipescu, N. lorga, dr. C. /strati, Barba Deluvrancea, Ion C. Grd-d4teanu, Simeon Allindrescu i Octavian Goga, ziarul Rornamel"din Arad, organul principal al partidului national,*soma cu urma-toarele cuvinte pe cei doi distinsi luptatori ardeleni, LucaciuGoga, trecuti in vechiul regat, ca sa demisioneze din partidul na-tional:

Politica acestui partid se face aici, acasu, hi (ara lui, prin elcine vrea sd-1 conducii in ori-ce directie, trebue sa fie in

frantea lui, ludnd asaprd-si intreagd rdspanderea indemnarilorsale....

www.dacoromanica.ro

215

Comitetul execativ al partidului national-roma din Ungariasi Ardeal nu poate sa reprezinte altá poliiica deceit aceea, pe care

face poporul romdnesc intreg din Ungaria si Ardeal, jertfindu-sicu «tata imbelsugare scamp sangele sdu pentru patrie si pentraIron.

Suntenz siguri ca d-nii Lucaciu $i Goga isi vor fi trimis dejad-lui dr. Teodor Mihali demisiile lor din comitetul partidului na-tional-romde 1).

lat4 o tristä dovadà de lasitate din partea conducerii partiduluinational, confirmata de insusi organul säu acreditat.

O DECLARATIE A D-LUI VAS1LE GOLD1S

Cu toata atitudinea moderatä a intregei prese romäne din Ar-deal din timpul räsboiului, totusi contele Tisza nu era de loc mul-tumit. El cerea prefectilor sài, prin scrisori sau ordine formale,adune dovezi (articole nepatriotice) cu privire la tinuta diferitelorziare, spre a putea trage la timp concluziile necesare. O asemeneascrisoare, pe care o gäsesc in Memoriile sau Operele complecte"ale contelui Tisza, sub No. 1084 din 18 Maiu 1915, a fost adre-satä si baronului Urban, prefectul judetului Arad, cu privire la ati-tudinea ziarului Romiznal" de sub directia d-lui Vasile Goldis.

Sub presiunea unor grave amenintäri din partea guvernului, di-rectorul Romtinalui" s'a vazut si el silit sä dea ministrului de in-terne, Sdndor Idnos, in ziva de 22 Martie 1916, urmätoarea decla-ratie, pe care 'i-s'a impus s'o publice si in organul ce dirija:

Fie-mi permis, Excelenta, ca pentru dovedirea afirmafiunilormele sa ma refer la cloud enun(ari ale mele, acum de actualitale.

In anal 1903, când Excelenta Sa con/ele Stefan Tisza a oat-pat pentru prima data' scaunul de minisiru pre,sedinte al Ungariei,ea am scris atanci in ziarul Tribuna Poporului", ce aparea inArad, un articol de fond intitulat Contele Stefan Tisza" si in carespuneam, in/re allele, armatoarele:

Para nici un inconjur rezerva, noi, Romiudi, recunoastentunitatea politica a statului maghiar si pentra aceasta unitate poli-Hai $i pentru susfinerea integrita(ei teriloriale a statulai maghiarminim gata a ne jertfi sagele si averea. Aceasta o facem pentru

I) Aceste demisii au si fost trimise din &mare5ti, decare d-rul Lucaciu51 Oct. Goga, pe adresa d-lui dr. Teodor Mardi, la Def.

www.dacoromanica.ro

216

aceea fiindca suntem con vinsi cum cá existenfa unui slat !tabs-burgic puternic in Europa centrald este pentra naftoruzlitatea noa-strd romand o garanfie cu mutt mai tare ca i cum in lipsaacelui stat habsburgic ar fi o atare Romanie, care err cuprindein sine pe tofi Romdnii Daciei-Traiane.

Pentru aceasta nu suntem iredentisti, ci din contra ne estescarba de iredentism i ca dispref ne intoarcem de care aceinebuni, cari ar voi sá ne ninticeascil cu veninul iritddrei de patrie,pentra cá tritdarea de patrie in °chit nostri este identicit cu Ird-darea de nearn".

A doaa dovtula despre crezul /nett politic se poate glisi in Mo-nitoruI Oficial", din 30 lanuarie 1907 (OrszdggyiiIési értesitö),care confine anal din/re discursurile mete parlamentare.

Contele Iuliu AndrAssy, pe timpul acela ministra de interne, afinal un discurs la 26 Noembrie 1906 despre chestiunea na-gionalitlifilor, in cate a arazat pe deputatii die/ah i romani ca aceea,cuí intenfiile lor politice stud identice ca cuprinsul cdrfii .GrossOesterreich", editatd nu cu malt mai inainte de Aurel Popovici. Laacest discurs, i-am reispans In Ala de 30 Ianuarie 1907, at oca-zia pertractiirei proiectului de indemnizare, si in rdspunsul meam'am referit la aceea, cuí ea indatit dupit aixtrifia ceirgi amintiéeIn luna Martie 1906, pe and incd nu eram deputed dieta!, amserfs doud articole de fond despre cartea aceea in ziarul Tribuna"ce apdrea in Arad, dintre care utud cuprindea, intre allele, arm&ioarea declarafie:

De fapt, noi Romanii, cari traim In Odle CoroaneiSfântului Stefan, nu ne Insufletim de planul lui AurelPopovici. Suntem fii credincio§i ai statului maghiar $iprotestAm cu toatà taria contra unor atari tendinte, carear vrea sA $tirbeasa unitatea politicA $i integritatea teri-torialà a statului nostru. In cadrele acestui stat netäm fericirea noastra, etc. etc."

Arad, 22 Martte 1916.

Num5rul actului in Ministerul de interne maghiar din Buda-Pesta.45065 VI-a.-1916

Cel mai umilit serviwrVasile Goldia

www.dacoromanica.ro

217

Tm sä remare insä ca cu toata aceasta grava lepädare de Ro-mânia Daciei Traiane", smulsä de Tisza cu pretul a tot felul de a-menintari, Vasile 0o144 a fost acela, care, dupä 2 ani, redacta tex-tul celebrei declaratiuni cititä de Alex. Vaida in sedinta Camereimaghiare, in ziva de 18 Octombrie 1918, prin care Romanii dinArdeal proglamau ca nu mai recunosc Parlamentului i guvernuluiunguresc dreptul sa se considere ca reprezentanti ai natiunii ro-mane i sa reprezinte interesele ei la Conferinta de pace; ca aoe-lasi V. Goldi$ facea parte din delegatia, care a prezintat mareluirege Ferdinand I in ziva de 13 Dec. 1918 st. n. actul unirii delaAlba Julia; cä a fost apoi ministru al Ardealului in primul guvernal Romaniei Mari, iar in cea mai emotionantä sedinta a primuluiParlament al tärii intregite a avut marea onoare de a fi raportorullegii unirii pe vecie a Ardealului cu patria-mamä.

Romania Mare, nobilä si generoasä, era iertätoare, cum a fost dealtfel si cu Alex. Vaida i alti frati", cari au calcat strarnb, invremea marelui rasboiu, fatl de sfintele aspiratiuni ale neamului.

Tuturor celor pocäiti, modesti si intelegatori, cari nu se degra-tdeaza proferand injurii la adresa sacrificiilor de tot soiul fäcutede vechiul regat pentru eliberarea Ardealului, mima regatului,caldii i duioasa, le-a aplicat prescriptia p'äcatelor. Pe cei impulzivi,prezumtiosi, ran naräviti i trädatori dovediti, cari, cu tot trecutullor plin de grele pä'cate i nedemnitati, cred ca isi pot bate joc ne-pedepsiti de armata desrobitoare, de invalizii ei, de sufletul mare,care a pulsat in mica Romanie cu atata putere invincibilä, incat aputut realiza Romania Mare, ca sá adaposteasca la sanul ei iubitorpe atati vinovati de adevarate crime nationale, pe toti acestia, cutoata toleranta, nobleta i bunätatea proverbialä a vechiului regat,nu-i va mai putea ierta de aci inainte, spre cinstea i bunul renumeal neamului.

Toti Ardelenii, cari suntem stabiliti de zeci de ani in vechiul re-gat, unde am fost primiti totdeauna ca adevärati frati, imbärbatati,onorati si ajutati cu inima Iargä si din belsug pentru-ca la randulnostru sä-i putem ajuta si noi pe cei de acasä, vorn veghia ca me-moria sfantä a vitejilor cazuti in lupta pentru neam si a marilorbarbati ai eroicei Romänii de eri, ca 5i marile interese nationale aletärii marite, sä nu mai fie pangärite i primejduite de toate epaveleaustro-maghiarismului tantos, odios si respingator.

www.dacoromanica.ro

218

Aparitia volumului de fata este primul semnal in directia acesteiutile a,ctiuni de purificare nationalA.

Si acum sa-mi reiau firul povestirei si documentarii ee mi-ampropus.

GRAVELE DECLARATII ALE D-LUI TEFAN CICLO POP DIN CAMERAMAGHIARA DUP.& INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU

In seara zilei de 14'27 August 1916 pornise si mica Romänie pedrumul mantuirii neamului i in aurora diminetii de 15 28 Augusttrupele voioase coborau muntii spre Ardealul, pe care Alex. Vaida§i alti conducatori nationalisti se frAmantau ca niste desperati casa ramana i mai departe sub sceptrui adoratiIor lor Habsburgi.

Multi dintre Romani, cy sufletul curat si avantat in fata maretieimomentului, credeam totusi cà i cei slabi se vor intAri si cei in-doielnici se vor reculege.

Dar desiluzia a fost mare, dureroasa si cruda.InteadevAr, in ziva de 5 Septembrie 1916, opt zile dupa intra-

rea Romaniei in räsboiu impotriva Austro-Ungariei, CicloPop, despre care se credea la Bucuresti cA la fie-care masä Ina-nAncA 2 sau chiar 3 Unguri, fAcea in Parlamentul unguresc, inaintede a intra in ordin2a zilei, urmAtoarele declaratiuni de des-avuare a oelui mai sublim si mai eroic act din istoria neamuluiromanesc:

D. Stefan C. Pop, deputat: Onorata camera! (Sä auzim, säziml) Partidul national roman din Ungaria, ca adanca indignare a1st& spre $tiinfa vestea cum al Romania vecina a pa$it în $irulinimicilor patriei noastre $i a declarat rasboiu monarhiei noasire.(SA auzim, sa auzim!)

Am luat-o cii adanal indignare pentru aceea, fiindca totdeaunaam Putt de imposibil, ca Romania sá lupte contra acelei mo-narchii, in care, sub scuttd Augustei Dinastii Habsburgice, trdiescmai nutlle milioane de Romani az fidelitate ci lit des voltare imbu-curatoare (Miscare in stanga. S'a auzim, sA auzim!) $i am (Lind deimposibil ca Romania sa se poata alia ca imperial rusesc (apro-bad in dreapta), care mai mult ameninta existenta rasei r-omane(Fisa este! Asa estel in dreapta), pentru-ca chiar istoria Romanleida dovezi despre nemultumirea $1 perfidia Rusiei.

www.dacoromanica.ro

219

In interval de una mie de ani, poporul roman din Ungaria, incoinfelegere Irrifeasrd cu Ungurimea, $i-a apcirat patria contra tu-Juror inamicilor externi $i tot a$a $i in decursul rdsboiului prezent,ceeace recunosc toti factorii conzpetinfi, soldafii de nafionalitateromana au dat dovezi ca vitejie despre credinfa lor fafri de tron

patria maghiard (Aprobäri vii din toate partile Camerei, aplausein stAnga), apoi rei rama$i acasii in coin(elegere cu Mate popoareleUngariei $i ca abnegafie au adus toate jertfele posibile pentru glo-rioasa noastra armatii $i in itzteresul invingerei finale. (Aprobärivii din toate pärtile Camerei).

Credinfa poporului roman din Ungaria lard de iron $i patrieeste ne.infrangibild (Traiasca in dreapta, aprobari in stanga)declararen de rasboiu, sositii pe neasleptate, nu o poate cliitina.(Vii aprobäri. Sd auzim, sa auzim!).

Poporul romAn, ca si pAnA acum, asa si pe viitor, isi va apAra patriasi tronul regelui sAu apostolic cu sfingele i averea si cu toate jertfeleposibile contra oricArui inamic, ori si dincotro ar veni acela! (StrigAtevii: SA trAiasa si aplause din toate pArtile Camerei).

Mi-anz Omit de datoringi set fac aceastd declaratie (sä auzim, saauziml) nu pentru aceea, ca $1 cum cineva ar putea sá clubiteze infidelitatea poporului roman in cadrul monarhiei noastre (aprobäriin dreapta), dar $i aceastd cale am volt a clarifica despre drep-tate pe acei factori externi, cari, in aceastri taza mai noud a rds-botalui mondial, poate au presa pus despre poporul roman' din Un-garia anumite imprejurdri, s'ar (Mina in credinta feted deiron $i patrie.

Rog pe onorata Camera sd binevoiascd a-mi lua declarafia spre(Aprobari vil i indelungate. Strigate: sa träiasca i aplause

din toate partile Camerei)".Gravitatea enormä a acestei declaratiuni nu va scäpa desigur

nimänui. Inteo alta tara, oratorul ar fi fost cu drept cuvant iostraci-zat din randurile neamului säti ca nevrednic i nedemn. Cu toateacestea, in marinimoasa i dulcea Romänia, 51efan Ciclo Pop, caun bun pdrinte de familie" ce este, a ajans ministru in primul gu-vern al Romboniei Mari, membru in consiliul de administratie alBiincei romane$11", presedinte al Camerei deputatilor sub guver-nul de pomind al d-lui luliu Manir-e, decorat cu o multime de cola-nun i ciolanuri, plimbäret neobosit pe cheltuiala statului laLondra, Paris, Bruxelles, Atena, etc., etc.

www.dacoromanica.ro

220

ARTICOLUL DIN REICHSPOST", PRIN CARE ALEX. VAIDA ARUNCABLESTEMUL SAU ASUPRA ROM "ANIEI

La cAte-va zile dui:4 mobilizarea RomAniei, anurne In zivade 30 August 1916 Alex. Vaida publica in ziarul Reiclzs-post", din Viena, un articol de o indräzneald fdrA seamAn si princare spunea cá autorul acestei catastrofe va fi desigur lo-vit de blestemul generatiilor viitoare".

Iata in intregime acest articol, asa cum a fost publicat in ziarulviene z:

RomAnii din monarchie i declaratia de rAsboiu a Romfiniei

de Al. von Vajdamembru al Parlamentului maghiar §1 membru

In conducerea partidului national romandin Ungaria §i Transilvania

Amin, totu$i, s'a intamplat $i anume nu a,sa cum au spe-nd $i au ateptat cei mai buni $1 mai infelegatori Romani din Bu-covina $i Ungaria. Tate sforfarile nuzri $i citzstite, flicute in inte-resat viitorului tuturor Romanilor,pentru a indupleca Romania de ase atap Puterilor Centrale, s'au dovedit ca o =trial a lui Sisif.

Aveam, ca toate aceasta, motive bine intemeiate, nu numai pen-fill a spera, ci $i pentru a crede, cá punctul nostru de vedereiradifional va fi pus in cumpana $i va fi apreciat in ziva and seva decide la Bucuresti i cand se va lua o hotarare in privinfa ati-iudinei Romarziei. Doua momente caracterizeaza acest punctvedere: un motiv intemeiat pe considerente sentimentale $iintemeiat pe considerente de politiça reala.

Componentele prinutlui molly formeaza imponderabilul, din carese na$te in su/letal omenesc iubirea de vatra $i de patrie $i fide-lita/ea sincera, pail la jertlii, fafii de Dinastia inrudita ca poporal.Acest imponderabil, devenind un seeiment al maselor, s'a mani-festal prin insullefirea pentru rlisboiu a poporului rqman din nzo-narhie $i prin vitejiile stralucitoare, pe cari le-au RI velr$it panaastazi fiii acestui popor pe bate campurile noastre de lupta. Caonce popor de fcirani, aca $i poporul romanesc este, in sentimentelelui, neinduplecabil $1 conservativ. Majoritatea lui a suferit in robiegrea. Marea imparateasa Maria Terezia ,si marele el fiu losif alJI-lea au desfacut aceste catu$e, daraind primele raze de callará.

www.dacoromanica.ro

221

La traditiile politice $i culturale s'au mai adaus $i cele alegloriei militare, care glorie $1-au ct4tigat-o granicerii ardeleni $ihandleni sub steagurile Habsburgilor prin nemuritoare lapte vile-je$ti in cursul veacurilor. A$a au trait $i s'au aprolundat tot maimalt din generalie in generalie lidelitatea $i credinla lernta a po-porului roman catre Dinastia lui mo$tenita. Cand Domnitorul achemat la arme, atunci poporul nu a infeles s apere numai candaullui, sa ramana fidel jurfintantutui depus ca soldat, ci Roinânul veinsa rcIsbune moartea cruda a viitorului lid fin parat $i Rege, in jurulcdraia a tesut fantazia poporului legetzde despre un viitor mai bun.Ritul ambelor biserici romdrie$ti intrebuinfeaza limbo nafionala.Credincio$ii iau parle in mod activ la servicial divin, $1 °landse roaga.' dela copil incepand deodata co preotul, ca pietate, Du-nzineca de Dumineca: Lash', Doanzne, ca sa vie binecuvantarea ta&supra Imparatului $i Regelai nostril Francisc losif I, asupra ca-sei domnitoare $i a armatei". Aceasta planteaza In add ncul inimiilor sentimentele dinas/lee, le itztare$te i le fine meza, la tineri $i&Ural, beirbali $i fenui.

Toate acestea s'au $tiut in Romania. Nu nutnai ca au lost,sliute, dar s'au bud $i in considerare. Insu$1 Regele Carol $i tolipoliticianii romani din timpul, in care a domnit, au aratat tot-cleauna nu numai stinza $1 pricepere fala de sentimentele dinasticeale Romanilor habsburgi, ci le-au legat la ininta cultivarea lor.Toate acestea aa lost uitate la Bucuregi?

Tot a$a de bazat a lost considerentul de politica realii, carene-a nutrit credinfa pad la 28 August, anume cli Romania vaintra in rasboia de par/ea noastra $i va contribui in mod decisivla prescurtarea acestuia, printr'o victorie

Pentru noi $1 pentru oricare roman din vechiul Regal era odogma politica, cá Rusia reprezinta pentru intregul rornanism unpericol de Rusia ¡rebuje, unnand tendinfei sale, sa ajungaIn posesionen stramtorilor la Maie. Va renanla vre-odata la drumulde continent peste Romnsnia $i Bulgaria? Cine va fi atal de naivsá creada aceasta?

In Basarabia sunt subjugali dozed milioane de" Romani. Ei suntlipsili de conAinict nationala. Aceasta imprejurare ¡i numarul&s pared fala de populaliunea de 170 milioane a Rusiei hold re$tesoarta lor. Ei sunt daft pieririi. Numai un dezastru al Rusici poate

salveze. Romanii din Buco vina cuz lost mulfumili. In Ungaria

www.dacoromanica.ro

222

am luptat impotriva sistemului politic. Ce a insemnat, insä, aceastaluptd, ce a insemnat perirolul de maghiarizare, fatli de o onznipo-tentd ruseascd?

Lupta politicd a *lit $i a desvoltat con,stiinta nationald a ro-manisnullui, caracterul singuraticului si al poporului intreg.

Arta politica a oligarhiei maghiare desvollatli intr'o mie de anila virtuozitate, impreaa ca toate apucáturile, flitarniciile $i dede-subturile tactice, a luce puf se's* facá pe timpuri $i la noi $coala sia ingreunat intelegerea in/re poporul ronzan i guvern.

Democratizarea Ungariei, care va II dupd rdsboiu veritabild, adeschis îisá si poporului romdrz o perspectivd: cd increderea, plindde sperantd ca care soldatii no$tri s'au dus in luptd, nu va fi inse-¿alá$i di victoria va asigura poporului lor garantia unei desvoltdrilibere $i populare.

Intelegerea fräteaseli a tuturor popoarelor din Austro-Un ganali s'a parut garantatd. Apoi, Ronzania, urmand intereselor el deexisten (à celor mai proprii, trebuia sa se aldture monarhiei noastre.Aceastd Europa Centralii trebuia formeze in loate iimpurile cui-bul i apdrarea intregului romanism. Noud, Romanilor habsburgici,ne-ar fi revenit rolul placut de a fi intermedialorii Mire Romaniaintregitli ea fratii no$iri din Basarabia si 'Mire Maghiari, Gernzaniihabsburgici, Slavi $i Germania. Astfel pi-ar fi trains Hohenzollernuldin sud-est mana celuia din nord si Romanii habsburgici dinAustria si Ungaria nu ar fi sangeral in zadar pentru a inldtura prinvictoria monarhiei noastre, pentru totdeauna, perico/al rusesc din.-viitorul poporului lor.

A,sa gandea mare $i mic, cei de sus $i cei de ¡os, din/re Romanii-din Austro-Ungaria.

Toate acestea au lost ignorale in Romania. Ce desiluzionare $ire loviturd pentru poporul nostra! Pana acum atinse numai indirectde rdsboiu, Ardealul si Banatul devin zona de rdsbolu. Poporul no-stru este expus talaron suferintelor. Oricum se va decide rdsboiul,Romania nu va patea scdpa in viitor de dependenta ruseasca.

,,Pop oral roman din Austro-Un gana, inset, isi pez'sireaza hotartitcu aceea$i sinceritate $i dragoste ca $1 in trecut si pentrit viitor cre-dined sa pentru Dinastie, dovedita Veacuri deardndul. Cdci in-stinctele poporului si traditiunile nu pot fi schimbate de azimdine.

www.dacoromanica.ro

223

DacA ne imaginAm intreaga stare deplorabild a ro-mânismului habsburgic si dacA Itfa'm In considerare faptelearkate mai sus, atunci ni se pare de neInteleas5 declarareade rgsboiu a României, si ne intreb5m tot mereu dinnou : Cum este aceasta posibil? Cum de s'a Intâmplatastfel? Autorul acestei catastrofe va fi desigur lovit deblestemul viitoarelor generatii românestir

Nu cred sa' existe Roman, cäruia sä nu-i plezneasca obrazul deri4ine si sä nu-1 podideasca lacrimile, citind aceastä proza ingro-zitoare. Nki-odatä un ardelean cuminte, un ardelean din rasademna si patriotica a celor, pe cari 'i-am cunoscut, nu s'ar fi co-borit Cu sufletul si cu faptele pânä unde s'a cufundat Alex. Vaida,acest Herostrat modern, care, sub masca de mare patriot", ducede 10 ani, farä sa fie pironit la stälpul infamiei, cu concursul tova-rasului sail de idei Mill Mania, cea mai primejdioasä politica' dedesträmare a Romaniei Mari, afisand cu indräznealä confesiona-lisrnul catolicismului distrugator, spre a impiedica astfel prooesulde unificare sufleteasca a neamului intregit, in nädejdea reinvieriiRustriei Mari, icoana iubitä a sufletului ski instrainat.

A sosit insa timpul ca cel mai odios profitor al Romaniei Marisa fie tras cel putin in judecata posteritätii, a istoriei, care nu-1va putea ierta nici-odata.

URA LUI ALEX. VAIDA FAO. DE ROMANIA SI DRAGOSTEA LU1FATÀ DE AUSTRO-UNGARIA

Cucuvaia fratilor din Firdeal, Alex. Vaida, adapostit in preajmaBurgului imparätesc din Viena, in loc sä se calmeze si sä se re-conforteze sufleteste in fata gestului mobilizarii arma.tei romane, ainebunit deabinelea. Micimea de suflet si ura ce purta vechiului re-gat nu l'au paräsit nici in acest istoric moment, caci in curand'i-s'au auzit tipetek stridente.

Cu un cinism revoltätor, omu1 acesta, lipsit de ori-ce sentimentnational, scria din castrele dusmanului urmätorul articol, intitulatpRonainii din Austro-Un gana" si apärut in numärul din 15 Septem-brie 1916 al revistei vieneze Oesterreichische Rundschau", subse_mnätura dr. A. von Va/da, membru al Parlamentului ungar":

Declaratia de reisboiu a Romdniei a surprins In chipul cel maidureros pe Românii monarchiei noastre. Ei au sperat pang In caplit,cd o chibzuialii mai &mil si interesele bine pricepute, politice si

www.dacoromanica.ro

224

economice, ale Regatului vor decide in fine la Bucuresti $i ca Ro-mania va intra in reisboiu alaturi de noi sau va peistra o neutra-litate leald. Dcoarece cunosc tot a$a de bine conceptia politicá, sen-timentele ,si p'arerile colegilor mei din comitetul partidului nationalroman din Ungaria, ca i pe acele, care steiplinesc masele largi alepoporului $i pe reprezentangi ambelor biserici, am siguran(a ea'

interpretez nu numai giindurile mele, ci $i pe ale lor.Rdsboial mondial a prestat pentru bate timpurile dovada

tzumai cd noi, Românii monarhiel., cei din Buco vina $i Ungaria,suntem mai buni, deceit cum ne-a mers fajina, ci ca am fost,drept cuvânt, revoltati, dacei din Mutate sau reavointa au lost ba-nuite sentimentele noastre patrio/ice. Inainte de ra'sboiu aveam nu-mai putinta de-a invoca imprejurarea, cd patriolismul $i credinfanoastra dinastica nu s'au cleitinat niciodatii. Posibilitatea de-a ve-rifica prin faple dovada pozitiva ne-a oferit-o rasboiul mondial...

Intr'adevar, e adanca satisfacfia, pe care o simte fiecare ro-man, amigar $i austriac in tata atitudinei irepro$abil patrio/ice $idinastice a poporului nostru. Caci totdeauna am lost atinsi in modalcel mai dureros, dadi ni-se banuia credinfa dinaslica $i patriotisnuit.Dar ceea ce n'au fost in stare a proba lode pro/es/ele, o dovedescacum faptele poporului nostru. Pomul seInätos scutura 'tackle vier-manoase, ca putregai, inainte de a se coace. Astfel au cavil de pepomul salultos al poporului romartesc din monarhie, inlaid la in-ceputul rasboiului mondial, toate elementele, a caror credinfa ¡Gi(ude stat $i dinas/le n'a rezistat la proba de foc 1).

Romanii monarhiei sunt neatin$1 de curen/ele iredenlei. CdciIn popor, ca i la intelectuali, are rädacini adaci con$tiin(a,Habsburgilor avem sa le nuiltumint cultura $i desvoltarea noastrii.Deasemenea (are radacini adânci) con vingerea, a luptei politicedin/re Unguri $i Romani nu-i voie sei-i atribuim decal caracterufunei eerie din/re frati (bloss der Charakter eines Bruderzwistesbeigemessen werden darf), ca alai mai vartos a in vederea perico-lului rasesc, ce anzeninta ambele popoare ca distrugerea, ele surd$i vor fi deapururea legate laolalta' prin verigile date de soarta aleintereselor comune de via(a.

In temeiul acestei convingeri n'au lipsit tocmai cei mai in/ele-

1) Filuzi2 mize,abilA la adresa pArintelui dr. V. Lucaciu si a poetututOctavian Goga, cari trecusetà in vechiul regat.

www.dacoromanica.ro

225

gatori i energici conducatori ai Romknilor din Ungaria $i Bucovinade a incerca tot ce le sta in puteri, pentru a intluenia dispozitia inBucuresti, ca Romania sä in/re in actiune aleituri de Puterile cen-trale, sau cel [mein sii pästreze o neutrrditaate kaki. Total a fost,durere, zadarnic. Dar nimic nu poate zgudui credinta noastra,cä tocmai in interesul viitorului Romaniei e indicata, nudistrugerea monarhiei habsburgice, ci Intärirea ei plina devigoare si atasarea la ea a Regatului roman. Cid, ¡irá de a-ceastfi puternica monarhie la spate, Ronda' zia nu va putea si sesustragii destimdui de a fi expusd ve$nic la banal plac $i la ar-bitraral Rusiei.

Credincios acestor convingeri, elemental bun $i sit:adios al po-porulM nostru a 'Amos ace's& la postal Oil $i tradifia mo$tenitddela bidrani strdluce$te deacum tot mai luminos. E indlOtor pentrunoi, Romanii habsburgici, clacii in aceste timpuri alai de grele,porul nostru e judecat just $i din par/ea Ungurilor, chiar dup&tele vechi... Tot ce s'a prestat in nzaterie de iubire de patrie $i crc-dinta dinasticii, prin cuvinte ci fapie, de Ronz&nii monarhiei, cum$i recunoa$terea $i aprecierea acestor tapie de care Unguri, vaconstitui, cum a caracterizat con/ele Tisza, la inceputal r&sboialui,pe cdt de nimerit, pe at& de lapidar, tot aMtea stand de granit aleapropierii reciproce".

Las pe seama cititorului ori-ce comentar asupra acestei expuneri,care nu pode inspira ori-carui Roman decat cea mai profundascarbil i revoltii sufleteasca.

I. Rust! Abrudearm 15

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

MEMORIILE CON TELUI TISZA IN LEGATURA CURASBOIUL EUROPEAN. PARERILE LUI DESPREPOLITICA ROMANIEI I DESPRE ATITUDINEACONDUCATORILOR POLITICI I SUFLETE*TI AI

ROMANILOR DIN ARDEAL

La un an si ceva dupa asasinarea contelui Tisza, intamplatä inziva de 1 Noembrie 1918, Academia maghiarä a instituit o comi-shine cu misiunea de a aduna si publica toate scrierile, actele, te-legramele i scrisorile cu continut politic ale fostului prim-ministrual Ungariei, care, dei a väzut une-ori gresit in politics tärii sale,a fost totusi un mare si fanatic patriot ungur, reprezentand in modstralucit, dar nenorocit, timp de un sfert de veac, sovinismul Ma-ghiar pana in clipa tragica a ingenunchierii sale.

In anul 1923 a apärut, In tipografia institutului Franktin-Tdr-sulat" din Buda pesta, primul Volum, sub titlul Gróf Tisza 1M/duiisszes munkdi", adicä Operele complecte ale contelui Tisze. Inand 1924 'i-a urmat volumul II, in 1926 vol. III si in 1927 vol. IV.

Toate aceste volume, imprimate cu multä ingrijire, contin un ma-terial documentar .extraordinar de interesant si instructiv nu numaicu privire la räsboiul european 5i in special al Austro-Ungarieiprovocatoare, dar si cu privire la räsboiul Romaniei si la atitu-dinea, pe care au avut-o, in timpul celor patru ani de crancen ma,-cel, atat conducatorii partidului national-roman din Ardeal, cat simembrii episcoPatului roman (ortodox 5i unit"), fatä de statul un-gar, in primul rand, si fatä de mica Romani% care in/rase 1,7 rds-bola ca scopul precis de a-i elibera, in al douilea rand.

Material vast si covarsitor de important pentru istoria contim-poranä si mai ales pentru ilustrarea palpitatiunilor sufletului ro-manesc de pe ambele versante ale Carpatilor din vremea rasboiu-

www.dacoromanica.ro

227

lui, am considerat ca un lucru absolut necesar sa supun cititoruluiaprecierile celui mai inviersunat §i mai constient dusman al Ro-

manilor, care a fost, spre nenorocirea lui si a patriei sale, contelete fan Tisza.

Voiu reproduce deci in lucrarea de fata, din numarul de peste 1500de memorii, scrisori, telegrame simple si cifrate, toate in ordinemunerica, numai pe acelea, care trateaza despre politica Romaniei

despre conducatorii fratilor din Ardeal. Nu voiu face nici un co-mentar inutil, pe care il las sa 'si-1 formuleze insusi cititorul,care va avea astfel prilejul sa constate singur cari anume dintrefratii ardeleni au fost Romani intregi, cari au fost slabi de ingerisi cari au fost spioni i trädatori.

deci, pastrand ordinea munerica din pub5catiile Acade-miei maghiare:

No. 5

Scrisoarea contelui Tisza adresatii imparatului Francisc losif.

Budapesta, 1 Iulie 1914

Majestate! (kick asi vrea sa evit o incomodare a MajestAtii Voastrein aceste zile, totusi este de datoria mea sA vA expun urmatoarele intr'unmod cat de scurt posibil. libia dupà audienta mea, am avut prilejul savorbesc cu contele Berchtold si sA iau cunostinta de intentia sa de aface din groaznica fapta dela Sera jewo un prilej de rafiliald cu Serbia.

Nu am ascuns in fata contelui Berchtold ca consider aceasta ca ogresalA tfatalii Si ca nicidecum nu asi impAreAsi rrispunderea. In primulrand nu avem pan'acum motive suficiente, spre a putea face response-bilA !Serbia si de a provoca un rAsboiu cu acest stat, cu toate eventualeledeclaratiuni satisfAcittoare din partea guvernului sarb. Am avea cel maidefavorabil locus standi, ne-am prezenta in fats intregei lumi ca turbu-ratori ai pAcii si am starni un mare rasboiu in conditiile cele maiciefavorabile.

In al doilea rand, consider acest moment ca foarte nepotrivit, datfiindca Romania este peutru noi ca si plerdutit, färä ca sa avem .ocompensafie schimb i fiindcA Bulgaria, singurul stat pe care amputea compta, este istovità.

In situatia actualii din Balcani ar fi pentru mine cea mai neinsemnatagasesc un casas belli potrivit. Dacd s'ar ivi vre-odata momentut

de a deslAntui rAsboiul, s'ar putea crea un caz de rasboiu din cele maidiferite cauze. Mai inainte insA trebue sa se creeze o constelatie di-plomaticA, in care raporturile de forta sa fie mal putin defavorabilepentru noi.

Filipirea definitiva a Bulgariei inteun mod, care nu ar avea un ascutisimpotriva Romaniei i ar lasa usa deschisa pentru o intelegere atat Cu

www.dacoromanica.ro

228

acest stat, cAt i cu Grecia, devine din zi In zi mai urgenta. Fir trebuideci sa se faca o ultima incercare ca Germania sa realizezc alipireafdfisd a Roma/el la Tripla aliang Daca insa Germania nu ar vrea saindeplineasca aceasta misiune, ea va trebui sa se multumeascti cel putinca castigarea Bulgariei pe seama Triplei aliante.

Daca, de dragul Romdniei, am tardgEtna aceasta si mai departe, atuncivom fi noi vinovati in cazul cand Bulgaria pdrasita de noi va aderaintr'o buna zi la alianta formata impotriva noastra, spre a primi inschimb un petec din Macedonia. In sfdrsit, cdt despre Romania, credcä eianfa noastra ca Bulgaria okra singara posibilitate ca Sd recdstigdmRomt2nia. Cu totad grandomallia Romdnilor, rezortul hotaritor in sufletulacestui popor este teama de Bulgaria. Ctind ace$tia vor vedea cif nune-au putut impiedeca dela o al/argil ca Bulgaria, ei vor cifuta, probabil,sd fie primifl in alianfd, spre a fi astfel apltrafi 1mpotriva unel agre-siuni bulgare.

Eicestea sunt principalele puncte de vedere, care pledeaza, dupa parereamea, pentru o actiune energica si urgentd si intrucat apropiata vizitaa implinfului Wilhelm va okri, poate, un prilej pentru aceasta, m'amcrezut obligat sa ma adresez Majestatii Voastre Cu rugamintea ca stibinevoiti a Va folosi de prezenta imparatului Wilhelm la Viena, spre acombate pornirea sa incontra Serbiel In legaturti cu ultimele evenimenterevoltatoare din Sera jewo si a-I determina sa sprijine in mod activpolitica noastra balcanica.

Contele 5tefan Tisza -

No. 12

Domnului Sdndor ldnos, ministra de interne, Buda pesta.

1 Zulle 1914

Iubite am:eel Anezez scrisoarea lui Czernin si te rog sa-mi raspunzicat mal curánd in aceasta chestiune. Intracdt 2n imprejurdrile de aziconsider $i eu necesar ca sit avem cuttostinfil. de inlivizii, cari se aven-tureazd din Romdnia in Ardeal, $i urmdrim ca atenfitme, sunt deparere cd dorinta lui Czernin s'ar putea indeplint numái in cazul candCattle de legItimatie, date de dansul, nu s'ar putea falsifica usor sidaca legatiunea noastra le-ar elibera intr'un numär restrans si numaiecelora, a cdior participare indirectd la uneltirile nationaliste pareexclusa.

In cazul cand ai avea vre-o rezerva legitima din acest punct de vedere.o voiu imparlki cu piticere, deoarece esta evident ca atunci recipro-cltatea nu ar mai avea nici un inteles. Din partta noastrd nu se ducenimeni 2n Romdnia ca sd _facd agitafie. Este deci firesc ca Romanil nuvor recurge la masuri similare de precautiune.

Fistept cat mai grabnic rdspuns.Fil tau devotat

Tisza

www.dacoromanica.ro

No. 22

Contelui Czernin, ministru plenipotentiar, Bucuresti

5 Iulie 1914

Iubite amice I Asi putea sa-ti povestesc date interesante asupracalatoriilor ministrilor romani in Ardeal, unde sunt pretutindeni anuntatisi asteptati in case particulare decatre fruntasli nationalisti....

...In imprejurarile actuale, ar trebui sa stim cel putin cine trece gra-nita, cand o trece $i cat timp sta pe teritoriul nostru.... (Extras dintr'oscrisoare mai lungd).

TiszaNo. 64 (telegrama strict confidentiala)

Ministrului austro-ungar de exter&, Viena.

28 Iulie (seara tarziu) 1914

Cu pretinsa vizita a lui Bratianu, la Viena, ne putem astepta la Oatitudine energica a Romaniei pentru mentinerea tratatului de pace delaBucuresti. M'am asteptat totdeauna la aceasta faza si tiu ca vom pierdetot ceeace am castigat ca prestigiu prin atitudinea noastra botarla fatade Serbia, daca ne vom asa intimidati de Romania. Noi linar!' Romania,prin Bulgaria, in $ah, nu avem sa ne temem de nimic din partea eiviitoarele noastre relatiunl fila de Románia nu le vom putea aseza peo baza satisfacatoare l sigura, decat printr'o atitudine ferma si impuna-toare. Putem sa-i &un garantii cu privire la un atac bulgar si sa accen-tuam ea vom tina seama de echilibrul in Balcani, dar ca prin rasboiulprovocat de Sarbi s'a creat o baza da drept cu total nota, astf al canoi vom putea proceda dupa cum se vor desfasura peripetille rasbo-iului. Daca Románia nu ar corespunde datorlilor sale de aliat, atuncidesigur si noi am fi degajati de once obligatiuni 1 ne-am putea orientain política noastra balcanica cu totul independent de interesele Romanlei.

Tisza

No. 91

D-lui Vasile Goldis, s'cretarul eplscopiei romdne ortodoxe, Arad.

6 Fiugust 1914

Stimate Domnule I... Va rog sA tineti seama ca, in aceste timpuri ras-boinice, tocmai ziarul Ron:ti/mi" nu s'a sfiit sa serie di irr realltatenumai Romanil se duc la rasboiu, considerati drept carne de tun siimpotriva carora exista si azi inca vtra.

Fata de acest fenomen este legitim si just sa se la masuri represiva,din cauza calduroasei iubiri, pe care personal o nutresc pentru poporulromfin. NIci o consideratie nu m'ar putea abate dela aDaasta, daca nu8$i fi vazut di pana $1 unele cercan i serioase romanesti au accentuatin aceste zile laudabilul glas al sentimentului patriotic comun si ca,

229

www.dacoromanica.ro

230

in momentul acestei mari crize istorice, a inceput si Romania sd-si deaseama de comunitatea de interese ce existd intre noi. La aceasta se.adauga acum si initiativa, precum i declaratia Dv., ea marinimia gu-vernului maghiar va gasi un ecou corespunzator1). (Extras dinteoscrisoare mai lungil).

DevotatTisza

No. 92

Domnului Vasile Hoszu, episcop ronuin greco-catolic, Lugo f.

4 August 1914

Iubite amice! Vasile Goldis mi-a adresat o scrisoare, declarand, lainteresul suspendarei proceselor de presd impofriva ziarului Romanul",.cd Romanimea, unita ca o stanca Cu Maghiarimea, se pregateste la,lupta pe viata si moarte pentru tron, pentru patrie si pentru existentalor national& si adauga cd satisfacerea acestei rugdminti va putea aveao importanta istoricd. Iti trimit copia raspunsului meu cu rugaciuneaca à, binevoesti a intrebuinta cuprinsul, dupd cum vei crede tu de cu-viin(ä, in cerrurife 'corespunzatoare romanesti.

Cu cordiale salutdri al tau sincer amic

No. 125

(Este scrisoarea adresata de contele Tisza, in ziva de 12 August 1914_lui Alex.Vaida, multumindu-i pentru interviewul situ din ,,Adevarul" dela7 Aug. 1914, scrisoare pe care am reprodus-o in infregime la pag. 207.

No. 219

Contelui Czernin, Bucuresti.1 Septembrie 1914

lubite amice! Din initiativa ministrului de externe, am propus sefilorLogilor francrnasone din localitate ca, prin intermediul Francmasonilorromani 2), sA exercite o influentii asupra presei din Bucuresti si sd°b(ind eel putin atat ca evenimerrtele rdsbolului sa se publice intr'unmod obiectiv si in conformitate çu adevdrul.

Tisza

Aceasta mdrinimie a guvernului unguresc s'ar referi la irrdulgentamasurilor luate MO de presa romaneasca. (Nota autorului).

Cu privire la rolul jucat de loyle francmasonice in timpul ras-bolului european, este interesantd urmdtoarea frazii, pe care o giisesc lapag. 58, a cartil contelui Czernin, intitulatii ant Weltkriege": Cu unan inainte de izbucnirea rdsboiului, am aflat din chiar gura archiducelusiFrancisc Ferdinand cd Frananasonii au hotarit suprimarea lui". (Notaautorului).

www.dacoromanica.ro

231

Fiducdtorul acestei scrisori, d. Eugen Csukcissy, pleacd din ordinulacelor domni la Bucuresti, !linde va cduta sa intre lit legaturd cu ziaristiide seamd de acolo. Iti recomand pe acest bdrbat destoinic si demn deincredere si te rog sd-i dai tot concursul pentru indeplinirea misiuneisale patriotice.

Cu calda prietenie

No. 225

Episcopului greco-catolic ro/irán Hoszu, Lugoj.

2 Septembre 1914

lubite amice! Iti multumesc foarte mult pentru interesanta ta scrisoareprimith in acest moment. Membrii comitetului (national-romitn) A-si a-ranjeze afacerea lor cu Goldis, prectun vor crede de cuviintd, dar n'ar fijust ca interesul comun sd sufere din cauza procedeului sdu criticabil.

Cred cd atta ei, cdt si clerul superior romdn ar face o faptii inte-leaptd si salutard, din punctul de vedere al viitoarei situatiuni a Ro-mAnilor, dacd 'si-ar ridica glasul impotriva agitatiilor, care continudincli In Romdnia. Mi dreptate, acest lucru nu trebue luat in sensul uneiprovocdri directe pentru intrarea in rdsboiu a Romdniei. Ar fi insd foartejust sd e constate a soarta Romdnilor din patria noastrd nu poateconstitui in niel un caz o piedicd, pentru ca Romfinia sti fie aliatanoastrd intr'un rdsboiu, la care participa Romdnii din Ungaria, Cuatfita abnegatiune l insufletire. Sentimentul de neam ar dicta ca fiiinatiunii romAne din Romdnia si din monarhia noastrd sá lupte inaceeasi tabdrd.

M'asi bucura foarte mult, daca te-ai duce si tu in Romdnia, undedesigur 'ti-s'ar oferi prilejul unor conversatiuni amdnuntite Cu bdrbatiipolitici alai de seamd 1). Telegrafiazd-mi data plecdrii tale, ca sa terecomand in mod corespunzdtor contelui Czernin.

Tisza

1) La cdteva zile dupd primirea acestei scrisori, episcopul V. Hoszu,insotit de d. dr. Teodor Mihali, deputat in Camera din Buda pesta, au sisosit la Sinaia, ca trimisi al contelui Tisza, sa sondeze terenul si sdceard intrarea Romdniei in rdsboiu cot la cot cu Austro-Ungaria. Re-zultatul a fost, bine 'linteles, nul. D. Mihali mi-a fdcut in vara anului1929 urmdtoarea interesantd mdrturisire asupra acestei misiuni si amodului clan s'au achitat de ea: CAnd mil prezintam cu episcopul Hoszuin audientd la fruntasil politicei romAnesti, eram nevoit sít spun si euceeace spunea el. Dar spre a paraliza efectul interventiunei noastre,cdutam sd obtin personal la toti acesti bdrbati cate o audientd separata,in care apoi ceream tocmai contrariul si anume cd dorinta noastrd, aFirdelenilor, este ca Romilnia sd intre in rdsboiu impotriva Ilustro-Un-gariei i nici intr'un caz alAturi de ea. Ficeastli mdrturisire a d-lui dr.T. Miihali pare a exprima adevdrul, judecAnd dupd increderea ce 'l-oardta Ion 1. C. BrrItianu, care cu acest prilej spune d. Mihali intr'un

www.dacoromanica.ro

232

In fine, draga prietene, trebue sa-ti dau un raspuns deschis la parteaa lreia din scrisoarea ta. 5tii foarte bine ea eu nu am banueli impotrivamasselor romane, cunosc prea bine sufletul clerulul roman si spiritulce domneste in unele seminarii teologice, ca sa nu ne facem iluziuni inaceastii .privintii. Tu singur spui cä, dacit Romania ar interven1 incontranoastra, aceasta ar putea sa aibà consecinte, de care sa ne fereascabunul Dumnezeu.

Draga amice,nu este bine asa. Situatia aceasta nu este satisfacatoaresi voi, conducatorii roman', cu idei patriotice, ar trabui sa va folositipe Iviitor cu mai multa botarire de puterea voastra, ca sa indrumatisufletele tine:for preati si invatittori pe calea patriotismului.

Daca Romania ar lua o atihidine ostila noutt, massele poporului romandesigur iu s'ar rasvritti, dar s'ar produce evenimente foarte triste, arcurge mult sange romanesc si aceasta ar otravi sufletele inca pentrumulte generatii.

Cu cordiale salutitri, sinter devotat

No. 240

Telegrama (strict secreta) triMisit de tonic* Czernin ministrului austro-ungar de externe,Viena.

Sinaia, 7 Septembre 1914

Alex. Mar ghiloman, seful conservatorilor, a Malt urmatoarea comu-nicare (strict secre:a) contelui Waldburg, secretarul legatiunii germane:Rusii lucreaza la un plan: dupace vor mai obtine succese in Galitia,el vor sä ofere Romaniel Bucovina".

Regale, tare a vorbit cu Marghiloman despre aceasta, a declarat ea,daca of2rta s'ar produce, va fi pus intr'o situatie grozav de grea, deoa-race °pinta publica din Romania nu 'i-ar putea rezista.

La aceas:it 1mportan:a declaralle a regelul, Marghiloman a adaugaturrnittoarele: Daca am garanta Firdealului un statut politic si am facespre Bucovina o rectificare de granita, in sensul ca Suceava Cu impre-jurinnile, unde se afla osamintele lui Stefan eel Mare, sit fie cedateRomani21, Romanii nu numai ca nu ar sprijini Rusia, dar ar interventactiv pentru Rustro-Ungaria".

La acestea adaug parerea mea personalit ca regale Carol, daca pro-misiunea rusa ar deveni fapt, ar abdica si succesorul situ va interveniprobabil impotriva monarhiei.

Czernin

Tisza

articol al situ despre unire, publicat in revista Generafla Unirli"(No. 3 din 192)) 'i-ar fi declarat:

Domnule Mihali! Grabeste de te lnloarce acasa si linisteste spiri-tele romanesti agitate de acolo. Spune-le ca na camva sa land vre-orevoltli ptina nu te vain aviza eu ca intra armata noastra. Caci sa sestie: la cea mai mica miscare, to(1 vor fi maceMrifi, iar mie nu-mitrebue Ardealul fdra Ardelenil" (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

No. 241

Dintr'o scrisoare a contelui Tisza catre contele Czernite.

7 Septembre 1914

Chiar t cele mai largi concesiurri mi vor avea nici o influenta asupraatitudinei Romaniel. Aceasta depinde exclusiv de felul cum priveste easansele marelui riisboiu Tot respectul pentru regele Carol, dar eleste un om foarte siret. El nu va abdica asa de repede.

No. 251

Contelui Berchtold, ministru de externe, Viena.(Telegramd telefonata)

10 Septembre 1914

A51 primi foarte bucuros pe Romanii indicati in scrisoarea ta: Alex.Vaida, Aurel Popovici 5i Julia Maniu. Cu d. Funder nu al putea trata

-despre aceasta chestiune, cad nu pot admite ca un ziarist austriacfigureze ca intermediar intre cetateni si mine.

TiszaNo. 254

Telegram?' telefonatd de Burk& contelui Tisza

11 Se_ptembre 1914

Asttizi 5i generalul Conrad1) declara cA ar merita sa cedam judetulSuceava, dadi prin aceasta ne-am putea asigura cooperarea armateiremane.

BurifinNo. 258

D-itti Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.

13 Septembre 1914

Deocamdata ma gandesc la Romania. Curenhil austro-fob, careexista acolo Inca de mult, este stimulat in toate felurile de ,presa dinsolda ruso-franceza. Aceasta .presit este cu totul sub influenta stirilorvictorioase ale presei Antarrtei. care ne considera complect bAtuli, larvictoria definitiva ar fi aproape a'sigurata. Astfel ispita de a participala rasboiu impotriva noastra devine din ce in ce mai mare si oricare cu-noscator al sufletului romanesc va recunoaste primejdia foarte real&ca curentul, care duce °pinta publica in aceasta directie, ar putea miituratoate zagazurile si toate piedicile. Atund insa situatia noastra militarava fi pierduta. Aceastii foarte grava primejdie ar trebui preintampinattide Germania cu toatii energia. (Extras dintr'o scrisoare).

Tisza

233

1) Conrad von Ilötzendorj,seful marelui stat major al armatei austro-ungare. (Nota autorttlui).

www.dacoromanica.ro

234

No. 263

Con tele Berchtold cdtre contele Tisza.

15 Septembre 1914

(Dupd inirdngerea RIOlor in Prusia Daca ar interveniacum .si Romania, seful marelui stat major este de parere ca rasboiulimpotriva Rusiei va fi castigat cu siguranta. Importanta cooperarei Ro-maniei este evidenta lustro-Ungaria ar trebui stt faca tot posibilulca sA olginem sprijinul Romanlei. Eventualele sacrificii ar trebuiapara neinsemnate intr'un moment atilt de critic si cand este vorba deo rupta pentru existenta si situatia de mari puteri- a celor doua imperil.

BerchtoldNo. 264

Rdspuns telefonic dat de contele Tisza lui BerchtoId

15 Septembre 1914

Daca obtinem din partea Romaniei o declaratie obligatorie asupraconditiunilor, in care ar participa cu toate fortele el in rasboiu, sunt sien de parere sti mergem pana la limita posibilitatilor. Lucrul principalar fi insa ajutor german citt mai mare si mai grabnic. Numai daca Ro-manii vor afla aceasta, ei vor fi dispusi sa-si uneascil soarta lor cu anoastra. (Extras dintr'o .scrisoare).

TiszaNo. 294

Dintr'un lung memoria adresat de Tisza contelui Czernin asupra ches-tiunii Romdnitor din Ungaria.

26 Septembre 1914

Daca Romania ar participa la lupta noastra si daca intreagarasa roman& 'si-ar uni astfel soarta cu a noastra, ahmci ar fi sositmomentul psihologic ca sa ne adresam si opiniei publice maghiare, sprea gdsi solutionarea chestiunilor la ordinea zilei.

Aceasta solutionare nu trebue cantata in nici un caz pe calea unei si-tuatiuni speciale a Rrdealului din punct de vedere al dreptului de stat-Precum am spus, chestia romaneasca nu este o chestie ardeleana

Nol nu ne putem gandi deci decat la astfel de masuri, care ar inlaturalacunele actualei administratiuni si ar asigura un tratament binevoitorsi obiectiv populatiei romane, lar pe de alta parte ar intari pozitia in-stitutiunilor culturale ronitinesti si ar face posibila cultivarea relativda limbei romane si in institutele de invatamant ale statului.

Chestiunile ¡de amanunt in aceasta privinta ar putea insa forma obiectulunui schimb confidential de idei numai eland participarea efectiva a_

Rom aniei Irr rasboiu va fi hotarita in anumite conditiuni.Tisza

www.dacoromanica.ro

No. 310

Con telai Czernin, Bucuresti.

29 Septembre 1914

Deocamdatá ar fi de datoria tuturor acelor Romani, cari recunosc.c'a este o chestiune vitalá pentru poporul roman alipirea lor la grupulPuterilor anti-ruse, sti-si exprime bucuria si recunostinta si sa insisteasupra importan(ei concesiunilor mele. Sper cA voiu putea obtine aceastadela cei mai multi dintre fruntasii Romanilor de aici. In cazul acesta,regele Carol va fi obtinut tot ceeace putea sá doreasca, cáci prin aceasta'i-asi fi dat instrumentul ca sá influenteze opinia publica din Romania.

Extras dintr'o lungd scrisoare).Tisza

No. 311

Contaba Czernin, Sinaia(Telegramá cifre%)

30 Septembre 1914

Voiu face toate pregatirile, pentru ca schimbul meu de scrisori Cu-mitropolitul Me(ianu 1) sa se posta publica la inceputul sirattimaneiviitoare. Rog, in once caz, sA asteptati pan'atunci, pentru ca ofensivanoastra AA fuá progrese mai mari, lar eu sA astIg timp pentru unele,demersuri pregátitoare ad. Publicarea Ara trebui sii se faca in orice cazeu o zi inaintea publicáril la Bucaresti, spre a evita aparenta cum cdtotul ar fi fost comandat dela Bucuresti. Daca ;asá ne-am afla in ajunulunei mari victorii, ar fi paate mai bine sil asteptám aceastá victorie si

facem publicatia imediat sub impresia ei, ceeace ar majora eTectul.

No. 324

Ministran/ de externe, Viena.I Octombre 1914

Cu referire la telegramele 684 si 685 din Sinaia, rog a comunica con-Czernin cet ocuparea pacinicii a Ardealului de catre Romdnia este

.exclusii In once imprejurild si in once conditiuni imagraabile si ctidansul urmeazá sil faca declaratiuni in acest sens. Prin t'Acere sau prin-tr'un raspuns, care n'ar fi destul de categoric la astf el de aluzii, ni s'arface un foarte mare rau.

Tisza

235

1) Este vorba de scrisoarea adresatá de Tisza batranului mitropolit_Metiana dela Sibiu in ziva de 22 Septembre 1914, despre care aminte.ste

Vaida in faimosul säu memoriu in vederea impAcarli cu Romanii.Primul ministru ma9hiar, vazánd cA fruntasii partidului national cer,intre alte conditiuni, si autonomia Ardealului, voia sA scape prin catevafirimituri aruncate membrilor episcopatului. El vrea sa .prezinte dreptmare eveniment ridicolele sale concesiuni, pregátindu-le si o punere insceng stiraidd si pretentioasá. Scrisoarea contelui Tisza, ca si ráspunsulinitropolitului Merianu, cititorii le vor gási la pag. 363-366. (Nota aut.).

www.dacoromanica.ro

236

No. 326

Contelui Czernin, Sinaia(Telegrama elfratii. strict secreta)

2 Octombre 4914

Interrtiunile primului ministru roman, in declaratiile sale asupra Bul-gariei $i stint evidente: Sii destepte neincrederea noastrii, satulbure raporturile noastre cu aceste state §i irr special, cat privesteItalia, §a ne impinga in chestia Trentinului spre un punct de vedere,care 'i-ar putea servi ca precedent.

Foarte fericit a fost raspunsul tau, Cii unui aliat nu 'i-se poate pro-pune o astfel de porairie. Rog insa sa accentuezi categoric, la onceocaziune similara, ca noi nu cedam nimic din propriul nostru trup $i nuvom tolera ocuparea teritoriului nostru decatre nimeni. Cat timp voiuavea un cuvant de spus, se va trage asupra oricui, care va intra la noi.In aceasta privinjA sunt de acord toti factorii competenti din Viena siBudapesta si nu vom devia dela aceasta linie de conduita in nici uncaz $i in nici o imprejurare. Fir fi de recomandat ca acest lucru sa. fiecunoscut de toata lumea in Romania.

TiszaNo. 354

Domnului Tschirsky, ambasadorul Germaniei, Viena.

6 Octombre 1914

Excelentd! Ca raspuns la adresa Dv. din 4 Octombre, am onoare sa-va comunic cum di d. A. Popovici1) este un personagiu Cu totul nein-semnat, care s'a folosit de un preces politic ce 'i-s'a intentat in anul1894 2) ca sa träiasca ca martir, mal ales la Viena, si sa se introducii inanumite cercuri maghiarofobe.

castigat oarecare importanta prin faptul ca a reusit, ca si alti in-trigarrti 3).sA se introduca la Belvedere, spre a juca, cu mai mult saumai putin drept, rolul unui intermediar intre defunctul archiduce FranciscFerdinand si Romanii din Ungaria. Prin tragica moarte a inalhilui sauprotector, si-a pierdut acum acest rol si cu toate ca nu 'i-se poate con-testa o anumita abilitate i inzestrare, el totu$i nu este mai mult decAtun ziarist intrigant, satura't cu idei asa zise pan-austriace.

Din tabara pan-austriacit a scos ideia numirii unui ministru roman inguvernul maghiar, ceeace ar fi o copie a ministrului austriac Wit por-tofoliu, care nu s'ar putea potrivi imprejurarilor si institutiunilor dinUngaria. (Extras dintr'o lungd scrisoare).

Tisza

E vorba de Aurel C. Popovici. Nota autorului.E vorba de procesul Replied. Nota autorului.Printre acestia este in primul rand Alex. Vaida, gratie oftruia a

intrat si Popovici in laboratoriul" archlducelui Francisc Ferdinand.Nota autdrulni.

www.dacoromanica.ro

No. 369

Contelui Czernin, Bucurestl.(Strict secret)

10 Octombre 1914

Explicajia cuprinsO in telegrama 870, Cu privire la lnterventia minis-trului plenipotentiar german, trece cu vederea punctul cel mai esential.Rdul cel mai mare consista in faptul ca Rondmii de aici povestesc cutn-cad. von Basche le-ar fi icomunicaf cá eu continuu a refuza acordarea auto -nomiei Ardealului, dar ca guvernul german o va impune.

Pe baza hartiilor mele, constat ca ideia autonromiei sau a statutuluipolitic al Ardealului a pornit dela regele Carol si Marghiloman inaintede sosirea d-lui von Busche. Eu 'i-am explicat ministrului german caas-upra acestPi chestiuni nu se poate discuta. (Extras).

Tisza

No. 455

Comunicare telelonicit minlstrultd de externe, Viene.

22 Octombre 1914

Este sigur ca din partea Romanilor nostri am primit declaratiuni defidelitate dinastica si care resping once iredentism. In ce privestechestiunile politice concrete, am declarat 1 mai acum o lung cd atuncinu vedeam nici o perspectiva ca conducatorii nationalistilor romani saaccepte formal concesiunile mele, ca o solutie definitiva, deoarece radi-calli, in frunte cu Mania, vor sa se foloseasca de momentul actual pentrusantaj, lar majoritatea moderatilor nu are curajul sd procedeze fara ei.

Din acest motiv am scris mitropolitului Metianu, spre a obtine dela elsi &la mai multi nationalisti Cu vaza declaratiuni, care stt exprime re-cunosIirrja si muljumire pentru condescendenta mea. (Extras).

TiszaNo. 494

D-lui Henric von Tschirsky-Böggendorl, ambasadorul Germaniei, Viena.

5 Noembre 1914

Ar fi desigur un mare avantagiu, dad' ne-am putea asigura cola-borarea Romani& O vom obtine absolut sigur, daca vom bate pe Rusi.Lnairrte de aceasta, este o iluzie, care se va indepArta cu atat mai multde no( cu cat o vom cAuta mai mult. Ar fi absolut gresit sa se creadacá curentul defavorabil din Romania s'ar atribui politicei moghiare fotade nationalitati. Romania a aderat la Tripla aliantit intr'o vreme, candsituatia RomAnilor din Ungaria era mult mai rea §i dacd opinia public&din Romania se indreaptfi impotriva noastra, aceasta se intOmpla nu pentruca Romfmilor din Ardeal le-ar merge prost, ci pentru ea ei cred cá vorputea calstiga Ardealul.

237

www.dacoromanica.ro

238

Nu-mi fac nici o iluzie in ce priveste efectul concesiunilor mele asupraRomdniei. Cu toate acestea, le voiu propune, intdiu pentru cd md asteptla un oarecare succes pe urma acestui pas printre Romdnii din Ungariasi al doilea pentru O tin seamd de dorinta guvernului german si a pu-linilor nostri prieteni din Romdnia. (Extras dintr'o scrisoare mai lungli).

Tisza

No. 495

Contelui Czernin, Bucuresti.(Telegramd cifrará)

6 Noembre 1914

Schimbul meu de scrisori cu mitropolitul Me(ianu se va publica Du-minict, deodatil cu amnestia Si c u o ordonantil ministeriald, dupd careRomftnii din Ungaria vor putea intrebuinta trioolorul lor in acelasi timpcu tricolorul national-maghiar.

Rm fAcut tot posibilul ca sA asigur succesul. MA astept la manifesta-tiuni de simpatie din partea nationalistilor cu vazd. (Extras).

Tisza

No. 524

Contelui Berchtold, Viena.12 Noembrie 1914

Scrisorile de calda recunostintd din partea fruntasilor romdnisosesc cu intitrziere din cauza dificultAtilor circulatiei. Sper cd voiu maiobtine din partea mal multor episcapi si a unor mtreni culi vazd decla-ratiuni publice corespunzatoare. Voiu cduta sti plasez mereu in ziarelenationaliste de aici noui declaratiuni amicale, astfel cd chestiunea vapAtrunde incetul cu incetul si in Romdnia.

Ili grijA ca presa germand sA nu strice lucrurile. ( Extras).

TiszaNo. 525

Ministerului de externe, V ietta.

12 Noembre 1914

Am telegrafiat contelui Czernin urmAtoarele:Rog a transmite ambasadorului german multumirile mele. L'am rugat

pe episcopul V. Hoszu sd desmintd stirile neadevdrate cu privire laatitudinea Germaniei in chestia autonomiei Firdealului. Se pare caRomdnil nostri privesc cu ochi buni actiunea mea".

Tisza

www.dacoromanica.ro

No. 526

Vas/le J'angra, deputat ,s1 vicar, Oradea Mare.

12 Noembre 1914

Jubile amice! Il multumesc pentru cuvintele tale recunoscdtoare,inapoindu-ti interesanta anexa a scrisorii tale.

Acest rdsboiu a idovedit de fapt cA nici chiar in tabdra cea mai extre-mistd a nationalistilor nu exista iredenti,sti. Dau dovadd de o credintdpatrioticA pfind si acei. de cari ne despart astdzi mari contradictii inchestiuni de politicd internd. Este in once caz o dovadd imbucurdtoaresi trebue sd-i tragem consecintele.

Din suflet te salutd. adevitrat devotat

TiszaNo. 531

D-lut Vas/le Hoszu, episcop greco-catolic, Gherla.

12 Noem,bre 1914

Iti anexez copia telegramei contelui Czernin cu rugdmintea ca sitdesminti in mod categoric svonul neintemeiat ciun cd Germania a promiso actiune in chestia autonomiei Ardealului.

Episcopul Frentiu a scris o foarte frumoasd pastorald si am primito scrisoare foarte cAlduroasa de recunostintd din partea episcopuluiloan I. Pap dela Arad. In ziarele romanesti n'am vdzut, decitt in Ro-mima", o declaratie satisfdcdtoare ca aceasta.

Te rog sA ingrijesti ca in cercurile romdnesti sa apara mereu decla-ratiuni, in care sa fie apreciatd cum trebue actiunea mea. Sd batemferul cdt e cald.

Te saluta din tot sufletul al tdu credincios

TiszaNo. 533

Ministerului de externe, Viena.(Telegrama telefonatd)

13 Noembre 1914

Primesc dela archiducele Frederic urmatoarea telegrama: Comanda-mentul suprem german ¡mi trimite urmatoarea depesd: Recomand urgenta determina guvernul maghiar ca sd acorde Romfinilor din Ungaria re.formele si avantagitle cerute de ei, precum si a stdrui ca sd se promitaRomitniei un cdstig de teritorii rusesti. Dacd aceasta s'ar face curiind,ajutorul activ din partea Romániet imi pare posibil. Hindenburg".

La aceasta telegrama -am raspuns archiducelui Frideric urmatoa-rele: Am facut Rornimilor toate concesiunile imaginabile, incii la 9 curent,ceeace Romimii din Ungar,ia au primit cu multumire si recunostnta, darva avea putind influenta asupra Romimiei, care nu vrea sa imbundtd-

239

www.dacoromanica.ro

240

Itasca soarta Romanilor de alci, ci sa anexeze Firdealul si Bucovina.Sunt de acord sa promitem Romanlei, pentru colaborarea eionce castig teritorial, dar sunt ferm convins ca Romania va intesrventnumai dupa ce ii vom fi batut pe Rusi".

Tisza

No. 542

Baronului Buridn, Viena.14 Noembre 1914

.... Nu ai putea sa comunici Maiestatii Sale imparatului Wilhelm diconsider' necesar oferi prilejul unei conversatiuni personale siconfIdentiale, asupra tuturor *chestiunilor, cu cine-va, care se bucura deincrederea lui i ca m'ai desemnat pe mine, fiindca numai eu sunt in'Tamura sA dau explicatiuni intr'o chestie importanta privitoare la Ro-mani' nostri, in legatura cu telegrama maresalului Hindenburg? (Extrasdintr'o /angel scrlsoare).

Tisza

No. 558

Contelui Czernin, Bucuresti.(Telegrama strict secreta)

26 Noembre 1914

Calatoria mea a decurs foarte favorabil in toate privintele. Atilt impa-ratul Wilhelm, cat i cancelarul si can't' condualtari ai pollticei ger-mane au cliscutat confidential si amanuntit cu mine toate chestiunile po-litice si militare la ordinea zilei, constatand armonie aproape in toate.,..Germanii sunt constienti de victoria BIWA.

In sfarsit par a fi inteles cif numai presiunea situatiei militare sidiplomatice ar putea retine Romania de a intra in actiune impotrivanoastra si s'o determine eventual mal tarziu sil intervina, alaturi de noi.De aceea cautam sa impingem Bulgaria ,prin intermedlul Turciei, ca saintre in rasboiu...

Sper ca. le-am scos din cap ideia altor concesiuni pentru Romania,propuse de subsecretarul de stat Zimmermann 'Cu destula hotarire, deceilalti insa cu mai putina insistenta. Eu am declarat categoric cavorba nu mal poate fi despre 8$8 ceva. Tot astfel, din ordinul direct alimparatului Francisc loaf, am comunicat imparatului Wilhelm, in numele

ca in 'lid un caz nu va ceda de bawl vole nici un petecpamant din teritoriul monarhiei. Dupti o scull& expunere din parte-micu argumente evidente, imparatul Germaniei 'mi-a deblarat, cu oarecaresolemnitate, cA intelege perfect acest lucru. (Extras).

Tisza

www.dacoromanica.ro

No. 566

Episcopului greco-catolic roman Valeriu Freafict, Lugo f.

29 Noembre 1914

Prea Sfintia Ta! Din cauza cälátoriei mele in strainiitate, abia scumpot sii-mi exprim multundrea si recunostinta pentru pastoralele Dv. pa-triotice. Am convingerea cd acum trebue sA ajungem in sfiirsit la tinta.In aceastA credintd, md voiu nilzui mai departe ca sá pregatesc rezul-tatul deplin, care va urma dupd sfdrsitul rdsbolului, iar In munca meaeomptez cu siguranid pe patrioticul Dv. concurs.

Sincer devotat

TiszaNo. 567

Episcopului greco -catolic romdn, Dumitru Rada, Oradea Mare.

29 Noembre 1914

Prea stimate amice! Primeste recunosciitoarele mete multumirl pentrurandurile din 16 curent, pe care insd din cauza caliitoriei mele in still-indtate le-am primit cu intdrziere. Dupd ferma mea credintd, trebueajungem acum la scop. In nazuintele mele in aceastd directie, nu trebuesA ne ldsdm prin nimic abdtuti din acest drum.

SA nu te impresioneze faptut cd opinia publicd maghiara privestechestiunea Cu oarecare rezervd, cdci aceiasi rezervA se area sipartea Romfmilor, dar este firesc cd numai formularea definitivii vaproduce linistirea deplina a elementelor serioase din ambele tabere. Indefinitiv. aceasta atitudine a unei parti a opiniel publice maghiare nupoate decilt sd convingd pe concetAtenii nostri romdni cd este vorba defeforme inteadevdr foarte importante.

Sincer devotat

TiszaNo 569

Prin(ului Hohenlobe Schilingliirst, ambasadorul Austro-Ungarici,Berlin.

29 Noembre 1914

Ca o complectare a dosarului predat la Berlin, imi permit a trimiteun numär al ziarului pronuntat nationalist Desteptarea" din Brasov,care este o flovadd a efectului actiunii mele 1).

Tisza

241

1) Stiut fiind ä ziarul acesta era plitit de guvernul unguresc, amOmit sii reproduc anume aceastd scrisoare, spre a ilustra reaua eredintda contelui Tisza si la ce arme recurgea in sustinerea punctului sdu, deNedere fatfi de insistentele Germaniei de a face concesiuni Romfintlor.Nota autorttlui).

1. Ru,u Abrudcanu 16

www.dacoromanica.ro

242

No. 592

Downului Vasile Hoszu, episcop, Gherla.

3 Decembre 1914

In fine mentionez ca eri m'a vizitat deputatul bucóvinean AurelOnciul si mi-a spus multe lucruri in legatura cu actiunea mea de impa-care. Dupa cate stiu, Onciul face parte dintre Romitnii moderati. Fatade mine s'a prezentat ca amic desavarsit al impitcarli si a accentuat ca,gratie straaselor sale relatiuni cu conducatorii roman' d'aici, ar puteaaduce bune servicii cauzei. Eu l'am primit politicos, l'am ascultat, darin ce ma priveste n'am trecut peste limita generalitatilor cunoscute detoti. (Extras dintr'o scrisoare mai lungt1).

Te salut din tot sufletul sincer devatatTisza

No, 709

D-lui Betegh Miklos, comisar al guvernului, Cluj.

7 Ianuarie 1915

Stiu prea bine ca in &deal sunt multi Romani cu sentimenteostile notia. Mai stiu ca un rasboiu cu Rom:lids ar provoca un puternicconflict sufletesc in toata Romanimea, dar indrliznesc sä uf irm cdjoritatea Romiinilor din Ardeal nu doreste acest rásboju. Ei nu conspirasi ar don i SA evite clipa, in care ar trebui sitt se decida. In sufletul lorse luptä constiinta nnationala cu credinta fat& de patrie. (Extras dintr'ólunglt scrisoare).

TiszaNo. 720

D-lui Vasile Hoszu, episcop, Gherla.

15 Ianuarie 1915

Iubite amice! Rm luat cu multumire cunostinta de acea parte a scrisoriitale din 10 Ianuarie, privitoare la Vasile Lucaciu, si iti pot da asigurarilinistitoare c, dupa toate calculele omenesti, nu trebue sa ne temende o invaziune rusa in Rrdeal.

Te salut din suflet, sincer devotatTisza

No. 726

D-lui baron Conrad v. Hötzettdorl, selul marelui slat major, Viena.

16 lanuarie 1915

Chestiunea Italiei si Romaniei va intra in curand intr'un stadiaacut. Intreaga noastra actiune politica trebue sd se concentreze asuprasolutionarit acestei probleme. Un lucru este cert: Trebue sit zadarnicim

www.dacoromanica.ro

243

In once caz un atac simultan din partea Italiei si a Romiiniei. Trebuesd gdsint un acord cu Italia, lar fata de RomAnia sd ham o atitudine deasa naturd. ca sd-i treacd pofta de a intra in rdsboiu incontra noastrd.Dadi primejdia italiand va fi inldturata, vom putea tine in loc Romania.(Extras dintr'o land scrisoare).

TiszaNo. 757

Contelui 5telan Tisza, prim-ministru, Buda pesta.

19 Ianuarie 1915

Credinta in puterea noastrd militará se va trezi si in RomAniaprintr'un succes al nostru impotriva Rusiei. Afard de aceasta, trebuesá cdutdm ca sd obtinem in Romania tot ceeace se poate obtine cu bani.(Extras dintr'o lunga scrisoare).

DevotatConrad

No. 767

Baronului Burlón, ministru de externe, Viena.

25 Ianuarie 1915

AtAt scrisorile lui Betegh Miklos, cdt si ale episcopului V. Hoszu,alaturate ad in copie, silnt o dovadd despre schimbarea stdrii sufletestidin Romfinia. (Extras din trun memoria al lui Tisza Mere baronul Burlón).

Tiszai

IatA acum i scrisoarea episcopului V. Hosza, adresata" conteluiTisza:

Gherla, 22 Ianuarie 1915

Prea stimate domnulel Eri a fast la mine loan Lapedatu, director debaud in Sibiu, care venise intr'o anchetd la banca Concordia. Mi-apovestit cä rnai acum 5-6 zlle s'a irrtdlnit cu fratele säu, functionar inRomfinia, care dispune acolo de legdfuti distinse.

Dela acesta am aflat urnultoarele lucruri:I. Ittmosfera oficiald, cu tot sgomotul de bdlciu, inclind mereu spre

noi si, dupd pdrerea sa, nu se va indepdrta de noi.N. filipesca incepe sh aprobe fittis atitudinea guvernului si a lui

Alarghiloman.Vasile Lucaciu nu se mai afld pe teritoriul RomAniei, ci in Italia,

probabil la Roma, cdci 'i-s'a comunicat cA prezenta si rolul situ in Ro-ntfinia ar fi indezirabile.

/1. In fine cd Oct. Goga nu va mai scoate ziarul sdu de agitatie, a-nuntat cu mare sgomot, deoarece acest lucru a fost zdarnicit.

Tu ai posibilitatea sd-ti procuri informatiuni exacte asupra autentici-tdtii acestor stiri. Dad' irisa aceste doud stiri din urma sunt adevdrate,

www.dacoromanica.ro

244

aceasta ar fi in once caz o dovada ca guvernul roman a inceput sa pro-cedeze mai energic impotriva semanatorilor de vrajbli.

M'arn gandit cii este bine comunic aceasta. In cercurile Roma-nimei de acasa, $tirlle de acest soiu au un efect foarte bun.

Cu toate luptele dela granita Bucovinei, suntem increzatori siPreotilor mei le-am poruncit sä riimana la posturile lor.

Te salut din suflet, sincer devotat

V. Hoszu 1).No. 875

D-lui Aurel Onciul, deputat, Viena.

26 Februarie 1915

Stimate Domnule I libia acum am avut timp sa citesc memoriul D-tale.Am constatat cu regret cd D-ta al inteles declaratia mea tot asa deputin ca si situatia Romanilor din Ungaria... N'am avut intentia sa-ti dauvre-o insarcinare Cu privire la conversatiunile cu Romanii din Ungaria.Ins& kleoarece D-ta ai declarat ca, dupa impresiile D-tale, ar exista odeosebire neinsemnata intre punctul meu de vedere i dorintele con-ducatorilor Romanilor nationalisti si 'mi-ai pus in perspectiva o confir-mare mai precisa a acestei conceptiuni, am raspuns in mod firesc caastfel de informatiuni m'ar bucura si ca astept cu pliicere viitoareleD-tale relatiuni....

Cu tot respectul pentru intentiunile D-tale ,trebue sa te rog in con-secintd ca sd nu te mai ocupi de aceastd chestiune, did 'ml-al creianumai dificultdti in solutionarea problemei.

Cu deosebitd stimd

No. 894

Din no/ele lui Tisza asupra conversafiunii sale ea baronul Buritfn,ministru de externe.

3 Martie 1915

Al doilea fapt este atitudinea lui Brcitianu. Nu numai ea intra,dar staruie sa stabileasca o intelegere intre Italia si Rusia. Rezultatal:Iminenta primejdie a unui acord italo-romano-rus si apoi imediataintrare in actiune.

Tisza

1) Din schimbul de scrisori dintre Tisza 5( episcopal Hoszu rezultalfunurit ca acest nedemn cap bisericesc era spionul primului minIstraungar. l cfmd ma gandesc cá ziarul Unirea", -organul mitropoliei dinBraj, considera, in Februarie 1916, moartea lui Hoszu drept o pierdereireparabiM"! (Nola autorului).

www.dacoromanica.ro

No. 895

Baronutui Burlón, ministra de externe, Viena.

3 Medie 1915

Cu ingrijorare crescanda urmaresc evenimentele militare. CA-derea orasultd Przemysl numai o grabnica si victorioasd ofensiva laUzsok o poate impiedeca... La aceasta se adaugd primejdia ce amenintddela Dardanele... Toate acestea vor aves un efect din cele mai defavo-rablle la Bucuresti si la Roma.

In numele ceriulul te implor, vegheaza si nu permite in nici un caz cacei doi talhari sa se uneasca pentru pradd... Dada ar fi sa satisfacemnumai Italia si numal ca Trentinal, ar insemna o lovituril; daca ar trebulsá dam mai mult si mai ales sa aruncam un ciolan si Romaniei, ar fi ocatastrofa.

TiszaNo. 905

D-lui V. Hosza, episcop, Gherla.

6 Martie 1915

Iubite amice ! Am primit cu mulhunire scrisoarea ta privitoare la unel-tirite lut V. Limada.

Sincer devotai

TiszaNo. 914

Prefectulai jude(ulai Brasov.10 Martie 1915

Abia actun vad articolul patriotic si just aparut in No. 5 al GazetelTransilvaniei". Aceasta modifica foarte mult parerea mea defavorabild.Te rog sd le exprimí recunostinta mea pentru aceasta.

TiszaNo. 1043

Baronalui Burlón, ministra de externe, Viena.

27 Fiprilie 1915

Ar trebui sd discutdm ca Germanii in mod mal amanuntit pe cebaza si prin ce procedeuri sa cautdm a incheia pacea, daca nu izbutimsd inlaturam primejdia italiana. Pelanga conditiile de fond, este foarteimportanta i procedura. Daca am vedea ca nu reusim cu Italienil, artrebut sá propunern Antantei pacea, inainte de a astepta atacul Italienilor,

Probabil cd l Antantei 'i-ar convent ca Italienit i Romanii sá rilmandizolati si atunci am putea obtine succese, cel puttn fatá de acestia.(Extras dintrri) tanga scrisoare).

Tisza

245

www.dacoromanica.ro

246

Anexa la scrisoarea 1013.

Sunt de acord cu tot ce s'a vorbit la Berlin. Regret irisa, eabarbatii de stat germani n'au putut fi determinati sa discute mai ama-nuntit masurile necesare pentru cazul unui conflict cu Italia si Romania.

No. 1044

Contelai Czernin, Bucuresti.

28 Aprilie 1915

Nu putem sti precis pana unde au ajuns manoperile intre RomaBucaresti, dar se poate presupune cu certitudine ch Brdtianu are trei

fiare in foc 1 ca intretine relatiuni intime atat cu Fasciotti, 1) cat si cuRusii.

TiszaNo. 1084

Baronului ¡van Urban, preject, Arad.18 Maiu 1915

Iubite amice! Am primit scrisoarea ta din 15 Maiu privitoare la ah-tudinea Romanilor. In general se manifesta o rezerva in majoritateacercurilor nationaliste. Pe de alta parte este stiut ca tocmai cei dela Aradfac parte din specia cea mai rea.

Te rog sii strangi dovezi cu privire la atihidinea acestora (de pacía,articole nepatriotice, etc.), pentru ca sa putem trage la timp concluziunilenecesare. Va fi nevoie, dupa rasboiu, sa facem o distinctiune intre acei,cari s'au purfat cinstit, i intre oamenii luí Goldis.

Din suflet te salut, devotat

TiszaNo. 1086

Cancelara Germaniei Bethmann Holweg catre printul Fiirstenberg,consta general german, Budapesta.

19 Maiu 1915

Dupace Roma a rupt conventia Triplei allante, am intervenit urgentla Viena sa se dea carte blanche baronului Macchio2) si printului Billowca sa inchem acordul necesar, oricat de eftin sau °rica de scump arpermite imprejurarile, chiar daca s'ar formula pretentiuni exorbitante.

Sper cu ineredere ca contele Tisza, dupace comandamentele ambelornoastre armate au declarat evitarea rasboiului cu Italia si Romania caabsolut necesara, va 'Une seama de aceasta situatie silnica, oricat deamara ar fi ea.

I) F asciotti era ministrul Italiei la Bucuresti. (Nota autoralui).2) Baronul Macchlo era ambasadorul Austro-Ungariei la Roma.

(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

1094

Contelui Tisza, prim-ministru, Buda pesta.(Telegrama cif rata)

23 Maiu 1915

Pe deplin constient de rdspunderea mea, am datoria sa va atragatentia ca situatia aici este critica si, daca vom continua politica noastrade pan'acum, trebue sa ne asteptdm cá Rntanta va castiga Romania,ca si pe Italia. (Extras).

Czernin1095

Contelui Czernin, Bucaresti.23 Maitt 1915

Voiu chibzui constiincios asupra telegramei tale. Firn convin-gerea personala cá trebue sa facem concesiuni in Bucovina, dacd dinpartea oamenilor cu rdspundere din Romania s'ar emite aceastd ideein cadrul unor propuneri serioase. (Extras dintr'o telegrama clima).

Tisza1097

Baronului Burlan, Viena.(Telegrama telefonata)

24 MaAtt 1915

Declaratia lui V. Morfun din telegrama lui Czernin este primul caz,and un ministru roman activ vorbeste de concesiuni teritoriale in schfm-bul intarii in rdsboiu a Romaniei. N'asi putea sd port aspunderea, dacaCzernin n'ar obtine imediat autorizatia ldmurita ca comunice lutMorfun cd, daca guvernul roman se ofera sa lupte alaturi de noi, suntemdispusi sa facem i concesiuni teritoriale.

Tisza

No. 1100

Contelui Czernin, Bucuresti.25 Maiu 1915

M'am Mieles cu Burlan ca sd indemni pe Mogun sa determineguvernul roman clit mai repede de a ne comunica conditiunile inter-ventiei active a Romaniei alaturi de noi. Rdaugd pdrerea ta personala,cá aceste conditiuni vor gdsi din partea noastrd o apreciere foarte se-rioasä si binevoitoare. Fireste sacrificiile noastre se pot referi exclusivnumal la Bucovina. In nici un caz, Ungurii in numar de 1 milion si cei250.000 Germani din Rrdeal nu pot fi cedati niciodata Romaniei. Firdealuine-ar putea fi luat numai daca vom fi biruiti intr'o luptd la cutite.(Extras dintr'o lunga scrisoare).

Tisza

247

www.dacoromanica.ro

248

No. 1112

Printului Carol Auersperg, Viena.30 Maiu 1915

lubite arnice!... In toata cariera mea publica m'am straduit sa-1apropiu pe Romani de Unguri. Voiu continua neclintit aceasta politicafata de regatul roman, indiferent de raporturile noastre. Mult criticatapolítica maghiara fata de nationalitati a gasa lusa in acest rasbolu ostralucita satisfactie, chiar si in ce priveste pe Romani ,ctici, te rog,sa faci o comparatie intre purtarea nafionalitkilor noastre si aceea adesmierdatilor vostri Cehi, Ruteni, etc.

In ce priveste regatul román, dorinta lui intima este sa jefuiasca mo-narchia si A-si largeasca teritoriul pana la Tisa

Pierderea Rrdealului ar insemna pentru monarchie inmormantareasitUatiei ei in Orient si a insemnatatil sale ca mare putere (Extrasdintr'o lungà scrisoare).

TiszaNo. 1113

Episcopului Vasile Hoszu, Gberla.30 Maiu 1915

lubite amicel Rläturand traducerea germana a articolului din ziarulSteagui", te rog sA binevoiesti a atrage atentiunea lui Teodor Mihall,ca cumparaturile lui de porumb sunt exploatate de cercurile romanesti,estile nona, ca sá discrediteze situatia monarchiei (Extras).

Te salut din suflet, al tau devotatTisza

No. 1116

Baronului Nitridn, Viena.31 Maiu 1915

Rr fi o contradictie in adiecto de a vorbi de bunavointa guver-nului roman, câä vreme Costinescu ocupa loc inteansul. Mara Ideaceasta, mal $tiu cat valoreazii bunavointa lui Brillianti, astfel ca, ince prive-Ae atitudinea lui, numai atunci am putea fi linIstiti, cand arj'Ara in guvern elemente d'ale lui Marghiloman si Carp. Pentru oastfel de schimbare, ar merita sil se faca sacrificii, cacl aceasta ar fi defapt tranzltia spre alipirea de nol. (Extras dintr'o lungd scrisoare).

riszaNo. 1118

Baronului Buridn, Viena.31 Maiu 1915

Iutite amicel Recomand atentiunii tale articolul de fond din FrankfurterZeitung" 1 articolul lid Lutz Korodi despre Romania din TaeglicheRundschau". Se pare a Germanii au inebunit lar in ce prIve5te con-

www.dacoromanica.ro

249

cesiunile ce ar urma sd se facii Romanilor nostri. Ei ating coarde, carear putea sa exercite cele mal dzfavorabile efe2tz, mai ales azi, candintentiuni/e guvernului german cautil sa se manifeste in once notitade ziar.

TiszaNo. 1121

Baronului Buricin, Viena.(Telegrama telefonataj

1 Iunie 1915

¡ir trebui ca Germanii sa fie invitati foarte serios, de a ne 'Asa°data In pace cu idela conce_siunilor pentru Romanii nostri... (Extras).

Tisza1122

Contelui Czernin, Bucuresti.

1 Iunie 1915

Din telegrama No. 672 am vilzut tu surprindere ca amicul Molls=ti-a vorbit despre Banat. Sper ca al Rica imedlat cele necesare ca sa-isco:i din cap aceastii idee nzbund. Romanii trebu2 sd inteleaga di nii-zulatele teritoriale in ce priveste propriul nostru teritoriu se potindrepta exclusiv numai asupra Bucovinei. (Extras).

Tisza

No. 1130

Baronului Buridn, Viena.(In legatura cu conversatiile dintre Tisza si deputatul germ. Erzberger).

5 Iunie 1915

Rr trebui deci sa determinam acum Romania la o ccoperare cc:1ydca not In acest scop, Erzberger este da pdrere ea Germania trebue sadea bard, iar noi cele trei judete din suiul Bucovinel si dará de aceastatrebue sti facem ceva in Interesul Romanilor din Ungaria. (Extrasdinir'o limed scrisoare).

Tisza

Deputatul Erzberger cdtre con tele Tisza

8 Iurae 1915

Ma folosesc de acest prilej ca sa arat din nou Exce/entel Voastrenece_Latea absoluld a unei grabnice intelegeri Cu Romania...

... DupA infonnatiuni primite din diverse 0111, nu ar fi greu de asatidace mettle natIonale ale Romanilor din Ungaria. Rcestea ar fi

mrmiitcarele In linil generale:I. Rdmi:erea limbei romanre in fats autorit4ilor inferioare.

www.dacoromanica.ro

250

Rcordarea unei autonomii scolare, in sensul ca limba maghiard sdaibà precddere, iar limba romfind sd se predea in acelasi timp paralelirr toate clasele si scoalele.

LArgirea drephilui de vot, astfel ca Romanii sd obtind 30 de locuriin parlament. (Extras dintr'o lungd scrisoare).

K. ErzbergerContele Tisza cdtre Erzberger.

12 Iunie 1915

In ce priveste pe Romdnii nostri, vd asigur cà mentin neclintitpolitica mea romano-filä, pe care o voiu realiza consecuent, independentde situatia momentand externd... Va atrag 'MA cu insistentd atentiunea,cA weasta problema nu trebue push' pe tapet de Germania, nici fatd deguvernul roman, nici fatA de Romdnii nostri. In ce priveste atitudineaRomitniei, in actuala crizd, chestiunea aceasta nu are o importantd ho-tdritoare. Dacd, cu toate acestea, Germania ar pune pe primul plan pro-blema, aceasta ar insemna cd alimenteazit dorintele irealizabile ale Ro-mdnilor i cA ii impinge pe o cale gresitd, ceeace ar putea avea aceleasiurmdri catrastofale, ca si tactica fatald a lui Billow in. Italia! (Extrasdintr'o lungli scrisoare).

Tisza

Erzberger cdtre Tisza.15 Iunie 1915

Dacd Excelenta Voastrii are garantai cd regatul romdn nu acordao importantd hottiritoare solutiondrii chestlunii Romitnilor din Ungaria,in acest caz pentru noi, Germanii, Mci nu ar mai exista o astrel de pro-blemd. Dar existd acele garantil? Ficesta este miezul intregei chestluni.(Extras dintr'o lung?! scrisoare).

K. ErzbergerNo. 1135

Contelui Tisza, Buda pesta.8 Iunie 1915

Iubite amice! Iti trimit aldturat instructiunile lui Buridn in chestiaconcesiunilor. Vei vedea cd am fost insärcinat fac cu once pretpe Bratiatut sd vorbeascd. In sfdrsit am reusit. Primal ministru romfinmi-a rdspuns: Pentru moment cooperarea este imposibild. Dacd se vaintAmpla mai tarziu, atunci se va face numai in schimbul unor concesiuniteritoriale in Bucovina si Zn Ungaria".

CzerninNo. 1150

Contelui Czernin, Bucuresti.12 Iunie 1915

Dacd dizrteodata s'a ivit primejdia ca acesti oameni (Romfmil)sa pretindd ceva si din teritoriul Ungariei, am impresia ca tu, ca prilejul

www.dacoromanica.ro

251

conversatiei tale cu Mor(un, nu ai insistat indeajuns asupra desavarsiteiabsurditati a unor astfel de pretentii, ca sd pui frdu obrdzniciei !or...(Extras dintr'o lungd scrisoare). Tisza

No. 1152

Baronului Buridn, Viena.15 Ende 1915

In cele din urmd, te tog inca odatd foarte mult s'a te informeziasupra chestiunei Funder-Maniu. Este o adevdrata porcdrie ca rolulfatal, pe care l'a jucat bietul Francisc Ferdinand. die a prosti pe RomAni,sa treaca acum asupra Germanilor. M'asi bisela foarte mult, daca, inaceasta afacere,-nu ar fi amestecat Tschirsky sau Erzberger...

TiszaNo. 1153

' Episcopulni Vas/le Hoszu, Gherla.12 Iunie 1915

Iubite amice! Redactorul ziarului Reichspost", dr Funder, a chemat,prin Maniu, pe membrii comitetului partidului national-roman la Viena,in scopul unor consfdtuiri foarte importante si urgente. Sper cd volureusi sa aflu din ce sursd s'au ivit si ce obiect au aceste intrigi. Terog si pe fine sa te informezi, prin Teodor Mihalt, despre aceastd ches-tiune si in acelasi timp sá ai grijd de a Idmuri pe membril comitetului,cd in ceeace priveste punctul meu de vedere principial in chestia ro-mfineascd, precian 1 sentimentele mete prietenesti fattt de RomAni,procedeele gresite ale unora. precum si evenimentele si ahnosfera zilnicd,nu ma pot influenta.

Eu voiu realiza promisiunea mea data poporului nostru coman i ¡mivoiu urma catea mea mai departe. In aceasta chestiune irisa nu voiutolera amestecul urror factori strdini voiu lua niel o riispunderefatal de Uff tat strain, iar pe acei RomAnt, cari s'ar uni cu factori strdini,ca sá exercite in aceastd directie vre-o presiune asupra guvernului ma-ghiar sau asupra ministrului de externe, ii voiu considera ca rdi patrioti

voiu face sa simta acest lucra la timpulRugandu-te sd intervii si sil ma informezi cAt mal curand, rdnuln

al tau credinrios TiszaNo. 1162

Episcopului Vasile Hoszu, Gherla.20 Iunie 1915

Iubite amice! Multumesc pentru ultimele tale scrisori....In ceeace priveste intfilnirea intre Funder i Maula m'ar interesa

foarte mult sa aflu cirre este la spatele lui Fundar si Aurel Popovici.fi foarte recurroscdtor, daca ai putea sd-mi dai 15muriri in aceasta

privintd. (Extras dinteo lungd scrisoare).Din suflet te salut, sincer devotat Tisza

www.dacoromanica.ro

252

No. 1180

Contelai Czernin, Bacuresti.30 Iunie 1915

Iubite amice I In urma invitatiei cancelarului german, l'am vizitat inzlua 1cle 17 Iunie la Berlin., in vederea unor explícatii amanuntíte. Amfost nevolt sa rezist unui bombardament sistematic din partea celeí malgrele artíterii germane. Cancelarul a aratat ca ínteresele vitale alePuterllor centrale pretind ca Romania sa fie determlnata la o neutralitatebinevoltoare. In acest scop, Germania ar oferi Romaniel credite ef tine, pecand Austro-Ungaría ar unna sit-i cedeze cele 3 judete din sudul Bu-covinei si sa facem ceva pentru RomanII din Ungaría...

In ce priveste Ungaría conducatorii_politicel germane au fost absolutde acord ca pu poate fi vorba despre cedarea unor teritorii maghiaresí níci despre autonomia Rrdealului.

Cancelarul a vorbit apol despre o serie intreaga de revendicarí ro-=hest', in care am recunoscut rezultatul unor relatiuní, prea bine cunos-cute de mine, pe care ministerul german de externe le intretine la spatelenostru prín Tschirsky, Funder i probabil Beldiman cu Popovici, Maniasi Vaida.

LLta de bucate se compunea, afard da punctele cunoscute tie, tncildintr'un porto/ola ministerial pe seama Romeinilor (Landsmann-minister)sí dinteo unlversItate romaneasca.

Pe aceste dotra din urma am fost nevoit sa le suprlm: pe ce] díntaiu,flindca era o ideie absurda, care nu ar folo31 nimic Romanilor si arschímba intreaga structurit a sístemului de guvernamant maghiar, iaruniversítatea, fandca ar fi o monstruozitate culturalit...

Noi dam Germanilor informatiuni confidentiale asupra planurilorIntent:I:or guvernului maghiar. Germanli pot fi multumítí, cu atat malmutt, cu cat dorIntele asociatiei Popovici-Vaida-Maniu, comunícate gu-vernului german, se invartesc in acest cerc.

Al putea sit insist' Cu efeet asupra faptului ca am obtínut dinpartea regelui Francisc losif consimtimantul, dat cu multa neplacexe,ca concesiunile mele sa fie confIrmate printr'un masagiu al MalestittliSale catre

In ceeace prívete contínutul lor, nu este mai mult decat ceeacecuprinde scriscarea cittre mitropolitul (Me(ianu).

Crect ca, dupit ultimul refuz al luí Bratianu, singura si cea matjusta tacl A pentru noi ar fi sa-i tratam pe Romanl prieteneste, dar cuoarecare índiferentit, dandu-le sit inteleaga ca este in ínteresul lor sitgrabeasca, enca nu vor sa vie prea tarziu.

Oare n'ar fi sosít momentul sa sugerezI regineí (Maria) ca sitse arate acum ca mare domnitoare, atragand Romania intr'o actiunevl:torloastt, irr stil mare, inainte de a ajunge intre dorua scaune ila pit-mant? (Extras dintr'o foarte lunga scrisoare).

Cu calda prletenie, al tau devotatTisza

www.dacoromanica.ro

253

No. 1185

Prejet-film. judefelor Arad, Brasov, Sibiu, Alba 4 Cara,s-Severin.

3 'Lille 1915

Iubite antic& In ultimele luni s'a produs o intreaga serie de declara-tiuni patriotice din partea fruntasilor romani conducatori. Intre altele,in ziva de 11 Maíu in jud. Timis, la 20 Maiu in Maramures, la 24 laFdgdras si le 10 Iunie la Sibiu, conducatorii Romanilor de acolo au facutdeclaratiuni foarte barbätesti si botarate, prin care au lutzt o atitudinelanturitd impotriva oricdror tendinfe iredenttste.

Declaratiuni identice s'au mai produs si din partea unor factori bise-ricesti Cu gieutate. Dot sa mentionez discursul patriotic a/ mitropolituluiMefianu, (hint la 16 Rprilie, apoi declaratiile similare ale cleruluí romansi fruntasilor mireni romani din judetele Satu-Mare, Mures-Tarda siBihor. Am evut grija ca toate aceste declaratiuni sa fie publicate inpresa din Budapesta. R trebuit insa sa constat ca presa nationalistaromana le-a ignorat cu desavarsire.

Te rog deci sa atragi aterrtiunea redactiilor ziarelor Romdnul" dinArad, Gazeta Transilvaniei" din Brasov, Telegrajul roman" din Sibiu,Unirea" din Blaj 51 Drapelul" din Lugoj, asupra acestuí fapt si sale exprími mirarea mea asupra faptttlui di au trecut sistematic cu vedereaaceste inaltatoare simptome ale atitudinei patrlotice a Romanilor dinUngaria. Sa le spui ca acest fapt n'a scapat atentiunei mele Si ca artrebui sa trag concluziuni asupra adevdratelor Intentil ale acelor ziare.Rstept deci ca pe viítor sa comunice publicului cititor ca insistenta cu-venita toate aceste cleclaratiuni.

TiszaNo. 1212

Contele Czernin Mire ron tele Tisza.

19 Iulie 1915

Hohenlohe (cel din Germania) a trecut eri prin Bucuresti, venind dinConstantinopol. Pare a fi un om calm 51 rational. El s'a mirat foartemult de mentalitatea ce domneste la Curte: regele cu totul in mainilelui Brdtianu. regina mult mai pasiva decat crezuse, Bratianu las 51 fals.Rezumat: Nu e nici o nadejde, daca nu suntem in situatia sa le dam unulltimat si surprindem in asa fel, ea sa fie convinsi cA putem introchiar in tara...

CzerninNo. 1213

Contelui Czernin, Sinaia.24 Iulie 1915

Iubite mice! Penultima ta scrisoare dovedeste di un schimb descrisori, cu totul private, poate sa umple multe lacune ale corespondenteiofíciale. Intr'o conversatie asupra situatieí din Romania, spune

www.dacoromanica.ro

254

o multime cje lucruri, care nu apar in corespondenta oficiala. candscrii, inchipuie$te-ti ca vorbim impreuna i si-mi scrii ceeace ai aveasa-mi povestesti.

M'a interesat foarte mult ceea-ce 'mi-ai scris despre situatia lui Bra-tianu. Aceasta politica supra-sireata si in fond inspirata de lasitatetrebue sa-i submineze pozitia si sa provoace o intorsatura, care nu poate-fi deck in favoarea noastrA, data fiind actuala situatie pe campul delupta.

Din parte-ne putem exercita o presiune asupra guvernului si opinieipublice romane, facand cumparaturi de cereale romanesti. Cand boerul ro-man va vedea pe comparator, caruia ii va putea vinde bucate cu preturiurcate, vom putea aranja politica comerciala a centralei aprovizionarilorasa cum va fi necesar, ca sa obtinem prin aceasta efectul politic dorit...

Recomand discretie fata de ministrul Germaniei, von dem Busche. (Ex-tras dinfro lunga scrisoare).

TiszaNo. 1215

Contelui Czernin, Sinaia

26 Iulie 1915.

Iubite amice! Multumesc pentru raspunsul, pe care 'mi-l'ai dat relativla Romanii din Ungaria si la proiectul intrevederei noastre cu Marghilo-man.

Fireste, ca asi primi foarte bucuros pe Afarghiloman si asi vorbi con-fidential cu dansul, dar n'asi putea parasi Budapesta in acest scop, pen-tru simplul moth, cii voiajul meu in Ardeal ar provoca mai multa sen-satie sí ar fi spionat mai mult in ce priveste arnanuntele, cleat calatorialui in Ungaria. Data vrea sá evite, pe cat e posibil, ori-ce sensatie, lucrulcel mai simplu ar fi sa faca o calatorie la Viena sau mal departe spreVest si sa ma viziteze la Buda pesta intre dotal trenuri.

TiszaNo. 1218

Con telui Czernin, Sinaia.28 Iulie 1915.

...In tine mentionez ca, pe baza unor documente oficiale, pe carepot pune la dispozitie, pot dovedi di mare parte din cerealele romanesti,cumparate de cei, cari vor sa fericeasca poporul roman, nu au fost intre-buintate in folosul populatiei romanesti, ci vandute cu mare castig unornegustori germani. Astfel din cele 37 vagoane, sosite pe adresa lui Ni-colae erban la Brasov, s'au expediat in Germania 36 vagoane; din cele54 vagoane expediate pe adresa bancei Aurora" (recte Nicolae erban siloan Stolen), 40 de vagoane; deasemenea toate vagoanele expediateadresa dr. Manoiu din Brasov, ca si cele 4 vagoane, sosite pe adresa luíPo pesca, la Brasov, au fost trimise mai departe In Germania. (Extras).

Tisza

www.dacoromanica.ro

No. 1219

Baronului Banda, Viena.29 hilie 1915.

...Eu privesc chestiunea in modul unnAtor: Czernin sá rämand in celintim contact Cu Marghiloman, sd-i sound cd noi nu ddm nimic in scris,insd el st. comunice direct regelui cd, daca se va produce repede o in-torsaturd deplind in favoarea noastrd, suntem incd dispusi sa ceddm cevadin Bucovina...

Punctul meu de vedere in chestia Romanilor din Ungaria l'am rezumatIn urmAtoarea telegrama cdtre Czernin: ,,Fitrag atentiunea cA asa ziseleconcesiuni in favoarea concetatenilor nostri romAni n'au format nici°data obiectul unei oferte sau negocien i si nu-1 vor forma nici in viitor...In aceastd chestiune nu voiu lua nici-odatd angajamente fata de un gu-vern strdin".

...Se intelege dela sine cA salut Cu sincera bucurie perspectivele cu pri-vire la un guvern cu Marghiloman, conducator real. Prin aceasta ar tri-umfa in sfArsit singura politicd ronulneasca justd din punctul de vedere alintereselor si al Piestigiului politic al Romániei. Stau bucuros la dispo-zitia lui Marghiloman, in Budapesta, in vederea unor explicatittni confi-dentiale Cu &Instil, dela care md astept la un bun rezultat. (Extras dinteotelegramil (elefonata).

TiszaNo. 1232

Dintr'un memoria al lui Tisza cdtre archiducele Carol, mostenitorultronului.

7 Rugust 1915.

...Nu numai Ungurii luptd cu abnegatie si energie admirabild pentruexistenta Ungariei si monarchiei. La aceastd lupta participa cu aceeasIcredintd toate nationalitatile, nu numai Germanii, ci i Slavii. Chiar$1 RomAnil, cari sunt inferiori militdreste in ceea-ce priveste energia, pu-terea de rezistentd si tenacitatea, nu au lipsit de a fi loiali si cu credintäpatrioticd. Este Inteadevär inältator sá vezi cat de putin a putut in-fluenta asupra Romanilor nostri atmosfera, atat de ostila noua, aRomâniei. (Extras din(r'un lung memoriu).

TiszaNo. 1253

Contelui Tisza, Budapesta(Telegrama secretd)

19 august 1915.

Marghiloman m'a intrebat dacd il pot asigura cd se vor acorda Ro-mtinilor nostri marile concesiuni, dacd el va veni la putere, si a accentuatca, pelanga cele promise de tine, mai pune maré pret pe imunitatea pen-tru Romdnii aflati aici si pe anularea legii scolare a lui Apponyi.

I-am rdspuns in sensul dorit de tine, cd concesittnile sunt o chestiunepur internd, care nu se orienteazii dupd Romania.

Czernin

255

www.dacoromanica.ro

256

No. 1254 a

Con telui Czernin, Sinaia.20 August 1915.

Fii raspuns foarte bine lui Marghiloman....La momentul oportun asi fi dispus sä recomand o atnnestie pentnt

toti civílii, dart' de Goga i cei doui frati Lucaciu, cart sdvdrsescacre fd,lse de inaltd trAdare si lèse maiestate .(Extras din(r'o telegramasecreta).

TiszaNo. 1254 b

Baronulul Burian, Viena.20 August 1915.

...Ar fi bine sirt se atragd atenliunea ministerului german de externeasupra actiunii companiei Lutz Korodi-Vaida-Popovlci, care inchide inpresa germand drumul adevdrului i met-trine in sdnul nationalitalilor anti-patía fa tit de Ungurti asupritori, fapt care ar putea sa aducd nepldcericancelaruluí. (Extras).

TiszaNo. 1254 c

Contelui Czernin, Sinaia.28 August 1915

Cel mat bun lucni pentru nui ar fi, dacd Romania ar nimAneneutra. Dacii o va face, este altit chestie. In cazul cd noi vom fi victo-riosi, este sigur cd Romania va renunta la formula: Ne este imposibasa mer gem ca Ungaria!"

In realitate aczasta formula este foarte amuzantd. PAM la paceadela Bucuresti (10 August 1913), Romanii nu 'si-au adus aminte de ea,run chiar atunci cdnd atitudinea guvernelor unguresti fatil de Romdniidin Ungarla era trult mal neamicald.

Vei avea probabíl ocazia sd amintesti acest lucru unor anumiteira:te personal:Ali si sli le atragi atenlia, ca sa nu se lase plicdlitel deo astfel de frazd bratienista", absolut desartd.

Ca aczilitn a fost posibil, trebue s'o multumlm in mare parte Germa-rl'or, cart nu jucat Wind in ultimul limp rolul unor marl protectorl aiRomdri:or impottiva klaghiarilor asupritori. Se cere o mare dozd deigroranlit, pentruca Germanii sd nu inieleagd cat pacdtuiesc el "ncontraproprie:or or interese, daca nu sprijind din rdsputerl Ungurimea. ceasigurd sus:ind'oare a politicel germane in Orient....

Ce mal este cu schimbdrite din sdnul guvernului roman? Amfost deceptionat, fiincicd nu-mi scrii nitric despre aceasta. Ce este cuMaiorescu? Oare aceasta triscare gdseste vre-un sprijin in cercurilePo Wee infhiente? Nu-'mi pot ascunde teama cA mi este &cat o auto-srgestie a d-lor Carp, Marghiloman, etc. Se face so:-..oteala fait car-cimar, cara este probabil prea mult influziflat de Bratianu, ca sa-Ipoald concedía fArá vre-un motiv imperios. Cu BriMann insa nu estenitric de fticut. El inoatd nand in gat in apele Antantei.

www.dacoromanica.ro

In ce priveste pe Erdelyi 1), al primit raspuns dela ministral deinterne Am risca un fiasco daca ant face o perchezitie domiciliará lawest individ, flira sa avem motive concrete. El va distruge sigur ime-diat tot ceeece este compromitator. Cunoastem prea bine ace-asta

Am fost foarte surprins si chiar m'am amUzat, cand Erdélyi s'ademascat inteo blind zi ca om de incredere al Germanilor in chests trans-portului de munitii. (Extras dintr'o lunza scrisoare).

TiszaNo. 1272

Ministrul de externe &whin care primal ministru contele Tisza.

5 Septembre 1915

Sub ceo mai absoluta discretie, iti comunic ca acordul nostru cu Bul-garli s'a Incitelat eri definitiv.

BurifinNo. 1273

Dint/Inn raport al contelui Czernin catre contele Tisza.

5 Septembre 1913

...5tiu din sursa foarte bine informata cA Bratianu avea intentia hota-rita sa ne atace l sa fie de fat& la marea impartire a monarchiei. Afost insa destul de siret, ca sa astepte 1 sa vaza, daca lucrurile au ajunsinteadevar acolo...

vom strapunge frontul rus i vom incepe un mars. triumfal fart pe-reche in istorle, di am rasturnat baza specttlatiunii Romaniei de a operaca aripa stanga a marei armate ruse toate acestea nu le-am stiutinteadevar de mal Inainte, dar mi-ar fi fost si foarte greu sa le stiu...

...Daca innii se vor mal ivi momente militare dificile, primejdia roman&va deveni ;artist actual& (Extras dintr'un lung raport).

CzerninNo. 1316

Baronului Conrad v. Hiitzendorf, seful marelui stat malor,

1 Octombre 1915

...Repetate experiente dovedesc, ca nu toti ofiterii de nationalitateromanii isi manifesta acea mentalitate, care se poate astepta dela unofiter. VA atrag atentia ca tocrnai in Ardeal, deci in mijlocul populatieiromane, expusa agitatiei ostila monarhiei si situata in apropierea

257

1) Acest dr. I. Erdélyi, advocat, era rudenie cu d. luliu Mania. In-tamplator 'i-am facut j eu cunostinta in anul 1915, pe calea Victoriei.Stlu bine cii umbla sa capete niste vagoane dela directia C. F. R. ,Gratieguvernului Mania, el a fost pensionarul statului roman pentru servicilleaduse Nemtilor. A incetat din vista la 9 Nov. 1930. (Nota autorului).

I. Rusu Abrudeanu 17

www.dacoromanica.ro

258

granitei roma'ne, unele poAuri foarte importante se afla in mdinileunor ofiteri

...Nu am intentia sa formulez vre-o banuiala imPotriva acelor ofiteri,dar tin sa va comunic pe cale pur privata acest fapt, care produceoarecare nedumeriri.

TiszaNo. 1468

Alinistrului de externe Buridn, Viena.(strict confidential)

29 Decembre 1915

...Nu vo'u insista dealt asupra marei importante. pe care cercurile noa-stre militare competente o atribue atitudinei Romaniei. Este posibil caevolutia situatiei in Balcani, intrarea Bulgariei in gruparea noastra,stabilirea legaturei cu Turcia si distrugerea armatei sarbe sa fi provocatsi la Bucure,sti o schimbare in aceasta privinta. Nu de multa vreme mi-litarii nostri si-au exprimat dorinta ca sa obtinem participarea Romimieialaturi de noi, chiar $i cu pretul unor grele sacrificii.

Situatia generala se poate deci rezuma: Am facut cuceriri MO de &is-manii nostri principali la vest ca si la rasarit, dar ca avem pitting fortepentru viitoare scopuri ofensive $ i ca nu ne putem ghndi de loc la ovictorie desavhrsita, nimicitoare, impotriva adversarilor nostri de Thaliainthiu...

...Trebue sa ne crutam puterile noastre si sa ajungem inteun titnp nuprea indeptirtat la pace, caci altfel va interveni o atare epuizare a ma-terialului omenesc si a fortelor economice, care va avea drept conse-cinta, daca nu peirea noastra in acest rasboiu, cel putin paralizarea per-manenta dupa rasboiu $i primejduirea viitorului nostru.

...Pacea nu noi o putem impune dusmanului. (Extras dintr'un lungniemoriu).

TiszaNo. 1473 a

Contele Czernin Mire contele Tisza2 lanuarie 1916.

Ministrul plenipotentiar german (din Bucuresti) doreste foarte mult,ca numitul Aurel Popovici sa villa din Elvetia la Bucuroli, deoarecelucru ce pare a fi adevarat are o Nina influenta asupra lui Brdtianu (!).

Popovici se teme sa calatoreasca prin Ungaria, fára o permisiune vi-zibila din partea ta. Nu ai putea sa-mi trilniti o scrisoare catre dAnsul,pe care sa 'i-o transmit si care sa-i dea garantia dorita?

CzerninNo. 1473 b

Contelui rzernin, Bucure,sti.2 Ianuarie 1916.

...In chestia lui Aurel Popovici am telegrafiat chiar eri. Acest domn'mi-a mai cerut in trecut un lcdssez-passer, dupa chte stiu prin intermediul

www.dacoromanica.ro

259

contelui Forgtich, si eu 'i-am trimis de p'atunci vorbli cd el nu este martir,ca nu va fi si ca eu nu pot muni martiri fdrä taxe. El $tie irisa prea binecat de necesara 'i-ar fi aceasta scrisoare de libera circulatie, dupd minecu total de prisos, care 'i-ar servi ca certificat al meritelor sale si al ti-raniei maghiare.

...Este utlevarat ca trebue su contara cci primejdiu istovirei noastre, asaca ni-se impune sd ne economisim fortele pe toatd linia. (Extras).

TiszaNo. 1479

Contelui Czernin, Bucarest:.10 Ianuarie 1916.

...Cu privire la credinta soldatilor de nationalitate romana se poatespune, in ori-ce caz, cd ea a fost in general ireprosabIld. Ca mate-rial militar, Romhnii sunt irisa inferiori Ungurilor, Germanilor, Croatilorsi Slovacilor. Aceasta se dovedeste 5i prin faptul cä dIntre cettstenii ma-ghiari, morfi si raniti, 11 la asta erau Romani, pe cand dintre prizonieri17 la sutd. Dacd tinem seama cá Romanii reprezintd 14 la sutd din po-pulatia Ungariei, pierderile lor sangeroase sunt mult Inferloare in raportcu cifra populatiei, pe cand numarul prizonierilor intrece aceastd pro-portie...

...O alta chestiune este sinuciderea Mariei Puta. Jata despre ce estevorba: La un binar roman, obligat la servicial militar si care a fost prinsla granità, s'a gaslt o poesie anti-patrioticA in cel mai inalt grad, incare se vorbea despre apropiata eliberare a Ardealului prin dorobantiiromAni victorlog. Ancheta a dovedit cd aceastd poesie a fost distribuittsprintre elevii seminarului greco-catolicldin Blaj i cli eleva Maria Pala emultiplicat si rdsplindit poesia. Ea a fost trimisd in inchisoarea are-ventivd, ande, dupd cate-va zile, s'a spanzurat...

...Raporturile dintre Romani si Unguri sunt cele mai prietenesti si totce se spune despre persecutarea Romanilor constitue o pura inventie.

TiszaNo. 1490

Contelui Czernin, Bueuresti.17 Ianuarie 1916.

...A fost o greseald de tactica ca 'mi-am jucat ultimele mele clirti falsade Romani in toamna anului 1914 (in chestia tratativelor de implicare ro-mano-maghiard). De dragul regelui Carol si al Germanilor, am fdcut-oaceasta cu ochii deschisi, deoarece nu tinuserli seamii de avertismentulmeu.

hientin neclintit punctul de vedere de a clarifica raporturile cu Roma-nii nostri, Insa numai dup11 rasboiu. (Extras).

Tisza

www.dacoromanica.ro

260

Toate pretioasele insemnari de mai sus sunt extrase $i repro-duse de mine din vol. II, III $i IV ale memoriilor contelui Tisza,publicate sub auspiciile Academiei maghiare. Nu pot decat sä re-gret ca volumul V, care va fi ultimul, nu a aparut pana azi (1Decembrie 1930), spre a fi putut scoate i dintr'ánsul partile maiimportante, care privesc istoria rasboiului nostru de fntregire na-

Daca publicul cititor ma va incuraja $i imi va da prilejul sa scota doua editie a lucrärii de fat& nu voiu omite de sigur sä com-plectez $i aceastä lipsä destul de sirntitä.

Si acum sa intram In examinarea tuturor actelor, prin care par-tidul national de sub conducerea d-lor Vaida i Mania a crezut cucale manifeste, in cursul rasboiului mondial $i al Romaniei,simpatia", gratitudinea ' i incurajarea" sa fata de vechiul regat,care declarase rasboiu Austro-Ungariei, impins numai de idealulsfänt al intregirii neamului.

Voiu pastra, pe cat posibil, ordinea cronologica a evenimentelor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

REU*ITA UNUI PLAN DIABOLIC AL CONTELUITISZA. MONSTRUOASA PASTORALA A

MITROPOLITULUI V. MANGRA

Dupa moartea mitropolitului Ion Metiautz (3 Februarie' 1916),ccontele Tisza, bogat in resurse de tot felul, tinea cu once pret5idice in scaunul acestuia pe unealta sa, Vasile Mangra, vicarul.arghirofil dela Oradea-Mare, care inca din anul 1910 isi vandusesufletul guvernului unguresc pentru un blid de unte: locul de de-putat in cercul electoral Ceica, din judetiil Bihor.

Romanii nationalisti si toata suflarea ortodoxa din Ardeal,si par& ungurene tineau 'ma sä aleaga in scaunul vacant de

gnitropolit pe luminatul episcop al Caransebesului, dr. MirotzCristea, actualul Patriarh al Romaniei, ale carui profunde senti-gnente romanesti erau apreciate nu numai de presa romana din_Ardeal, dar si de cea din Romania. Faptul acesta era, bine inteles,in ochii gavernului din Budap esta, o nota foarte rea si compromt-fatoare, caci nu se impäca cu ideia unitätii statului maghiar, repre-_2intata prim mana de fer a contelui Tisza, care se opunea cu toatailottirárea la o asemenea alegere.

Guvernul unguresc detinea in archiva sa o veche fig", datándInca din anul 1894, cand cu congresul general al studentilor ro-imani, tinut la Constar-4a, fisa mereu adäugita si imbogatita cu ra-.poarte din partea politiei de siguranta si a prefectilor maghiari

,clespre atitudinea romaneasca, demna i barbateasca a studentului-universitar Hie Cris/ea, devenit in 1910 episcop la 'Caransebtl. Laam an dupa alegerea sa ca episoop, tandrul ierarh avea deja onoareatunui lung raport (cu No. 56/1911. Februarie 4) dtre ministerul

iaterne din partea prefectului judetului Caras-Severin; dr.

www.dacoromanica.ro

262

Medve Zatan, care ii descria pe larg actiunea romaneascäanti-maghiara ce desvolta In eparhia sa I).

Pad ,si farlariile, din care miinânci, le #iu cunt stint"!spunea intr'o zi episcopului Miron Cris! ea indräznetul prefectungur, stälp al statului maghiar.

Evident, guvernul unguresc, gratie politiei sale secrete, cunosteamulte pärti din activitatea nationalä a episcopului dela Caran-sebe$, ca §i sentimentele, de care era animat dela isbncnirea ras-boiului incoace, exprimate in diferite cuvantari 0. pastorale, in careaccentua. invariabil ca din suferintele de acum voir trebui sa re-zulle drepturile pentru neamul romiltiesc".

CONTELE TISZA IMPUNE ALEGEREA TRADATORULUI V. MANGRA CA_MITROPOLIT LA SIBIU

Nu deci de un asemenea bärbat intreg avea nevoe contele Tisza-pentru scopurile sale. Tisza 'i-a i declarat in fatä episcopuluiMiron Cristea, cu ocazia unei intrevederi la Budapesta: TinataPrea Sfinfiei Tale nu ote14 de loe garantii pentru demnitatea demitro polit la ((Ira noastrli!" Lui ii trebuia o unealta supusä sioarba, de care sä dispunä cand va voi i cum va voi. Acesta era re-negatul Vasile Mangra, odatä mare luptator national, iar atunci osimplä otreapa, bätutä cu outi clocite de catre studentii rOmani din_Bucure,sti in pretoriul Academiei Romane, pentru ca si-a &Matneamul, vanzandu-si Ungurilor päcätosul sAu suflet. De aceea ale-gerile congresului national-bisericesc din primavara anului 1916,care avea si aleaga pe noul mitropolit au fost facute cu amesteculfäisi brutal al gendarmeriei si al prefectilor, cari primisera or-dine stricte dela guvern, ca, prin once mijloace, sA scoatä din_urne numai deputati congresuali, favorabili alegerii lui Mangra.Prefectii din toate judetele romanesti fusesera chemati de Tisza laBudapesta, spre a primi instructii in consecinta. L. Mara, prefectuljud. Hunedoara din o familie de Romani maghiarizati a in-draznit cu acea ocazie sa arate ministrului sAu ca n'ar fi cuminte-lucru a brusca pe Romani, in timp de rasboiu, ca impunerea de asiege persoane nesimpatizate de ei". Dar Tisza l'a intrerupt

1) Vezl Patriarhul Romdniei dr. Miron Cristea, Malt Regent", deI. Rusu-Adrudeana, pag. 240-245. Bucuresti 1929.

www.dacoromanica.ro

263

darz cu cuvintele: Interesele Ungariei cer ca porunca mea sd seexecute strict!".

In asemenea conditiuni n'a fost de mirare cä Mangra a putut fiales mitropolit in ziva de 6 August 1916 st. n., cu concursul ba-ionetelor, fiind votat panä si de un deputat calvin Cu ntunele Ki-ritovits. Din 114 voturi, trädatorul a intrunit 71, iar episcopulMiro,, Cristea 21, episcopul Ion Pap al Aradului 12, fiind si 7buletine albe.

Urcarea lui Mangra pe scaunul cinstit de marele mitropolit An-drei baron de 5aguna, apoi de succesorii sai Miron Romanul si IonMetianu,constitue in timpul de 2 ani si 3 luni, cat a durat aceastarusine, cea mai neagrä patä din istoria bisericei romane ortodoxedin Ardeal.

-CONSEC1NTELE ALEGERII: INJURIILE TELEGRAFULUI ROMAN" LAADRESA PARINTELUI V. LUCACIU SI OCTAVIAN GOGA

La 21 de zile dupa aceasta alegere provocatoare, Romania ras-pundea declarand rasboiu Austro-Ungariei. Din clipa aceasta mi-tropolitul tradator s'a pus cu totul la dispozitia guvernului ungu-resc, unindu-se trup si suflet cu dusmanii neamului romanesc. De.uci inainte, Vasile Mangra nu scäpa nici un prilej, spre a trimiteiubitului säu cler si popor" din Ardeal cärti pastorale, prin carehulea sfantul nostru rasboiu i indemna in chip criminal pe soldatiiromani din armata austro-ungara ca sä ucida, fära milá i crutare,pe fratii lor din armata Romaniei, cari se jertfiau pentru desrobi-rea Ardealului. Colectia ziarului Telegraful romtm", organul mi-tropoliei din,Sibiu, atesta Cu varf si indesat aceasta pornire dus-rnanoasä din partea mitropolitului apostat si trädator. Jata cate-vaprobe:

Cu cate-va zile inainte de a se produce declaratia de räsboiu aRomaniei in contra Austro-Ungariei, ziarul Telegraful romtin"scria in numarul 75 din 3 August 1916, intr'un articol intitulatCe credo d. Goga?", urmiitoarele:

Se continua in Bucuresti, si pe celldurile insuportabile de vartl, pa-iiia de mull pentru constreingerea guvernului ronuin, ca sc7 lasadin neutralitate, st7 Mire in rilsboiu, allituri de Rusia, pentru a lua Ar-dealul i a da monarchiei austro-ungare lovitura de moarte, cum spun

ruso fi/i...Fugarii nostri, platift de legagunea rusá, fireste cd nu poi lipsi dela

.asemenea intruniri pub/ice, in care cer si ei Ardealul, patria lor, pe care

www.dacoromanica.ro

264

an prIrdsit-o, ca nite Iasi, in vreme de prime/die. Marele demagog Va-sile Lucaciu le prezideaza $1 roste$te vorbiri, iar poetul Goga asigurti pe-pufinii, cari ii ascalia, $i pe cal $l mai pulin4 cari it cred, ca el are

credintà: anume crede in D-zeu $i in prlfbu,sirea monarchiei austro-ungare.

Poefii au lost considera fi totdeauna ca proroci al neamuritor. Proroc-ar trebui sa fie Goga, prorocul neamului ronzdnesc. Dar d. Goga eproroc fats, pentru-cd lals11 U este credinfa at& ln D-zeu, cat a In prd-bu,sirea monarchiei noastre. Va imbatráni deabinelea d. Goga lard avedea prdbu,sild monarchia austro-ungard. Va intra in mormant cu cre-dinta aceasta fal$d a sa. Monarchia austro-uttgard va exista $i mal de-parte, pentrucli existen fa ei e o necesitate pentru Europa $1 pentru-cd,data n'ar exista, ea ar trebui sA fie creatAI"

COMENTARIILE ,TELEGRAFULUI ROMAN" ASUPRA INTRARIIROMANIEI iN RASBÓIU

Organul mitropoliei ortodoxe din Sibiu, abia incäput pe mäinileträdätorului V. Mangra, care tocmai atund fusese confirmat deguvern si de impärat ca mitropolit, seria intr'un articol, intitulatNoul nostru du$man", publicat in No. 85 din 11 24 Octombrie1916, urnartoarele:

De ce ne-am temuf, s'a implinit. Va curge acum sange romaesc$1 de o parte $i de alta. Daca infelepfii dela Bucure$ti au crezut cd-ap e bine, fie a$a! Noi ne vom lace datoria $i lath* de ei. Cadmare ne este iubirea de frate, dar $i mai mare ne este iubirea depair*. Ea e mama noastra $i pe mama, care ne-a ndscut $i lasdnul direia 7$1 dorm somnal de veci pdrinfii stramo$ii no$tri,precum vom dorml $i noi, datorinfa avem sd o apardm paaultima piatura de sage, chiar $i in contra frafilor no$tri. Sit o $tiedeci ace$tia, cd drunud, pe care vreau sd-1 facd la Alba-Julia, 11 vorputea face numai peste cadavrele noastre ale taturora $i treat,* ufprin rilurile de sage, scars din vinele noastre. Sd o $tie cit ca-davrele, peste cari vor trece, sutil cadavre ronzaesiii, iar sagelerprin care vor umbla, e sage romanesc.

Daca rdvnesc la o astfel de bravoed, pentra care istoria aresd-i condamne ca asprime, pofteascd $i o sdvdr$eascd! A lor erdspunderea, ale noastre vor fi suferinfele...

Banal D-zeu va face RI treacd dela noi $1 acest pahar, pe carenn Pam asteptat $i nu l'am meritat".

In fraza ultimä, trädätorul spunea in ce-1 privea un mare adevär..

www.dacoromanica.ro

MONSTRUOASA PASTORALA A MITROPOLITULUI TFUDATORVASILE MANGFIA

In No. 8,5 al Telegrafului roman" din 11/24 Octombrie 1916, incare se publica articolul injurios la adresa Romaniei pentru infra-Tea ei in räsboiu, mai apilrea si o odioasa circulara-pastorala, a-<iresatA de mitropolitul V. Mangra clerului si poporului roman dinArdeal sub No. 2602/19.16M.

Citindu-o, te cutremuri si iti sta mintea in loe in fats ticalosiei,cle gandire din partea unui mitropolit roman, in fata indrazneliicu care afirmä cele mai patente neadeväruri si arund epitetele detradätori", hoti", criminali ordinari" si ucigatori de frati" lazdresa soldatilor eroi ai micei Romana, plecati la rasboiu, ca sticastige, Cu pretul sangelui lor, sfanta libertate pentru cei de olege si de un neam cu ei.

Iatä in intregime acest oribil document:

SCFUSOARE CIRCULARA

clitre venerabilul cler si ciitre poporul dreptcredincios romiln din deDumnezeu plizita mitropolie a Romfinilor ortodoxi din Ungaria si

Transilvania.

Romania, careia liinta I-a dat patria noastra, Ungaria, caci Negru-Noda dela FilgAras a intemeiat principatul Taril-romeineai, Dragos dinMaramures a intemelat principatul Moldovel $i ea sprifinul monarchielhabsburgice s'a ridicat $1 s'a intarit Romania moderna, libera a inde-pendenta, care de buna vole s'a legat de monarhia Itoastra ea contractde credincio,sle, ca lagliduell de sprijinire reciproca; Romania spremarea noastra durare a calcat fagadnifila de credinfa, a rapt pece-tille contractulal in chip per/id a a ridicat arma asupra patriei noastre,.asupra inilltatalui nostru imparat a rege a asupra acelor 'raft, cari dedoi anl de zile luptd pe moarte a pe viata at o vitejie nemaipomenitaimpotriva dv,smanilor monarhiel.

Da, el n'au ascultat porunca stingelui, n'au auzit chemarea tainicaa frajilor de o llmba $i un &Inge de a Ire da mana de ajutor,ca trupeleregatului roman sa lupte alaturea ca noi impotriva du,smanului coman,rare linde N nimicirea patriel noastre $1 la sugrumarea neamului ro-manesc, sa laple hotdriti ,si at barbatie in contra Rastel cotropitoare.Nu, ci ei, amagili de lupii imbracatl in piel de ol a ame(iti de jagadu-&We lui luda, au desconsiderat cele mal vitale Interese ale neamului asub cuvant ca vin sa ne slobozeascaa, vin sa de jaca robi Muscalilor,yin infrajig ca hoardele ruseal, earl au jejait a au aprins satele $ibisericile intemelate de Stefan cel Mare, cart au ucis pe urma,sli pia-

Jealor vestip dela Dumbrava rolsie, cari au necinstlt Putna $i Suceava,

265

www.dacoromanica.ro

266

War! slinte de Inchblare sufletalui romdnesc, yin acum st nene jure mosia agonisitd de nzosii ,a plirinfii nostri ca sudorl de sdnge.

Uncle vlt este si ?n ce se aratd patriotismul vostru, Romani ucigdlorrde frafi, vd intrebdm ca Lactantiu: Cum patriotismul vostru poatefie o virtate? Poate sIl existe o virtute intr'un sentiment esenfialmintedusnzlinos si rautdcios? Binele, la care linde lubirea voastra de patrie,coast?' ?n a face rda altora. Voi lnlindefi granifele voastre ?a hotarelevecinilor vostri, voi crestefi puterea voastrd, venitele voastre, desbrd-cdnd pe alte nafiuni. Putefi voi sd numifi virtute ceeace e distructiuneaa ItoatIt virfutea? Vol rupefi legilturile societtifii umane, vol distrugeffinocenfa, voi nutrifi rapacitatea, voi nimicifi ideia de dreptate. Dreptalea

urile naffonale surd incompatibile. Acolo ande locuesc armele, drep-tatea se nimice,ste. Poate sa fie drept acel ce valdnuI, urdste, despoareci ucide? latil faptele voastre, acelor ce zice(1, cd vd iubifi patria"..(Lactantlus. Div. Instil. Vi. 6).

Acela, care ca vorbele vicleniei pe buze, ca dorul de jaf in su fiel vine-in hotarele noastre, nu-i fratele, ci cel mai pagán du,sman, care, pentrira-si indeplini polla salbaticd, 2,si omoara frafii si pdrinfil. Da, frafii deieri, astdzi prin voinfa faptele lor pdcdtoase si nelegiuite, s'au Peatpentru noi in cei mal marl si mai urgisifi dusmani, asupra cdrora glasulsdngelui ,si legea firii porunce,ste sd-fi ridici braful flird mild. Cd cel cevarsd stingele omului, pentru sdngele aceluia seingele lui se va wirsa"_(Facere IX. 6).

Iubit cler si popor! Avem cea mai mare mdngdiere si bucurie a su-fletului, cil iubirea voastra fafd de patrie e nemdrginitd, cd alipirea i cre-dinfa voastrd cdtrd 'Maltai tron sunt neclatite, ell din iubirea, alipirea

credinfa aceasta curatd si tradifionald purcede ascultarea voastrd ne-condifionatd isvoreste vitejia, care mai ales in ani; din urntil In modat& de strdlucit din nou a-fi dovedit-o. Deaceea vá spititim, mai vdrtosacum, in aceste zile de cea mai grea cumpand, i vd ?ndemndm cu cuvin-tele sf. apostol Petru, ca ca bldndefe sd va supunefi autoritdrilor si rdn-duielilor inaltei sMpániri ori impdratului, ca celui mai pre sus, ori guvcr-natorilor, ca celor trimi,si de el spre pedepsirea fdatorilor de rele sispre lauda Mcdtorilor de bine, cdci a,sa este voia lui Dumnezeu, ca cufacerea de bine sil amufifi necunostinfa oamenilor celor gird minte, cacei liberi, lard nu ca cum afi avea libertatea, ca un acoperemtint Multi fii,ci ca servi lui Dumnezeu. (I. Petra C. II. v. 13-16).

Fard ea noul du,sman, care rdvneste In ,chip atdt de pdcatos la,stirbireasi la stricarea hotarelor patriei noastre, vefi sti sd luptag ca aceeasi in-ddrjire, vitelie $1 credinfa, ca iare eroil no,stri au sjdrdinat ceta fuile degranit dela Iwangorod. Cdci dragostea, credinfa $1 alipirea voastrd cdtrdtron si patrie vii va lamina min tea si su/le/al, vd va lnldri inima si vd vaofeli braful.

lntdrifi-vit dar ca credinfa in Dumnezeu,bucurosi fijad "in inimile voa-stre, a ari stiut ,si afi putut sd dovedifi credinfa si alipirea voastrd ciltrdtron si patrie ca fapte atdt de strdlucitoare si ca jerife at& de scumpe.Firi ca incredere, cd In ziaa judecdfii si a rdspldtirii, Males/atea Sa,

www.dacoromanica.ro

267

2naltul nostru imptirat si rege, impreutui cu luminatul stiu guvern ungar,.nu vor intdrzia a rdsplati dupd merit crediqa 4 vitefia, ca care afi apetr".atironul si patria, asigurdnd condifiunile trebuificioase pentru desvoltarea

intdrirea etnicli, culturald ci economicd a poporului romdn din patrle.Noi n'am provocat si Want dorit rdsboiul ca Iratii nostri, ci ca toata

sinceritate a am stilt-ail pentrtt inftiptuirea pdcii si bunei infelegeri MireRomdni si Maghiari, si credinciosi chentdrii noastre ntt vom ¿necia de aruga pe Dumnezeu, ca sd ne trimitd pacea de sus, pacea a loald luntea,_pentrucd z:ce Sf. Vastle cel mare: Nu existd un bine mai wire decdtpacea, care este un dar ceresc, a clireia si numele mtmai este mai dulce,dealt once". (Basil Ep. 16 I. Ep. 70).

Isus llristos este principiul päcii, zice Sf. Grigorie. Apostolii au pre-dicat pacea lui Dumnezeu. Armonia domind in Dumnezeu si in toatd.creatiunea. Oamenii trebue sti imiteze pe creatorul, pdzind intre ei con--cordia pi in puterea acestei condiriuni trebtte set existe ceitifile si po-poarele. (Greg. Naz. Orat. 12).

Oradea-Mare (Nagyvarad) la 8 21 Septembrie 1916.

Vasile Mangra,ales si tntdrit arhiepiscop si mitropolit.

loan h Pap, Dr. Miron E. Cristea,episcopul Firadului episcopul Caransebe5u1ui.

Nu este, cred, nevoie sa mai insist asupra modului, cu care trä-ditorul mitropolit Mangra rästälmicea, in odioasa lui pastorali,atät istoria noastri nationalä i inaltele sentimente morale si na--tionale, care au impus Romäniei sacra datorie de a intra in räsboiu,cat si insisi Sf. Scripturd i credinta Romänilor in Dumnezeu.

In ce priveste iscäliturile celorlalti doi episcopi, pentru cinsteademnitatea fratilor de dincolo sunt fericit de a da urmitoarea

lämurire, pe care 'mi-a impärtäsit-o d. dr. Cornet Corneanu, se-cretarul de p'atunci al P. S. S. dr. Miron Cris/ea, episcopul Caran-_sebesului, azi Patriarh al României Mari:

Ambii episcopi ortodoxi Cris/ea dela Caransebes §i Pap delaArad väzänd calea nenorociti, pe care apucase mitropolitul lor,'i-au declarat acestuia cá iscilesc pastorala lui numai cu con-ditia ca textul si se märgineascä pur i simplu la accentuarea fide-litätii Cate tron i patrie, iar toate aluziile i pornirea dusininoasiimpotriva fratilor din România etc., sä se suprime, indicdnd Cucreionul pasagiile ce urmau si fie inläturate. Dar träditorul, deise arätase invoit, a abuzat in cele din urmä, lisänd nemodificatela loe toate pasagiile revoltatoare, scuzändu-se ulterior cu bunulserviciu ce l'a fäcut episcopilor sal sufragani in fata furiei con-

www.dacoromanica.ro

268

telui Tisza nu numai in ce priveste persoana lor, dar $i intereselebisericei si scoalei romanesti din eparhiile lor, dad pastorala ni*s'ar fi publicat in textul original redactat $i scris de dansul".

De altfel in raionul eparchiei Caransebe$ului mi-a declarat-d. dr. C. Corneanu am ingrijit personal, din ordinul episcopuluiMiron Cris/ea, ca aceasta monstruoasa pastoralä sa nu lie ras-pandita, nimicind eu personal toate exemplarele trimise dela Sibiu-Cred cti o masurä identica va fi luat $i episcopul Aradului.

Aceasta incercare de asasinat moral impotriva episcopilor deleCaransebe7 §i Arad zugrave$te mai bine decal ori-ce canibalismutpolitic, la care s'a pretat mitropolitul trädator.

Nici o congiinta onestä nu va putea absolvi memoria acestui ne-demn cap biserioesc de gravele lid päcate, savargte intr'o criz'apoliticä $i nationala eat de näpraznica. Mitropolitul Mangra afost $i rämáne tipul trädatorului de neam de cea mai ordinara $ftragicä spetä: Marino Falliero al bisericei romane ortodoxe din_Ardeal g al neamului romanesc.

Cu toate enormele sale pacate, a avut $i Mangra apologistul sau.-El a fost actualul episcop ortodox dela Oradea Mare, d. Roman-Ciorogariu, piatunci director al seminarului teologic din Arad, careein August 1917, dupa-ce fusese ales vicar la Oradea-Alare in loadlui Alangra, a publicat in ziarul Aradi Kiizlöny" un articol plinde scandaloase elogii la adresa tradatorului, al cam& prieten politicse mandrea de a fi, declarandu-se de perfect acord cu politica lutpentru impacarea romano-maghiarä.

Sic itur ad astra. Totu$i Romania Mare, nobila $i generoasä, l'ainvrednicit pe parintele R. Ciorogariu de a fi primul episcop orto-dox al eparhiei de Oradea Mare dupä o vaduvie de 225 ani.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

VASTUL COMPLOT URZIT IN 1917 1MPOTRIVAROMANIEI SANGERANDE DE CATRE ALEX.

VAIDA IN TOVARAW CU C. STERE

A fost ursit micei Romanii ca in anul 1917, cdnd sAngera cum-plit, in ceasuri de grea cumpand, pentru idealul unitätii nationale,sa primeascd tocmai din partea mändrului i iubitului Ardeal, pen-tru a cärui eliberare intrase in cel mai groaznic mdcel al lumii,cele mai teribile lovituri morale si politice. Intocmai ca pe vremu-rile Romei imperiale si ale Italiei medievale, celebre prin desbinä-rile, crimele si trddarile condotierilor, incorigibilul si indcritulAlex. Vaida, nesocotind valurile de sdnge värsat de armatachiului regat intr'un scop sublim g precis determinat i ametitde strAlucirea treeatoare a pajurei habsburgiee, porneste in 1917 cuo temeritate demonicd o actiune criminald, care sä dea Romdnieipoliticei sale lovitura de gratie, in etape anume calculate.

In acest an, cand regele i guvernul Romdniei erau refugiati laiar brava lor armatd, ghemuità in Moldova pentru ref acere,

se pregätea sä tina piept la Mlir4e#i atacurilor in massd ale ge-neralului Mackensen restul tdrii fiind sub cdlcdiul NemtilorUngurilor sute de intelectuali romdni, in cap cu mitropolitii siepiscopii, uniti" i ortodoxi la un loc, consimtiau sd dea conteluiTisza o declaratie de netdrmuritä dragoste MO de patria ma-ghiara" si de dinastia Habsburgilor, dublatd de o renuntare la eli-berarea ce li-se punea in vedere in baza principiilor lui W. WU-son, iar Alex. Vaida da mdna Cu nihilistul rusofob C. Slere pentruo vastA actiune criminalä impotriva regelui Ferdinand I si a gu-vernului sAu, spre a se rdsbuna de faptul cä au impins tara in ras-boiu impotriva Puterilor centrale, in loc de a fi scos sabia din teacd

www.dacoromanica.ro

270

alaturi si cot la cot cu ele, cum doriau i sfaluiau cei doi con-dotieri.

Voiu acorda toatá amploarea ce se cuvine acestor dureroasegrave evenimente, pentru a zugrävi in toata odioasa lor luminaaceste douà personagii catilinare, care, si unul i altul, pozeazäazi in mari patrioti". Cititorii de altfel vor intelege usor cain istoria omenirei nu se gaseste nici un scelerat, care sa fijucat un rol mizerabil in arena politicä si care sa declare verde cain actiunea lui a fost manat de alte intentii decat cele patriotice".

PRIETENIA VAIDA-STERE t CONSECINTELE El FUNESTE

Legiiturile prietenesti dintre acesti doi nefasti politiciani suntde data destul de veche. Asi putea fixa stabilirea lor mai intimaprin anul 1909, ca prilejul vizitei archiducelui Francisc Ferdinandla Sinaia, ai carei arangiatori, in ce priveste entuziasmul primireiprin garle ardelene i chiar la Sinaia, fuseserä marii austrofiliAlex. Vaida §i Aurel C. Popovici. fieesta din urma avea pretentiasa fie considerat chiar ca un fel de Bismarck al Romanilor.

ilvand un fond moral si politic comun: ura impotriva Rusiei,unde C. Stere suferise vre-o cati-va ani de surghiun in Siberia, sidragostea nelimitatä fatä de Germania, dar mai ales fata deAustro-Ungaria, unde Vaida i Popovici ajunseserä la oarecare re-putatie, primul ca laborant si al douilea ca informator ai labo-ratoriului" archiducelui Francisc Ferdinand din Viena, aceastä tri-nitate s'a inteles de minune in toata activitatea lor desfäsurata im-potriva Rusiei tariste si in favoarea Puterilor centrale, pentru-cala urma s'o indrepteze impotriva a insasi regatului roman.

Cimentarea amicitiei dintre acesti trei Kulturträgeri" romani s'amanifestat in mod mai evident in anii 1911 si 1912, in urmatoarelecircumstante:

Curánd dupa vizita mostenitorului austro-ungar facuta Curtiinoastre regale la Sinaia, izbucnise o mare dihonie printre mem-brii comitetului de directie al partidului national-roman din cauzaläncezelei si dinasticismului afara din cale de slugarnic, pe carecauta sa-1 imprime in special Aurel C. Popovici, Alex. Vaida si!WM Maniu.

Adversar neimpAcat al servilismului dinastic, talentatulOctavian Goga inoepuse prin ziarul Tribuna" din Arad s'A dea un

www.dacoromanica.ro

271

nou ritm si o orientare mai demna politicei Romanilor din Ardeal.De ad, neintelegeri si acerbe discutiuni prin ziare. In scurta vremeo atmosfera morala intolerabila se instapanise in politica ardeleanain urma polemicilor din ce in ce mai violente din presa, pe temanepriceperii dela conducerea partidului national, si anume intreziarul Romanul", organul partidului national, care aparea tot inArad, i intre ziarul Tribuna", care sustinea politica lui Goga §i. apartizanilor sal, destul de numerosi. Se ajunsese intre cele douàtabere la atacuri si injurii personale din cele mai tirite, ba chiar sila huidueli si scuipaturi in OM strada, cum s'a indeletnicit SeverBoca din grupul Tribunei" fan de d. Vasile Gold4, directorulRondlnului".

0 lupta fratricidä, desonoranta si compromitätoare, se incinsesede o parte si de alta, Cu repercursiuni la Budapesta i la Baca-re#i. Necrutand nici un mijloc ca sa loveasca in animatorul Tr"-bunei", Alex. V aida, omul lipsit de ori-ce scrupul moral, acuza prinRomAnal", din 24 Decembrie 1911, pe d. Oct. Goga ca s'ar fi pre-zentat, ca membru in comitetul partidului national, la fostul mi-nistru de interne al Ungariei I. Kristoffy (un dusman cunoscut alpoliticei contelui Tisza fan de nationalitatile nemaghiare), facan-du-i anume declaratiuni cu privire la neintelegerile ce ar fi exis-tand in sanul membrilor comitetului national, ca 'i-ar fi oferit luiKristoff), sa candideze ca deputat in cercul electoral dela los4el,jud. Arad, asigurandu-1 ca-'1 va costa cel mult 20.000 coroane.

Acuzatia era categorica, dar infama si inventata, cum s'a doveditde cätre insusi C. Stere. Drept raspuns, Tribuna" publica in No. 9(din 12 Ianuarie 1912) urtnatorul comunicat:

In cea mai scurta vreme aaeptilm numai cavil/1W d-lui Oct.Goga vom liman i in scdrboasa-i goliltale cea mai criminalil In-cercare de a se distruge la noi un bdrbat a prin el o institufie.

Vom dovedi ca acte cine este acel mizerabil dr. Alex. Vaida,care a aval lipsa de pudoare i de ciaste ca si aleagil orl-cemijloace, numai sd 'arunce, fie $1 cate-va zile, o umbrti de banuialtiasupra corectitudinel nagonale a MI Goga $1 prIn el asupra ziara-lui nostru".

In acelas timp impulsivul Alex. Vaida tiparea la Brapv o bro-sura de 126 pagini, prin care ataca cu violenta pe dr. N. Oncu, Oct.Goga, protosinghelul R. Ciorogariu, Sever Boca etc. pentru politicareprezentata de oamenii grupa ti in jurul Tribunel".

www.dacoromanica.ro

272

latä ce scria Vaida despre Sever Boca, colegul säu de mai tärziudin ministerul desträmärii nationale al lui Latta Manda:

D. Boca, redactoral-$4 al Tribunei" d-lor Oncu 5i Ciorogariu,a amblat, protejat de V. Mangra, in audienfii la ministral de jus-title Székely, ceriind gra(iere pentra cele dite-va sfiptilmáni de tern-nitti, pe care le-a primit in calitate de strohman" (om de pale),ce era pe vremari la Tribuna" 1).

C. STERE, PACIFICATORUL" ARDEALULUI

Durerosul spectacol al acestor certuri si atacuri ftira fräu, caresläbeau si compromiteau insäsi lupta nationalä in ochii Ungurilor i i

a sträinätätii, fácea o penibilä si dezastruoasä impresie si la Bu-care$1i. Oamenii seriosi, cari vedeau interesele superioare ale nea-mului mai presus de habsburgismul bolnävicios al lui Vaida i com-pania, erau datori sä punä odatä cape acestor polemice fratricide.

In consecintä, ziarul bucurestean Vittoria" (din Februarie1912), organul partidului liberal, publica urmätoarea notä semni-f icativä :

Ne apropiem de momente hotärItoare, and toati lumea trebue sistie ca partidul national reprezinta aspiratiunile Intregului popor romandin Ardeal si Ungaria si a organul acestui partid, comitetul national,poate vorbi cu intreaga autoritate in numele natiunei IMO, unitä Ingand si actiune".

Sub presiunea acestei linii de conduitä, pe care 'si-o fixase par-tidul liberal din vechiul regat, de sub inteleapta conducere a luiIon I. C. Bra-liana, cu privire la politica instinctului national, C.Stere, p'atunci membru influent in acest partid, fu trimis la Bu-dapesta g Arad, ca sä aducä mult dorita pace intre fratii indusmä-niti la cutite.

Intr'adevär, in No. 24 al Tribanei" din 1912, C. Stere publicAraportul säu asupra conflictului dintre Vaida i Goga, constatändcä si unul si altul erau victimele unui fatal concurs de imprejurari,lar in concluzie spune cä Goga nu este vinovat, cii nici n'a fost laKristoff), ai ca Vaida 'si-a formulat acuzatiunea, deplin convins dedreptatea acuzatiuniil

Documentele publicate de Goga in No. 10 al Tribunei" dinacelasi an, in apärarea sa, erau de altfel sdrobitoare pentru indriiz-neata si grava acuzatiune ce-i adusese strategul politic Vaida.

1) Vezi Mangra, Tisza 0 Tribuna". Un manunchiu de dovezi adunatedin Tribuna" de dr. Al. Vaida-Voevod, deptztat", pag. 83. BrasoV. 1911.(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

ROLUL D-LUI MANIU IN CERTURILE DELA ARAD

In seria Documentilrilor liinuiririlor politice", publicate deC. Stere in Adeviirul" din primal/ara anului 1930, ca raspuns lagestul liti Julia Alaniu din ziva de 3 Aprilie, acelasi an, cand C.Stere a fost eliminat din cadrele partidului national-tatanesc, alcärui pretios consilier fusese pana in ajun, el se exprima astfel cuprivire la interventia sa din 1912 pentru aplanarea conflictuluiVaida-Goga.

din aeest conflict, fatal, trebuia sd urmeze o mare nenorocirenafionald, fie cd Goga ar fi ramas ca pecetea de Cain, fie a AlexandraVaida ar fi fost, in judecata ob$teasca, degradat ca un pdtima$vulgar calomniator.

Din primal moment m'am putut convinge atdt de nevinovdfia luiGoga, cdt 51 de desavdr$ita buna credinfa a tul Filexandru Vaida.

Ambii erctu victime ale d-lui Iuliu Manta.Acesta fdrd sa fi lacia nimic pentru descoperirea adevarului

asmufind pe Vaida, ca sdnge rece, fdrd sa moduleze o nota Zn suavitateade miere a glasului sau $i fard ca o sin gurd bruschefd de gest sel-iturbare rooanditatea obicinuitli a manierelor $i ceremonioasa-i politefade magistru al comanita(ii din Blaj, li ducea pe amdndol, implacabil,la moartea marald, numai pentru ca Goga, Zu sburdalnicia lui juveniM4 in ireverenfa-i de poet, calcase regulele ritualului $i normele dedisciplina canonicif, ad majorem Dei gloriamr 1).

Pentru toti oamenii de cinste i cari au studiat dosarul acesteiafaceri, sentinta luii C. Stere, p'atunci inca nestigmatizat cu epitetulde tradator, era vacía partinitoare pentru Vaida, care se degradasede fapt la rolul unui patimas si vulgar calomniator".

Mobilul moral", care impiedecase pe C. Stere sa discalificeatunci pe Vaida, era in primal rand manifesta i &t'anca aversiunea acestuia fatii de Rusia, iar in al douilea rand dragostea lui ne-rnärginita hita de Germania si mai ales Mota' de Austro-Ungaria, Cu

dinastkismul habsburgic inherent, care coincideau perfect cu con-ceptiile politice ale lui &ere in justificata ura ce nutres .fata deColosul dela Nord, care il trimisese, in tinerete, s'A se pocaiasca inSiberia lid Rasputin.

COLABORAREA LUI C. STERE LA ZIARUL ROMANUL" DIN ARAD

Din acest moment o intima si nesdruncinata prietenie s'a legatIntre acesti doi Herostrati. Ei se asemanau sufleteste ca doua pica-

273

1) Vezi Adevdrul" dela 17 Maiu 1930.1. Rusu Abrudeanu 18

www.dacoromanica.ro

274

turi de apd si se intelegeau ca cei doi vestiti frati siamezi. Stereincepuse chiar sd colaboreze la Ronuinul", organul acreditat alpartidului national, scriinct articole 'extrem de calduroase pentruAustria $i impotriva Rusiei.

latd o mostrd: In numärul 165 al acestui ziar din 27 Iulie st. v.1914, pacificatorul" Ardealului, inteun articol intitulat ,,A-asiria?..", scrie intre altele urmdtoarele:

Cei-ce striga sus Rusia!" se poi oare a,sa de u,sor resemna lagandul cd din Romania pot fi crate vre-o 4 sau 5 gubernii noui,dup4 planul ce a lost de curand divulgat. sa faca osocoteala de cate ori, numai In cursul veacului din urnul, Rusia api-opus imparteala (ardor noastre si de cate-ori acestor planuri s'aopus Austria. Da, acea Austrie, pentru care nu gasinz azi decât stri-gatul de Jos Austria!". De sigur, nu din sentimentalism, insa._am ajuns sii cerem in politica internafionaM certificate de bunesentimente?

Dar sunt nulcar demonstrantii no$tri asa de siguri de triumfideventual al Rusiei?"

Iatä deci cum se intrilneau in gdnduri $i simtiri Stere si cu amiciisäi Vaida si Aurel C. Popovicil Acesta incetAnd din viatä (1917),au ramas in arend Stere si Vaida, inteo prietenie nealteratä de a-tunci $i pand azi. Tradatorul Stere s'a stricat $i s'a certat Wand $icu Julia Maniu, dar nici o clipä nu cu tovardsul sau de trAdareAlex. Vaida. Misterul crimelor comise impotriva Romaniei 'i-au le-gat intr'o amicitie indisolubilä pang la moarte.

CELE TREI CRIME NATIONALE COMISE DE VA1DA I STERELA 1917 IMPOTRIVA ROMANIEI

La inceputul anului 1917 (10 Februarie), Aurel C. Popovici,membru al trimitdtii filo-germane, inceteazd din viatd la Geneva,in Elvetia. Cei doi supra-vietuitori Alex. Vaida si C. Sterenu se descurajeazd. Ba, din contra, rupAnd ori-ce comunitate $i so-lidaritate cu politica Romdniei, care intrase in rdsboiu, cum ii im-punea imperativul instinctului national, ei se dedau unei actiuni cri-minate combinate impotrivd-i printr'o serie de gesturi specifice trd-dätorilor de neam, pornite toate in scopul de a paraliza campaniardsboinicd a României, pe care doriau s'o vaza bätutd $i ingenun-chiatd, gratie diviziilor de fer" ale generalului Mackensen ce se

www.dacoromanica.ro

275

pregateau sa dea cunoscutul atac formidabil, la Miird,se$ti, in vara.anului 1917.

Stapaniti de un nemasurat orgoliu, intocmai ca tradätorul colonelAlex. D. Sturdza, care, in ziva de 27 Ianuarie 1917, lansa cätre di-vizia XV de pe fróntul Moldovei o chemare, prin care spunea sol-datilor cd au fost andigiti de cei marl, prin cavinte insellitoare,despre un ideal national", apoi le cerea sä päräseasca frontul casa treacä la el, in muntii Vrancei, in scopul de a forma o castenouä, cu care sä recucereascä ce s'a pierdut si sä pedepseasca penetrebnicii, cari ne-au adus 2n starea de azi", tot astfel si in ace-lasi scop scelerat Alex. V aida §i C. Stere, intr'un duios acord, pu-neau la cale, in cursul anului 1917, trei oribile tentative de pari-cid. Momentul loviturilor pela spate a fost ales cu un plan binecalculat si infernal.

Ei erau informati ca, in prima jumatate a lunei Februarie1917, toti mitropolitii si episcopii si aproape 200 de int*ctuali ro-mani uniti" si ortodoxi la un loe vor semna, Cu invoireaprealabila a conducerii partidului national s'r. pentru uzul conteluiTisza, cea mai grava declaratie de dragoste cätre patria maghiaräsi dinastia Habsburgilor, märturisind in fata lumii ca ei nu vorsä stie nirnic de eliberarea ce li-se punea in vedere, deoarece eltin morti§ la integritatea patriei lor maghiare". Aceastä in-fama manopera, pusa la cale de Tisza §i Czernin, complotistiiVaida i Steve au hotarit s'o sustina, pentru a-si da efectele, prinurmatoarele trei atacuri criminale impotriva Romaniei si a scopu-rilor ei de rasboiu:

In lima Aprilie 1917, C. Stere era trimis in misiune secretade generalul Mackensen la Viena 0 Berlin, ca sa predea guverneloraustriac 0. german, ca si comandamentelor militare austro-germane,cate un exemplar dinteun memoriu redactat de el in colaborare cuVaida 0 prin care cerea detronarea regelui Romaniei Ferdinand 1,alungarea dinastiei noastre, apoi formarea la Bucure0 a unuiguvern dictatorial, care sä recunoascä, inainte de incheerea paciigenerale, capitularea färä conditii a armatei romane si infeodareaRomaniei, printr'o simplä dispozitie constitutionalä, in teritoriileimperiului habsburgic.

In luna Maiu 1917 Alex. Vaida redacta si el un al douileamemoriu, care complecta pe cel dintäi, tot pentru a fi distribuitguv-k.rnelor Eustriac si german afara de cel unguresc , ca si

www.dacoromanica.ro

276

comandamentelor militare austro-germane, in scopul de a contribuila stabilirea bunei reputatiuni a lui Alex. Marghiloman si C. Stere,in fata Nemtilor, pentru cazul cand acestia ar accepts planul demai sus si ar face, in consecinta, apel la serviciile recomandatilorlui Vaida, adica Al. Marghiloman si C. Stere.

Ambele aceste documente de o deosebitä gravitate, care sunticoana fidelä a actiunii criminale desfäsurata de Alex. Vaida i C..Stere impotriva RomAniei, in cele mai grele momente ale istorieisale, sunt azi din fericire si in posesia mea, putand sa le supun, inintregime, sub ochii cititorilor, dimpreuna cu facsimilele scrisuluilui Vaida, care atesta astfel autenticitatea lor indiscutabilä.

3. Scoaterea in Bucaresti, la 1 Septembrie 1917, a ziaruluiLamina", care sa-i ajute in politica lor anti-nationala si anti-patriotica de mai sus.

Aparitia acestui odios jurnal se datoreste in mare parte caveat-talui hotdrItor al lui Alex. Vaida, cum voiu dovedi cu insasi de-claratiile lui C. Stere.

Iatä acum, in ordinea lor cronologica, toate dovezile sdrobi-toare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

MITROPOLITII, EPISCOPII *I INTELECTUALIIROMANILOR ARDELENI PROTESTEAZA IMPO-TRIVA DESROBIRII LOR 1 A PRINCIPIILOR

LUI W. WILSON

In luna Februarie a anului 1917, cänd Statele-Upite ale Americeii$i facuserä cunoscute scopurile de, räsboiu prin glasul autorizat alpresedintelui Wodrow Wilson, toatä suflarea ungureasca, in cap cucontele Tisza, fusese cuprinsä de frigurile mortii. Crezänd c6 vaputea scApa de sanctiunea marilor principii din declaratiile wilso-niene, cum-ca fie-care popor se va bucura de dreptul de auto-determinare, contele Tisza, in intelegere cu contele Czernin, a im-pus reprezentantilor bisericesti $i lume$ti ai Romanilor de sub Co-roana Sf-tului Stefan sä dea o categoricä declaratiune de dragostefatä de patria maghiara $i de renuntare la eliberarea ce li-se puneain vedere in baza inaltelor principii fixate de democratul $i inte-.1eptul Wilson.

.Astfel am avut marea durere sä aflam ca pe cánd cardinalulMercier dela Malines (Belgia) trimitea rdspuns impäratului Wil-helm II, prin generalul Beseler, ca pe dänsul nimeni nu-1 poate in-frica si judeca decal nutnai singur Dumnezeu, toti capii bisericeiromäne ardelene ortodoxi si uniti" la un loc ca $i un marenumär de intelectuali ortodoxi $i uniti" cedau injonctiunilorinsolente ale contelui Tisza, cäruia n'au esitat de a-i inmäna urtnä-toarea extrem de gravA declaratie, acoperità cu aproximativ 200de iscAlituri:

Conform rAspunsului guvernelor statelor Antantei, adresat preziden-tului Statelor Unite, unul din scopurile de rAsboiu ale adversarilor nostrieste eliberarea" diferitelor nationalitAti si astfel si a Romanilor desub stäpAnirea sträinä".

www.dacoromanica.ro

278

Cu aceasti declaratie a lor, dusmanii nostri tind deadreptul incontraintegritatii patriei noastre. Ca reprezentanti bisericesti l lumesti si con-ducitori chemati ai Romanilor de sub coroana sfantului $tefan, respingem

in numele Romanilor din patrie In modul cel mal categoric afirma-tunea, ca noi am trai sub o stápfinire strain&

Noi, Romani', suntem cetateni liberi i egal Indreptatiti ai patriei ungare.Nu exista in Ungaria nici o lege, care ar face deosebire ,intre cetäteniimaghiari i nemaghiari in ceeace priveste drepturile i libertatile, ca sidatorintele.

De sute de ani se alipeste poporul roman din Ungaria cu cea mai marecredinta .si dragoste de pamantul patriei noastre, scaldat de atatea c ri desangele propriilor sal fii. lar credinta fati de persoana Domnitorului.nostrOncoronat i fata de mat-Ha casa domnitoare este o traditie striveche,slant& i nobili, a poporului nostru.

Pitrunsi de aceste märete sentimente, s'au luptat stramosii nostri dee mie de ani, alaturea cu fratii lor Maghiari, pentru apärarea si gloriasfintei coroane ungare si acum stranepotii fac acelas lucru, dovadieste sangele lor, care se varsi in siroae pe fronturile de lupta, iar acasti-Insufletirea lor gata spre ori si ce jertfä.

Drept aceea pentru noi sfánta coroana ungara nu inseamnä o domniesträina. Noi nu voim si stim de eliberarea" ce ni s'a pus In vedere.Noi tinem mortis la integritatea patriei noastre ungare.

Aceasta atitudine hotärIta 5i nesoväitoare a poporului roman din patrielean determinat-o si n'o determina consideratii de oportunism momentan,ci o convingere adand politick lutemeiata pe experiente seculare si petradìtii istorice, deoarece stim, cá i In viitor stralucirea si caldurasfintei coroane ungare este chemata sa asigure desvoltarea culturala,economicä i politica a Romanilor din Ungaria.

Noi, Romani' din Ungaria, tinem mortis sä riimanem sub stapanireasfintei coroane ungare. Spre apararea acestei vointe neclintite a lor sange-reazä mii de fii al nostri si, pentru asigurarea acestei vointe a sa, poporulroman din patrie va lupta cu toate armele sale sufletesti si trupesti".

Victor Mihaly!, arhiepiscop de Alba-Julia; Vasile Mangra, arhiepiscopulsi mitropolitul Rom/tailor gr. or. din (Jugarla; Demetria Rada, episcopalgr. cat. de Oradea-Mare; loan I. Pap, episcopal gr. or. al Aradului;dr. Miran E. Cristea, episcopul gr. or. dela Caransebe,s; dr. Valeriu Tr.Frentia, episcopal gr. cat. dela Lugo f; deputafii in Camera ungard: dr.Teodor Miha'i, Gavril Rednic, dr. Iasi, Siegesca, Petra Corcan, Alexan-

"Ira Ghefie, dr. Petra Mihalyi, Ludovic Man, dr. Nicolae Serban; Con-stan/in Burdia, consilier antic; loan Georgiu, preposit capitular in Gherla;dr Ilarion Pascaria, arkimandrit; Filaret Musta, arhimandrit; dr. Euse-biu Rosca, arhimandrit; dr. Victor Smigelski, canonic cantor, vicar ge-neral arldepiscoptse; Tit Bud, vicar episcopesc in numele intregului clerdin Maramuras; Alexandra Uildean, canonic; dr. Isidor Marca, canoniccustode; dr. Vasile Satin, canonic; lunitts Brutas Mica, notar consist.; dr.Gheorghe Papa, jade de tribtinal; dr. Pe/re latiesen, consPier ministerial;

www.dacoromanica.ro

27gt

dr. Gh..orghe Popovici, protopop gr. or.; dr. loan Sdnzpalean, profesor de-1(ol.; Domini,- Ratio, dirigentul hilbinei"; P. Leo Manu, stare' gr. cat.;Nicolae Zigre, secretar metropolitan; dt-. Stan Florian, preposit capitular,.vicar general episcopesc; loan Boros, preposit capitular in Lago f; CoriolairAt defeat:, canonic; Ilie Stan, canonic; dr. lacob Rada, canon/c; GheorgheMienlas, canonic; Nicolae Nestor, canon/c; Petru, Popescu, protopop; dr-Tr. losif Badescu, protosincel; Ghenadie Bogoevici, protosincel; PatriciaDragalina, prez/dental comunitdtii de avere din Caraasebes; Petra Ta-majan; dr.Vasi:ie Kirvai; dr. Cornel Szabo; dr. Grigoriu Pap; dr. Popo-vicia; dr. Gheorghe Bilascu, medic; Florian Mihalyi, mare proprietor,advocat; Gavril Mihalyi, mare proprietor, primpretor; lefan Andereorprotopop gr. cat.; Petro Birlea, protopop gr. cat.; Motel Voileanu, asesorconsistorial; folio Dragos, protopop gr. cat.; Andrei Horvat, protoporgr. or., president al consistoriului din Oradea-Mare; Arsenio Mica, di-rector; Petra Sztilka, protopop gr. cal.; dr. losif Olariu, protosincel, di-rector seminarial; Nicolae Sulica, profesor; dr. Constantin &a/ca, custodela nutzeal national din Budapesta; Lazar Triteanu, asesor consistorial;Nicolae Ivan, asesor consistorial; te fan Rosian, profesor de telogie;Gheorghe Pap, asesor consistorial; dr. Nicolae Popovici, medic consist.,-Gheorghe Turbure, asesor consistorial; dr. Gheorghe Proca, asesor con-.sist.; dr. Nicolae Regman, secretar consist.; dr. Octavian Costea, secretorconsistorial; dr. loan Bona, fiscal consist.; Vas/te Popovici, preot.; dr. A,1/le, advocat, asesor consist.; Petro Rednic, proprietor de Omani; dr.losif Pop p, advocat; loan Balea, notar comitatens in retreg-ere; dr. AuretMan, proprietor de pilmant, advocat; Aurel Moaca, asesor consist.; dr.Cornel Cornean, secretar consistorial; tejcin liana, asesor consistorial;'dr. Nicolae lonescu, fiscal consistorial; loan Baltesco, primaral orasuluiLugo j; dr. Waite Stan, prof. seminarial; Tinzotei Popovici, prof. sentina-rial; dr. Romul Cdndea, prof. se.minarial; dr. Pavel Rosca, profesor se-minarial; Valeriu lonescu, preot militar; losif Dianiandi; Socio,.referent consist.; dr. Gheorghe Roxin, advocat; N. Lazar; M. Vancea,asesor conzist.; dr. loan lacob, advocat; dr. Nicolae Batan, prof. semin.;Candid Popa, invdtator; Ilie Beleutd, catichet gr. or.; Romul Perian;Aurel Popovici; dr.Gheorghe Vidican, prof. de teologie; GrigoriuStrdmba,prof .de teologie; loan Partenie, prof.; lacob Mderean, contabil; dr,Damitru Manu; Alexandra Amean, loan Coste, Teodor Morar/u, dr.Eugenia Szeles, Florian Gavrilas, Augustin Pasco, Ladislau Drago p, dr.Victor Sucia, advocat; dr. Victor Bojor, Alexandru Pop, loan Ivascu, ca-non/c; dr. Octavian Domide, canon/c; dr. Petro Fabian, cationic, loanVarna, vicenot. consist.; Ladislau Pordea, notar consist.; Andrei Barseatio;Pan telimon Lucuta, loan Lapadat, dr. Lucian Borcea, loan Mi/san; dr.loan Stroia, protopop; Victor Tordiisan; dr. Cornet Patric, notar public;loan Bogdan, prezidentul reuniund inv. gr. cat. din Banal; dr. Cornet&ilea, canon/c; dr. Daniil Fireza, canon/c; Valeriu Giorgio, director deboned; loan Bodorean, Simion Pap, dr. Cornet Rusu, Cecilia Damian,Basile Botha, dr. loan .Nicoard; corpul profesoral dela gimnazialBrims: Vasile 5teldnica, director; Victor Borlan, Nicolae Fabian, loan

www.dacoromanica.ro

280

lepure, loan Busitia, Camil Sdldgean, dr. Alexandra Pteancu, dr. Constan-tin Pavel, dr: Petra Hetco, Alexandra Nuflu, dr. Gheorghe Helco, dr. loanOsian, loan Georgescu, Pavel Vostinar g Francisc Hubici; Gheorghe Mtn-lean; protopop; Augustin Rada, vicerector; Atanase Costa, prof. de teo-logie; loan Tinca, protopop gr. cat.; dr. Aurel Vdlean, advocat; PetraPint ea, preot gr. cat.; dr. Aurel Mihdescu, preot gr. cat.; dr. Nicolaeloanovici, advocat; dr. Fellcian Bran, protopop, profesor de leologle; dr.Nicolae Prostean, asesor la sedria orlanald; Nicolae Prostean, advocat;loan Harambasa, losil Tdmpea, preot gr. cat.; loan Bedecean; dr. Au-gustin Giargiu, advocat. fiscal al diecezei gr. cat. dela Lugo/; loan Cim-poneriu, primpretor; Milian Ga,spar, protopop gr. or.; Alexandra Bala;Izidor Chifla, senator ordsdnesc; dr. Anton Baldzs, asesor la scaunalorfanal comitatens; Paul Cerbul, vicenotar al comitat.; Sebastian Olariu,protopop gr. oriental.

Paternitatea redactarii gravului document de mai sus, unii Ar-deleni o atribue fostului episcop unit" dr. Dumitra Rada delaOradea Mare. Inregistrez faptul ass cum mi-s'a relatat de catreun fost inalt slujbas roman in ministerul instruc[iei publice si cul-telor din Badapesta, in masura de a curroaste tot adevarul. Eu1nclin insä sa cred di textu,1 a fost redactat de insusi contele Tisza.

Declaratia intelectualilor romani din Ardeal uniti" si orto-doxi la un loc , Cu toate iscaliturile, a fost publicata in toatiipresa maghiara cu comentarii sgomotoase ad-hoc, spre a face im-presie. In ziarul Pester Lloyd" a aparut in numarul salt din 14Februarie 1917, iar in Telegraful romke, organul tradatorului.Mangra, in numarul 9 din 20 Februarie acelasi an, cu urmatoareaintroducere:

Inaleii prelati ai ambelor biserici romane din Ungaria, cu nu-merosi reprezentang din cler si mireni ai bisericelor in fruir/ea cd-rora se allt1, (ut subscris si inaintal Excelenfei Sale d-lui ministru-presedinte, conte $tefan Tisza, adresa armilioare, at rugarea ca ca-prinsul ei sa-I adua la cunostinfa Maiesidtii Sale impeiratului siregelai nostra Carol".

1EZUITISMUL D-LUf IULIU MANIU

Si acum, in fata declaratiei de mai sus, intreb pe d. Julia Mania:Curn ramane cu declaratia facuta de d-sa in sedinta Camerei de-putatilor dela 8 Februarie 1921, in care spunea ca din cele 10popoare, care erau In monarchia habsburgia, singurà na-tiunea romfineaseá a fost aceea, care n'a dat nici o declara-tie oficiará de lealitate ori de insufletire de luptá aláturi cuarmata, care ne-a Impilat"?

www.dacoromanica.ro

281

Iezuitismul d-lui Mania este incomensurabil.Apararea d-lui Maniu este fundamental falsa. Ea este flagrant

desmintita de insusi gravul doctunent de mai sus si de numäroaselesemnäturi ce-'1 insotesc.

Dar mai mutt. Eu afirm cá declaratia de dragoste fata de patriamaghiarä si de renun(are a membrilor episcopatului si intelectua-lilor romani la eliberarea ce li-se punea in vedere, s'a fäcut cu sti-rea si aprobarea comitetului de directie a partidului national. Nimicnu se facea doar de cätre mitropoliti si episcopi fara stirea i ointelegere prealabilä cu directia partidului national. Nu vorbesc,bine inteles, de pastorals odioasa a mitropolitului trädätor Man-gra, cu care partidul national rupsese ori-ce contact inca din 1910.

Ca dovadä cä episcopatul romtm-ortodox $i unit" lucra decomun acord cu comitetul partidului nationai si di deci si decla-ratia episcopilor si intelectualilor era datä cu stirea si cu voia sa,n'am decät sä reamintesc d-lui Mania de un alt document, pe caredesigur ca il posedä (cum il posed si eu) din 22 Ianuarie 1914,semnat de episcopul Caransebesului, dr. Miron Cristea, actualulPatriarh al Romaniei, in chestia tratatisielor de impacare cu con-tele Tisza. Documentul este un rezumat precis al principiilor fixatede membrii episcopatului roman inteo sedinta comunä a lor Cu re-prezentantii partidului national-român 10 insi, spune do-cumentul In cauza Incheierii unui acord romlno-ma-ghiar", principii care au si fost inaintate in scris primului ministrumaghiar de catre insusi episcopul Caransebesului.

Acest document sau proces-verbal prevede la punctul 6 sa seceara contelui Tisza ca sä continue tratativele cu directia partidu-lui national-roman, care conform punctului 7, aliniatul c dinacelasi act reprezintà tot asa de bine, ca si noi episcopikinteresele bisericei si scoalei", cá ei nu voiesc sä vinA Inconflict cu partidul, ceea-ce ar constitui o primejdie pentrubisericA" i cA nu-'si iau angajamentul de a sprijini forma-rea unui alt partid politic romfin".

Este ciar deci, ca lumina zilei, cä membrii episcopatului romannu faceau nici o actfune fära incuviintarea prealabilä a conduceriipartidului national, asa ca si grava declaratie de mai sus a episco-pilor si intelectualilor din anul 1917 era data ca stirea $i invoireaprealabilä a comitetului executiv al partidului national, ori-cät arconiesta acest fapt d. Mania in iezuitismul säu maladiv.

www.dacoromanica.ro

282

IMPORTANTA POLITICA SI DIPLOMATIC& A DECLARATIEIEPISCOPILOR I INTELECTUALILOR ROMANI

Este evident ca, din punct de vedere politic si diplomatic, decla-ratia de mai sus era cu mult mai grava decat pastorala imunda aInitropolitului tradätor V. Mangra. Examinand chestiunea mai dezproape i avänd in vedere ca textul ei fusese redactat in scopul dea fi opus celor 14 puncte wilsoniene cu privire la scopurile si con-klitiile pacii crancenului rasboiu, se poate lesne vedea ca ea a fostpusa la cale si smulsa de diplomatia austro-ungarä, cuprinsa despasmurile nebuniei din momentul cand a luat cunostintä de ras-punsul dat de prezidentul Wilson unei note a Puterilor Antantei,care cereau deplinä suveranitate pentru nationalitatile de sub jugulPuterilor centrale.

De alifel, însäi prezentarea acestei decldratii-protest a intelec-tualilor romani din Ardeal, de catre delegatii maghiari la conferintapacii din Paris, drept arma puternicä in contra desmembrarii Unga-riei, dovedeste pe deplin scopul politic si diplomatic ce se ur-marea 1).

Faptul ca imberbul imparat Carol VII (ca rege al Ungariei Ca-rol IV) simtise nevoia, in ziva de 15 Fip.rilie 1917, sa meargä inmonumentala biserica Voliv-Kirche din Viena 51 sä citeasca o mis-catoare rugaciune, prin care implora mila lui Dumnezeu, spre areda patriei sale pacea mult dorita, coroborat cu desnadejdea con---telui Tisza, care, in sedinta Camerei maghiare dela 15 Iunie 1917,raspundea deputatului dr. le fan Ciclo Pop, spunandu-i trebuesa mul(umeascti lui D-zeu cii este incd viu si poate sii respire aerulallituri de el", ne dau icoana exacta a mentalitätii si desperarii cedomneau in sferele conducatoare ale monarhiei austro-ungare,ajunse in plina debandada politica i sufleteasca.

Toate declaratiunile acestea de silnicä lealitate, puse la cale deinsusi contele Tisza, urmareau scopul inavuabil de a insela shill-nätatea si de a insufla oarecare curaj trupelor in derutä de pefronturile de luptä. Pentru once minte luminatä, ele n'aveau insanici o valoare moralä, ca unele ce erau stoarse Cu cutitul la gatulsemnatarilor. De altfel, nici aliatii Ungariei nu acordau vre-unkredit unor asemenea declaratiuni siluite.

1) Vezi Les negociations de la paix hongroise, Tome I, publie pa,Ministère hongrois des Affaires étrangères, Buda pese, 1920".

¡Note autorului).

www.dacoromanica.ro

1) Vezi »Les negocladons de la paix hongroise", tomul I, pag. 215.

283

Totug ar fi fost cu mult mai intelept, mai demn, mai frumosmai folositor ca ele sä nu se fi produs.

Daca d-nii luliu Maniu, Alex. Vaida, 51. Cicio Pop 5i V. Gol-di 5 nu figurau printre semnatari, publicul romanesc 5tia ea d. Ma-nia era pe front, d. Vaida fäcea naveta intre Viena 5i Berlin,in ce prive5te pe d-ni tefan Cicio Pop 5i V. Goldi,s, cä declaratiilelor anterioare erau aproape tot a5a de categorice ca 5i cele dindeclaratia de mai sus. De altfel, in numele partidului national, aiscalit d. dr. Teodor Mikali in calitatea sa de pre5edinte al clu-bului parlamentar roman".

In privinta lipsei numelui d-lui Stefan Cicio Pop de pe gravadeclaratie, ne dä insu5i d-sa o edificatoare lämurire in discursulce a rostit in 5edinta Camerei din Budapesta in ziva de 27 Iulie1917. Iata ce spunea atunci plimbäretul pre5edinte al Camerei Ro-maniei Mari de azi:

Cu ocazia invaziei Rontailor, am *at in mod spontan, in nu-mele mea 51 al partidului national-romin t, cunoscula declaratiunede desaprobare. Con/ele Tisza ntd actiza acum cii n'ant senutatluna Februarie (1917) declarafia intelectualilor ronani, in careei protestau impotriva pär(ii din nota adresata de di/re Pu/enteAntantei prwdintelui Statelor Unite, in care acestea aralau, cascop al rgsboiului, eliberarea nationalita(ilor, care triiesc sub domi-natiune

N'am semnat, d-lor deputati, aceastá declaratie, fiind-ca am gasit deprisos s'o fac dupa declaratia facuta de mine, in Parlament, in numelemeu si al partidului national-roman, in luna Septembrie 1916"')

Cu toate acestea, nu voiu comite grepla de a taxa pe toti semna-tarii ultimei declaratii ori-cat de gravä 5i inoportuna era eaca pe ni5te tradatori de neam, afara bineinteles de degradatacreatura tunanä, mitropolitul Vasile Mangra, autorul odioasei pas-torale pus:A de el, nemernicul, in spinarea intregului episcopat ro-man ortodox.

Declaratiunea,din luna Februarie 1917 a fost opera imorala aguvernului unguresc 5i a organelor sale, cari, prin presiuni 5i ame-nintäri de tot felul, au recurs la aceasta armä nelealä 5i necinstitärsperand ca cu ajutorul ei vor mai putea ridica entuziasmul sol-

www.dacoromanica.ro

284

.datilor romani, ca sa moara mai cu drag pentru dragutul de im-parar i pentru apararea hotarelor fericitei p atril maghiare infata postulatelor wilsoniene.

Se stie cä, dupa intrarea Romantei in rasboiu, soldatii romanidin armata austro-ungara incepuserä, din propriu indemn, a maislabi in zelul lor si a dezerta in mimar mare, unde puteau i cand-li-se prezenta ocazia.

Fapt cert este bis& ca grava declaratiune a mernbrilor episcopa-tului i intelectualilor romani a fost preambulul actiunii criminale,dusa in tot cursul anului 1917 de catre Alex. Vaida i C. &ereimpotriva Romaniei, a dinastiei sale si a scopurilor ei de rasboiu.

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL XI.

MEMORIUL LUI C. STERE ASUPRA CHESTIUNE1ROMANE, PREZENTAT IN LUNA APRILIE 1917GUVERNELOR AUSTRIAC I GERMAN, CA *ICOMANDAMENTULUI SUPREM AL ARMATELOR

AUSTRO-GERMANE

In interesul adevarului istoric 5i pentru inlesnirea d-lui Alex.V aida de a indeplini, rara prea multa bataie de cap, toate formali--tatile pentru darea mea in judecata, ca calomniator, cum m'a ame-nintat printr'un comunicat dat de pre5identia consiliului de mini5triin ziva de 10 Octombrie 1930, declar dela inceput ca copia textu-lui german al criminalului memoriu ce urmeaza mi-a fost incredin--tata, la cerere, de catre d. dr. I. Nistor, eminentul profesor de isto-rie la universitatea din Cernaufi i fost in mai multe randuri mi-nistril al Bucovinei, iar fotografia apostilei pro memoria", scrisade Alex. V aida pe prima pagina a memoriului, mi-a imprumutat-o,tot la cerere, d. Alex. Mavrodi, directorul ziarului Viitorul"

fost deputat, care este un pasionat colectionar de documenteistorice 5i politice..

Si acum jata proba autenticitatii incalificabilului document:

Sc-r-, C. L.oír7;yrb,P4.-41 Zit 1/".r,-,

Je- ~-te-at.JLefrc?"'""-7faxei, r 11 19] *". /e-44,

'""" 7-et«Y

, a pr-11-¿aZ 4fI}

www.dacoromanica.ro

286

Memorandum tibor die rum'anische Fraga.

1. Die Zedralmaphte und Rumanien

Der rumAnische Staat erscheint vom historischen Stand-punict aus betrachtet ale eine Schöpfung des westlichen Europas,

ale Da= gegca Euesland.Wenn Egland und Frankreich Konstantinopel und die Meer-

engen ihrem heutigen VerbUndeten aberlassen und kein Interesas

mihr an der Erhaltung RUminiens halen, 90 sind die Zentralmichte

Facsimilul de mai sus este copia fotografica a scrisului lui Alex..Vaida de pe un exemplar din memoriul lui C. Siete, pästrat dedansul. El constitue cea mai elocuentá marturie a complicitátii luiVaida cu tradatorul C. &ere, autorul memoriului. lata cuprinsulfacsimilului:

Scris de C. Stere In I. (limba franceza. Tradusde Victor Beldiman. Revidat (revazut) si modi-ficat spre uzul austriac de sub-secretarul de statbaron von dem Busche.

In Viena a primit (cate) un exemplar cont(ele)Czernln, Polzer, §eful canc(elariei) civile a M. S.(Imparatului Carol), baronul Beck, ministru-prep-dinte in retragere, Exc(elenta) R. Riedl.

Eu 'i-am dat 1 exempl(ar) lui V(ictor) Bon-tescu, 1 lui pater Schmidt.

In Berlin a impartit Stere celor in drept, intreei 1(ui) Ludendorff".

(in Martie 1917)

Dupa cum se vede din randurile scrise cu propria-i mana deAlex.Vaida, faimosul memoriu de mai jos a avut cinstea sà fie re-vazut, pentru uzul austriac, de baronul von dem Busche, fost mi-nistra plenipotentiar al Germaniei la Bucumti pana in clipa in-trarii Romaniei in räsboiu, iar mai apoi subsecretar de stat in mi-nisterul de externe din Berlin, cunoscut ca unul dintre cei mai pe-riculosi dusmani ai Romaniei. Se stie doar ca aceasta bestie voiasa otraveasca pe Bucuresteni cu niste fiole oträvitoare, care au fost

1) Cuvintele in paranteza sunt ale mele, spre a inlesni cititorului in-telegerea prescurtarilor lui Alex. Vaida. (Nota autorultil).

www.dacoromanica.ro

287

gasite in localul legatiunii germane imediat dupd plecarea lui laBerlin. In acela0 timp mai rezultd din rändurile de mai sus ca ro-lul de distribuitor al memoriului printre personalitdtile politice devazd din capitala Rustriei luat asupra sa inspi marelepatriot de azi Alex. Vaida, läsänd ca la Berlin sä" le impartäautorul memoriului, C. Siere.

Iatä acum in intregime faimosul memoriu, cu subtitlurile datede insu§i autorul, memoriu, care pänä azi n'a väzut lumina zilei,afarà de cdte-va crämpeie publicate in ziarul Universal" (No. 51din 1929):

MEMORIU ASUPRA CHESTIUNEI ROMANE

I. PUTER1LE CENTRALE I ROMANIA

Statul roman, privit din panel de vedere istoric, se prezintd ca ocreafiune a Ettropel occidentale, ca un dig Impotriva Rusiei.

Dacd Anglia $1 Franfa vor lasa Constantinopolul $i strdmtorite actu-alutui tor aliat $1 nu vor mal avea interes sel menfinei Romdttia, Pu-krite centrale vor fi cu atiit mat mutt suite sd menfina aceasta barierd,care desparte imperial slay dela Nord de conafionaiii sdi din Balcani.Disparifia Romriniei satt supttnerea ei sub stdpdnire ruseascet ar provocaizolarea dejinitivei a Puterilor centrale, cdci s'ar deschide Rasiei poartaBalcanitor :davi i 'i-se lace posibilli, mai curand sau mai tdrziu,stdpdnirea stramtorilor. In cazul acesta, nu ar fi nevoie nici a:dear de odeclarafie de rdsboiu, vntru ca o coalifie anglo-franco-rusd sd dictezeGm ',fanjet vointa sa. Musari vamale severe ar avea acela$1 rezultat ca

btocada actuate!. Austro-Ungaria ar fi sistematic subtninatd prin agi-&fitful parslaviste, cari ar primeldioase, mai ales dacli ele ar pornidin panca unei Rusii li5erale, eventual democratice satt republicane.AVM:nett istorice a GermanPor in Orient ar ztideirnicitd in acest mod,ba chiar s'ar primeldul pozifia Germaniel ca putere nzondiald. Acesta arji, poate, panctul de vedere just, pe care ar trebui sd-1 adopte un bilrbatde stat german satt austro-ungar la aprecierea chestiunei romd ne.

2. MOTIVELE MAI ADANCI ALE DEFECTIUNII ROMANE

nFire$te cd se pot formula grave acuzafiuni Impotriva Romdniei: Nswalnut ca '$i-a datoriite lafti de aliafi, ci a trecut chiar la du$manla clipa holdritoare. Oare vina pentru aceasta este nuntai a Romdttlei?Glasuri autopizate din partea Romanilor au atras de mutt aten fiuneaasupra priatejdiei $i an indicat zadarnic contranulsurile necesare. Nuvrent sli mqi revenim asupra acestui panel, deoarece ami bdrbat de statnu trebne sd se tase it:Thiel:fat de o indispozifie momentand, oricdt dejuctilicaM ar ji ea, ci trebue shi cerceteze ca sdnge rece cauzele

www.dacoromanica.ro

288

rilor. Defectiunea Romdniei se explicd prin situatia interttationald a(drei $i prin stdrile el interne.

Din panel de vedere international, Romiinia a fost proclamatd regatindependent dupd altimul rdsboiu ruso-jure, dar aceastd independentd,data fiind situatia politicli a tatirulal stat, a lost o *thine $i nici n'afost alt-ceva vre-odatd. Unde era sd gdseascli acest mic stat pu/crea su-ficienu2 ca st1-$i creeze o independentel reald, in situatia sa la MareaNeagrd, pe care colosal moscovit voia Inca de secole s'o transformeintr'o mare rusd, $i In drumul Ruslei spre Balcani $i spre strdmtori? Si-tuatia Romdniel era ca at& mai precard, co cdt Peninsula BalcanicdMc& gdsise organizatia sa politicd definitivd, Iiind un vast amppentru intrigi $i Irtimdntdri. Así/el Romdala i,s1 datoreazd existen (a riva-

puternicilor ei vecini $i era dala inceput predestinaid sd fie ea-prinsd in sfera lor de influentd, fie a Rusiei, fie a Puterilor centrale.

Se glIsise solatia intr'un tratat secret de aliantd cu Pu/cribe centrale,dar pdstrarea acestui secret era atdt de severd; incdt majoritatea mi-ni,strilor romdni nu cuno,steau dispozitianile precise ale tratatului. Prinaceasta se dovedote indeafuns anomalia acestei situatiani iaternationalea Romciniei, care oferea astfel teren pentru diferite mano pere secrete.Situatia internd a regatutui sporea aceastd nesiguran(d. Vo-m indica actafteva fapte caracteristice:

Romdnia ar putea privitd ca o fard de mici agricultori. Tdranii con-stitue 82 la said din popularie. In realitate ace$ti ("Irani nu se bacurd deo indepenclenrii economicd. La o exploatare intensd a pdmantului cdtevamilioane de Omni nu posedd deceit 3 milioane hectare. Peldngd aceasta,ei sunt exclusi dela participarea la viata public& Sistemul electoral dinRomcinia este unic in aceastd privingt. Pe de altd parte, vre-o 1000 demari proprietari posedd singuri mai mutt ca jumatate din pdmdntul gird.Ace$tia formeazd o oligarhie Idrd scrupule, care nesocote$te legile.mare parte a populatiei ord,sene,sti se compone din Evrei, cari deasemeneanu $e bacará 4e drepturi politice. In aceste cortditiuni,viara politica este unprivilegiu exclusiv al acelei oligarhii. Din aceastd cauzd, viata politicd aluat un caracter nesdndtos, iar partidele politice sunt de lapt asociatiunlpentru exploatarea avantagelor puteril guvernamentale, in lavoarea mem-brilor lor. A$a se explicd dealtminteri lamentabilul spectacol din ultimiiani, in cursul cdrora partidele politice s'au strtiduit sd tragd toate foloa-sele posibile din criza mondiald. Din nefericire, cdlcarea unui tratat aretotdeauna mai maid valoare pentru cei interesafi deceit executarea tra-tatului.

3. SOLUTIONAREA PROBLEME1 ROMINE

Din aceste expuneri rezulti concluziunile necesare penttu viitor. Ro-mAnia trebuie, in primul rind, si se alipeasci de Puterile Centrele, nuprin legitura insuficienti a unei aliante vremelnice, ci pe baza solidi aunei constitutii. Conditiunile si natura acestei legituri constitutionaletrebue stabilite de comun acord cu Germania si Austro-Ungaria. Ne dim

www.dacoromanica.ro

289

seama de dificultätile realizarii. Din aceasta cauza nici nu precizam forma.Dealtminteri nu trebue sa se exagereze importanta ei in situatia actualia României. Fie a Romania inträ cu cele douà Puteri imperiale inteocombinatie economica i politica, in genul Europei centrale", fie ca for-meaza o unitate reala cu una din aceste Puteri, alegand, de pilda, peMaiestatea Sa Imparatul Austriei ca rege al Romaniei, atat pentru Ro-mania, cat si pentru Puterile centrale, o astfel de solutiune este in ori-cecaz de preferat desmembrarii threi. In acest din urmä caz, tara ar deveniusor o pradä a panrusismului.

Legatura cu Austria se poate stabili mai usor, gratie situatiei geo-grafice i gratie faptului cà s'ar simplifica astfel solutionarea chestiuneipolone. Important este si faptul cá unirea cu Austria ar desarma pentrutotdeauna iredenta romanä in Ungaria. Pentru realizarea ideii in cazand aceasta solutie ar fi acceptat i de Puterile centrale .nu trebue sa seastepte incheerea pica generale. Daca Moldova va fi liberata de Rusi, seva putea institui un guvern provizoriu, ca sa proclame detronarea actualeidinastii si, in conformitate cu traditiile tärei, sa se supuna alegereanouei dinastii unui plebiscit.

Intreaga natiune va primi cu entuziasm noua oranduire a guvernului.Taranii vor fi castigati printeo reforma agrara, care este urgenta. 0 mareparte a populatiei orasenesti va fi castigata prin emanciparea Evreiloriar intelectualii prin faptul ca toti Romanii vor avea o dinastie comuna.Daca s'ar adauga si Basarabia, cu atat mai bine. Numai actuala oligarchiear fi nemultumita, dar de ea nu se simte nevoe.

4. PRIMEJDIILE DESMEMBRARII ROMANIEI

Unirea desavdrsitli a Romdniei cu Puterile centrale intruneste dadtoate avantagiile pentru rezolvarea problemei. Fdrdmilarea Romdnieinu paten: repela indeajuns acest lucru ar fi o prime/die generald sinu ar soluliona ,problema la nici un fe!.

Cedarea Dobrogei pe seama Bulgariei (bine inleles cd (ara aceasta,cdstigatii de Romania in 1913, aparfine Bulgariei cu depilad dreptate)este inacceptobilif pentru Puterile centrale, cdci, pe de o parte, granifadintre Bulgaria ,si Rusia ar oferi acesteia un acces mai usor in Bal-cani, iar, pe de altil parte, gurile Dundrei din Europa central?, ar ajungein mdinile Slavilor.

Nu ar trebui sd se uite cii, prin revoltifia rasa, chiar dacd en. ar ducenumai la o constitu(ie liberaM, s'ar putea naste o miscare in intreagalume slavli. Mai este oare necesar sd se itttensif ice aceasta miscare prin-11.'0 iredenta romdnii, desmembrdndu-se Romcinia si dtirdmándu-se astf elun zid de izolare? Rcispunsul este simplu. Deaceea nu existd decdt o sin-gurd solurie a problemei romtine, tidied cea indicatd mai sus.

5. CONCLUZIUNI

Rezumam solufia problemei romdne in urmatoarele propuneri:a) Liberarea Moldovei si, dacii este posibil, ocuparea Basarabiei.1. Rucu Abrudeann 19

www.dacoromanica.ro

290

Un/rea Romtiniei, pe &ad constitufionald, ca Putertle centrale.Forma constituflei urmeazli a se stabill intre Germania si Austro-Ungarla.

Reforme interne pentra asanarea viefli pub/ice".C. Stere

Textul memoriului este copia fidela a originalului iscalit de C.Stere, autorul lui, spre a fi inmanat guvernelor german si austro-ungar, ca si comandamentului superior germano-austriac.

Notita de pe copia memoriului, incredintat mie de d. profesor dr.I. Nistor, este scrisa personal de Vaida, ceca-ce constitue proba ceamai evidenta a complicitatii sale cu tradatorul C. Stere, al caracolportor s'a si fäcut in cercurile politice din Viena, cum o2r-Mica insasi propria-i apostilä pro memoria".

DOVADA CALATOFtlE1 FACUTA DE C. STERE LA VIENA l BERUNIN LUNA APR1L1E 1917

lata acum dovada neindoelnica cum-cä Constantin &ere, ceta-tean roznan", a fost autorizat in mod special de ministerul austro-ungar al afacerilor straine sa mearga in. Aprilie 1917 la VienaInteo misiune, care interesa de aproape Puterile centrale, aflate inräsboiu ca Romania; ca ministenil de interne maghiar avea cu-nostinta de misiunea secreta a agentului de legatura C. Stere, tri-mis de generalul Mackensen la Viena $i apoi la Berlin $1. ca mi-nisterul austro-ungar al afacerilor stra'ine recomanda pe agen-tul comandaturei germane din Bacure$ti, C. Stere, tuturor au-toritätilor militare si civile din imperiul respectiv in scopul de a-iinlesni trecerea frontierelor.

'ata' in romaneste textul Ausweis-ului":

Ministerial regal ungar de interne

Sosit 11 Aprilie 1917No. 4307 res.

Anexa: Buc. In legiiturà cu No. 3895/1917.Copie Nd. 4731.

Pentra Hfb.Datd de cdpitanui Rdcz.Stere, cetdfean román, profesor universitar, in arma insarcindril mi-

nisterului nostru de externe, a fost la Viena.klinisterul regal maghiar de interne are cunosting d.espre aceasta.Acest Stere se inapoiazd peste cdte-va zi!e in Romania.

www.dacoromanica.ro

291

Acede sale de legitimafie sunt in regula. Alinisterul de externe vilroaga sa binevolfi a inlesni tul Stere trecerea granifei cu ocazia 2napoe-rei sale.

Barkoczy, locot. colonel

Primita: 11, IV 1917, ora 10,40 a. m.Tibor, locotenent

Pentru autentificarea copie':Budapes;a, 11 Aprilie 1917

Horvath, impiegat

Astfel C. &ere, care, in August 1916, /a inceputul rasboiului Ro-mäniei, fusese mobilizat ca gradul de colonel in calitate de consilierjuridic pe ranga maree cartier general al armatei noastre, s'a pusin 1917 in servkiu/ unui guvern strain i dusman, in plin rasboiu,spre a indeplini o misiune secreta si criminala impotriva patrieisale

MEMORIUL LUI C. STERE IN LUMINA NOTELOR POLITICENALE LUI ALEX. MARGHILOMAN

In volumele II si III din Notele politice" ale lui Alex. Marghi-doman gasesc urmatoarele aprecien i si date doveditoare asupratradarii lui C. Siete:

Din volumul II:La pag. 431, in insemnarile zilei de 2'4 Februarie 1917, Mar-

ghiloman anunta plecarea lui C. Stere la Viena i Berlin. Aus-weiss-ul 'i-a fost procurat de un anume Bock, fostul director plAgentiei germane de informatiuni, lar dup.§ unii de conteleMirbach.

La pag. 443 (5. Martie 1917) Marghiloman scrie:

Colonelui Verzea imi spune cd callltoria tul Stere este amtinatit fi-id-ca nq '1-s'a oferit clec& clasa /II i a el a,steapta ad se mai bical-zeasca vremea ca sa plece".

La pag. 464 (18 Martie 1917) Marghiloman noteaza:

La Malorescu: Stere a fost la el in ajunul plecarii sale. Maiorescu.crede ca Stere a fost trimis de Carp".

La pag. 511 (22 Aprilie 1917) Marghiloman serie:

Verzea a vazut pe Stere inapoiat din voiajui saa. La dus parte rcluprimit la Viena. N'avem nimic de vazut cu un popor, care nu-'si (Incangajamentele", '1-ar fi zis Czernin". La Berlin primire pri3teneasca.

www.dacoromanica.ro

292

Busche l'a condus la Reichstag pentru a-1 pane in contact cu sejii so-Stere afirma ca naivitate, zice Verzea, ca el este acela, care a

slat/tit sii treaca sociali,stii ru,si prin Germania. Pacea era aproape sem-nata ca Tarul. Noi plateam cheltuelile: Moldova Rusilor, Oltenia Austria-cilor, restul hinterland german. Revolufia a schimbat total si cum acumnota este fara cuceriri si liberta/ea nationalitatilor, primirea Matta la ina-poere, in Viena, a lost cu total alta ,si foarte prieteneasca".

La pag. 536 (19 Maiu 1917) Marghiloman zice:

Stere a venit sit ma vada si mi-a afirmat al a avut confirmareapacea ca Tarul se facuse cu sacrificial Moldovei micas/re".

La pag. 538 (21 Maiu 1917) Marghiloman scrie:

Urnzez Cu Stere convorbirea inceputil Sambata trecutil. 1-i contanicconcesille de program admise de partidul nostru si care pot lace posi-bila o lucrare in comun. Stere raspunde: Ce garan(ii putem oleri noiPuterilor centrale pentru a spera in schimb integritatea Romdniei? Arvo' i ele sa reinceapa o experienfci, care le-a reusit a,sa de prost? O altadiliastie. Regele Carol n'a sucombat el sub povara si nu s'a vorbit dedetronarea lui? Teza lui Stere este urmatoarea: Aceastd (ara nu vanici-odata nimic, dacii trebue sii devie campul competifiunilor in/re Ru,sisi Europa central& Pentru a termina, trebue sa ne legiim ca blocul Mittel-Europa. Germania va voi libertatea miscarilor pentru a avea Polonia iasanul ei. Asa dar Romania in orbita austriaca. Lucrul cel mai bun estedeci unirea personala cu Austria. Imparatul sau lial imparatulai rege alRomaniei. Asa blocul roman Ardeal-Romanià Mare se va strange".

La pag. 553 (1 Iunie 1917) Marghilornan spune:

La Alaiorescu am avut o intrevedere ca Stere. El pledeaza ca multadildurlitteza tatalui lui Maiorescu 1) si a lai Aurel Popovici. Printre argu-mentele lui, anal singar atrage atenfia noastra si media a ji verificat:unianea personala este singurul mijloc de a scapa Dobrogea, care, lardaceasta, va fi data intreagli Bulgariei".

1) loan Maiorescu, fiind trimis la 1848 in calitate de insarcinat pleni-potent al guvernului provizoriu din Bucaresti pelanga guvernele dinBudapesta, Viena si Frankfurt, s'a oprit mai multa vreme in acest dinurea oras, lucrand din toate puterile pelanga guvernul federal pentruclarificarea situatiel politice a iuturor Romanilor in ceeace privearicolul ce-i ameninta din partea Rusilor. La 24 Septembrie 1848, loanMaiorescu a inainntat baronului Gagern, presedintele Parlamentuluifederal din Frankfurt, un memoriu, prin care propunea ca Austria sauneasca Bucovina Moldova, Muntenia si Transilvania intr'un regatRomania, cu un principe austriac si sub suzeranitatea Germaniei. Vezivolumul loan Maiorescu, scriere comemorativa", pag. 211, de N. Ba-nesca si V. Mikiiilesra. - (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

293

Din volumul III:La pag. 48 si 49 (25 Iulie 1917) Marghiloman noteazà:

,Stere imi explicd cä memorial sdu a lost dus la cartierul general (?),cd prin ingdduinta guvernului german a putut sd-1 clued apoi la Vienaaltlel acest document n'ar fi natal trece frontiera; cd in epoca, and l'ascris, era vorba mai ea seamd de a gdsi aname combina final pentra ascdpa Dobrogea; a in sldrsit el prelerd mai bine anexiunea deceit sapierdem gurile Dundrii si cd nici-odatd na se gdndise la o solatiune, caresd n'aibd asentimentul Germaniei".

La pag. 232 (1 Decembrie 1917) Marghiloman scrie:

Conversatie ca Stere. El recunoaste cd Dobrogea e in pericol si ad-mite cd nu mai poate fi chestiune de o urziune personald ea Austria".

La pag. 286 (3 Ianuarie 1918) Marghiloman insemneazä:

Stere inzi expune ca caldard un proiect de aliangi personald ca im-pdratal Wilhelm. Am avea aici un vice-rege si am avea avantagiul uneiguvernliri, cdreia Australia si Canada 'i-au apreciat binelacerile. O Ro-mcinie tare nu se poate concepe at o monarchie, care tremard in lappartidelor. Dinastla na are la noi puterea traditillor. Trebue dar sd-si japuterile din afar& o aliantd personald poate sin gurd sd dea aceastd pi:-(ere. Avantagii pentru noi: 1) Lui Wilhelm, Bulgarii nu-i pot disputa Do-brogea. 2) Cdnd procesal de deslacere a Austriei, devenita monarchicslavd", se va produce, Germania va avea o ratiane sd dea TransilvaniaRomdniei. 3) Este cea nzai band garanfie ce se ponte da Germaniei".

Trädarea lui C. Stere este, cum se vede, lurninos pusa la punctprin Notele politice" ale tovariisului su de iclei: Alex. Mar-

ghiloman.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII.

INTERESANTELE DESTAINUIRI ALEARCHIDUCELUI IOSIF

Din dovezile cuprinse in capitolul precedent rezulta, farti ceamai mica umbra de indoiala, ca C. Stere a trecut granita in lunaAprilie 1917, ca el s'a dus la Viena i Berlin i ca tinta calatorietsale a fost sa remita infamul sau memoriu guvernelor statelor ina-mice si senor marilor cartiere generale ale armatelor respective,memoriu, prin care le cerea detronarea regelui Ferdinand, alunga-rea dinastiei si formarea la Bucuresti a unui guvern dictatorial,care sii recunoasca inainte de incheerea pacii generale capitulareafiira conditii a armatei romane si infeodarea WU noastre, printreosimpla dispozitie consitutionala, in teritoriile ce apartineau impe-riului habsburgic, care era visul lui Alex. Vaida 0 C. Stere, autoriai complici morali, in toata aceasta actiune crirninala, indreptata incontra Romaniei si a dinastiei sale.

Intreg acest plan monstruos suridea de minune, in special Jdi-plomatiei stupide dela Ballplatzul vienez si beciznicului imparatCarol VII al Austro-Ungariei, care in primavara anului 1917, cand semai spera Inca in victoria Pute:Vor centrale si dupa-ce fusese in-manate cercurilor diriguitoare dela Viena 0 Berlin atat memoriullui Stere, cat si memoriul redactat personal de Alex. Vaida, pe carecititorul il va Iasi in capitolul ce urmeaza, se ocupa serios cu gan-dul ,punerii lui in executie.

In Maiu 1917, imparatul Carol, la indemnul contelui Czernin,ministrul sau de externe, da lovitura contelui Tisza, debarcandu-Idin demnite.ea de prim-milistru al Ungar:ei, cu inlen,'-ia vadita dea incredinta presidentia consfiului archilucelui Iosif, care ar fiavut misiunea de a face toate formele pentru anexarea Romaniei. ,Inaoest scop spune Marghiloman in Note!e sale politice"In z:ua de 26 Malu 1917 venise la Bacaresti ar.chiducele Frideric,spre a sonda, daca terenul era prielnic unei vizite a imparatului

www.dacoromanica.ro

295

Carol, care voia sä vina in persoana in capitala Romaniei, uncleafirma archiducele Friderlc el nu se mai credea In tarainam

Faptul il confirma azi insusi archiducele losit in volumul IV alMemoriilor sale, aparut in vara anului 1930, sub titlul A vildg-hdboru" (Räsboiul mondial), in care istoriseste cum imparatul Ca-rol, cu un intelect redus, dar mistuit de ambitiuni mari, proiectaseanexarea Romaniei sub forma unei uniani personate ca Ungaria,sau a unui trialism (Austria, Ungaria i Romania) si cum, pentrurealizarea märetului plan, facea apel la dansul ca sä ja succesiu-nea guvernului contelui Tisza. Archiducele losif ar fi fost dispus

scrie el sa primeasca sarcina formärii guvernului numai inbaza unui program, alcatuit din 10 puncte. Puncful al 10-lea eratocmai chestiunea anexarii Romaniei, pe care archiducele o res-pingea in modal cel mai hotärit, motivandu-si astfel refuzul:

Eu garantez, Maleslate, cd o uniune personald a RomânieiUngaria va cliiinui numai at& limp pad cdni Ronzhniei li va sue-cede sa cMdeascii Romdnia Mare pe ruinele Ungariei. Cdnd aceastase va inlâmpla, uniunea se va evapora $1 Maiestatea Voastril vapierde mai mull ca o treime din teritoriul Ungariel".

Archiducele mai enareaza in interesantele sale memorii cä, dupaaudienta la imparatul i refuzul sat' de a primi guvernul, a lualcontact cu toti sefii partidelor ungare, pe cari 'i-a pus in curent cuplanul aventuros al nenorocitului impärat Carol.

Contele Tisza 'i-a declarat cu acest prilej archiducelui urma-toarele:

Sunt convins cá aceasti anexiune nu va lua fiinti niciodati. Trebueficut totul ca ea si nu se intimple. In ce mi priveste voiu intreprindeori-ce pentru zidirnicirea acestui plan nenorocit" ').

Destainuirile archiducelui losif, pline de interes pentru cunoaste-rea mentalitätii ce domnea in creerii conducatorilor destinelorAustro-Ungariei in anul 1917, cand Vaida §i Stere tineau sä dealovitura de gratie dinastiei Roman:el i ilealului nostru national,pun in cea mai trista i grava lumina politica acestor doui pretinsiRomani, ale caror idei nebune i sentimente criminale au trebuit safie dejucate i blamate de cel mai mare dusman al Romanilor, decontele Tisza, ca §i de archiducele losif, fostul proprietar al ma-

1) Vezi A vi'dandboru" (Rasboiul mondial), vol. IV, de archicluceleJosil, pag. 727-729.

www.dacoromanica.ro

296

relui domeniu dela Clz4inztu (jud. Arad), din a carui rezerva, ra-masa, dupa expropriere, in posesia statului roman, cerea d. Vaida-in 1927 vre-o 674 pogoane ca sä facd schimb, pe un pret ridicol,cu mosia sa räpoasä dela Olpret (jud. Somes).

Pentru a demasca dei nu s'ar mai simti nevoe in fata atatorsi atator dovezi ce am adus lipsa de patriotism a acestui in-dräznet moralizator de azi al nqamului romanesc, totusi voiu_

spune ea cele 674 jugare ale archiducelui losif sunt teren arabilde clasa I, cu 15 cladiri pe ele, o moara Cu turbina si motor,instalatä dupd ultimele cerinte ale technicei moderne, producandgrisuri, faind de lux etc., pe cand mosia marelui patriot roman"nu are decat niste rape si pruniste, deci pamant sarac din Taracäinelui", cu niste ecareturi din cele mai modeste.

Cupiditatea acestui fariseu politic aratd cum intelege el sd luptepentru regenerarea eticä si socialä a Romdniei Mari, pe care, deio calomniaza meren in modul cel mai vulgar, tine totusi sa-si a-goniseascä pe teritoriul ei, dar pe cäi necinstite, domenii princiare,Ja care desigur n'a avut nici macar curajul sä viseze cand facea pespionul archiducelui Francisc Ferdinand, värul archiducelui Josif.

Can deosebire, Doamne, intre hraparetul Vaida i luptatorulcinstit, dar sarac lipit pamantului, regretatul popä dr. Vasil('Lucaciu! 0 istorioarä adevaratd in aceastä privintä nu va fi farainteres: Pe vremea cdnd era deputat in Camera ungureascä, pa-rintele Lucaciu, gratie modestiei, manierei, talentului si infdlisariisale de cetatean al Ronzei antice, devenise simpatia primului mi-nistru Alex. Wekerle, care era totodatd si ministru de finante alUngariei. Adesea-ori, popa din S4eA era invitatul presedinteluide consiliu, mai ales seara dui-A masa, ca sa stea amandoi detaifas la un pahar de vin de Tokay.

Inteuna din seri, Wekerle se adreseaza pärintelui Lucaciu,zicandu-i:

Ascultd, dragä Vasile (Ldsz16 pe ungureste), stiu cá lupticu mari greutati materiale. Dacä vrei, uite, eu sunt dispus sd-tiplatesc bate datoriile, fara sa-ti cer nimic in schimb!

Mirat si indignat tot-odatd la auzul acestor cuvinte, modestulsi s'armanul preot a dat urmatorul rdspuns spiritual si demn:

Pan'aici, frate Alexandre! Nu voiu cu nici un pret sd dese-chilibrezi budgetul Ungariei pentru mine!

El nunc erudimini, cum s'ar zice la Blaj!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

INEMORIUL LUI ALEX. VAIDA CATRE GUVERNELEDIN VIENA I BERLIN I COMANDAMENTELE MI-LITARE ALE PUTERILOR CENTRALE, IN CAREDESCRIE EL INSUI ODIOASA SA ACTIVITATE DINPREAJMA I DIN TIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN

Jata acum a doua opera infama: memoriul redactat de Alex.Vaida, destinat sa complecteze opera mizerabila a celuilalt tra-dator, C. Stere.

In interesul adevarului istoric i tot pentru uwrarea d-lui Vaida-de face in deplina cunotinta de caLiza toate formele pentruidarea mea in judecata, declar dela inceput ca textul german alacestui sensational memoriu, absolut inedit pad azi, mi-a fostpus la dispozitie de catre d. Oct. Goga, fost, pe sfanta dreptate§i in virtutea meritelor sale nengaduite in marea lupta pentru in-tregirea neamului, in trei randuri ministru in guvernele Roma-niei Mari. Stiam de mult ea arsenaluf d-lui Oct. Goga constituie unreal tezaur §i o adevarata spaima pentru la$itatea slugei plecate aHabsburgilor: dr. Alex. von Vaida. Sunt adânc convins C, cutot cinismul, care il caracteriza, nu va trage la indoiala insa§ipropria lui prozä, autentificata cu propria lui apostila.

Ian acum din cuvant in cuvant textul memoriului, tradus in ro-manepe. Adaug ea subtitlurile, ca i sublinierile, sunt facute demine pentru o mai wara intelegere a vastului i interesantului ma-terial, care zugrave0e in chip indelebil sufletul autorului:

DATA INTRARII LUI VAIDA iN SERV1CIUL DE INFORMATI1AL ARCHIDUCELUI FRANCISC FERDINAND

In luna Februarie 1907 am fost chemat, prin adjutantul sau personal,nmiorul Brosch, in audienta la Filteta Sa Imperiala archiducele FranciscFerdinand. Ficeasta chemare o atribuesc imprejurarii ca atat eu cat 5i.

www.dacoromanica.ro

298

colegii me! din Parlamentul ungar interveneam in modul cel mai hotaritpentru unflatea armatei, afirmand, cu toate nepliicerife, traditionalacredinta a poporului roman MO de dinastie.

La propurrerea mea au fost impartasiti de aceeasi onoare d-nii: AuralC. Popovid, autorul operei Statele-Unite ale Austriei Mari", EdmundSteinacker, organizatorul partidului poporal Igermano-ungar, $1 MilanHodza, fost deputat i cel mai de seama corrducator al dinasticulul partidnational-slovac din Ungaria. Conform dorintei si insarcinarii Altetei SaleImperiale, noi ii trlmiteam regulat rapoarte, care mergeau la cabinetulsau militar. In scris si oral comunicam din cand in cand informatiuni,care ni-se cereau, cu privire la situatia din Ungaria. Se intampla adeseort,cand trecea mal mult timp fara sa trimit vre-un raport, ca d. adjutantBrosch sa ma invite sà scrlu. La obiectiunea mea ca nu s'a intamplatmic important, mi-se raspundea: Atund raportafi asupra celor nelm-portante. Archiducele vrea sit stie tot, sa fie informal asupra luturorlucrurilor. Rdnufne la aprecierea sa ca sà decida ce este si nu esteimportant. El vrea sel canoasca situafia din Ungaria pân in cele malmid amcinunte".

De patru orl am avut fericirea sá fiu primit in audienta de AltetaImperiald, fie in urma cereril mele, fie invitat.

Prin munca neobosita, cinstita, am reusit sa castig increderea archi-ducelui. Aflam acest lucru adeseori nu numai din gura d-lui Brosch, ciSi chiar dela Alteta Sa Imperiala. Cu prifejul penultimei mele audienteam fost concedlat cu urmatoarele cuvinte: Acum nu pot sd fac nimic

cano,sti situafia mea pentra d-ta, pentru poporal d-tale pentrucelelalte brave nafionalitil fi. Dupti voinfa proniel dumaezeiesti volu fidesigur nevo(t sd gust panel la fund paharul amar al domniei. Ca-rid vaveni vremea, ifi voia dove& di i(i sunt foarle recunoscator. Spune $1oamenilor d. tale ca bravil mei Romcini pot conta pe mine".

Cand contele Andrássy, ministru de interne in guvernul coalitiei, volasà creeze legile sale privitoare la garantiile constitutionale, am atras

Si probabil ca au facut aceasta l alti barbati de incredere dinUngaria atentiunea Altetei Sale Imperiale asupra primejdiilor, pe careAndrássy intentiona sa le provoace prin aceste legi. Intentiile lui Andrdssyau fost dejucate. Deasemeni am raportat asupra tendintelor de maghia-rizare ale coalitiei cu privire la armata (marca Ora, limba de comandaa regimentelor). Din inaltul sau ordin, locotenent-colonelul Broscharezumat toate rezervele intr'un memoriu, pe care Alteta Sa Imperialal'a trimis apoi Maiestatii Sale sub semnatura sa.

Astfel abia s'a putut realiza ceva din toate cele ce atingeau integri-tatea unitatii armatei.

Cu prilejul faimoasei hotariri privitoare la insarcinarea comisiei de9, care voia sa treaca in mainile Parlamentului ungar dreptul regelutde a dispurre asupra chemarii rezervelor armatei, am atras deasemeneatprinteun raport, cu toata insistenta, atentiunea asupra consecintelor.11;-a s'a zda'arnizit intentiunea ascunsa a oligarhiei maghiare. Trec cuvederea mimeroasele servicii de mal mica hnportanta, pe care am avut

www.dacoromanica.ro

299

ocazia sa le indeplinesc, cad ar duce prea departe, deed asi descrie acti-vi:atea mea de 7 ant. In cursul was-tor 7 ani abla trecza o hut& Mtca eu sa nu fi fost prezent cel putin ()data in cabinetul militar al AlteteiSale Imperiale; de multe-ort se intampla chiar de 2 sau 3 ori pe tun&abstractie Wand de rapoartele scrlse, pe care le trimiteain.

Acest servidu de 1nformatiuni, pe care Meta Sa Impertala 's1-1

organizase personal, a fost condus de d. Brosch pana la plecarea sa laregimentul 2 de vanatori tirolezi. De atunci si nand la moartea archidu-celui, conducerea serviclului a trecut asupra colonelulul dr. Carol Bar-dolt (actual general de brigaJa si szful statului major al armatel II),care a dovedit aceeast energie, aceeasi neobositti forta de muncti si acelasttact, ca 5i predecesorul

REORGAN1ZAREA SERVICIULUI DE INFORMATIUNI

cursul anilor aceasta organizatie s'a perfectionat. Steinacker seocupa cu afacerile nationalitatit germane, Hodza cu cele ale Slovacilor,lar eu cu ale Románllor din Ungaria si Ardeal. Mara de aceasta not ra-portam si asupra tuturor chesttunilor, care priveau si celelalte nationa-littiti nemaghiare din Ungaria, ca I asupra tuturor chestiunilor politicemaghiare, asupra prolectelor de legi, asupra curentelor din stinul dl-verselor particle si asupra diverseior afaceri personale. Deasemeneaelaboram individual sau in comun propuneri, referitoare la reorganizarenUngariel si la reformele necesare in legatura cu aceasta (legea electoral&reforma administrativa, reforma agrara, dualismul etc.).

Aurel Popovici l, precum am aflat, profesorul Turba, profesorul dr.Harold Steinacker (fiul lui Edmutzd Steinacker) j fostul ministru Krls-toffy refereau mat ales asupra chestiunllor de drept public. Cu modulacesta, Alteta Sa Imperiala a avut totdeauna posibllitatea sti se informezeexact si obtectiv si sa poata preintampina, inarmat, informatiuntle uni-laterale si tendentioase ale politiciantlor maghiari din partldul coalittet,ca si din partidul muncei.

Alteta Sa Imperiala cunostea in chipul cel mai precis, bazat pe oorientare controla%, toate apucti:urtle poltlicei maghiare, ca st toate per-sonaglile in chestie. Maghiaril nu pot fi controlati si paralizati decatprin nemaghiari. Aceasta era Malta conceptie a defunctulut archiduce.El voia sa fie singur domnitor, tar nu Ungurit; sa scape tara de pseudo-domnitorii, drept care se afisau, adicti de oligarchli diferitelor partidemaghiare, cart lucrau de comun acord. Voia sit inttireasca nationalitattlein tradilitle lar dinastice mitt libertati $1 prin dreptur1 si sit cdstigeasttel pe conationalii lor de peste granite pentru alipirea la monarchle.

Toate popoarele din Ungaria s'ar fi supus Cu entuzlasm acestei vointea domnitorului, chiar si poporul maghlar, caci Maghlarli $1 Nemaghiarliau aceeasi dorinta fierbinte: sa fie salvatt prin imparatul si regele lorde mica tiranl oligarchlci. $1 sti poatti trtii inteo convletuire pacinIca.Astfel acest ideal al Altetei Sale Imperiale era ldentic cu idealul po-poarelor din Ungaria.

www.dacoromanica.ro

300

ROLUL LUI A-UREL POPOVICI I AL. VAIDA IN CE PRIVEA ROMANIA.

Popovici s'a straduit Cu cel mai mare succes sa castige barbatii 'corn-petenti din Romania pentru alipirea permanenta $i de drept public a re-gatului la monarchia habsburgicti. Eu 'i-am dat concurs in aceasta pri-viz*. Grajie silintelor noastre, cel mai zelos reprezentant al acestui planera ori-cat de neverosimil s'ar parea acest lucru azi Nicolae Fi-lipescu. In anul 1913, el se pregatea sd expund Rltetei Sale Imperiale,intr'o audienta, intregul plan al acestei actiuni.

Odata l'a rugat pe Popovici, alta-data pe mine, ca sa intervenim pen-tru aceasta audienta. Planul slim era sa alipeascd Romania, pe bazd dedrept public, la monarchie, chiar i cu sacrificarea propriei dinastii, dacdaceasta s'ar impotrivi 1).

Napraznica moarte a archiducelui a distrus toate aceste proiecte_De-atunci Filipescu nu se mai lasa oonvins. El isi mentinea intransigentpunctul de vedere cd singurul barbat, care ar fi fost in stare sd recla-deasca monarchia, din nou si solid, pe baza egalei indreptatiri nationale,a dispdrut si ca contele Tisza cu oligarchia sa maghiara a ajuns dictatorfatal si atotputernic.

Filipescu, dupa cum spunea el, nu voia sa atragd dusmania Rusiei im-potriva Romaniei l sa-i paraseasca pe Francezi, numai ca sa-i faca .peUnguri stapani si patroni ai Romaniei.

In anul 1913 am avut insarcinarea sa sondez discret dacd Romania,in cazul unui rasboiu al monarchiei itnpotriva Serbiei, ar formula reven-

dicAri asupra partilor romanesti ale Serbiei in schimbul neutralitatii saueventualei sale participari.

Din motive strategice, BucureVii nu au reactionat la aceasta.In anul 1909, chnd Illteta Sa Imperiala a facut vizita sa la Sinaia,.

Aurel C. Popo vici a organizat, cu mine impreuna, demonstratia gimnasticaa Romanilor habsburgici, stabiliti in Romania, la sosirea mostenitoruluitronului austro-ungar.

Cu toata actiunea contrarie a Maghiarilor, archiducele a prima inaudienta si o delegatie a acelor Romani. Ori-cat de revoltat era archidu-cele, puterea sa nu era suficientd ca sd impiedice alungarea cu gendarmi,ordonata de guvernul maghiar, a Romanilor, adunati in garile unguresti,spre a-si manifesta credinta si lealitatea lor.

1) Declaratia aceasta a lui Alex. Vaida o confirma de altfel si conteleCzernin, care in volumul sau Im Weltkriege", tipdrit la Berlin, In 1919,scrie la pag. 107 urmatoarele: Este interesant si caracteristic pentru si-tuatia de atunci cA Nicolae Filipescu 'mi-a facut propunerea ca Romaniasd se uneasca cu Rrdealul si aceasta intreagd Romanie Mare unitdintre fata de monarchie in raporturi asemanatoare acelora dintre Bavaria.si Germania". (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

301

Episcopul dr. Cristed datoreazg numirea sa defunctului archiduce, careá avut gratia sd-mi indeplineascA rugamintea mea in aceasta privinta,intervenind la Maiestatea Sa 'in favoarea lui Cristea., Intru cát acestatrecea drept episcop al lui Francisc Ferdinand, contele Tisza a zadArnicitin 1916 alegerea lui Cristea ca mitropolit si a impus alegerea l confir-marea eroului coruptionist Alangra, a carui numire ca episcop al Araduluifostul prim-ministru Coloman Szell nu o recomandase MaiestAtii Saledin motive canonice, obtinAnd pe aceste motive refuzul imparatului.

CONTRIBUTIA BIROULUI DE INFORMATIUNI LA POPULARITATEAARCHIDUCELUI I INTARIREA DINASTIEI

Activitatea lui Hodza printre Slovaci si activitatea lui Aurel C. Po-povici si a mea printre Romani, ca si acea a lui Steinacker printre Ger-manil din Ungaria (5vabii) desteptase puternic dragostea pdturilor largiale acestor popoare pentru Alteta Sa ImperialA archiducele Francisc Fer-dinand si inviorase din nou credinta fatA de dinastie. Sperante legendare,puse in viitorul imparat-liberator, aveau un efect viu panä in cea matmodestA coliba tarAneascd. Dar, ca si mai inainte, sub guvernul coalitiei,tot aslfel si partidul muncei, de sub sefia lui Tisza, facea tot posibilul,pentru a ingreuia mentinerea trezirei sentimentelor dinastice ale popoa-relor noastre $i a le zAdArnici. Abstractie Wand de procesele politice, deaplicarea unor mijloace de coruptie, nesfArsit de variate, cari stau la dis-pozitia oligarchiei maghiare, si abstractie fAcAnd de teroarea electorala,am fost impiedecaii chiar in exercitarea celor mai elementare drepturicetAtenesti, adica a organizArii.

In Maiu 19111, partidul national-román a tinut la Alba lulia cea dinurmA mare adunare populard. Hotarisem. sa organizam o manifestatie di-nasticA in stil mare. Toti oratorii urmau sá expunti pentru-ce RomániidatoreazA recunostinta dinastiei si pentruce trebuie sa-i fie credinciosisi devotati. Telefonul functiona intre prefectul politiei din Alba lulia sicontele Tisza la Budapesta. Cand, la al douilea orator, s'a invederat ten-dinta agitatiei noastre si cAnd al treilea orator d'abia apucase sA pro-nunte cuvintele: Tot ce avem bun ca drepturi culturd, noi, Romcinii,le datordm Casei de Habsburg, prefectul politiei a dispus ca numArosiigendarmi, aflati printre cei 5000 de RomAni, sa disolve adunarea, de-oarece s'au tinut discursuri instigatoare". Ca totdeauna, si de rAndulacesta toate protestele noastre n'au folosit la nimic, n'ain putut obtinedela prefectul politiei nici mAcar o motivare scrisa a ordinului sAu.

In anul 1907, in ajunul celui d'al patruzeci-lea jubileu al incoronAriiMaiestatii Sale, guvernul coalitiei m'a scos cu forts din Parlament 1).Ficeasta s'a intAmplat la 4 luni, dup6-ce Filteta Sa Imperiala FranciscFerdinand ma chemase in audientA.

I) A se vedea la capitolul III (pag. 181-184) motivele eliminarii luiVaida din Parlament. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

302

Filteta Sa Imperiala Francisc Ferdinand, pe care Maghiarii volau sit-1bruscheze prin acest gest, m'a onorat apol cu dovezi de o prea gra-tioasa bunavointa. Intru cat eu continuant actiunea mea in sens dinastic,Tisza a niiscocit impotriva mea faimoasa afacere Dulicskovics, atat dedetestabila din cauza mijloacelor intrebuintate. La 3 saptilmani dupii a-dunarea dela Alba Julia, despre care am vorbit mai sus, el 'si-a expusin Parlament sensationalele sale destainuiri impotriva mea. Filteta SaImperiala archiducele Francisc Ferdinand urma sa fie compromis si derandul acesta in faja Maiestatii Sale.

Perfidia lui Tisza a dat iarasi gres si Va blamat pe el insusi. (Veziziarul Reichspost No. 202 din 1 Maiu 1914).

Prin Kossuth-ism la iredentism a fost si ramanea tendinta ascunsa atuturor guvernelor si partidelor maghiare, dela Coloman Tisza plinii lafiul sAu. Slavii, Romanii si Germanii trebuiau sa fie impinsi ca incetul Cuincetul sa se raceasca fata de dinastie si apoi sa-i devie °stilt, aceastape de o parte prin politica scolara, lar pe de alta parte prin absolutainaccesibilitate a imparatului fata de aceste popoare.

Ca sentimentele antidinastice ale Nemaghiarilor vor trebui sa trans-forme numai pe unii intelectuali in maghiaroni (adica in Kossuth-isti, sauin constitutionali platiti de Unguri) ,dar cA popoarele vor fi impinse inmod inevitabil spre apele iredentiste, aceasta o stiau si o stiu prea binetoti barbatii de stat maghlari. Acesta era insa idealul Ungurilor, cad. dinmoment ca masele largi ale popoarelor nemaghiare s'ar orienta spreiredentism, dinastia n'ar avea dealt o singura esire. Ea s'ar puteasprijini in Ungaria exclusiv pe Maghiari si ar fi per fas et n.?fas lacliscretia lor.

Ce lupta grea am fost nevoiti sa ducem timp de o jumatate de secol,pe cloud fronturi, impotriva maghiarizarii si exploatarll economice decatre coruptele guverne unguresti, precum $i impotriva 1nco4grii tendinfe-lor iredentiste lu sdnul popoarelor noastre!

fost o fericire pentru noi politica inteleapta a regelui Carol 1,care n'a slabit nici-odata politica noastra dinasticil traditional& avandtotdewia in vedere sustinerea ei. Speranlia Nemaghiarilor in archldu-cele Francisc Ferdinand si dragostea lor fata de dansul a de$teptat Inpopoarele noastre un fanatic entuziasm rdsboinic, ccind, in anul 1914,Maiestatea Su $i-a chemat popoarele la arme. Trebula riisbunata moarteavlitorului imparat, liberator de popoare. Contele Tisza o stía. Cu toateacestea, el a avut tristul curaj de a declara in cuviintarea sa, tinuta la1 Ianuarie 1915, ca Nemaghiarii au facut prin atitudinea lor patripticildovada ca sunt recunoscatori natiunii maghiare, adica oligarchlei ma-ghiare sau politicei de maghiarizare.

Nici chiar sentimentele curate ale popoarelor nemaghiare fata de di-nastie, care le-au Neat sá lupte cu entuziasm pentru rdsbunarea asasi-ndril unui Habsburg, n'au putut scapa de profanarea de a fi exploatatein favoarea santaglului unguresc pe langa Coroana $1 aliati.

www.dacoromanica.ro

303

ACTIVITATEA LUI VAIDA I AUREL POPOVICI DIN TIMPULRASBOIULUI IN CHESTIA TRATATIVELOR DE iMPACARE DINTRE

ROMANI V UNGURI

Dupd catastrofa dela Serajewo, Aurel C. Popovici a continuat, cu mineirnpreund, lupta in sensul ideilor defunctului archiduce. Trebuia sd intre-buinfilm bate mijloacele noastre disponibile, ca sd determindm Romániasá ¡aire in rdsboial mondial aldturi de monarchie. Noi insd eram nu nu-mal lipsiti de ori-ce sprijin, dar si proscrisi si la discretia setei de rds-bunare a lui Tisza.

Contele Tisza paraliza toate actiunile noastre.Experienta noastrd in aceastd privintd este expusa in cele ce urmeazil:La inceputul anului 1913, defunctul rege Carol I a insistat pe langii

conducdtorii Rombnilor ardeleni ca sá incerce totul, spre a gdsl unacord cu guvernul maghiar. /IceIasi lucru l'au fdcut, in diferite ocaziuni,si bdrbatii de Stat ai RomAniei din toate partidele: Ion I. C. Brdtianu, C.Stere, Titu Maierescu, Nicolae Filipescu, Al. Marghiloman. Fostul ministruliberal Al. Constantinescu avea relatiuni personate cu contele Tisza. Camijlocitoare servea contesa Irma Lonyay. Dupd o pregAtire prealabild aterenului, prin aceastd contesd, Al. Constantinescu a intervenit personal,din ordinul regelui Carol si a lui Ion I. C. Bratianu, la primul ministruLadislau Lukács si la contele Tisza.

Contele Tisza, p'atunci presedinte al Camerei, declarase ca este unpartizan convins al ideli unor raporturi prietenesti intre lYiaghiari si Ro-mani, cleoarece ambele popoare sunt amenintate deopotrivd in existentalor de cdtre Rusia. Din motive politice ins& el nu poate lua initiativaprin tratative cu partidul national-romdn din Firdeal.

Dupd lungi discutiuni s'a stabilit: d-mi Teodor Mihali, presedinteleclubului deputatilor romani din Parlamentul maghiar, urma sd saluteintr.° zi amune stabilità, in culoarele Camerei, pe contele Tisza, in treacdt,cu urmatoarele cuvinte: Band diminea(a, Excelentd!", iar contele Tiszaurma sd-i rdspundli si sá inceapd vorba. (Mihali si Tisza nu se cu-nosteau incd personal si cel d'al douilea voia sá pdstreze aparenta cd nuel a filciut primul pas, precum si d-ml Mihali trebuia sd-si dea sere ctsnu are nici o idee despre tratativele dintre Bucuresti si contele Tisza).

D. Constantin Stere a informat pe d-nul Mihali despre stabilireaacestei proceduri 1). Dupd aceea toate s'au petrecut asa cum se stabilise.

Rrchiducele Francisc Ferdinand a fost mereu tinut in curent despretoate. La inceput Rlteta Sa Imperiald era de párere ca Románii a nutrateze cu Tisza, deoarece pe deoparte nu ar putea rezulta nimic serios,lar pe de alai parte exista primegia ca Románii, in urma impdcdrii Cu

I) Fixa!li in urma intrevederii dintre contele Tisza si Alex. Constan-tinescu din toamna anului 1913. (Nota autoralui).

www.dacoromanica.ro

304

Ungurii, sa poata fi ademeniti a face cauza comuna cu partidele consti-tutionale maghiare impotriva dinastiei si Austriei.

Am cerut o audfenta. Duptice a ascultat si a cantarit parerea noasträasupra tratativelor cu Tisza, Filteta Sa Imperialä 'mi-a dat aprobarenpentru continuarea lor.

Conform intelegerli stabilite cu Tisza, d-ral Mihali a convocat comi-tetul partidului national-roman la o sedinta plenara. In acelasi timpd. C. Stere, rectorul Universitatii din lufi si vice-presedintele Camereiromane, a sosit la Buda pesta. In calitatea sa de prieten politic intim allui Briitianu, el a convins pe membrii hotaritori ai conducerii partiduluinational-roman sa caute neaparat o intelegere cu contele Tisza. Rapor-turile Romaniei cu monarhia austro-ungara trebue sd fie intime, bazatepe o armonie sufleteasca. Interesele ambelor parti sunt identice. Deaceea,chestiunea Romanilor din Firdeal trebue scoasa dela ordinea zilti. Sepregatesc mari evenimente. Regele, BreItianu, ca si cercurile competentedin Viena si Berlin au interes ca pacea intre Maghiari si Romani sa fie()data stabilita in mod cinstit i durabil.

In sedinta comitetului acest amanunt este caracteristic dupaced-rul A'lihali isi facuse raportul, Octavian Goga, sustinut de d-rul V.Lucaciu, a propus alegerea unei comisiuni de 10 membri, care sa steain permanenta i sa conduca prin 3 delegalli tratativele Cu contele Tisza.

Incontra acestei propuneri s'a manifestat o puternica impotrivire.Unii, cari au avut cunostinta de interventia lui Stere, ca Vasile Groldisau respins propunerea pe motiv cd noi, Romanii ardeleni, nu trebue sane lasarn i nfluentati de soaptele din Romania si ea trebue sa ne mentinemsi mai departe punctul nostru de vedere cu privire la neamestecul Ro-maniei in afacerile noastre interne. Altii au respins dela inceput ideiaunei discutiuni cu Tisza. latentiunile sale ar fi cu atät mai putin oneste,cu cat el, daca ar voi intr'adevar sa-i satisfaca pe Romani, ar avea pu-terca s'o faca. Pentru aplicarea unor legi sanctionate nu ar fi nevoie detratative. Daca Tisza ar voi realmente sa solutioneze problema roma-neasca, el n'ar fi alcatuit o lege electorala, indreptatd direct incontra na-tionalitatilor nemaghiare si prin care toate samavolniciile, ilegalitatile siactele de coruptie, savarsite la ultimele alegeri generale, impotriva ainsasi vechei legi electorate (din anul 1874), au castigat acum puterelegalä paragrafata.

Desbaterile au durat de dimineata pana seara tarziu. Propunerea luiGaga a fost primita in cele din urma cu majoritate de voturi. Este primulcaz de acest gen in analele sedintelor comitetului partidului dela 1895.Aiinoritatea s'a supus hotdririi luate. Comisiunea de 10 membri, care s'aales apoi, a delegat pe d-nii dr. Teodor Mihali, dr. luliu Mania si dr.Valeritt Braniste ca sa trateze cu contele Tisza.

Timp de aproape un an acesti 3 barbati au avut cu contele Tisza nu-meroase conferinte. care. durau ceasuri irrtregi. Ei au raportat mereucomitetului de 10. De cdteva ori au facut rapoarte in sedinta plenard aconducerit partidului.

www.dacoromanica.ro

303

REZULTATUL TRATAT1VELOR DE IMPACARE ROMANO-MAGHIARÀ

Rezultatul acestor tratative a fost urmAtorul:Contele Tisza cerea stabilirea pretentiunilor minimale ale Romanitor.

Ele 1-au fost prezentate in 11 puncte:In conformitate Cu principiul libertatii invatamantului, sa se acorde

poporului roman dreptul si sAl-se garanteze posibilitatea de a se in-strui in toate treptele invatAmantului public, atat in lnstitutiunile sta-tului si ale comunelor, cat si in scolile confesionale si fundationale.

Pentru realizarea libertatii religiei si in vederea egalei indreptätiri-confesionale, sA se respecte si sa se asigure atilt in chestiunile bisericesti:si de invAtämant, cat si in chestiunile de administraie internA si ale fun-datiilor, autonomia existentA a bisericei greco-orientale si sA se acordeo autonomie speciala bisericei greco-catolice. Articolul 20 al legii din.anul 1848 sA se aplice. Statul sA acorde celor douA biserici romane sub-ventiuni pentru scopuri de invatdmant, in raport Cu subventiile acordate.celorlalte biserici din tara. Reincorporarea in dieceza greco-catolicaromanA a acelor comune, care au fost alipite diecezei maghiare dinHa /di, -Doro g.

5. SA se garanteze libertatea presei si sa inceteze prigonirea politicapresei romane..,,4. Sa se acorde poporului roman libertatea drephilui de intruniri si

asociatiuni in interesul mentinerii si desvoltArii caracterului propriu alpoporului roman si in vederea progresului evolutiei sale sociale.

Sa se acorde partidului national-roman dreptul de a se organiza,(le a se afirma si sä se inläture dispozitimile administrative, care im-piedicA exercitarea acestui drept.

In teritoriile locuite de Romani in mase compacte, administratiaso se faca in limba romanA si sa se introduca aceastd limb& pe cale deorganizare, in viata administrativa.

Deasemenea sA se introducA in mod organic in aceste teritorii in-trebuintarea limbei romane la judecAtoriile de ocol si la tribunale. SAse admita petitii si anexe scrise in liruba roman& redactarea in limbaromanA a proceselor verbale in desbaterile cu Romanii si publicareahotaririlor judecAtoresti in limba romana, iar comunicarea sentintelordate de instantele judecAtoresti superioare sA se faca tot in limba romana.

Statul sA contribue la progresul economic al judetelor romanestiin aceeasi mAsura ca si fata de celelalte judete; sa se acorde institutiu-nr or economice romane un sprijin material relativ egal ca si in cele-lalte judete; Statul sä infiinteze scoli agricole, comerciale si de meseriic u limba de predare romana in judetele unde populallia romana prepon-dereaza; EA fie binevoitor fatä de toate institutiile romänesti de acestfel si in genere fata de toate nazuintele economice ale Romanilor; ad-ministratia pAclurilor statului sA nu tinA seama numai de consideratiunileeconomice. ci si de necesitätile sociale; deasemenea Statul sA faca inves-li¡tuni si sa creieze institutiuni economice si in regiunile locute de Ro-

Rus' Abrudeanu 20

www.dacoromanica.ro

306

taint si in general sa se ingrijeasca intr'o egalti masura de intereseleeconomice ale Romfmilor.

Statul sa inceleze actiunea de colonizare indreptata impotrivapoporteui roman si sa vanza domeniile statultti, care nu sunt necesarepentru gospodatille model si pentru scopuri de invatamant, in mod sue-cesiv tarani:or din vecinalate.

In scopul de a se asigura Romanilor cuvenita participare in admt-nistratie $i in magistratura l ca sa se realizeze principiol ca Romaniitrebue sa fie administrati 51 judecati de proprii lor conationali, sa se deagarantia const:tutionala ca in juietele cu majoritate romaneasca vor finumi:1 in primul rand Romani atat in administratie si in magistratura,cat $l in cele:alte ramuri ale serviciilor statului, iar in lipsa Romanilorsa se numeasca numai functionari, cari au Meat, in fata une l comisiunIinstituite in acest scop, in mod autentic, dovada ca stapanesc limbaromana in viu graiu i in scris.

H. Valorificarea $i influenta politica a poporului roman sa se asigureintr'un mod permanent. In acest scat) trebuz sa se realizzze in sfarsitreforma electorala Partidul national-roman se declara partizan al vo-tteui universal egal, secret si direct, exercitat pe comune. Dacti insiacest sistem electoral nu s'ar putea infaptui, in actuaba situatie politicksii se creeze un sistem electoral, care, pe baza unor dispozitiuni cores-punzatoare cu privire la dreptul de vot, la procedura electorala, la im-partirea circumscriptiilor electorale si la validarea mandatelor, sá asi-gure in chip suficient si permanent dreptul poporului roman la a 6-aparte din numarul total al mandatelor din intreaga tar&

OBIECTIUNILE CONTELUI TISZA

Contele Tisza a raspuns astfel:La punc:ul 1: Legea garanteaza Romanilor deplina libertate de a in-

fiinta scoll populare si secundare cu bimba de predare romana. Statulsustine prin mljloace insemnate in exercitarea acestui drept. Invata-mantul in sco:ile superioare trebue sa fie insd al statului $i unitar. Eltrebue sa se faca numai in limba maghiara ca once invatamant de stat.Dupti stabilirea untr bune raporturi intre Maghiari si Romani, guvernulva permi:e bucuros ca limbile rremaghiare sa fie cultivate mal intens,atat la universitati, cat si in scolile secundare cu limba de predatemaghiara. Aceasta, pentru ca elevil de alta limbà, cari frecuenteazasco:i unguresti, sa fie instruiti in religie prin proprii lor profesoritinlimba lor.

La punc'ul 2: Guvernul plate$te de pe acum o subventie anuala depeste 7 trilioane pentru institutiunile bisericesti si scolare romane si nuse da indarat nici dela majorarea acestei subventiuni in masura necesi-ta;I:or dovedile si a capacita:11 tezaurului statului. Delimitarea diecezeigreco-catolize din Hajdu-Dorog va fi supusa unei revizuirl pe baza unuiprocedea, care sa garanteze deplina impartialitate, spre a se iniaturaerorile savarsite.

www.dacoromanica.ro

307

La punc:ul 3: In presa din Ungaria domneste aproape desfraul. Din-moment C2 se vor stabili bune ra2Drtul .5i presa romana va incieta saagíte impotriva unLäll s:atului maghiar si impotriva pácli nationale,se intelege ca toate procesele de presa vor inceta.

La punctele 4 si 5: 0 codificare liberal& a dreptului de intrunid esteioarte mult de dorit. Dupa parerea guvernalui nu este admisibil ca ce-tMenii de alta limbá sa fie impledecati prín lege sau cat timp o astfel-de lege nu se va face pe cale administrativa, de a se grupa pe bazenCionale, fall a urmari tendiníe contrare statului l legilor. DreptulRoma:J:0r de a se organiza intr'un partid propriu trebue recunoscut.

La punctele 6 si 7: Pe terenul administratiei si al jurisdictitmeleste permis sa se depaseasca díspozítiile legale existente. Conform aces-tora, limba tuturor tribunalelor regale este c-ea maghiara si tot astfel lim-bile nemaghíare vor fl luate in seam& in administratie numai la dresareaproceselor verbale si la interogatorii. Nu numai caracterul unítar al sta-tului, cl l consideraluni obiective pretind ca limba administratiei siifie cea maghlard. Este de dorít ca organele administrative, care sunt incontact cu populatia, sa cunoasca cel putin una din limbile obicinuite in.acel jude i ca partilor, care nu cunosc límba maghiara, sa 11-se explicebotiniffle ofíciale in limba lor, astfel precum ordona procedura penalin domeniul ei. Mara de aceasta s'ar putea da, fara team& o ordonant&in sensul ca in anumite cazuri fara mare important& cum ar fi primireaanexelor la petitii, publicul sa fie scutit de Vexatiuni inutile. La numireafunctionarilor nu se poate face o deosebire intre Maghiari si Nemaghlari.Este lima de dorit ca:

Intelectualii romani sa participe la servicitle statului intr'o pro-portie coraspunzatoare numarukti i calificatiei lor.

Functionarii, cari sunt in contact cu poporul, sa cunoasca límbaacestuia, cel putin atat cat este necesar ca sa se poata intelege Cu par-tite, fArà ajutorul unui talmaciu 1).

,,La punctul 9: Actiunea statului in chestia colonizafflor nu are un ca-racter agresiv in contra Romanilor si nu urmareste alt scop dean sa im-piedice instralnarea proprietatii pamantului in defavoarea Ungurilor. Gu-vernul nu urmareste altceva decat ca 9ospoddriile scoase in vanzarecare au fost in main' unguresti, sa ramana, pe cat e posibil, si pe víitorIn maini unguresti, pentru-ca sch(mbarea intervenita in raporturile deproprietate sa nu se faca in desavantagiul Ungurilor.

(La punclul 10 vezi obiectiunile dela punctele 6 si 7).La punctul 11: Legea electorala trateazii pe tot cetatenii Statului,

deosebire de nationalitate, dupd aceleasi principii 51 asigura Romanilordreptul de vol in proportie cu sihiatia lor. Dzosebirea in situatia lorecononiica si a fortelor lor culturale face ca aceasta proportie sd nu ico.raspundd raportului dintre diferitele populatii. ficest raport va creste ins&In mod automat, din moment ce ()Muffle largi ale populatiei romane vor

1) La punctul 8 Vaida nu indica nici un raspuns din partea conteluiTisza. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

308

fi ajuns la un grad mijlociu de cultura. Romanii au facut si pan'lacum,mai ales in Ardeal, insemnate progrese pe terenul politic si vor obtinemajoritatea in multe circumscriptii electorale.

Acesta a fost rezultatul tratativelor de 6 luni.Contele Tisza a cerut apoi concretizarea" celor 11 puncte, adicd spe-

cificarea revendicarilor cuprinse in ele. Cu modul acesta s'au nascut 15puncte din -11. Tratativele s'au taraganat i au esuat in cele din urma dincauza intransigentei incdpatinate a contelui Tisza, mascatd prin explica-tiuni de drept public, analizan i subtile, artificii de interpretare si. altechitibusuri retorice. Ceea-ce oferea el, era ca si nimic. El cerea insa inschimb ca partidul national-roman sa renunte la toate pretentiunile sale,cuprinse in programul sau dela 1881 si 1905, deci sa se disolve si sa sealipeasca la partidul guvernului. In acelasi timp, Romanii trebuiau sadeclare cd, in urma concesiunilor fdcute lor de contele Tisza, ei consideratoate plangerile poporului roman ca satisfacute si ca inceteazd pentrutotdeauna lupta politica, pe care o considerd ca fard rost.

In aceste conditiuni, in urma unei hotarari unanime si motivate a con-ducerii partidului national-roman, tratativele Cu contele Tisza au fost sus-pendate (Decembrie 1913). In Ianuarie 191/1, din initiativa conteluiTisza, tratativele urmate au format obiectul unei desbateri in Parlamentulmaghiar. Cu acest prilej, contele Tiszn a declarat ca aplicarea legii na-tionalitatilor (a unei legi sanctionate si existenta de drept) ar fi o crimd.Cu toate acestea, el a repetat pe un ton si intr'un stil de sincera con-vingere ca a facut tot posibilul ca sa realizeze intelegerea cu Romanii.

NOUI INSISTENTE DELA BUCURESTI SI VIENA PENTRU CONTINUAREATRATATIVELOR DE iMPXCARE SI CUM ERA VAZUTA IN BUCURESTI

CHESTIA ALIPIREI LA AUSTRO-UNGARIA

Dela Bacuresti si dela Viena s'a facut tot posibilul ca sa se prein-tampine esuarea acestor tratative si sa se inlesneasca succesul lor. Bar-batii de stat ai Romäniei si insusi regele Carol I sfatuiau pe conducatoriipartidului national roman din Ungaria si Ardeal sa puna toate silinteleca sd obtina un rezultat. In acelasi sens lucra si contele Czernin. Archi-ducele-mostenitor Francise Ferdinand a chemat pe doui fruntasi ai Ro-manilor ardeleni si le-a recomandat sa facd tot ceea-ce nu s'ar putea in-terpreta ca o umilire si desonoare", spre a ajunge la o pace cu Ungurii.

Din partea tuturor acestora se facea tot posibilul, spre a influenta pecontele Tisza in acelasi sens. Din nefericire, a6ste straduintecare serveau unor scopuri politice cu un orizont larg, au ramas tot asade infructuoase, ca si buna dispozitie a Romanilor de a trata cu qonteleTisza, caci, pe cand acesta isi da aere ca ar tinde din rdsputeri sa sa-tisfacd dorintele mostenitorului tronului, ale contelui Czernin, ministrulaustro-ungar la Bucaresti, si ale regelui Carol, facandu-i sd creada ca,in perfecta cunostintd a primejdiei rusesti, cautd sa ajungd la un acord cuRomanii, el otravea, constient de scopul ce urmdrea, opinia publicd dinRomania si adancea intentionat prapastia dintre Maghiari si Romani.

www.dacoromanica.ro

309

Archiducele mostenitor Francisc Ferdinand si barbatii de stat ai Ro-maniei nadajduiau totusi ca tratativele intrerupte vor fi reluate mairand sau mai tarziu de catre contele Tisza si duse la un bun sfarsit. Con-ducatorilor Romanilor ardeleni li se recomanda mereu dela Bucure,sti canu cum-va sa faca ceva care sa poata indispune pe mostenitorul. tro-nului in ceea-ce priveste stabilirea unei intelegeri durabile $1 onorabilecu contele Tisza, adica cu Ungurii. Toate incercarile de apropiere au in-tampinat insa un refuz categoric din partea contelui Tisza.,

Nicolae Filipescu 'si-a exprimat fata de doui barbati de incredere aimostenitorului nostru, la diverse date (fata de Popovici in 1912 si fatdde mine in 1913), dorinta de a se prezenta in audienta la Meta Sa Im-periala Francisc Ferdinand. El intentionase sa faca urrnatoarea propunere:.Intru cat ambii monarchi sunt inaintati in varsta, ar trebui sa se facepregatiri pentru-ca,. dupa urcarea pe tron a celor doui mostenitori, Ro-mania sa fie alipita -pentru totdeauna ¡lustro-Ungariei atilt din punctul devedere al dreptului public, cat si al celui militar si economic, cu garantiaGermaniei. Numai in modul acesta Romania intreagd ar putea gdsi unscut definitiv impotriva Rusiei. Spre a se ajunge la aceasta, archiduceleFrancisc Ferdinand ar trebui sa consimta ca sa se pregateasca din vremeterenul in Romania. La obiectiunea ca acest plan va intampina douà maripiedici, anume interesele particulare maghiare si orgoliul dinastiei ro-mane, Filipescu a räspuns textual: Cu Ungurii trebue sa se rafuiascaFrancisc Ferdinand. Cu viitorui nostru rege vom lamuri noi chestiunea.Este vorba de existenta tuturor Romanilor. De-aceea trebue sa se creezeonditiunea prealabila a posibilitatii alipirii noastre, fdra ganduri ascunse,

la monarchia austro-ungara, prin onesta solutionare a complexului chestiu-nii nationalitatilor in Ungaria si prin aceasta si a chestiunii romane.Intru cat cu modul acesta s'ar exclude ivirea unor curente iredentiste,dinastia noastrd nu trebue se puna piedici in calea viitorului nostru na-tional alaturi de monarchia austro-ungara, caci altfel va trebui sd fie in-Murata".

La obiectiunea ca o criza dinastica ar putea sa fie fatala uneimici ca Romania, N. Filipescu a raspuns: Daca Habsburgul va asiguraviitorul nostru periclitat de un Hohenzolern, nu numai ca ne-ar conveni,dar l'am si prefera".

D. Vintilii Brit-liana a declarat (spre sfar$itul toamnei 1913): Ideiapan-austriace, pe care o propagati, spre a creia un curent pentru alipireanoastra la monarchia Dv., are putine sanse la noi, caci d-nii din Venanu stiu nici ei ce vor si se lasa condusi de Budapesta. Am constatat a-ceasta in mod suficient cu prilejul rdsboiului balcanic si a conferinteide pace dela Bucuresti. Va sfatuesc sa va mutati activitatea la Berlin. Casa fim siguri, noi, in urma experientelor facute cu Viena si Budapesta,nu vom putea trata ca politicianii Dv. in viitor decat prin Berlin. Dinnefericire, mostenitorul tronului Dv. nu are o influenta suficient de hote-ritoare, dat fiind cd Ungurii stapanesc conducerea la Viena".

D. Take lonescu a declarat: Regret fanatismul, cu care pledati pen-tru marea Austrie; precum si silintele Dv. de a ne castiga pentru alipire.

www.dacoromanica.ro

310

Dar hind ca nu-mi rápese cuiva iluztile, mal ales cand suntconvins de zildarnicia lor, va urez mult noroc. In ce ma príveste, de-ciar insa ca 851 prefera mai curand sa fiu muncitor la o fabrica dinChicago decat ministru de externe la Viena".

Cate-va zile inaínte de publicarea ultimatului adresat Serbiei, s'auintamplat urmatoarele:

,,Un membru al presidentiei Parlamentului maghiar s'a intalnit cu undeputat din pzrtidul guvernamental, carula 't-a comunicat ca vine tocmaldela primul ministru contele Tisza. Ficesta daduse cea din urma retusareultimatului catre Serbia, care este astfel redactat, incat Sarbii vor trebulsa-1 inghita sau vor fi zdrobiti. Prin aceasta conteie Tisza intentiona silscoata chestiunea nationalitatilor nemaghiare, pentru cel putín 50 de ant,-dela ordinea zilei. flomanii vor trebui sa se piece pe viltor; in caz contrarvor avea aceeasi soarte ca si Sarbii. Fícesta ar fi Impulsul procedarlienergice a lui Tisza, caci, fara Romani, Slovadi sí Germanii nu ar contanimic.

Personagiul dela presídentia Parlamentului a rezumat apoi deputatuluieuprinsul esential din ultimat. Deputatul era convins ca toate acesteaau izvorit numai din dorinta acestui personaglu. Cu atilt mai mare a fostmsA surprinderea sa, cand, dupii publIcarea ultimatulut s'a convins catde precise erau informatiile vice-presedintelui Parlamentului asupra sco-purilor planuite de contele Tisza in contra Serbieí.

STARUINTELE ROMANILOR ARDELENI PENTRU.CA ROMANIA SAINTRE IN RASBOIU ALATURI DE PUTERILE CENTRALE

amediat dupa declara fia de rasboiu, RonuInd din Ardeal au Meat totposibilul ca s4 destepte in Romiinia un curent prietenesc PP de Pulerllecentrale.

In Septembrie 1914 s'au fiicut dela Berlin incercari, spre a determinape contele Tisza, ca sa dea o solutie multumitoare chestiei Romanilor dinFirdeal i Ungaria. Ce a facut contele Tisza? El s'a prefacut cil ¡sitoate silintele ca sa satisfaca dorinta Gerrnaniei.

Spre a produce aceasta aparenta, el a ínvitat pe episcopul Gherlei, fr.V. Hoszu, si pe presedintele clubuluí deputatilor romani din Parlamentulmaghiar, dr. Teodor Mihali, sA se dud{ in Romania si sa pledeze facto-rilor hotaritori in favoarea monarchiei. Nímení nu stia mal bine ca con-tele Tisza ca in Romania nu se poate nimic obtine cu vorbe frumoaseCei doui domní au fost primiti in audientá de regele Carol si insusí re-gele le-a indicat numele acelor barbati, la cari trebuiau sa se prezinte.

Conform sfatului dat de rege, ei au vizitat apoi pe d-ni!: Ion I. C.Bratianu, N. Filipescu, Take lonescu, Alex. Marghiloman, C. Stere, Emilostinescu si pe altii, dupa-ce, bine inteles, luasera mai inthiu intelegerecu contele Czernin. Regele, contele Czernin, ca si toti ceilalti dornni, cuexceptia lui Take 1onescu si Emil Costinescu, 'si-au exprímat parereacheia chestiunii cu cine va merge Romania se afla la contele Tisza. Elirebue sa ofere mijloacele pentru schimbarea opiniei publice, care nu IA-

www.dacoromanica.ro

311

nula convenfille secrete, in favoarea Pittedlor centrale. Intransigent' auramas numai d-nii Take lonescu st Emil Costinescu.

Nicolae Filipesru a declarat ea este sceptic. Dupa convingerea sa.toate silinfele sunt zadarnice, caci niel contele Tisza, nlici un alt ungur,nu vor oferi nici-odata Romaniei posibilitatea moralä de a putea mergealaturl cu Puterile centrale. Cu toate acestea, el s'a desparfit de ceilalfidomni cu urmätoarele cuvinte: Spuneli-i contelui Tisza ca atarna de elca sa dispuna de 600.000 baionete. Daca solufioneazd chestia Ardealului,ele vor lupta alaturi de dansul. Altfel in contra lui".

Contele Czernin l'a rugat pe episcopul Hoszu la desparlire sa comu-nice contelui Tisza ca, precum l'a rugat in repetate randurt mai inainte,il roaga j acum ca sa faca ceva in chestia ardeleneasca, caci altfel 'i-s'arcreia in Romania o situafie cu totul imposibila.

,,loa I. C. Brlitianu, in urma rugamintei episcopului Hoszu, 'l-a dictato scrisoare, pe care acesta a transmis-o conteltd Tisza. Ian) cuprinsul scri-soarei: Tatal meu a cautat totdeauna alipirea la Austro-Ungaria si Ger-mania si a cultivat relafiuni intime cu ele. Eu am continuat politica sa,adese-ori impotriva opiniei publice. Dar insusi Bismarck a spus ca im-potriva voinfei si sentimentulul poporului se paate face politic& dar nurasboiu. Sa mi-se dea posibilitatea ca sá schimb sentimentele poporului".-

Rcesta era cuprinsul esenfial al raspunsului d-lui 1. /. C. Brallanu.Redactorul-sef dr. F. Funder pusese la cale o alta acliune. La ince-

putul lui Septembrie 1914, el a intervenit la contele Berchtold si a obfinut,pr1n el, consimfimántul contelui Tisza ca acesta sa rent tratativele cufruntasil Romanilor ardeleni i sa caute o platforma ca sa fact{ posibilaArdelenilor agitafia, la Bucuresti, in favoarea trecerii Romaniei de parteaPuterilor centrale.

La 13 Septembrie, contele Tisza a primit pe dr. Mihall, d,r. Maniu sidr. Vaida, cari venisera in grabil la Badapesta in urma actiunli inceputede dr. Funder. S'a tratat timp de peste o orli i jumatate. Nu s'a pronun-fat niel un cuvant despre scopul adevarat al intrevederii. Contele Tiszaa aratat ca Romanii au avut o atitudine patriotica ireprosabila atat pefront, cat si in interior. El a vorbit apoi despre tema ea o Nina admi-nistrafie trebue sit se faca numai intr'o singura limbä. Intrucat in Un-gana limba oficiala este cea maghiara, e firesc ca si administrafia s/fintrebuinfeze aceasta limn. Tot astfel se prezinta lucrudle si in furls-clicfiune. Pe terenul invafamantului s'ar putea face ceva. De exemplu, dacaRomania va participa in riisboiu alaturi de noi, sper ca opinia publicamaghiara imi va da posibilitatea sa chibzuesc asupra modificarii legit in-vaftunantului a contelui Apponyi.

La oblecfiunea cS nu tratativele politice, ci castigarea Romániel esteurgenta, contele Tisza a raspuns: Noi, adica el si Romfinii CoroaneiSL Stefan, urmeaza sa clarificam aceasttt chestiune interna Wit a fineseama de ceeace spune sau face strainatatea".

Dupa eceasta el a inoeput din nou o argumentare minufioasa, spunand(a in nici un stat national din lume nu le-ar merge a$a de bine ceior-de limn stralna ca nalionalitafilor nemaghiare din Ungaria. $1 de.

www.dacoromanica.ro

312

rAndul acesta. ca si in toate ocaziunile anterioare, leit-motivul trata-tivelor" contelui Tisza cu Romitnii era: .Ich wasche den Pelz, abermache ihn nicht nass", adica fac ceva, dar nu fac nimic 1).

Foarte lAmurit ne-a dat sA intelegem ca suntem farA protectie si fArttapArare, la discretia lui. El a imbrAcat aceastA amenintare in urmAtoareleduvinte: A existat un factor, in care nationalitAtile si mai ales RomAnilpuneau marl sperante. Nu vreau sä. analizez, dacA aceste sperante erausau nu intemeiate. VA atralg insA atentiunea cA dui:4 ce acest factor afost stets dirr rAndul posibilitatilor de combinatii politice, voi trebue savA si:iti ca sA dai politicei voastre o noel orientare".

Astfel a esuat si aceasta incercare, din cauza incapAtAnArii con-telui Tisza.

CINCI FRUNTASI ARDELENI VIN LA BUCURESTI SPRE A CREIAATMOSFERA FAVORABILA PUTERILOR CENTRALE

CAnd a murit regele Carol I, cinci conducatori ai Romanilor ardeleni 2)s'au folosit de prilejul favorabil si WA a cAdea sub bAnuiala de a fiagenti mituiti ai contelui Tisza3) s'au dus la Bucuresti, spre a lucraacolo pentru o schimbare a atmosferei in favoarea Puterilor centrale.

Ministerul de externe, prin intermediul d-lui consilier de Curte,Montlong, a inlesnit acestor domni cAlatoria peste granitti, inlaturAndbate difIcultAtile pasapoartelor.

Cu acest pri'.ej am fäcut urmAtoarele experiente:DupAce ne-am prezentat mai intAiu ministrului nostru plenipotentiar,

contele Czernin, am vizitat in primul ránd pe fruntasii de searnA ai Po-.liticei romAnesti. D-nii E. Costinescu si Take lonescu erau intransigenti,de partea Antan`ei. Dar si mai intransigent era Niculae Filipescu.

I) Sau pe ungureste: Nesze semmit, logd meg la", adica: Iatanimica, prinde-1 bine!" (Nota autorului).

Acestia erau: Alex. Vaida, Valeriu Braniste, Teodor Mihali, VasileGoldis 5i Aurel Vlad. Cum se stie, Oct. Goga si pArintele Vasile LucaciuveniserA deja la Bucuresti imediat dupA izbucnirea rAsboiului, spre aduce lupta aici pentru triumful politicei instinctului national. Este inte-resant de amintit faptul ca Oct. Goga, cunoscAnd scopul venirei laBucuresti a lui Vaida si celorlalti 4 tovarasi ai sal, a depus pe ca-tafalcul regelui Carol I o splendidA coroana cu urmatoarea inscriptie:Af. Sale Regelui Carol I, din partea partidului na(ional-romein dinArdeal, ca addndi durere 51 nebiruild speran(d". oroana a fost dusAla Palat de d. Oct. Goga, care a luat cu sine in trasurA si pe d. Teodor.Mihali. Acesta irisa. cAnd a citit inscriptia, s'a suparat si s'a dat josdin trAsurt, spre a nu se comprornite in fata contelui Tisza, dictatorulUngariei. Faptul este riguros exact. (Nota autorului).

Rautacioasa aluzie este la adresa d-lui Teodor Mihali si a raposa-tului episcop Vasile Hoszu. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

313

Ion I. C. Briitianu ne- a sfatuit sa continuam politica defunctuluiarchiduce Francisc Ferdinand si sa mentinem cursul traditional dinastic1)..

Alex. Marghiloman, C. Stere si aderentii lui Petre Carp si Tau Ma-iorescu erau partizani intransigenti ai cooperarii Cu Puterile centrale.Toli acestia din urmd au accentuat insd ca solutionarea chestiunei arde-lenesti, prin contele Tisza, este o conditie sine qua non, caci altfeInimeni nu ar fi in stare sa transforme spiritul de ura din opinia publicasi din armata romana in favoarea Ungariei. Mai inainte de toate, acestiase temeau de Rusia. Fata de Austria erau indiferenti. Pentru Germania,cu toata dragostea. Fata de Franta aveau stima, ba chiar admiratie.Pornirea impotriva Ungurilor a sporit insa pana la furie, din cauza cain Ungaria se guverna inca Cu ura impotriva Romanilor.

D. Alex. Marghiloman 'si-a rezumat parerea sa, in esenta, prectunurmeaza: Interesele vitale ale Romaniei pretind continuarea politiceiregelui Carol I. Cfind s'a tinut consiliul de coroand la Sinaia, nimenidin cei prezenti nu era suficient orientat. Evenimentele s'au desvoltat preasurprinzakor. Spre a ne apara impotriva invaziel rusesti, s'au hotarit neu-tralitatea. Din cauzd siluatiei sale geografice, Romania era la discretiaRusiei. Toate masurile strategice au fost luate diii consideratiuni dictatede acest fapt. Ca si irr trecut, tara trebu2 sa cauta si sa realizeze siacum si pe viitor alipirea la Puterile centrale.. Francofilii scapa dinvedere ca Romania, Cu toate simpatiile pentru Franta, trebue sa se On-deasca numai la existenta si viitorul tarii. Rusofili nu exista. Existanumai oameni, cari tremura in fata Rusiei, si altii, cari sunt cumparatide Rusia. Cu toate succesele Rusiei, el este convins cd victoria finala vafi a Puterilor centrale. Dar si in cazul, cand victoria acestora nu ar fidecisiva, este de preferat ca Romania sa mearga cu ele, caci comunitateade interese intre Puterile centrale si regat este mai mare ca risculde a creia, alaturi de Rusia, cu succeg, o Romania Mare. Romania Mare,nascuta in cicest fel, nu ar putea exista decat supusa fiind Rusiei, fiincicaPuterile centrale, slabite sau invinse, chiar daca Romaniei 'i-s'ar daposibilitatea sa li-se ataseze ulterior, ca foste adversare nu ar avea pu-terea sa-i ofere protectie, fie chiar impotriva unei Rusii semi-invinga-toare. Franta si /Anglia, pe care se bazeazd nadejdile Antantistilor,sunt departe. Rusia in posesia stramtorilor, a gurilor Dunarei si

in urma alipirei Romaniei in posesia drumului liber spre Balcani,nu va mal fi un aliat, ci un stapan al Romaniei. Romania Mare va trebuisa 'i-se supuna sau sa piara. Maghiarii, in aceasta situatie, sunt desiguradversari nepericulosi. Mai fartiu sau mai curand se va putea stabiliun acord cu el. Ungurii fac o politica foarte neinteleapta si primej-dioasa. Aceasta insa nu trebue sa-1 amageasca pa Romani, ca sa-i in-

1) Marele Ion I. C. Bratianu, care cunostea punctul de vedere al frun-tasi!or ardeleni, nu se putea destainui in fata lor asupra planurilor saleviitoare si de aceea, cu durerea in suflet, le recomanda continuareapolitical lor traditionale dinastice. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

314

treaca in prostie, aruncandu-se in bratele Rustlor. firdelenii trebueconvinga pe conte:e Tisza cat de grea este situatia amicilor Pater'lorcentra:e la BucureA. Trebua sa se faza cava pentru paralizarea agi-taliei francofile si rusofile si pentru a-I pune pe rusofobi in stare ca sa1ntervina cu succes in favoarea Puterilor centrale. Firdelenii nu trebuesti vLá cu mainele goale la Bucureti, caci ar prejudicia cauza Puterilorcentrale, expunandu-se banuelii ca sunt in serviciul Ungurilor. RegeleCarol I a facut tot ceeace 'i-a stat ía putintO, deasemenea si cercurilecompetente din Berlin, ca sa determine pe contele Tisza sii cedeze.Noul rege Ferdinand I, ca si d. Ion I. C. sunt credinciosi tes-tamerrtu:ui defunc:u:ui rege. Sunt deci sperante ca, precum o dorescArdelenii, Romania va intra in actiune, mai tárziu sau mal curand, alaturlde Puterile centra:e. Romania trebua sa-si pastrez2 insa neutralitatea,din consideratiuni economice si militare, cat timp va fi posibil".

Marghiloman se rezuma astfel:Cautati s4-1 convingeti pe contele Tisza di aici nu se poate face nimic,

cl s'ar provo:a numai atacuri Si banuell, daca s'ar interveni pentru coo-.perarea cu Ungurii färä nici un succes in chestia Romanilor din lardeal.Trebue sA ni-se creeze o plalforma, cad altfel presa francofila si ruso-

ne paralzeaza la once pas. In timpuri de pace trecem usor pesteopiata publicti, did o putem forma, schimba silransforma dupti necesitatl.Cum am putea interveni insa fata de masse si fata de armata impotrivaRusiei temute si Frantei simpatizate si pentru Unguril urgisin de toatiilumea, cata vreme MI nu putem agita decat prin argumentele unor in-terese indepartate in viitor, fArà ca sa avem putinta da a tempera at-mosfera an:imaghiara cu actiuni vizibile si palpabile?. Contele Tiszaface tot poA3i1ul ca sa ne instrainaza de Puterile centrale sl sa asi-guram succesul agl:atiel francofile si rusofile".

Nicolae Filipescu a consimtit sa-si expunii punctul de vedere precumurmeaza, dupa ce ne f Acuse o primire politicoasa, dar extrem de rece:Fall a savarsi o sinucldere, Romania nu poate merge cu Puterile cen-trale. Acestea nu sunt in stare ca sa batd Rusia decisiv. De aceea Ro-mania nu trebua sa tinda la posesiunea Basarabiei, nicl chiar in cazuldacti ar putea s'o caslige cu ajutorul Puterllor centrale. Mai curandsau mai tarziu, cu tot rasboiul actual, se va realiza intre Rusia $1 Ger-mania o intelegere. Romania, prinsa intre Bulgaria ostila, o Rusie se-toasa de revansa si intre Unguriiintariti cu ajutorul armelor romfmesti,ei, cari urdsc pe Rorniii si cari ar domina monarhia, ar ramane faraaparare si la discretia Rusiel. Romania nu ar avea atunci de partea einici macar simpatiiie lumei. Pe and astazi Romania, care se plange derapirea Basarabiei decatre Rusia, se bucura de simpatia popoarelor, incazul cand ar castiga Basarabia cu ajutorul Puterilor centrale, aceastasimpatie ar trece asupra Rusiei, careta '1-s'a luat Basarabia. Ce folosar putea don' sa traga Romania pe urma incorporarii Basarabiei,clan& abia ajunsa in posesiunea ei, ar fi expusa unai inevitabiledistrugerl din partea Rusiel? Conditiunea prellni:nara a unui rasbolu alRomaniei impotriva Rusiel ar fi trebult sa fie o alianta cu ilustro-Un-

www.dacoromanica.ro

315

gana si Germania, asigurata pentru toate timpurile. Singurul om, princare s'ar fi putut realiza aceasta, adica Francisc Ferdinand, este mort.Germanii ,probabil din cauza Ungurilor, nu vor sau nu poi sa faca azinimic. Dupa ra3boiu ei vor fi destul de ocupati cu afacerile lor propriisi vor fi deci siliti sa la3e mana libera Ungurilor. Dar chiar admitandat Romania ar avea putinta sa incheie acum (Octombrie 1914) un tratatcu Puteri:e centrale, care sa-1 garanteze pentru totdeauna situatia eide drept public 51 de stat fatli de ele, &ILA soluIonarea chestiei ardelene,Romania nu ar putea lupia alaturi de Puterile cantrale, fiindca si incazul ca Germania ar fi hotarita sa apere existenta Romaniei Impotriva

dupa incheierea páii, totusi Ungurii, prin pplitica lor fata denationalitali, vor avea grima ca sit starneasca curente lredentisteArdeal i ca relatiunile Romaniei cu Austro-Ungaria sa ajungti la o asaIncordare, incat sa tuibure si raporturile Romaniei cu Germania".

Actuala siluatie poiUcä dovedeste exactitatea acestei conceptiuni.Prin rezolvarea chestiei nationalitatilor din Ungaria, Germania ar fiputut sá ant' de partea ei si pe Unguri i Romania. Germania nu a avutputerea, nici mijloacele, sa obtlna west rezultat din partea Ungurilor.Poate nici destul simt al realitalii. O Rusie atotputernicti este mai putinprimeiclioasa ca prietenii dealt un vrajmas avid da revansa.

D. Costinescu a declarat aproximativ urmatoarele: Sunt trecut de70 de ani si vreau sa vild realizarea idealului national. DV., d-mi mei,sunteti mai tineri si ave.,1 deci timp sa discutati si sa asteptati. Pe minenu ma putel convinge cA s'ar putea ivi vre-odata un moment 'stork,care ar fi mai propice pentru realizaren Romaniei Mari decat cel actual".

La obiectiuma ea Romania risca totul, daca joaca pe cartea Rusiei,el a raspuns: Vreti sa juzam pe cea maghiara, ca sa pierdem Wind simiza? Dv. inzistati mereu asupra prim2jdici rus2sti. Dar oare aceastanu-i ameninta si pe Unjuri? 11i gäsit vre-odata un Ungur, care ar fivrut sa se apere cu ajutorul rrostru impotriva Ruslei? Oare intre noiGerman', pe carl 11 stimhi si ni, nu stau si na vor sta t in.viitor Ungurii, daca noi nu am Must Cu ajutorul Rusiei sa infiintam unmare imperiu? Dupa ce at' vazut ca argumentatia Dv. nu este bine privitiftla r;oi, ar trebui sa incerca5 sa-1 conving4i pe contele Tisza. Fata delFrancisc Ferdinand aveam l noi incredere; el era 1ncarnarea vointet$i putaril; el '51-a dat s2ama d2 misiuna istorlca a monarchial de a

instrii:na, prin asiprirea popaarelor sale, pa fratil acestora dinjmul monarchieL ci dimpotdva a n2 atraga si pa nai prin acordareace:or ma' largi liberta3. Ca Fran:isc Ferdhand a murit viitorul mo-narchiei. In lozul lui donme3t2 Tisza, carula pasa de monarchie,ea..' el este in primul rand nu:nal Ungur. Dacii insa sperati sa ajungeticu el la tint& atunci incercal, dar sii nu ne-o cereti notur.

D. Ta/re lonescu nu a vrut sa intre intr'o discutiune politica serioaskd ne-a intnrelinut pe noi, Ardelenii, cu anezdote si glume spirituale.

D. Nicolae lorga ne proscrls2se de mult ca tradalari de n2am sl neocolea, precum 11 ozoleam l nol.

www.dacoromanica.ro

316

FRUNTASII ARDELENI IN CONSFATUIRE CU CONTELE CZERNINBARONUL BUSCHE

Din diferite pdrti am fost sfatuiti sa vorbim si cu ministrul plenipo-tentiar al Germaniei, baronul von dem Busche. Deoarece nu voiam sd in-treprindem nimic fard stirea ministrului nostru plenipotentiar, conteleCzernin, 'i-am adus aceasta la cunostintd. Excelenta Sa a avut amabilitateasa-1 invite pe von dem Busche si pe noi la clAnsul. Cei doui domni ne-aktcerut sd le dam relatiuni asupra nationalitatilor din Ungaria. Aceste dis-cutiuni aveau la bazd memoriul prezentat de conducdtorii partidului na-tional-romAn contelui Tisza asupra revendicdrilor minimale ale partiduluinational romiin. (Toate actele asupra tratativelor noastre Cu conteleTisza, impreund cu rapoartele in aceastd chestie, le trimisesem mai inaintecontelui Czernin).

Am fost intrebati, daca si in imprejurdrile de azi (Octombrie 1914)satisfacerea acestor revendicdri ar fi suficienta ca sa asigure multumireasi o pace solida, durabild intre Romani si Unguri sau dacd revendicarilenoastre merg azi mai departe ca inainte de rdsboiu. Noi am dat asigurdrica numai patriotismul nostru ne reline dela augmentarea acestor preten-tiuni, dar cd in situatia de azi le considerdm ca suficiente, spre a satisfacepe deplin pe de o parte pe Romdnii din Ardeal si pe Unguri, iar pe dealtd parte spre a se cd$tiga o platjorma siguió, pentru,-ca sa putem.schimba opinia publicó din Romania in favoarea Puterilor centrale.

Contele Czernin ne-a atras atentiunea cd contele Tisza nu vrea saaccepte aceste pretentiuni, motivándu-si refuzul prin afirmatiunea ca.chestia nationalitatilor nu poate fi rezolvata prin concesiuni, invocand, caexemplu, Austria si mal ales conflictul national din Boemia. Noi ne-am,permis sd obiectam cd aceastd argumentare a primului ministru maghiareste subredd si falsd, deoarece, in cazul nostru, exista o legatura intreabandonarea programului nostru de drept public si acordarea concesiu-.nilor, pe cdnd Cehii, imitAnd succesele maghiare, formuleazd pretentiunide drept public. Abstractie fácidnd de aceasta, chestiunea cehd s'ar fiputut rezolva de mult ca energie si cu dreptate, dacd locurile hotaritoarear fi avut puterea initiativei.

ConsfAtuirea ne-a ldsat impresia ca cei doui ministri plenipotentiarirecunosteau modestia postulatelor partidului national-roman si impArtasiaupdrerea cd o pace maghiaro-romium in Ardeal si Ungaria, realizatd pebaza acestor postulate, ar putea sd exercite o puternicd influentd asupraatitudinei viitoare a Romaniei. Ca un fir rosu, s'a ivit insd in discutiuneconstatarea cà totul ar fi bun si frumos, dar cd hotarirea este in mdinilecontelui Tisza, a cdrui rezistentä este intransigenta si inaccesibild ori-cdrei argumentatiuni.

Dupa bate acestea, ne-am convins la Bucuresti $i mai mull ea nuexistd dec.& doua mijloace, spre a se asigura Puterilor centrale cooperareaRomciniei. In Romania: gruparca partizanilor convin$i ai Puterilor centrale

ai adversarilor Rusiei. In Ungaria: un acord maghiaro-román, ca sase asigure amicilor monarchiei, la Bucuresti, succesul.

www.dacoromanica.ro

317

OPINIA LUI VAIDA ASUPRA GRWLILOR FACUTE DE GERMAN(UNGURI PENTRU C4TIGAREA SIMPATIEI ROMANIEI

Am intreprins deci si mai departe tot ceea-ce era in puterile noastre,ca sa servim acestor scopuri. Daca ni-se cerea sfatul nostru slau dacacine-va isi lua osteneala sa ne asculte, inzistam ca Puterile centrale sauacei, cari se strdduiau pentru ele la Bucuresti, in buna lor credinta, darfara o cunoastere intima a imponderabilelor, sa nu mai cheltuiascabani pentru mituirea unor oameni venali, dar influenti, si pentru infiin-tarea, cumpararea si intretinerea unor ziare neinsemnate si compromità-toare. Anumiti domni austriaci si germani dr. F. Neumann, dr. F. Fun-der, Excelenta &Li-omit Beck, Excelenta Baernreiter, con tele Beaufort,contele Gallen, contele Alonts, fratii Mannesmann, cari erau convinsi dedreptatea si oportunitatea propunerilor noastre, au si incercat sd influ-enteze in aceasta directie. IncercArile acestea au fost insd, din nefericire,dejucate cu usurinta dela Buda pesta. -

Thstfel s'a comis greseala dupà greseala. S'au cumparat cloud ziare laBucaresti, s'au infiin /at trei ziare noui. Redactori dela alte ziare au fostmituiti, printre cari si Dimitrescu-Cdmpina, proprietarul d'atunci alUniversului". /Ault mai practic ar fi fost dacA niunArosii partizani con-vinsi ai Puterilor centrale, oameni cinstiti si incoruptibili, ar fi fostpusi in situatia sd se grupeze in jurul Universului", in loc sd-si fararni-teze fortele intr'o lupta sterilà. Prin intermediul discret al unor Romdnionesti, Universal" s'ar fi putut cumpAra mult mal ieftin ca stunele chel-tuite fard folos la Bucaresti. Este de prisos sà explic ce armd ar fi fostcel mai citit ziar din Rom&ilia in mAna unor oameni cu vazA, destoinicidin punct de vedere ziaristic, cu reputatie nepOtatà si deci la adApostulunor atacuri nefundate.

In loc sa se procedeze astfel, s'a contribuit la cresterea curentuluifrancOfil, rusofil i antimaghiar, prin faptul ca presa cumparata si mi-tuità de Puterile centrale seria pe un ton, care exercita asupia mareimultimi a cititorilor o influentd de atáfare in contra Puterilor centrale,producfind scarbli si ilai Hate printre intelectuali.

AUREL POPOVICI CHEMAT LA BERLIN

In urma sfatului si invitatiei unor domni din Germania, Aurel Po-povici s'a dus (in Septembrie 1914) la Berlin.

D-nul Alex. Beldiman, ministrul plenipotentiar al RomAniei, aflandscopul calAtoriei sale, s'a oferit cu multä bunavointa sa-i stea intr'ajutorca intermediar. D. Beldiman a mijlocit mai multe ititrevederi intre Po-povici si Excelenta Sa d. Zintmermann, subsecretar de stat la afacerilestrOine. Invitat sA stipuleze postulatele minimale ale Romanilor din Un-gana, care ar putea multund poporul romfm, sd inläture frictlunile ccOngurii i sa foloseascO scopurile urmarite de Puterile centrale, prinefectul lor asupra Romaniei, Popovici, de acord cu acei domni germani, arezumat aceste postulate in 14 puncte.

www.dacoromanica.ro

318

In esenta, aceste puncte cuprindeau ceea-ce formase baza tratativelor/ntre partidul national-roman si contele Tisza. In fond aceste pretentiunterau mai modeste ca acele drepturi, de care S2 bucura, din punct de ve-dere national, pana si cea mai neinsemnala natlonalitate din Austria.

Excelenta Sa d. Zimmermann a aprobat cele 14 puncte. Ministerul deexterne din Berlin le-a trimis la Viena si la Buda pesta, cu rugamintea sase Vita seama de ele. In aceasta directie lucra la Viena si contele Monts,care era extrem de exact infarmat asupra tuturor chestiunilor, atat cuprivire la Unguri, cat si la Romani. Misiunea sa era, probabil, sa exercite,din insarcinarea ministru:u1 german de externe, o presiune mai multsau mal putin dulce asupra ministrului de externe vienez st asupra con-telul Tisza, in sensul une! atitudini conciliante.

ULTIMILE ABIL1TAT1 ALE CONTELU1 TISZA

Cand contele Tisza a simtit ea nu 1-se mai acorda o incredere oarbiii,el a facut ceea-ce urmeaza:

Pela mijlocul lunei Septembrie 1914, cu trenul de ora 1, la artifact,a sosit la Sibiu, din ordinul contelui Tisza, un inalt fuctionar ministerialcare s'a dus imediat la mitropolitul roman greco-oriental ion Me (lana.Functionarul aducea mitropolitului textul unei scrisori din partea contelutTisza, cerandu-i mitropolitulut raspuns in scris pana la ora 4 p. m. de-oarece la acea orti trebuia sa piece inapoi la Budapesta.

Batranul cap al bisericel, care avea 85 d2 ani, ramasese consternat,dar totusi a reusit, in timpul scurt ce 'i-s'a pus la dispozitie, sa redae-teze un raspuns politicos, laconic si care in fond nu spunea nimicl). Con-tele Tisza a publicat spot schimbul sari de scrisori cu mitropolitul Mefiana-in ziarele maghiare, austriace si germane. Ca de obic2iu, presa a trambitatatunci prompt marele suczes al inteleptului barbat de stat contele Tisza.Acesta a adresat apoi episcopilor romani scrisori private, prin care iiintreba ce impresie le-a facrit schimbul de scrisori". Dupa-ce conteleTisza a primit felicitatile lar politicoase, dar vagl, el '1-a invitat sa-1exprime in presa bucuria si multumirea pentru armonia maghiaro-romana,slab precizatii, pe care o punea in perspectiva dupti rasboiu.

Episcopit roman', sCara de doui, s'au conformat dorintei atot-puterni-cului prim-ministru. Ceva mil malt, unul din'ore ei, graje colaborarii ac-tive a unui barbat de incredere trimis de cantele Tisza la dansul, 'si-ausurat redactarea pastoralei C2 '1-se prelindea, semnand pur si simpluconceptul acelui barbat de incredere.

Agen;la Ungarisches Corr3sponden! Th2rJau a ingrijit apoi cu multzel plasarea acestor manlfestallani soontane" a:e entuziasmului episcopa-tului roman.

Succesul activitatii ziaristice a primului ministru a fost dect desavarslt.Presa row arreasca da Unga.ta sl Ardeal tazea. (Contele Tisza Inca nu

1) ri at se t °area -con'elui Tisza, cat si raspunsul mitropolitului Me-(ianu, ci.itorul le va grli.A la capttolul XIX, pag. 363-366. (Notaautorului.)

www.dacoromanica.ro

319

suspendase atunci aparitia tor). Un singur ziar, care apdrea in limba ro-mana, a fost in stare sa sconteze un articol entuziast ca un acont asu-pra viitoarelor bune intentii ale contelui Tisz2. Ficest ziar era Destepta-rea", care aparea °data pe säptamand in 4 pagini 1), pe cheltuiala gu-vernulul, si despre a carui existenta nu avea nimenl cunostinta, niel dintreRomani, nici dintre neromani, afard de relactorul l culegatorul sdu.

,,Imediat articolul Desteptaril" a fost trimls telegrafic ziarului -NeueFreie Presse" 51 altor mari ziare germane, ca emanand dela cunoscutulorgan al Románllor din Rrdeal".

CALATORIA CONTELUI TISZA LA MARELE CARTIERGENERAL GERMAN

Toate acestea s'au petrecut cate-va zlle inainte de a se produce sur-prinzatoarea calatorie a contelui Tisza la marele carder general german.Rmicii Rntantel din Bacuresti aveau un bogat material pentru agitatie.Presa spumega. Contele Tisza nu era nevolt sa se sileasca a produce do-vada ca Romanii ardeleni sunt multumiti, !Irani de cati-va agitatort deprofesie, dar ca Bucurestenii nu pot fi castigatl cu Met un pret, deoarecevor Rrdealul. Ficeasta dovada au facut-o in primal rand pastoralete e-piscopilor románi, lar pentru Romanii din regat agitatia din Bucure,sti,care, gratie schimbului de scrisori dintre contele Tisza si mitropolitulMefianu, izbucnise de-odata in flacari.

Pentru ori-ce cunoscator al sihiatiei, continutul scrisorli conteluiTisza catre mitropolitut ille(ianu era o adevdrata bataie de joc, dacdavem in vedere asuprirea Romanilor din ardeal, ca si thmta lor eroicape front, precum si atitudinea lor patriotica-politica ireprasabild.

La Berlin insa contele Tisza a reusit sa-1 ajunga scopul. Este ade-varat ca, dupti calatoria primului ministru maghiar la cartierul generalgerman, cercurile competente din Berlin au incetat pentru cat-va timpsa mai forteze solutionarea problemel romanesti. In cercurile ziaristicesi parlamentare din Budapeea se colporta svonul ca cancelarul Germa-nlei a declarat unui domn din suita contelui Tisza, dupd audienta acestulala imparatul Wilhelm II, ca niclodata nu a vazut doui barbati, cart sa sefi inteles intre el asa de minunat, ca imAratul si Tisza. D'atunci nidun Roman ardelean nu a mai reusit sa trateze cu contele Tisza.

INTRAREA DEPUTATULUI BUCOVINEAN AUREL ONCIUL IN HORATRATATIVELOR DE IMPACARE

Rtunci un conducator al Romanilor din /Austria, in deplin acard cuconationalli sal din Wile' coroanei SI. efan, a incercat el acest lucru.Deputatul dr. Aurel cavaler de Onclul a organizat in Bucovina legiunearomana. Cánd s'a inapoiat la Viena, el a vizitat, in Noernbrie 1914, pe

1) La Brasov, sub directia lul A. Vlaicu si N. Sulicd, profesor!.(Nota autorulai).

www.dacoromanica.ro

320

contele Tisza la Budapesta. Cu acest prilej, d-rul Onciul a explicat pri:-mului ministru maghiar ca, dupa convingerea sa, o intelegere cu Romaniiardeleni, pe baza unitatii de stat a Ungariei, s'ar putea realiza relatikrusor, cu oarecare bunavointa din partea sefului guvernului. Prin aceastalasa s'ar creia o baza, care ar fi desigur propice pentru castigarea Ro-maniei.

Contele Tisza l'a rugat pe d. dr. Onciul sa ja contad cu Romanii dinArdeal si Ungaria si sa-i elaboreze propuneri concrete intr'un memoriu.Deputatul Onciul a vizitat atunci pe capii episcopatului roman, precum sipe toti fruntasii de seama ai Romanilor ardeleni. A vorbit deasemeneaCu persoane din toate straturile populatiei, tarani, meseriasi, intelectualletc., din diferite regiuni. D-sa a studiat apoi documente din archive asu-pra tratativelor urmate intre contele Tisza si partidul national-roman.Dupa-ce s'a informat in acest mod precis asupra situatiei, d. dr. Onca redactat un memoriu, pe care l'a trimis contelui Tisza.

Mare a fost desamagirea sa, cand, in loe de multumiri, a primit caraspuns din partea contelui Tisza scrisoarea cu care On-iul isi insotisememoria

Acest procedeu al primului ministru maghiar a fost o noud dqvadaca el era hotarit sa-si mentina si mai departe, in chestia Romanilor ar-deleni, punctul de vedere al refuzului absolut.

NOUI INCERCARI DE PACE DIN PARTEA AUSTRIEI SI GERMANIEI

Din partea Austriei j Germaniei s'au facut si in cursul anului 1915repetate incercari, spre a-1 determina pe contele Tisza sa rezolve aceaStachestiune. O astfel de incercare a fost facuta de Excelenta Sa baronulBeck, dar a esuat cu desavarsire. La Teschen s'a tinut o conferinta, la

care au asistat cancelarul german si secretar de stat, lagow, baronul Bu-ridn, principele Alois Liechtenstein, Excelenta Sa d. Gessmadn si conteleTisza. La insistentele acestor domni, contele Tisza a raspuns cu un inda-ratnic non possumus in chestiunea romaneasca, retransandu-se in culiselemetafizice ale dreptului de stat maghiar.

La sfarsitul lunei Maiu 1915, s'a tinut la Viena o alta conferinta, lacare au participat mai multi politiciani austriaci (dr. Gessmann, printulLiechtenstein, dr. Friedmann, dr. Sieghardt, dr. Funder etc.) si criti-vapoliticiani romani din Ungaria (Aurel C. Popovici, dr. luliu Maniu, V_Goldi,$). Aceasta conferinta s'a tinut in urma dorintei d-lui Erzberger,seful centrului din Parlamentul german si omul de incredere al cance-larului german.

Cu acest prilej s'a adoptat in unanimitate punctul de vedere: ca Ro-mania trebue chstigata prin solutionarea chestiei ardelenesti.

Deputatul Erzberger a declarat ca este hotarit sd provoace din Ber-lin exercitarea unei mari presiuni asupra contelui Tisza in aceasta pri-vinta (autonomia).

www.dacoromanica.ro

321

AUREL POPOVICI §I ALEX. VAIDA CHEMATI LA BERLIN

Citte-va zile dupd aceastii conferinta, d. Aurel C. Popovlei 5 cu mineam fost chemati la Berlin. Primiti de Excelenfa Sa d. Zimmermann $i de-cancelar, not clout ne-am exprimat convingerea ca, daca Romanii din Un-garia vor fi satisfacuti in modestele lor pretentiuni sl dup&ce se vcr

proclama in mod solemn infratirea Cu Ungurit si ca Sasii, acest fapt vaavea desigur un elect hotaritor in Romania. Dupa aceasta ar fi urmatca o delega fie de 20-30 dintre cal mai de wail Rontani habsburgict sztse daca la Bucuresti sa ceara acolo, In conferinfe confldenfiale si lzrpublic, ca Romania sa faca cauzil comuna ca monarchia noastra. Cu mo-,dul acesta s'ar paraliza ort-ce agitatie impotriva Puterilor centrale sichiar deal anumite elemente din Romania ar fi lost dispuse sil meargacu Rusia, ele ar fi fost puse in imposibilitate s'o faca, din cauza incompa-tibilitatii morale in care s'ar fi gasit prin solutionarea chestiei ardelene.

Aurel C. Popovici 'si-a desvoltat in linii mari conceplia sa asupra in-tereselor Germaniei si Austro-Ungariei relativ la intdrirea elementululromdnesc din ptuict de vedere geografic, economic, technic g strategic.El a invederat in acelasi timp interesul RomAnilor de a-si asigura viitorulin strAnsii legdturd ca Puterile centrale. Cancelarul german a recunoscuttrdsliturile mari l juste ale acestei conceptiuni politice, dar a declarat cdtoate acestea nu se pot realiza din cauza impotrivirei contelui Tisza Si abaronului Buridn.

La obiectiunea mea ca ramie nu este mai usor dealt sil se gaseascdun prim-ministru in Ungaria, Excelenta Sa a rdspuns cd contele Tiszase bucurd de absoluta incredere a impAratului Francisc losif I. Minis-trul plenipotentiar al Romdniei, d. Beldinuzn, care era prezent, s'a de-clarat in toate de acord cu cancelarul si se intrecea in argumente, carepledau pentrit contele Tisza, omul cel mai indispensabil.

In urma interventlei domnilor dela Berlin, contele Tisza venise in acelasitimp cu noi aici. Se intelege cd nici noi nu trebuia sä stim de sosirea lui

niel el de a noastrd, spre a-i menaja susceptibilitateaDupii cele ce ne-a comunicat Excelenta Sa d. Zimmermann, cele 14

puncte ale noastre 'i-au fost prezentate cu rugdmintea ca sd contribuela solutionarea chestiunei romdnesti din Ardeal 1 Ungaria. D-sa a pre-cupetit asupra unor anumite puncte. De pildd, voia sa reducd cercurileelectorale Cu 10, admitea numai 2 scoli medli, in loc de 4, etc. Fipoi adeclarat di este dispus sd-si dea silinta in vederea unei solutiuni, dara refuzat sit dea un rdspuns definitiv. D. Zimmermann ne-a ardtat cd,acest rdspuns depinde de consfdtuirile, pe care le va avea la Viena cuministrul de externe, si la Buda pesta cu ministril de acolo. Deasemeneadepinde si de hotdrirea impdratului.

Ceeace ne-a oferit dansul dupa aceasta, era atilt de neinsemnat,incdt ministrul german de externe a renuntat la speranta cd va maiputea cdstiga Romihria pe cale pacinicii, prin rezolvirea chestiei ardelene.De ad inainle nu mai riimAnea decdt increderea in promisiunea regeluiRomdniei, cu convingerea sigurd cd un Hohenzollern obisnueste sit setind de cuviint.

1. Rust' A.brudeanu 21

www.dacoromanica.ro

322

INTALNIREA LUI PETRE CARP CU CONTELE TISZA LA VIENA

Februarie 1916, barbatul de stat roman, d. Petre Carp, a avut laViena o intalnire cu contele Tisza. Ca partizan convins al allpirel Ro-maniei de Pittedle centrale, d. Carp a pledat si cu acest prilej in fa-voarea cunoscutului säu punct de vedere 51 anume ea Romania, chiar sifard solutionarea chestiei Romanilor din Ungaria, trebue sA intre inrasboiu alaturi de Puterile centrale si impotriva Rusiei, in interesulpropriei sale existente si propriului ei viitor. Solutionarea chestiuniiardelene ar urma apoi in chip automat, intre aliati.

Cu toate acestea, d. Carp a incercat sa-.1 determine pe contele Tiszaca sä faca cel putin ceva palpabil pentru Romani si sa dea amicilor cre-dinciosi dela Bucuresti ai monarchiei austro-ungare, daca nu un argu-ment covarsitor. cel putin un pretext ca sa poata exercita o influentaasupra curentului anti-maghiar din popor.

Onestitatea sincera a d-lui Carp a avut urmari fatale. Contele Tiszase convinsese ca in Romania mai exista inch oameni influenti, cari ar fiin stare sa intre cu once prat in rasboiul mondial alaturi de Austro-Ungaria. Contele Tisza luase masuri ca sA preintampine aceasta even-tualitate.

CONTELE TISZA IMPUNE ALEGEREA LUI V. MANGRACA MITROPOLIT LA SIBIU

Scurt timp dupa inlalnirea contelui Tisza cu d. Carp, mitropolitulgreco-oriental Metianu a incetat din viata. Contele Tisza a dispus ime-diat suspendarea ziarttlui Romania" din Arad, organul principal alpartidului national-roman. El avusese de mai inainte grija ca comanda-mentul armatei sa interzica intrarea acestui ziar in spitalele de rasboiu,deoarece ziarul inspira ingrijorare in ceeace priveste conducerea ras-bolului, cu toate ca, spre a nu fi primejdios, trecea zilnic de 3 ori princenzurä $i cu toate ca, dela inceputul rasboittlui, contribuise foartemult la entuziasmul soldatilor romani din armata austro-ungara.

Contele Tisza proiecta insa o mare lovitura; el voia sA inlaturepiedica ce'i sta in cale spre a putea realiza usor $1 sigur alegerea luiAlangra ca mitropolit. Primul ministru maghiar a impus apoi, prin mij-loace samavolnice, alegerea lui Mangra ca mitropolit ortodox. (In locde alegere prin electori, numire prin organele administrative si impie-decarea oricarei vointe din partea alegatorilor congresuali).

Aceasta alegere a fost privita in Romania ca o umilire, inscenataconstient de contele Tisza impotriva Romanilor ardeleni. (Mangra fusesetimp de 20 de ani cel mai radical dintre toti fruntasii Romanilor dinUngaria).

Mangra fusese ales episcop al eparhiei liradului sub guvernul Sze11,caie jasa, din motive canonice, nu l'a recomandat imparatului spre con-firmare. Adevarata cauzä a fost insa politica sa extrem nationala.Mangra'si-a pastrat si mai departe radicalismul.sau pana in anul 1910, and,

www.dacoromanica.ro

) carui sef era insusi contele Tisza. (Nota autorului).

323

itara nici o tranzitie atenuanta, s'a prezentat in alegerile parlamentarecu programul partidului muncel 1) impotriva unuia dintre fostii salcolegi. din partidul national-roman. El a savarsit deci nu minai o apos-tasie pofitica 51 o tradare fafa de tovardsii sdi politici i !aft' de cona-tionalli sdi, dar nu s'a sflit sa .se prezinte direct ca adversar al lor.Intrucat era lamurit pentru toata lumea ca nu era vorba de o schimbarein convingerile sale politice, ci pur i simplu de o afacere, mai ales CaTisza garantase alegerea lui Mangra si cd acesta, ca deputat ales, atacape Conationalii sdi l pe vechii säl prieteni din partid, numele lui Mangradevenise in ochii tuturor Romanilor un cuvant de ()card.

Credinclos pactului incheiat, contele Tisza '1-a adus lui Mangra dem-nitatea de mitropolit, calcand in picloare statutul organic al bisericeigreco-orientale, sanctionat de M. Sa Imparatul, cu toate ca tocmai mi-tropolitul era chemat sa fie paznicul suprem al statutului.

ULTIMA iNCERCARE A LUI C. STERE

In hiartie 1916, d. Constan tin Sterg a petrecut cate-va saptamani laViena, unde a avut numaroase intrevederi cu diferiti politiciani austriaci.Toti 'i-au declarat unaninf ea el le vorbeste din sufiet, ca dansii impar-tasesc pe deaintregul vederile sale, ca Intervenfia Romaniei alaturi dePuterile centrale ar decide sfarsitul rasbolUiui; toti '1-au confirmatacordarea modestelor concesiuni in favoarea Romarfilor ardeleni ar fi obagateld in raport cu importanta consecintelor; toti au recunoscut cif peealea propusa de d. Stere s'ar putea obtine rezultatui dorit, dar euvantulfinal al tuturor a fost: nu este nimic de facut. Hotarirea atarna de con-tele Tisza.

La inapoiere, d. Stere a vizitat, la Budapesta, pe contii ApponyiAndrássy. Fimbil 'I-au declarat cif Romania sau trebue sA rdmana neapáratneutra, sau trebue sa mearga. cu Puterile centrale.

Poz cand contele Apponyi isi intona cunoscutul sdu cantec ca celor dealtii limba nu le merge nicaeri mal bine ca in Ungaria llberalä, conteleAndrássy a adoptat punctul de vedere cif, sub regimul contelui Tisza inUngaria, dreptatea si legea sunt tot asa de putin respectate pentru Ma-

ca l pentru Romani.',,Din 3 interviewuri acordate de d. Stere la Viena nu a putut apare niel

unfit, deoarece le-a oprit'eenzura. Cauza a fost cii d. C. Stare descria rolulcontelui Tisza in politica externa' a monarchiei in mod delicat si con-de,scendent, dar hotarit. Rstfel si aceasta ultima incercare n'a dat niciun rezultat.

,,Evenimentele 'si-au luat apoi cursul lor fatal. Ramane ca istoria o-biectiva sa stabileasca intrucat contele Tisza poartd vina desliinfulriirasboiului mondial si a provocarii catastrofei Romaniei, care a fostIn .acelasi timp si catastrofa Ardealului".

Dr. AI. von Vajda

www.dacoromanica.ro

324

Aci se termina sensationalul memoriu scris de Al. Vaida i tri-mis di4manilor neamului romanesc. Pe copia exemplarului, carel'a pastrat, Al. Vaida a insemnat, cum dovede§te facsimilul de maijos, urmatoarea notita pro-memoria": Dictat In Maiu 1917.Intrebuintat lunie-August. Contribuit la statorirea reputagel banea lui Marghiloman 1i Stere, res pectiv la increderea Nemfifor fatdde ei, prin Excelenta Riedl". Este scrisul su propriu, controlatpara controlat de mine. Iota-1:

Die Ereignisse nahmen dann ihren verhingnievollen

Lauf. Es möge dar objektiven Geschichtsforschung der Zukunft

festzustellen anheimgestellt bleiben,insieferne den CratonTisza die Schuld an der Entfachung desyeltkrlegee und ander Provosierung der Katastrophe Ruminiens, die gleichzeitigauch eine Katastrophe Siebenbürgena war trifft.

j--t.-cir 0,7 I 7 9.

10-f .

Ra+-.-

-et e4.

cy, 5.-Vt /21-0-e

Excelenta Riedl era §ef de sectie in ministerul de comed dinViena. Facuse parte §i el din laboratoriul archiducelui FranciscFerdinand o era bine cunoscut i la Bucure,sti ca unul care, in anul1912, luase parte, in capitala Romaniei, la tratativele comerdale ce,se urmau atunci intre monarchia austro-ungara i statul roman.

Acest document, necunoscut pana azi de marele public, cu afir-matiunile sale grave, prezintA pe Vaida in cea mai trista i odioasalumina: aceea de spion in serviciul Austriei, de du§man al dinastieiRomaniei i al politicei statului roman §i pe deasupra de slugaplecata a Puterilor centrale §i a dinastiei de Habsburg, de dragulcärora declara: Indatd.dupii izbucnirea rdsboiului, Romail dinArdeal au incercal total pentru a provoca in Romania an carentjavornbil Paterilor centrale".

www.dacoromanica.ro

ACORDUL TACIT DINTRE VAIDA $11 MANIU

Dar acesti Romani din Ardeal" erau reprezentati numai deVaida, ca acordul tacit al d-lui luliu Maniu §i fait de !lido autorizatie din partea poporului. Acesti doi oameni, atatde nefasti pentru cimentarea sufleteasca a neamului nostru,-au fost parica anume croiti de natura, ca sa se inteleaga de minuneintre ei pe spinarea vechiului regat i in dauna unificarii sufletesti

tuturor Romanilor. Ei lucrau si lucreaza si azi de perfect acord:.unul activand impulsiv i altul tacand cu infernala premeditare.Jata o proba dinteatatea altele:

Pe cand Alex. Vaida alerga desperat ca sa obtina, prin aju--torul guvernelor austriac si german, eonsimtimantul contelui Tiszade a arunca cabe-va firimituri Romanilor din Ardeal, crezandcA prin acest fapt Romania va scoate sabia ei din teaca, spre

lupta alaturi de Puterile centrale si pentru ideia Austriei Mari,atat de scumpa inimei lui instrainate, intimul sau amic, iezuitul d.Min Maniu, ne asigura dacA e sä dam crezamant declaratiilorsale din sedinta dela 8 Martie 1921 a Camerei Romaniei Mari, cuprilejul validärii alegerii tradätorului C. Stere ea ar fi fostmistuit de urmatoarele ganduri:

...5i ne ingrozeam mewl cum soldatii romemi din Ardeal sutilsfi meargt1 aliituri de soldatii unguri. Si ne ingrozeam la ideia

.cei, in situatiunea aceasta, Romlinia poate sli in parte in rdsboiualfituri de Austro-Ungaria, landed, d-b,, dupli cum prevedeam.noi lucrurile, ni-se ',drew cá nu se putea evita catastro/a".

Groaza d-lui Maniu este o simpla poveste, interesata si menitasa ametiasca lumea politica din vechiul regat. Documentele iesite laiveala dupa rasboiu au tradat insa intreg iezuitismul d-sale.

Nu exista nici cea mai mica indoiald ca Alex. Vaida a scris, Custirea si aprobarea lui Maniu, faimosul sau memoriu, spre a sejustifica pe sine si conducerea partidului national, in fata guver-nelor din Viena §i Berlin, pentru insuccesul tratativelor de impa-care romano-maghiara, insucces, pe care il atribue numai conteluiTisza, din incapatinarea caruia s'ar fi produs interventia Roma-niel in rasboiu impotriva Austro-Ungariei.

Dar acest memoriu mai urmarea i un alt scop prea putin ono-rabil: acela de a reproduce pe larg opiniile lui Alex. Marghiloman,pe care le-a exprimat in toamna anului 1914 celor 5 delegati ar-

325

www.dacoromanica.ro

326

deleni, veniti la Bucare#i Cu ocazia inmormantarii regelui Carolprecwn 5i de a descrie pe larg actiunea dela Viena a d-lui C. &ere-din primavara anului 1916, cu tendinta manifestä de a recomandape ace5ti cunoscuti antagoni5ti ai politicei instinctului nationalatentiunii guvernelor dela Viena §i Berlin, pentru a avea toatä in-crederea in ei in vederea crimei ce se punea la cale impotriva Ro-mániei 5i a dinastiei sale.

Exact in timpul cand armata romana, refacuta, semana dealuriledela Maw41i §i 011ar, ca §i Campia dela Mliri4e#i, cu mortii sai_

Vaida redacta memorii confidentiale catre dumani, pen-tru a inlesni proiectele lor criminate impotriva Romaniei, iar d.falla Mania lupta pe diversele fronturi austro-ungare impotrivaaliatilor Romaniei i afirma unii chiar irnpotriva ei.

Cand toate aceste grave fapte se vor cunoa5te de toata suflarearomaneasca, nimeni nu se va mai mira Ca in ziva de 11 Aprilie1930, sub guvernul de pomina al d-lor Mania i Vaida, care, sprebátjocura Romaniei Mari, a putut fi adus la putere in Noernbrie1928, invalizii de rasboiu ai armatei romane, simbolul eroismului

sacrificiului national pentru intregirea neamului, in cap ea va-¿uva generalului David Praporgesca, inort ca un erou pe front, airputut fi maltratati, udati cu tulumbele pompierilor 5i batuti dincirdinul 'criminal al lui Vaida, ministru de interne, care a avutchiar cinismul sa comande: foc! Se 5tie ca numai gratie tactuluigeneralului Nicoleana, prefectul politiei capitalei, care izbucnise in.plans la auzul ordinului fostulai spion austriac, s'a putut evita eel'mai monstruos macel.

Infruntand Cu surds i tigara parfumata manifestatia lini5tita ainvalizilor de rasboiu, cari nu cereau mila statului, ci reintegrareain drepturile tor legitime, cum s'a fäcut din bel5ug pentru pensio-narii unguri, du5mani ai ideii de stat roman, Vaida a profanatmai glbrioasa pagina din istaria Romardei, iar moartea invaliduluiNicolae Christache, ictima a represiunii criminate ordonate de celmai einie dintre sfetnicii de totdeauna ai Coroanei, va constitui unveCinit abiz intre Suflettil instrainat al ardeleanului din caput mi-nistetului de interne 'si sufletul nobil 5i romanesc al vechiuluiregat. Cum era sa inteleaga Vaida glasul eroilor schiloditi cartl'au -eliberat impotriva vointei sale!?

Dar pentru a illistra cultul pentru straini al omului.care, gratie-zicätoarei ca la Dumnezeu 5i in Tara romaneasca totul

www.dacoromanica.ro

327

putut ajunge prim-ministru i ministru de interne in Romania_Mare, contra careia a uneltit din rdsputeri ca sä nu se infaptuiasca,imi voiu indeplini aceasta sarcind pand la sfarsit, cu tot desgustulce-mi desteaptä aceasta orgolioasä personalitate, aceasta ciupercaveninoasa a austro-filismului habsburgic, care oträveste politicastatului roman intregit.

In interesul istoriei tin sä adaug cä ambele memorii publicate demine, unul mai gray decdt altul, si al lui C. Stere §i al lui Ale..Vaida au fost si in posesiunea inteleptului barbat de stat Ion I.C. Bratianu. Suflet-mare i generos, patriot luminat i ctimpdtat,

cat a trait, le-a tinut zavorite sub cheie, cu durerea .in suflet caniste Romani au putut fi capabili de asemenea acte de felonie incele mai tragice momente ale neamului.

Mai adaug inca ca ele n'ar fi vazut hunina zilei nici acum, dacaguvernul Maniu-Vaida, punand mana pe guvernul tarii, ar fi fostaparatorul intaririi Romaniei prin ttnificarea nouilor provincii cu-vechittl regat. Politica aceasta putea fi marea lui glorie, fiin.d-caaceasta era imperativa lui datorie, pe care a nesocotit-o in modulcel mai scandalos.

Deci e cazul de a spune: Tu l'as voulu, Georges Dandin!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV.

C. STERE SCOATE ZIARUL LUMINA" DUPÀINDEMNUL HO TARiTOR AL LUI ALEX. VAIDA_

PLANURILE I PROPAGANDA CELOR DO!CONSPIRATORI

Pentru asigurarea i ducerea la bun sfarsit a infernalei campanii_din anul 1917 impotriva Romaniei sangerande si a dinastiei sale,campan. ie criminald pusa la cale si condusa cu o demonica in-darjire de catre Alex. Vaida 0 C. &ere, se simtea absolutä nevoiede un organ de publicitate, de infiintarea unui ziar, in scop depropaganda si cu menirea de a fi trimis, prin ori-ce mijloace,in transeele armatei romane, care trebuia indemnatä sá dezertezedela datorie, spre a se ajunge astfel mai de graba la capitulareaRomaniei si apoi la incheerea päcii cu Puterile centrale.

Hotatirea de a scoate o gazetä zilnica, la BucareA in acestscop mizerabil si odios, a fost luatä de Vaida §i Siere, in lunaAprilie 1917, cu prilejul intalnirei lor dela Viena. Persoane demnede incredere imi afirmä cum-Ca la intälnirea acestor doi tractiltoriar fi luat parte si d. lalla Mania, care ar fi fost väzut atunci demai.multi Romani in societatea /or in Caleneaaa Arcadelor" dinViena. N'am insa nici o dovada, pe care sa ma pot intemeia inaceastä privinta. Ramane insä in sarcina istoriei viitoare, ca sälamureasca pe deplin i cu probe rolul jucat de d. Mania in abo-minabila conjuratie vaidisto-steristä. Stränsa i nedespartita pre-tenie dintre cei doi Herostrati ardeleni indica insä si pe d. Maniaca fachnd parte din sceleratul complot.

Fapt cert este ca in scoaterea Laminei", Alex. Vaida a avutcuvantul &au hotAritor, dupa propria märturisire a compliceluisail C. &ere, care este edificatoare i asupra atitudinei dubioase ad-lui Mania. lata dovada:

www.dacoromanica.ro

DOVADA COMPLICITATU LU1 ALEX. VALIDA

in revista Hiena" a d-lui Runfil 5eicaru, actual deputat (No. 1,anul III din 15 Octombrie 1922), gasesc urmátoarea pretioasadeclaratiune facuta directorului =sha reviste decátre C. Sterela adresa d-lor Vaida 1 Maniu:

De-allf el eu personal sunt "indreptatit sit nu prea am incredereIn truntaii partidului national. In Martie trecut 1), cand eram,atacat i judecat cu atdia violenta, doi oameni trebuiau sä vor-heasca: Vaida i Maniu. Ei i1au prea bine ca oiu lacea.Datoria lor era sa orbeasca. 1/tilinte de a scoate Lumina'', am

Cuvintele lui Vaida au fost bota-atoare: DomnuleStere, trebue sA avem douà otele in foc. Nu stiu cum vaesi neamul romanesc din Valtoarea cumplità, In care 1-sehot5reste destin. ul

De-alifel Vaida si Maniu, cari credeau cA singura noastràsapare In timpurile acelea era intrarea noastrà In confede-Tafia austro-ungark au mers panA acolo cä au cerut, pentrumine si Mil stirea mea, audientà la ImpAratul. NorocflU m'am dus. Altfel puteam fi foarte bine impuscat fArica nici Vaida, nici Maniu s'a' se g5seasc5 obligati de avorbi, clarifiand o realitate."

Nici-odatá Vaida i Maula n'au dat un raspuns la extrem de,gravele declaratiuni de mai sus ale lui C. &ere. rácerea estesernnificativa si confirma zicAtoarea: cine lace, recunoa,ste. Ade-vdrul spuselor trádatorului a rArnas piin6 azi nerästurnat din partes,celor doi Herostrati, direct si precis vizati.

APARIT1A I PROGRAMUL LUMINEI"

Primal nurnar al odiosului ziar Lamina" a aparut, la Bucure#i,in ziva de 1 Septembrie 1917, cu un Cuvant catre cilitori",ede C. Stere i care se terminá cu urmatoarele cuvinte concludente:

Un singar lucra cer dela cititorii ziarului nostru, menit savada lamina In aceste zile de durere i rusine: Sd-1 citeasca

329

1) Rdica in Martle 1921, cand tradatorul C. Stere, flind ales deputatla Sofoca (Basarabia), a fost terIbil atazat in Camera cu ocazla

dectitre Take lonesca, p'attinci ministril de externe, N. larga, etc.(Nota autora/id).

www.dacoromanica.ro

330

tot a$a desbiiicai de patind mTzrunte i prejudecdti, cum va fi'scrjs. Sa cdnareascif fie-care cuvânt fac4 ei singuri exa-mena de corWiing, dar sA nu 'M'Abuse, InspAimântati delumina crudà a adevärului, rAsunetul ce acest cuvânt l'argSsi In inima lor".

PROPAGANDA SCELERATA A LUMINEI"

Despre activitatea omului Luminei" gasese amanunte foarteinteresante in desbaterile Camerei deputatilor din luna Martie1921, cand Siete, fiind ales deputat de Soroca, s'a discutat vali-dares alegerii sale. Jata cate-va extrase din discursurile rostiteCu aceastä ocazie.

Generalul G. Cantacuzino-Graniterul spunea, in .wdinta4 Martie 1921, urmatoarele:

.Eram, d-b,, in transée, unde slingeram cu totil, edad de-odata, por,-tru prima-oara, primesc in transeele mete ziarul Lumina", ande slova cu-slova, traza ca traza, d. Stere, romdn, se pusese de partea dusmanilorin .contra noastra, a Romdnilor, a compatriotilor lui. Ei bine, d-lor,aceasta nu se poate cherna alttel decdt triidare de neam.

Aceasta proza in transee ne venea prin tunuri, care se cheama Minen-werfer". Se' scoteau cartusele din aceste tunuri si in local (or se punead-leancuri de juma/e, care, prin puterea exploziei, erau asviirlite in .,san4-(urile noastre. Iii chipul acesta am primit in (roncee GazetaLtunina" i un apel al unid mitropolit 1).

Eram intr'o zi mai grea dedil toate celelalte, criad sanfurile eral;pline de cadavre la dreapta si la stdnga. Tocmal atunci am primit primaincarcatura ca ziarul Lumina". N'am putut, d-Ion, sa-mi inehipuesc. eapoate sa existe un om, care' sa faca' astiel de tapte".

In aceeasi sedinta a Camerei, d. Al. D. Berlescu, vorbind irrcontra validarii, reproducea din Lamina" urtnáloarele randurisemnate de C. Stere:

Ronu2nia n'a fost atacad de nimea. Ea a pornit rasboia pentmun singar scop: Cucerirea Ardealului.

Dar in situatia descrisit de el insui, mai crede primal mi-nistra cd acest scop mai ponte fi realiza? 'Urna, pentru-ce-mai luptia Roma' ia?

1) E vorba de apelul nenorocitului mitropolit-primat Canon ArarnescizDonici, scris sub presiunea Austro-Germanilor, cari ocupaserA Bet.cureii.(Nota autorului).

www.dacoromanica.ro

331.

Pace, prin armare pace, cu orl-ce pref, ca Pu/ente centraleinivingatoarei"

D. Gr. N. Filipescu, in aceeasi sedinta a Camerei, spunea,nitre altele, ca C. Stere a dat ziarului ungurescc Az Est dinBudapesta un interview, publicat in numärul. dela 15 Iunie 1917,si in care declara urmatoarele:

;,Amlincloua rzeamurile Maghiarii sunt indru-mate anal lângá allai. Maghiarii, printr'o politica prevenitoare,!rebut, sit Inca posibil ca chestiunea balcanica sa se reguleze de-linittiv sub egida Pulerilor centrale, iar România sä ajunga subcasa de Habsburg si sà" aleagä de rege al ski pe impAratulsi regele Carol VII".

Acest interview a fost dat in momentul cand America intra inräsboin si and imparatul Carol primea faimoasa scrisoare dinpartea contelui Czernin, in care acesta ii faces cunoscut ca mo-narchia nu va putea sa. duca rasboiul mai mult de 6 luni.

In admisibila sa filipica in contra validarii lui C. Stere, d. prof.N. lorga reproducea, tot la Camera, urmatoarele definitiuni cutirivire la rasboiul nostru sfant facute de tradatorul Stere:

Aleut& impotriva neatruilui" (»Lumina" din 1 Octombrie 1917),iar la 2 Octombrie tradatorul declara: Ea rut viid In Germant'a unrdsmas, care ar cauta sá ne strivehsca. Nu Germania nc-a atacat,ci noi V-ant impus rasboiul". La 29 Decembrie 1917; &ere seria:La urma urmelor, Gernzania va bind, pentru ca a avid, ca $iomit. drept al antichitat2i, drepiate singar impotriva tuturor".

D-lor zice d. Iorga in strellucitul shu discurs da, el stefoarte 'rums sa ai dreptate singar impoir2va tuturor, dar estece va impotriva citruia nu poet' sit ai dreptate. Acel ceva este (arata, este neamul titu, este lupta suferin(ele amadutora". (aplauseprelangile, strigate de bravo).

La IO Septembrie 1918, Siere pleda in Lumina" alipirea Ro,-maniei la Austro-Ungaria:

A lost m.ai putin brdependenta Ungaria prin venirea subaceeafi monarchic. ru Austrk, dead România in toaili splendidaPi' izolaPune?"

Odioasa gazeta, care aparuse cu scopul lamurit de a inlaturanu numai regimul, care Meuse ra'sboiul, nu numai toate persona-Iltatile amestecate in rasboiu, nu numai intreaga clasa 'cdridu-catoare, urmatea sa inlature si pe regele Ferdinand, martirul

www.dacoromanica.ro

332

rasboiului nostru, pe care plänuia sa-1 inlocuiasca Cu imparatutrege al Austro-Ungariei Carol VI1, intentiune, pe care a re-cunoscut-o si d. Julia Maniu, la intrebarea expresä a d-Iui lorgaraspunzand: Da! Totusi i acest mare patriot" a votat pentruvalidarea alegerii trädatorului &ere.

La 26 Decembrie 1917 ,Lamina" scria:Dina zit:a cad a areal scà.rlle tronului ,si cad, dupii decla-

rafiile lui Delcassé, a hottirit sa pardseasdi drunud politic, pecare l'a urinal $i pe care 'i-l'a ardtat predecesorul sáu, soartaregelui Ferdinand s'a legal stras de cea a d-lui Bratianu, ad-lui Take Ionescu $i a ¿u/arar Antantig`ilor. rasboinici. Nu e-greu de prevtlzut azi, care va 11 aceastil soarM".

In acelasi numär Lumina" vorbea de Roma'a fárá rege $rfeirei guvern", adica nu o detronare de facut, ci o detronare,care)n ceea-ce prive$te dreptul, este iar In nu-marul din 11 Ianuarie 1918 tradatorul ameninta cu urmatoarelecuvinte pe autorii rasboiului:

Va veni ziva de judecatd pentru marii nostri patrioti si barbati destatl".

CAL cinism, Doatnne, i CAM inconstienta!Din fericire, rasunetul, pe care comptau trädatorii ca il vor

obtine, prin criminala lor propaganda, in opinia publica din taraocupatä, ca si in transeele din Moldova, unde brava armatlromana rezista cu pretul mortii diviziilor de fer ale lui Mackensen,a fost cu totul contrara asteptarilor lor criminale.

REZISTENTA ROMANIEI

In ce priveste puterea de rezistentä a Romaniei, la sfärsitutanului 1917, cand Stere i Vaida sperau ea o sa fie sdrobita," eaera Inca' destul de considerabila, precum ne-o marturiseste insusicontele Czernin, protectoral lor, care in cartea sa Im Weltkriege"-serie, la pag. 355, urmatoarele. :

Trebue sel spun di parerea dispzinditli in matte cercan, dap&care România ar fi ajuns la limita puterilor ei $i cii ar fi lostnevbitil sil accepte toate conditiile, era fundamental fal$ti. Ro-mali se all= in pozigi foarte pu/entice, moralul armalei lor eraexcelent $i la ultimele crancene atacuri dela Märasesti, trupelelui Mackensen s'au ales ca ca pelele insangerate.

www.dacoromanica.ro

333

In rândurile armatei ronulne se auziau foarte multe si com-petente &sail, care erau absolut de parka acelora, cari oiausd continue lupta pad la extrem.

O alta dovada despre aceasta ne-o olerá i generalul austriacMax Rouge, ultimul sef al serviciului de spionagiu din ministerulde rasboiu austro-ungar, care, in cartea sa Kriegs and InarustrieSpionage", scrie urmätoarele la pag. 355:

In primdvara anului 1918, armata romând reorganizald eraun dusman mai prime/dios ca la 'incepulul rasboiului i, cu toatlipacea Incheialti, a cdrei ratificare Romdnii o tardgeinau, noi nueram siguri de ei".

lata pentru-ce nu s'a putut realiza dorinta si planul infam alconjuratilor Vaida i &ere. Sufletul romanesc, concentrat in Mol-dova, era inca viu i destul de puternic, ca sa le strice toatesocotelile, care erau urmätoarele: Cucerirea Moldovei i apoiocuparea inevitabilä a Basarabiei cu Odessa, teluri ispititoare,chip care trebuia sa urmeze capitularea Romaniei i odatä cu eaalungarea dinastiei.

Diviziile de fer" germane 'si-au gasit insa la Mdr4e,sti mor-mäntul de veci, iar guvernul roman si armata lui din Moldovaasteptau cu incredere desfasurarea marelor evenimente ale contra.-ofensivei aliatilor de pe frontul de vest din vara anului 1918, cars'a terrninat in toamna aceluiasi an cu infrangerea definitivä a Pu-tenle centrale, cand marele patriot" Alex. Vaida, vazandu-siinmormantate toa-te visurile pentru renasterea Austriei Mari, 'si-arevizuit repede, cum voiu arata, toate convingerile si, ca i candniel usturoiu n'a mancat, nici gura nu-i mirosea, a inceput de-odatasa joace rolul lui Alihai VIteazul!

NENOROCUL LUI ALEX. VAIDA

Trebue sa recunosc mnsá ca Alex. Vaida a fost in tot cursulrasboiului un om fartt noroc. Intr'adevar, dupa-ce, la 28 Iunie1914, protectorul i mentorul sari, arhiducele Francisc Ferdinand,a fost omorit la Serafewo de gloantele tinarului sarbPrinzip, dupa-ce contele risza l'a tratat mereu ca pe o cantitateneglijabila, Alex. Vaida 'si-a legat soarta de contele Czernin,ajuns ministru de externe al AustroUngariei si pe care il cunosteadin laboratoriul" nefericitului mostenitor al tronului habsburgic.

www.dacoromanica.ro

334

Daca ar fi fost un bun roman, care sA se fi inspirat in politi,carasboiului de instinctul national, care vibra in vechiul regat, caatata maretie î putere, era natural, frumos si logic sa-si fi legatsoarta de cea a Romaniei, ale duei destine le conduce° inteleptulIon I. C. Brdtianu. El insa s'a ferit de Brdtianu, deoarece stia caacesta era dupa cum il taxeaza contele Czernin, la pag. 109a volumului sau am Werthriege",un barbat cu o orientare ab-solut occidentald 5.i in fundid sulletului sdu era gernuznoloW.f.

C-at de destept i perspicace era contele Czernin, cu care sealiase Vaida impotriva Romaniei, este suficient sa arat cititoruluice spline el insusi despre sine in cartea sa de mai sus, la pag. 128:

,,In Octombrie 1914 scrie con/ele Czernin s'a intântplatun incident foarte penibil pentru mine. Plecasem ca automobiluldin Bucuresti la Sinaia si duceam ca mine mai multe documentepolitice puse intr'o geantii, cate, din greala unid servitor, fuseselegail la spatele mainei, in loc sii fie pusd inlduntru. Pe druntgeanta a lost deslegatd t /Judd. Cu bate strdduintele mele, geantan'a lost gasita decal dupd cerceidri de 3 sdpIdnu2ni in ura analtliran, care, dupd toate aparentele, nu instrtlinase alt-ceva deadtigdrile intr'éinsa. Dupd ocuparea Bucurestilor de trupeleaustronungare, copiile folografiile tuturor actelor mele au lostgdsite in load* dnlui Brätianu".

lata cu cine se aliase arivistul Al. von Va/da!

CONTELE CZERN1N I DETRONAREA REGELUI FERDINAND

Cu tot memorial tradatorului C. Stare 'catre guvernele ungar,austriac si german si catre comandarnentele lor militae, prin careli-se propunea i cerea alungarea dinastiei romane, memoria, carea fost inmanat contelui Czernin de catre insusi Alex. Va/da, cumam dovedit mai inainte cu propriul lui scris, i Cu toatä campaniamizerabila dusa prin ziarul »Lumina", in acest scop, ceiträdatori nu 'si-au ajuns scopul.

Rita ce spune in aceast° privinta tot contele Czernin la bag. 130a cartii sale:

Cad Era/am pacea Bucuresti, s'au Matt asupra mea maripresiuni pentru a de/rana dinastia. Natural, sititafia nu s'ar fischimbat infra nimic, pentru-,cd Antanta ar fi reintronat-o, dapd

www.dacoromanica.ro

335

victorie. Dar eu m'ant opus acestor stiiruinte nu din acest nwtiv,pe care nu1 puteam prevede (?),, ci ca totul din alte cauze, cleWeran perfect convins cà regirra Maria nimilnea tot dwrana noastrd."

Iata o chestie, In care contele Czernin se arata mai romanofil"decal vajnicul roman" Alex. Vaida!

ASEMANAREA DINTRE UNELE PARERI ALE CONTELUI CZERNINALEX. VAIDA

Dar pe cat de adevarat este ca' Alex. Vaida era o sluga umild5i spion in serviciul.Austriei 5i al dinastiei Habsburgilor, cum re!.zulta in mod neindoios din memoriul sau, tot pe atat de adevarateste ca el era In ocela5i timp 5i un du5man inver5unat al tonteluiTisza, care, fiind-ca ii cuno5tea austrofilismul sau bolnavicios, nu-ida nici o atentie i il trata in consecintä. O aversiune 1mpotrivalui Tisza, bine inteles mai moderata 5i mai mascata, nutrea 5icontele Czernin, caruia ii fusese inspirata, ca i lui Vaida, dedaboraiorial" archiducelui Francisc Ferdinand, si cartti devotatilaboranti fusesera amandoi pana la napraznica lui moarte.

Acestei trasaturi caracteristioe amanduror acestor du5mani aikomaniei din timpul rasboiului, ii dà expresiune ,intr'o formaadmirabilä oontele Czernin, care, la pag. 127 a interesantei salelucrari, scrie:

Este o pedeapsti grozav de dreaptit, cd aceastil biaM Ungarie,care a contribuit aa de mult la Infrfingerea definitivA aAustro-Ungariei, a aval inai mull de suferit de pe urma eicá tocmai.Romeinii, at& de despretuiti i persecutati de (Musa, aulost aceia, cari au avut cel mai mare triumf in ten/orille maghiar,e".

Chestiunea cat este de dreapta aceasa pedeapsa a Ungariei pespinarea scumpei i adoratei sale Austrii de odinioara, ranfanes'o lannireasca mai pe larg Alex. V aida dupa o intelegere prealabildCu prietenul sau Czernin.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV.

ACTIUNEA POLITICA A LUI ALEX. VAIDAIULIU MANIU DIN TIMPUL RASBOIULUI INLUMINA FOSTULUI MINISTRU DF INTERNE

MAGHIAR I. KRISTOFFY

Sa cercetam acum ce gande0e un alt barbat politic maghiardespre nationalismul" i romanismul" d-lor Alex. Vaida i 1.

Mania.J. Krisioffy, fost ministru de interne al Ungariei in anii 1905 0

1906, spune in Memoriile" sale, apärute in 1927 sub titlul Ma-gyarorsztig Kdlvdricija az dsszeonzlds utja" (Ca/varul Un-gariei drumul prabugrii), ca archiducele Francisc Ferdinand,patronul lui Alex. Vaida, voia sa asigure existenta monarchiRiaustro-ungare prin unirea tuturor popoarelor i natiunilor, caretrbiau in monarchie. Stiind insa ca imprejurarile nu vor permiterealizarea acestui proiect, a fost nevoit sa adopte ideia regimuluifederalist, dar numai pänii la limita dictatä de circumstantelelitice 1).

in ce privege pe Romäni, Krisioffy sustine ca izvorul tuturorrelelor era suspendarea aplicärii legii pentru indreptätirea natio-nalitätilor nemaghiare. Conducatorii nationalitkilor urmäreau re-medierea acestei situatii, nu prin mijloace violente, ci pe cale con-stitutionala 0 de aceea cereau introducerea votului universal. Ladesmembrarea Ungariei tui s'au gelndit nici-odaid serios, afard decazul prdbu,sirii monarcidel. Aceasid evenivalilate n'a formal insdnici odaiii in mod serios obiecial preocupeullor lor. DimpotrivA,

1) Vezi Magyarország Kcilvdriaja az O'sszeomlás utja" (Calvarulgarlei. Drumul prilbuslrel ), de Kriste5Ify lozsef, Buda pesta, 1927, pag. 711.

www.dacoromanica.ro

Idein, pag. 773.Idem, pag. 774.Idem, pag. 782.Idem, pag. 782.

I. Ruso Abrudeanu lt

337

ei au fost totdeauna de pArere cA pozitia monarchiei trebuieIntArità 1).

Chiar când a esit in vileag archiducele Francisc Ferdinandcu laboratoriul" sdu, fruntasii Romdnilor i ai celorlalte natio-nalitäti nu doreau alt-ceva decat aplicarea legii nationalitdtilor sirealizarea votului universal. Ei 'si-au mentinut aceste pretentiuni

dupd izbucnirea rdzbolului european si nu 'si-au lärgit pro-gramul nici atunci, cdnd contele Czernin le-a cerut faimoasa de-claratie de fidelitate (din primdvara anului 1917), intru cdt nucereau in schimbul ei decdt acelasi lucru 2).

In momentul cdnd se prevedea prabusirea monarchiei austro-ungare, Romdnii, ca i Slovacii, dimpreunä Cu celelalte nationalitati,asteptau, f tre-o emotie deosebUá, desfäsurarea evenimentelor.$efii nationalitätilor, aflati la Viena, erau ceva mai activi, dar niciatunci nu lucrau pentru distrugerea monarchiei; ei se strà-duiau sà-si asigure cat mai multe concesiuni, dacA rfisboiuls'ar pierde.

Cu alte cuvinte, nationalitatile din Ungaria s'ar fi putut edstigaatunci foarte usor pentru un acord echitabil. Pretentiunile lor

erau tot cele vechi. Insusi Julia Mania a declarat Cu prilejul uneiconsfätuiri tinutä la Alba-Julia: Da0 regele Carol IV arrealiza votul universal, egal §i secret si dacA ar aplica cusinceritate legea nationalitatilor, totul s'ar putea arangea"9.

Krisioffy scrie mai departe:Polilicianii maghiari î,i fr4naniau capul a/and ca uniunea

persona1t i nu dedeau aietdie chesiiutdi nationalildeilor din Un-gana, care era inir'adeviir holliriloare. Timpul acesia era cel nutipropice pentru solufionarea ei. Atirm ci poi sci dovedesc cd con-ductilorii nationalillifilor a#eptau alunci si t fie chetnali. Dar ni-meni stelea ca ei de vorbli nici la Budapesta, Idea la Viena,cu ioate cii d-nii Vaida a Milan Hodzsa se aflau toctnai in acesiscop in permanen0 la Viena. Ce-ar fi fost dacei cei doi politicianial na(ionaliid(ior ar fi lost primiti la guvertud popular ce se pro-pusese? Toad.* problema alifrna p'atunci de aceasia" 4).

www.dacoromanica.ro

338

In ce priveste autonomia Ardealului, fostul ministru de interneal Ungariei Kristéfly ne da in voluminoasa sa lucrare urmatoareleamanunte interesante cuprinse intr'o scrisoare a sa catre GezaDaruvdry, seful cabinetului imperial, datata din Octombrie 1916:

Fusesem informat din batid sursd berlineza cd este vorba deaatonomia Ardealului. Aceasta era cea mai recentd concesie in fa-oarea Romdniei (pentru a fi atrasa in rlisboiu aliituri de Puterilecentrale. Nota autorului). Eu eram de pdrere cd aceasM ideetrebuie imbrdeixtd, Intdiu pentru-ed nu atingea situafia teritorialda monarchiei; al douilea, pentru-cd s'ar fi antanat inca mult timpseparatia Ardealului, $i al treilea, pentru-cd acest proiect ar fifost in ori-ce caz potrivit ca sá paralizeze mi$carea fui N. Filipescu,in care caz nimic n'ar mai fi impiedecat dinastia Hohenzollernilortfin România ca sil se ralieze ca noi.

Repet cii tut md indoiam nici un moment de realizarea acestuiprolect pea ¿ni urmtitoarele motive: Acfiunea lui Filipescu eraabsolut cu vechia miscare iredentisM a Ardelenilor. Sepoate spune cd intreaga ac(iune a lui Filipescu se alimenta deacolo i cd de tape mi$carea °silla din Ron:tilda era organizata'conclusa de preotul Lucaciu $i Octavian Goga dimpreund ca to-varli$ii lor din Ardeal"1).

La aceasta scrisoare, Kristtiffy adauga urniatorul comentar:Acelas dr. Alex. Vaida, care a devenit ulterior prim-

ministru al României, a cAlAtorit atunci sAptAmani IntregiIntre Berlin si Bucuresti, In interesul autonomiei Ardea-lului. Planul a esuat din cauza impotrivirei IndArIttnice aune statiuni intermediare a Budapestei"s).

Spre sfarsitul cártii sale, vorbind de ideia unui guvern popularsalvator, in anal 1918, Kristéffy se exprima astfel:Dacd politica maghiarit nu ar fi &alai chestia nationalittleilor

cu lozinci, ci cu mi/bocele vie(ii reale, sus (in cd nenoroclrea cata-strofala a Ungariei s'ar fi pulut evita. Canoas/eta prea bine men-talitatea conclacatorilor -nationalitd(ilor.- Cea mal ntare satisfac(ie

cea mai lnaltd distinc(ie ar fi fost pentru ei sa primeascd

I) Idem, pag. 785.2) Mera, pag. 786.

www.dacoromanica.ro

339

dela Habsburgi" vre-un porto/olla ministerial si dacei dr. Alex.Vaida si clr. Milan Hodza ar fi of:limit aceasta, din vreme, inUngaria, 0 daca, pe baza aceasta, cona(ionalii lar ar fi glisit anplasament in guvernarea statului,.nickodatil nu ar fi schimbat stra-lacila lor situa(ie din imperial lzabsburgic ca portofoliile si pos-turile nesigure ce li-se oferetut la Bucuregi 0 la Praga.

Cred si astäzi in mod neclintit si mArturisesc a in cazul acesta,niciodata nu s'ar fi citit In Parlamentul maghiar declaratiile de separatiunesi s'ar fi produs acea situatie, aproape de necrezut, ca dr. Alex. Vaida§i dr. Milan Hodza, plasati in guvernul maghiar, s5 apere la tratativelede pace, limpreunA Cu noi, integritatea teritorialä a Ungariei" i).

Ce bine isi cunostea oamenii Kristof f y si nu degeaba sustineel ca ii cantarise!

1) Idem. pag. 839 si 840.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI.

LOGICA FAPTELORDin cele aratate in capitolele precedente, cu tot luxul de ama-

cu o documentare, care data fiind originen izvoarelor,cred di nu poate fi pusa nid o dipa la indoialä, reese ca in anul1917, adica tocmai in anul, care insemna punctul culminant al cal-varului neamului romanesc in sfortärile lui supra-ornenesti pentruinfaptuirea unitatei sale nationale, tocmai in acest timp au cul-minat i sfortarile fatale ale fruntasultd ardelean Alex. Vaida,care pare ca isi facuse unica ratiune a existentei sale din impie-decarea prin ori si ce mijloace, fie chiar prin manopere nedemne sicriminale, a visului secular al neamului acesta.

Ba mai mult decal atat, pecand toate partidele politice dinBoemia, pant!' chiar i socialitil, afara de clericalii papistasi,$i-au dat frateste mana pentru a lupta impotriva dominatiuniihabsburgice si pentru renasterea statului oeh, Alex. Vaida i a-colitii sai se improvizau in unelte de sustinere a Habsburgilorsi a integritatii monarchiei austro-ungare, cautand sa faca dinintreg neamul romanesc un zid de aparare in jurul lor. Si ceea-iceeste si mai monstruos, este cä acestia, in urmarirea politicei lorscelerate, nu s'au dat in laturi de a se alia dincoace de munti cutoate elementele catilinare, ca C. Slere, colonelul Verzea, etc. sia intinde astfel complotul urzit in speluncile Vienri i pe pämantulvechiului regat, cu scopul bine definit de a da adiunii lor aparentaunui consens national.

Trec peste imunda pastorala a tradatorului mitropolit Mangrade trista memorie; trec si peste declaratia mitropolitilor, episco-pilor si a intelectualilor romani din prima decadd a lunei Fe-bruarie 1917, declaratie, care a fost data cu invoirea prealabila a

www.dacoromanica.ro

341

conducerii partidului national, $i ma opresc la cele trei act,e emi-namente politice, petrecute in decursul acestui an, ca o actiunecombinata.

Primul a fost memoriul lui C. Stere catre guvernele gentian siaustro-ungar, precum i catre comandamentele lor militare, me-moriu prin care, ca punct principal, se cerea alungarea dinastieinoastre i trecerea regatului romanesc sub sceptrul Habsburgilor.

Ca urmare a acestuia, vine memoriul lui Alex. Vaida, tot catreguvernele $i comandamentele austro-germane si cuprinzand apnoapeaceleag concluziuni, memoriu, care avea de scop sä, recomande peAlex. Marghiloman $i C. Stere ca pe adevaratii exponenti ai senti-mentului romanesc din vechiul regat i singurit in stare a realizapolitica preconizatä in memoriul lui C. Stere, la care colaborasesi se inhamase cu trup i suflet i ardeleanul Alex. Vaida

Pentru ducerea la indeplinire i sustinerea atmosferei necesarerealizarii acestui plan, la 1 Septembrie 1917 apare, la Bucyre4i,sub auspiciile comandaturelor germana $i austriaca, ziarul Lu-mina" sub directia lui C. Stere, aparitie, care, dupa propria decla-ratie a aoestuia, facuta in 1922, a fost precipitatä in urma interven-tiei hotaritoare a lui Vaida.

Din inlantuirea acestor trei fapte rezulta fara umbra de indoialaCA Romania sangeranda era subminata, in clipele cele mai tragiceale existentei ei, de un vast $i criminal complot, ai cartti ma-nuitori principali erau Alex. Vaida la Viena §i C. Stere la Buca-re$ti, ambit lucrand in cel mai perfect acord inca din preziva izbuc-nirii rasboiului mondial. Floeasta indelunga i grava complicitateexplica dealtminteri faptul de ce dela 1919 si pana azi, ori de ate-ori C. Stere a fost tras la raspundere $i 'i-s'a aruncat in fata totoprobriul actiunii sale scelerate, Vaida a pastrat mutismul cel maidesävär$it, pazindu-se cu o deosebita grija de a articula un cuvantmacar sau o simpla apreciere in tot procesul ce s'a desfasurat $i sedesfa$oara inca intre C. Stere §i opinia publicä romaneasca. Dealtfel i Stere a pastrat in ce priveste pe Vaida o atitudine identica.Tainele crimelor din trecut le-a pus ambilor lacatul pe buze, men-Jinandu-se i unul $i altul in solidaritatea tacerii.

Singura deosebiie este Oa pe cand Vaida, avand acela$i trecutba duptt mine $i mai impovarat decat complicele sau dela Baca-fe,sti a ajuns Inca din anul 1919 prim sfetnic al Tronului, C.

www.dacoromanica.ro

342

Stere, ceva mai ghinionistr desi mai cu suprafata, a batut si bate siazi fard succes la poarta rehabilitarii.

Cu toate acestea, nedreptatea trebue semnalata, caci in eompa-ratie cu C. Stere, Alex. Vaida este de cloud-0H tradator. Stere aavut cel putin si discernamantul realitatii i inteligenta ca sa aparain Slatul Tdrii, la Chi$inezu, in Martie 1918, ca promotor al tAnirtiBasarabiei cu patria-mama, pe cand Alex. Vaida, ceva mai redusea insusiri, tinea mortis la stema Habsburgilor si lupta nu numaiin contra alipirei Ardealului la Romania, dar pentru anexarea aynsusi regatului roman la monarchia austro-ungard. El n'a pututfi adus la simtul realitatii decat numai dupd-ce armata romana atrecut a doua oara si pentru totdeauna Carpatii.

Cred cd in urma faptelor expuse mai sus, toate fapte agravateconfirmate i prin monstruoasa brosurd a lui Vaida, tiparita laViena, in anul incoronärii, pe care cititorul o va gäsi In partea III,complicitatea i identitatea de actiune a comparsilor Vaida-Stereeste pe deplin doveditd. Aeest lucru va usura mult istoricilor viltoriexplicatiunea multor situatiuni tragiee din rasboiul integritatiinoastre nationale.

Dar sa continuam cu descrierea ravagiilor, produse de politicanenorocita a partidului national in sufletul romanesc de pestemunti, fie Ca se inchina Blaiului catolic, fie Sibialai ortodox.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

INCADRAREA POLITICEI NATIONALE"A BLAJULUI IN DOCTRINA ACAPARANTA A

CATOLICISMULUI HABSBURGIC

Ar insemna nesocotirea adevärului istoric, dacd ar nega cinevafrumosul rol, pe care l'a jucat in trecut Blajul catolic in desvoltaregnoastra culturalä, ca si epoca de inAltAtoare lupte politice dusA im-pcitriva sovinismului unguresc de partidul national-romän din Ar-deal pana dupd procesul Memorandului". Dar tot atät de adevArdeste cA rolul cultural al Blajului a incetat din nenordecire, de-odatácu moartea canonicului Timoteiu Cipariu §i cu pälpairile can.onici-lor Ion Micu Moldo van i Augustin Baum, iar perioada de gloriea partidului national a incetat odatä cu disparitia dintre vii a /3A-trAnilor Vincentiu Babes, Ion Ratiu §i George Baritiu §i Cu in-locuirea lor in conducerea partidului national prin epigoniiAlex. Vaida §i Julia Maniu, cari se läsau inspirati in activitatea -torpoliticä exclusiv numai de interesele dinastiei de Habsburg Si ,alecatolicism ului acaparator i cor.up Ator

BISERICA CATOLICA IN SERVIC1UL HABSBURGILOR

Chestiunea aceasta merita un studiu special si amanuntit, maiales pentru ilustrarea greutätilor de tot felul, cu care au, avut sAlupte Romänii ortodoxi din cauza -Romanilor papistasiti de-odatAeu ,,unirea" nefastA dela 1698 incoaci. Munca serioasd si temeinicAa d-lui dr. Silvia Dragomir, autorul celor 2 volume despre Istorla.desrobirei religioase a RomAnilor din Ardeal in secolulraspunde marelui gol ce se resimtea in aceastA privintA...

In lucrarea de fa tä eu ma voiu margini, in scopul -de a -facilitacititorului sA inteleagä mai temeinic politica nationalà", a Biala-

www.dacoromanica.ro

344

lui catolic, ca sai facem 1mpreuna o scurta privire istorica asupra re-latiunilor dintre dinastia Habsburgilor si biserica catolia, autoareaframantarii sufletesti si a desbinarii religioase a unei bune partidintre fiii neamului nostru.

Pe tanga armata, dinastia Habsburgilor s'a sprijinit veacuridearândul pe biserica romano-catolica, care era stalpul ei cel maisolid. Biserica catolica a fost ajutata cu toata forta politica i mili-tara de Habsburgi, cari au contribuit cu cele mai brutale instru-mente la recucerirea regiunilor, unde protestantismul se intin-sese in masura foarte mare, precum si la raspandirea catolicismtduiprintre Románii ortodoxi din Ardeal, cari, la 1698, au g cazut incapcana.

Pe de alta parte, Roma punea la dispozitia imparatilor Austrieifara nici o rezervä toate fortele ei spirituale, morale si po-litice, pentru a face o monarhie unitara, centralista si fidela. Invremurile acelea, and biserica reprezenta aproape exclusiv in-structia superioaa, ajutorul ei avea o importanta capital& ea de-tinand toate asezamintele spirituale si educative. Dar chiar maitarziu, and cultura generala laica castiga preponderenta, sou chiarand statul inceard sa infranga puterea bisericii in chestiunile le-gislative si educative, autoritatea morala i politica a bisericii ca-tolice n'a suferit nici o stirbire reala.

Imensa putere a bisericii se baza pe mai multi factori i mimepe nivelul cultural foarte inapoiat al maselor rurale i apoi pe do-natiunile colosale facute de dinastie bisericei romano-catolice dinmonarhie, ajutandu-o sa devinä cea mai bogata biserica din Europa.

Vorbind in general, se poate spune ca feudalismul eclesiastic in-trunea toata puterea materiala a feudalismului laic cu forta culturiispirituale si cu mirajul autoritatii ereditare. Pivotul acestei puteriil constituiau insa de fapt imensele proprietati rurale, cu care bi-serica mentinea paturile largi ale populatiunii rurale in dependentaei materiala i morala.

Biserica romanä unita" dela Blaj a avut si ea parte de ceva fi-rirnituri, aruncate de impäräteasa Maria Tereza i urmasii ei, dacarear fi sa amintesc cleat cele 164.000 pogoane paduri i pamantale episcopiei unite" dela Oradea Mare i mai in urma domeniulSiicel al mitropollei dela Blaj. Episcopia romano-catolica din Ora-dea Mare avea un domeniu si mai mare: de aproximativ 300.000pogoane.

www.dacoromanica.ro

345

Se intelege dela sine Ca o asemenea autoritate istorica si sock-nomica trebuia sa BMA un rol covarsitor in conducerea maselor.Aceasta putere se mentinu aproape neschimbatä pana in timpurilemoderne. Dar constiinta ca autoritatea si privilegiile ei n'aveaurival, facu ca biserica romano-catolica sä devinä din ce in ce maiautomata' si mai oeremonioasä, transformandu-se cu incetul inteoputernicti organizatie politicä, intr'un fel de antidot politic, intre-buintat de Habsburgi in contra claselor sociale, care incepeause ridice intr'o organizatie, care nu-si mai tragea energiile dinmassele populare, ci mai mult din bogatiile i privilegide acordatede imparat.

Politica aceasta din partea bisericei catolice a condus cu vremeala o miscare nu numai anticlericala, dar deadreptul liber-cugeta-toare. Dogma celibatului era respectata in mod foarte incomplectchiar de clerul insusi. Viata de familie nelegitima a preotilor ca-tolici rurali devenise proverbiala prin rolul bucataresei preotului,care constituia un inepuizabil subiect de anecdota in revistele umo-ristice vieneze ì budapestane 1).

Daca facem abstractie de unele exceptii izolate, explicabile poateprin oarecari interese sau predilectiuni individuale, trebue sa recu-noastem cá biserica romano-catolica, luata in intregul ei, era de-parte de once tendinte nationaliste. Aceasta atitudine, !Ana deconsecinte, avea mai multe cauze. Inainte de toate, spiritul univer-salist al catolicismului nu era partizanul adancirii deosebirilor din-tre diferitele caractere nationale. lYlajoritatile compacte ale Sla-vilor catolici din Austria nu trebuiau provocate printr'o politicanationalistä germana, in insusi interesul monarchiei habsburgiceunitare Cu biserica ca exponent moral principal.

Numai in Ungaria, unde spiritul nationalist si sovinist maghiarera. atat de puternic, incat tinea strans in frau tendintele interna-tionale ale bisericii catolice, gasim ca condueitori ai minoritatilor,In lupta lor pentru revendicarile nationale, o serie de preoti ro-mano-catolici sau greco-catolici, dintre cari unii au indurat chiarani de inchisoare pentru convingerile lor, ca preotii slovaci Hlinka

Jariga i preotul roman unit" dr. Vas/le Lacacia etc.

1) Vezi volumul The Dissolution of the Habsburg Monarchy" deOscar idszi, pag. 156. Chicago, 1929.

www.dacoromanica.ro

346

SITUATIA BISERICEI CATOLICE IN UNGARIA

In Ungaria situatia bisericii catolice era intrucdtva deosebita deQM din Austria, in prirnul rdnd din cauza deosebirii dintre fortelenumerice ale catolicismului in cele doua täri. In Austria exista omajoritate covarsitoare catolica de 78,8 la suta, care daca-iincludem pe greco-catolici atingea chiar un total de 90,8 laRita. Biserica ortodoxa (greco-orientala) nu cuprindea decat 2,3la suta din pcpulatie, pe cand protestantii nu atingeau nici macaraceasta cifra (ci numai 2,1 la sub). Mozaicii, cu un total de1.300.000 suflete, tralau cu mult prea retra$i de societatea cretina,pentru a-i putea influenta structura generala religioasa.

In Ungaria insa biserica romano-catolica constituia numai o mi-noritate de 49,3 la silt& care nu devenea majoritate (60,3 la suta),cleat daca se adaogau $i greco-catolicii. Elementul greco-catolic(in majoritate Romani si Ruteni) constituia, cel putin in marea luimajoritate, o entitate nationalä distincta.

Pozitia monopolista a bisericii romano-catolice mai era contra-balansatä de faptul Ca o minoritate protestanta de 21,4 la suta(14,3 la suta Calvini$ti de cea mai pura vita maghiara) avea o in-fluentä mare ant asupra vietii politice, cat $i a celei sociale $i re-prezenta un curent de opinii mai largi si mai liberale.

In acelas timp, o minoritate considerabila de greco-ortodoxi(12,8 la add"), in majoritate Romani, formau o lume aparte, a ca-rei.ideologie i aspiratiuni nu aveau niel un punct de contad $i nuarrnonizau de fel cu catolicismul oficial. Insfar$it o minoritateisraelita, de 5 la suta constituia un element activ in toate sfereleintelectuale ale societatii ungare.

Cu bate aceste diferente in situatia religioasa, cei mai m iltidintre clericii superiori maghiari, romano-catolici, ca i cei greco-catolici romani, eran tot atat de aserviti dinastiei, ca $i cei dinAustria. Toate atacurile date de autoritatea centrala din Viena $i deabsolutism impotriva independentei ungare i orice, plan in fa-voarea crearii unui stat unitar erau totdeauna sustinute de majori-tatea clericilor superiori, cari fäceau mare caz $i declamaubate tonurile ca biserica ramane totdeauna fideld tronului. Ma-xima: Dumnezeu, Regele i Palria continua SA fie prin ordineacuvintelor simbolul punctului lor de vedere.

www.dacoromanica.ro

347

Trebue sa relev insä ea' dupa compromisul din 1867, prin careiinpäratul recunostea Ungaria ca stat distinct, carma statului ajun-gand in Ungaria in mainile claselor de sus, biserica catolica seinvalui si ea din ce in ce mai mult in tricolorul national maghiar.Unii prelati erau animati de patriotismul cel mai sincer, altii fa-ceau numai unele concesiuni, fatale, valului crescand al nationalis-mului i ovinismului maghiar. Luata in intregul ei, biserica cato-lica din Ungaria ramasese mult mai feudala si mai imbibatä despiritul de clasa decat cea din Austria. Fenomenul acesta se ex-plica prin faptul ca paturile largi ale populatiei ungare eran lip-site de drepturile politice, asa cä biserka catolica ramasesepätrunsa de acelasi spirit aristocratic si anti-democratic, de carefusese animatä biserica austriaca' inainte de a se fi constituitAustria partidul crestin-social modern al dr-lui Lizeger.

Biserica catolica ungarä era stalpul principal nu numai al di-nastki, dar si al feudalismului maghiar. Ea nu simtea ca ceadin Austria -necesitatea de a ocroti minoritatile nationaleapasate.

ATMOSFERA IN CARE S'A DESVOLTAT BISERICA ROMANA UNITA"DIN ARDEAL

In aceastä atmosfera s'a desvoltat si a trait biserica romanaunitä", care pe zi ce trecea se considera tot mai aproape de bi-serica papistase decat de cea rasariteana, din cadrele careia a si-fost scoasa, la 1872 si la 1882, de mitropolitul Vancea, aproape inmod samavolnic, clan am aratat in capitolul despre unire". Astfels'a ajuns ca dela moartea mitropolitului Alex. Sierca 5uk4(t 1867) dela Blaj, caruia 'i-a urmat in scaun iezuitul Vancea, ac-tiunea episcopatului. roman unit" pe terenul national a mers me-reu descrescänd, infeodandu-se complect catolicismului stäpanitordela Viena i celui al primatelui maghiar dela Esziergom, din par-tea carora primeau sfaturi, de multe-ori in flagrantil contradictiecu interesele romanesti si cu formele firesti de viata ale poporului,romans

La Blaj s'a uitat din ce in ce mai mult adevarul ca Romanii suntortodoxi, pentru-ca sunt Romani, si suntem Romani, pentruca sun-tem ortodoxi. A ne transforma in catolici, ar insemna sa renuntamla istoria noastra si la structura noastra spirituala, cu alte cuvintesa renuntam de a fi Romani.

www.dacoromanica.ro

348

Aici rezida tot secretul vechei i nouei ofensive catolice, pe careBlajul d-lor Mania i Vaida au favorizat-o totdeauna, dar maiales decAnd acesti fruntasi" au pus mana pe guvernul RomänieiMari, cu o inconstientd si indrázneald medievalä, fäcándu-nesa asistam la o bine nutritä ofensivA catolicd, ca nici-odatO, ceea-cefatal a dat nastere recentei resurectiuni a ortodoxismului, cum voiuaräta in partea III a prezentei lucran.

ROMANI/ DIN ARDEAL 1 PRIMIREA LOR IN SLUJBELE iNALTEALE IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR

Imparatii habsburgi, cari reusisera in cursul vremii sà obtiechiar dreptul de veto la confirmarea Papilor dela Roma, cari erauprotectorii räspAndirii catolicismului in spre Orient i cari aveauin mOna lor si impartirea slujbelor inalte din imperiu, se fereauca de foc de a incredinta functiuni inai inalte Romanilor de legeaortodoxa. Prerogativa aceastà de a scrie se aproba numirea sauinaintarea lui X sau Y" era undita, cu care impäratii din Vienapescuiau sufletele slabe ale ortodoxilor, spre a trece la catolicism.

O temeinica dovada despre aceasta este textul unei petitiuni acuragiosului preot loan din comuna Aciliu (jud. Sibiu), datatii din

in ziva de 28 Octombrie 1758 si adresatd Tarinei Elisabela.a Rusiei, prin care se pldngea cA din pricina unirii, mul(i orto-doxi au suterit in cause moarlea, chinui(i In nudie chipuri, darlegetz tut au voit srz 'si-o ¡ase" §i aratä ca dintre ofiterii ortodcodnu se inainteaza nici unul la gradul de general, numai dacdlash- legea", cum a facut unul, anume Budai, pe care il tin insä laViena fug comanclà, ca nu cumva sli se int. oared iaruí,ci la legealai", facand astfel de rusine pe Papa dela Roma 1).

Cine ar fi crezut ca vestitul general Traian Doda dela Caran-sebe$, acest barbat cunoscut ca bun romOn, care, dei ales in mailmulte rAnduri deputat in Camera din Budapesta, a renuntat, in1887, la mandat din cauza situatiunii create poporului romän dinUngaria, scos din cadrele constitutiei gest, pentru care a fostcondamnat la 2 ani de inchisoare a trecut la catolicism, numai

1) Vezi istoria desrobirii religioase a Rontailor din Ante& in se-colui XVill" de dr. Silvia Dragomir, vol. II, pagina 112.

www.dacoromanica.ro

349

spre putea fi avansat la gradul de general? Faptul este rigurosexact 5i el a fost descoperit abia la moartea lui (in 1895), cad s'aväzut din acte ca era romano-calolic. Atat el, cat 5i. sotia lui eraucunoscuti, pan'atunci, ca buni ortodoxi.

Numai cand Curtea imparateascä n'avea ce sh..-5i facà capul,iscälea din cand in cand decrete de ntunire i pentru Romanii or-todoxi. Astfel in 1863, sub absolutism, cand au, fost mai multi Ro-mani pu5i in slujbe mai 'mite, din 9 prefecti romani, cati functia-nau in Ardeal, erau 5i 3 ortodoxi, antune: losif Pugariu (Cetatea-de-Baltä), Bran de Lemeni (Fägära5) 5i Me Macelaru (MiercureaSibiului), pe langä urmätorii 6 uniti": Buteanu (Dobaca, Some5u1de azi), Ladai (Alba superioara), baronul Nopcea (Hunedoara)A. Bohtifiel, unchiul marelui patriot" de azi Alex. Vaida (la Nä-säud), losif Manu (Maramure5) 5i Sigismund Pap (Chioar).

In armed si in justitie, Romanii uniti" se bucurau de o si mairealä preferintä. Generalul Leonida Pop, unit" dela Nlsitud, aajuns adjutant al impäratului Francisc losif I, iar generalul Boeriu,unit" din pärtile Fagarasului, actual deputat national-täränist, afost ridicat la rangul de baron de catre nefericitul imparat CarolVII. Actualul prefect al jud. Sibiu, doctoruI Oh. .Moga, unit" dinpartile Bihorttlui, este general provenit din serviciul sanitar al ar-matei austro-ungare.

In justitie, o multime de Romani uniti" au ajuns consilieri laCurtea de casatie, anume: baronul Ladislau Pop, losif Pop, Ga-vriil Mikalyi, I. Mezei, Andrei Freuxu, Alex. Onaciu i altii, pe canddintre ortodoxi nurnai losif Pu,scariu, A. Alduleamt, Avram Ber-logia i in ultimul timp George Plop. Un alt unit", losif Hoszu,a ajuns presedinte al Curtii supreme administrative din Buda-pesta.

In biserica se manifesta de catre Habsburgi ace1a5i favoritismizbitor fatä de Romanii uniti", in dauna celor ortodoxi. Dei u-nitii." alcatuiau numai o treime din numärul total al Romanilor, eiaveau dela 1853 incoace un mitropolit la Blaj §i 3 episcopi sufra-gani: la Gherla, Oradea Mare §i Lugo j, iar Romänii ortodoxi, deide doua ori mai numerosi, abia obtin, gratie prestigiului per-sonal si staruintelor neobosite ale marelui 5aguna, un scaun demitropolit la Sibiu cu numai doi episcopi sufragani: la Arad $iCaransebe.

www.dacoromanica.ro

350

lata pe scurt ce insemna sa fii greco-catolic pe vremea Habsbur-gilor si ce insemna sd fii greco-oriental! Si cAnd md gdndesctimp de aproape 2 ani, biserica ortodoxd, in chiar regatul RomdnieiMari, a putut fi pártasa de acelasi tratament revoltátor din parte&guvernului d-lor Mania i Vaida, ramAn incremenit de cinismulunitilor", dar in acelasi timp si de biblica tolerantd a episcopa-tului ortodox!

Dar despre aceasta importantii chestiune mA voiu ocupa mai pelarg inteun alt capitol.

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL XVIII.

EFECTELE SUSPENDARII ACTIUNII POLITICE DINPARTEA CONDUCERII PARTIDULUI NATIONALASUPRA ATITUDINEI EPISCOPATULUI ROMAN

nUNIT" DIN TIMPUL 1VIARELUI RASBOIU

Cu incepere din ziva de 2 August 1914, cand s'a deslantuit ras-boiul european, se deschide cea mai mare si inaltatoare epoca dinistoria neamului románesc. Importanta covarsitoare a acestui mo-ment istoric, divin sesizata la Bururesti, n'a fost, din nenorocire,inteleasa la fel in toate pantie locuite de Romani. In special laBlaj, aceastä asa tisa Roma noua" de pe malurile celor douaTarnave, se tradau efectele Habsburgismului i Rustrofilismuluibolnavicios, imbratisate amandoua cu indkatnicie de Alex. Va/da§i iezuitul sau coasociat Julia Mania. Rici politica umilitoare pentrudragutul de imparat" era inca o dogma, care se afirma cu o pu-tere si lasitate demne de secolul XVII.

Suspendarea oricarei activitäti din partea comitetului de condu-cere a partidului national, care incäpuse in cea mai mare parte pemáinile unitilor", ca si trambitarea pe toate tonurile a lealitätiipolitice fata de Habsburgi i statul national maghiar unitar, exage-rata pana la acte lipsite de demnitate pentru un popor constient,erau consecintele dureroase ale dogmei politico-religioase, or-donata de catolicismul apostolic Cu sediul la Viena *i Esztergom(Strigoniu) din Ungaria, unde lezaitii fabricau diplome false, sop-teau rescripte dela Curte si dela Roma pentru subjugarea bise-ricei romane ortodoxe..

Care anume era dogma Blajului in timpul rasboiului mondial.ne-o spune ciar si cutezator Alex. Vaida la pag. 30 a brosurei sale,,Ardealul Ardelenilor...", aparuta la Viena in anal 1922:

www.dacoromanica.ro

352

Fruntasii nostri, cari cunosteau Rominia indeajuns, nici nu vroiausi audi de o unire cu ea si se giseau foarte multi, cari trigeau la indo-iali ci am face parte din aceeasi rash, din acelas neam. Acest fapt reiesedealtfel nu numai din obicieiurile noastre, din datinile noastre, care sedeosebesc a:At de mult de acelea din regat, ci si din cultura noastritspecifici, dar mai ales din organizatia noastri sociali si In chip bititorla ochi din deosebirea ce se constati intre biserica noastri si cea dinregat".

Ceea-ce spunea Alex. Vaida cu atäta cinism, la 1922, este a-proape copia exacta a declaratiilor, din Februarie 1921, fäcute laBudapesta de episcopul romano-catolic 5tefan Zadravetz cu prilejulinaugurarii monumentelor iredentiste. Acest apostol cu gura deauril, cum il numesc ziarele unguresti, profera la adresa natiuniiromäne urmatoarele gratiozitäti:

balcanicd a Valahilor ne-a rapit toate comorile si ¡oateposibilitarile de via(ä ale statului. In acest cotef ne asteaptd decddereacomplecta si definitiva ca societate 4 ca slat, daca nu va interveni omina de tier, care sä ne forfeze a ne uni ca tofii ,si prin orice milloaciesa ne recucerint (ara furald. Local acestor monumente este sl va fi cup-torul urei si al rasbundrei, care se apropie ca pasi gigantici".

Va/da, sluga Habsburgilor catolici, a adoptat repede i färä ru-sine insultele episcopului ungur, pentru a se servi de ele in scele-rata sa brosurä, scoasd cu prilejul incoronärii dela Alba lalia.

Ateste sentimente anti-romänesti sunt de altfel de datä veche laconducatorii Blajului §i a celor, cari au pus stäpAnire pe directiapartidului national. Insusi un fiu distins al Blajului, marele istoricPetra Maior, le-a biciuit acum o sutä si mai bine de ani,cAnd scria:,,Papei dela Roma na-i trebue Ronatzi, ci numai catolici ci robi!" 1).

Sub presiunea unui asemenea servilism catolic a luat partidulnational atitudinea sa pasivä de-odatä cu izbucnirea räsboiului eu-ropean. Rezultatele acestei mentalitäti i atitudini au fost din celemai pägubitoare si mai funeste, cu atät mai mult eu. cdt ele eranscontate de politica iezuitä i impenetrabilä a Blafulal catolic. libiadupä 2 ani, ele au fost constatate de regretatul dr. Valeria Bra-n4te, membru ortodox in comitetul partidului national si directoral ziarului ,,Drapelal" din Lugo/. Vazand primejdia politicei pre-conizatä de Iezuitii dela Blaj, Brani,sie seria urmätoarele in ziarulsäu cu data de 27 Noembrie 1917:

1) Vezi Cltesliunea concordatului", pag. 11, de dr. I. Lapa,s.

www.dacoromanica.ro

353

...Din contrd, at cât am lost mai irtactivi, ca at& mai ataridevenit dimensiunile bauelilor vagi, pand cand s'a resimtitgavera trebuinta de a ingrlidi tara i populatia ca mäsuri excep-tionale lap de pretinsul anti-patriotism al poporului nostru.

Limbagiul demn al acestui om intreg i integru n'a intärziat, evi-dent, de a-1 duce pe timp de 8 luni in temnita dela Seghedin, undea intrat senin i voios, avand constiinta clara cá intocmai, dupacum nu se pot face jumari fara sa spargi oua, tot astfel nu se poateinfaptui nici idealul tuturor Romanilor, fara sange, fara durerisuferinte.

Politica inactiunii si a lasitatii, ca urmare a dinasticismului slu-garnic si de esenta pura unita", s'a dovedit repede cat de gresitasi vinovata era prin insasi consecintele ei tragice. In primul rand,elementele cele mai de viata ale poporului erau lasate, ha chiar in-demnate, cum voiu arata, sa mearga pe front complect desorientate,V&A macar o soaptä sfantä la ureche, sä lupte i sa moara pentruurmasii imparatului Leopold 1, autorul unirii" confesionale cu bi-serica Romei dela 1698. Pe de alta parte, rasboaele fiind focurimari, la flacara carora se vad lamurit virtutile i släbiciunile po-poarelor, ne-a fost dat sa constatam in randurile fratilor ardeleni,gratie politicei intronate la Blaj, un noian de scaderi i slabiciuni,care de obiceiu sunt caracteristica oamenilor fara credinta si nu faccinste conducatorilor cu pretentii de corifei" ai trezirei constiinteinationale.

ATITUDINEA MEMBRILOR EP1SCOPATULUI ROMAN UNIT"

Inca nici nu bubuise bine tunul, deci la inceputul mobilizärii ar-matei austro-ungare, si episcopul Cherie', dr. Vasile Hoszu, careeam] s'a putut bine vedea din .Memoriile" contelui Tisza, era tipulperfectului spion cesaro-craesc", trimitea (la 26 Iulie 1914) prep-tilor î credinciosilor din eparhia sa o pastorala, pi-in Me lespunea:

Prima datorie ce aveti a implini este ca "indutd, cu dragó voie,si mandrie, su alergati sub steagul datoriei si al gloriei, la careyeti li chentati, i acolo, ca virtutea voastrei neintreculd $i nett-lricosati, sd dati fatii cu once vrasmas".

La 28 Iulie 1914 insusi dr. Victor Mihaly', mitropolitul Blajaluipadresa clerului i poporului sail o pastorala, ce e drept sobrafärä ditirambe, prin care prevenea poporul sa se fereascä de adu-

I. Ru.0 Abrudeanu 23.

www.dacoromanica.ro

354

nan i manifestatiuni, care ar putea aduce pe capul säu nacazuride care abia putem fi scdpali in zile de grea incercare".

La 31 Iulie 1914, dr. Dumitru Rada, episcopul dela Oradea-Mare, publica si el o pastorala, prin care se da cu trup si sufletdinastiei de Habsburg. Inteadevar, dupa ce plange moartea asasi-natului arhiduee mostenitor Francisc Ferdinand, ierarhul unit"Ziee:

Apostolicescul nostru rege spune, cii are incredere in popoarelesale. Al nostril riispans al/al nu este $1 nici nu poate fi allul decalacela, cl $i noi avem destivar$itti incredere in el. Gata suntem cusangele i cu avutul nostru imprejurul tronului ski. Dela aino$tri ptirinli am primit ca mostenire aceastii credinld $i cu ajutorulDomnalui, intreagd, ne$tirbitil i intdritcl o vom kisa spre ceonzai departe mo$tenire armasilor no,stri".

Apoi dupa ce indeamna pe toti bärbatii i tinerii ca, indatä dupächemare, sä alerge cu graba la arme, nefericita victima a atentatuluianarchistului Goldstein din Senatul Romaniei (8 Decembrie 1921)exclama:

Nici lacrinzile, deallfel fire$1i, ale iabililor lor, nici lipsurileincd $i mai tare griimddile pe arma deparldrii vetrelornici apa, tad focal, nici foamea, nici se/ea, nici nimic mi are sd-iimpiedice dela apdrarea pdmt2ntului, in care se odihnesc scuznpeleoase ale pdrinfilor lor".

Pe de alta parte, Unirea", organul mitropoliei din Blaj, intr'unarticol sub titlul Ca Dumnezeu inainte", publicat in No. 79(Marti, 4 August 1914), se exprima astfel:

In limp de pace, pot sd' fie lit/re noi disensiuni. In timp deprimejdii însä, in rilsboiu, numai an geind ne poate *cdlizazi pe lolldeopotriv'd: sà" atiärà'm cu sangele i avutul nostru tara a-ceasta, mama noastrà a tuturor, sii ne sprijinim $i apdriim Zug-pranuitat ca frafii in fala oricarui dusman, care ar veni asupranoastrd. SA stAm cu avutul i sangele nostru pentru Ma-iestatea Sa, gloriosul nostru monarch, §i tronul Casei deHabsburg, In umbra cAruia s'a ocrotit poporul nostru de-atálea ori In vremi de restri§te".

Acelas ziar, in numarul ski 80 (6 August 1914), indemna cu ur-matoarele cuvinte pe tinerii romani ca sa piece pe front:

Piece deci flacäui finii noastre la laplii ea insuflelirea $iziasnuil onuilui, care aph-rä o cauza dreaptä".

www.dacoromanica.ro

PRESIUNEA BLAJULUI DE A FORTA ROMANIA SA INTRE INRASBOIU COT LA COT CU AUSTRO-UNGARIA

Rstfel, in tot decursul marelui räsboiu, Romdnii ardeleni, la in-demnul Blajului catolic, si-au urmat inainte politica lor traditionald

dinasticd, nevoind sd stie nimic de ce credeau, ce gdndiau si cepuneau la cale fratii lor de pe malurile Dambovitei. Sub sugestianenorocitä a Blajului, a pus Alex. Va/da atAta muncd si alergatura,ca s °blind o impäcare a Romanilor cu contele Tisza, crezdnd eh'astfel va forta mAna Romdniei, care, de dragul concesiunilors'ar fi obtinut, ar fi putut sä scoatd spada pentru apdrarea Habs-burgilor, a cdror slugd credincioasä era pretinsul corifeu al trezi-rei nationale".

CAnd planurile impacdrii cu Ungurii au esuat, Cu toata alerga-tura obstinatd a lui Va/da, i cdnd secerimortii a räpus viata tzpis-copului V. Hoszu din Cherla (Ianuarie 1916) si a mitropolituluiloan Mefianu din Sibiu (Februarie 1916), la Mal mai ales era jalemare. Se prevedea cu durere cä Romania nu-si va mai putea punearmata ei in serviciul si pentru salvarea Habsburgilor catoliciapostolici.

Inteadevär, ziarul Unirea" (No. 19 din 26 Februarie 1916),organul mitropoliei bldjene, intr'un articol intitulat O chestie ac-tual, de care azi nu nuzi vorbe$te nimeni", se intreba cu ingri-jorare:

Oare dupä disparitia acestor doi prelati, cine le va lua locul §i cineva intelege marele rost In acea inaltà situatie, adicä de a trata impicarearomano-maghiarà?

Firul a§a zisei impAcAri trebue reluat *i se cauti omul mare, care aurneasca afacerea..."

Lucru ciudat, omul mare" s'a gäsit, dar tot in persoanaV aida, care panä aci fAcea numai pe samsarul cinstit" in faimoasachestie a impdcdrii romdno-maghiare. In disperare de cauza, el arecurs la sprijinul amicului sdu de idei C. Stere, pe care l'a adusde urgentd la Viena §i Budapesta, ca sä se tunileascd si el, cersindpe la diferite usi mult dorita impäcare, consideratä de ambii ca unadevärat panaceu pentru existenta mai departe a putredei dinastiihabsburgice.

Dar toatd truda j toate drumurile au fost zadarnice. ConteleTisza, care juca va banque soarta Ungariei pe o singurä carte sicare dispretuia pe Va/da, fiind-cd II stia slugd plecatä a Vienei, nu

355

www.dacoromanica.ro

356

voia cu nici un chip sä audä de aceasta impäcare, sigur fiind capanä in cele din urma tot va castiga rasboiul, gratie formidabileiforte germane, si ca astfel va putea infige cutitul, neturburat, inca40-50 de ani, in gatul Romanilor de sub coroana Sf. Stefan.Lunga si desirata lui scrisoare din 22 Septembrie 1914, trimisäprin curier special mitropolitului Me(ianu la Sibiu, ca i toate pro-misiunile dinteinsa, nu erau decat praf inselator in ochii naivilorde Romani, ca sa lupte cu foc" pentru interesele scumpei sale pa-trii maghiare.

Numai dupa intrarea Romaniei in actiune, s'a desteptat i Vaidadin iluziile, in care ii placea sd träiasca; numai in ziva de 14/27August 1916 s'a convins si el di Wan* desonoranta sa slugarnicien'a servit la nimic decat la propria-i ingenunchiere si la falimen-tul politicei sale anti-nationale.

Umilit i indignat de modul cum a fost tratat de contele Tisza,prim-ministrul Ungariei, Alex. Vaida a cautat sa se razbune..Atunci a redactat el faimosul säu memoriu, reprodus in intregirnein cartea de fata, pe care in vara anului 1917 l'a inaintat guver-nelor din Viena i Berlin, aruncand asupra contelui Tisza toatavina nereusitei tratativelor in chestia impacarii romano-maghiare

deci lipsa concursului Romaniei in rasboiul desläntuit de Pu-teuile centr ale.

Din acest punct de vedere, recunosc cä Vaida spune tot adevarulin faimosul sau memoriu. Lipsa de bun simt politic era insä inco-mensurabila, cad' acelasi Vaida credea, cà spada României s'arfi putut sa fie scoasa din teaca in favoarea Habsburgilor, chiar inhipoteza ca irnpacarea romano-maghiarä, dupä care oftau el g ca-nonicii dela Blaj, s'ar fi realizat inainte de 14/27 August 1916,ziva declararii rasboiului de catre Romania impotriva Austro-Ungariei.

Politica Romaniei urmarea, cu patriotism, tact si rabdare, unobiectiv cu mult mai grandios si mai sublim dec5t cáteva firimituri,pe care le-ar fi aruncat Ungurii pe altarul Blajului, Gherlei, OrliziiMari g chiar al Sibiului ortodox.

DECLARATI1LE BLAJULU1 CATOLIC Cu PRILEJUL INTRARBROMANIE1 IN RASBOIU

Spre a ilustra acum ce idei si ce sentimente nutreau canonicitdela Blaj fata de eroicul gest al Romäniei, in scopul eliberarii Ar-

www.dacoromanica.ro

357

.dealului, reproduc mai jos cate-va crampeie dintr'un articol, pu-Ilicat in No. 88 (4 Septembrie 1916) al ziarului Unirea", orga-mul mitropoliei. Iatä,le:

Dupd con vingerea noastrd, a Romdnilor din monarchie, deck:-"area de rdsboiu a Romliniel este o surprizii, pe care statul ronain-va plati-o eventual chiar cu existenta...

Tendinfa de expansiune a Rusiei spre Constantinopol este do-vada cea mai sigurd cd Romania s'a aruncat in brafele unui aliat,xare ntai intdiu o va sugruma chiar pe ea...

Dar toate aceste reflexii acutn sunt ldrzii, ca si Insirareabinefacerilor si sprijinului, de care a avut parte Romaniadela Puterile centrale, care au ridicat-o la nivelul unui statmodern european.

Rdsboial se incinge deci mai departe $1 noi, poporul romhnescdin aceastd patrie, re:WO:tern neclintiti in credit*: ce am jurat-ofromilui. Cunt ne-am vdrsat sagele In tread i in ace$li doui amiai rdsboiului, ne min face $i acum datoria pad la sflirW".

Socoteala Blajului era deci .sirnplä: Dupà pärerea clarissimi-lor" canonici, România mai bine stetea linititä, deck aii ri§teeventual existenta, luptänd impotriva scumpei, pentru ei, dinastii aHabsburgilor i impotriva monarchiei austro-ungare, care a ridi-cat-o la nivelul unui slat modern europecut".

Soliditatea convingerilor politico-nationale a Blajului, in acestmoment istoric, merità desigur sä fie eternizatä.

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL XIX.

ATITUDINEA EPISCOPATULUI ROMAN ORTODOK.DIN ARDEAL IN TIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN

SA nu se cread, cA fiind insumi roman ortodox, asi Cauta sä fpartial si sä nu spun intreg adeväruI si in ce priveste tinuta epis-copatului ortodox. Departe de mine acest gAnd. Voiu spune sincersi fdrä inconjur purul adevAr i ortodoxilor, cu atät mai mult, cucát lucrarea de fatd, neavAnd nici o valoare prin forma si stilul eieneigic dictat de revolta sufleteascA, care mi-a inundat su-fletul de cAnd cu guvernarea de pominA a d-lor Mania §i Vaidatin sä aibA cel putin o valoare documentarA prin dovezile, decla-ratiile si actele indiscutabile ce contine. Dar mai presus de toate,nu voiu imbrobodi adevdrul, fiindcd, dupä cum spune Cicero,.istoria este martora vremurilor, lumina adevärului, cel mai nobilnutremänt al mintii omenesti si cel mai bun povAtuitor al vietii".

Deci sä vorbeascd faptele:CurAnd dupà izbucnirea rdsboiului, prin Septembre 1914, se

simtea la Buda pesta nevoia unei manifestatii de lealitate din parteaUngariei fatä de impäratul din Viena. In acest scop toate judeteleau ales cäte 3 sau 4 delegati, printre cari erau si 14 RomAni, mi-reni j membrii ai clerului. Printre acestia din urmä era si actualalepiscop ortodox al Clujului, Nicolae Ivan, p'atunci asesor consisto-rial in Sibiu, membru in congregatia judetului Sibiu §i vice-prese-dinte al comitetului partidulal national-roll-ca. Faptul in sine n'aravea nici o importantä, dacA d. N. Ivan s'ar fi märginit la rolulsimplu i impus de a-si exprima fatä de impAratul sentimentelede lealitak. D-sa a tinut insä sä se stie de toatä lumea ce sen-timente profunde nutresc Románii din Rrdeal fatA de dinastiaHabsburgilor si printr'un interview publkat in ziarul Reichsposta fAcut niste declaratiuni din cele mai umilitoare, desi, in räspunsul

www.dacoromanica.ro

359

ce dase delegatiunilor, imparatul Francisc losif n'a catadixit sa.pomeneasca un cuvant macar despre nationalitätile nemaghiare.

Cei doi episcopi ortodoxi, dr.. Miron Cristea dela Caransebe$§i loan I. Pap dela Arad, in cap cu, mitropolitul I. Mefiana delaSibiu, au trimis §i ei, fire5te, pastorale clerului §i credincio§ilcrrlor, caci tuturor prelatilor li s'a impus de guvern aceasta sarcinaingrata. Este insa interesant g instructiv totdeodata de a constataca pastoralele episcopilor ortodoxi erau in general tinute intr'unton ceva mai demn §i nu exprimau atata devotament umilitor cacele ale episcopilor uniti". Bine inteles, exceptez atitudinea o-dioasä a mitropolitului tradator Vasile Mangra dela Sibia, ales inaceasta inalta demnitate numai in August 1916, cu cateva zileinainte de intrarea Romaniei in actiune.

SA le examinam pe rand, cel putin cate-va din ele:

PASTORALELE EPISCOPULUI Dr. MIRON CRISTEA DELA CARANSEBE

lata, de pilda, cum se exprima episcopul Caransebeplui, Dr.Miran Cristea, in prima sa pastoralä de rasboiu, data in ziva Sf.proroc Ilie din 1914:

O mad criminald a stins mi$ele$te viata de load lumea iubi-'alai mo$tenitor de iron al WU noastre, a archiducelai FranciscFerdinand, reaztimul batrlinetelor prea luminatului nostru Domni-tor $1 adeldea de mitine- o monarhiei aastro-ungare $i a popoa-relor ei, pe care cu milli cdIdurd le-a iubit...

Romaii vor lupia aliiiari de ceilalti compatrioti al lor Ger-mani, Maghiari, Slovaci $i alti Slavi, ca totdeauna viteje$te pen-tru apdrarea $1 intdrirea monarhiei austro-ungare, insuflefifi $ide convingerea ca" Villa ei va fi scutul cel mai paternic al viitoraluilar $i al aezeimintelor, care le asigurä existenta lor ca Romani. Ebine set' se $lie aceasta, ca tot mai malt sli creasa insufle(irea pen-tru cauza monarhiei, ca'ci caprinde un in adevar vorba anuibdrbat in(elept, di biruinta nu stä numai In varful sulitelor,ci In inima luptAtorilor").

Iatä vorbe cu talc adanc, pe care Romanul banätean §tia destulde bine sa-I desprinda. Lipsa de platitudini umilitoare ridica va-loarea documentului.

1) Vezi Foaia Dieeezand" din Caransebo, No. 30 din 4 Fiugust 1914.

www.dacoromanica.ro

360

Cu ocazia felicitarilor primite de anul nou 1915, ierarhul Ca-ransebesului a tinut o frtunoasa cuvAntare, din care Osesc ne-merit sä reproduc urm5toarele

Toatti lumea sta azi sub impresia rasboiului, care isi arunca inainteumbra si in anul nou 1915. Nu-i mirare deci ca in toate discutiile noa-stre dam in dreapta, dam in stanga si iarasi revenim la rasboiu, chiar

noi cei chemati a propovadui nu numai patea l iubirea catre dea-proapele, ci chiar si iubire hint de dusmanii nostri.

In ce priveste riisboial, poporul roman din patrie a facia in anul,expirat un insemnat pas inainte. Pana decurand presa nalmita ne pre-zenta In fata opiniei publice maghiare in cele mal negre cokfri, siaceasta o facea absolut neimpiedicata de nimeni, ba poate chiar Inca-rajalli de lactorii puternici ai (dril.

ileum tonul ei s'a Schimbat, a devenit mai dbiectiv. Asa de exempluro foaie 5ovinista din SIghetul Marma(iel, care mai inainte nu admiteaca un advocat roman sa se poata Iscáli romaneste, glorifica inteun ar-ticol de fond pe locotenentul roman Ciucudeanu, numindu-1 man-tuitor al Marmatiei" de prima invazie a ostirei. rusesti. Geza Dombo-vdry, advocat maghiar din Oradea-Mare, care, precum singur spune,avea si el fel de fel de preventiuni fatd de Romani, ajunge intre soldatitromani, cari se luptau in Serbia. Vazand acolo tinuta, vanjosia si vi-tejia lor si cum infruntau toate intemperiile, a rilmas uirnit l seriaastfel altui advocat: Cdnd a mers la atac regimental de glottui romdnIdela Lugo j, generalul lor a pldns ca un copil, admirdndu-I.) Ca ace5tiRománi a$1 cuteza sd ian lupia ca oricare armald din lame "

Cu astfel de virtuti militare nu este de mirare data mai citim cuma biruit caporalul, avansat sergent, Nlcolae Cioblincan din Ddria, glotaS.in reg. 32, numai cu 6 soldati romani, o intreaga companie de infanterierusa, parte nimicind-o, parte risipind-o (3 Decembrie 1914), intre Kutysi Rostok (Galitia).

Domnilor, am reamintit aceste fapte, nu ca sa glorific rasboaiele,ca sa dau expreslune unei convingeri, nu numal a mea, cl si a Dv.si cred a intregului popor roman din patrie, cum ca dad' merinimlibertate nationala pe teren politic, economic si cultural, ca i sprijinIn toate privintele, aceasta o meritam nu nurnai pentru numiirul l im-portanta noastra in aceasta tara, nu numal pentru vitena ostasilorromani din rasboiul actual, ci pentru vitejla l sprijinul dat acesteipatrii de poporul roman in intreg trecutul sari de atatea veacuri.

Pe de alta parte, aceste momente ne intaresc bizuinta in propriile pu-teri ci ne lac sd privim ca incredere deplind viitorul acestul popor" 1).

In tot decursul ràsboiului, acesta a fost tonul retinut i demn,in care prelatul dela Caransebe$ credea di e bine exprime ve-

I) Vezi Foaia Diecezand", No. 1 din 4 Ianuarie 1915.

www.dacoromanica.ro

Idem, No. 51 din 20 Decembrie 1915.Idem, No. 36 din 4 Septembrie 1916.

30 I

derile atunci cand i-se cereau sau cand le socotea el necesare.De Craciunul anului 1915, accentuiaza in pastorala sa ca sa-

lerin(a este poarta cerului" i apoi termina Cu urmatoarele cuvinte:

Deci nici pe o clipd sà nu vä pierdeti nddeidea de mai bine, cdci calxare rabdd pilad la urtna, va birul micazurile 5i D-zeu a filgaduit mdntuirecelar, cari i51 pan tuidejdea 51 2ncrederea in El" 1).

In momentul istoric al inträrii Romaniei in räsboiu in contraAustro-Ungariei, e.and turbarea si furia Ungurilor nu mai cunosteaumargini, lar prelatii romdni erau supusi de guvern celor mai te-ribile suferinte sufletesti, episcopul Caransebesului, dr. MironCris/ea, a dat clerului i poporului din eparhia sa o scurtä pasto-rala, in care spunea cä, dupa 2 ani de crimen rasboiu, in loe demult dorita pace, vede cu irá/mire i durere ca räsboiul mondial seincinge din nou, alaturandu-se in contra monarchiei austro-un-gare i regatul vecin al Romaniei, exprimándu-si la urmä convin-gerea ca credinciosii eparhiei sale si toti fiii ei vor dovedi i inviitor aceeasi tinutit brava, lealä i vrednicä de toata incre-derea" 2).

Cuvantul ierarhului dela Caransebe' s era si de astil data masurat.Daca ar fi spus mai putin, era sä supere stäpanirea ungureasca,iar dacä ar fi spus mai mult, era sä loveasca in demnitatea Ro-manilor. Si inteleptul prelat se ferea prudent si de una si de alta.

PASTORALELE EPISCOPULUI IOAN 1. PAP DELA ARAD

loan I. Pap, episcopul Aradului, intrio pastoralä, adresatä de-ru/ui i poporului säu, la sfintele sarbätori ale Nasterii Domnului-din anal 1914, ocupandu-se de scrisoarea contelui Tisza catrernitropolitul din Sibiu si pe care cititorul o va gasi intreagä lapag. 36.3, spunea intre altele:

...Daca vrem sA cercAm si sA aflAm posiblla mAngAere sufleteascA, sAtiu pierdem din vedere cA orlan de simtite sunt jertfele si 4e mari ingri-jirile noastre, apol mare este Si cinstea ce au secerat fiii neamului nostru)atfit orín ascultarea si urmarea neconditionatA a glasului de chemare

arme, cAt si prin vitejia dovedità pe cAmpul de rAsboiu. CA de fapt s'aufAcut vrednici de virtutile strAbune si cAt de mare este aceastA ciaste, olovedeste insusi Excelenta Sa d. mlnistru prezident, contele Tisza, inscrisoarea adresatA Excelentei Sale d-lui mitropolit loan Me (lana,

www.dacoromanica.ro

362

care, tratand despre identificarea si sohdaritatea noastra, a Romanimetdin patrie, cu interesele vitale ale monarchiei si ale statului ungar, scrieintre altele:

Pie= in timpul crizei si al primejdiei, Romdnii se arata frati credin-ciosi. Natiunea maghiard o vede, o stie sì o r6splateste aceasta. Faptulacesta public Isi va avea roadele sale bogate prin validitarea intere-selor culturale si materiale ale Romanimei pe toate terenele" 1).

PAn'aci nimic de obiectat. Prelatal dela Arad era pän'acum innota vremei.

In schimb Cu totul inutilä i depäsind limitele unei demne lea-litäti, a fost declaratia adresatd de consistoriul ortodox romän dirtArad contelui Tisza, la cateva zile dupä intrarea Romäniei inräsboiu.

Iatä-o in intregime:

Excelenfa Voastrd, Domnule Ministra Pre$edinte!Consistoriul diecezan gr. or. reman din Arad, In lata izbitorului lapt

cd Romania Invecinald a declarat rdsboiu monarhiei noastre, 2n care, subscutul glorioasei dinastii a Habsburgilor, 2n lidelitate $1 imbucuratoaredesvoltare trdesc milloane de Ronufni, 1,91 fine de s'anta datoring a de-clara ca credincio$11 gr. or. ronzal ai acestei dieceze, Intocmai ca in-treg poporul romfin al Ungariei, care popor in decursul une mil deani Zn frafeasca Impreund lucrare cu maghiarimea '$1-a aptirat patria lafade oricare du$man din alard, ca in trecut, astlel 2n prezent $1 lit viitor2$1 plistreaza neclintita credinfa lag de tron patria lor Ungaria $1 acesttron aceastd patrie o vor apara cu averea lor $1 cu toattl jerga, decare vor fi capabili fatä de fie-ce dusman si din oricare parte arveni acela.

Roagif pe Excelenfa Vou.itra sa Nnevo!.# a luu grafios la cunoginfa-aceasta declarafiune a noustra $i stl indurafl !otodata a talnzaci ina-intea Majestafii Sale, gloriosul nostru imptirat $l rege apostolic FranciseIosif I, In veci neclintita noastrd al/pire $i omagiald supunere.

Arad, din $edinta plotard a con-istoriului grJ or. roman, (inuta24 August (6 Septembrie 1916 2)

Vasile Goldis, loan L Pap,notar consistorial episcopul Aradului

Aceastä declaratie umilitoare a consistoriului aradan a fost pre-cedatä de o pastorala a episcopului loan, adresatä clerului si cre-dinciosilor säi in ziva de 18/31 August 1916, aciicä la 4 zile dup&

Vezi Biserica $coala" din Ianuarie 1915. Arad.Vezi idem din Septembrie 1916.

www.dacoromanica.ro

363

intrarea Romdniei in räsboiu. Plind de vorbe late si de platitudini,pastorala spune, intre altele:

...Este lucru de notorietate publicO, dovedit prin lapte istorice, cä nuste popor pe fafa pdmantului, care sä se lipeascd mai tare de glia

strdmo5cascd 5i de caminul parintesc, decdt cum a Idcut-o 5i o faceaceasta poporul nostru romdnesc In deplind cuno5tin(d a adevdrului a

odihnesc osamintele mo5i1or, ale strdmo5ilor 51 ale pdrintilor sdi;tä aici este leagdnul nostril, aici am vdzut lamina soarelui, aici aminvatat cuno5tinta de Dumitezeu, aid ne-am desvoltat 5i alirmat, 5itot alci voim sa ne desvoltam si afirmarn si in viitor ca un popor deIDrdine si credincios Inaltului Tron si iubitei noastre patrii..."

ATITUDINEA MITROPOLITULUI ION METIANU DELA SIBIU

Ion Mefianu, bätrdnul arhiepiscop i mitropolit dela Sibiu, deiifa excelat niciodatä printr'o atitudine cldrzA fatä de guvernele un-guresti, el a fost insä totdeauna un romdn bun si demn in relatiu-nile sale cu autoritätile maghiare superioare.

Acelasi lucru se poate spune de altfel i despre mitropolitul:Natalia, Dr. Victor Mihalyi. Amandoi erau bärbati inteleptiponderati.

Cdnd, in Septembrie 1914, la o lunä i ceva dupd izbucnireaeuropean, contele Tisza s'a simtit indemnat de purtarea

pe front a Romdnilor ardeleni ca sä insele buna credintä a condu-catorilor lor sufletesti printr'o scrisoare ademenitoare de impäcareromdno-maghiarä, adresatä octogenarului ierarh dela Sibiu, acestas'a ferit de a cädea in cursa ce i-se intindea. Räspunsul, scurtabil al mitropolitului Mefianu, este cea mai Nina dovadä.

Iatä textul ambelor scrisori:

SCRISOAREA CONTELUI TISZA CATRE MITROPOLITUL METIANU INCHESTIA IMPACARII ROMANO-MAGHIARE

D-lui Ion Alefianu, consular intim, arhiepiscop sl mitropolit,

22 Septembrie 1914

Inalt Area Sfinte si Prea Cucernice Parinte! Fenomenele inaltatoare,care, la izbucnirea rasboiului, impus nowt au dovedit atat de splendidsolidaritatea Romanilor din patrie cu monarchia $i cu interesele vitaleale .natiunii maghiare, au contlnuat in mod imbucurator 51 pe camputde lupta, cat 51 in regiunile locuite de Romani.

Silagele compatriotilor nostri romani impreuna cu al nostru inrosestecampiile de luptä. Eroismul fratilor nostri romani se arata in operatiunile

www.dacoromanica.ro

364

splendide ale armatei noastre, iar acastt Ungurul si Romdnul traiescintelegere frilleasca incercArile vremilor rdsboinice. Dispar toate con-troversele, amuteste once frecare. Suntem una in sentimentele sfinte aleiubirei de patrie si ale jertfei patriotice. E acesta un fenomen imbucu-rdtor pentru oricare patriot cu senthnente bune; dar mai cu seam& e WI-bucurdtor pentru aceia, cari am fost decenii indelungate propovAduitoritconnmitAtii de interese ale rassei maghiare si romdne, muncitorii pentrubuns inteiegere, cultivatorii iubirei si increderii reciproce.

L P. S. Voastrii nu sunteti numai Nestorul clerului romdn, nu numatcapul bisericii gr. or. romdne, cl, amdsurat postului de arhipiistor_animator drept si muncitor pentru iubire, pace si intelegere.cuvfmtul bucuriei, sperantei i increderei allá rasunet in mima I. P. S.Voastre si va fi inteles.

Nazuintele mele puse in interesul increderii depline si al intelegerifau fost urmdrite de I. P. S. Voastrd nu numai cu simpatie, ci in decursulacelora nu odatii mi-s'a pArut eft simt si mána ajutiitoare a I. P. S..Voastre, lar cand am fost nevoit sd le intrerup färá ajungerea scopulutatdt de mult dorit, I. P. S. Voastrd mi-ati adresat nu numai cuvinte-de multumire l recunostintd, dar m'a-ti si indemnat totodatiizuesc si pe viitor, färA sft ma desgust si färä sd cunosc oboseald, pentruajungerea acestui scop sublim.

Asa simt cd, in atmosferd mai curatil si mai nobild a acestor vremurEmari, acum a sosit momentul. Acele siirbiitori de infriitire, care in nume-roase comune ale patriei noastre au contopit sufletele Maghiarilor siRomfinilor intr'o singurd ruga si o singurd hotkrire bdrbateascd, gatade fapte, nu sunt fenomene izolate. Sunt simptomele marelui adevdr, caatunci cAnd am fost asezati in fats problemei de existent& constiintaidentitdtii intereselor de existentft ale noastre si in consecintd iubtrea-si increderea reciprocii de camarazi se ridicii deasupra oricarel disonante,se afirmd cu putere elementard. S'a ndscut acea stare sufleteascd, careeste conditia primordiald a unui viitor mai bun si mai frumos al nostru.Dar inainte de toate e de lipsd sd-i vedem si stt-i stim tovardsi pArtasiin bine si in dux, fret' pe RomAni, ale cdror progrese i afirmare leprivim cu bucurie sincera si cu iubire frAteased le remedidm toate na-cazurile.

Acum in crizd, in clips pericolului, Romimii se araM ca niste fraticredinciosi. Aceasta o vede, o stie natiunea maghiard i faptul acestaevident va avea roade binefdettoare pentru interesele materiale I cul-turale si pentru afirmarea in once directie a Romanimei aceste suntconsecintele automatice ale tinutei de acum a Romanilor. De faptaceasta rezidd chezdsia unui viitor mai bun. Aceasta asigurd pe conce-tatenii nostri romAni di pot conta pe simpatia societfildi maghiare laexercitarea libera a repturilor desvoltate si pe sprijinul binevoitorstntului in nAzuintele ion etnice, asa cd inteadevdr se pot simti binerin aceastd patrie.

www.dacoromanica.ro

365

Aceleast fenomene ne indeamnd si la mai mult Dupd aceste fapte aleRomanilor, vom lua in considerare in mdsurii mai pronuntatd dorintelelor cu privire la institutiunile de stat.

Mai ales in trei directii s'au evidentiat aceste dorinte cu ocazia trata-tivelor: moclificarea legii scolare pentru scolile confesionale, intrebu-intarea limbei romdne inaIntea autoritatilor de stat si, in sfarsit, s'acerut modificarea nouei legi electorale in asa fel, ca sä deschidd terenpentru afirmarea politicd a concetätenilor nostri rometni. In toate treidirectiile au fost considerate de prea restrimse cadrele punctului meu devedere adus la cunostintil publica si de aceia nu s'a infdptuit intelegereacinstitd, dorità de ambele pärti, pentrucd, in starea de atunci a spiri-telor, am fost nevoit sa rdmiin in acele cadre.

Cred cd azi putem merge mai departe fdra jicnirea punctului de vederemaghlar national si de stat. Putem pune in perspectiva reforma legitscolare in asa fel, ca sa fie cu consideratie la postulatele concetätenilornostri nemaghiari cu privire la scolile confesionale. Cu dispozitiuni.legale putem deschide calea limbii materne in contactul nemijlocit cuautoritatile si, in sfarsit, ne putem ingriji de unele modificdri ale unordispozitii din legea electorala, care vor aseza pe bazd mai echitabilareprezentanta politicd a Romdnilor din patrie.

Cu acestea se vor rezolva toate chestiunile mai insemnate, care au statin trecut in calea intelegerii depline. Trebue numai simpatie i preve-nientil asemdattoare cu a mea si, de cealaltd parte, ca sd se inliituresi ultimele impedimenta ale intelegerii perfecte.

Inalt Prea Sfinte! Cred cA acum cand e fapt implinit, indiscutabil sipublic conslmtlimantul fidel i conlucrarea gata de jertfd a Romimilordin patrie in aceste zile mari de rdsboiu si perico!, acum cand nimentnu mai poste vedea in cuvintele mete titrguirea jertfelor patriotice dejaimplinite, scum and in aceste preveniente se manifestil recunostintapostumd a natiunei maghiare, simpatia si increderea meritata pentrufapte, actun a sosit pentru noi, pregatitorii pacii nationaliste si ai con-topirei, ora activitAtii.

Initiativa si rdspunderea mA priveste. Le iau asupra mea constientcA triiim momente istorice, a cdror atmosferd poate topi metalele red siaspre, turnfindu-le ca sA reziste orictirei incercdri de desbinare.

Al I. P. S. Voastre cu sincerd stimà si devotat

Tisza

RASPUNSUL MITROPOLITULUI METIANU

Sibiu, 23 Septembrie 1914

Excelentit! Domnule Prim-ministru! Primind pretuita scrisoare a Ex-celentei Voastre din 22 1. c., mil grabase sd-mi exprim bucuria sincerdpentru cd Excelenta Voastrit si guvernul ungar e aplicat sA implineascäpostulatele vechi si juste ale poporului roman, care formeazil conditia

www.dacoromanica.ro

366

primordiald a fericirei si progresului poporului pe teren cultural.Recunostinia si simpatia Excelentei Voastre pentru poporul romdn,

care in momentele grele ale incercdrii a dat dovadd atdt de stralucitade credintä fata de rege si patria comund, au aflat rasunet viu in sufletulmeu pentru opera nobild, care tinteste cultivarea si garantarea intele-gerii $i simpatiei. Sunt gata de a vd acorda ajutorul meu, in speranta cdopera .aceasta va aduce roade bogate $i cu ajutorul lui Dumnezeu va creiatemelia unui viitor mai frumos si mai fericit.

Cu sincerd stima si devotament

loan Metianu,archiepiscop $1 mitropolit

SGOMOTUL FACUT IN JURUL SCRISORII CONTELUI TISZA

In legatura cu scrisoarea de pace adresatä mitropolitului .Metianadin Sibiu, contele Tisza, in urmarirea planului säu diabolic, a

mai trimis in copie aceasta scrisoare urmätoarelor persoane: mitro-politului Victor Mihalyi din Blai, episcopilor Ion I. Pap la Arad,dr. Miron Cris/ea la Caransebe$, Traian Frentiu la Lugo!, Mk-ntitru Radu la Oradea-Mare §i Vasite Hoszu la Gherla, precum sicontelui Czernin, ministrul Austro-Ungariei la Bllcure$1i, apoi ba-ronului Burian, ministru a la/ere, i tuturor prefectilor din jude-tele locuite de Romani. Scopul era, in ce priveste pe adresantii ro-mani, ca sa sprijine cu toatä influenta lor aceasta eftina actiune depacificare.

Intimului sau prieten Vasile Hoszu, episcopul unit" dela Gherla,i-a facut cinstea de a-i trimite trei scrisori: una la 2 Octombrie,a doua la 11 Octombrie si a treia la 30 Octombrie 1914.

In a doua scrisoare, contele Tisza declara ca nu s'a putut a-dresa d-lui George Pop de Bdse#i, fiindca voia sa evite aparentaunei intelegeri cu partidul national roman".

In a treia scrisoare, primul-ministru maghiar se exprima astfel:

Eu nu doresc altceva decdt sil obfin dela un numitr cdt mai mare debarbafi cu vazd $i greutate declarafiuni, in care 1$i exprinid bucuria $1recuno$tinfa fafd de inifiativa mea, recunosaind importanfa promisiuni-tor mele $i manilesteindu-$1 increderea cd 1mi voiu indeplini cinstit MO -duelile $i oferindu-$i colaboraren lor pentru realizarea unei armo/lié de-savdr$ite.

Ce crezi? Ma pot a,stepla la o astfel de declara fiune din partea pre-lafilor $i dacli nu ar li mai bine sa-i invit, in acest scop, la Budapesta,inainte de a da in vileag chestiunea? Crezi oare cd am putea obfine

www.dacoromanica.ro

367

astjel de declarafiuni individuale dela membrii mal insemnag ai comi-tetului nafional-roman? Ai avea putinfa sa vorbe$ti tu ca unul sau altul?N'ai putea oare ruga pe dr. Teodor Mihali ca sa exercite $i el in aceastadirec(ie o influenfa asupra acelora, dela cari s'ar putea astepta un re-zultat favorabil?

In Romania ar produce insa mare elect, dacit Maniu ar lace o astfelde declara fie. Chestia aceasta (i-o incredintez fie, care 21 cuno5ti aMt debine pe Maniu 1).

Cu stima Si devotatTisza

Adevarul adevärat este ca episcopul V. Hoszu, care era amiculintim si spionul contelui Tisza, n'a putut obtine o asemenea de-claratiune din partea lui Julia Mania. Acesta a pästrat in tottimpul räsboiului, pand in Novembrie 1918, un mutism absolut,contrar limbutiei, de care suferea Alex. Vaida, a carui actiunegesturi le aproba insä 5i Maniu, in täcere, cäci primul lucra in celmai perfect acord cu cel d'al douilea.

1) Toata corespondenta contelui Tisza prIvitoare la aceastA chestiuneeste publicatA in vol. 11 al operelor sale, sub No. 501.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XX.

CONTACTUL MEMBRILOR EPISCOPATULUIROMAN DIN ARDEAL CU VECHIUL REGAT DUPAUNIREA" CU BISERICA RQMEI PANA IN PRAGULRASBOIULUI I REPERCUTRJNEA LUI IN TIMPUL

CATACLISMULUI MONDIAL

Daca panä in anul 1698, cAnd s'a desavársit nefasta unire" aunei parti a Romanilor ardeleni cu biserica papal& mitropolitii siepiscopii ortodoxi ai Ardealului intretineau legdturi frecuente si ca-nonice cu Mitropolia Ungro-Vlahiei din Bucuresti, unde se sfintiausi de unde luau sfantul mir, dela unire" incoad s'au rupt de-odattibrusc toate vechile, raporturi friitesti.

Mitropolia ortodoxä din Alba Julia, fiind desfiintatti de fapttirnp de 60 de ani, sefii spirituali ai Romanilor ortodoxi proto-popii i preotii au rdmas pärdsiti ca niste orfani. Cei cari tre-ceau in Tärile roma'ne, fie in Muntenia sau in Moldova, erau bineprimiti i ajutati. Episcopii apostati ai unitilor", in locul legatu-rilor cu Bucurestii, creat relatiuni in primul rAnd cu Vienaapostolic& apoi cu primatul Ungariei dela Esztergom §i cu Va-ticanul.

Dupti reinfiintarea episcopiei romdne ortodoxe dela Sibiu (1760),

au fost pusi in fruntea ei numai ierarhi sdrbi de nationalitate, a-farnand toti de mitropolia sarbeasca dela Karlovilz, pánä la 1810,cAnd in sfdrsit impäratul Francisc I s'a milostivit sd le dea Ro-mAnilor un episcop de nationalitate rorminä in persoana luiVosile Moga, fost protopop la Sebesul Sa'sesc. Succesorul acestuia,marele ierarh Andrei baron de Saguna (1846-1873) a reusit dupämultti trudd, gra¡ie energiei si prestigiului sau, sd reinfiinteze ve-chia mitropolie ortodoxd si sä scape totodatd biserica romdnd detutela Karlovitzului.

www.dacoromanica.ro

O FATAL1TATE A ISTO R1E1

Stapanirea seculard austriacä si ungureascä a scos in chip fatalla iveald, in viata Ardealului romdnesc, trei categorii de intelectuali,pe cari 'i-am putea caracteriza ast-fel:

Prima categorie, destul de numeroasa: Ronidni, cari, dei se afir-mau ca atare, fiind crescuti in scolile ungtiresti, deci intr'o atmos-ferä Cu totul neromdneascä, färä a cunoaste trecutul Principatelorromanesti, a marilor lor voevozi, precum nici o boabd de literaturdromaneascd, aveau incredere numai in vitalitatea poporutui ma-ghiar si nu puteau don i unirea cu -o tara, pe care ei n'o cunosteau.Ignoti cupido: nu poti iubi ceea-ce nu cunosti. Ei n'aveaunici o credintd, nici un ideal national. Toti erau produsul scoalelor-unguresti.

A doua categorie: Romani ca studii liceale romdnesti cu studii-universitare la Budapesta sau Viena, deci cu judecata mai largd,cari stiau cum s'a facia unitatea Italiei, a Germaniei etc. si erauconvinsi cd trebue sd vind ceasul si pentru unitatea nationald a RO-ma n ilor. Trdind insd in imprejuräri grele, ei intrevedeau intrupareazcestui ideal intr'un timp foarte indeptirtat. Din aceastä categoriefkeau parte cativa advocati, medici si in general membrii cleruluilimit ortodox, cari, fiind insä in situatiunea expusd de a aparasalva zilnic institutiunile romdnesti, nu puteau in raporturile lor=cu cercurile oficiale decdt sd joace teatru, spunand, ca i Talley-rand, una si gAndind alta. Acestia nu trebue judecati dupd mani-festarile lor exterioare, fortate de imprejurki, ci dupd sentimentelelor interne, care eran bine cAnoscute numai de cei din imediataTor apropiere.

A treia categorie: Romani intelectuali din primele randuri alepoliticianilor ardeleni. Multi dintre acestia, fiind angajati prin le-gdtixrile lor mai intime cu bärbatii de stat ai monarchiei austro-ungare si in special prin servilismul lor fatd de apostolica" di-nastie a Habsburgilor, nu puteau esi din acest cerc ingust lalargul unitätii nationale integrale, mai ales cd vechiul regat,pur ortodox, nu era simpatic sovinismului lor confesional ca-tolic. Din aceasta categorie fticeau parte toti mitropolitii siepiscopii romani uniti" si aproape totalitatea politicianilor,inchinati Blajuliti, Cu exceptia câtorva in frunte cu regretatiipreoti rtr. V. Lucaciu i fratele siiu Constantin, amandoui mar-tiri, cari au fost insä covArsiti de cohorta canonicilor dela

I. Rusu Abrudeanu 24

369

www.dacoromanica.ro

370

Blaj, avand ca exponenti pe luliti Mania, Alex. Vaida, 5t. Ciao-Pop, Sever Dan, popa D. Man etc. Acestia, toti la un loc, au fostautorii morali ai ideii autonomiei Rrdealului si ai altor nazbatiice erau sä se propunä la marea adunare nationalä dela Alba Julia(1 Decembrie 1918), daca n'ar fi fost interventia hotäritoare a su-fletului romanesc, carat si cinstit, manifestat cu impetuozitate de-tineretul intelectual si taränimea romaneasca.

Prin prizma acestei caracterizan i trebue sa privim pe toti mem-brii clerului inalt din Ardeal, cand e vorba de legaturile lor cuvechiul regat.

EPISCOPUL SAGUNA REIA CONTACTUL CU BUCURESTII IN ANUL 1849

In Ianuarie 1849, episcopal 5aguna, dupa-ce fusese sfintit laKarlovitz, vine la Bucure$1i intr'un timp cand unii oameni politici,atat din Rrdeal cat si din Principatele romanesti, cäutau so fami-liarizeze lumea din gait' cu ideia unei Romanii intregi. Ideia. n'aprins atunci, cad buba nu era coaptä si dusmanii ei numerasi siputernici. Insusi $aguna trecea prin Bucure$ti in drumul sau spreOhniitz (Moravia), unde se afla noul imparat Francisc losif I, ho-tarit sä-i cearä acestuia ca toti Romanii sa fie uniti inteo natiuneindependenta sub sceptrul Habsburgilor. El sosea la Bucure#1 peun ger cumplit, fiind insotit de secretarul sail lacob Bologa §i deprotosinghelul Dionisie Roman, originar din Siil4lea Sibiului, care,dupä izbucnirea revolutiei in Muntenia, se refugiase la Sibiu. Epis-copal 5aguna cu insotitor.ii säi au fost primiti si adapostiti de mi-tropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei 1). Trecand prin Moldova', a.stabilit legaturi ca boerul G. Sturdza, dela care a primit ajutoare,apoi cu arhimandritul Neonil dela manastirea Neamtului, care de-asemenea 'i-a däruit mai multe cärti bisericesti.

Mai tarziu el a stat in raporturi cu mitropolitii Nifon al /Ylun-teniei si Sofronie al Moldovei, apoi cu episcopal Calinic al Ram-nicului, cu fratii Filaret i Neolit Scriban, ca Filoteiu §i Dionisiedela Buzau 2).

Legaturile infiripate de mitropolitul 5aguna cu vechiul regat aufast continuate apoi de invatatul episcop Nicolae Popea al Caran-sebesului, ales in 1900 membru al Rcademiei romane si incetat din,viata in 1908.

1) Vezi Mitropolital Andrei baron de 5aguna", scriere comemorativ&la serbarea centenara a nasterii lui, pag. 82. Sibiu 1909.

2) Idem, pag. 316.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE CLERICILOR DELA BLAJ CU VECH1UL REGAT

Infiintarea Societatii (iterare romilne", in anul 1866, a deschisBlafului drumul spre Bucure,sti prin alegerea ca membru a in-

vatatului canonic Timotei Cipariu. La 1 August 1867, Cipariuasistä, in sala vechiului Ateneu, la prima adunare a membrilor So.-cietatii liierare romtine" (devenitd in 29 Martie 1879 Academia'wand") si rosteste cu acest prilej un substantial discurs asupraconservärii unitatii limbei románe in toate provinciile locuite deRománi.

Timp de 2 ani, Ciparia a luat parte regulat la sedintele ordinareale societätii pänä in anul 1869, cdnd §'a certat cu August Trebo-niu Laurian pe tema dictionarului limbei romdne si n'a mai venitdecät foarte rar la Bucuresti. Mai tarziu, cand a fost rugat sä par-ticipe la adunärile Academiei, el a declarat cä ii este silä de a maiface cunostintd cu rnodul urit de a se vorbi pe malurile Dámbovi-tei i aceasta numai din cauza glumelor spiritualului i savan-Aului B. P. Ha,sdeu.

Raposatul Dim. A. Sturdza, dupä-ce fusese ales secretar generalal Academiei, voia cu ori-ce pret sd dea un impuls mai mare acti-vitätii acestei inalte institutiuni culturale. In acest scop, el linea sä-vaza din nou pe olimpianul canonic, asiständ la lucrärile ei. Inter-ventii speciale s'au fäcut in acest sens pe längd Cipariu. D. IonBianu, piatunci numai bibliotecar al Academiei, a fost trimis inrnisiune specialä la Blaj. Cand Cipariu obiecta cä nu-i place sAtreaca prin supärärile vämei dela Predeal, inimosul d. Bituzudeclara ca va veni el personal sä-1 primeascä la granitä i ca" de acipänä la Bucureti guvernul roman ii va pune la dispozitie un ,vagonministerial. Cu toate aceste preveniente, Cipariu n'a mai dat pelaBucure,sti, dei A. T Lauriarz murise la 1881. Frica de glumelepiperate ale regretatului Haglea l'a pironit in modesta lui chilieclela Blaj, unde 'si-a dat obstescul sfársit la 22 August 1887.

Al doilea canonic b/Ajan, care a avut onoarea de a fi ales mem-bru al Academiei, a fost loan M. Moldo van, ales in 1894. Nielel insti n'a excelat printr'o frecuentO regulatä la adunärile si lu-crarile inaltului areopag cultural. In primdvara anului 1900 'i-amfacut i eu cunostinta la Constanta, cu ocazia sfintirii noului no-stru vapor Ronziinia". L'am vOzut atunci pe acest venerabil si ini-mos bAtrdn picurandu-i lacrimi din ochi de bucuria ce simtea ca se

371

www.dacoromanica.ro

372

vedea pe bordul unui vapor romanesc, sub pavilion i Cu comandantroman. D. Ion C. Gräd4teatut, ministrul lucrarilor publice d'atunci,'i-a facut invatatului canonic o primire din cele mai calduroase,El a incetat din viata la 7 Sept. 1915.

Al treilea canonic dela Blaj, ales membru al Academiei romane,a fost regretatul i cultul canonic dr. Augustin Bunea. Ales la 28-Maiu 1909, el a fost insa chemat de cel Atotputernic in san.-ul celordrepti la 18 Noembrie acelf*i an, spre marea parere de rau a tu-turor celor cari l'au cunoscut.

CONTACTUL ARGHIROFILULUI V. MANGRA

Prin anul 1896 invatase drumul Bucuretilor faimosul VasileMangra, p'atunci profesor la seminand teologic din Arad §i mem-bru intransigent al partidului national-roman. In anul 1895, el a fostsufletul congresului nationalitatilor nemaghiare din Ungaria, tinutla Buda pesta. Venind in capitala Romaniei, Mangra n'a intarziatsa-§i dea repede arama pe fata, scriind o bro§ura de polemica inchestia caterisirei fostului mitropolit-primat Ghenadie Petrescu,care se agita atunci §i pe care clericul aradan o aproba, hindplätit cu arginti grei de catre guvern.

Nesocotind caile Domnului, pentru c4tiguri 1ume5ti, el ii a§ter-nea drumul vietii Cu spinii ratacirii.

Dei fusese ales membru al Academiei romane la 1908, in loculregretatului episcop N. Popea, Vasile Mangra incepe sa se clatinein sentimentele sale nationale i in 1909 trece deabinelea in parti-dul contelui Tisza, spurcandui un intreg trecut de indarjita luptanationala. Rezultatul a fast ca, in Maiu 1910, venind sa asiste la§edintele Academiei §i tina discursul de receptie in sanul ei,a fost huiduit i batut cu oua clocite de catre tinerimea universi-tara, revoltata de indrazneala tradatorului intere.921or nationale.Din clipa aceasta, s'a pus capat vizitelor lui Mangra in capitalaTärii romane0i. In schimb, contele Tisza l'a ridicat in vara anu-lui 1916 in scaunul de,mitropolit ortodox al Ardealului, pe carel'a necinstit panä in ziva de 1/13 Octombrie 1918, cand a murit deinima rea sub stralucirea razelor, care prevestiau intregirea nea-mului, pe care il tradase i in sanul caruia el stia bine CA nu maiare ce cauta.

www.dacoromanica.ro

373

FOSTUL EPISCOP UNIT" DUMITRU RADU SI PROPAGANDA CATOLICAIN ROMANIA

Dintre clericii de searna ai bisericii romane unite", raposatulepiscop al Orazii Mari, dr. Dumitru Rada, si-a petrecut primii 10ani ai carierei sale preotesti la Bucuresti. El a venit in capitalavechiului regat in Maiu 1886, trimis de Papa Leon XIII i mitro-politul Blajului dr. Ion Vancea, ca predicator la biserica Sf. Iosif,in scop de propaganda catolica, functionând i ca greot al ca-pelei romane unite", apoi ca profesor de teologie si in urma di-rector la seminarul romano-catolic din Buctire$11.

Tandrul predicator, venind in mima regatului, a calcat dela in-ceput Cu piciorul stäng. El sosea in vremea când monseniorulPalma, arhiepiscopul romano-catolic din Bucuregi, dase clerului&au o circulara-pastorala, care provocase mult sange rau si ma-rediscutie in lumea ortodoxa din tara. Insusi mitropolitul-primat alRomaniei, boerul de neam Calink Miclescu, se simtise obligatraspunda printr'o sobra i documentata pastorala, adresata in lunalunie 1886 clerului i credinciosilor sai ortodoxi. Inaltul prelatfixa, intre allele, in pastorala sa urmatoarele:

Adevdrul netdgdduit 5i care luceste ca tdrie este ca biserica a losttotdeauna pentru Romani scutul cel mai puternic al nationalitlitii; cdRomdnil ortodoxi au tinut cei dint& piept cotropirii Europei declitre-Musulmani, aparand cu vitejie credinta crestineascd, mosia 51 nationali-tatea; cà limba romiineascd in biserica ortodoxd 5i prin aceastd biserictts'a ridicat; ca chiar in secolul actual biserica ortodox4 a lost si este ifrRomdnia in lruntea taturor miscdrilor natlonale".

Activ i impulsiv, popa Rada, dupa-ce tinuse trei predici de pro-,pagandá catolicä in biserica Sf. Iosif, a gäsit de cuviintä s'a rds-punda pastoralei capului bisericei ortodoxe printr'o brosurti vio-lentä de 72 pagini, tiparita la Cerna intitulata Pravoslaviaron2n4 ca dreapta credintri romaner, de dr. Nerset Mariana,care era insusi energumenul propagandist dr. Dumitru Rada. Bro-sura apärea in luna August 1886, adicä 4 luni dupa sosirea saBucurqti.

Lipsit de modestie, de mäsura g de tact, tanarul misionar,.dupa-ce isi aduce lui mnsu.i cateva elogii nemeritate, sustine in te-merara sa brosurä urmatoarele 7 eresii:

I. Ca biserIca ortodoxa ne-a alterat, pana la compromitere, caracterut'national.

www.dacoromanica.ro

374

Limba noastrd in biserica ortodoxa si prin biserica ortodoxa a fostschimonositd si numai afara din biserica ortodoxa a izbutit, printr'ominune, sd viejuiascd pand cdnd in duda aceleiasi biserici s'a mai ridicat.

Biserica ortodoxa este de vind daca am Minas inapoiaji in cultura.In chiar secolul actual biserica ortodoxa a fost si este la noi in

coada tuturor miscarilor najionale.Biserica ortodoxa a fdcut in toate timpurile din Romdni unealta

ambijiilor i intereselor strdine.Biserica ortodoxd a indepArtat posibilitatea formarii unui mare stat

romdnesc chiar in veacul de mijloc..7 Biserica ortodoxd este punctul de reazIn al cotropirei noastre din

partes Rusiei.

Brosura-pamflet, aruncata pe *t'A chiar in timpul cand mitro-politul Calinic era pe patul mortii, a starnit, cum era si natural, in-dignarea intregei prese din capital. Toate ziarele timpului, caVoluta Nationalii, Romaul, Epoca, Romania, Telegraful, Veterana

revista Con vorbirile Merare iau pozitie impotriva iezuitului dr.D. Rada, despre care unele afirmau ca a fost trimis de Papa cuscopul de a aduce desbinarea in biserica romana si de a turburaconstiinta natiunii, din care s'a näscut".

Totusi reprezentantul d'atunci al Blajului nu se da batut. El cu-teazA sä anunte o conferintä cu tale in sala vechiului Ateneu", darn'a putut-o tine, fiind primit dela inceput Cu flueraturi, huidueli simere murate. Rbia dupä acest esec 'i-s'a mai potolit entuziasmulde ,propagandist cu ori-ce pret.

In Noembrie 1896, sustinut de contesa Goluchowsky, näscutdprintesa Mural, sotia contelui Agenor Goluchowsky, fost ministruplenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti i apoi cancelar alTäposatei monarchii, Dumitru Rada este numit de-odatä episcop aleparhiei unite" a Lugojului, demnitate, in care a ajuns, nes000tindcäile Domnului.

In timpul räsboiului a fost omul devotat al contelui Tisza §i,dupä unii, autorul textului faimoasei declaratiuni de iubire catrepatria maghiara si de renuntare la eliberarea cese punea in vederepoporului roman din Ungaria si Ardeal in baza principiilor luiWilson, declaratie semnatä de toti membrii episcopatului romande o multime de intelectuali. Dreptatea imanentä a hotärit irisa alt-fel: Romania Mare s'a M'out si episcopul Rada, de astà-datä aleparhiei dela Oradea Mare, a devenit, spre nenorocirea sa, membrd

www.dacoromanica.ro

375

de drept in Senatul Romaniei intregite 1). Zic spre nenorocirea sa",deoarece in ziva de 8 Decembrie 1920 el a cäzut victimä nevino-,vatà, dimpreund cu regretatul ministru D. Greceatzu §i senatoruLSpirll Gheorghiu, a bombei anarchistului Goldsiein, pusä de acestain noaptea precedentä, in dosul biuroului presedintelui Senatului.

La impozanta sa inmormantare am väzut adunati pe toti mitro-politii si vlädicii bisericei romane de dincoaci i dincolo de Carpati,uniti in aceleasi rugAciuni pentru sufletele celor cari s'au savarsitin slujba

MISIUNEA LA BUCURESTI A EPISCOPULUI UNIT" VASILE HOSZU

Al douilea episcop roman unit", care a vizitat Romania, a fostdr. Vasile floszu dela Gherla, insä Cu insarcinare speciald din par-tea contelui Tisza, satrapul Ungariei.

Inteadevär, in a treia decadä a lunei August 1914, putine ziledupä declararea rasboiului european, episcopul Hoszu cura ammai aratat si in altä parte a volumului a fost trimis de primalministru ungar la Sinaia §i la Bucuresti, dimpreunä cu d. dr. Tea-dor .Mihali, presedintele clubului parlamentar roman din Budapesta,actualmente primar la Cluj, Cu misiunea delicatä de a capacita siinsista pe langa bärbatii de stat ai Romaniei ca sä intre in räsboiualaturi de Puterile centrale.

Cititorul s'a putut lesne convinge din memoriile contelui Tisza,ca §i din memoriul lui Vaida, ce uritä meserie indeplinea acest pre-lat roman din insärcinarea dictatorului d'atunci al Ungariei.

1) Un politician maghiar ¡ml istorisea acum altiva ani cd, in 1919,episcopul Rada inca tot nu uita sd trimitd vorbd detronatului imparatCarol VII cti Romdaii unig (in $i azi malt la Majes/atea So" si cä omul,care transmitea omagiile episcopatului romdn unit" la locul preainalt" era contele N. Széchenyi, episcopul maghiar romano-catolic dinOradea Mare, care trdia mai mult in Ungaria, unde a si murit, dincauza urei neimpacate ce purta statului roman intregit.(Nota aulortflai).

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXI.

LEGATURILE PRIMULUI PATRIARH AL ROMANIEICU VECHIUL REGAT

Dintre clericii cu vaza ai Ardealului, cel mai intim contact cuJechiul regat, inainte de räsboiu, l'a intretinut, färä indoia1ä, fostul,episcop al Caransebesului dr. Miron Cris/ea, actualul Patriarh alRomaniei Mari. Ca student universitar la Budapesia, el participii,in Septembrie 1894, ca conducAtorul a 70 de studenti romani delanniversitatile din Austro-Ungaria, la congresul general studentescdin Constanfa, unde tine o vorbire infläcaratä, care motiveaza in-fiintarea unei fise speciale la politia de sigurantä ungureascä. Dela1895 incoace, cand a intrat in viata public& ca secretar al mitro-poliei din Sibiu, Miron Cris/ea a calatorit foarte des prin Romania,in dorinta de a o cunoaste i studia.

In vara anului 1906, cu prilejul expozitiei din BucureA, el re-vine in capitala in fruntea Reuniunei roinhne de marled din Si-Ji/u", al cärei presedinte era, si organizeazä mai multe concede,care starnesc o adeväratä sensatie. Invitat tot atunci de familia_Briitianu la Florica, tanarul asesor consistorial Miron Cris/ea pro-voad o scenä istoricä la mormantul lui Ion BrNianu (tatäl) prin-tr'o cuvantare inspiratä, in care ii ureazil fiului, adeca lui Ion I.C. Braliana, sa complecteze 5i sa desAvarsiasca unitatea nationalä atuturor Romanilor, discurs vibrant, la care infiiptuitorul de maitarziu al triumfului politicei instinctului national, 'i-a räspuns cu

plini de lacrimi:5i D-Ta atunci copal bisericei din România, pe care o

visezi!"Ceca-ce, cum se stie, s'a 5i intiunplat la 30 Decembrie 1919, cu

lunanimitatea voturilor g in aclamatiile sincere 5i entuziaste alernarelui colegiu electoral.

www.dacoromanica.ro

377

Din clipa istorica dela Florica s'au stabilit intre acesti doi bar-bati alesi legaturi indisolubile, care au durat pana la moartea ma-relui Ion I. C. Bridiatta.

ROLUL JUCAT DE EPISCOPUL CARANSEBESULU1IN T1MPUL RASBOIULUI EUROPEAN

Ales in 1910 episcop la Caransebes, dr. Miron Cris/ca simtea,in cursul marelui rasboiu, nevoia sufleteasca sä informeze guvernulBraiana despre toate fazele insolentei i injonctiunilor aplicate destapanirea maghiara prelatilor romani si peste tot poporului roman.din Ardeal si Ungaria. El prevenea pe membrii guvernului romancä pot fi linistiti, deoarece toate declaratiile umilitoare de fidelitatecare statul maghiar, ce eventual li-se vor cere de contele Tisza, elevor fi smulse numai cu pretul a tot soiul de amenintari, la care,dacä vor fi siliti sa cedeze, o vor face numai in interesulnilor, pe care le conduc, dar ca in fundul sufletului lor episcopiiromani Mangra nu fusese inca ales mitropolit sunt si ramanfideli politicei, pe care o va hotäri guvernul Romaniei pentru apa-rarea marilor interese ale neamului.

Cu aceasta delicatä misiune a fost insarcinat d. dr. Camel Cor-neanu, secretarul episcopiei din Caransebe, care, in lipsa lui IonI. C. Brilliant( din capitala, a comunicat cele mai de sus in modconfidential lui Vasile Moreau, ministrul de interne, cu rugaminteade a le transmite primului-ministru.

Guvernul roman a apfobat, bine inteles, punctul de vedere al e-piscopului Caransebesului, ciíruia i s'a trimis vorba ca fruntasiiRomanilor din Ungaria sa duca pawl la sosirea ceasului. ceimare" o politica, care sä nu-i expuna furiei i persecutiei Ungu-rilor, dornici de a-i suprima, si astfel sa vaza ca proprii lor ochi

sa se.bucure de infaptuirea Romaniei Mari, care rut va infarziasd vind".

In scrisoarea predatä de dr. Corneanu ministrului V. Mortan,epicopul Caransebesului ii cerea raspuns g la urmatoarea in-trebare: Cum proiecteaza Romania sa apere frontul dela MareaNeagra panä la Orova?

Din ultima intrebare, de ordin strategic, se vede ca episcopaldr. Miron Cris/ea simtea impotriva cui are sci lupte Romaniatranspira ingrijorarea ce-1 stapanea in privinta acestui front, care,dupa cum se stie, nu s'a putut rnentine.

www.dacoromanica.ro

378

In asemenea conditiuni, toate declaratiile de fidelitate iscalite deepiscopul dr. Miron Cristea i alti câtiva Romani de treabä i cu-noscuti pentru frumoasele lor sentimente romanesti n'au impre-sionat nici o clipä pe Ion I. C. Brdtianu i pe cei din jurulcari fusesera pusi in curent prin demersul intelept i prevenitor alprelatului dela Caransebe. Asa se explica i faptul ca mareleIon I. C. Bridianu, indata ce a devenit vacant scaunul de mitro-polit-primat al Romaniei, cea dintai fata bisericeasca, *la care s'agandit ca s'o ridice la aceasta inaltä demnitate, a fost insusi PreaSfintia Sa episcopul Caransebesului, dr. MironCristea.

Pentru restul lumii, care nu cunostea aceste importante dedesub-turi, episcopul Caransebesului era Pus, in mod gresit, de unii inaceiasi °ala cu tradatorul Vasile Mangra, cel isgonit din sanulAcademiei romane i dupa rasboiu sters din condica sfanta a mi-tropolitilor romani ardeleni si din pomelnicile bisericesti. Intr'o a-semenea eroare de apreciere a cazut, pentru un moment, g marelenostru profesor si invatat, d. Nicolae lorga, in cateva numere dinNeamul Ronanesc". Cand insa d-sa a aflat tot adevarul, n'a in-tärziat a restabili faptele, aducand meritate si sincere elogii ierar-hului nedreptätit.

CHINURILE SUFLETE$T1 ALE EPISCOPULUI MIRON CRISTEA DIN CAUZAUNE! SCRISORI ADRESATE COLONELULUI VICTOR VERZEA

Cu putin inainte de intrarea Romaniei in rasboiu impotrivaAustro-Ungariei, episcopul Caransebesului trimisese coloneluluiVictor Verzea, pe care il stia drept omul de incredere al lui Ion1. C. Brïitiamt, mai ales in ceeace privea chestia Romanilor dinArdeal, o scrisoare, al carei continut, daca ar fi caza in mainileUngurilor, putea foarte usor s'a-1 coste viata in acel timp de ras-boiu.

lata despre ce era vorba in boclucasa scrisoare:Episcopul dr. Miron Cris/ea, in ravna lui de a intari scoala ro-

maneasca din eparhia sa, isi propusese sa transforme scoala pri-mara de fete din Lugoj intr'un fel de scoala medie cu 4 clase se-cundare pe langä cele 4 clase primare. Chestia o impunea mai alesfaptul cä fetele unor intelectuali din eparhia sa dovedisera la unconcert al teologilor din Caransebe$, dat in Me/india, cä dispretuesccultura si cäntecele romanesti. Fetele îi facusera instructia inscoale unguresti si in mänästiri catolice. In acest scop, el cere si

www.dacoromanica.ro

379

obtine sprijinul material al lui Ion I. C. Bratianu, care ii asigurasesuma necesara panä la 500.000 lei, in rate anuale, dupä cum sevor deschide cursurile 1). In scrisoarea Care Verzea, episcopal ii.cerea sä intervina pe langä seful guvernului roman si. sa-1 roagea-'i trimite prima rata in scopul de mai sus, caci se apropia des-chiderea anului scolar.

Intre timp, Romania infra de fapt in rasboiu. Cata vreme nimeninu se indoia de cinstea si patriotismul lui Verzea, care, in treacätfie zis, se bucura de multa consideratie si printre Romanii dinRrdeal, episcopul Miron Cris/ea era perfect linistit si. n'avea nici.o tearnä, ca ar putea sä fie trädat in privinta relatiunilor sale cuguvernul din BucureA. Cand insä, dupä cateva luni, a pätruns gi--rea si la Caransebe, cum ca colonelul Victor Verzea si-a tradetara si a trecut cu totul de partea Nenrtilor si a Ungurilor, griji in-fior'ätoare, de zi si de noapte, au cuprins sufletul prea increzäto-rului prelat de frica de a nu fi tradat.

Rceste grozave si mistuitoare chinuri sufletesti au durat exact 2ani de zile, timp extrem de indelungat, pentru ca episcopul Cristeasä fie incontinuu nelinistit, cu frica in suflet, cu sabia lui Da-mocle deasupra capului si asteptand dintr'un moment intr'altul safie ridicat, inchis g dat in judecata Carta martiale.

Nu peste multä vreme, episcopal Miron Cris/ea a g avut senti-mental ca acest teribil moment se apropie. Ce se intamplase? Un.sublocotenent, ceh de origine, cu numele Wilhelm Görg, in garni-zoana la Viena, se casätorise acolo cu o fatä din o distinsä familie-austriaca, care avea o rudenie membra in comitetul de conducere atunui spital de räniti. Dela acesta, episcopal Caransebesului aflä_intr'o zi o afirmatie surprinzätoare facuta la spital de catre d-niKrobatin, sotia ministrului de rasboiu al Rustro-Ungariei, baronulKrobatin.

Spitalul respectiv se umpluse de räniti, sositi de pe frontul ga-litian si mai ales italian. Prin-tre ei foarte multi tineri romani, chi.-pesi si frumosi, dar foarte gray räniti, cari trebuiou sa fie de ur-genta operati, bandajati si ingrijiti. Miscata de suferintele acestor

1) Tot cu concursul material al lui Ion I. C. Bratiana a construit epis-copul Cristea frumoasa bisericift dela Viirset din Banatul revenit Stirbilorsi care a fost sfintitä in ziva de 5 Iunie 1913. Fijutorul dat de Braila=fusese de 1110.000 lei aun. (Nota aatorulai).

www.dacoromanica.ro

380

lineri romani, o doamna se adresä catre d-na Krobatin cu arma-toarele cuvinte:

Numärul mare de räniti romani pe fronturile noastre mä facesa cred cä presa ungureasca, ca $i cea germana, fac un prost ser-viciu cauzei rasboiului nostru, criticand g injurand intr'una peRomani, cä ei nu lupta, ca s mt iredentigi $i spioni. Ei n i meritd afi astfel rasplätiti pentru ränile $i jertfele lor!"

La aceste cuvinte, sotia ministrului de rasboiu austro-ungar aräspuns urmatoarele:

Da, ;Aranii romani sunt buni, leali $i viteji. Ei meritä toatalauda. In schimb intelectualii Romanilor sunt in mare parte ireden-tigi $i tradatori, mai ales popii". Ace$tia ii strica. Si apoi este unepiscopsi anume cel dela Caransebescare este capul tradato-rilor. Avem date pozitive CA el lucreazä cu bani din Romänial"

La auzul acestor cuvinte, pe care nu le putea pune la indoiald,episcopul Caransebeplui a ramas inlemnit $i pus pe gänduri, carenu se mai ispraveau. Omul credea $i cu drept cuvant eavre-un mizerabil, Toman, l'a tradat. Adänca sa revoltä sufleteascain contra trädatorului, ca $i chinurile morale, de care era cuprins,au inälbit deabinelea atunci, in tirnp de 2 saptamani, frumosul capde Christ al Prea Sfintiei Sale. Ierarhul i$i a$tepta, cu resemnareaunui niartir, ziva judecatii, gandindu-se la ajutoarele inimosuluiroman N. Filipescu, care a salvat numäroase $coale primare $i inte-rese romane$ti, mai ales tipografia ziarului Drapelal", proprie-tatea bunului roman dr. Valeria Braniste, sfetnicul säu intim in tot-timpul cat a fost episcop la Caransebes, apoi la ajutoarele Ligeiculturale", ale fostului ministru de instructie publica Mihail V14-desea, azi senator de MuKel, ale marilor patrioti Ta/u' lonescu §iIon I. C. Briltianu, etc.

NOU1 MOTIVE DE iNGRUORARE

In primävara anului 018, numero$i detectivi din politia secretadin Budapesta napadesc la Lugof g fac descinderi $i perchizitii,la aceea$i ora, in 15 case romane$ti deodatä, toti prieteni intimi aiepiscopului Miron. Singurul arestat g trimis la inchisoarea dinSeghedin a fost regretatul dr. Valeria Braniste, fard insä sa se figasa in casa lui vre-un act compromitator. A$a fusese ordinul gu-vernului $i el a fost executat intocmai. Dr. Braniste spunea ca a-

www.dacoromanica.ro

381

restarea sa fusese ordonata de baronul Conrad von Hoetzendort,§eful statului major al armatei austro-ungare.

Dela Lugo/ detectivii politiene5ti urmau sä piece in acela,5i scopla Caransebes, unde se pusese in cale o perchizitie in palatul e-piscopului Miron Cris/ea. Aceastä descindere a fost insa amanatain arma interventiei baronului Nikolici, deputat guvernamental deLugo/, care a pus in vedere agentilor secreti sa nu alarmeze za-darnic, prin procedarea lor, toata preotimea 5i populatia roma-neasca din judet pana ce nu va vorbi el personal ca contele Tisza,la care a 5i plecat a doua zi. Baronul Nikolici era sarb ortodox 5inutrea fatä de episcopul Caransebeplui multa stima i simpatie.

Unul dintre intimii episcopului era, la Lagol, i advocatul-frun-ta5 dr. George Dobrin, actual senator national-taranist, care figuraprintre cei 15 Romani de seamä, carora li-se Meuse perchizitie.La acesta s'a gäsit o singura scrisoare suspect& in care episcorpul

seria astfel:

,,Amice Dobrin! Mi-ai tot promis ca pleci la Bucuresti In chestia cu-nosculli ,si nu ai mai plecat. Acum citesc la foile din Bucuresti ca gu-vernal se &atria si poate sa cada, Matta am riimas ca promisiunea 2n

Deci lntocmeste-fi trebarile, ca sa pleci cat mai curand".

Scrisoarea a fost confiscatä de detectivi. Chestia canoscat'd"era sa aducä rata intäie pentru proiectata 5coala de fete din Lago j.

Interogat de autoritäti, Dobrin a raspuns astfel:Episcopul nostru este un om harnic si cum a fost el insusi invatator,

se intereseaza foarte mult de scaalele primare. Acurn zideste in Lugo/ oscoala pentru 9 sau 10 invatatori, cu säli moderne si coridoare largi, in-care vrea sa aseze tot felul de tablouri instructive pentru elevi. El aaflat de undeva ca ministerul instructiei publice din Bucuresti a tiparitasemenea tablouri pedagogice, intre altele si tablouri pentru combatereabetiei, care se impart gratuit".

La intrebarea judecätorului de instructie ca pentru-ce n'a eerutaceste tablouri dela Budapesta, advocatul Dobrin a zis:

Fiindca vrea sa aiba inscriptii romanesti pe ele. Daca, de exemplu,tablourile contra betiei ar fi cele dela Budapesta, elevii romani s'arputea alege cu convingerea ca numai Ungurii beau si se imbata".

Acest raspuns a fost imediat comunicat de Dobrin, printeunelev, episcopului Miron Cris/ea, pentru-ca la un eventual intero-gatoriu sa 5tie 5i el ca sä raspundia la fel. Copilul, nebägat inseamä de politi5ti, s'a achitat admirabil de misiunea sa.

www.dacoromanica.ro

382

Dar ingrijorarea persista si nelinistea mereu sufletul inaltu:Ln_prelat, mai ales ca se ivisera noui motive, care o alimentau.

Intr'adevar, episcopul Caransebesului proteja pe un tanar lu-gojan de talent, cu numele $tefan A. Iorga, student la Politechnica.din Viena. El ii obtinuse o bursa din parttea consistoriului caran-sebesan si ii mai acorda personal si alte ajutoare in bani cu posta_si de cate ori mergea la Viena, unde studentul lorga il astepta.regulat la gar& il conducea la Hotel si ii sta la dispozitie pentrudiferite alergaturi prin oras. Spre sfärsitul anului 1916 se intamplainsäcä tanarul student era pus sub supraveghere din partea autori-tatilor militare si politienesti austro-ungare. Peste putine zile el afost arestat sub acuzatia de spionagiu. Se gasisera la el niste fo-tografii ale transeelor de langa Caransebe,s §i ale hangarelor deaeroplane din Lago/, la care lucrase intamplabor si un cumnat alski, care era tamplar in Lugo/.

Dus la inceput inteo inchisoare militara din nordul Boemiei,.s'a procedat la o minutioasä cercetare impotriva-i, cautand sa se-lamureasca toate conditiile, in care ii facea studiile la Viena.Inteo buna zi episcopul din Caransebe7 primeste dela Curtea mar-Vain' o adresa, prin care i-se cerea sä raspunda asupra tuturor im-prejurarilor, in care i-s'a acordat bursa studentului lorga, sa se_trimitä chiar procesul-verbal al sedintei cu detalii la intrebarile:Cine a prezidat sedinta consistoriului si cine a facut propunerea?Acordaren bursei fusese propusa de catre dr. Valeriu Braniste, eelinchis la Seghedin, iar sedinta consistoriului fusese prezidata deinsusi episcopul Miron.

Mai tärziu se mai cerea consistoriului sä se trimita autoritatilormilitare, care instrumentau aceastä afacere de spionagiu, si o cir-culara, pe care o daduse clerului episcopul Cristea cu privire la.folosirea tricolorului roman de catre Romanii din eparhia sa. Stu-dentul lorga infipsese un steag cu tricolorul national in turnul bi-sericei ortodoxe din Lugo/.

La primirea acestei adrese, episcopul Miron a inteles repede dece era vorba i ca se urinal-ea amestecul sail in al acere. In interesulaccelerärii instructiei, tanarul lorga a fost adus din Boemia ininchisoarea din Seghedin, unde era inchis si Valeria Bran4te, deciaproape de Lugo/ §i Caransebes. Cu continuarea ei a fostinsarcinat de asta data un locotenent evreu, dr. Rosenfeld, din jus-titia militara (Curtea martiala), care se nazuia a preciza, daca au-

www.dacoromanica.ro

383

-iorul moral al intregului spionagiu este episcopul dr. MironCristea. Toti martorii ascultati la Seghedin in numar de 85erau intrebati sa raspunda, dacA $tiu ceva de rolul episcopului dela

-Caransebes in aceasta chestie a protejatului sail.0 noua perchizitie, facuta la parintii si rudele tanarului lorga,

41a Lugo f, gaseste inteo oala cheia unui cifru special, intocmit destudent, cu care au fost descifrate notitele zilnice facute de dansul sicare indicau cum mergea la atasatul militar al Romaniei, colonelulSifireea, mai tarziu adjutantul regelui Ferdinand i apoi ministruplenipotentiar la Budapesta. Sunt arestati si dusi in inchisoare laSeghedin mama, sora si cumnatul inculpatului. In cursul indelun-gatei instructii, care a durat 2 ani, mama si sora acuzatului lorgadeclara, inteun moment de disperare, cà inteadevar episcopul Mi-ron ar fi autorul moral al suferintelor fiului si fratelui lor. La lorga-se gasisera numeroase scrisori dela protectorul sail, episcopul, dartoate cu sfaturi parintesti, iar altele cu indrumari in chestia stiluluiarchitectonic al manästirilor din Romania, care il interesau pelorga, caci studia architectura. Toate scrisorile aveau un continutnevinovat. Deasemenea s'au gasit recipise de bani, ca sa-si cumpereghete, carti si paine, care se scumpise in cursul rasboiului.

Evident, in asemenea conditiuni, situatia distinsului prelat ro-man devenea din ce in ce mai critica si mai amenintata. Numerosiimartori propusi de lorga nu declarau insä nimic, care sa confirmeafirmatiile rudelor studentului in ceeace privea complicitatea pro-tectorului sau. Dar mama si sora erau suficienti, adica 2 martori,care se gandeau ca, dacä amesteca pe episcop in proces, chestiase complied, se prelungeste si ea' qui habet tempts, habet vitam.

In timpul duratei instructiei, pe care locotenentul dr. Rosenfeldo conducea cu multa energie si cu un deosebit interes, numarul a-restatilor romani din inchisoarea Seghedinului mai sporeste Cu Inca'-unu: Maiorul Curitli din armata romanä, originar din Orsova,cazut prizonier pe frontul dela Cerna dupa batalla delaTiirga Jiu §i dupa moartea generalului Driigllina. El fuseseadus din lagarul dela Stralsund in ternnita din Seghedin. Bie-tul om fusese denuntat ca era supus ungar si deci nu se puteabucura de a fi tratat ca prizonier, ci ca tradator al patriei ma-ghiare. El era de fapt Banatean. Fusese trimis de primul episcop alCaransebesului, loan Po pasa, sa urmeze literile la universitatea din

www.dacoromanica.ro

384

Budapest(' i astfel cunostea bine limba maghiarä. Dar cu timpura fugit in Romania si s'a inrolat in armata romana.

Maiorul Curitd, in vederea eventualifátii de a fi facut priso-nier, reusise sä-si prefacä toate actele militare pe numele deM. lonescu, supus al statului roman. In zadar a fost confruntat Cuo multirne de locuitori din Orsova si chiar cu nevasta-sa, cacil'au trädat. Veritabila sa sotie, dusä la Seghedin dela Turn.0 Se-verin atunci sub ocupatie germana s'a lepadat de el, spunandca aduce ceva cu sotul ei, dar nu este el".

Aducerea acestui ofiter mimos in inchisoarea din Seghedin a

avut darul sä remonteze sufleteste pe toti detinutii romani, carol-ain ora de plimbare unul dupä altul, prin curte, stia sä le aruncecuvinte de imbärbatare si de sustinere a demnitatii lor infrante.Mama, sora si cumnatul studentului lorga Inca au primit aspre lec-tii de moral& spuse printre dinti. Celula maiorului fiind lipita de.biroul locotenentului instructor dr. Rosenfeld, gratie unei feras-truici mici din partea de sus a zidului despärtitor, pe care o läsaputin intredeschisä, Curifit auzea toate intrebärile, toate rätoelile,tot decursul ascultarii martorilor, ca si mar-truffle ce faceau. Per-sonalul inchisorii nu bäntria CA un maior din armata romanäinteleaga ungureste, chiar daca s'ar auzi ceva.

Intr'una din zile, urechile vigilentului maior inregistra urrna-toarele cuvinte, spuse cu o accentuatä bucurie de locotenentul Ro-senfeld unui coleg al saw

In sfarsit, iatä terminat i dosarul episcopului valach delaCaransebes! Acum este complect si documentat cu martori. Incursul saptiimanii acesteia il arestäml"

Destinul a voit insa sa se intample altfel. Capitularea Bulgarilorizbucnirea revolutiei in Ungaria, tocmai in acele zile, a pus brusc

capät planului infernal al d-rului Rosenfeld, stalpul justitiei mili-tare austro-ungare, care se inmormanta, deschizandu-se largi usiletuturor inchisorilor pentru anti nenorociti, inculpati, unii pe drept,dar foarte multi pe nedrept. Dela Seghedin au scäpat de asemenitoti arestatii, in cap cu regretatul dr. Valeriu Braniste. Printre a-cestia figurau, bine inteles, i membrii familiei lorga. Tot atunci s'aeliberat i maiorul Curifei, care in trecerea spre casä, la Tarim-Severin, s'a oprit cat-va timp i la Caransebes, unde a povestit Ro-manilor si chiar episeopului dr. Miron Cristea cele vazuteauzite de el in puscaria din Seghedin.

www.dacoromanica.ro

O PASTORALA DEMNA I BOCLUCAA A EPISCOPULUIDr. MIRON CRISTEA

Cu toata delicata situatie i chinurile sufletesti ce i-le pricinuiaupe de o parte scrisoarea adresata colonelidui Verzea, iar pe de altaparte protectia ce acordase studentului 5tefan lorga, arestat in urmapentru spionagiu, demnul prelat dela Caransebe$, spre a taia scurtori-ce posibilitate de exploatare in fata strainatatii a nesincerelordeclaratiuni de fidelitate", stoarse de guvernul unguresc mitro-politilor, episcopilor i intelectualilor romani, a simtit imboldul cade Craciunult anului 1917 &A adreseze clerului si credinciosiloro pastorala, care a facut atunci multa valva si a motivat che-marea lui ad audiendum verbum in fats imparatului Carol VII laViena.

Data* in timpul cand Germanii tratau la Brest Litowsk paoea cuRusii lui Leon Braunstein Trotzky, circulara episcopului MironCris/ea vorbea de pace, spunand ca cine vrea sd secere pace, Im-bue sá seamdne dreptate" i cerand ca sa se facii dreptate i po-porului roman. Apoi adauga ca intru-cat nu 'i-s'ar face poporuluiromien nici de astd-dald dreptatea, pe care de veacuri o mIddiclue-te, sd se mángliie cu cuvintele psalmistului, care zice: Clind

indreptezi ci cearta ta aceasta mä vaInvAtal"

Cu alte cuvinte, energicul episcop declara ca daca Unguriide astädata nu vor ingriji, la pace, nu numai de propriile lor inte-rese, ci si de cauza mare a poporului roman, asigurandu-i si luiun viitor mai bun, Românii vor inviga mm/e!

Tonul demn si amenintator din pastorala sa era cat p'aci sa aibaun epilog neplacut pentru Prea Sfintia Sa.

Inteadevar, dupa cateva zile, comandamentul militar din Curan-sebe, procurorul din Timipara, procurorul suprem din Budapesta,ministerul de justitie si cel de culte au cerut telegrafic textul autern-tic al pastoralei, in privinta careia Alex. V aida ii scria dela Vienaepiscopului Miron ca o sâ aiba mari neplaceri.

Dupa interventia guvernului maghiar, d-rul Miron Cris/ea a sifoit invitat ad audiendum verbum in cabinetul primului ministrumaghiar contele Nicolae M. Eszterhdzy. Dupa 2 zile de grave im-putari, acesta 'i-a declarat Ca duce chestia in fats imparatului Ca-

T. Rusu Abrudeanu

385

www.dacoromanica.ro

386

rol VII (ca rege al Ungariei Carol IV). A treia zi au si plecat a-mändoui la Viena 1).

Ajunsi la Viena chiar in vremea cad impäratul Carol trata,prin intermediul cumnatului säu, printul Sixt de Bourbon, paceaseparata cu Franta, s'a trirnis fart intärziere vorba. episcopuluiCris/ea c'd poate päräsi Viena, impäratul fiind °culled ca chestiunicu mull mai grave i mai urgente".

Agonia Habsburgilor incepuse.

1) Profit de acest prilej pentru a face urmatoarea rectificare relativ laaceastii audientil specialti: Ea a avut loc in fata noului prim-ministrucontele N. M. Eszterhdzy, lar nu in fata printului L. Windlshgraetz,fost ministru al alimentarii si apol, dupà pace, seful bandel de falsifi-catori al bancnotelor franceze, cum am sous, din gresalti, in volumulmeu Patriarhul Romdniei dr. iffiron Cristea, Inalt Regent", la pag.235. (Nota autorulai).

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXII.

ADEVARATII MARTIRI AI ARDEALULUI DINTIMPUL RASBOIULUI EUROPEAN

Semnarea, in Februarie 1917, de catre membrii episcopatului $iintelectualilor romani, a faimoasei adrese de iubire pana la moartefatä de patria maghiara $i de renuntare la eliberarea ce se punea invedere fratilor din Ardeal, in baza principiilor democratului Wil-son, a produs, cum era si firesc, o mare si justificatä durere intoate snfletele cinstite nomane$ti, care au $tiut sa se opunä sau sase eschiveze dela aceasta injonctiune umilitoare. Singura consolareera numarul redus al semnatarilor, caci o multime de advocati,preoti, profesori $i invatatori au refuzat iscalitura lor $i au pre-ferat &A fie maltratati, batjocoriti, luati dela caminurile lor ai du$isä sufere injurAturi $i privatiuni prin diferite inchisori sau lagärede internare, unde unii dintre ei 'si-au gasit chiar moartea.

Acegia sunt adevaratii martiri ai Ardealului.Este insä interesant $i curios de remarcat ca de aceste suferinte

fizice 0 morale au fost scutiti afara d2 dr. Valeriu Branistetoti conducatorii partidului national-roman, din partea carora spi-ritul public ardelean, ca $i cel din vechiul regat, se astepta cmdrept cuvant la mai multa independent& la mai mult curaj, la omai ferma $i mai demna atitudine bärbateasca. Complacandu-se inbeatitudinea caminului, lor nu li-s'a clintit nici un singur fir depär din cap. Singurii martiri ardeleni, condamnati la moarte,pe-länga multimea de preoti, profesori, invatatori $i tärani inchi$i,bátuti $i internati pe cari ii inregistreaza istoria calvarultd ar-delean 'in räsboiul nostru de intregire nationalä, au fost d-nii dr.Zaharia Munteana, cunoscutul avocat din Alba Julia, invätätorulDavid Pop i functicmarul de banca R. Popescu, directorul colarPompiliu Dan din Zfirnesti, preotul ortodox Coman Baca din Po-

www.dacoromanica.ro

388

placa, acuzati de spionagiu, condamnati la moarte i tinufi in tem-nitä timp de 4 ani, fara sa fi avut Ungurii curajul sa-i execute.Deasemenea a mai fost condamnat la moarte si directorul scoaleiortodoxe din Rinari, Cu numele Fi-afila% dar n'a fost executat. Ela murit chinuit in inchisoare.

O COMPARATIE INTRE ATITUDINEA DEMNA A CONDUCATORILORPOPORULUI CEH I LA$1TATEA FRUNTAILOR PARTIDULUI

NATIONAL DIN ARDEAL

Sa nu uitam ca Särbii si mai ales Cehii sk-au avut martini lorpolitki legendari in cursul evenimentelor marelui räsboiu.

Rstfel deputatul oeh Kramarz, care fama o intensa propagandain favoarea Sarbilor, a fost arestat la 21 Maiu 1915 din ordinul co-mandamentului suprem al armatei austro-ungare. In urma unei per-chizitiuni domiciliare s'au gäsit la el numeroase ziare straine cu ar-ticole impotriva imparatului Francisc losif, precum i manifesteadresate natiunei cehe in legatura cu un articol al säu, publicat inNarodni Lis/y", din care se putea constata nerabdarea Boemiei de

obtine libertatea prin victoria Rusilor. Kramarz a fost condamnatla spanzuratoare in ziva de 6 Decembrie 1915 dimpreunä cu altitrei tovarasi ai sai: dr. Ra$in (fost ministru d finante in Ceho-Slovacia independenta, azi mort), Vincenfiu Cervinka si /, Za-mazal.

In sedinta Reichsrath-ului din 23 Noembrie 1917 deputattdStransky declara ca dusmanii Cehilor se aflä la Viena $i la Buda-Ipesta, iar la 4 Decembrie, aoelasi an, conducätorii Cehilor rup le-gaturile nu numai cu monarchia, ci i cu dinastia habsburgica.

La 5 Decembrie 1917 deputatul Tusar spunea ca este o onoarea fi taiddlor, aliad cine va este numil astfel, pentru-cd cere liber-&lea $i drepturile poporului

Deasemenea bärbäteasc i demnä a fost i atitudinea lui Ma-saryk, Bene$, apoi a deputatilor Klofac, Reznicek $i Vechel. Rcestitrei din urma au fost condamnati la moarte. In notitele lui Rez-nicek s'a gasit o insemnare, datata din 7 /unie 1915, prin careldeclara al considera' ca o onoare $i datorie sd fie trilddlor fagide Austro -Ungaria $i cd nu are nevoe sd Minuiascd acest fapt".

Toate aceste instructive si elocuente amanunte sunt istorisite pelarg de generalul austriac Max Ronge, ultimul sef al serviciului

www.dacoromanica.ro

389

austro-ungar de spionagiu, iii voluminoasa sa lucrare, intitulan,,Kriegs und Industrie Spionage".

Iatä cu ce ilustrii fii se poate mandri poporul ceh Ei ne reamin-tesc maxima lui Laroclzeloacauld cá adevaratul om onest esteacela, care n'are fricä de nimic".

Este farä indoiala regretabil i semnificativ faptul cä, gratiennui abil calcul, vecinic gata sa absoarba toate pornirile vir--tuoase, conducerea efectiva a partidului national-roman nu poateinvoca nici un martir national din primele sale randuri. Singuriimembri din comitetul de conducere al partidului, cari desigur pu--teau castiga aureola de martiri ai rasboitilui, ar fi fost inimosulInuit regretatul parinte dr. Vasile Lucaciu, care pana in anul 1914indeplinise deja martiriul a 5 ani de temnita ungureasca, apoi ta-lentatul poet si animator Octavian Goga, daca indata dupa decla-Tarea rasboiului n'ar fi trecut Carpatii, ca sa vina la Bucuresti,aducand cu ei chemarea infrigurata a poporului roman din Ardeal,tcare astepta sa fie desrobit.

BEATITUDINEA CAMINULU1 UNOR FRUNTAI I MARTIRAGIULANON1MILOR

Daca conducatorii partidului national, suspendand once acti--vitate in decursul rásboiului, s'au retransat unii in beatitudineacaminului, altii prin sanatorii sau pe la usile cabinetelor min,is--teriale din Viena §i Berlin, ca sa unelteasca impotriva dinastieiromane si a scopului sublim, pentru care intrase mica Romániein räsboiu, i deci au vaduvit astfel paginile istoriei de inregistrareamacar a unui singar erou national din randurile lor, chiar si maiputin legendar, in schimb multimea anonima a antor preoti mo-desti, dar ca frka lui D-ZieU §i CU o netarmurita dragaste deneam in suflet, a atator inimoi i demni invantori de prinsate si orase, raspanditori de lumina curata i netarguitä, n'ascapat de bänile i injuriile gendarmilor unguri, de ferecatallanturilor si de scuipatul plebei ordinare ovreo-maghiare din urbelecosmopolite ardelene.

In afara de mortii si schiloditii Ardealului de pe fronturilede lupn, cazuti jertn unui ideal strain de sufletul lor, acestiasunt singurii i adevaratii martiri ai cauzei nationale romane0i.Chinurile, lipsurile i suferintele lor de tot felul prin diversele

www.dacoromanica.ro

390

lagare de internare, spala toatd rusinea inactiunei calculate aconducerii partidului national si conteazd in martiragiul comunadus pe altarul Romaniei-Mari. Vecinic omagiu atitudinei lordemne, inaltatoare 5i purificatoare!

0 mentiune onorabila' se cuvine si acelor intelectuali anonimi,sAraci si nepretentiosi, cari, scrasnind din dinti, au fost nevoitiuneori sa se supuna fortei brutale si s'a-si mece in lacrimi uscate,dar sfinte, toata indignarea ce le-o producea atitudinea umilitoaresi lipsita de Warbatie a fruntasilor lor, cari se complkeau in a-siferi pielea intr'un particularism desonorant si intr'un dinasticism._compromis.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXIII.

O METAMORFOZA INDRAZNEATA SAU CUMDEVINE ALEX. VAIDA MARE PATRIOT ROMAN"

IN TOAMNA ANULUI 1918

Din capitolele precedente cititorul s'a putut lesne convinge cum_Alex. Vaida, intocmai ca un Raskoltzikoff dostoiewski-an, väzändca mult adorata lui Austrie se va prabusi in marele rasboiu faraconcursul armatei romane, care 'i-se refuzase in interesal superioral integritatii neamului, s'a arruncat, dimpreunä ca C. Stere,inteo lupta M'a pereche impotTiva a insäsi fiintei statului romansi a dinastiei sale, lupta dusa fara incetare i cu o patima dia-bolica in tot cursul anului 1917.

baca, in ce priveste pe Stere, pornirea lid era dictatä de ura-inepotolitä ce o nutrea fata de Rusia tarista, care it condamnasepentru ideile sale sa petreaca cativa ani ai tineretel sale in Siberia

actiunea lui Vaida impotriva Romaniei nu era insä prinnimic scuzabila. Contrar ori-carui sentiment si logice omenesti,-el lovea in Romania insangerata numai din cauza dragostei salenemarginite fata de Austria, pe care voia cu ori-ce pret s'ovaza mare si infloritoare in detrimentul Romaniei, plecata larasboiu, in contra sfatului sau, pentru eliberarea lui si a tuturor-fratilor ardeleni de sub dominatia austro-ungarä.

LIPSA ORICARUI SUPORT MORAL IN ATITUDINEA POLITICAA LUI VAIDA

Daca Alex. Vaida ar fi fost condus in activitatea sa de unsuport moral, trebuia sa recunoasca, cel putin In luna Octombrie1918, ea politica dusa de el pan'atunci a dat gres, a falimentat",

www.dacoromanica.ro

392

cum se zice in Ardeal, i ca singura scapare pentrut el era o re-tragere penitenta din arena politica, cedand pasul intaiu acelora,cari au fost de pareri contrarii cu dansul si au vazut lucrutrileprin prisma adevaratelor interese nationale.

Dar 'ti-ai gasit omul! Va-ida 'si-a zis: Inainte cu sfanta obraz-nicie!"

Inteadevar, in Octombrie 1918, cand zorile infaptuirii Ro-maniei Mari se conturau làmurit, cand triumful politivei patriotioe-si intelepte dusa de Ion I. C. Br&tianu era vizibil i cand pra-busirea Austro-Ungariei era numai o chestie de zile, Alex. Vaida,austro'filttl convins de pang in ajun, 'si-a revizuit repede bagajulpolitic, pe care .si-lrinsusise in laboratoriul" asasinatului archiduce-Francisc Ferdinand, si a imbracat cu ifos armura nationalismuluiintegral. Ca prin farmec, apostatul, crud si nemilos de pana eri,adoptA formula politicei instinctului national a micei Romanii,se' lasa convins cä aceasta dogma va trebui sa-si gaseasca ras-plata in implinirea unitatii nationale si incepe sa priceapa ca, dupacum esenta sistemului dualist austro-ungar era domnia minoritatiigermane in Austria si domnia miroritatii maghiare in Ungaria,tot astfel i federalizarea visata a popoarelor din mozaicul austro-ungar ar fi fost o piedica de neinvins la ori-ce imbunatatire te-meinica in situatia Romanilor ardeleni si CA* numai o conflagratieeuropeana impotriva tiraniei germano-maghiare, la care sa participesi Romania, ar fi fost in stare s'A schimbe aceste imprejurari in.mod Mat de hotaritor, incat sa aseze idealul Romaniei Mari intrelucrurile realizabile.

VAIDA FRIZZO FREGOLI

Cand, sub puterea evenimentelor de pe fronturile de lupta si arepercusiunii lor la Viena si Berlin, Vaida era fortat sa inWleagatoate aceste lucruri, la care inainte era refractar si salbatec,arunca grabit la cos toate argtunentele lui Aurel C. Popovici infavoarea Statefor Unite ale Austriei Mari" si recurge la arta ves-titului transformist Frizzo Fregoli.

In ziva de 12 Octombrie el soseste la Oradea Mare, unde era.convocat comitetul partidului national roman, spre a discuta asu-pra situatiei politice si a aproba apoi textul unei declaratiuni, re-

www.dacoromanica.ro

393

lactatä de d. V. Goldi$, care urma sä fie cititä in Parlamentul dinBudapesta, declaratie, in care se preciza categoric cd Românii din-Ungaria $i Ardeal, confortn principiilor wilsoniene, nu recunoscParlatnentului $i guvernului unguresc drep tal .56 se considere ca re-prezentanti ai natianii rométne $i nici sti reprezinte interesele ei la.congresul general de pace, apdrarea acestor interese plaid fi In-credintat'd numai unor factori desemnati de propria adunare natio-Jzald a Romanilor, deci de comitetul executiv al partidului national-X 0171i411" .

UN DOCUMENT ELOCUENT

In interesul adevärului istoric, voiu spune cä luarea acestei de-ociziuni de cere comitetul partidului national, in sedinta sa dela12 Octombrie 1918, a fost sugeratà de o radiogramti pornitä dela_Icsi in ziva de 6 Octombrie si prin care se spunea cA Comiletal_national al Romilnilor refugia(i din Austro-Ungaria", intruain-,du-se /a la,si in acea zi (6 Octombrie), a hotarit lansarea urmatoa-rei declaratiuni cätre toti reprezentantii marilor aliati din capitala

iYioldovei durerilor si. bucuriilor noastre:

.Románii ardeleni si bucovineni, aflátori pe teritoriul Regatului román,in numele nostru si al fratilor subjugati de acasá, a cáror constiintA esiluitti si deci In imposibilitate de a se manifesta liber, declarám cele cemrmeazá :

1. Cerem sti fim liberati de sub jugul monarhiei austro-ungare sisuntem hotäriti sä luptám, prin toate mijloacele ;i pe toate cálle, caintreg neamul romanesc sá fie constituit Inteun singur Stat national siliber sub domnia Dinastiei romane.

.2. Nu recunoastem monarhiei austro-ungare dreptul de a se ocupade soarta Romanilor din Ardeal si Bucovina, deoarece veacuri dearándulne-a linut in cea mai rusinoasá roble.

Toate incerdrile de federalizare ale Casei de Habsburg sunt gesturidisperate ale unei Impárátii osándite sá se descompunä si sá piará.

Soarta Romanilor din Austro-Ungaria s'a hotárit prin rásboiul rega-ului román si prin vointa liberá a Intregului popor romanesc si o va

consfinti Congresul de pace general& la care vor lua parte si reprezen-antii oficiali ai Romániei eliberatoare.

3. Cerem ca intreg teritoriul din monarhia habsburgia revendicat deStatul román, recunoscut si garantat prin tratatele de aliantá incheiate deRomânia cu Puterile Intelegerii, sá fie liberat si unit cu Patria marital.

.4.-Toate declaratiile Románilor din Ardeal si Bucovina ce s'ar faceim potriva acestor aspiratiuni nationale, le considerám ca stoarse cu forta

www.dacoromanica.ro

394

de autoritàtile dusmane i aceste declaratiuni nu vor putea induce irreroare opinia Iurii, care a proclamat principiile de dreptate i de liber-tate pentru toate neamurile asuprite1).

Iasi, 6 Octombrie 1918

Comitehil national al Românilor emigrati din Austro-Ungaria

Presedinte : AL. LAPEDATU Secretar : Ort. C. Tnslauanu

Declaratia aceasta important& pusa la cale de Ion I. C. &a-liana, a fost prezentata regelui Ferdinand I prin raposatul profesorG. Munleana-Murgoci, lui Ion I. C. Bratianu prin d. dr. VictorDejen, voluntar ardelean, azi membru marcant in partidul national,iar marilor aliati prin contele de Saini-Aulaire, ministrul plenipo-tentiar al Frantei, ilustrul i inimosul prieten al Romaniei.

Cauza romaneasca era castigata si Romania intregita asigurata_

ISTORIA PEDEPSIND POLITICA LUI VAIDA

Luand cunostinta de inaltatorul gest al Romanilor ardeleni re-fugiati la la$i, comitetul partidului national a imbratisat pe dea-intregul punctul lor de vedere i astfel in sedinta sa, tinuta laOradea .Mare, in ziva de 12 Octombrie, a aprobat textul declaratieiredactatä de d. V. Goldi$, spre a fi citita in Camera ungureasca.!nil sap as-T, Ssa stuaisIsuir na iruaa I§ uzinqiut E,S 201E3 'pimpsarcina de a citi declaratia in Parlamentul lui Tisza, a fost ma-rele austrofil i sluga a Habsburgilor Alex. Vaida, devenit tigreroman de indata ce a avut siguranta cä lanturile tiraniei maghiarecadeau de pe trupul Romanilor.

El a citit declaratia in sedinta Camerei maghiare din 18 Octom-brie 1918, producand, bine inteles, mare consternare. D'atunci, o-mul acesta, care ani de zile s'a trudit, a muncit si a alergat ca urrdesperat ca sa nu ajunga lucrurile la prabusirea scumpului sauimperiu austro-ungar, pozeaza cu cinism in mare erou national"al Romanilor, si aceasta in mijlocul indiferentei si tolerantei,generoase a infamilor regii(eni", acesti Tigani" $i Greco-Bal-

I) Vezi in revista Generatia (No. 14-15 din Aprilie-Maiu1930) articolul d-lui Alex. Lapedatu, intitulat D. de Saint-AulaireRomdnit refugiati din Austro-Ungaria In limpid marcial rdsboiuu.(Nota antomlui).

www.dacoromanica.ro

395

_gol" ai Levantului, gratie carora a ajuns prim-ministru si mi-nistru de interne in Romania Mare, läsandu-1 timp de atátia anide zile sa se impauneze, färä a-1 demasca, cu aureola uzurpatade mucenie al neamului $i ziditor de (ara".

O INDRAZNEATA MISTIFICARE A ZIARULUI PATRIA" DIN CLUJ

Numai in urma aoestei profund crestinesti insusiri a sufletuluiromänesc din vechiul regat, ca si a sincerei sale iubiri fata de fratiidin Ardeal, s'a putut l'asa sä treaca nerelevatä cutezatoarea falsi-ficare a adevärului istoric din partea ziarului Patria" dela Cluj,organul partidului national, care in No. 236 din 31 Octombrie1922, intr'un articol intitulat Ronzásnia, Rusia i Ungaria", scria,dupa inspiratia lui Vaida i la cae-va zile dupa incoronarea regeluila Alba Julia, cä partidul national român a fost un factordecisiv In determinarea atitudinei României in momentuldeclarArii marelui r5sboiu mondial si O' InfAptuirea Româ-niei Mari de azi se datoreste in rândul Intálu atitudinei deintransigentà nationalg a acestui partid".

Cata inconstienta, cat curaj si cata nerusinare in aceastä sfrun-tata palmuire a adevarului istoric!

Cand Alex. V aida avea tristul curaj sa serie in ziarul clujan ase-menea enormitati, in flagranta contradictie Cu monstruoasele luifapte, dirijate toate direct impotriva politicei Romäniei si a dinas-tiei sale, el stia cä nu exista pe lume un popor mai bun ca poporulromänesc din vechiul regat, insusire, pe care o confirma si zicä-toarea populara, care spune ca la P-zeu $i in Tara rontaeascli_total este posibil"!

A sosit insä timpul ca Tara romhneasca, pe care guvernul desträ-marii nationale al d-lor Maula i Vaida a tratat-o timp de 2 anica pe o tara ocupata, batändu-si cu emfaza joc de cele mai sfintecurate sentimente, ca si de uriasele ei sacrificii, sa se reculeaga, sareactioneze, sa puna pe toli tradatorii la stalpul infamiei, cum sepractica in lumea morala, unde sentimentul demnitatii nationaleeste si trebue sä fie o dogma, si sä-i faca sa inteleaga, cel putinazi, ca era o sacra datorie pentru Romania sä sara in ajutorttl so-rei mai mici in momentul cand Ungurii ii implantau cutitul in gat.

Dad Vaida n'a inteles astfel datoria Romaniei, au inteles'o, digbärbatii ei de stat, cari s'au socotit un trup si un suflet Cu

www.dacoromanica.ro

396

fratii din Ardeal, ca un mândru i roditor pom, care se maltamijlocul livezii romänesti. Acei dintre. Romänii ardeleni, cari, inurma sfaturilor d-lor Mania i Vaida, 'si-au pierdut viata pentrutriumful cauzei maghiare, au fost stampilati Maghiari si pe ta-rdna mormäntului lor.

Noroc cä printre acestia nu figureaza si d. 'luau Mania, care,ca ausgezeichnetes Material", a fost dus si el, ca glotas, sä lupte-pentru izhändirea cauzei contrare neamului säu. In ce priveste peVaida, el a fost läsat la vaträ pentru alte scopuri mai inalte" si_mai patriotice", cum am aratat in capitolele precedente. El intriga.impotriva României pentru salvarea dinastiei Habsburgilor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXIV.

D. IULIU MANIU, ALEX. VAIDA I POLITICAIEZUITik A BLAJULUI

Prinsa in angrenajul catolicismului dinastic si apostolic delaViena, fäurit cum am aratat mai Inainte, urbea eternä" de pe ma-lurile celor douä Tärnave, considerándu-se in urma conciliilor pro-vinciale ale mitropolitului loan Vancea din anii 1872 si 1882 cafacand parte direct din cadrele bisericei romano-catolice i nicidecum rasaritene, nu era si nici nu putea sa fie stapana pe misca-rile sale, chiar dacä in multe suflete curate inclinärile mergeau sprebiserica räsariteanä si spre politica instinctului national.

De aceea, la Blaj, in special, ca si in alte pä'rti, locuite in majo-ritate de Romänii uniti" cu biserica Romei, se resimteau inca des-tul de straveziu, chiar in pragul desmembrärii monarchiei austro-lingare, urmele nefastei desbinari confesionale dela 1698, precumsi ale dinasticismului intronat in sufletele credule de fagäduelile in-selätoare ale impäratilor austriati.

Unirea" confesionala dela 1698 nu se putea impäca la 1918,in multe suflete iezuite dela Blaj, cu unirea politica cea adevarata5i mantuitoare. Dupa stingerea strälucitei pleiade, care incepuse cuO incal, Samuil Micu ¡(laja, Petra Maior _toti 3 adversari aiunirii" cu biserica Romei, si s'a terminat cu Timoteiu Cipariu,loan Mica Moldovan i Angustia Bunea, au ramas in arena luptelornationale numai epigonii si sub-epigonii: iezuitii, cu vadite incli-näri spre Viena catolica, apostolica si dinasticä.

Iatä, drept dovada, ce scrie trädatorul Alex.Vaida, la pag. 31, amonstruoasei sale brosuri, tiparita clandestin la Viena in anul 1922:

Biserica noastril &I cea mai eclatantd elovadii a am slat singuriat& in desvoltarea noastra cat i in luptele noastre seca/are, decidovede* ca n'am avut nevoe de România si deci legAturisuflete$ti Intre nol si România n'au existat, dar mai alesa Romania s'a arkat indiferentä fatà de noi si tendintele

www.dacoromanica.ro

398

noastre §i prin urmare este exclus ca sä" se fi ocupat deideia unirii tuturor Romdnilor".

Mentalitatea aceasta dureroasa si revoltatoare a tinut s'o dove-deascil chiar in mima tarii, la Bucuresti, un fiu al Blajalui: pa-rintele dr. loan &Ian, preotul capelei unite" din strada Polona.El a fost prins facand spionagiu, in serviciul contelui Czernin, mi-nistrul austro-ungar la BucureA, fapt pentru care in dupa amiazazilei de 14/27 August 1916, cand a intrat Romania in rasboiu, ne-demnul slujitor al altarului a fost arestat si inchis in fortul Dont-

ne$11. El a fost eliberat de armatele dusmane dupa ocuparea But-curestilor. Plecat la Blab a fost imediat avansat la rangul de ca-nonic, iar in alegerile generale din anul 1922 a fost ales deputatal Blajului in Camera Romaniei Mari, ca membru in partidul d-lorManiu-Vaida.

Nu este de loe o vorba goala cand se afirma cà a fost o fa-talitate a, istoriei ca, dupa stingerea strälucitei pleiade deinvätati, pe cari 'i-a avut Blajul pana la moartea lui AugustinBunea, sa se produca deodatä o scadere regretabila si pägubitoarein miscarea intelectuala, culturala si nationala din asa zisa metro-pola a Bialalui. Faptul acesta ingrijitor s'a putut constata maiales in cursul marelui rasboiu european.

Intr'adevär, pe cand poporul dela tara, partea sanatoasä a natieiromane din Ardeal, simtea cä constiinta nationalä romaneasca a in-trat in rasboiu impotriva Austro-Ungariei chiar din clipa cand s'adeslantuit cumplitul macel, unii iezuiti, cu rol conducator la Blaj,nu voiau sa inteleaga ca, la sfarsitul anului 1918, toti Romaniitriiiam cea mai mare epoca a istoriei noastre nationale. Gandul lorde capetenie se indrepta spre Papa dela Roma, spre imparatulapostolic dela Viena, spre primatul Ungariei Csernoch dela Esz-tergont si spre episcopul militar romano-catolic Zadravetz delaBudapesta. Pearl' multi din ei, toate preocuparile lor se concentrauin teama ca nu cum-va, in cazul unirii Ardealului cu Romania or-todoxa, s'a nu iasa strivit catolicismul in marea massa a ortodoxilordin vechiul regat, inmultiti cu cei din Ardealul desrobit.

PECETIILE UNIRII" *I D. 1ULIU MANIU

In noaptea dinaintea marei adunari nationale dela Alba lulia,In diferite intruniri intime de intelectuali, s'a discutat si chestiuneaca, odatä cu unirea politica, sa se infaptuiasca si revenirea uniti-

www.dacoromanica.ro

I) Vezi ziarul Romania" No. 108 din 1912.

399

lor" la matca: la ortodoxie. Dar unite spuneau in cor: Intaittsa realiant unitatea politich $1 apoi vom face $1 revenirea!"

Ce oameni mici pentru vremuri asa de mad! Ce prilej solemn,fericit si divin pentru a traduce in fapt ruperea pecetiilor unirii"ca biserica Romei, cu care amenintase insusi Witt Mania intr'o adu-nare a preotimei romane unite", tinuta la Alba Julia in ziva de16 Maiu 1912, spre a protesta in contra infiintarii episcopiei greco-catolice maghiare dela Ha/da Dorog, aprobata de Papa P iu IXdupa dorinta imparatului Frartcisc losif I si a cardinalului-primatmaghiar dela Esztergont!

Caci iata ce spunea d. luliu Maniu la 1912:

Au dreptul Domnitorul si Papa si faca oricit de multe episcopii,dar n'au dreptul si bage In sufletul nostru suflet unguresc.

Pentruci daca ar incerca asta, noi am rupe pece (111e docttmen(ului, asacum a spus Atanasie" 1).

Ei bine, episcopia greco-catolica maghiara dela Heljdu-Dorogs'a infiintat deabinelea, cu tot protestul amenintator al d-lui Ma-nitt i cu toata campania presei romane ca lovitura ce se dà bise-ricei romanesti n'are perechea in load politica de nelegiuiri a gu-vernelor unguresti", si totusi d. Mania cu.clarissimii" sai Cano-nici n'au rapt pece(ille nefastului document, semnat de tradatorulmitropolit Atatuzsie la 1698. Tacerea episcopului V. Hoszu delaGherla, in chestia infiintarii episcopiei dela Hajdu Doro g, a fostobtinuta de guvernul unguresc cu suma de 1.100.000 coroane aur,iar depunerea cárjelor episcopilor romani uniti" ramanea sa seproduca in Romania Mare, in anul Domnului 1928, cand cu legeacultelor a d-lui Alex. Lapedatu, fost ministru al cultelor, pentru-cadupa un an guvernul de pomina al d-lui Maniu sa promulge, in1929 (11 Iunie), concordatul incheiat intre Scaunul papal al Ronalsi statul roman, prin care catolicismul 'si-a asigurat in RomaniaMare niste privilegii, pe care nu le poseda in nici o alta tara dinlume. De aceea el n'a avut onoarea sa fie semnat de PatriarchulRegent dr. Miron Cris/ea.

lard cum numai iezuitismului dela Blaj se datoreste enorma gre-seala cornisa cu prilejul marei adunan i nationale dela Alba Mkt

1 Decembrie 1918), cand, in loe ca Romani' uniti" sa fi fost sta.-,paniti de duhul marei idei a integralei uniri politice, ingloband

www.dacoromanica.ro

400

revenirea in sanul bisericei ortodoxe, din sanul careia esiserainainte cu 218 ani, fiind crud amagiti de Habsburgi, unii dintreiezttitii blajeni nu numai ca au respins-o, dar steteau pe chibzuri sise framantau ce anume conditiuni sa puna chiar la unirea politicaa Ardealului cu tara mama. La Blaf s'a ventilat doar pentru prima-oara punerea in cauza a autonomiei Ardealului cu prilejul unirii!

Iatá dovada: Tradätorul Alex. Vaida in celebra sa brosuraclandestina, prefatata si tiparita de el la Viena in 1922, subtitlul Ardealul Ardelenilor..." ne spune lamurit, la pag. 29, ceea-cevrea Ardealul:

In anal 1917, Vaida, Maniu ci alfil sustineail sus $1 tare a ein'au nimic comun Cu actiunea României §i cà sunt fermdeci§1 a croi Ardealului o soartà nour.

CANONICUL Dr. IOAN COLTOR PLANGAND PE RUINELEHABSBURGILOR

Acesta era rezultatul dezastros al catolicismului si al politiceiclocite de Alex. Vaida la Viena §i popularizata, in surdina, prin-tre intelectualii ardeleni cu ajutorul intimului säu tovaras luliuManiu.

O dovada evidenta in aceasta privinta ne-o furnizeaza insusiclarissimul canonic d. dr: loan Coltor, podoaba" capitlului mitro-politan din Blaj, care in No. 9 al ziarului Unirea" (de Sambäta, 23Noembrie 1918), deci in organul mitropoliei, deplangea ast-fel na-ruirea dominatiei habsburgice:

Cdderea ultinuilui Habsburg va fi pentru neamul romainesc tot-deauna o amintire tristà.

De ce oare? Pentru-ed fo$111 sal supu$i ronani au ,stiut sli facadeosebirea intre Carol IV, impdratal-rege, $i Mire Carol de Habs-burg. Pentru acesta erau simpatiile noastre, pentru omul,care voia pacea $i care declara, urand tronza, cd are s'o incerceintr'una, nu pentra regele Ungariei, cazut In ghiarele oligarchielspurcate ungure$ti, nu penen' Carol IV, care sanctiona legi de voluniversal, Murite in contra propriilor convingeri".

Este desigur caracteristic sa vezi cum .cel mai cult dintre iezuitiidela Blaj manifesta inca vadite simpatii pentru Habsburgi chiar inajunul marei adunad nationale dela Alba Zulia!

www.dacoromanica.ro

O LAMURIRE NECESARA

Din cele publicate in capitolele precedente, cititorul s'a pututlesne si pe deplin convinge de politica direct anti-nationala dusade conducerea partidului national din Ardeal cu incepere din varaanului 1914 si pana in vara anului 1918 impotriva politicei in-stinctului national, imbratisata i pusa in executie de guvernulromän din Bucure,sti prin declaratia sa de rasboiu adresatä Austro-Ungariei in ziva memorabila de 14 27 August 1916.

Din fericire, evenimentele de pe fronturile de lupta din cursulanului 1918 au impus si conducerii partidului national ardelean

antune in momentul cand nu mai exista nici un pericol s'o mar-turiseasca ca sa paräseasca subit politica de duplicitate practi-cata pán'atunci i sa adopte o linie de conduita nationalä si in con-forrnitate cu scopurile de räsboiu ale Romaniei. Aceasta bruscäschimbare in politica fratilor din Ardeal s'a produs insä numai indipa cand erau perfect vizibile zorile prabusirii imparatiei austro-ungare si deci asigurata posibilitatea intregirii neamului romanesc.

Nu e deci nici un motiv, ba este chiar o indrazneala, ca anumitiistorici dela Blaj sä batä monedä din acest fapt i sa se impattnezecu niste merite, pe care intreaga actiune de pan'aci a Bialalui ca-tolic le desminte in mod flagrant, precum o face un d. loan Geor-gescu, profesor secundar 0. subdirector genzral in ministerul cal-telor si artelor, in volumul II din publicatia Transilvania, Bu-natal, Cripna, Maramurepl 1918-1928", scoasa de guvernuld-lui Maniu cu prilejul jubileului a 10 ani dela unire, publicatie,plina de greseli intentionate si care a costat vistieria statului ro-män suma rotunda de 12 milioane lei.

Este un sfruntat neadevar istoric cänd d. I. Georgescu afirma,la pag. 785, á acestei costisitoare publicatiuni cä Blajul a lostcel dintaiu centra, care, vdziind prilbu$irea împàrì4iei austro-un-gare, a injeles si pregateascii terenul stapanirii romtìne#i".

Acest centru a fost de fapt Aradul, unde intr'adevar au desvoltatin toamna anului 1918 o febrila activitate d-nii Vasile Goldi,s, dr.-loan Sucia i dr. St. Cicio Pop pentru canalizarea marilor eve-nirnente nationale ce se anuntau, ca rezultat al räsboiului, iar nuBlajul, unde entuziasmul sincer al tinerimei din scoalele sale a fostintunecat de preocupäri ieftine de casta i mai mult confesionale,de frica pericolului intärirei ortodoxiei.

I. Rusu Abrudeanu

401

www.dacoromanica.ro

402

Chiar la Arad activitatea in directia desavarsirii politicei in-stinctului national nu s'a inceput decat din ziva de 7 Octombrie1918, cand, dupa prabusirea frontului bulgar dela Salonic (5 Oc-tombrie), Austro-Ungaria a cerut presedintelui W. Wilsort al Sta-telor-Unite incheierea

In ziva de 12 Octombrie 1918, membrii comitetului executivnational-roman, intruniti la Oradea Mare, aprobau, in lipsa d-luiJulia Mania, textul declaratiunii, redactata de d. Vasile Go1d4citita de Alex. V aida in sedinta Camerii unguresti din Budapesta inziva de 18 Octombrie, declaratiune faurita sub impulsul hotaririirefugiatilor ardeleni dela Iaci din ziva de 6 Octombrie i comuni-catA lumii intregi prin radiograme. (Vezi pag. 393-394).

In sedinta Parlamentului austriac din Viena, din 22 Octombriedeputatul socialist G. Grigorovici, roman din Buoovina, ca ras-puns la manifestul impäratului Carol, prin care anunta federali-zarea Austro-Ungariei, declara ca poporttl rotnhn fine siz--$i rea-lizeze unitatea sa nationale.

O SCRISOARE ISTORICA A LUI ION I. C. BRATIANU

In ziva de 114 Noembrie 1918 ion I. C. Bratiattu reuseste satrimita d-lui dr. Teodor Mihali, presedintele clubului parlamentaral deputatilor romani din Camera maghiara, urrnatoarea istoricascrisoare:

Joi , 1/14 Novembre 1918

Cea mai sfa.ntg aspiratiune a neamului se

Indeplineste.

Peste suferintele trecgtoare, generatiile

vor r&vni la zilele, pe care le traim.

Fgra mirare am vazut c6.despdrtiti in cele

mai grele imprejuràri, ne-am reg&s it cu ace ias i

simtire si cu acelasi ga,nd.

Grabni ca acum este stapa.nirea incercarilor

vrksmase ale Ungurilor, ale anarhiei , ale de-

www.dacoromanica.ro

403

magogiei , prin organi zal,ie , pr in propaganda,pr in forVa..

Pentru organizare vi propaganda temeiuleste firevte:

Unirea desavarvitä a tutulor sufle-telor vi a tutulor Vinuturilor :toVi in jurul Regelui , ciare Vinedrapelul simbol al acestei uniri .

- Libertate vi dreptate pentru total ,de ori ce neam vi ori ce religie.Desvoltarea larg democratica: re-forme electorale vi agrare, con-diViuni de viaVa. pentru muno itorime ,eare sa le asigure legitimele lor re-vendiettri 9 i parte de folosinVIL larodul muncii lor..

Ao i se grabevte trimiterea forVelor armate,precum aVi eerut .

Reamintind Prevedintelui Domniei Voastreintalnirea noastra, dela Sinaia, dupa ce fuseseprimit de Regele Caro], va, zi c tutulor ou dra-goste fraVeasca.: CredinVa noastra ne-a mamtui t.Sa. pavim Inainte ouneclintita. incredere In me-ni reaNeamului vi neViirmuri tdevotament In ser-viciul lui .

\%-2 07ZY3 261/7-a42-z-(

www.dacoromanica.ro

404

NATURA PREOCUPARILOR D-LUI IULIU MANIU DIN TOAMNAANULUI 1918

Cu toatä scrisoarea clara si elocuenta a primului ministru ro-man, d. Mania continua s'á trateze cu misitii guvernelor M. Karolyidela Badapesta .§i ai lui Varjassy dela Seghedin. Cand guvernulBraliana Mom cunoscut ca unirea Ardealului cu vechiul regat nupoate-sä sufere intärziere, din cauza negocierilor pentru pace, careurmau sä inceapa la Paris, si a situatiei turbure din Europa cen-tralti si orientala, d. Mania era preocupat de alte idei i proiecte,care nu erau in acord nici cu interesele poporului roman din Ar-deal, care cerea i dorea unirea definitiva si neconditionata cu ,re-gatul liber, nici cu interesele superioare ale statului roman.

D. Mania i o parte din amicii sai puneau la cale cum ar puteaobtine o unire cu conditii, Thcand abstractie de sacrificiile Romanieiin räsboiul pentru eliberarea Ardealului. Dupa catva timp s'a siprecizat, care anume erau acele conditii. Jata-le in toata goliciunealor: ciatonomia Ardealului ca dietii la Cluj ci armatii separata inArdeal cererea aceasta a fost preconizata de generalul unit"baron Boera privilegii acordate minoritafilor, restabilirea gra-nitei la Predeal si alte näzbatii.

Fapt cert este cä in Noembrie 1918, d-nii Mania si Vaida ur-märeau in ce priveste unirea Ardealului cu vechiul regat o uniresui generis" sau mai bine zis iezuita si anume o unire, care sapermitä Ardealului sa stea cu un picior in Romania si cu unul inUngaria, iar la mijloc Ardealul pe seama Ardelenilor, carorainsä vechiul regat sä le acorde imprumuturi i sa le asigure ajutormilitar in caz de nevoe, iar din Ungaria sa le vinä cultura ungu-reasca si sprijinul catolicismului, putand sä ramána si ei nemesemberek", adicä nobili dupä factura maghiarä. Faptul acesta gray

anacronic rezultä din toata activitatea i manifestatiile lor atatdin vremea räsboiului, cat si in Romania Mare.

A trebuit mult tact din partea guvernului Bratianu ca sa evite,in acele grave imprejurari, neintelegeri intre frati i sa readuca lasimtul realitatii pe oamenii Bialalui: lallu Mania si Alex. Vaida,simt, care in ultimä instanta le-a fost impus de unanimitateaglasurilor taranilor si ale tineretului intelectual, cari, toti In cor,au cerut la Alba lulia unirea färà conditiunile plänuite dereprezentantii Blajului catolic.

Acesta este adevärul curat si start-L.

www.dacoromanica.ro

405

La indemnul intelept si putern:c al inältatoarelor cuvinte dinscrisoarea marelui Ion I. C. Bridianu, care avea la baza ei o notaa secretarului de stat american Robert Lansing, prin care se recu-nosteau României drepturile sale asupra Ardealului, d. Vasile Gol-di$, in numele consiliului national central Cu sediul in Arad, cereaguvernului unguresc, in ziva de 10/23 Noembrie 1918, potestateasau deplina putere asupra Ardealului, adica consiliul national sase instapaneasca imediat peste cele 26 de judete, locuite in majori-tate din Romani. Energicul pas al cirlui V. Goldis a fost aprobatnumai dupa lungi discutiuni din partea consiliului national central,care era compus din urmätoarele 6 persoane: Julia Mania, Alex.Vaida, V. Goldis, Aurel Vlad, ,S te fan C. Pop §i loan Sucia (3uniti" si 3 ortodoxi).

[REAPARITIA D-LUI IULIU MANIU iN POLITICA ARDEALULUI

Cum am mai spus si in altä parte a lucrarii de fata, d. Julia Ma-niu in tot cursul marelui rasboiu, adica timp de 4 ani si 3 luni, s'atinut jute° rezerva calculata, n'a actionat pe fata si n'a facutnici.o declaratie politica, lasand aceasta sarcina lui Alex. Vaida,caxe, ca agent fati s al Habsburgilor, a desvoltat cea mai intinsasi desperata activitate pana in toamna anului 1918, spre a salvape dragutul de imparat", aparatorul si stalpul catolicismului dinEuropa centrala. Cand, in lipsa de cadre pentru armata, a fostrecrutat si d. Maniu, Mitropolia din Blaj, al carei advocat era, acenit sa fie scutit de serviciu militar, ceea-ce n'a admis guvernulunguresc. Gurile rele spun Ca guvernul din Budapesta 'L-a respinscererea de scutire dupa interventia episcopului unit" din Lugoj,T. V aleriu Frentiu, care vedea in d. Maniu un adversar pentru can-didatura sa la demnitatea de mitropolit al Blajului, devenit vacant_Si inteadevar, daca prabusirea Austro-Ungariei s'ar fi intamplat cuo saptamanä mai tarziu, mitropolit la Blaj ar fi azi iezuitul Fren-fill, iar nu simpaticul si rustic il d. ,Vasile Sucia.

Numai cand corabia intereselor casei de Habsburg a naufragiatsi zorile infaptuirii Romaniei Mari se intrevedeau, Alex. Vaida aimbracat armura national& iar d. Julia Maniu a pasit din nou inarena politicä.

Inteadevär, spre sfarsitul lunei Octombrie 1918 d. Mania isiface aparitia la Viena, unde mersese, din insärcinarea consiliuluicentral din Arad, spre a organiza o armata revolutionara romana

www.dacoromanica.ro

406

din elementele armatei austro-ungare, ajunsa in compkcta deban-dada. Ca sub-locotenent de artilerie, Maniu formeazä aici Spiritsoldatilor romani" cu sediul in casarma Ferdinand" §i sub con-ducerea efectiva a capitanului Loichita.

In interesul adevartdui istoric voiu recunoaste Ca d. Maniu s'aächitat de aceasta insarcinare cu tact si succes. In vremea cand elisi indeplinea aceasta misiune, la Viena izbucneste revolutia. Pro-fitand de ea, a doua zi d. Mania, in uniforma de sublocotenentinsotit de d. C. Isopescu-Greca, fost deputat bucovinean in Park-s-nentul austriac si azi deputat national-taranist la Bucure$ti, seprezinta in audienta la generalul Ströger-Steiner, ministrul derasboiu austro-ungar, cäruia ii anuntä CA, din porunca consiliuluicentral roman din Arad, a luat comanda suprema a regimentelorromanesti si ii cere totodata ca, in interesul operei de organizare,.sa,-i cedeze cate-va birouri in palatul ministerului de rasboiu.

nestiind unde ii sta capul din cauza miscarii revolu-tionare constatata in sanul trupelor ce se intorceau de pe front, acerut timp de gándire. Mania §i deputatul bucovinean Isopesea-Orecu au fost invitati sä astepte intr'o camera d'alaturi. Dupa ojumatate de ora, generalul Ströger-Steiner, informat fiind cä regi-mentul romanesc de infanterie No. 64, cu cercul de recrutare laOragie, numara cate-va mii de oameni inarmati si bine disciplinati,pe cand regimentele pur austriace erau imprastiate in desordineprin mahalalele Vienei, s'a convins cä cererea reprezentantuluiRomanilor trebue aprobatä si in consecinta a pus la dispozitia d-lui_Mania un apartament intreg in palatul ministerului de räsboiu.

In ziva urmätoare, Maniu luat ca secretar pe generalul ba-ron Boeru, asa numitul erou" dela Ivangorod, unde s'a distinsintr'o batalie cu Rusii, fapt care 'i-a adus titlul de baron". Totiofiterii romani din armata austro-ungarä erau acum ocupati cu or-ganizarea revolutiei, cautand ca regimentele ce se intorceau de pefront sä piece in ordine acasä, in Ungaria, i sa nu se puna la dis-pozitia guvernului maghiar, spre a impiedeca pe Romani cu fortaarmatä chiar in momentul cançl aveau spuna si ei ultimul cu-vant, iar pe de alta parte ca regimentele sa nu depuna jurämantde credinta republicei maghiare, ci slatalui national rondin.

Fimbele aceste scopuri au fost atinse. Regimentele romanesti s'aumentinut admirabil in disciplina ce li-se cerea si la un moment deerau in Viena i Wiener Neustadt peste 40.000 de soldati romani,

www.dacoromanica.ro

407

bine inarmati si disciplinai, cari au fost rugati de guvernulaustriac sä apere Viena i s'o fereascä de catastrofa revoiutiei des-tructive. Astfel s'au putut vedea deta$amente romanegi circulandprin oras, cantand imnul national roman si restabilind ordinea,dupd care apoi bate regimente/e, ca steaguri nationale romane$tiin frunte, au fost dirijate cu trenuri speciale in Ardeal, spre a fila dispozitia consiliului central roman in opera lui de imbucatatirea monarchiei austro-ungare.

Dela Viena, 1uliu Maniu a plecat la Arad, unde in ziva de 13Noembrie avea o intalnire cu Oscar Idszi, ministrul nationalitatilordin noul cabinet maghiar republican al contelui Mihail Kdrolyi,in chestia somatiunii cu tertnen fix, adresatä de d. V. Goldi$ gu-vernului unguresc de a preda cele 26 judete ardelene in stapanireaconsiliului central roman.

Din primal moment al intrevederii cu Mania i cu ceilalti frun-tasi romani, hiszi, care venise cu traista plina de fägadueli, s'aconvins ca. Romanii voesc complecta lor des/acere de Ungaria.Astfel delegatul ungur a inteles repede realitatea situatiei $i '$i-afacut calea intoarsa spre Budapesta.

/ULIU MANIU VORBIND LA BLAJ IN PRAGUL ADUNARII NATIONALEDELA ALBA IULIA

Dela Arad, dupa intrevederea ca Oscar Itiszi §i dupa abdicareaimparatului Carol VII, intamplata in ziva de 16 Noembrie, d. luliuMania a descins in ziva de 18 Noembrie in metropola

Intr'un discurs rostit in fata canonicilor $i a populatiei bid-jene, d. Maniu spunea urmatoarele:

Ungurul nu s'a cu/niri(it nici printr'un rasboill pierdut. Elasttizi îsi peistreazd firea-i turanica, cristalizatii 111 (loud vorbe un-gure$ti: Nem engedem nu per/nit).

Stint lucran, care se pot spline. Sunt ins6 si lucruri, careazi Ina au menirea sa nu fie istorisite nici chiar prietenilorcelor mai sinceri. Atitt wl pot declara cá Slade Antantei, catstatele formate pe ruinele monarchiei dunarene, ca lugo-slavii, Austro-Germanii, mentin ca noi cele mai stranseconAenei lijad nu numai de dreptalea cruizei noastre, ci ,F1 de in-portanfa ce revine unui neam de 11 milioane, unui neam unitar ro-ma-nesc, care ocupii un leritoriu bogal, cel mai bogat teritoriu alEuropei intregi" 1).

1) Vezi ziarul Unirea" No. 7, cu data de Miercuri, 23 Noembrie 191g.

www.dacoromanica.ro

408

UNELTIR1LE BLAJULUI LA ARAD

Cum se vede, d. Mania era gray, sibilic si misterios. Lucrurile,despre care afirma ca nu pot fi marturisite flied nici prietenilorcelor mai sinceri, aveau sa fie discutate in cenaclul iezuitilor locali.Era vorba de conditiile ce trebuiau fixate la actul unirii dela Alba

conditii, printre care figura in primul ránd autonomiaArdealului Cu dietà provincial6 la Cluj, ceruta cu ardoare dernembrii capitlului mitropolitan al Blajului pentru asigurarea unorinterese confesionale si de gaga, care, bine inteles, nu putRauInca deocamdata márturisite. In urmarirea acestui plan diabolic, ie-zuitii dela Blaj reusiserä sa cdstige de partea lor i cati,-va orto-doxi naivi, in cap cu d. Vasile Goldis, care, pentru magulirea lui,fu'sese chiar insärcinat de d. Maniu, cAnd trata la Arad cu O. Idszi,sa redacteze motiunea unirii ce urma sä fie votata de marea adu-nare nationala din Alba lulia, motiune care cuprindea insä si ideiaautonomiei si a dietei pro vinciale de la Cluj.

filotiunea aceasta celebrd a fost citità i iscalita de comparsi, totla Arad, in casa d-lui 5tefan Cicio Pop. N'a avut insä nimeni cu-rajul s'o exhibeze la Alba Julia. Ea denotä insá gAndul initial ald-lor Maniu §i Vaida, cari inainte de marea adunare nationara dincetatea lui Mihai Viteazul erau mistuiti de gAndul de a stabili dela1nceput welatiuni de drept in/re Ardeal si vechiul regal". Din fe-ricire, ei au fost siliti insá sä se inching in fata manifestarii ho-tarite si constiente a vointei nationale ardelene.

Nu ma indoiesc Cä cel mai bogat teritoriu al Europei intregisurAdea de minune d-lui Mania incá de p'atunci. Si eu il cred azi,fära sa jure nici d-sa, nici ilustrii sai nepoti: dr. R. Boa, dr. Za-chi Boila, dr. lonel Pop etc.

,A.DUNAREA NATIONALA DELA ALBA IULIA I CONCEPTIILE POLITICEALE D-LUI MAN1U

La marea adunare nationala din Alba Julia (1 Decembrie st. n.1918), d. Maniu venise bine pregatit ca sá indeplineasca acele lu-cruri, care pu se puteau incá spune la Blaj" cu putine zile maiinainte. Dar vorba Románului: socbteala de acasá nu se potrivestecu cea din tárg. Planurile sale au fost repede ghicite si dejucate,dei d. Maniu adusese de pe valea Tárnavelor la marea adunarniultä pálámida, multe burueni si multi scäeti, spre a,-i sta inteaki-

www.dacoromanica.ro

409

tor, Cu gandul ca pe urmd sa se acate de pulpana autonomieidealului i sd troneze ca in sdnul lui Avram in dieta dela C/u f.

Ce credea atunci cu adevdrat d. Maniu in cutele intime ale su-fletului säu g care era mentalitatea ce-1 mistuia, s'a aflat abiadupá 5, ani din chiar gura d-sale. Jata intr'adevär ce lucruri inte-resante ne spune d. general Averescu, om de cuvdnt cinstit, care-nu poate fi pus la indoialä, inteun articol al sau publicat in re-vista Tara noastre din Cluj (No. 7 din 9 Februarie 1930):

Pela inceputul anului 1923 ne gdseam la o consliitairein casa amicalui si colaboraiorulai mea Cudalbu, impreund cu d.Iuliu Maniu, d. dr. N. Lupu, d. Petre Negulescu in total 5 persoane.

In cursul schimbalui de idei, venind vorba despre Alba Julia, d-Maniu ne-a.miirturisit a a ame de luplat acolo ca marica toti se temeau cA vor fi mAncati de ciocoii dela Bu-curesti si ea la un moment dat a fost pusA chiar chesti-unea, daca* nu era cazul s'A se cearA a se forma douä.Parlamente: unul la Bucuresti si unul la Club

se inirebe ori-ce om cinsliti: ce indreptigise la acea epoca' ase ludri as//el de seriamente dincolo de Carpall, dacii infradeviiraa exisial si cine poart-1 Hispunderea lor? Mai mili, punintrebarea:ce s'a fAcut In Ardeal pentru a fi neutralizatA acea por-nire nejustificatà Impotriva vechiului regat ?".

Rcesta era deci, la 1 Decembriv 1918, g:Indul intim al ie-zuitului Julia Maniii. Dar partidul national-roman, atunci masacompacta' a poporului romdn, care umple väile i coamele Carpa-tilor, a cdrui viatä seculard a fost plär' nadita din amar si din clureresi care, la Alba Julia, a imbrdtisat pe toti reprezentantii vechiuluiregat, afldtori acolo, cu ochii scäldati in lacrimile unei fratii cu-rafe, färd nici un gand ascuns de noroiul politicianismului maghiarsi austrofil, n'a voit insä cu nici un pret sä audd de autonomie, dedieta la Claj $i de privelistea bAnuitelor lor avantagii.

Unire fArà conditiuni au cerut cei 1228 delegati intelectuali aituturor tinuturilor romdnesti, dimpreund cu mcile de mii de tärani,unire färä nici o restrictie a strigat uriasa multime de pe cdmpulmartiragiului lui Noria $i Cosca!

Multimea, cu pumnul ei de fer, a declarat eä vrea unirea cu-ratà, färä .rezerve si dictatä de marele interes al poporului ro-mAn de pretutindeni.

www.dacoromanica.ro

410

MANIU I VAIDA OFENSAND DIN PRIMUL MOMENT PE SUVERANIIROMANIEI MARI

Trebue sa recunosc insa ca infrangerii suferite atunci la AlbaJulia de d-nii Maniu, Vaicla i compania In planurile lor de domi-natiune exclusiva a Ardealului, ca si loviturii date de popor hiper-trofiei eu-lui acestor matadori, se datoresc multe din necuviintele§i ofensele manifestate c12 partidul national fata de insusi marelerege Ferdinand I, desrob:torul, ca i multele si gravele neajunsuridin viata de azi a statului roman.

Prima necuviinta s'a produs chiar pe loc, la Alba Julia. Era unlucru elementar, de bun simt, de obraz, de nobila i sfanta dato-rie romaneasca ca marei adunan, dupa-ce a votat unirea, sa 'i-sepropunä de a se trimite o telegramh de respectuoase omagii siinaltä recunostinta regelui Ferdinand I, care, cul un al douileaMihai Viteazul, a infäptuit visurile cele mai indraznete ale nea,-mului romanesc, precum si reginei Maria, care atat de constientmimos a conlucrat la intruparea aspiratiilor noastre.

Ei bine, aceasta datorie de malta si nationala buna cuviinti, dacanu si de buna crestere, a fost omisa intentionat dela ordinea zilei,dei o propunere in acest sens se fäcuse dimineata in comitetulpartidului national de catre entuziastul secretar dr. Silvia Drago-mir si fusese incuviintata tot cu acelasi entuziasm si de catre ba-tranul iritelept George Pop de Base,sti, desemnat sa prezideze ma-tea adunare.

Ce s'a intamplat insa? Cand s'a comunicat d-lor Vaida si Maniuca propunerea va fi adusa si in plenul adunarii, matadorii Nat-

acesti austrofili chiori i ireconciliabili, s'au opus pe motivulca un asemenea gest ar indispune pe capii socialistilor Ion Fluera

losif itimanca, cari ar nutri idei republicane.Personal sunt adanc convins ea pretextul acesta stupid a fost

inventat ad-hoc de d-nii Vaida §i Mutua si cà cei doi fruntasioameni muncitori, dar de bun simt, nici n'au fost pusi

macar in curent cu propunerea, necum s'o respinga.Omisiunea aceasta profund jicnitoare la adresa Coroanei, ca si

faptul ca in textul actului unirii in loe sa se declare unirea tutu-ror leritoriilor locuile de Romani ca regatta Romania", se spuneasimplu cu Romania", a facut o dureroasa impresie la Bucuresii,uncle nu se pricepea si nu sz admitea ca, in momenta' cel mai cut-minant al istoriei noastre, sa" nu S2 aminteasca nimic, Cu nici un

www.dacoromanica.ro

411

cuvant macar, de regele Ferdinand i regina Maria, cari au stat lafruntea actiunii pentru desavarsirea unitatii nationale a neamului..

Marele Ion I. C. Bratianu, cu minunata lui intuitie politica $icu profundul su simt istoric, a ramas foarte neplacut atins de a-ceastä regretabild scamatorie ardeleneasca, declarand cä ar fi pre-ferat sä fi lipsit voturile socialiste din unanimitatea glasurilor $icon$tiintelor romanegi decat sä lipseascd numele regelui eliberatordin actul, prin care se proclama unitatea nationalä si politica aRomdnilor ardeleni cu patria-mamä 1).

Abia a dotta zi dimineata, 2 Decembrie, adica, cum zice Roma-nul, la spartul tdrgului", marele slat na(ional, care se intrunea saimparta portofoliile membrilor din faimosul Consilia dirigent, ahotarit, tot in urma propunerii d-lui dr. Silvia Dragomir, sa se tri-mita regelui Ferdinand o adresa omagialä $i prin care 'i-se aduceala cunostinta ca marea adunare nationala din Alba Julia a decretat,intr'un elan de entuziasm fara margini $i cu unanimitate, unireateritoriilor sale cu regatul României.

Actun, daca cititorul va lega omisiunile vatamatoare $i calcu-late din ziva adunarii dela Alba falta cu refuzul conducatorilorpartidului national de a participa la serbärile incoronärii regelui$i reginei Romaniei Mari, care au avut loc tot in acest oras istorigin ziva de 15 Octombrie 1922, dupd-ce conducätorii aceluia$i par-tid fuseserd reprez,entati, prin d. dr. Teodor Mihali, la incoronarearegelui Ungariei Carol IV dela Budapesta (17 Decembrie 1916),vor avea imaginea exacta a incohorentei $i mentalitatii lor, ca $i anepregatirii suflete$ti $i politice, in care 'i-a surprins taisul vic-torios al spadei micei Romanii $i a marilor s'a aliati.

Misiunea istoriei nepartinitoare, care consista in indreptareaneamului prin cunoa$terea trecutului, va fi sa a$eze aceasta patä.vecinicä la locul, pe care il meritä autorii ei: pretin$ii mari pa-trioti" Julia Maniu si Alex. Vaida.

ALCATUIREA CONSILIULUI DIRIGENT

Cäderea ideii de autonomie cu dieta dela Cluj, deci separartismului dintre Ardeal $i tara mama, a fost färd indoiala o lovi.-tura de maciuca, data de constiinta nationalä nefalsificata a po-

1) Vez! revista Generatia Unirii" No, 4 din 1929: Aminiirlcu privire la acial unirii din Alba hala", de Alex. Lapedatu.

www.dacoromanica.ro

412

porului suveran din Rrdeal in special iezuitilor dela Blaj. Subameteala socalui primit, chiar de a doua zi 2 Decembrie 1918ei au alergat la marele sfat national", demasciindu-si apetiturileseculare prin graba ce o punea fig-care de a-'i asigura câte unscaun sau portofoliu ministerial in Consiliul dirigent, ai caruimembri se desemnau in acea zi in sala de sedinte a tribunaluluidin Alba Julia.

La un moment dat, figurau pe lista, printre asa zisii candidatide ministri, uniti" in majoritate: Ortodoxii, cu trecut serios po-litic, ca dr. Valeriu Braniste, dr. Aurel Vital i Octavian Goga,erau pusi de comisia de candidare abia la coadà. Numai dupa-ceun barbat de bun simt a atras atentia d-lui Mania cädirigent nu trebue si nu e prudent lucru sa se asemene aidoma cucapitlul mitropolitan din Blaj, au putut fi a/esi i proscrisii orto-doxi de mai sus. Rstfel au fost alesi membrii in consiliul dirigenturmatoarele persoane: dr. luliu Maniu, presedinte, dr. Vasile La-cacia, dr. Alex. Vaida, dr. 5telan C. Pop, dr. Entil Illifiegan, dr.Victor Bontescu, dr. Rottudas Boilii (nepotul presedintelui)acestia toti uniti" Vasile Goldis, dr. loan Suciu, dr. AurelVlad, dr. Valeritt Braniste, dr. Aurel Lazar $i Octavian Gogaacesti din urma ortodoxi precum $i socialistii lon Fluera,slosif !unmet', primul unit" si al douilea ortodox. Deci 8 uniti"fata cu 7 ortodoxi, dei proportional ar fi trebuit, dupà bunadreptate,sa fie numai 5 uniti", iar restul ortodoxi.

Spiritul de castä confesionalä dela Blaj a invins i aci, cum ainvins de altfel si la desemnarea ca presedinte a d-lui fallu Ma-nia, in locul cäruia trebuia sä fie ales un ortodox si anume Vas/leGoldi,s sau Valeriu Brani,ste. Dupa sefia a doui uniti" (regreta-tul dr. Ion Ra(itt $i George Pop de BiiseA, care se reträsese dupaaclunarea dela Alba Julia), demnitatea de presedinte al partiduluinational, deci implicit si al consiliului dirigent, se cuvenea de dreptunui ortodox.

Dar si alegerea ca sef a d-lui Mania n'a fost decat o simplä sca-matorie calugäreascA si anume iezuiticä. Ortodoxii, afarä de AurelVlad, care singur fusese pus in curent, s'au gäsit in fata unui faptimplinit i, re" semnându-se, ei n'au mai protestat, sub farmeculmaretiei istoricului moment al unirei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXV.

UNGURII SUSTINAND LA CONFERINTA DE PACEINTEGRITATEA TERITORIALA A UNGARIEICU ARGUMENTE SCOASE DIN POLMCA 1

ATITUDINE A PARTIDULUI NATIONAL-ROMANDIN ARDEAL

Am in fata mea bogata colectie, care alcatue5te o parte din pro-digioasa literatura g imensul arsenal de propaganda, inteadevardemn de admirat, cu care guvernele Ungariei s'au prezintat laConferinta pacii din Paris i in fata lumii intregi dela räsboiu 51pana astazi intru sustinerea intereselor lor nationale 5i a integri--lath statului maghiar.

Aceasta opera de propaganda, care merita cu drept cuvant säfie invidiata, mat ales de noi, este redacted 5i sistematizata cu ometoda 5i o meticulozitate absolut academica. Nu cuprinde nici oapreciere upratica -5i nici a insinuatiune. Totul este redat prin celmai sever control documentar.

Citind acest intreg namol de volume, cu care vecinii no5tri auinundat bate conferintele 5i intreaga lume civilizata, uu °data su.-fletul meu s'a strans de durere, vazand cum Ungurii i5i cladesc inblind parte temelia tezei lor ovine tocmai pe politica 5i conduitaconducatorilor partidului national roman.

In cele ce urmeaza voiu incepe 5i eu cu aceea5i metodä, cu careUngurii '5i-au alcatuit materialul lor documentar, sa desprind gsä scot in relief din propria opera a fratilor me! din Ardeal ati-tudinea partiduhii national roman atat din anii premergatarirasboiului, cat 5i din timpul räsboiului, atitudine, din care Unga-ria a bätut moneda in favoarea ei g impotriva unitatii nationale apoporului roman, care a format baza principala a declaratiei noa-

www.dacoromanica.ro

414

stre de rasboiu i unica sfnnta menire a jertfelor, cu care micaRomanie a pinta indeplinirea acestui ideal.

In materialul documentar, cu care Ungaria s'a prezentat la Con-ferinta pn'cii din Paris (anii 1919 si 1920), gasesc, sub forma dedare de seama a lucrarilor delegatiunii maghiare, trei mari volumecuprinse sub titlul: Les négociations de la paix hongroise", pu-blicate de ministerul afacerilor straine din Budapesia.

Chiar dela volumul I, Ungurii se servesc de palitica partiduluinational rom-án din Ardeal, pecare o expun cu un lux de detaliicu o documentare, care nu sufera rzplieci intru sustinerea tezei lor.

Voiu reproduce o intreaga serie de capitole Cu titlurile respective,pentru a se vedea ce scump si pretios colaborator a fost partiduld-kir Mania i Vaida in afirmaren drepturilor Ungariei asupranationalibitilor subjugate si in special asupra nationaliatii ro-manesti.

Unul din primele capitole poarta titlul:

EXEMPLE ALESE DIN DECLARATIILE DE FIDELITATE ALE ROMANILORDIN UNGARIA1

Iatk in traducere textualk cele cuprinse sub acest titlu:

Memorandele, progiamele, manifestele, proclamatiile, etc., care auapArut din timp in timp pentru a face cunoscut sau a explica punctulde vedere al partidului national-roman, au afirmat fdrd exceptie si cacea mai mare hotdrire eft lealitatea si atasamentul Romimilor MO dedinastie si stat este in afarA de ori-ce indoiala si cá el nu reclama in-deplinirea dorintelor lor nationale dealt ca sa poata lucra cu un entu-ziasm si un devotament inca mai mare pentru blnele patriei comune.

Aceste declaratiuni dovedesc in mod amAnuntit ca conducittorii natio-nalisti al Romartilor din Ungaria nu s'au gdadit niciodata stt se separe aestatul llagar. Ei au avut cu atat mai putin aceastd idee, cu cat au stiutin totdeauna sa aprecieze avantagiul de a putea sa-si valorifice cali-thtile nationale in statul ungar, care era in masura sit asigure su-pusilor sal romani institutiuni mai democratice, o existentd economicamai bund si mai sigura si o civiliza(ie cu mutt mai 'Malta ca a Romdniei,al card nivel de cultura intelectuald este inferior din toate punctelede vedere acelui al Ungariei. ConducAtorii nationalisti al Romanilordin Ungaria n'au aspirat nici-odatd decal la o oarecare autonomie incadrul de stat maghiar. Putem sà afirmam cii, at toata interventia mi-litara a Romanieit, a revolutiei unguresti, a bolsevismului si a deciziuniloravantagioase pentru Romania dela Confetinta pAcei, ca autonomia na-

1) Vezi Les négocintions de la paix hongroise", tornal I, pag. 207..

www.dacoromanica.ro

415

nu attexhava la Romcinia era cerutd de massele mari alepoporului romAn din Ungaria si de insdsi majoritatea clasei culte romit-nesti de acolo si ca ele nu vor pilca nici-odatd sá tolereze imixtiuneaRomdniei in pro prille lor afaceri.

Aceasta este ceeace reclarnd poporul romiinese din Ungaria si vomdovedi-o prin proprille sale declaratii fdcute cu privire la Romania de ojumatate de ecol incoace si chiar in cursul rdsboiului:

Mtintuirea monarchiei cAt si aceea a patriei noastre si a poporuluiungar cere scrie Memoranda! partidului national-romAn prezentatregelui Francisc losif I in luna Maiu 1892 ca sa se intreprindd oactiune, care sd creeze o unitate mai strAnsd mire popoare, pentru ca,unite in jurul tronului, sd poatd lucra la intdrirea si la consolidareapatriei comune, inspirati de o nobild rivalltate si plini de lubire si deincredere".

Dung cum plAngerile poporului romAn nu se indreapta de loc impo-triva statului ungar scriu studentii universitari romAni in brosuraapdrutd la 1892, intitulata Replica" , tot asa -si aceste nanduri nucauta de loc sd atace statul. Poporul romAn din Transilvania si din Un-gana este cunoscut ea' moGet de fidelitate fatd de dinastie si de respectfatA de legi".

Istoria nu cunoaste nici un singur caz continua Menzorandul par-tidului national-roman, trimis lui Francisc losif I in Maiu 1892 carear putea fi ara:at ca o infidelitate a poporului roman impotriva suvera-nului sau impotriva statului, al cdrui sprijin este si el si dela care as-teapta si el la rhndul Jui sprijin".

Congresul nationalitatilor, tinut in luna August 1895 la Buda pesta, inprimul aliniat al motiunii sale, a anuntat cd RomAnii, Sârbii, Slovacii,etc., asociati in acest scop, doresc sd mentind integritatea teritoriald aUngariei sub toate raporhuile.

In sedinta Camerei din 1906, cu ocazia discutiei raspunsului la me-sagiul tronului, deputatii nationalitatilor, asociati sub directia d-luiTeodor Mihali, presedintele partidului national-roman, au intrunit di-feritele lor programe inteo adresa aparte, in care, conform motiuniidin 1895, au insistat in unanimitate asupra faptului cd persistd in modabsolut sd mentina integritatea teritoriala a statului ungar si cd dorescsä infdptulasca pretentiunile lor nationale in cadrul acestei integritAtisi prin mijloace legitime si constitutionale.

RomAnii din Ungaria au ramas credinciosi punctului lor de vedere,chiar cAnd in luna Iulie 1914 a izbucnit rdzboiul mondial. In momentuldeclaiatiei rdsboiului, flit lor rdspundeau la chemare inspirati de aceiasibundvointd, gata la bate sacrificiile si Cu acelasi entuziasm veniau subdrapel, ca si fiii Ungurilor. Diferitele clase ale societAtii romAnestifdceau aceleasi sacrificii, ca si cele ale socielatii maghiare, pentru a ducegreutAtile si marile incercdri ale rasboiului, dela inceput* si pAna lasfArist.

www.dacoromanica.ro

416

SOH partidului national-roman au facut declaratii tot atat de in-curajatoare, ca si sefii partidelor maghiare. InaHui cler roman din Un-gana adresa credinciosilor sai pastorale tot atilt de rasboinice ca 51prelatli bisericelor maghiare. Va sa zica, raspunderea rasboiului in-cumba Romanilor din Ungaria tot atat cat si Unffurilor 5i, in general,aproape Mai exceptie, tuturor nationalitatilor din Ungaria".

PASTORALELE EPISCOPATULUI ROMAN

In sprijinirea afirmatiunilor de mai sus, publicatiunea maghiaraciteaza urmätoarele pastorale, date de membrii episcopatuluiroman de ambele confesiuni Cu ocazia declararii rasboiului la 5August 1914:

Episcopul greco-catolic Dumitru Rada, dela Orallea Mare, se adre-seaza credinciosilor sai white° pastorala incurajatoare, (al carei textcititorii il gasesc la pag. 354).

Episcopul greco-orientaL loan I. Pap, dela Arad, in pastorala sa dela7 August 1914, dd ordin preotilor sal sa citeasca in biserici apelul regeluicatre popoarele sale, sa le explice continutul si sa convinga pe credinciosicá rasboiul era legitim si inevitabil. El constata chiar cu satisfactiecd credinciosii sai se supun cu placere la apelul Maiestatii Sale cu omare exactitate si in acelasi timp cu cel mai mare entuziasm. In sfarsit,clerul trebue sa ajute ca Romanii din Ungaria sa fie toti fideli tronului

patriei si in consecinta el trebue si de data aceasta sa dovedeascacredinta lor prin fapte pentru a merita recuno5tinta lui Franciic 104 I,singurul lor stapánitor".

Lucrarea de propaganda maghiara, de care ne ocupam, releveazasi pastorals data in ziva de 8 August 1914 de catre episcopul Ca,-ransebesului, dr. Miron Cris/ea, pe care deasemenea cititorii ogasesc la pag. 359.

Tin insa sa constat ea ocupandu-se de aceasta pastoralä, dareade searna ungureasca face o intentionata confuzie, cand spune caepiscopul roman al bisericei greco-orientale din Caransebes,MironCris/ea, a ajuns intre timp mitropolit la Sibiu", cand se stie ca laacea epoca mitropolit al Sibiului era Ion Me(ianu, iar, dupa moar-tea lui, in Februarie 1916, 'i-a urmat traclatorul Vasile Mangra.

Mai departe, lucrarea ungureasca releva in chipul urmator pas-tor al a episcopului greco-catolic Vasile Hoszu del a Gherla:

Episcopul Vasile Hoszu nu numai ca a adresat o pastorala credin-closilor sail, dar la 14 August 1914, cand regimentul de husari unguri,poposit la resedinta episcopiei, pleca la rasboiu, el a adresat trupei unapel de imbarbatare, in care, intre altele, spunea:

www.dacoromanica.ro

417

1/6 dau ca hrana sufieteasca binecuvantarea mea parinteasca, care,sper, va va intovarasi in drumul vostru penibil, dar plin de glorie, scump:imei copii! Rasboiul cere sacrificii pentru patrie. In acest moment solemnde despartire va apropiem cu dragoste de inimile noastre, dar sa stitibine ea oricat de mare ar fi iubirea noastra i dorinta de a va revedeape toti, preferam sa suportarn duserea cie a nu va mai revedea, decatsa asistam la intoarcerea voastra, ca invinsi si umiliti. Inainte dar pedrumul gloriei!"

DECLARATILLE PARTIDULUI NATIONAL ROMAN

Lucrarea de propaganda maghiafra continua apoi Cu insirareadedaratiunilor mai principale, facute de sefii partidului national-roman Cu ocazia declararii rasboiului in 1914:

Sefii partidului national-roman din Ungaria au facut si ei, la randullor, asemenea declaraliuni, dovedind astfel pana la evidenta ca nu suntnumai gata a lua partea lor de sacrificii pentru rasboitt, dilr a se incarcasi Cu raspunderea ce le incumba solidaritatea lor complecta cu Ungaria.

,,D. Tcodor presedintele partidului national-roman, a publicatin ziva de 2 August 1914 declaratia urrnatoare:

Fiii patriei noastre sunt chemati pe campul de onoare. Soldatul romanii va indeplini si acum ea in totdeauna datoria lui detnna de glorianatiunei sale si de rentunele lui de orn viteaz. Maiestatea Sa, batranulnostru monarch, si patria deasemeni se vor convinge de sentimentelepatriotice si de devotamentul poporului roman, care traieste sub sceptrulHabsburgilor. Tineretul romanesc s'a grabit sd se stranga plin de entu-ziasm sub steag, pentru varsa sangele pe campul de onoare, iarcei, cari au rämas acasa, sunt gata pentru once serviciu. Asteptam cuun viu interes desfasurarea si sfarsitul evenimentelor istorice, dorindun succes victorios i glorios. Deoarece intrunirile publice sunt interziseprin dispoziiiile exceptionale ale guvernului, intrunirea convocata departidul national-roman nu poate sa alba loo si gasindu-se astfel inimposibilitate sa publice proclamatia sa patriotica, el se adreseaza prinziare et' toata increderea si frateasca iubire intregei populatiuni ro-manesti din tara noastra, rugandu-o faca datoria, acum ca si inviitor, in zilele de sacrificiu, 5i sa fie linistita, avand incredere in Dum-nezeu i asteptand evenimen':ele. Poporul roman a fost în totdeauna in-telept, leal si sincer. El trebue sa faca acum dovada calitatilor i vir-tutilor sale mostenite. Cred si sunt sigur ca linia de concluita dreapta sipatriotica, care a fost totdeauna demna de nationalitatea noastra si depoporul roman, si vitejia copiilor nostri pe campul de rasboiu vor sporimeritele, care vor face poporul roman demn de drepturite, care 'i-secUvjn si pentru care el a luptat pan'acum si va lupta Inca, dar numaiprin hiijloace legale si.constitutionale".

Dupa-ce invoaca in sprijinul tezei sale interview-ul lui Alex.Vaida din ziarur Adevärul", reprodus la pag. 204-206 a volu-

1. Rusu Abrudeanu 27

www.dacoromanica.ro

418

mului de fata, ca si declaratiile sale din ziarul Budapester Tage-biatt" (vezi pag. 208), publicatia maghiaira spune mai departe:

D. Vasil.? Goldis, fost deputat si alt sef al partidului national-roman,insprcinat actualmente cu departamentul cultelor si instructiel publicein consiliul dirigent dela Sibiu, scria in ziarul Romlinul" din Arad, la14 Noembrle 1914:

Suntem obligati sa declaram ca luptand cu mijloace legate si intr'unspirit constitutional pentru consolidarea nationalitatli noastre sl pentruposibilitatea liberei propasid intelectuale, politice si economice a popo-rului nostru, in cadrul statului ungar, avem intreaga constiinta comu-nitatii de Interese ungure$ti si romane, cat si de importanta conside-rabild a poporului roman in situatia actuala a monarchiei austro-ungare.De aceea, parttdul national-roman este convins ca ar fi bine sil serezolve confActul existent mire conditille de existente ale poporuluiroman 5i atitudinea guvernelor statului ungar dela crearea regimuluiconstitutional din 1867 si pana azi si aceasta mai ales daca cercurilediriguitoare ar fi informate asupra dreptatii tendintelor patriotice alepartidului".

ATITUDINEA CONDUCATORILOR PARTIDULUI NATIONALIN CONSILIILE JUDETENE

Dar n'au fost numal sefii. Intreaga clasa Intelectuala romaneasca seorienta dupa conducatori, profitand de once ocazie, pentru a-'si ex-prima sentimentele si meritele sale patriotice, aratandu-se gata labate sacrificille rilsboiului.

Condusl de d. lustin Pop, advocat, locuitorii romirai din comitatulHunedoarel au venit la 2 August 1914 la subprefectul din Deva si1-au prezentat o declaratie de devotament, rugandu-1 s'o transmitaguvernului maghiar. In aceastil declaratie, ei Mean marturia fidelltatii sipatrlotismului Romanilor din comltat. Ei deciaril cil isi dadeau seamade toata gravilatea situatiel, uitand toate controversele izvorite dinlupta constitutionala, pentrucd once glas protivnic trebue inabusit dincauza disboiului. Mai declara in mod solemn ca sunt gata la saarificilleextreme si pentru usurarea ,prin puterile lor a victoriei pe calea ar-melor Xi isi vor da cele mai marl silinte, pentru a mentine poporulroman in lealltatea $i in patriotismul sau. Romani' din Ungaria nu-sifac decat datoria, alergand la arme pentru a apara pe rege $i patriamu:t !Oita. Ei doresc sd faca dovade ca is1 iubesc patria tot asa demult ca si Ungurii. Dacd cine va ar vol sa cilopdfleased teritoriui gird,Romaii vor lupia impotriva lid OM la ultima lor pictiturd de sdnge".

Dar in privinta atitudinei acestui dr. lustin Pop, ca §i. 81. d-luidr. Aurel Vlad, conducätorii Romänilor din judetul Hunedoarei,cititorii gäsesc la pag. 213-214 ale prezentei lucräri detalii simai precise.

Darea de seamä maghiarä continuä mai departe:

www.dacoromanica.ro

4 19

D. Alexandra Ghejle, vicar greco-catolic, conducea in acelasi timpo clelegatie romaneasca la prefecul judetului Salagiu. Delegatia de-clara ca. Romani' din judet se cred obligati sd exprime simpatia lorpentru Unguri si sA asigure pe prefect, ca reprezentant al guvernutuiunguresc, de lealitatea Romanilor catre rege i patrie si de faptuicii, pentru a salva patria, stint gata la once sacrificii. Ficeasta dealt-minted o dovedeste In mod strdlucit entuziasmul tineretului roman, carepleaca la rilsboiu.

Prefectul judetului Timis a prezentat consiliului judetian, in sedintadela 16 Octombrie 1914, o propunere, prin care cetatenii din judet siasigure pe imparatul de sentimentele patriotice si de lealitatea lor gsa declare ca sunt gata, fail nici o deoseblre de nationalitate si de re-ligie, la cele mai marl sacrificii morale sl materiale pentru sfarsitulvictorios al riisbolului.

D. dr. Aurel Cosma, membru at partidului national-roman din acestjudet, a adoptat aceasta propunere in numele Romitnilor, declarandcà coheziunea diferitelor nationalltäti creste din ce in ce mai mult,cand patria este in pericol. Devotamentul entuziast al fiilor nostri,cari aleargit sub drapele la chernarea regelui, in momentul pericolului,rivalizand cu fiii celorlalte nationalitati din tara, dovedeste patrio-tismul Romanilor. AtItudinea Romanilor a dovedit incaodata ca nici-cand patria n'a avut fii mai fideli si dinastia supusi mal leali.

In fa:a comisarului guvernului al judetului Cojocna s'a prezentat laCluj In ziva de 5 August 1914, o delegatiune de preoti si inviltdtori romani,rugandu-1 sa binevolasca a fi interpretul devotamentului si lealitatiilor elÑngä guvernul maghiar. Preotul, care a vorbit in numele delegatiei,a declarat ca conducatorii politici ai Romanilor din judet, nu numai capastreazd credinte catre rege si patrie, dar ca sunt gata sa-si ofere siviata pentru cauzu sjánta".

Tot astfel, la Alba lulia, in primele zlle ale lunei ,August 1914, s'aprezentat inaintea prefectului preotul roman Teculescu, in fruntea uneidelegatiuni romanesti din comitat, rugand pe prefect sa notifice guver-nului deciaratia de fidelitate a Romanilor.

Dar n'au fost ntunai marile orase, resedinte de judet sau de district,unde au avut loc demonstratiuni si declaratiuni patriotice. In micilesate, departe de centru, patriotismul Ramantlor se intrecea foarte ade-sea-ori cu acela al Ungurilor. Astfel la 31 tulle 1914, in satul Tearer(jud. Cojocna), locuitorii unguri, románi si sasi au organizat impreund odemonstratie, in care preotii tuturor nationalitatilor au citit fiecare, inamba lar, manIfestui regelul adresat popoarelor sale, vorbind de patrio-tismul comun, care trebue sd uneascd in aceste ceasuri de grele incercaripe toll f:ii tarii pentru apArarea tronului si patriei, oricare ar fi limbalor. Aceeasi scend s'a desfasurat, cate-va zile dupa aceasta, in sedintasucursalei Socieldjii culturale romane" din satul Mach'.

Dealungul tArli, unde locuiau Romani, entuzlasmul rasboinic al Ro-manl:or s'a manifestat intr'un chip impozant si spontan, dovedind ca.iineretul roman era tot asa de entuziasmat ca si tineretul maghlar".

www.dacoromanica.ro

420

ATITUDINEA PRESEI ROMANE

Presa romana din Ungaria si mai ales ziarul Romeinta", organu/oficial al partidului national-roman, avea aceeasi notii de entuziasm.

Dintr'o predilectie extraordinara, ziarele romanesti publicau daride seama asupra actelor de bravura ale regimentelor romanesti dinarmata, dad de seama, a cdror tendinta se marturisea prin demonstratiaostentativa cá fui natiunii romane nu numai ca se luptau cu o bravurademnd de toate laudele, dar ca valoarea lor militará era mai presus-dealt aceea a camarazilor lor de nationalitate maghiara si ca soldatulroman va avea o parte preponderenta in victoria ce se astepta, el in-trecand ca merite pe combatantii unguri.

Priviti citim in numarul din 28 Iulie 1914 al ziarului Romcinal"cum alearga Romanii spre garnizoanele lor in chiar dimineata zilei, incare toba le-a anuntat ordinul de plecare dat de imparatul. Ce hotarirenestramutata, and se smulg din bratele femeilor, care incearca sa-irefie prinzfindu-se de gatul lor! Ce jacuri si ce cantece pline de veselie,pentru a faee sa treacd mai repede timpul, in care ei, indepartandu-sede satul natal, se apropie de tara dusmana, otravitd de ura si unde nusunt asteptati decat de gloante! Cine se mai gandea atunci la moarte?Nici un caz de dezertare nu este cunoscut in satele romanestit"

Sub titlul Ostasul romdn" acelasi ziar publica la 7 Fiugust 1914 unarticol, in care zugravea in colori vii entuziasmul tinerilor romani, carise duceau sub steaguri. Firticolul era inspirat de discursul episcopuluiunit"Rada, prin care imbarblita soldatii gata de plecare din Oradea-Mare.

In articolul säu Vitelia romcineasccr, publicat la 25 Septembre 1914,Romdnul" se simte mandru de recunostinta ziareior austriace, germanesi unguresti fata de regimentele romanesti, care au facut dovada vitejieilor pe campiile de bataie din Galitia.

La 26 Septembre 1914, Romdnal" reproduce declarafiile lui Roda-Roda, corespondentul de rasboiu al ziarului Neue Freie Presse", carevorbeste de bravura soldatilor romani in timpul luptelor dela Grodek side frateasea armonie, care domneste intre soldatii romani i unguri.

La 14 Septembre 1914, acelasi ziar Romdnul" publicd declaratia ma-iorului-chirurg Czaké, de nalionalitate ungard, din armata lui Bradermann,asupra conduitei soldafilor romani: Am vifizut atacul admirabil al hu-sarilor mei si asaltul infanteriei ungare, dar cele facute de soldatiiexclusiv romani al regimentului de honvezi din Deva sunt deasupraori-carei inchipuiri. Nu incerc sa le descriu, caci nimeni nu m'ar crede.Ofi;erii nu pit:eau sa-si mai stapaneasca oamenii. Bravii romani delamunte se aruncau ca tigrii asupra soldatilor inamici, omorándu-i 5idistrugandu-i cu baioneta, cu patul pustei sau cu pumnul. Nici-odatanu 'mi-asi fi inchipuit asemenea oameni, batandu-se cu atata entuzlasm

Cu atata eroism".La 14 Decembrie 1914, Romanul publica scrisoarea maiorului George

Flesariu, scrisa de pe front. Aeesta, flind el insusi roman, declara cele

www.dacoromanica.ro

421

'ce urmeazä: Curagiul bine cunoscut al Romanilor este de neintrecutsi mä simt toarte mandru".

In numArul dela 22 Decetnbrie 1914 al ace1uia5i ziar, maiorul Barblni.arata in chip errtuziast recunostinta sa pentru bravura soldatllor romanidin regimerrtul 33 (Arad).

Dupii ül raport publicat la 31 Decembrie 1914, archiducele Friderir,generalisimul armatei austro-ungare, s'a pronuntat asupra conduiteiregimentului de infanterie din Sibiu, alcatuit aproape exclusiv numaidin Romani, cu prilejul unel ciocniri aproape de Przdborg, in chipulurmator: Este nespus de frumos ceeace au facut soldatii regimentului

.31. Dupa rapoarte care 'mi-au sosit, un singur batalion al acestui re-giment a luat Przdborgul Cu asalt".

In numarul salt dela 7 Ianuarie 1915, Rontdnul" publica articoluld-lui Vasile Goldi$, intitulat Prin ',wane la plaid". Dsa scrie: Odatiimai mutt ceasul sacrificiilor a sosit si sute de mil de tineri romani, ras-punzand chemarii imparatului, se due sa se expuna focului ucigator alinamicului. Sangele vostru, varsat cu o vitejie mostenita, va scapa tronulsi patria, sacrificiul vostru binecuvantat de Dumnezeu va scapa si neamulnostru romaruesc".

DESAVUAREA PARINTELUI V. LUCACIU SI OCT. GOGA PENTRUTRECEREA LOR IN ROMANIA SI A LUPTEI iNCEPUTE PENTRU

TRIUMFUL IDEII NATIONALE

Románii din Ungaria scrie mai departe publicatia maghiara s'aucondus prin urmare sub toate raporturile la fe! cu Maghiarii 5i, cu foarteputine exceptii, ca 51 toll fiii leali i cetatenii onesti ai patriel. Trebuelinsil de constatat cti au fost unele exceptii ale unor indivizi, cari gandeausi lucrau contrar opiniei totalitatii Romanilor si ca aceasta 'alma mi-noritate se punea cu totul dintr'un alt punct de vedere in ce privestesasboiul.

Erau chiar priatre conducatorii partidului national-roman indivizicari au fugit in Romania, pentru a lua parte acolo la agitatia rasboluluicontra monarchiei. Nu vom cita decat pe d-nii Vasile Lucaciu 51 OctavianGoga; dar epizodul urmator va ilustra intr'un mod sugestiv judecatapopulatiei romanesti:

In conferinta sa dela 29 Decembrie 1914, Liga culturald din Bucuresti.a anuntat schimbarea numelui sau si a scopurilor urmarite Oita atunci.Ea nu luptase &cat pentru unitatea culturala a natiund romane; de adiinainte ea va lupta si pentru unitatea politica a neamultd. Prin acestfapt, ea accepta punctul de vedere, desmintit pan'atunci, al iredentis-mu'ul 51 se aseza alaturi de societatile organizate dela inceputul ras-boiului, avand drept tinta constrangerea opiniei publice din Romaniaca guvernul roman sa declare rasbolu monarchiei austro-ungare pentrurealizarea idealului national roman: Romania Mare sd se "intindil pdna.la Tisa. .Cu acelasi prilej, pentru a dovedi acordul nationalitatli romane

www.dacoromanica.ro

422

din Ungaria, cei doi conductitori, aflati in Bucuresti, d-nii Vasile LucacitsI Octavian Goga, au fost alesi membri in comitetul

In articolul sau publicat la 3 Ianuarie 1915, ziarul oficial al partiduluf.national-roman din Ungaria, Románul", aduce la cunostinta deciziunexnationalittilli romane din Ungaria fata de Llga cultural& si fatA ded-nil Lucaciu si Goga in mcrdul urnrator:

Parerea Romanllor din Ungaria a fost intotdeauna cit ei nu trebue sase amesbece in aftmrile Romanlei; pe de alta parte, opinia lor a fostca nizi Romania at nu intervinA in afacerile Romanitor din Ungaria.-Ori de catC-ori s'a incercat vre-o interventie, aceasta a adus nenorocireachestiunii Romanilor din Ungaria. Romania sa urmeze o politica e.xternAdupti vointa ei! E pe raspunderea ei. Dar ask datoria noastra stt pre-venim pe fratii nostri din Romania asupra sentimentelor si ideilor noa-stre in fala rasbolului european. SA ja bine aminte! &vista Ii va. feritde deceptiuni.

In ce priveste cele ce s'au petrecut la ,,Liga cultural/I", este de.datorla noastra sa declartim, cu o sinceritate la care n2-au adus eve-nimentee actuale, ca populatia romaneasca din Ungaria va rranane ere-dincioasit, once s'ar intampla, patriei sale si glorioasei dinastii a Habs-burgilor.

Convingerea fermi a poporului roman din Ungaria, manifestattí primsacrificille de sange, pe care le-a facut, se bazeaza pe instindul con-servArii nationale, care II spune cA singurul perical, care il amenintain existents sa nationala, este slavlsmul. E treaba fratilor nostri dinRomania, dacA sunt de o alta pArere, dar nu este treaba d-ion Lucaciusi Goga sii facti politica pentru poporul roman din Ungaria la Bucuresti..Inainte de a lua parte la o actiune politicA sau de propaganda, ei tre-buiau sA se expatrieze si sti declare ca nu vor mai lua nici-odata parte.la conducerea oficiala a poporalui roman din Ungaria.

Politica acestui popor trebue facutti aici, pe loe, si prin el insusi.dacti ar fi cineva, care ar voi sA-1 conducA intr'o oarecare directie,acesta trebue sit se puna in fruntea poporului, sA-si asume raspundereapentru el si inaintea lui.

Comitetul partidului national-roman nu poate sit reprezinte davit- po-litico, pe care o face poporul roman din Ungaria, care varsd atata sangepentru patrie si tron. Suntem convinsl cA d-nii Lucariu si Gaga autrimis deja d-lui Teodor At presedintele comitetulul, demisiile tordin comitetul partidului".

MONSTRUOASA PASTORALA A TRADATORULUI MITROPOLITV. MANGFtA

Publicatiunea maghiara continua:

Romanii nu si-au schimbat parerea nici dind, la 27 August 1916,Romania, pentru a realiza idealul Romanlei Mari, a declarat rasboiamonarchial austro-ungare, aliata sa credincioasa de 35 de ani.

www.dacoromanica.ro

423

La 21 Septembrie 1916, episcopii ortodoxi romani loan I. Pap al Ara-dului, Miron CrIstea al Caransebesului SI Vastle Mangra, mitropolituldela Sibiu, au publicat o pastorala adresata credinciosllor.

Este vorba de monstruoasa pastoral& opera personala a trada-torului mitropolit Man. gra, care, färä sa asculte sfatul intelept alcelor doi episcopi sufragani ai sai de a scoate din pastorala ce,-Tuta de guvern toate neadevärurile istorice i toate insultele groso-lane proferate la adresa Romaniei, a dat publicitatii pastorala asacum o redactase singur si pe care cititorii o gasesc in intregimela pag. 265-267 a volumului de fata.

Episcopul Dumitru Radu scrie in continuare lucrarea maghiaraprimind prea tarziu invitatia la sedinta Camerei magnattlor, a trimig la

Decembrie 1916, urmatoarea telegrama pre.sedintelui Camerel:Regret sincer cii, din cauza absenjel mele dela resedinta, Invitatia pentru

,seclinta de maine n'am primit-o decat asta-seara la o oral asa de Ina-intata, Inca, din llpsa de timp, ¡mi este inposibil sa .pot pleca. Astfelin imprejurarile achlalt, care ne produc o sincerd durere, regret ca in.numele meu, al preotilor si al credinciosilor mei nu pa si spun in modpublic, asa .dum sunt sentimentele noastre patriotice, intreaga noastra-creclinta si dragoste catre tron, catre augusta dinastie si sfanta coroanaa Ungar1ei".

INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU l AT1TUDINEA PARTIDULUI-NATIONAL ROMAN IN PARLAMENTUL MAGHIAR

Era imposibil ca publicatiunea de propaganda maghiara, Cu care-vecinii nostri eau prezentat, pentru documentarea tezei lor,Conferinta pacii din Paris, sa nu inregistreze i declaratiunile ex-ponentilor partidului national roman din Parlamentul maghlarIn special faimoasa declaratie de desavuare a politicei instinctulufnational a poporului roman, facuta de d. dr. $iefan Cicio Pop, Inziva de 5 Septembrie 1916, in numele intregului partid nationalroman.

Textul acestei felonice declaratiuni cititorii il gäsesc la pag.218-219 a acestei lucräri.

DECLARATIA DE LEAL1TATE A TUTUROR MEMBRILOREPISCOPATULUI ROMAN I A INTELECTUALILOR ROMANI

Volumul unguresc de propaganda mai scrie:

La inceputul anului 1917, guvernele Statelor Rntantei scriau in notalor, adresatti presedintelui Statelor 'Unite ale Americei, c scopui ras-

www.dacoromanica.ro

424

boittlui impotriva Putetilor centrale era eliberarea de sub o suzeranitatestrdind a diferitelor nationalittliti. In aceastd afirmare a scopului rds-bolului Fintantel, RomAnil dirt Ungaria au vdzut o interventie arbitrardiin chestiunile lor politice cele mai intinte si in consecintet au publicato protestare, pe care au trimis-o presedintelui guvernului maghlar cucererea de a fi comunicatet regelui.

Aceasta protestare a fost semnatd decatre toji episcopii roman' aiambelor biserici, de cAtre demnitarii eclesiastici, archimandriti, canonici,advocati, profesori ,persoane laice din cele mai importante si de d. TeodorMihali, deputat, presedintele partidului national-roman, intenn cuvemtdecdtre toti reprezentantii importanti ai clasei intelectuale a Romdnilordin Ungaria, in numdr de 180".

Textul acestei protestäri, pusa la cale de contele Tisza i conteleCzernin, cititorii il gäsesc la pag. 277-280 a volutnului de fatä.

CATEVA DECLARATIUNI FXCUTE DE DEPUTATII ROMANIIN PARLAMENTUL DIN BUDAPESTA

Cu declaratiile citate mai sus scrie publicatia maghiard n'artr.terminat incd toate dovezile cd Romemii din Ungaria au luat partea lorin rdsboiul universal cu o hotdrire i cu o bunii-vointei gata la sacrificiiegate cu cele ale Maghiarilor si celorlalte nationalittiti din Ungaria sicd condui:a lor n'a sovait nici chiar duper declaratia de rdsboiu a Ro-mantel din 1916.

Pentru a complecta acest tablou, n'alvem deceit sd citdm unele decla-ratiuni, pe care deputatii rorndni le-au fAcut in Parlamentul unguresc.

Nicolae 5erban, in sedinta Camerei dela 22 Iulie 1917, aratii cetdeclaratia de rdsboiu a Romdniei n'a schimbat infra nimic atitudineaRomanilor din ¡ara noastrd. O dovadd, intre altele, este aceea cd numetrulrenegatilor in timpul ocupatiunii romeme a fost foarte mic printre Ro-metnii ardeleni. Chiar acei, cari s'au expatriat cu armata romand invinsti,nu pot fi considerati in mod absolut ca infidel', caci nu s'au dus de blind.voie, ci au fost tdriti cu forta decdtre trupele romane.

D. 5telan Cicio Pop, in sedinta dela 27 Iulie 1917,. se referd la faptulcet d-sa si partidul sdu, partida nafional-romdn, au fost intotdeaunain relaliuni de prietenie cu natiunea maghiard. Ei vor ca i in viitOr set,continue a trdi astfel. Pldngerile lor n'au fost nici-odatd indreptateincontra naliunii maghiare ,ci numai incontra .2uvernului.

Cu ocazia invaziei Romdnilor, d-sa, din libera lui vointd, a fdeut amanifesta;iune in numele sdu propriu si in numele,partidului. Tiszq, indiscursul sAu, l'a acuzat cA n'a semnat in luna Februarie declaratia in-telectualilor romemi, in care ei protestau impotriva perrtii din nota adre-salei decdtre Puterile Rhtantel presedintelui Statelor Unite, in care acestea.

www.dacoromanica.ro

425

aratau, ca scop al rasboiului, eliberarea nationalitatilor, care traiescsub dominatie straina. Dansul n'a semnat-o numai pentru a a whitaceasta de prisos dupa declaratia facuta in Parlament in numele saupropriu si al partidului in luna Septembrie 1916.

Pana in luna Noembrie 1918, nici o fractiune mai importanta a Roma-nilor din Ungaria n'a avut alt punct de vedere decat acela Manifestatprin declaratiunile mentionate mai sus. Ei se mentineau fárá ovairela litera programului conferintei nationale din 1881, care a avutloc la Sibiu.

Fatii de regatul Romanlei, marea majoritate a poporului roman dinUngaria starue si azi sa ceara autonomia Ardealalui. Ca rezultat alunes desvoltari politice si istorice de mai multe secole, aceasta autonomienu este realizabila dealt in cadrul statului maghiar. Unirea cu regatulroman exclude aceasta autonomie, fara care nu numai existenta nationalaa popoarelor neromane ar fi in pericol, dar Romanii din Ungaria ar pierdesi ei pretioasele calitati morale, intelectuale si economice, care sunt re-zultatele caracterizate de o nota populara independenta si de un indivi-dualism specific, formate printr'o desvoltare seculara si de care aceastaramura a natiunii romilne este strans legatii printr'o lume intreagade idei si de sentimente.

Conducatorii Romanilor din Ungaria nu 'si-au schimbat atitudineadecal dupa sdrobirea fortei militare a Puterilor centrale si in urma ocu-pa:iunii Ardealului in toamna anului 1918 decatre armata romana, douàfapte care erau in contradictie in mod absolut cu tot trecutul istoric alprogresului lor si al tendintelor lor nationale.

Gresesc arum sau au gregt in ¡recut? Ori-ce ar ji, in re ne priveste,ne este joarte greu sil credem a au gresit in trecut, peniru cd ni-s'arpdrea o imposibilitate mvrala a ar putea exista un popor, care sil cld-deascd ediliciul slortdrilor sale nationale si politice pe o temelie deminciund, care ar putea in stare sd-I menpul prin asemenea mijloace1:mp de an secol cu lipsa complectii de lealitate, de .zin,:eritate sl ca,o mincinoasd ipocrizie".

Din cele reproduse mai sus, cititorii pot trage concluzii nein-doioase de modul cum conducatorii partidului national de peste Car-pati, refractan i politicei instinctului national a neamului romanescde pretutindeni, nu numai cä nu sustineau in masura puterilor lorsfortarile i sacrificiile Romaniei libere intru indeplinirea unitatiinationale, dar prin actiunea lor nefasta cautau s.ä zadarniceasca"

sa compromita suprema jertfa de sange a unui neam in-treg, dand inamicului secular, in clip-ele cele mai hotaritoare,arme de lupta impotriva politicei nationale, demne si constiente aRomaniei.

www.dacoromanica.ro

426

Constatarea acestui fapt este cu atat mai dureroasa, Cu cat,dupò o trecere de aproape 12 ani, acesti oameni nici astazi nus'au adaptat ritmului national si ori se considera ca minoritate,in propria lor tara, cand se cred napastuiti, ori au veleitäti destapanire tiranica, dupa factura maghiara, cand imprejurarile iltoleranta traditionala a vechiului regat ii pune in capul situatiu-nilor.

Ultima lor guvernare constitue cea mai elocuenta si sugestivadovadti a acestei incorigibile mentalitati.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXVI.

SPIONAGIUL AUSTRO-UNGAR IN ROMANIA

Pentru complectarea tabloului raporturilor dintre Romania siAustro-Ungaria pana la marele rasboiu si chiar in decursul lui,voiu arata, pe scud, cum marele stat major al armatei austr(o-ungare anta, prin coruptiune, sa-si recruteze spionii gai mai alesin randurile Romanilor ardeleni stabiliti in vechiul regat, undetoti fusesera primiti cu adevaratA dragoste de frati, ajungand uniisä ocupe slujbe insemnate si de cea mai mare incredere.

Cazul colonelului Victor V erzea este tipic si dureros. Fiu depreot din Sacelele Brapvulai, acest spion si trädätor 'si-a fäcutstudiile militare la Bucure#i, pe cheltuiala statului. Sirnpatic, viu-si inteligent, reusise sä faca repede o frumoasa carierä militará.Ajunsese colonel plin de artilerie inainte de a implini varsta de 40.ani. La venirea lui Aurel C. Popovici in Bucure,s11, in 1895, dupacondamnarea lui la 4 ani inchisoare in procesul Replicei", capi,-tanul Victor V erzea, care manifesta aprinse idei nationaliste, a de-venit din primul moment discipolul säu inflacarat si propagandistulcel mai zelos al ideii Austriei Mari, idee, care, cu timpul, 'i-a fostfatalä.

In anul 1914, Ion I. C. Bratianu, seful guvernului roman, il nu-meste director general al postelor si telegrafelor, post de mare in-credere, iar, dupä izbucnirea räsboiului european, iI insärcineazd cuconducerea spionagiului in Ardeal si Ungaria, ca pe unul care aveaIntinse relatiuni si cunostinte cu oamenii de acolo.

Rezultatul se cunoaste: Ficest individ mizerabil a inselat toateasteptärile si nädejdile ce se puseserä inteinsul. Fära nici un scru-pul de constiinta, in loe sä-si slujeasca tara, el s'a vandut Austria-cilor si in toamna anului 1916, cand cu retragerea, guvernului si azrrnatei romane in Moldova, Victor Verzea, sub pretext fais de

www.dacoromanica.ro

428

boala, a ramas in teritoriul ocupat, unde s'a pus pe fata in ser-viciul dusmanului cutropitor. Dupa infäptuirea Romaniei Mari,odiosul trädätor a fost tras in judecatä o. condamnat la 20 ani in-chisoare. Dupä trei ani de pedeapsa insä,regele Ferdinand I, casufletul lui mare si generos, l'a gratiat.

Victor Verzea a fost cel mai abject spion roman in serviciulAustro-Ungariei. El tragea in acelasi timp pe sfoara si pe ma-rele Ion I. C. Bratianu i pe lutiu Maniu, cu care intretinea o fre-cuenta corespondenta. D. dr. Volea Nieesca, fost ministru al Ar-dealului si apoi de justitie in cabinetul de pominä al d-lui Mutila,este azi depozitarul unei parti insemnate din aceasta interesantacorespondent& in care odata seful partidului national ii cerea luiVerzea, bine inteles farä sä stie ce zacea in gua tradatorului16.muriri asupra datei intrdrii Romaniei in räsboiu. Sä speram cad. Nifescu nu va lipsi sä publica °data aceste scrisori, in interesulistorki contim por ane.

Sä mai amintesc apoi de spionii dr. Ion Balan, preotul bisericeiromane unite" din Bucare$ti (Strada Polonä), azi mare canonkla Blaj, §i de V. Moldovan-Drumaru, eful Görzei demnitd(ii na-fionale", deveniti uneltele contelui Czernin? Amandoi acesti spioni,in ziva inträrii Romaniei in fasboiu (14 27 August 1916) au fostinchisi in fortul Domne$ti, de unde au fost pusi pe picior liber dearmata austro-ungara, a doua zi dupa ocuparea Bucure#ilor. Darde ghiftuitul si nemernicul dr. Cornel Diaconovich? 1).

SPIONAGIUL DIN ROMINIA IN LUMINA ULTIMULUI EF ALSERV/CIULUI DE SPIONAGIU M/LITAR AUSTRO-UNGAR

In anul 1930 a aparut in editura Amalthea" din Viena o cartedestul de interesantd in aceastä materie, sub titlul Kriegs und.Industrie Spionage. Zwölf labre Kundschaftsdienst, von General-major Max Ronge, letzter Chef der Nachrichten-Abtheitung desösterrimg. Armee-Obercommandos and des Evidenzbureaus desGeneralstabes" (Spionagiul de räsboiu si industrial. 12 ani in ser-viciul de spionagiu. De generalul Max Ronge, ultimul sef al ser-

1 ) El figureaza in dosarul de coruptie al legatiunii germana din Bu--curcWi cu suma de 172.000 lei aur. Cfit a luat acest trädAtor si din.parten legatiunii austro-ungare, nu se stie fria. Diaconovich a fostin timpul din urmd presedintele clubului austro-ungar din Bucure,sti.

www.dacoromanica.ro

429

viciului de informatiuni de pelangS comandamentul suprem al ar-matei austro-ungare si al biroului de evidenta din marele stat ma-jor). Cartea are 424 pagini, 47 ilustratiuni, 20 schite de desemnsi 2 harti. Ea ar fi putut fi cu mult .mai hateresanta, daca autortilar fi publicat i numele Romanilor de pe teritoriul Romaniei intratiin serviciul de spionagiu al armatei austro-ungare. Dar pentru elnu exista nici colonelui V erzea, nici popa &flan, nici Diaconovich,nici V. Moldovan-Druntaru si in general nici un Roman regatian"din randurile spionilor austro-ungari. Totusi generalul Ronge neddoare-care inforrnatiuni pretioase, pe care socotesc util sa le rezumin cele ce .urmeaza:

Dupa generalul austriac, Romania, problematica aliata a Austro-Ungariei, a inceput sa-si procure in taina hartile Ardealului indatadupa asasinarea archiducelui Francisc Ferdinand, intamplata la Se-rajewo in ziva de 28 Iunie 1914. Audienta avuta de maiorul Randa,atasatul militar austro-ungar, la regele Carol, cate-va zile dupaacest gray eveniment, a invederat in mod surprinzator" o usoarapartinire pentru Serbia. Din acest moment, ceea-ce nu se Meusepan'aci, cu toate ingrijorarile, devenise acum inevitabil, adica inau-gurarea serviciului de sQionagiu austro-ungar si impotriva acestuiprieten" (Pag. 87).

Generalul Rouge se plange ca Austro-Ungaria n'a luat masurimai din vreme impotriva agitatiilor iredentiste sarbe i romane. Totasa nici propaganda lui Seton tVatson in favoarea Serbiei i Roma-niei si in contra monarchiei n'a fost destul de energic combatuta.Se pare ca ministerul sarb de externe era in stranse relatiuni cuacest agitator nebanuit", dupa cum s'ar putea deduce pe bazaunor chitante ale lui Seton Watson si ale lui Henry WickhamSteed, gasite mai tarziu la Nis (Pag. 59).

In Aprilie 1913, cand s'a descoperit tradarea colonelului Red!,seful statului major al corpului de armata din Praga, care vándusqRusilor planul de mobilizare al Austro-Ungariei, a trebuit sa seamane rasboiul pro:ectat in toamna acelui an de Puterile centra3le.

In 1914, cand rasboiul devenise iminent si cand se constatase Icamonarchia austro-ungara nu mai putea compta pe colaborarea Ro-maniei, devenise evident ca flancul drept al armatei de Nord eradescoperit si din aceasta cauza seful statului major hotarise cadebarcarea trupelor sa se faca dincolo de raurile San si Nistru(Pag. 79).

www.dacoromanica.ro

430

In Maiu 1914, serviciul de informatiuni din Timisoara comunicadeclaratiile unui diplomat roman, care spunea cä Sarbii, de acordcu Rusii, aveau ferma intentie ca in cazul mortii impäratului Franrcisc losif I si pätrundä Boinia si Hertegovina, spre a dovedi canu recunosc anexarea acestor provincii, dar mai ales spre a taliAustro-Ungaria intr'un räsboiu, in care urma sä se amesteceRusia si sä se produca ulterior räfuiala intre Tripla aliantä i Pu-tenle Antantei (Pag. 84).

In Iunie 1914, colonelul Hranilovici, fast atasat militar la Bucu-resti, este rnimit in fruntea biroului de informatiuni al statului ma-jor austro-ungar, tocmai in timpul cand Rusia si Italia fäceau pre-gatiri febrile in vederea räsboiului, iar Romania elabora planul uneidesfasuräri militare impotriva Austro-Ungariei. (Pag. 83).

In timpul cand armata austro-ungarä ataca Serbia, cäpitanulHennig avea insärcinarea sä trimitä bande, care sä distrugA pon-toanele de pe Durare. El a fäcut numeroase incercäri ca sä turburecirculatia vaselor pe Dunäre, dar au fost in mare parte Adarniciteprin mäsurile Sarbilor, ajutati de Romania, care le era favora-bilà. (Pag. 90).

Adevärul este ca in iarna anului 1914/1915 si OM la intrarea eiin actiune, Romania a ajutat in mod efectiv Serbia, inlesnindu-itransporturile de arme pe Dunäre i trimitandu-i slepuri intregi cucereak, care se descärcau mai ales in porturile Prahovo i Ciado va.Faptul acesta il retin din gura fostului ministru Alex. Constanti-nescu, care in acest scop a avut in toamna anului 1914 o intalnirecu Nicolae Pasici, seful guvernului särb, la Ciado va.

In timpul neutralitätii Romaniei, maiorul Randa, atasatul militaral Austro-Ungariei la Bacaresti, avea in grija sa i supraveghereacircurnscriptiei militare ruse din Odessa. Sarcina nu era usoara.Atasatul militar rus, colonelul Semenow, lucra la Bucuresti pentruRusia ca la el acasä, Cu concursul politiei si al organelor vamaleromanesti. Colonelul Semenow infiintase in fata locuintei atasatuluimilitar austriac un post de veghe, alcätuit din detectivi, cari urmä-riau permanent activitatea acestuia. Ovreimea din Bacuresti seoferea ca sa sprijine serviciul de spionagiu impotriva Rusiei(Pag. 94).

Colonelul rus Semenow, care s'ar fi compromis in urma unorrapoarte false asupra situatiei din Romania si care se Meuse, pro-babil, antipatic i Romanilor, fiind-c6 spiona nu numai Puterile

www.dacoromanica.ro

431

centrale, ci 5i insa5i Romania, a fost inlocuit, in Februarie 1916,prin colonelul Talarinow. Acesta spune generalul Rougeera o foarte bunä achizitie, intrucat sub masca unui mare curtezan,jucator de carti, chef liu 5i neinteresandu-se de chestiunile militare,a putut sa-5i indeplineasca pe nesimtite misiunea sa de a stabili cuRomanii conditiunile colaborärii lor cu Antanta. Generalul Rongespune ca spionagiul austriac avea o sursa sigura, dar fall s'o in-dice, care il informa foarte repede asupra mersului acestor tra-tative. (Pag. 223 5i 230).

Serviciul austro-ungar de informatiuni ofensive impotriva Ro-maniei a fost admirabil organizat de catre capitanul Andrei Czt-bur. Dela inceputul anului 1916 exista 5i la Bucuresli un serviciude informatiuni cu sucursale la Iasi 5i Galati. La Prut, in nordulMoldovei, functionau mai multi ofiteri observatori austriaci. (Pag_229).

In Martie 1916 s'a dat o organizare viguroasa serviciuluiaustriac de informatiuni prin radio pe frontul rus. Cu conducereaacestui serviciu a fost insärcinat capitanul C. Boldescu. (Pag. 218).

Cu coneursul colonelului Fischer, comandantul gendarmeriei dinBucovina, generalul Rouge spwle ca a cules fotografii si dari deseama asupra ororilor savar5ite de Ru5i in Bucovina, care au fostapoi publicate in presa din Bucuresti. Publicarea acestui bogat ma-terial, prin intermediul legatiunii austro-ungare din Bucuresli, eramenita sä taie pofta Romaniei de a se alätura de Antanta. La ran-dul lui, colonelul Fischer Meuse 250 arestari 5i 42 executiuni dupäprima recucerire a Bucovinei de catre armata austro-ungara. Ge-neralul Rouge adauga ca s'a luat in nume de rau baronului Alex.Hurmazachi faptul ca, de5i era capitanul Bucovinei (Landes-Pre-zident), el a plecat in acele vremuri grele la Viena, sub pretext c.aera bolnav. Deasemenea s'a luat in nume de am mitropolituluiroman Repla ca a executat ordinul guvernatorului civil rusEvreinow, celebrand servicii divine pentru Tarul Rusiei, pentrufamilia sa i armata rusä. (Pag. 124-123).

GENERALUL RONGE DESPRE IREDENTA ROMANA

In vremea cand Italia i5i dedea toate silintele ca sä ca5tige Ro-mania 5i. Bulgaria pentru cooperare cu Antante, spiriieie din Ro-mania erau atatate mai ales de oamenii din Ardeal 5i Bucovina,refugiati cz clezertori sau din alte motive similare. Unora dintre

www.dacoromanica.ro

432

.ace$tia, Romania le-a acordat slujbe. Ei faceau pe la intrunirilepubliee dan i de seama asupra ororilor $i persecutiilor savarsite im-potriva Romanilor din monarchie. Propaganda lor s'a intins si inArdeal, unde preotii $i invatatorii se luau la intrecere, spre a in-fluenta pe soldatii romani ca sa nu lupte impotriva Rusilor, sase predea la prima ocazie sau sa se mutileze ca sa fie neapti pen-tru serviciul militar. S'au constatat peste 102 cazuri de acest soiude inalta tradare, dintre care a cincea parte eran savar$ite depreoti.

In Romania exista dealtminteri o iredentei, care se folosea deaceleag mijloace, de aceeag masca $i se bucura de acela$i sprijinneoficial din partea Romanilor din regat, ceea-ce se intampla $i cuItalia si cu Serbia. Liga culturalti" se ocupa in aparenta numaide cultivarea limbei $i de çulturä, cautand sa evite ori-cedar in realitate ea tindea la distrugerea monarchiei austro-ungare,intocmai ca societatea italiand Dante Alighieri" $i societateasarba Narodha okhrana". Legiunea ardeleneasai", infiintata degeneralul Stoica in 1913, semana foarte mult cu formatiunile volun-tarilor italieni iredentisti. (Pag. 153).

Din actele capturate dela Romani $i cedate Ungurilor, ca fiindin primul rand interesati, s'a putut constata ea iredenta romana nuera cátusi de putin o migare pusa la cale numai in mod artificialcu ajutorul aparatului oficial. Din cercetarile facute pe terenul in-vatamántului romanesc, s'a constatat ca scolile din Romania eraufocare iredentiste, care nu '$i-au gresit efectele asupra Romanilordin monarchia vecina. Nici chiar evenimenteie din timpul invazieiarmatei romane in Ardeal nu au putut spulbera visurile conatio-nalilor ardeleni, dar nici Unguriinu pot fi crutati de reprosultimp de decenii au tratat in mod gresit chestia romaneasca. (Pag.356).

INTRAREA ROMANIEI IN RASBOIU 1 DESVOLTAREA SPIONAGIULUIAUSTRO-UNGAR

La pag. 231, generalul austriac Ronge istoriseste cum Ion I. C.Baitiana, presedintele consiliului de ministri si ministru de-ras-boiu, inspectase la inceputul lunei Iulie 1916 regiunile fortificatedela granifa Ardealului, fapt, care n'a scapat informatorilor

www.dacoromanica.ro

1. Rust' Abrucleanu 28

433

austriaci. Pela mijlocul lunei Iulie, serviciul principal de informatiidin Bra,sov raporta ca in Romania s'au luat masuri pentru suspen-darea pe ziva de 2 August a tuturor concediilor militare $i ca sevor face chemari cu caracter general, toate in scopul de a atacaprin surprindere.

Acest lucru a fost confirmat de un ofitRr roman, al carui nume,nu-I spune, dar care era in solda Austro-Ungariei i preciza ea"atacul ce va produce la millocul lunei August stil vechiu".

Cu patru zile in urma, contele Czernin raporta $i el din Bu-,curesli ca hotarirea Romaniei se va produce abia la 21 August.Germanii nu prea acordau crez,amant acestor $tiri i numai in urmainsistentelor comandamentului armatei austro-ungare s'a stabilitla 29 Iulie, intre $efii celor dotia state majore $i reprezentantilBulgariei, planul de operatiuni in vederea rasboiului cu Ro-

De aci inainte spionagiul pe frontul roman a fost mult inten-sificat. La inceput insA descifrarea depesilor radiografice romanemergea foarte grea. Dar in curand descifrarea deveni ren-tabila, caci atat depe$ile romanegi, cat i cele ruse$ti, cuprindeaulordine de natura operativa, astfel ea fait intarziere eram perfectinformati asupra situatiei din fata frontului bulgar. Intre altele,am interceptat, in ziva de 14 Septembrie, dispozitiile precise pen-tru contra-atacul armatei romane din Dobrogea, intarita cu truperetrase din Ardeal". Cu incepere din 16 Septembrie, biroulaustriac de informatiuni putea sa comunice comandamentului dinCluj al armatei austro-ungare primele telegrame descifrate cu pri-vire la operatiunile armatei romane din A.rdeal. (Pag. 236).

Gratie activifatii grupului de spionagiu al capitanului Boldescu,intentiunile Rusilor de a ataca au fost cunoscute din vreme.,(Pag. 236).

Generalul Rouge arata ca daca, la inceputul rasboiului, servi-ciul austriac de spionagiu defensiv avusese mult de lucru cu cer-cetarea $i internarea Romanifor, cari nu inspirau incredere dinpunct de vedere politic, dupa retragerea armatei romane din Fir-deal si ocuparea Bucurestilor, serviciul de informatiuni a avut sar-cina sa constate pe toti acei Romani, cari au fost in serviciul si-urantei din Bucuresti i al Ru$ilor, precum $i pe acei Romani ar-tdeleni,. cari intrasera in armata romana. (Pag. 238).

www.dacoromanica.ro

434

GENERALUL RONGE DESPRE P1ERDEREA CIFRULUI DIPLOMATICAL CONTELUI CZERNIN

In capitolul XIV a partii a doua, pag. 334 a lucrarii de fata, amistorisit, dupa insasi marturisirea contelui Czernin din cartea saIm W eltkriege" (pag. 128 $i 12)), penibila patanie a acestuia dinluna Octombrie 1914, cand, cu ocazia unui drum facut dela Bucu-re$1i la Sinaia, 'i-s'a furat dela spatele automobilului" o geantiiCu acte diplomatice.

Generalul Ronge confirma $i el ru$inoasa patanie a fos-tului ministru austro-ungar la Bucuresti. Iota chipul interesant cumse exprima generalul austriac:

In Mau 1917 am am` de regulat o chestie foarte penibild pea-Ira contele Cz,ernin. In Octombrie 1911, chnd era ministru plena-potentiar la Bucuresti, 'i-s'a lard contelui Czernin din automobilo geantd, in care, pe lagd alle acte, se afla $i cheia cifrului diplo-matic. Geanta 'i-s'a restituit dimpreund ca continaM1 ei, ceea-cea contribuit, probabil, ca impdratul Francisc Iosif sd respinga de-misianea prea neatentului sdu ministru.

ocaparea Bucure$tilor, s'au inceput rerceidri riguroasein farul acestor documente. In Maia 1917 s'aa gdsit la poduicasei prinudui ministra Bratianu un mare mini& de placi foto-grafice, care reproduceau rapoartele legatianii noastre, precumcheia cifrului nostru diplomatic. Erau copitle cuprinsului de odi-nioara al acelei genti.

,,Cu Mate ca ministerul de externe atrasese meren atentianea co-mandamentelor militare ca pdstreze cu mare grifa secreial ct-

tot4i acela,si minister a aval ocazia prinzeascd dinpartea mea trei pMci, care ariitatt Romaii au aval, incli dintoamna =dui 1911, posibilitatea descifreze depe$ile legatittni-lor noastre". (Pag. 283).

Dei tärziu, dar certificatul, pe care 11 da generalul Rouge ca-pacitätii $i vigilentei contelui Czernitz, ultimul protector al lui Alex.Va/da, este, cred, caracteristic si destul de elocuent!

ALTE DESTAINUIRI INTERESANTE .

Generaiul austriac spune mai departe in voluminoasa sa lucrareca in Romania a facut cunostinta spionagiului aviatic, organizat deofiterii francezi. Se trimiteau cu aeroplanele informatori Cu po-

www.dacoromanica.ro

135

rumbei dincolo de frontul noStru. Acesti informatori gaseau unsprijin calduros din partea taranilor romani". (Pag. 290).

Ronge se ocupa si de acuzatia de spionagiu adusa studentuluilugojan $ielan Alexandra lorga dela politechnica din Viena, chestiedespre care am vorbit pe larg la pag. 382 a prezentei carti. Aceststudent era protejat de episcopul Caransebesului dr. Miron Crisi ea,actualul Patriarch al Romaniei, dupa a carui interventie capatase(lela consistoriu o !musa pentru studii si fusese numit secretar albisericei romane ortodoxe din Viena. EL era in relatiuni cuatasatul militar al Romaniei la Viena, maiorul Traian Siarcea (de-cedat acum cati-va ani in calitate de ministru al Romaniei laBudapesia). Bänuit ca face spionagiu, a fost arestat la intra-rea Romaniei in rasboiu.

Dupa Ronge, studentul lorga a marturisit in Octombrie 1917 cafost indemnat de anumiti nationalisti romani sa faca spionagiu

in favoarea Romaniei, ocupatie, la care s'a dedat cu incepere dinItlaiu 1915. De acest fapt avea cunostintä si Edgar Mayra-cordal, ministrul Romaniei la Viena. El a mai declarat ca in tim-pul acestei activitati a legat cunostinta cu vre-o 50 spioni, recru-tati in mare parte din cercurile nationaliste i cá printre acestia fi-gura si Vasile Candfani, atasatul comercial de pelanga legatiuneaRomaniei din capitala Austriei. (Pag. 293 si 294).

In Maiu 1918, din initiativa generalului Ronge, s'a infiintat laViena o scoala permanenta de interpreti pe seama serviciului despionagiu. Conducerea a luat-o asupra sa capitanul Amos Pop.((Pag. 279).

In toamna anului 1918, servicial austro-ungar de spionagiudescifra depesile generalului Romei, §eful misiunei militare italienein Romania, depesi trimise comandamentului armatei italiene asu-pra situatiei Romanilor si Rusilor. (Pag. 316).

GENERALUL RONGE DESPRE TRADAREA COLONELULUIALEX. D. STURDZA

In pag. 266 si 257 a lucrarii sale asupra spionagiului austro--migar, generalul Ronge scrie urmatoarele:

In Februarie 1917, pe and impele noasire recucereau in Ba-to vina de sud panciele de sprijin pierda/e lama in carsal InIitYliei

www.dacoromanica.ro

436

din Carpal, s'a petrecut pe frontal Moldovei un episod, care a-confirmat adânca neiaelegere din/re Romani si Ru,si, cunosaztanouà si cate ne deschidea o tysoara perspectivii de a putea deter-mina insenmate contingente din arma ta romana, ca sa treaca de.pariea noastra.

Co/onelul Alex. Sturdza, pan'atunci comandant al diviziei VIII,.s'a prezentat in ziva de 8 Februarie 1917 la ovan/-posturile noa-stre. Dupa cum povestqle genera/al ras Vasile Romejko Gurko,in memoriile sale, rolonelul Sturdza ar fi condus pe regele Ferdi-nand at& de departe dincolo de frontul roman, incat numai din in-tamplare a scapat-sii nu fie Ideal prizonier.

Sturdza urma sa fie atesto t, dar el a preferat sa dezerteze.Este adevara ca despre aceasta n'a povestit nintic la comanda-mental austro-ungar al armatei I dela Kezdi-Vásdrhelg, (-and s'aintidnit ca colonelul Randa, fost atasat militar austro-ungar laBucureti. In schimb a aratat di urma sii ja comanda div. X, re-Malta, care se gasea incadrata ¡mitre trupele ruse de pe front, lucrupe care el it considera ca o ex/rodare in indizo RuWor, cari il arandin cauza politicei urnzate de el ci de socrul salt (P. Carp) limp-de 30 ani. El a desvoltat apoi un plan, dupti care arma sa strangala Soveja vre-o said de dezertori, cari ar fi trebuit sa imparta pro-clamaiuni printre trupele românesti, in scopul ca RI scape de ban-ditii rusi.

Soveja era punclul unde Sturdza vota sa-'si stranga °amend.Propanerea a trebuit sa fie luatil in serios, deoarece mo,siile lui

Sturdza se aflau in Moldova, la spatele frontului romano-rus,astfel ca in cazul anal insucces ar fi riscat con fiscarea lor. Darchiar la prima incercare de a strange pe cei 100 de dezertori, ad-¡atan tul lui Sturdza, locotenentut C. Wachmann, a lost arestat siimpuscat. S'a pronuaat o sentinfa de condamnare si impoiriva co-lonelului Sturdza i 'i-s'aa confiscat toate bunurile.

Astfel a esuat acest plan aventuros".Aici generalul austriac comite o grosiera eroare de fapt. Mai

intAiu, el nu pomenege nimic de, locotenent-colonelul Criiiniceanu,care el a fost prins, condamnat §i impugat. Fostul locotenent C.Wachmann a reu§it s.:1 scape °data cu colonelul Stardza. Ei traesci azi amandoi in Germania, in dispretul Nemtilor cu punctul clf

onoare intact.

www.dacoromanica.ro

DESPRE SARBI SI BULGARI

Despre procedeul Särbilor in materie de spionagiu, gen. Rongespune ca ei trimiteau in acest scop in Austro-Ungaria femei fru-moase, cu pasapoarte romänesti, dar adaugä ca rezultattil n'ar fifost tocmai multumitor. (Pag. 133).

Dupä izbucnirea raboiului, la comandamentul suprem al ar-matei austro-migare din Teschen s'a lansat ideia ca monarchiasa se foloseascA de incordarea relatiunilor dintre Serbia si Italia,spre a incepe tratative neoficiale cu Serbia. O uniune balcanica,sub conducerea Austro-Ungariei, ar fi fost o tinta vrednicä de a.fi infäptuitd. Din cauza insä a aspiratiunilor de hegemonie aleUngurilor, ministerul de externe din Viena n'a aderat la acest pro-iect si nici nu putea s'o faca", deoarece prestigiul monarchiei sca-zuse simtitor in Balcani in urma ultimei campanii din Serbia".(Pag. 163).

In ce priveste Bulgaria, generalul austriac scrie ca ea nu se lasaademenita de promisiunile Antantei. Ba dimpotrivä, ea ne-a fäcutpropunerea, primita de' noi, de a organiza un serviciu de spionagiuimpotriva Rusiei". (Pag. 143).

Esuarea atacului Anglo-Francezilor la Dordanele din vara.anului 1915 a usurat foarte mult hotarirea Bulgariei de a interveniactiv in rasboiu. La 14 Septembrie 1915, Bulgarii incepusera pre-gatirile in vederea mobilizarii generale, care a fost decretatä la 23Septembrie acelasi an. (Pag. 182).

Inca din Martie 1917, serviciul de informatiuni al armateiaustro-ungare se convinsese ca fidelitatea Bulgariei aliate se bazaexclusiv pe avantagiile ce-'i putean fi oferite si garantate de Pu-tenle centrale. Daca Antanta ar fi oferit mai mult, ea ar fi gasadesigur un teren favorabil pentru tratative.

Revolutia rusä nu ramasese farä sä-si arate efectele printre Bul-gari. Partidul liberal progresist al lui Daneff desfäsura o propa-ganda intetitä, iar in armatä se resimteau rezultatele agitatiei so-cialiste, condusa de Kirkoff. La sfärsitul lui August 1918, o mare-parte din armata bulgarä s'a revo/tat. Aceasta revoltä a putut fiinäbusita numai prin executarea unui mare numär de soldati. (Pag._303).

437

www.dacoromanica.ro

438

CONSTATARILE GENERALULUI RONGE DESPRE CONMENTA stHOTARITA ACTIVITATE NATIONALÀ A CEH1LOR N TIMPUL

RASBOIULUI

Din toata expunerea generalului Max Ronge, cea mai interesa,ntäparte este acea privitoare la lupta hotarita i barbäteasca, dusa deconducatorii poporului ceh pentru recastigarea libertätii lor na--tionale.

Nu am cuvinte, cu care sa atrag deosebita atentiune a cititorilorssupra pretioaselor constatäri ale generalului austriac, care mar-cheaza o deosebire enormä intre atitudinea slugarnicä si anti-na--tionala a fruntasilor romani Mania, Vaida, 51efan Cicio Popetc. si intre atitudinea demna i curagioasa a fruntasilor cehiAlasaryk, Benes, Kranzarz, ¡goitre, Tusar, Reznicek, Ra5-in, Cer-vinka, Zarnazat etc. Numai cunoscand aceste amänunte extrem deimportante din istoria luptelor nationale a popoarelor roman si ceh,atat de asuprite de Habsburgi, poate cititorul sa-si dea bine seamsde toleranta proverbiala, cu care vechiul regat a putut permite slu-gilor Lunilite ale Casei de Habsburg din Ardealul desrobit, cu pre-tul sangelui sau scump, sa guverneze Romania Mare dupa insasiconceptiile de guvernamant ale asupritorilor de eri dela Budapesta§i dela fosta Curte imparateasca dela Viena.

Generalul Ronge arata cum Elvetia a fost mult timp tara de re-fugiu a politicianilor cehi, cari lucrau in contra Austriei. Printreace§tia era si deputatul profesor Masaryk, care a parasit Pragain Decembrie 1914. In lucrarea sa Revolutia mondiald", Masarykdeclara ca a päräsit Austria cu intentia de a lupta pentru indepen-denta Boemiei. Toate actele secrete le-a luat cu el, lasand in lo-cuinta sa 'un bilet, prin care comunica acest fapt politiei. (Pag. 207).

Cu prilejul unei perchizitii in casa consilierului Olic din Praga,s'au gasit 14 lazi si 2 geamantane cu acte, pe care le predaseAlasaryk lui Ed. Bencc inaintea plecarii sale. In aceste läzigeamantane s'au descoperit i insemnärile autografe ale lui Ma-saryk asupra unei consfatuiri tinuta la 1 Oct. 1914 cu socialistii-nationali in vederea primirei Rusilor victoriosi, asteptati de p'a-tunci in Boemia. A urmat apoi un proces monstru impotriva maimultor deputati cehi, dintre cari 2 anume I. Reznicek i F.Vechet au fost condamnati la moarte. (Pag. 209).

In notitele lui Reznicek s'a gasit o insemnare, dated din 7Iunie 1915, prin care declara ar considerti ca o onoare si o dato-

www.dacoromanica.ro

439

lie sa fie trddiitor Mu de Austro-Lingaria ,si cti tut are nevoie sifthinaiasca acest fapt". (Pag. 211).

Masaryk a fost sufletul ideii de a se infiinta o armata ceho-slo-vaca in scopul de a distruge Austro-Ungaria si de a se reinfiintastatul ceh. Congresul uniunei societätilor ceho-slovace din Rusiaa si luat o hotarare in acest sens (Pag. 215).

In urma acestei hotäriri s'a inceput o intensa propaganda pentraformarea legiunilor ceho-slovace printre prisonierii din Rusia, idee,pe care 'si-a insusit-o apoi si guvernul roman din Itqi, infiintandla Kiew ziarul Romfinia .Mare" $i un intreg serviciu pentru adu-narea intr'o legiune de luptätori pe frontul roman dintre prisonieriide origine romanä, cazuti in mainile armatei ruse.

Krcunarz, care facea o intensa propaganda in favoarea Sarbilor,a fost arestat la 21 Maiu 1915, din ordinul comandamentului su-prem al armatei austro-ungare. In urma unei perchizitiuni domi-ciliare, s'au gasit la el numeroase ziare straine Cu articole impotrivaimparatului Francisc losif, precum si manifeste adresate natiuneicehe, in leg'ätura cu un articol al lui Kramarz, publicat inNarodni Lis/y, din care se putea constata nerabdarea Boemiei dea obtine libertatea prin victoria Rusilor. El a fast condamnat laspanzuratoare la 6 Dec. 1915, dimpreuna cu alti trei. tovarasi:dr. Rain (fost ministru de finante al Ceho-Slovaciei, azi mort),Vincentia Cervinka $i I. Zamazal. (Pag. 200).

La 26 Noembrie 1917, agrarianul h Zahradnik czrea, inteocuvantare, independenta deplina a Statului ceho-slovac i desmem-brarea Austro-Ungariei. Absenta celor 6 membri cehi din delega-tiunea austriaca, cu prilejul citirei mesagiului tronului dela 4 De-cembrie 1917, a fost foarte just interpretata in sertsul ca conduca-torii Cehilor au rapt legiitarile nu numai ca monarchia, ci gdinas/ja habsburgiccr.

In sedinta din 23 Noembrie 1917 a Reichsrathului, deputaturStransky a declarat ca dusmanii Cehilor se afta la Viena $i laBudapesta. La 5 Decembrie 1917, deputatul Tasar spunea ca esteo onoare a fi trlidlitor, and cineva este numit as/fe!, pentru-cl! 4i"cere liberta/ea i drepturile".

Intr'o declaratie din 6 Ianuarie 1918, Cehii din Praga procla-mau lupta fArá crutare impotriva Austro-Ungariei si a Casei dom-nitoare. Era un apel memorabii, de o importanta istorica, la con-tlinta Europei si a tuturor aliatilor. (Pag. 285).

www.dacoromanica.ro

440

POLITICA DEMNA A CEHILOR I LA$1TATEA CONDUCATORILORPARTIDULUI NATIONAL

Jata oameni intregi, jata patrioti luminati i hotariti, iar nuslugi plecate si servile ca Vaida, Mania, $1. C. Pop, Aurel Vladetc., cari pretind cu indräzneala dreptul de a guverna RomaniaMare ei i numai ei ca i cand ea s'ar fi infaptuit, daca nucu jertfele i suferintele lor, eel putin cu tactul si intelepciu-nea

Caci intreb: Care dintre conducatorii de azi ai partidului natio-nal-roman, toti profitori ai rasboiului de intregire nationala, potsta alaturi cu idealismul si cu jertfele patriotilor cehi amintipiAlai sus? Unde erau si ce-au fäcut in timpul rasboiului d-nii JuliaMania, Alex. Vaida §i 51. Ciclo Pop? Ce-au jertfit, ce-au pierdutsi ce-au lucrat pentru infäptuirea idealului nostru national? Pri-mul lupta pe frontul austro-ungar, al doilea intriga impotriva Ro-maniei si a scopurilor ei de rasboiu pela usile ministrilor si ge-neralilor austriaci si germani, iar al treilea blama in Parlamentulunguresc gestul eroic al Romaniei de a fi scos spada in contra Un-gariei; au stat retrasi, 1ai i prudenti, pentru-ca atunci eand800.000 de fii ai Romaniei au intrat in mormant de dragul elibe-rarii Ardealului, sa reaparä ca reprezentanti i beneficiad unici aisai. Vorba Romanului: la pleicinie Irwinle, la rasboiu inapoi! Jatamotivul sfant, pentru care cred eu ca poporul roman din Ardeal,care a dat in trecutul su pilda celor mai frumoase acte de eroismpe altarul Romanismului, ar comite o mare nedreptate, d'aca arcontinua sä mai considere pe sefii actuali ai partidului national cape niste martiri ai lui din vremea räsboiului. Asta ar fi o injurieistorica si o calomnie politica. Indiscutabilele documente din vo-lumul de MO le atesta, din nenorocire.

Legenda sa inceteze. Profitorii unirii, toti membrii ai partiduluinational roman, sa se multumeasca cu beneficiile grase dupa urmaguvernärii de pomina a d-lui Julia Alaniu pe spinarea tezauruluipublic si a tuturor claselor sociale, aduse la spa de lemn, i sa numai mistifice un neam, care a suferit atata pentru infäptuirea idea-lului sau national, dandu-se drept figuri eroice, cand in realitateunil dintre ei, in cap cu tradatorul Alex. Vaida, au complotat directimpotriva Romaniei si a dinastiei sale, uneltind, in cele mai tragicemomente, pentru anexarea Romaniei la Austro-Ungaria, iar ceilalti au

www.dacoromanica.ro

441

sabotat tot timpul jertfele ei supra-omenesti, pentru-ca a doua zidupa victorie sa faca pe vitejii si sä apara pe un camp de lupta,unde nu 'i-a vazut nimeni, decat doar in memoriile si in declara-tine lor anterioare de credinta si devotament catre dinastia Habs-burgilor si guvernul unguresc.

0 STATIST1CA INTERESANTA, DAR FALSA

La sfársitul cartii sale, generalul austriac Ronge publica listacu numele spionilor, cari au fost prinsi facand spionagiu in favoa-rea Rusiei, Serbiei, Frantei, Finglid, Italiei, Romaniei si Muntene-grului si cari au fost condamnati la moarte sau la inchisoare.

Dupa aceastä list& an fost condamnati la moarte, in 1914, pen-tru spionagiu in favoarea Rusiel, 37 indivizi, printre cari 3 preoti,iar 21 la inchisoare dela 20 de ani in jos. In favoarea Serbiei: 28la moarte si 8 la inchisoare. In favoarea Muntenegrului: 2 lamoarte si 1 la inchisoare.

In 1915 dupa cate s'au putut constata', scrie fostul sef alspionagiului austro-ungar au fost condamnati la moarte pentruspionagiu in favoarea Rusiei: 53 indivizi, lar 136 la inchisoaredela 20 ani in jos, printre cari figureaza si 5 Romani din Buco-vina. In favoarea lialiei: 1 la moarte si 10 la inchisoare. In favoa-rea Romaiei: 1 la 20 ani inchisoare (un soldat de administratie cuntunele I. German). In favoarea Muntenegrului: 1 la moarte.

In 1916: Pentru spionagiu in favoarea Rusiel: 31 la moarte,printre cari figureaza si Romanul I. M. Iliescu, i 39 la inchi-soare, printre cari si o Romancä cu numele Pelaghia Maidan. Infavoarea Italiei: 4 la inchisoare. In favoarea Rom;Thiel: 2 la inchi-soaxe (Francisc Giimari i I. Kubinyi, in baza actelor gasite inbirourile directiei politiei de siguranta din BucureA). In favoareaFrantei: 1 la inchisoare (o elvelianä cu numele Berta Dousse). Infavoarea Angliei: 1 la inchisoare. In favoarea Serbiei: 16 la moarteprin spanzuratoare si 96 la inchisoare.

In 1917: Pentru spionagiu in favoarea Rusiei: 1 la ¡'loarte si 2la inchisoare. In favoarea ltaliei: 1 la inchisoare. In favoarea Ro-miiniei: 9 la moarte (Coman Baca, Spiridon Boiti, Romul Cristo-loveanu, I. Coman, Pompiliu Dan, N. Hamzea, dr. Zaharia Muni-teanu; David Pop si Victor Pop) i 5 la inchisoare (D. Grescan,I. Mudroia, loan Nan, G. Neagovici i Ronwl Popescu). In fa-voarea Serbiei: 1 la moarte si 12 la inchisoare.

www.dacoromanica.ro

442

In 1918: Pentru spionagiu in favoarea Risiet: 3 la inchisoare. In/avoarea Romfiniei: 1 la inchisoare (Duntitru Mircan). In favoarea!Mad: 2 la inchisoare. In favoarea Franfei: 1 la moarte si 1 la in-chisoare. In favoarea Serbiei: 3 la moarte.

statistica de mai sus a generalului Ronge este siinteresatä i mincinoasa, cand prezintä cititorului numai 117 spi-oni condamnati la moarte, in 4 ani de crancen rasboiu si in favoa-rea atätor tari, dusmane Austro-Ungariei.

Actualul prim-ministru al Ungariei, contele 1e fan Bethten, cares'a ocupat mult cu spionagiul, mai ales in Ardeal si let favoareaUngariei, ar putea da, daca ar voi, o drastica desmintire rectifica-liva afirmatiunilor interesate ale generalului Rouge. Ochii i ure-chile fostului sef al spionagiului austro-ungar n'au functionat nor-mal, desigur, in cursul marelui räsboiu, conform adevarului istoric,fare singur conteazä, chiar ¡rite() scriere ingrata ca acea a sa, in-tinsa pe 424 pagini, in care incearca sà prezinte Austro-Ungariacirept mielusaua lui D-zeu", plina de inimi nobile i umanitare!

In ce priveste pe Romanii condamnati la moarte, pot afirma eacei mai multi dintre ei au fost acuzati de spionagiu pe simple ba-rmen i declaratiuni false. De aceea, dei unii au fost condamnatila moarte, autoritatile militare austro-ungare n'au avut curajul säexecute sentintele j odatä cu izbucnirea revolutieis- in -toamna anului1918, au fost pusi toti in libertate, spre a se incalzi i ei la soarele_ce räsärea pentru intreg neamul romanesc.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.

(IN ROMANIA MARE: CONDUCATORII PARTIDULUINATIONAL LA LUCRU)

Zugraveste:Ispravile faimosului consiliu dirigent.

Arivismul, regionalismul i herostratismul ardelean.Viata efemera a guvernului Vaida.

Demagogia desmatata i farà frau a partidului national In timpul celor8 ani de opozitie.

Scelerata brosura a lui Vaida din anul 1922.

O altä brosura din 1923, patronatft de Alex. Vaida, prin care denuntkRomania 'Europei si o stropeste cu insulte.

Guvernul de pomina Maniu-Vaida.

Adâncirea sparturei confesionale Intre Romanii din Ardeal prin favori-tismul scandalos acordat de guvernul Maniu-Vaida bisericei unite"In dama bisericei ortodoxe dominante.

Cum este reprezentata cinstea Blaju. ui, la Bucuresti, de catre un fiu alBlajului: dr. Zenovie Paclisanu.

Un bilant fárá pareche: Invräjbirea i desbinarea sufletului romilnesc.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

DUPÀ UNIREA DELA ALBA IULIA. CONCEPTIAD-LOR VAIDA 1 MANIU DESPRE UNITATEA

NATIONALA

Fära indoiala, ziva de 1 Decembrie 1918, prin actul istoric alunirei politice a Ardealului cu tara-mama, desavärsita la Alba-Julia, trebue privitä, alaturi de ziva de 14/27 August 1916, cand aintrat Romänia in rasboiu, drept cea mai mareata zi in istorianeamului romänesc. Am avut fericirea sä traim aceastä in vecineuitatä zi, gratie gestului eroic al micei Romänii, care, netinändsearna nici de mentalitatea, nici de actiunea anti-nationala, bachiar criminar& a unora dintre conducätorii partidu/ui nationalardelean, orbiti de austrofilism si dinasticismul habsburgic, a avutcurajul sa scoata spada impotriva Austro-Ungariei, declarändu-iräsboiu in scopul bine precizat de a-si asigura infAptuireaunitätii sale nationale".

Proclamarea unirei la Alba Julia era deci urmarea fireasca si lo-gia] a acestui gest eroic, care, fiind incoronat de victorie, trebuia,pentru a fi inzestrat Cu toate formele de drept public si internatio-nal, sä mai fie consfintit si de aprobarea unanima a poporului ro-män din Ardealul subjugat atätea sute de ani. Aceasta formalitateindispensabilä s'a indeplinit in memorabila zi de 1 Decembrie1918, cu aprobarea entuziasta si unanima a masselor populare ro-mánesti, care au stiut sä inläture prin vointa lor inteleaptä uneleaprehensiuni si conditiuni ce intentiona sa le punä Majal catolic,cuprins de friguriie autonomiei Ardealului.

Din cronica veacurilor trecute si din maretia momentelor ce inso-tiserä opera infaptuita la Alba Julia, ori-ce romän cu sincera sinefätaritä dragoste de neam trebuia sä extraga cat mai putine mo-tive de desbinare si ca mai multe indemnuri de solidaritate na--tionalä.

www.dacoromanica.ro

446

PR1MUL PACAT AL LUI VAIDA IN ROMANIA MARE

Din nenorocire, nu s'a intamplat asa. Primul pacat a fost comisabia dupa cate-va zile dela unire de catre incorigibilul laborant alasasinatului archiduce Francisc Ferdinand.

Se stie ca marele slat national" din Alba Julia alesese, in se-dinta sa din 2 Decembrie 1918, o comisiune compusa din episco-pul ortodox dr. Miron Cristea dela Caransebes, episcopul unit"dr. Iztliu Hoszu dela alterla, apoi din Alex. Vaida i Vasile Gol-dis, Cu misiunea de a inmana actul unirei, la Bucure,sti, mareluirege Ferdinand I. Trec peste faptul cii si in desemnarea acestor de-kgati, confesionalismul blajan 'si-a tradat gandurile, insistand cadin delegatie sa faca parte, in numar egal, unitii" si ortodoxii,pe cand proportia justa ar fi fost: 3 ortodoxi i numai 1 unit".

Delegatia a sosit la Bucuresli in ziva de 11 Decembrie, cu pri-mul tren, care circula, dupa potolirea revolutiei din Ungaria, intreBrasov §i Predeal.

Pe drum, inainte de intrarea trenului in gara Predeal, arivistulAlex. Vaida 'si-a dat cel mai intim gand pe fat& spunand urmä-toarele cuvinte d-lui Eugen Goga, care insotia delegatia ardeleanain drumul spre capital:a:

Dontnule Goga! 13dn'acum ea am lost in dusmanie at&ca fratele D-Tale Octavian, ad si ca D-Ta. Sant hoteirit set* nuiimpac at Dv., dar ca o condiflune ,si attume: sA punem totirul, ca sä ajungem noi sä guvernam pe Tiganii astia de Re-garen i I"

Jata ca ce cuget fratesc" venea la Bucuresti austrofilul Vaida-intr'o misiune atat de frumoasa si de inaltätoarel

Intreb: Cui 'i-ar fi putut trazni prin gand, din primul moment alRomanki Mari, o asemenea ingratitudine ofensatoare, data duhrau in contra sufletului generos al patrki mame? In loc sa viein capitala tarii marite ca sufletul primenit, ca dragoste sinceräcu mireasma de busuioc, Alex. Vaida, pe care nici marele eveni-ment dela Alba Julia nu l'a facut sa-si schimbe sentimentele si sase pocaiasca, aducea cu dansul duhoarea vulgaritatii din Parlamen-tul unguresc si spiritul antiromanesc.din laboratoriul" archiduce-lui Francisc Ferdinand.

Din cuvintele de mai sus se putea intrevede cate vipere isi vorda intainire in blagoslovita Romanie Mare, pangarindu-i trecutul

www.dacoromanica.ro

447

glorios i ingreunandu-i prezentul, spre a putea cu atilt mai multzA beneficieze, dupa räsboiu, din sacrificing de sange i avere alealtora!

REGELE FERDINAND §I UNIREA ARDEALULUI CU REGATUL ROMANIEI

La Bucuresti, in ziva de 14 Decembrie 1918, Cu prilejul solem-nitatii predarii actului unirei, care a avut loc la Palatul regal, cinecredeti ca avea pretentia sa rosteascä cuvantarea solemna catre re-gele Ferdinand?

Era tot sluga Habsburgilor de pana in ajun, marele patriot",omul, care, in vara &RIM 1917, uneltise tovarasie ca C. Stere laViena §i Berlitt detronarea regelui Ferdinand I si alipirea Romanieila ilustro-Ungaria, Alex. Vaida, nerusinatul, can, in lac sa-si punacenusa pe cap, se inghesuia in bate ocaziile, pozand in cotoiulugarit, in mucenic si fauritor al Romaniei Mari. De astä-data ¡usaa fost ref uzat categoric de d. Vasile Goldis, care 'i-a luat local ca*21 mai in värsta dintre cei patru delegati.

Discursul d-lui V. Goldi$ merita o mentiune onorabila. El a facuto profunda impresie prin inaltimea gandirei si a conceptiei saleasupra importantei unirei, despre care declara cd era o prelen-fiune a istoriel $1 o cerintit a dvilizatiunii otnenoli". Insusi re-gele Ferdinand a tinut sa sublinieze frumoasa cuvantare a d-luiGoldi.,s prin urmatoarele -cuvinte, pronuntate la banchetul dat inonoarea delegatiei ardelene, care ii aducea actul unirei Areadlulni:

In frumoasa sa cuvantare, d. Gold's a spas astdzi cd unirea tu-turor Romdnilor era o necesitate ¡storied. Aceasta necesitate a lostinfeleasd de toil oamenii ca mima patriotled de dincoace si de dincolode Carpafi, dela Nistru pdad la Tisa. Dar dacd asa fusese seris in des-¡hiele neamului romdivsc, evolufla istoricd avea nevoe de Instrumente.Dumnezeu, care a ocrotit necontenit in cursul veacurllor poporul ro-mdnesc, 'I-a dat bdrbafi, cari au (Mat sus stIndardul nafionale;lor te-a ddruit suflet romdnesc, le-a inlcirit mIn'ea si ofelit braful,ea sd dried barca romanlsmului prin toate vilelille vremarilor OM lalimanul dorit, ande, dupd aldlea trude, atatea snferinfe, culegem roa-dele binemeritate ale une lupte seca/are".

Sunt adanc convins ca regele Ferdinand, CAM a rostit aceste cu-vinte, n'a vizat printre barbatii cu suflet romanesc" si pe Alex.

www.dacoromanica.ro

448

Vaida, despre care ma mir 5i ma crucesc i azi cu ce obraz a pututsta atunci In fata marelui suveran, dupä complotul criminal urzitimpotriva-i in vara anului 1917.

CONCEPTIA D-LUI IULIU MANIU DESPRE UNITATEA NATIONAL&

Sa vedem acum ce scopuri patriotice" urmarea d. luliu Mania,.pre5edinte1e consiliului dirigent, a doua zi dupd-ce Ardealul fusesedesrobit. Spre a nu fi invinuit de patima, ma voiu servi de marturiistraine.

In Februarie 1919, generalul Berthelot, eful misiunei militarefraneeze, care cooperase cu armatele noastre pe frontul romanesc,trimite din BucureA o misiune, compusa din colonelul de Tillylocotenentul Roger Vercel, spre a face legaturd cu armata noastra,.care tinea piept incursiuni/or maghiare peste unja demarcationala,sa ja contad direct cu consiliul dirigent, care functiona la Sibiu,

treaca apoi pentru a face legaturile necesare cu misiunilefranceze din Tim4oara, Arad, Belgrad i Budapesta.

In mai mult decat interesantele note luate in decursul indeplini-rei acestei misiuni, pe care locotenentul Roger Vercel le publicaintr'un numär din L'Europe Nouvelle" (No. 629 din Martie 1930),iata ctun relateaza audienta 5i convorbirea pe care a avut-o la Si-biu cu d. blitz Maniu:

Dimineata urmdtoare a fost ocupata de lunga audienVi, pe care ne-aacordat-o d. Mania.

O mica incapere patrata, spoitd cu var, o masa de brad ingramaditaca dosare. Ferestrele se deschid intr'o gradina de legume, dar sunt muntimaiestosi inddratul straturilor de zarzavat.

La intTarea nbastra, d. Maniu s'a ridicat: statura mijlocie, ochi spa-nasul mare, o gura Cu buzele subtiri ce s'ar impaca greu cu cu-

ceritorul suras romanesc, care de cealaltd parte a Carpatilor inflorestepe toate gurile. Dansul nu stie frantuzeste si ne primeste in limba.romaneasca:

Sunteti cei dintai doi Francezi, ca cari amt prilejut sd stau devorba. Sunt fericit de vizi:a d-tra si va rog sa luati loe".

De ani de zile nu mai eram deprinsi ca aceasta scurtime de cuvantari..Bogatia de vorbd a orientului, lirismul Grecilor, limbajul prevenitor alRomani:or ne pregatise rau pentru laconismul acesta, cad d. Maniatacuse. Era primul civil, pe care il gaseam dupa atata vreme, caruia nu-1era urit sd tacd. Intr'o romaneasca sarguitoare am expus obiectul mi-siunei noastre. Generalul Berthelot dorea sa lega eu presedintele Con-siaului dirigent din Transilvania relatiuni directe. Dansul n'a parut

www.dacoromanica.ro

449

surprins, dar indata a gasit ca sa ne semnaleze o contradictie a Frantei:Consiliul dirigent, autorizat de Regele Ferdinand, nu este recunoscutde Mari le Puteri. Cu toate acestea astazi un general francez vrea saintre cu el in relatiuni oficiale. Mai mutt decht atat, la Paris, delegati!sal Mi,su, Braila/1u si Octavian (Joga 1) participa la lucraYile conferintei¡Jac& De ce atunci sa se persiste in a-'1 ignora?

Era foarte usor de raspuns. Elm oblectat cá Transilvania nu era unstat independent, ci o provincia romaneasca, de care politiceste Pu-tenle puteau sa nu tina seam& Dansurl raspunse ca OM la noua starede lucruri, Transilvania se bucura de o autonomie absoluta: Karolyi laBudapesta l eu aci".

Comparatia cu dictatorul Ungariei era destul de elocventa. Nick°data acest transilvttnean energic si rece, acest occidental, nu va deventsupusul perfect al acestor Romani din Moldova, atat de diferiti dedansul sl de ai sai prin caracterul si insusirile lor politice, dar poateintr'o zi colaboratorul sau chiar seful lor. Dintre aceste vase comunicante,Transilvania si Romania, in spiritul säu, cel dela vest trebue sa ridicenivelul celullalt din cauza potentialului superior de cívilizatiune.avut in aceastd calatorie alte ocazil sa ma conving de sentimentele, pecare Transilvdnenii le nutresc pentru oamenii si institutiile din Bucuresti.El se cred investiti fata de ceilalti cu o misiune messianic&

Care era situatiunea economica a tarei? L-am asigurat ca aceastaintereseaza in cel mai inalt grad biroul economic francez.

Centrul muntos este ímpro.ductiv. Partea dela rasarit se hranestedin Moldova. Apusul, foarte fertil, este actualmente foarte prost cultivatdin cauza Ungurilor".

Scandandu-si cuvintele, d. Mania adauga:Daca nu ocup imediat Transilvania occidental& daca nu reltuim

vechea línie de dernarcatie, aceste regiuni sunt pierdute. Unguril vorridica tot. In douà luni tara va fi golita. De altminteri si Sarbii facacelasi lucru in Banat".

Fara a rídíca platra aruncata vecinilor, il intreb: care e viata financiaraIn ceeace d. Mania stiirue sa numeasca statul Transilvaniel. Prese-dintele releva si regret& absenta in Transilvania a oricarei institutiunífranceze de credit. Pentru a scapa de finanta austro-ungard, d. Maniuvoia sa creieze la Mai o institutie financiará in legaturil cu Londrasi Parisul.

Incercarea a dat insa gres. Dorinta lui cea mai vie, pe care neroaga s'o proclamam, ar fi instalarea la Sibiu, Brasov, Oradea-Maresi Alba-lulia de sucursale a marilor banci franceze. Dansul se anga-jgaza sá le faca toate usurintele".

SA nu se uite c'ä acestea se petreceau in Februarie 1919, adialdouä luni dupä ce la Alba-Julia se proclamase unirea neconditio-

1) Of»erul francez greseste aci, caci nu d. Oct. Gaga era delegatulThrdealului la conferinta pacii, cí Alex. Vaida. (Nola autoruluil.

1. Rusu Abrudeanu 29

www.dacoromanica.ro

450

nata a Rrdealului cu tara mama, decretata de zecile de mii deRomani adunati acolo, cari, cu intuitia lor simplista' si rezumativäce-i calauzise in decursul veacurilor, incercuisera Consiliul natio-nal, invitand pe domnii dela Blaj, cari cu ganduri ascunse si cuo cazuistica specifica incálceau la infinit itele formulelor wilso-niene, sa ispraveasca mai repede Cu pertractärile.

Prin urmare acelasi d. luliu Mania, care, in Decembrie 1918,semnase actul unirei si facuse profesie de credinta la Bucare$ti,doua luni mai tarziu, retransandu-se din nou indarkul Carpatilor§i. a faimoaselor granite si vami, deocamdata economice instituitede Consiliul dirigent la Predeal iCiiineni, lupta pentru organi-zaren Ardealului in stat absolut autonom i nu se sfia s'o declarein mod oficios si deschis strainatätei, pretinzand recunoastereaguvernului sau de catre Puterile aliate.

In notele si declaratiunile consemnate asupra momentului decatre locotenentul Roger Vercel, sunt preciziuni, sunt situatii, carenu sufar dotia interpretan i si care oglindesc pana in cele mai miciamanuntimi o ipostasa a d-lui Julia Mania, pe care marele nostrupublic si toti cei de aci, cari, increztitort, 1-au luat in brate, n'acunosteau pana acum. In organizarea statului sau autonom, d. Ma-nia prevazuse totul, panä si organizatia financiara a principatului,peste care avea sa domneasca. Aceasta trebuia facuta numai di-rect cu strainatatea, fara nici o legatura cu institutiile financiareale statului roman. Abia acum se explica rezistenta indarjitä, pecare d. Mania §i Consiliul sau dirigent o opunea, la 1919, exten-siunei institutiilor noastre financiare si economice in Transilvania,rezistentä, care fusese impinsa Oita acolo, incat se impiedica OMsi achizitionarea de catre Banca Nationalä a localurilor necesarepentru nouile ei sucursale ce urmau sa ja flit* in Ardeal.

lata dar fara nici o umbra de nedumerire geneza intregei atitu-dini a partidului national din Arde_al in toti cei doisprezece ani,care s'au scurs de la unire, jata tot rostul si toatä tinta urmäritiziprin opera de destramare nationala, la care s'a lucrat metodic sicu o cinica stäruinta, mai ales sub guvernul de pomina al d-lutiMania 1).

1) Vezi in Slipttinzana politicti" (anul I, No. 32 din 11 Maiu 1930), desub directia d-lul C. Argetoianu, interesantul articol al d-lui RaulCrdciun asupra notelor locotenentului francez Roger Vercel.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

ARDELENII LA LUCRU : CATEVA EXEMPLE DINACTIVITATEA CONSILIULUI DIRIGENT, RECTE

A PARTIDULUI NATIONAL

Dupa-ce cu mari de sudoare si de sange, mica Romanic a ras-eumparat eliberarea Ardealului si .unirea lui cu tara-mama, guver-nul in veci regretatului Ion I. C. Bratianu a aratat dela inceputscumpei provincii desrobite dragostea cea mai curata i sentimen-tele cele mai calde, acordandu-i un larg credit in conducerea ei.Strain cu totul de gandul de a administra Ardealul printr'un gu-vernator cu mana de fer idee, care in capul inteleptului primministru era considerata ca o mare ofensa guvernul central aläsat intreaga organizare, conducere i administratie a Ardealuluiin mainile membrilor Consiliului dirigent, dual de chestiile finan-ciare, ale politicei din afara si ale armatei. Cand irisa Consiliul di-rigent ajungea in greutati financiare, ministerul de finante din Bu-curesii varsa cu largeta toate sumele fantastice ce-'i-se cereaucare insumeaza multe si multe sute de milioane de lei.

Pus pe lucru, Consiliul dirigant dela Sibiu g apoi dela Cluj aorganizat Ardealul dupa catechismul dela Blaj al d-lui luliu Ma-nia, in tacerea vinovata si in marasmul ortodoxilor, cari priveaunep'äsatori cum exponentul canonicilor dela Blaj, d. Julia Mania,numen cu predilectie in toate slujbele de conducere numai repre-zentanti uniti" de ai Blajului. Volume intregi s'ar putea scrie a-supra activitatii lacome i nepricepute a Consiliului dirigent, carein scurta vreme 'si-a facut porecla in renume, ajungand, in graiulpopular, dela denumirea Consiliului dirigeni" la Consiliulcuent". Las aceasta sarcina ingrata pe seama altor scriitori maiharnici cleat mine, ca d. I. Clopofel, de exemplu, care ar face un

www.dacoromanica.ro

452

mai mare serviciu istoriei conti.nporane, ocupandu-se de Socie-tatea de eri" clec& de Societatea de mhine".

Personal voiu spicui numai cate-va mostre din faimoasa activi-tate desfasurata de consiliul dirigent timp de 1 an si junfatate panala desfiintarea lui in primävara anului 1920 de catre guvernul d-luigeneral Averescu la sfatul intelept al d-lui Oct. Goga, dornic de omai repede unificare.

FOAMEA MILENARA

Primul fenomen izbitor al acestei febrile activitati a fostpatuiala, intaiu intaiu a rudeniilor d-lui luliu Mania, apoi aunitilor" mai räsariti i numai la urma a ortodoxilor, buni, to-teranti i naivi. Nepotul dr. Romulus Boild a fost bombardat mem-bru in consiliul dirigent, adica ministru la resortul alimentarii;alt nepot, dr. Erdélyi, a fost trimis la Budapesta ca un fel de co-misar al poporului ardelean", iar nepotii dr. lona Pop, JuliaCoroianu, dr. Zaharia Bolla etc. deputati sau senatori in primulParlament al României Mari.

P;entru scurtul timp cat a functionat ca comisar in capitala Un-gariei, nepotul dr. I. Erdélyi a fost inscris, farà nici un drept, prin-tre pensionarii statului roman cu 18.000 de lei pe luna., gratie ne-potului dr. Romulas Bolla, presedintele consiliului de administratieal casei pensiilor si autorul sacrilegiului acordarii de pensii, invaloare de sute de milioane, tuturor functionarilor unguri, cari n'auvoit sa depund juramantul de credinta noului stat roman.

Un bun cunoscator al evenimentelor petrecute in Ungaria, in de-cursul räsboiului, 'mi-a istorisit Cu privire la atitudinea anti-roma-neasca a acestui dr. I. Erdélyi 1) urmatorul fapt grav, care afost relevat si in presa maghiarä de atunci si anume in zia-rul A vildg" de Catre ziaristul Pogdny:

Pledand intr'un proces in fata tribunalului din Budapesta, cucateva zile inainte de intrarea Romaniei in rasboiu, advocatul dr.

1) Ziarul Unirea" din Blaj (No. 46 din 15 Nov. 1930) comunica vesteaneasteptata cä advocatul-pensionar s'a stins din viata in zlua de 9Nov. 1930. Organul mitropoliei, in panegiricul ce 'i-I face, scrie: Intran-sigent i demn, ca unul ce purta cu vrednicie marile traditii ale familieiMatan, el a stiut sustine interesele romimesti la Budapesta, in calitatede ministru plenipotenjar al consiliului dirigent si comisar general alguvernului 3-ornan, in zile grele si pline de primejdii!".(Nota autoralai).

www.dacoromanica.ro

453

1. Erdelyi, ilustrul nepot al d-lui Mania, a simtit nevoia, nesilit denimeni, sa se recomande atentiunii sovinismului maghiar cu tirmat-toarea declaratiune: cd el va 2mpuga pe primal soldat rom8n,rare va indritzni "sit treacd Carpafii!"

Si cánd ma gandesc cà acest individ a fost inscris de rudeniasa, faimosul dr. R. Boild, printre pensionarii Statului roman, in-cas.and lunar cate 18.000 lei, egal, daca nu chiar mai mult decal ecuantumul pensiei unui general roman, care a luptat si s'a jertfitpe front pentru infaptuirea Romaniei Mari!!

Dar sa trec mai departe.Ministru al justitiei ardelene a fost cocotat huliganul dr. Emil

Hiitegan, unit" feroce, fost pana la infaptuirea Romaniei Maritut modest judecator la tribunalul din Cluj. Intreaga magistraturadin Ardeal a fost impanatä de acest fiu de protopop unit" cumultime de elemente de ritul unit" al Blajalui, in dauna orto-doxilor. Azi Emil Hiltegan a ,nu se confunda cu fratele sau dr.Julia Mitegan, un distins profesor la facultatea de medicina dinClub este, gratie unei greseli de nume, ministru al munciisanatatii publioe in cabinetul d-lui G. Mironescu, demnitate in careM. Sa Regele Carol 11 se astepta sa vaza pe ci,-ral Iuliu Hiitegain,iar nu pe huliganul Emil Ildiegan, care, in calitatea de vice-pre-sedinte al Camerei deputatilor, permis sâ bata in biroulsau pe d. P. Ghitescu, directorul invatämantului primar din mi-nisterul instructiei publice, pentru-ca nu ceda injonctiunitor saleinteresate de a face mai multe numiri si mutari ilegate de in,--vatatori.

DANSUL PERM1SELOR

lndata dupa instituirea Consiliului dirigent, a inceput dansulpermiselor", care a compromis repede in ochii opiniei publice a-ceastA forma de guvernare, esita din conceptia d-lui Mania siacordata ca o rasplata si consolare pentru caderea ideii autonomieiArdealului in marea adunare dela Alba Julia. Eliberarea permiselorrentabile se facea de resortul alimentärii de sub conducerea ne-potului" dr. Romulus Bollix', care avea ca secretar general pe unadvocat din Lipova, cu munele dr. C. Misici, botezat apoi Per-

gratie ocupatiei frauduloase, la care se deda.La lichidarea Consiliului dirigent, Romulus Boiler era fericitul

posesor al unui mat-et palat in mima Clain!al. Este adevarat ca. in

www.dacoromanica.ro

454

decursul celoi 9 ani de opozitie, palatul $i toarta mobila fina aufost secuestrate si para-secuestrate. Azi insa, d. Boild, care 'si-Erdesmintit numele, 'si-a platit, gratie guvernului prezidat de un-chiul Julia Maniu, toate datoriile $i compteaza chiar printre na-babii Ardealului.

Mat acest d. Boila cat $i o multime altii ca clansul , deisimple iascd anklet - au $tiut sa beneficieze in plin din sacri-ficiul altora: a bietilor regateni", urgisiti i detestati de de-magogii Ardealului, cari, sub pretext de interes national", nuse jenau, in 1919, sä introduca din Budapesta in Ardeal va-goane intregi de coroane (bancnote unguresti) ca permise frau-duloase $i fara mimar de inregistrare, operatie, care a contribuitin mare parte la deprecierea valutei statului roman.

0, Doamne, cate lucruri grave $i unte ar putea preciza in a-ceasta privinta distinsul mare$al C. Prezan, fostul $ef al mareluicartier general, ca $i eminentul general de azi d. Antonescu, carefusese mana dreapta a mare$alului in operatiile militare, din vre-mea rasboiului cu bolsevicii unguri ai lui Bela Kan! Dar ei n'aufäcut-o $i nici nu o vor face-o vre-odata.

Tara-mama, iubitoare, iertätoare $i generoasa, le-a uitat petoate, pentru-ca sa fie batjocorita mai tarziu cu atata sfidare deatati frati din Ardeal, lipsiti nu numai de cel mai elem2ntar sen-timent de dragoste fräteasca, ci si de nobilul sentiment al recu-nostintei omene$ti.

ORGANIZAREA INVATAMANTULUI SUPERIOR

Dorinta exprimata de poporul roman, inca la 1848, in mareaadunare nationala de pe campia Blajului, ca sa ridice, pe seama sa

cu cheltuiala statului, o universitate nationala romaneaseá" 1),devenea, °data cu infaptuirea Romaniei Mari, o chestiune de grab-nica actualitate. Ea s'a putut infanta la Cluj, in anul 1919, insatot dupa catechismul dela Blaj. S'a cautat pe toate caile $i Cu toatemijloacele ca sa se infiinteze o universitate ca preocupad confesio-nale unite", iar nu cu inaltele preocupari ale stiintei $i culturei.Pe cand ministerul de instructie din Bucuresti §i facultMile din

1) Punclul 13 din petitia adunarii nationale dela Blaj catre imparatul,iscalita de episcopii Andrei 5aguna si I. Lemenyi, apoi de S. Bdrnu(in,G. &frith:, A. T. Laurinn, F. Popazu, P. Man, I: Bologra si I. Bran.

www.dacoromanica.ro

455

-vechiul regat, fiind vorba de recrutarea profesorilor, cereau ca nu-mirile sa se faca in conformitate Cu legea in vigoare a invAtoäman-tului superior din vechiul regat, Consiliul dirigent, recte d. luliuManiu, pentru a inlesni ajungerea la catedre a tuturor neispra-vitilor uniti", lupta sa numeascA el profesorii dela diferitkle fa-cultäti, idee nenorocitä, pe care, la momentul oportun, cl. Maniaa reusit totusi s'o traduca in fapta.

Astfel s'a ajuns la tristul i pagubitorul spectacol ca sä se in-credinteze catedre universitare la o multime de advocätei din pro-vincie i profesori dela liceele romOnesti din Ardeal, in mare ma-joritate. uniti" si lipsiti de pregatirea stiintifica necesara. Numaiin lipsa de elemente ardelene, s'a recurs si la elemente din vechiulregat, care, alaturi de ditiva distinsi profesori ardeleni, ca Alex.Lapedattt, dr. 1. Lupa, Sextil Pu,scariu, G. Bogdan-Duicd, dr.Silvia Dragon*, dr. luliu Hateganu i dr. I. Mittea multi din-ire acestia cu studiile fäcute la Bucure,sti dan azi toata stra-lucirea universitatii din C/u f.

In special modul cum s'a procedat la recrutarea profesorilor ¿lelafacultatea de drept constitue o rusine i, cum voiu arAta mai jos,o adevOrata primejdie nationala. La inceput, in 1919, toti prole-sorii numiti 7 la numär erau advocati mediocri, färä clien-tela i unii din ei chiar farä sA stie vorbi bine limba romOneasca

pe deasupra toti uniti". IatO-le numele: Nepotul Rotaul Boild(a carui mama este unguroaicä, nascuta Szab6), Cassiu Mania, fra-tele d-lui luliu Mania, Victor Oni$or, Cantil Negrea, Petra Poru-tiu, Traian Pop i huliganul Emil /Megan. Numai mai tarziu s'afOcut apel si la cOte-va elemente de valoare din vechiul regat, cad-nii I. C. Ch'ittneanu, Oh. N. Leon, D. B. lonescu, lorrt Rada.§i N. Ghiulea.

Dupä o statistica facutd de d. prof. Onisilor Ghibu, universitateadin Cluj numära, dupa confesiune, urmatorii profesori romdni ar-deleni: 7 uniti" la drept, 4 uniti" si 1 ortodox la medicinä, 1unit" si 8 ortodoxi la litere si 3 uniti" si 2 ortodoxi la stiinte.In total 15 uniti" fata de 11 ortodoxi.

Dupä locul nasterii, din totalul de 83 profesori ai universitatiiclujene, 29 sunt din Transilvania, 47 din vechiul regat, 1 din Ma-cedonia, 4 din Franta 5i 2 din Italia, lar dupa confesiune sunt 59

,,ortodoxi, 15 uniti", 7 romano-catolici, 1 reformat si 1 evan-

www.dacoromanica.ro

456

gelic I). Numarul mare al ortodoxilor il fortneaza profesorii origi-nan i din vechiul regat 5i cari au fost numiti numai intru cat nu s'augasit Ardeleni cu studii de specialitate.

FACULTATEA DE DREPT DIN CLUJ CONST1TUE 0 ADEVARATAPRIMEJD1E NATIONALA

Blain/ catolic 5i iezuitic, for-tat fiind de jertfele de sange ale mi-cei Romanii, consfintite prin tratatul de pace dela Trianon, sä facaparte intregitoare din noul stat roman, pierzand legaturile intimeCu biserica romano-catolica din Ungaria 5i Austria habsburgica,se credea, dela unire incoace, gray amenintat in existenta sa prin.marea massä a ortodoxilor din ve2hiul regat, uniti cu cei din fir-dealul desrobit. El cäuta -deci sa-5i creeze o fortareata de apararein cadrele statului roman. De aceea, din primele zile ale unirii Ar-dealului cu patria-mamd, mitropolia Blajului a dat dela inceputtot sprijinul sail politicei d-lui ¡'din Maniu, care era advocatul mi-tropoliei. 0 mare parte dintre canonicii Blajului s'au lansat chiarin politica militanta, facandu-se agentii propagandei impotriva re-gatenilor ortodoxi 5i balcanizati", descinzand 5i in arena bätaliilorelectorale, numai 5i numai spre a pune pe roate carul politic ald-lui Maniu, care, la randul lui, era obligat sa sprijineasca in toateimprejurarile unitismul", recte catolicismul, 5i pe to/-,i apostoliisai, mari 5i mici.

Infiintarea universitatii romane din Cluj era, bine inteles, unprilej fericit 5i minunat pentru plasarea a cat mai multi advocatiuniti" ca profesori universitari. La celelalte facultäti (medicina,litere 5i 5tiinte), accesul unitilor" era mai greu, ba une-ori chiarimposibil, din cauza lipsei de clemente cu o pregatire 5tiintifica5i de specialitate. Acesta a fost de altfel norocul universitatii dinCluj, care azi este, fara indoiala, un focar 5tiintific serios 5i facecinste invätamantului nostru superior, afara de facultatea de drept,care a avut nenorocirea sa primeasca dela inceput ca profesori Tadvocati din provincie, unii pe baza titlurilor de rutienie cu d.Mania, altii pe baza recomandärii mitropoliei din Blaj. Numele lorle-am dat mai sus. Din numärul de 7 profesori, 2 sunt rudenii

1) Vezi vol. II din Transilvania, Banalul, Crisana, Maramuresul,1918-1919", pag. 917, studiul d-lui O. Ghibu asupra universitatil Dacieisuperioare. Cultura Nalionala. Bucuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro

457

apropiate ale d-lui Mania: Cassia Mania ii este frate, iar RomulusBoil nepot, prin faptul ca tine in casatorie pe una din fiicele su-Torei sale (maritata cu raposatul dr. loan Pop, fost vicar unit"la Alasdud).

Departe d2 mir.e gandul de a condamna pe d. luliu Ma'am pen-tru faptul ca 'si-a numit fratele i n2potul profesori universitari.Asemenea aparitiuni se intalnesc in toate Wile din lume, cu o sin-gura deosebire insa si anume ca acolo fratele" i nepotul" suntde obiceiu oameni invatati i re:unoscuti ca atare de insäsi opiniapublica, ceea C2 nu e cazul nIci Cu d. Cassia Mania, nici cu d.Romulus Ballet'. Ba tocmai dimpotrivä. Si apoi ceea-ce revolta dinputin abila procedare a d-lui luliu Mania este ca n'a facut apella nici un advocat ortodox din intreg Rrdealul, spre a-i incredintao asemenea impovaratoare i. inaltä sarcina.

Lumea ortodoxa din Ardeal, buna si toleranta cum este, ar su-porta de altfel in tame dispretul Bialalai, daca cei 7 profesoriuniti" ar fi cel putin la inältimea misiunii lor i n'ar compromitegray interesele invatamäntului juridic la toate tinerele generatiuni,care au nenorocul sa" frecuenteze cursurile facultatii de drept din

Ca dovada, voiu face aci o marturisire grava, pe care am feu-les-o din gura mai multor pärinti, cari au copii trimii sä Inv*dreptul la Cluj, ba chiar si dela cRiva dintre studentii seriosi sisärguitori ai acestei facultati, precum si dela o seamä de distinsiadvocati ardeleni, vädit ingrijorati de saracia intelectuaia, cu careies absolventii aceslei facultäti, organizata si selectionata de d.luliu Muniu.

Toti acestia parinti, studenti i advocati, ale caror numeputea cita, la nevoe declara unanim, revoltati, ca unii

profesori ardeleni dela facultatea de drept imping, la examene,lipsa de scrupul, de constiinta profesionala i favoritismul, fatäde toti acei studenti, cari sunt fii sau rude d2 fruntasi politician,inationali, pana la o limita intolerabilä, compromilAtoare si directalarmantä.

Cunosc cazul unui distins student al facultatii de drept dinCluj, de confesiune ortodoxa, care a ramas profund indignat cands'a vazut si el tratat la examen in chipul de mai sus, numai dehatarul ca. tatal sau este Tnembru marcant in partidul d-lui Mania.

www.dacoromanica.ro

458

Ori-ce roman serios si cu dragoste de tara se poate intreba cu-ingrijorare: unde ponte ajunge neamul nastru, cand pana si ininvätamantul superior se constata asemenea abominabile scaderi,introducdnd veninul politicei pe catedrele universitätii, omordndori-ce elan tineresc, ori-ce sentiment de demnitate si otra vind su-fletul tinerelor generatiuni cu preferir* politice si confesionale, inloc de a le insufla dragostea de carte, de stiinta, cultul demnitatiisi al luptei cinstite in viata profesional?

Räspunsul la aceasta intrebare 'si-1 vor da desigur atAti henu-märati parinti, cari vor constata cu durere intr'o zi ca in loc saalba niste copii bine inarmati stiintificeste si pregatiti solid pentrulupta vietii, vor avea numai niste simpli declasal,i, cari, prin faptulcä se inscriu in rándurile asa zisilor chemeiristi", gratie pacato-sului sistem de invätamdnt dela facultatea de drept, cred, in nai-vitatea lor, ca 'si-au i asigurat de fapt un viitor mai bun si maidemn. Ce cruda desiluzie le va da viata de toate zilele!

Intr'un cuvant, ceea-ce se petrece la facultatea de drept dinCluj constitue nu numai un scandal public, ci o adevarata primejdienationala, asupra careia n'am destule cuvinte spre a atrage deose-bita atentiune a guvernului, care, punand mai presus interesele su-perioare ale culturei i§tiintei decdt interesele meschine si ordinaria-ale politicei de partid si ale propagandei de invrajbire confesio-nalä, va intelege sä puna cu un ceas mai curánd ordine in pepi-niera de declasati, pe cari ii furnizeazd Ardealului facultatea juri-dicä din Cluj, de dragul d-lui laliu Maula, care, cu pretul injosireiinvätamantului public, tinde sa ramana dictatorul acestei provincii.

TITLURILE NEPOTULUI Dr. ROMULUS BOILA

P-ral Ronmlus Bollá, azi profesor de drept constitutional la fa-cultatea de drept din C14, a fost p:Ina la starsitil anului 1918 unmodest advocatel pelanga judecatoria de ocol din oräselul Dicio-San-Aldrtin, judetul Tarnava mica. Traind intr'o atmosfera asa deingustä i lipsitä de orizont, se poate lesna inchipui ce slaba pre-paratie intelectuala, profesionalä si politicä intrunea acest om,pentru-ca sa indeplineasca cu vrednicie, intdia calitatea de ministrual comunicatiilor i alimentärii Ardealului si apoi pe cea de pro-fesor la facultatea de drept din capitala Ardealului. Totusi d. fuljaMaula, infruntdnd rumoarea publica, 'i-a incredintat nepotului am-

www.dacoromanica.ro

459

bele aceste demnitati i raspunderi. Omul s'a achitat de ele cum aputut i cum s'a priceput. Dela resortul alimentarii s'a ales ca osplendidä casä la Cluj, iar dela catedra stiinta dreptului consti-tutional asteapta mereu nouile sale ¡dei reformatoare, care insaintárzie sa vazä lumina zilei.

Bietul savant" dela Dirio-Siin-Miérlin n'are timpul necesar pen-tru asemenea preocupan i onoratoare, dar prea putin rentabile.Acseastä epava a maghiarismului este azi, gratie unchiului Mania,vice-presedinte al Senatului si presedinte al consiliului de admi-nistratie din directia generala a Casei pensiilor, in care calitate aluat in brate, cu o indräzneala criminala, cauza pierdutä, in fatatuturor guvernelor romanesti si a Ligei natiunilor, a celor 25.000-de functionari unguri, cart au refuzat sä depunä juramantul de cre--dinta statului roman, acordându-le pensii de sute de milioane pe andin vistieria secatuita a Romaniei Mari, in detrimentul pensiona-rilor si invalizilor de räsboiu romani, cart, cand 'si-au cerut j eiimbunatatirea soartei lor in ziva de 11 Aprilie 1930, unchiul Mania§i ministrul sau de interne Alex. Vaida au gasit cä este patriotic.sa-i brutalizeze, sä-i ude cu pompele pompierilor si sä-i batä.

Saraca Romanie Mare, ideala i dulce tara, in ce trist mod ti-seresplatesc jertfele si nobilele tale sentimente fatä de scumpul nostruArdeal! Invaltzii tat, cari 'si-au riscat viata pentru eliberarea Ar-dealului, sa fie batjocoriti i batuti chiar de care fiii desrobiti, iarzalaii de eri ai Ardealului sa fie imbrätisati si gratificati ca pensiigrase de catre insisi fostii lor robi!! Te intrebt, daca ceea-ce [tiintuneca ochii mintei, este aevea sau o oribilä calomnte? Si candafli cä totusi este o groaznica realitate, ti se umple sufletul descarba si te miri ce osanda a unor milenare pacate apasa peste gru-mazii tal, scumpa, dulce si nobila Romänie!

BOILISMUL"

Era fatal ca ura purtata de R. Boild impotriva regatenilor", caalergätura lui desfranata dupa o repede imbogatire, sa ajunga a

creia in Ardeal o nouä stare de spirit maladiva, dreia vigurosulcondeiu al d-lui Alex. Kirijescu, redator la ziarul Cuvatul" 1),'i-a gäsit denumirea plastica: Boilismul. Iatä definitia lui:

1) Vezi Cuvrintul" No. 2009 din 23 Nov. 1930

www.dacoromanica.ro

460

Boilismul? Confiscarea intregei vieti ardelcne de dare o familie, careuzand si abuzand de numele 51 autoritatea sefului sat* prin alianta, aintrodus peste Carpati o adevarata dictatura, s'a substituit autoritatilorde stat in exercljul lar fuactional, a taiat once legatura mire acesteasi centru, iar la Bucuresli, plasandu-se in unici si aroganti reprezen-tanti ai Ardealului, au pans in mainile. lor toate firele conducatoare, aupus stapanire violenta pe toate posturile de contact intre Carl si C/u f.

Nici o actiune, nicl o initiativa nu deveneau operante, daca nu eraucontrolate, verificate, aprobate de familia Bolid. Un soiu de for supremlucrand pe deasupra guvernulul, a parlamentului, a ministerelor, orga-nlzand Ardealul ca un teritoriu cucerit, pentru capatuirea neamurilor

oamenFor de casa, pentru exploatarea pan& la bestialitate a tuturorpositilitkitor de inavutire personatlí. Ad.minlstratie, autoritate consti-Nita, totul a fost ignorat, molestat, paralizat de acesti noui dispensatorial destine:or ardelene, in fata carora dreptatea, morala, cuviinta si ru-sinea nu mai aveau sens i nici profil.

Sistem politico-electoral hnitat si agravat prin doi factori noui: regio-nalismul i ura confesionald.

Persecutiune impotriva elementelor regatene" aflatoare in Ardeal,straduinta de a ridica blserica unita" in adversara a ortodoxiei ardelene

prin aceasta a confesiunel dominante in stat.Instrumente de terorizare si de santaj, transportate de pe terenuL

contingentelor materiale pe acela al echilibrului fortelor componente alenatiunii, ajungand pana la agitarea eelor mai importante probleme alespiritualitatii romanestl.

In lumina aceasta, Boilismul, cu toate nuantele, aderentele, complici-t/01e lui, infatiseaza o adeviirata conspiratie impotriva colectivitatiiromanesti, o maffie de sabotare a tuturor sfortarilor de consolidarenational& t:n cartus de dinamita asezat la temelia statului reintregit".

IatO deci Boilismul infierat ca o primejdie pentru viata noastrapublica, pentru morala ambiantà i pentru viitorul romänismului.

TITLURILE FRATELUI" Dr CASIU MANIU

A doua numire, i mai scandaloasä, din timpul fiintarei Consi-liului dirigent, este acea a d-lui dr. Casiu Maniu ca profesor defilosofia dreptului la facultatea juridica din Cluj. Cand stapanirearomOneascä s'a statornicit in Ardeal, cu ajutorul armatei romOne,d. luliu Maniiz, tinand compt ca fratele säu mai mare, dr. CasiuMania, este o fire eminamente contemplativä i prefera sO vor-beascA dela inaltimea unei catedre universitare despre principiileeterne ale politicei nationale, l'a numit profesor de filosofia drep-tului la universitatea din Cluj.

www.dacoromanica.ro

461

Pentru a ilustra ce fel de cursuri tine d. dr. Casiu Mania, con-sider instructiv" lucru sa reproduC o definitie lapidara a sa asuprapoliticei. lata-o:

Politica este soarta omenirii, deoarece in desdvdr$irea mediului so-cial-politic se apropie de soarta ideald si desavArsirea politica a me-diului social este problema celor ce se ingrijesc de conditiile spirituale,morale si economice ale naliunii, in care insisi s'au stiut ridica prinmorald 51 urmarind cunoasterea binelui obstesc"1).

Ceva mai ciar nici nu se poate inchipui.Voiu trece peste alte paren i ale d-lui Casiu Mania asupra poli-

ticei si filosofiei, asupra descendentei noastre romane si a influen-tei moralei in politica, pe care cititorul le-ar putea gasi in bro-sura No. 3 a d-lui Casiu Mania despre Idea/al nafional spre ama opri asupra unei recente opere a d-sale, intitulata: Testamen-tal imparutului Traian, intemeietoral poporulai ronan", aparuta laCluj, luna Ianuarie 1929. In aceastä brosura, de 2k pagini, si carese vinde cu 40 lei exemplarul, gasesc la pag. 15 urmatoarea viziuneideala asupra modului cum intrevede fratele d-lui Ulu Maniaorganizarea Roma niel intregite:

Arma Daciei va 11 cultura,Nu (enea, nepdsarea, bdutura,Dar nu cultura de spoiald,Ci cea dreaptd,Ostasul cure te arma,Nu seadd in mtind Cu peana;Do//oral gdseascd leacuri,Nu umple casa cu fleacuri;Avocatul sd tot ghiceascd,Pe cel necopt mdutuiasca,Sd inteleagli ce-i in dos,Sd nu ma procesal ¡os;Judele ea pravilele,Sa nu strdnzbe datinele;Fiecare ca ale lui peneSd zicd voios: Bre! Ce mai faci, nene?

Este imposibil ca cititorul sa nu ramana extaziat in. fata puter-nicului talent poetic si a imaginatiei sclipitoare, ce transpira din

1) Vezi in Universal" No. 72 din 29 Martie 1929, un luminos articoIsemnat de obiectivul si talentatul ziarist Alex. Hodos.

www.dacoromanica.ro

462

versurile bardului dela Cluj. El a intrecut Oita Si pe vestitul poetState Prodoesca, care scria:

Foaie verde lapte acru,Rau ma dor calcaieleSi-asi mama zapada fripta, etc.

ROMANIA GUVERNATA PR1N PUTEREA MAGIC& A IERBEI FIARELOR"

Si acum, drept ultima proba a seriozitatii si intelectului frateluid-lui Mania, rog pe cititor sa nu vazA nici o exageratie in urmAtoa-Tea naratiune, pe care mi-a facut-o, acum 4 ani, un distins ge-neral, care a comandat un timp indelungat la Cluj:

intr'o zi ordonanta imi anunta neasteptata vizita a d-lui dr. CasiuMania, pe care avusesem placerea sa-1 cunosc cu cata-va vreme maiinainte. Bine inleles, l'am primit cu prevenienta ce se cuvenea unuiprofesor universitar si frate al d-lui dr. Mitt Maniu. Rbia intrat inbirou, d. dr. Casiu Mania m'a uimit facandu-mi urmatoarea declaratie:Donznule general, am venq sd-ti COM11/11C cii sunt in culmea fericirei.Inchipuieste-ti, azi dimineata un thrall din pdr(ile GiMaui mi-a adusntiraculoasa iarbA a fiarelor", ea care, dupd credinta poporului, omulpoate face tot ceeace dore,ste in via(d. Ea n'anz sd rn folosesc de Ca,dar am s'o dan frateltti men !Witt, ca sd fcriceascd Romania!" Fara sa-1contrazic, am lasat pe bietul filosof sA se sirrita fericit, dar, dupa pie-carea lui, 'mi-am facut cruce si mi-am zis:

Pe bune maini o sa ajung6 Romania sudorilor noastre de sange!

Intr'adevar, Romänia Mare a si ajuns pe mäini bune", in lunaNoembrie, anul Domnului 1928, asa cum prevedea distinsul gene-ral, spre a o ferici" d. Julia Mania, destramändu-o i aducändu-oin situatiuni din cele mai tragice. Seful partidului national-taranist,gratie puterii magice a ierbii fiarelor", a stapänit Tara roma-neascii ca pe o provincie ocupata timp de 2 ani, in conditiuni dincele mai umilitoare si mai dezastroase pentru toate clasele sociale,asa, cum nici-odata nu 'i-a fost häräzit sa traiasca.

fost ursit Romäniei sa treacä i prin calvarul stapänirei fra-tilor nostri uniti" din Ardeal. In viata popoarelor se intämplacäte-odata, mai ales in vremuri de mari crize politice, ca bärbati,plini de o spirocheticä mostenire, sd functioneze o bucata de timp,in fata multimei febrile si lesne crezatoare, ca genii sclipitoare, cumisiuni ad-hoc, inzestrate de zänele istoriei.

www.dacoromanica.ro

463

Cand, in luna Ianuarie 1930, am vazut pe d. luliu Mania afir-mand, in calitatea lui de prim-ministru al Romaniei Mari, cum-caadevarata epoca de civilizatie in statul roman" incepe dela inau-gur area directiei Educatiei poporului", atasata pela nga ministerulsanatatii publice $i pusa sub conducerea scriitorului Liviu Re-breanu, unit" $i el, mi-am pus, ingrijorat, intrebarea daca nucumva aceasta injurie nemeritata la adresa statului si poporului ro-man este manifestarea unei boale cu incantari curioase si care inmedicina i$i are numele ei bine precizat.

Ca Roman ardelean, nu pot dec.& sa regret fenomenul dureros,care, in urma diverselor panglicarii patetice, ca si a pretentiilor sinazbatiilor lipsite de logica ale d-lui Julia Maniu, ne prezinta pefostul prim-ministru de pana eri al Romaniei Mari, frate mai mical d-lui dr. Casiu Mutua, in lumina turbure a unui bolnav aca-demic, pe care numai cand incoherenta vorbelor $i a faptelor vorintra mai adanc in examenul vecinic scrutator al opiniei publice,admiratorii lui fanatici de pana deunazi il vor parasi si vor luamasuri pentru inIocuirea fantosei.

PENTRU GENERATULE VIITOARE

Pentru-ca generaVile viitoare sa aiba de ce rade sau de ce sa seinfioare, volt' termina acest capitol, insirand inca cateva din ispra-vile, care caracterizeaza deasemenea lamentabila activitate afaimosului Consiliu dirigent:

Infiintarea vamii dela Tindsal-de-/os (langa Predeal) §i Cdi-neni intre Ardealul desrobit $i tara-mama.

Oprelistea casatoriilor intre fiicele Ardealului $i fiii vechiuluiregat.

Incalificabila lipsa de delicatete fata de marii barbati Ion I.C. lirdliann, Take lonescu, generalul Averescu $i N. lorga, caroraCu ocazia primelor alegeri parlamentare din Romania Mare, facutein Octombrie 1919, nu li-s'a facut cinstea de a li-se oferi candida-turi in Ardeal, pentru a carui eliberare au muncit, au asudat, ausuferit $i au incaruntit.

Interzicerea aplicata Rrdelenilor, stabiliti inainte de rasboiuin vechiul regat, de a candida in aceste alegeri in judetele ardelene,unde s'au nascut, fiind considerati ca ciumati si netrebnici, de$i

www.dacoromanica.ro

464

fie-care din ei pusesera cate o pietricicä la edificiul Romaniei Maride azi, ai carei profitori nesätio0 sunt tocmai robii de eri, deve-niti infumuratii nababi ai zilelor de azi.

Ma opresc aci, caci e destul. Cititorul va intelege desigur catoate aceste manifestatiuni din partea conducatorilor partidului na-tional din Ardeal sunt suficiente ca sa-i claseze in randurile oame-nilor lipsiti i de judecata, i de patriotism 0 de elementarul sen-timent al gratitudinei umane.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

ARIVISMUL ARDELEAN SI AUTORII LUI

Am avut ocazia sa cunosc de multä vreme pe Alex. Vaida iIaliu Mania: pe primul din timpul studiilor ce fAceam impreuna laliceul romän din Brasov (1885-1888), lar p'al douilea din anii1909 si 1910, cAnd era deputat, la Budapesta, ande fusesem trimisde regretatul C. Mille, directorul ziarului Adevdrul", spre a stade vorbA cu deputatii romAni si a le lua interview-un i asupra ros-tului politicei romAnesti d'atunci, pe seams cititorilor numituluiziar, care imi incredintase conducerea rubricei cu privire la mica-rea politica din fosta Ungarie. Am avut deci destul timp d'atuncisi pänä azi s'A le urmäresc intreaga activitate, sä-i studiez si sà-mifixez convingerea asupra intregei lor actiuni politice.

Dupà atAtia ani de observatiuni si studii, am ajuns la convig-gerea ca si unul si altul sunt bAntuiti de anomalia arivismalai,care consista in dorinta de a se pune in evident& de a se impune,de a juca un rol, de a domina. CUM la arivistii politici, elementulbrutal si egoist este inseparabil de earl propriu, iar iluzia deatotputernicia lor ii impinge la exces si ii face sä piardä senti-mentul masurii in afirmatiile si actiunile lor, nu este greu de aconstata arivisnzulcelor doi Herostratiai RomAniei noastre de azi.

Nu m'A pot intinde prea mult in cadrul acestei lucräri asupratarei patologice a arivistilor Vaida si Mania. Dar intreb: oareaustrofilismul lor primejdios dinaintea si din timpul rdsboiului,incercarea ratata de a pune pe tapet in marea adunare dela Albalalia (1 Decembrie 1918) chestiurrea autonomiei Ardealului, refit-zul de a incheia in 1921 o intelegere pcditica Cu marele Ion I. C.Bratianu i de a face ucenicie in guvernul säu dela 1922-1926,abtinerea scandaloasä dela serbArile incoronarii (15 Octombrie1922), apoi demagogia desmätatA din timpul opozitiei, care a cal-minat in revolutia" caraghioasä dela Alba lidio (6 Maiu 1928),

I. Ilu.su Abrudeanu :3,1

www.dacoromanica.ro

466

cu finalul venirii la putere (10 Noembrie 1928), ca $i suspendareaputerilor Regentei la moartea regentului G. Buzdugan, (9 Octom-brie 1929) $i insusirea lor de catre avocatelul dela Blaj, oare cri-mele $i omontrile din alegerile judetene $i comunale (Martie 1930),ea $i brutalizarea invalizilor de räsboiu din Calea Victoriei (11Aprilie 1930) etc., nu sunt tot atatea semne ale ambitiilor nebu-.ne$ti, care obsedeaza si formeaza caracteristica psicho-patologieimorbide a d-lor Iuliu Mania si Alex. Vaida?

A$i mai putea vorbi si de exjzibitionismul psiho-patologic al luiVaida Cu Miss Romania" (Magda Dimitrescu) din vara anului1929, dar mä opresc, constatand numai ca toti arivi$tii politici suntamatori si chiar partizani ai tuturor exhibitiilor de prost gust.

Daca cititorul va examina $i exhibitionismul altor conducatori aipartidului national din Ardeal, ca dr. Aurel Dobrescu, autoru,1 ja-fului padurilor din Ardeal, dr. Romulus Bolla cu sutele de milioanede lei aruncate din pimp statului, sfidator $i fara mustrare, inbuzunarele functionarilor unguri, cari au refuzat sa depuna jura-mantul de credinta statului roman, apoi al analfabetului SeverBoca, cel care a insultat memoria marelui rege Ferdinand I $i atägaduit meritele neperitoare ale eroicei armate romane in rasboiulpentru intregirea neamului, va putea lesne constata catä dorintaviolenta $i continua, de a se imbogäti, de a parveni, cat orgoliu $icata vanitate bolnävicioasä manifesta majoritatea partizanilor He-rostratilor Maniu $i Vaida.

PRIMELE MANIFESTAR! ALE ARIVISMULUI

Arivismul s'a ivit in Ardeal de-odatä cu infiintarea Consiliuluidirigent, care era distribuitor de slujbe $i onoruri. Elemente tineresi farä nici un trecut politic aveau pretentii de funcVuni inalte $irentabile: ministri sau cel putin prefecti Cazul nepotului" dr.Romulus Boilli devenise tipic $i contagios. De posturi modeste inmagistratura sau administratie nici nu voiau sa auda. Numai candcriza economica s'a intetit, consimteau sa primeascä $i slujbe maimodeste, insa fara examene $i in contra disp.ozitiilor legilor in vi-goare, care, neputand fi cälcate, au desläntuit ura Ardelenilor fatade regateni". Insug d. Gr. lunian, fostul ministru de justitie, acestMine de regatian", cum il gratificä unii frati din Ardeal, a cazutla un moment dat victima valului de ura ardeleanä.

Incet-incet, arivismul s'a intins ca o molimä. El s'a manifestatmai pe fata in primul Parlament al Romaniei Mari, care, in afara

www.dacoromanica.ro

467

cle 5eLlintele regulamentare dela Camera si Senat, funciona in per-manenta si noaptea la Clubul Majestic", discutand faptele si afa-cerile ministrilor V. Bontescu i Aurel Vlad, pana 'i-a silit sä de-misioneze. In scurtá vreme, arivismul a devenit barometrul moralal politicianilor ardeleni. Puterea si influenta lor era in vecinicneastampar pentru däramarea celor cu situatiuni frumoase si ren-labile. Ridicarea unuia provoca invidia la alti o sub de amatori,cari nu-1 iertau pana nu-1 vedeau debarcat, caci arivistii nu se in-teleg intre ei si ajung prada geloziei indata ce unul pune manape un loc mai bun.

ARIVISMUL COLECTIV

Cu vremea arivismul individual a creiat arivismul colectiv,tare s'a manifestat cu o putere 5i nerusinare rara pereche, mai alesIn timpul guvernului d-lui luliu Manta, care, cunoscandu-si parti-zanii, a luat demisiile in alb tuturor deputatilor si senatorilor, camäsura de asigurare a puterii si apoi de domptare a parazitismuluipolitic. Dar mäsura luata de d. Maniu a fost un simplu paliativsi astfel s'a ajuns la acea formidabila confuzie in idei, in aspira-tiuni, in maniera de a trai si de a actiona. Intreaga legiferare a gu-vernului Maula poarta stigmatul arivismului, caracterizat pringhiftuirea partizanilor, prin incoherenta, confuzie, verbomanie sidispozitii perplexe si sucite. Legea administrativa este cea mai viedovada, ca sa nu mai vorbesc de altele.

Timp de 2 ani, tara a asistat la spectacolul degradator al goaneidupa o rapida imbogatire, de parvenire si strälucire cu ori-ce pretsi Cu ori-ce mijloace. Un singur cuvant da nota tendintelor si idea-lului existentei lor: arivisnutl.

Pe multi dintre acestia, pasiunea arivismului insolit 'i-a facut sanu mai cunoasca frica, rusinea si teama de ridicol. Posibilitatea dea putea face fata scumpetei crescande a vietii, exageratiunea bene-ficiilor si speculatiile lucrative erau singurul lor ideal, iar cine in-dräznea sa le stea in cale era lovit Cu arma calomniei, care faceparte din arsenalul parazitologiei sociale.

Arivistului n suride sa se vorbeasca mereu de dansul, tot astfelnrecum il incantä s'a fie totdeauna si pretutindeni in primul randAdora sa se plimbe in automobil Lincoln, cumparat cu banii sta-tului, sa insulte memoria regelui fauritor de tara, armata desno-bitoare si barbatii mari ai tarei, numai din orgoliul de a se ocupa

www.dacoromanica.ro

468

presa de el $i de ispravile lui. Cazul Sever Boca este elocuent_Numai putin al deputatului Emil elariu dela Hateg, care a pusconsiliul comunal din acest oras sa schimbe numele unei sträziprincipale din acela de Ion 1. C. Brdtianu" in cel de Muzsvdnyi",fost primar pe timpul regimului maghiar, care trae$te azi la Back-pesta i injura Romania. Infamille, ori-cat de odioase ar fi ele, nusperie pe arivist, care n'are nici ru$ine, nici teama de rilicol. A$a'i-a fost dat vechiului regat sa vaza cum o asociatie de aventurieripolitici din Ardeal duc cea mai desmatata viatä intr'o vreme demizerie general& care distruge vlaga unei natiuni intregi; sä vazacum oameni, cari inainte abia aveau o modesta existent& i$i per-mit azi sfidarea unei societati, care i$i cagiga mijloacele de viatäprintrio munca din cele mai grele; cum indivizi suspecti, simpliagenti electorali, rude ale fruntasilor guvernamentali, calatorescpe socoteala statului in tot cuprinsul Europei sau cum incaseaza co-misioane de milioane dupa urma concesiunilor scandaloase $i cumposeda insemnate depozite de bani la bäncile din tara $i din strai-natate.

Aceasta este scoala, pe care au facut-o $i au tolerat-o in Ardeald-nii Mania $i Vaida. Motivul e simplu. Acegi doi matadoricà toti arivistii apreciazä valoarea prestigiului lor politic ca pe oputere misterioasa si care constitue resortul puternic al domi-natiunii.

La randul lor, d-nii Maniu i Vaida $tiu deasemenea ca arivistulnu este un om liber $i nici nu poate fi. De aceea el este obligat satinä la casta lui, la partidul lui, cat timp isi poate face treburile.

Gratie acestei scoale nenorocite i imorale, in partidul nationaldin Ardeal este azi generalä credinta ca ori-cine poate ajunge, inRomania Mare, la cele mai inalte functiuni si onoruri, daca estemembru al acestui partid regnicolar" i atotputernic. Cum ins6,prin ce mijloace $i pe ce cal, nimeni nu se intreaba. Principalut esteslujba i succesul, caci acestea far admiratia lumei si nu individul.

Impotriva acestei mentalitati josnice $i imorale trebue sä se ri-dice ori-ce constiinta onestä din aceasta tara, nobilä $i generoasa,care, in nemarginita sa dragosie pentru Ardeal, a permis advoca-tului dela Blaj s'o considere drept un labosratoriu al celor mai stu-pide, mai costisitoare $i mai primejdioase experiente din cate aputut cunoaste dealungul istoriei sale politice.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV.

PSICHOZA ANULUI 1919 *I AJUNGEREA CONDU-CATORILOR PARTIDULUI NATIONAL LA

GUVERNAREA TARII

Anul 1919, dupa desavarsirea unitatii noastre nationale, incepeapentru Romania Mare. sub augurii cei mai fericiti: victorie, unire §ireforme (exproprierea $i introducerea votului universal). TotiaCeia, cari pusesem Cate o pietricied la märeata infdptuire a aspira-tiilor legitime ale neamului nostru, nutream speranta cd printr'osincera apropiere sufleteascd cu toti fratii eliberati, prin dragastefrateascd, respect reciproc $i printeo muncd con$tientd din parteatuturor, vom reusi sä punem färd intarziere baze temeinice nouluistat roman intregit.

In cursul anului 1919, un curent nou, o psichozd nea$teptata i$iface drum in opinia publicd din vechiul regat $i mai ales la Mica-reA. El era de fapt in mare parte urmarea fireascd a desmatului_gennanofil din cei 2 ani de neutralitate, ca $i a suferintelor de totsoiul, inherente starii de rdsboiu, dupa intrarea Romaniei in ac-iiune.

Intr'adevar, in vechiul regat, atat printre locuitorii bastinasi, cat$i printre cei de origine din Ardeal, incep sd se pund mari nadejdiin puterile, talentele $i puritatea morala a elementelor ardelene$i se articuleaza cu viu glas. chemarea lor la munca $i la conducere,cu convingerea cd numai ei vor fi in stare sa rupä cu unele practiceinvechite din guvernarea färii $i sä introducä incetul cu incetul indiferitele ramuri ale administratiei $i vietii de stat o parte oel pu-tin din ceea-ce credea la Bucure$ti ca formeazd sändtatea morald.a poporului roman de pe versantul vestic al Carpatilor.

Si nu erau de loc putini aceia, cari hraneau o asemenea cre-dinta $i cari priveau in conducatorii Romanilor din Ardeal pe ni$te

www.dacoromanica.ro

470

.adevarati supra-oameni", singurii capabili sa aduca un duh noumäntuitor, sa dea tarii o incredere deplina in fortele ei vii si s'oremonteze intáiu sufleteste si apoi economiceste, ca sa facä sä se'tile cat mai repede lipsurile si durerile recente, indurate toate nu-rnai de dragul desrobirii Ardealului, atät de mult iubit i asteptat.

Aproape intreaga suflare intelectualä din regat era fascinatä deaceasta falsä credinta. Nu erai la mod& ha chiar erai taxat de rauromän, dacä ai fi crezut alt-fel. Toatä lumea era dornica de cevanou i cerea sa vie la cärma tarii oameni noui; toatä lumea searäta sätulä de oamenii vechi, cari, dei îi fäcusera intreaga da-torie, realizänd cel mai märet act din istoria neamului: unitateanafionala a tuturor Romanilor, totusi din cauza multelor rechizitii,a refugiului, a doliului din aproape fie-care casa etc., pretindea oschimbare, pe care in credinta ei desartä, cum s'a dovedit curänd,nu puteau s'o aduca decät fratii din Ardeal, plamaditi din aluatulsanätos, din sängele curat si nebizantinizat al Ardealului!

Nu este desigur de mirare daca aceasta noua mentalitate, aceasta.auto-sugestie, care imbrobodise ca intr'un fel de orb al gainelorspiritul public din regat, a trecut repede vitrega granità de odi-nioara a Carpatilor, provocänd i printre conducatorii Ardelenilorsperante si apoi pretentii mai mart &cat puterile lor reale, po-zänd din ce in ce mai mult in salvatorii destinelor Romäniei-Mari.

Si nu era oare logicä aceastä prezumtioasä atitudine a fratilornostri din Ardeal, cdnd publicul intelectual din regat spunea si ce-rea aproape in cor: sa vie Ardelenii sä ne scape de greselile gu-vernelor trecute, invechite in rele, sä ne dea ei o noua indrumaresanatoasa, deschizänd largi ferestrele edificiului national, pentrua intra in politica tarii intregite aerul curat si vivificator al pri-sceperei, cinstei si moralitatei neprihanite de peste munti?!

In aparenta, da, dar numai pentru multimea greu incercatà derasboiu, din vechiul regat, care atunci, mistuitä de frigurile uneischimbari in politica interna a tärei, implora inconstient venireala cárma a oamenilor noui din mändrul si sanatosul Ardeal.

Dar acest rationament nu putea fi logic decät pentru oamenii cujudecata strämta sau superficiala, cuprinsi de o fulgeratoare miopie

complicata cu nesocotirea celor mai elementare fenomene-sociale si politice, care formeazä esenta artei de a conduce unpopor sau un stat, iar nid decurn pentru niste barbati politici lip-siti de experienta si cari tot timpul n'au facut in Ungaria decät o

www.dacoromanica.ro

471

politica de darämare si negatiune, cum era icazul fratilor arde--leni, cari toemai prin faptul ca s'au läsat sedusi de strigätele tre-catoare si zorite ale Bucurestenilor, ca sa vie ei ca luminile lordela Cluj la Bucuresli in scop de suprema conducere a trebilorcomplexe ale Romäniei-Mari, au dovedit o complectä absenta dematurit ate politicä.

Bun simt si maturitate politica ar fi dovedit fratii din Ardearnumai in cazul cänd s'ar fi multumitt at rolul de modesti colabora-tori cu partidele politice din vechiul regat si in special cu partidulliberal, organul puternic al realizärii politicei instinctului national,si s'ar fi märginit la rolul calului !de legate al treilea lacarul statului romän, iar nu sa traga numai ei la dreapta si lastänga oistei, ca si cánd ar fi fost niste cai incercati la drum si o-bicinuiti cu povara.

Arivismul ardelean a invins insa dreapta judecata si astfel in 6-Decembrie 1919 Alex. Vaida primeste greaua sarcinä de a lua asu-pra-si conducerea destinelor Romäniei, dupä-ce marele Ion I. C._

Bratianu se retrasese dela conferinta päcii si demisionase dela gu-vern in 12 Septembrie (1919), precum facuse si guvernul urmator,prezidat de generalul Arta,. Vaitoiana, pe tema ca consiliul supremal marilor puteri nu tinea seama de tratatul de alianta al Romänieiincheiat cu ele in 1916 si hotarise sa impuna,Romäniei conditiunide pace inacceptabile, ea ciuntirea Banatului si,chestia minoritati-lor, pe care ea nu le putea primi, deoareee eran incompatibile cademnitatea, neatärnarea si interesele sale politice si economice.

Aceasta era de altfel convingerea unanimä a tuturor membrilorguvernelor Bratianu $i Väiloianu, atät a celor din vechiul regat, cat

a celor ce reprezentau toate tinuturile desrobite si unite, printrecari figurau si Alex. Vaid.a, care fusese delegatul Ardealului la con-ferinta päcii din Paris.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

GUVERNUL VAIDA I SCURTA LU1 DURATik

Dupa-ce i guvernul generalului Vditoianu, fidel politicei demnetrasatä de Ion I. C. Brillianu, refuza sa semneze tratatul de pace cuAustria (dela Si. Germain), spunand ca daca ar fi fost silit sa-sipuna semnatura pe nest tratat, mai inainte 'si-ar fi frant spadaapoi ar fi cenit sä 'i-se taie mana, cu care ai fi trebuit sä-1 iscä-leasca, arivistul Alex. Vaida accepta insärcinarea data de marelerege Ferdinand I de a forma el, ardeleamil, un guvern de srzrut

luandu-si obligatia de a semna tratatul, prin care ni-seciuntea Banatul si ni-se impuneau conditii din cele mai umilitoarein ce priveste tratamentul minoritatilor, dei noul prim-ministruroman asigurase pe Ion I. C. Br?Warm ca si el este partizanul po-liticei de rezistenta.

Noul guvern, cu colorit pronuntat ardelean, era compus astfel:Alex. V aida, presedinte de consiliu si ministru de externe, generalulAverescu la interne, generalul Riiscanu la räsboiu, dr. Aurel Vladla finante si ad-interim la industrie, dr.. V ictor Bontescu la domenii,Octavian Goga la instructia publica si culte, Mihai Popovici la lu-crärile publice, I. Pelivqn la justiVe, I. Inculet, P. Halipa, dr. I.Nistor, dr. Stefan C. Pop si dr. I. Cantacuzino, ministrii farä por-tofoliu.

In ziva, in care membrii noului cabinet depuneau juramantul (6Dec. 1919), Alex. Va/da vizita pe toti minitrii acreditati ai alia-tilor, comunicandu-le politica lui de Viral /Mina" si declarandu-segata sä semneze tratatul de pace cu Austria. In aceeasi zi, Alex.Va/da telegrafia la Paris d-lui general C. Coanfki, delegatul Roma-niei pelanga conferinta päcii, autorizandu-1 sä semneze (8 De-cembrie) tratatul cu Austria, fara a mai astepta votul primuluiParlament al Romaniei Mari, care se intrunea la 9 Decembrie,adicA a doua zi dupä semnare.

www.dacoromanica.ro

473

Slugarnicia, timiditatea si ingustimea de veden i sunt caracte-ristica guvernului prezidat de Alex. Vaida. In efemera-i $i scurta-iviata de 3 luni de zile, a mers din criza in criza ministerial. Dupa.9 zile (15 Dec.), d-nii general Averescu i Oct. Goga ies din gu-,vern pe tema neintelegerilor fuziunei Ligei poporului" cu partidulnational si pe tema disolvarii noului Parlament. Guvernul a fastcomplectat cu I. Mihalache la domenii, profesorul I. Borcea lainstructia publica, Victor Bontesca trecand dela domenii la depar-tamentul industriei, iar Aare! Vlad, luand pelanga finante si minis-terul de interne.

In ziva de 16 Decembrie 1919, guvernul, astfel remaniat, seprezinta in fata Camerei deputatilor, spre a desvolta Alex. Vaidaprogramul blocului", adica a ce/or 5 partide, care formau majori-tatea guvernamentala (nationalii ardeleni, taranistii din vechiul re-gat, partizanii d-lui prof. N. lorga, apoi Basarabenii si Bucovi-nenii).

PRIMUL DISCURS AL LUI VAIDA iN PARLAMENTUL ROMANIEI MARI

In acea vreme, numai foarte putini Romani din vechiul regatstiau ca noul prim-ministru al Romaniei Mari fusese in tot timpulrasboiului unealta Habsburgilor impotriva Romaniei. Personal credca toti acestia, cunoscand bine culisele diplomatiei internationale,ca i greutatile ce trebuiau invinse cu iscalirea tratatului de pace,care impunea Romaniei ciuntirea Banatului si clauza umilitoare cutratamentul minoritatitor, au inlesnit chiar insarcinarea lui Vaida,de catre rege, cu formarea guvernului, in scopul de a se convingedaca acest fruntas ardelean, Cu un trecut atat de pacatos, va aveacurajul sä accepte malta misiune ce 'i-se oferea si daca, accep-tandu-o, va consiniti, tocmai el ca ardelean, sa semneze tratatulce ni-se prezinta si care contrasta flagrant cu stipulatiunile dinconventia politica incheiata de Ion I. C. Bratianu in ziva de 4/17August 1916 cu Puterile Antantei la Bucuresti.

Ei bine, orgoliosul i cinicul Alex. Vaida a primit, fara nici omustrare de constiinta, sarcina de a forma guvernul si, venind laCamera, declara, intre -altele, urmatoarele:

Progresul realizat de tara mamá in ultima jamdtate de veac dovedestecd generalia mare, care a intemeiat regata!, il clddise pe temelit solide.Dar opera ei epocaM mai produce si alte ejecte. Jur-Imprejur, prin rdn-duri'e Romdnilar asupri,i, amor(eala seculard dispare ca atinsif de vargg

www.dacoromanica.ro

474

fertnecatd a un_i zane. Mari miscari politice iau nastere. Dincolo demunti, in Bucov;ni, in Basarabia, Romanimea se agild, tinzand spre li-bertate sì unitatc

Teama oligarhiei maghiare de tendintele romtin,,sti spre nnitate C011-

tribtte la precipitarea rdsbohtlui mondial.Cu prevedere in(eleaptd, Romdnia isi la local ala turi de acele Pateri,

ewe se luptatt pentrtt apararea principiilor gencrouse, lard de carenatiunile nn pot exista si statele nu se pot susfine.

Intrata in luptd, Roman:a isi lace ca prisosintd datoria latti de lrafiictit si lata de marli el alia(i".

Este interesant de constatat i faptul are importanta luicä Vaida vorbeste numai de agitatiile politice si tendintele Romd-nimei din Bucovina si Basarabia spre libertate i unitate nationala,pe cand de atitudinea Ardealului tace chitic, märginindu-se s'omascheze cu teama oligarch!ei maghiare. Nedemnul prim-ministruisi avea rezoanele sale, care apasau asupra constiintei sale turburatesub greutatea actelor de trädare, indreptate impotriva politicei inal-tatoare si constiente a Romäniei.

Relativ la iscalirea tratatului de pace, Al. Vaida declara in a-ceiasi sedinta:

Cunt ruptura aliatilor ca noi era intinenta, cum nimeni nu voia sd jaraspunderea, Want hotiirit sa jais ea asupra mea sarcina iscäiirii tra-latelor litigioase.

Aram hotarit convingerea cl jo e *rods sit riscam* a pierde macarparticied din ceeace s'a dobiindit cu atfitea jertfe, cu ataitea vieti de

eroi, cu attatea fericiri familiare distiase".Nu dela hrisoave atarnA suveranitatea si libertatea unui neam, ci

-dela vointa sa de a se validita..Pentru moment,u'ar putut arma o poli-lira de rezisten!a numai in cazul Mild ea ar fi lost ca stdruinfa pretinsdsi sustinutci de intregul ''am si tined resursele noastre tnateriale simorale ar putnt da fafd intr'o mdsurti coresputtzdtoare acestei pre-tentii unanime".

Astfel castelanul deja Olpret, ca un perfect Frizzo-Fregoli, deifusese al douilea delegat al Romániei la conferinta pdcii i luaseangajamente fata de primul delegat Ion I. C. Bratianu ca va con-tinua politica de rezistentä si nu va consimti la iscalirea tratatelorMigioase si la ciuntirea Banatului, juca rolul fostului cancelar ger-man Bethmann-Holliveg, care considera tratatele diplomatice dreptniste simple fituici de härtie, fart-A nici o valoare.

Peste 5 ani, acelasi Vaida, care trädase de fapt chestia Ba-natului, a avut tristul curaj sä acuze el de trädare, in wee*

www.dacoromanica.ro

475

chestie, pe insusi marele Ion I. C. Bratianu, pentru-ca a fost ne-voit sa ratifice, prin Parlament, marea greseala comisä de primalministru ar dele an la 1919.

Inteadevar, Gazeta Transilvaniei" (de Dumineca, 13 Ianuarie1924) scria Cu nerusinare urmatoarele:

Aiumele d-lui Ion BrAtianu martin- pe veld pecctirat eu rtiirreaacensar,Cu actul de trklare fatd de Banatul romanesc".

Buna credinta si cinstea politica a fostului spion austriac suntdemne de scoala, in care 'si-le-a insusit.

Istoria nepartinitoare va inregistra ca a trebuit sa fie la cartturRomaniei Mari ardeleanul Alex. Vaida, ca sa iscaleascä cu mimausoara si Järä sä protesteze ciuntirea sacribega a Banatului. Ori-care regatian" 'si-ar fi pus semnatura pe acest tratat, ar fi fostdesigur taxat ca tradätor de neam de catre marii patrioti"ai Ar-dealului si in primul rand de Alex. V aida. Cum mintea nu se vinde-si nici nu se cumpära, arivistul Alex. V aicla 'si-a supus capul si laaceastä umilire, numai de dragul puterii, care, Cu toate acestea,n'a avut decat durata unei flori de primavarä.

Discursului-program, rostit de Alex. Vaida, in prima Camera alRomaniei Mari, 'i-a raspuns a doua zi (17 Dec. 1919) Ion I. C-Breitiano printr'o mare si luminoasa cuvantare, al carei patriotismsi inaltime de veden i politice au electrizat intreaga adunare si aufacut sa amuteasca pe toti pigmeii si sub-epigonii, cari, prin aplau-sele inconstiente, cu cari tineau sa sublinieze unii ignorantidiscursul de aparare al lui Marghiloman, credeau ca vor putea scä-dea meritele si intuneca opera uriasa a fauritorului Romaniei Mari_

SCURTA VIATA A GUVERNULUI VAIDA

Dupä intrarea in guvern (28 Dec. 1919) a d-lui dr. N. Lapu CErministru de interne, impus de d. N. lorga, care era presedinte alCamerei, i dupä votarea de catre Camera, tot in acea zi, cu mare-insufletire, a proiectelor de lege pentru unir-ea Basarabiei, Buco-vinei i Ardealului cu patria-mama singura lucrare serioasa aprimului Parlament al Romaniei Mari Alex. V aida a plecat, pelamijlocul lunei Ianuarie 1920, la Paris, ca sa consfinteasca incaodata ciuntirea Banatului, calcand principiul integritatii acestuitinut, considerat ca unul si indivizibil. Cu girarea afacerilor pre-sidentiei consiliului de ministri a fost insarcinat d. dr. 5tefan C.-Pop, ministru färä portofoliu.

www.dacoromanica.ro

476

Conflictul ivit intre ministrul de finante dr. Anrel Vlad §i marelecartier general al armatei, care prin organele sale militare prinseseo mare contrabanda de 200 milioane de coroane, introduse delaBudapesta _in tara printr'un permis eliberat in neregula de resortulfinantelor din Cluj, caci n'avea numar de inregistrare, con-flict urmat de o provocare la duel a d-lui V lad de catre colonelulAntonescu dela marele earlier general si apoi de scan din parteanesocotitului ministru de final*, facute chiar in Parlament; In dealta parte nepotismul, care devenise lege pentru distribuirea dem-nitatilor si slujbelor de catre consiliul dirigent din Cluj, ajuns safie detestat pana si de cel din urma Oran ardelean; apoi slabiciu-nea guvernului fata de manifestatiile din ce in ce mai indraztwteale comunistilor, cari fluturau steagul rosu al lui Lenin pe CaleaVictoriei, pecetluisera fara apel soartea guvernului Vaida.

CUM A FOST INLATURAT DELA PUTERE GUVERNUL VA1DA ?

Regele Ferdinand hotarise inca din a doua jumatate a luneiFebruarie (1920) concedierea guvernului sau, care era lipsit de co-heziune, de priceperea de a guverna si de a garanta ordinea fatade pericolul bolsevic.

Fostul ministru Alex. C. Constantinescu, care cunostea gandulregelui i care simpatiza mult pe d. 5t. Cicio Pop, loc-tiitorul deprim-ministru, se prezinta, pela inceputul lunei Martie, in vizita labaciu" Pop, premierul prin delegatie, si ii da sa inteleaga ca arfi bine sa cheme pe Vaida in tara. La intrebarea baciului" Pop cade ce sa-1 cheme, raposatul Aleca Constantinesra 'i-se adreseazaCu cuvintele:

Bine, frate $telane, spune-mi tu mie cum crezi ca mergetara noastra? Bine sau rau?

Foarte bine, raspunse Cicio Pop, care habar n'avea de gra-vitatea ce o prezentau manifestatiile comuniste, considerate de el caniste simple manifestatii nevinovate.

Asculta, frate 5iejane, ii zise atunci bunul sau prieten AlecuConsiantinesat: Noi am mostenit tara aceasta frumoasa delaparintii, mosii si gtramwii nostri, cari ne-au- pus la inima sa in-grijini de ea, ca sa nu se präpadeascd. Cum bine vezi, noi am limitseama de porunca lor, caci nu numai ea am pastrat neatinsa mos-tenirea, dar am si marit-o. Afla dela mine ca tara merge spre

www.dacoromanica.ro

477

prapastie, daca nu yeti lua severe si urgente masuri impotriva co-munistilor distrugatori.

Bine, coane Alecule, dar nu s'a intamplat nimic pan'acum!Nu s'a intamplat nimic, dar desigur o sa se intample, riposta

conu Alecu. Vrei tu, frate 5telane, sa ne pierdem i mostenirea pri-mita i agoniseala din urma? Desigur ea nu. Atunci asculta sfatulmeu, telegrafiaza-i lui Vaida ca cel mult peste o saptämana sa viein tara, caci e nevoie de el aici.

Baciul" 5tefan Pop imi spunea odata regretatul Alecu Con-stantinescu a telegrafiat, ce e drept, lui Vaida, care era laLondra, sa se intoarca in tara cat mai repede. Insa el intarziand,regele Ferdinand '0-a concediat guvernul, in absenta primului mi-nistru titular, in ziva de 13 Martie 1920, insarcinand pe d. generalAverescu cu formarea nouluiminister, care in aceiasi zi a si depusjuramantul, nedand astfel ragaz Camerei sa voteze proiectul refor-mei agrare, propus Parlamentului de d. I. Alihalache, ministrulagriculturei, pe cale *Asa, adica din initiativa parlamentara, decifarä mesagiu regal. Ca lovitura demagogica si plina de pericole,legea propusa prevedea exproprierea totala a amanturilor, darasta numai de nacaz ca se apropia funja de par pentru efemerulguvern al lui Alex. Vaida.

Cauzele reale ale caderii guvernului Vaida au fost: Rusinea in-capacitatii, dublata de primejdia spiritului anarchic, si indraznealainconstientei, dublatä de destramarea demagogiei. Viata neamuluiromanesc, neputand servi ca laboratoriu de experienta in felul la-boratoriului din Viena al asasinatului archiduce Franrisc Ferdi-nand, in care Alex. Vaida a fost un laborant asiduu pentru inta-rirea Austro-Ungariei i deci in contra realizarii ilealului nationalal tuturor Romanilor, tnarele rege Ferd;nand 'si-a fäcut cu tactuisau recunoscut formele pentru inlaturarea guvernului sau incapabil,incredintand franele conducerii tarii barbatului incercat d. generalAlex. Averescu, azi maresal.

Moniiorul Oficial din 4 Aprilie 1920 publica decretele regalepentru desfiintarea consiliului dirigent din Cluj, ca si a directora-telor din Ch4indu (Basarabia) i Cernduti (Bucovina).

Din clipa concedierii sale, fara precedent, Alex. Vaida a deve-nit dusmanul ireductibil al regatenilor", partizanul demagogieifära" scrupul si al celei mai desäntate politice de ura impotrivadesrobitorilor sai.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

OPOZITIA CRIMINALLA PARTIDULUI NATIONAL-ACCENTUAREA REGIONALISMULUI

DWEPTAREA UREI IMPOTRIVAVECHIULUI REGAT

Toti acei cari au urmarit ca atentiune fazele atitudinei adoptatede partidul national fatä de vechiul regat, dela unire incoace, auavut durerea sa constate din partea conducätorilor sai o tendintäde izolare de elementele politice din regat. Era prima manifestare,in Romania Mare, a scoalei nefaste fäcuta de Alex. Vaida in la-boratoriul nefericitului archiduce Francisc Ferdinand dela Viena,unde, cum am aratat, räsuna si struna catolicismului habsburgic,si de d. lufiu Mania in mediul canonicilor dela Blaj.

Dar toate aceste manifestari necugetate au fost primite de ve-chiul regat al un stoicism clasic, ca venind din partea unor copiirau naraviti, dar capabili de indreptare. In marea lui bucurie de aavea pe toti fiii neamului la un loe, vechiul regat raspundea Ar-dealului nerecunoscator prit alegerea episcopului dela Caransebe$,dr. Miron Cristea, ca Mitropolit-primat al Romaniei Mari, iargestului medieval al d-rului V. Onisor, care oprea casatoriile intreArdeleni i Regateni", prin primirea solemnd a advocatului arde-lean dr. Lauren(iu Oanea, unit" si el, in randurile advocatilorpledanti din Bucuresti, chiar in vremea cand baraurile ardelenerefuzan sistematic admiterea advocatilor regateni" in sanul

URA $1 RASBUNAREA VAID-ISTA

Initiatorul acestei miscari de separatism stupid, anachronic $iprimejdios era insusi Alex. Vaida, fost prim-ministru al Romaniei.Mari, care din clipa in care a fost indepartat dela guvern, pier-

www.dacoromanica.ro

479

zandu-si bunul simt romanesc i dreapta judecata si lasandu-secuprins de anoestrala-i ura impotriva vechiukti regat, pe care nureusise, cu toate memoriile sale, sa-1 anexeze sub sceptrul Habs-burgilor, 'i-a jurat o crunta rasbunare. Din momentul in carefostul spion austriac nu mai era prim-ministru al statului roman,Ardealul inocent trebuia ferit de putregaiul" vechiului regat.

In primavara anului 1920, putine zile dupa pärasirea puterii,Alex. Vaida spunea inteun discurs tinut in fata alegatorilor dinBrasov ca toate relele ce bântuiau Ardealul veniau delaBucuresti!"

Este interesant inteadevar de studiat evolutia lui Alex. Vaidadupa caderea sa dela putere. Multi o justified cu o spirocheticabinecuvantare. Eu voiu rasa pe cititori sa" judece, dupa fapteprecise.

In luna Maiu 1920, cand d. general Averescu, noul prim-mi-nistru, era in turneu electoral prin Ardeal, ziarul Patria", orga-nul partidului national, publica urmatoarele randuri, care denotapaternitatea vaid-ista:

Naivitatea ardeleana devenise proverbiala asta iarna. Atitudineacalma a partidului nostril in Parlament, sforfarile ele implicluireale sefilor ardeleni ale celor adevarati /deem la Bucurestiimpresia unei lipse de experienfii sau a unei conzplecte docilitlifi

Prea puf ini emu aceia, cari infelegeau adevaral.Adevaral era al, sármanii de noi, eram OW de vrajba $i de

fafarnicie. Dornici de infreifire $i de sinceritate, noi, deprinsi atr5i cu douà suflete intre strAini, abia asteptam sii pateta a-runca masca. Nu doar fiind-ca n'am $liat sei tint ea cloud fete!Dar n'anz voit sä jun. Am dat destulä dovadä sub Unguri cAstim purta masca. lasa abia asteptam sei arancam mastile si lacel dintat prilej le-am aruncat.

...Frate Ardelene! Nu-ti rAmâne decal sà pui din noumasca aruncatA cu atata dispret I Dar Inanig de a o pane, selne dea voie cel-ce face sa revinli Ardealul la filfarnicii si ari $i sit*iraim iara$i viafa de duplicitate, de care abia scapasem, sà ne deavoie ce/-ce vine cm cloud jefe 'Mire noi, ca ,sel general de par/i4

ca prim-ministru, s# lie dea voie sz1-1 privinz °data in fafil, feirdmasca.

lnainte de a-i zice bine ai venit pe panzilnial Ardealulai,;ntrebam: De ce ai venit? Ardealul nu te-a chemat, domnulegeneral!"

www.dacoromanica.ro

480

Asa intelegea Alex. Vaida i partidul sau sa primeasca pe pa-mantul Ardealului pe luptatorul incercat in crancenul rasbolu pen-tru intregirea neamului. Fatarnicia, desinvoltura i cinismul luiVa ida erau demne de laboratoriul apostolic dela Viena.

EXH1BAREA LOZINCE1: ARDEALUL PENTRU ARDELEN1!"

Mai tarziu, in timpul serlAtorilor Craciunului din Decembrie1920, guvernul Averescu, neavand intentia sâ piece dela putere,Vaida declara intr'un interview, publicat tot in Patria", urmatoa-rele:

Se apropie moment& cad, condensadu-se twit, nentulfuntirile,se va ridica (ip(itul dureros de alarnal: Na ntai toleriim aceastdasuprire si jefuire nzascath sub placida fa(aflei a unificdrii, ci pre-tindem: Ardealul pentru Ardeleni!"

Va sa zica, Vaida, fostul prim-ministru al Romaniei Mari, cerea,dupa cate-va luni de ostracizare dela saad cu graunte, Ardea-lul pentru Ardeleni", deci separatism de trupul Romaniei-Mame,ceca-ce constituia o noua arma de luptä in mainile dusmanilornostri si in special a tigrilor" dela Budapesta.

Fraza aceasta neghioaba n'a fost numai o vorba aruncata in\rant, caci marele patriot" ardelean s'a simtit indemnat sa des-chida o salbatica campanie de ponegrire impotriva celor cAtivafunctionari trimisi din vechiul regat in Ardeal, aruncandu-le epi-tetul nemeritat de lichele" i (land ordine membrilor partiduluinational sa boicoteze in toate partile pe acesti functionari, dintrecari multi aduceau pelanga experientä si o sincera si nefataritadragoste frateasca.

Rezultatele acestui rasboiu deschis, declarat de scumpul Ardealvechiului regat, rasboiu dureros si josnic in acelasi timp, se vad aziin toata tragica lor manifestare. S'a compromis, faril nici un castig,politica de unificare si s'a sters din multe suflete curate si entu-ziaste adevarata dragoste de frate.

Imi aduc si azi aminte cu CAM durere mi-se plangea in iarna a-nului 1921 un fost judecator de ocol din Abrud, cu numele Niaz-lescu, originar din Craiova, caruia matadorii partidului nationalpuseserd la cale, in oras, sa nu 'i-se acorde regatianului" o lo-cuinta acceptabila. Bietul om, ajuns in. capitala Motilor, cunoscutiprin. proverbiala lor ospitalitate romaneasca, era nevoit sa doarmape un pat de campanie in sala de sedinte a judecatoriei. A trebuit

www.dacoromanica.ro

481

interventia mea energica, ca deputat al circumscriptiei Abrudalai,pentru-ca insusi fostul primar al orasului sà dea in cele din urmajudecatorului un cuartir mai omenos, in chiar locuinta sa. Asemeneascene profund regretabile i nedemne s'au petrecut in multe partiale Ardealului, gratie indrumarilor culpabile ale lui Vaida i ea-lorlalti corifei ai asa zisului partid national-roman.

0 ALTA MONSTRUOZITATE VAID-ISTÀ

In nenorocita sa campanie de defaimare a vechiului regat, por-nita numai din ura si ale carei triste roade se %Tad mai precis azi,Alex. V aida nu se opreste numai la vii, ci ofenseaza pana i mortii,päimuind in acelasi timp insusi adevarul istoric.

lata, de exemplu, re scrie Gazeta Transilvaniei, cu data de 13Iunie 1920, 6' a declarat Alex. Vaida la o intrunire electorala dinBrapv:

Ardealul n'a avut soarta ca dela 1nceputul rAsboiului, In 1916, sä seInfAptuiascA unirea. A trebuit ca In mijlocul unei rAscoale, sub apArareagArzilor noastre nationale si in mijlocul gArzilor unguresti, ajutate dearmata lui Mackensen, noi dela Alba Julia, cei peste 100.000 de RomMai,chemati de conduatorii partidului national, sA facem unirea.

Numai actul nostru dela Alba Julia si revolutia romaneasa a dat putintaarmatei romfine s6 vini incoace i sA Tinthreasa unirea tuturor RomAnilor".

Cate cuvinte, atatea sfruntate neadevaruri. Este Inteadevar sur-prinzator cat de usor uita tradatorul Alex. Vaida, dupa, cuml'a taxat insusi d. N. lorga in toamna anului 1914, ca mareleact al unirii dela Alba Julia s'a facut la adapostul baionetelor ro-manesti din regat, care urmareau resturile armatei lui Mackensen,§i ea intreg acest mare act nu s'ar fi putut intampla fara sange-roasele i vitejestile lupte dela Miird#1, MárÈ4e1i i Oilux, undezac oasele zecilor de mii de eroi din armata romana, cari 'si-audat viata pentru desavarsirea idealului unitätii nationale.

Reaua credinta, mostenita din laboratoriul archiducal dela Viena,este stravezie i aci.

ABTINEREAPARTIDULUI NATIONAL DELA SERBARILE INCORONARIIDIN ALBA ZULIA

Dupa multe si mari duren, amestecate ici-colo si cu zile de mal-tare, 'i-a fost haräzit neamului nostru sa vaza la sfarsitul anului1918 gloriainfaptuirii Romaniei intregite.

I. Rusu Abrudeanu 31

www.dacoromanica.ro

482

Care era datoria Romanilor de pretutindeni in aceasta mare*clipa? Socotesc ca o zi de infratire sincera, bärbateasca si roma-neasca, in care, in interesul consolidarii nationale, sa disparä ori-cetendinta izolata si ori-ce voce stridenta in acest cor urias al aspi-ratiilor obstesti sa fie amutita i alungatä inainte chiar de a. senaste.

Dar partidul national-roman din Ardeal nu 'si-a inteles astfelmisiunea. Chiar in ziva marei adunari nationale dela Alba Julia(1 Decembrie 1918), dupa cum am mai arätat si in alta parte a lu-crärii de fata, daca nu cerea i striga in cor poporul i tineretul Cuhotärire unirea fiirli conditiani, fariseii dela Blab membrii in co-mitetul de conducere al partidului national, erau gata sa spurceactul sublim al unirii cu principiul autonondei Ardealului, inspirattot din laboratoriul vienez.

Mai era insa o speranta. Se credea ca la actul incoron-ariidala Alba Julia (15 Octombri4 1922), comitetul partidului nationalva face zid in corpore, cu ceilalti fruntasi ai tare% länga regele siregina Romaniei, in momentul and li-se punea pe cap corciatia deotel ca Suverani ai Romaniei Mari.

O INTERVENTIE SPONTANA I PATRIOTICA A D-1,111 ION BIANU

La Bucare,sti se simtise ca" oamenii Blajului dala conducerea par-tidului national, consecuenti Cu politica lor din timpul rasboiului,nu aveau de gand sa participe la actul incoronarii. Membrii gu-vernului inteleptului Brdlianu 'i-a lasat irisa in plata Domnului,ca sä vazä pana unde vor impinge lipsa lor de patriotism, crezandtotusi ca pana in cele din urma este imposibil sä nu-si vie in fine,de dragul unitatii nationale.

D. Ion Bianu, el insusi fiu al Blajului, dar care 'si-a facut in-treaga cariera in vechiul regat, cu ale carui aspiratiuni era C0111-plect identificat i unificat, cunoscand indärätnicia fratilor de pemalul Thrnavelor si temiindu-se de o gresala Jatala i profundcompromitatoare din partea lor, a plecat spontan, in luna Sep-tembrie 1922, la Cluj, pentru a sta de vorbä in chestia abtinerif dalaincoronare cu fruntasii uniti" dela conducerea partidului natio-nal si in special cu d. luliu Maniu. Au avut loc mai multe mese siIntrevederi anume in aaest scop. Toata pledoaria inimoasacera a d-lui I. Malta, toatä perspectiva dezastroasa, pe care le-oinfatisa luminatul membru, azi presedinte al Academiei romana,

www.dacoromanica.ro

483

cA o va avea eventuala abtinere a partidului national dela serba-rile incoronarii pentru unitatea nationala a neamului nostru,toate apelurile calduroase pentru a-1 aduce pe d. Mania la sirntulrealitätii au fost, din nenorocire, zadarnice.

Moläul i iezuitul advocat al consistoriului blajan raspundea in-variabil astfel:

Inteleg bine si este adev5rat tot ce spui, dar nu potface altfel, fiind-c5 nu vrea fratele Alexandru Vaida!

Este lesne de inchipuit cu cata desamagire i durere a trebuit saparaseasca Clujul inteleptul fiu al Malaita, d. Ion Bianu, in fataacestui monstruos non possumus", pe care nimic nu-1 va puteasterge din cartea neagra a istoriei Ardealului.

Astfel s'a ajuns la rusinea de a vedea partidul national-roman,care fusese reprezintat la incoronarea beciznicului rege al Ungarrid Carol IV dala Budapesla (30 Decembrie 1916), prin dr-ulTeodor Mihali, actual primar al Clujalui, stralucind prin absentasa dela solemnitabea neuitata a incoronarii marelui rege Ferdinand5i a reginei Maria, ca Suverani ai Romaniei Mari, solemnitate eatde rara si de simbolica in istoria unui popor, vazänd in acela¡sitimp cum, dupa inspiratia canonicilor dela Blaj, toi membrii epis-copatului roman unit" au preferat sa stea, ca niste curci plouate,pe o estrada de afar& in loc sa asiste la impozantul serviciu divindin catedrala incoronarii.

Partidul national, care cel dintaiu trebuia sa participe la festi-vitatea istorica a incoronarii, a preferat sa imite exemplul Unga-

singura tara din Europa, care n'a trimis reprezentanti i nicinu putea s'o faca, pentru-ca ar fi insemnat ca renunta la gandulvechilor ambitiuni de neintemeiatä grandoare, pentru-ca o duren,actul incoronarli reprezentand simbolul indestructibilei integritatia Romaniei intregite.

Partidul national-roman era oare in aceasta situatie? Din contra,era in situatia diametral opusa. Totusi in ceasul aze3ta, triare siunic, conducatorii partidului national, in primul ränd VaidaMania, au crezut nime:-it sa lanseze sofisme cu aparenta de argu-mente juridice, in faldurile carora se ascundeau josnice resenti-mente de politica internä.

In manifestul lansat in ziva de 15 Octombrie 1922 catre Arde-partidul national incerca sa;si azopere ireparabila si veciniza

rnsine prin urmatoare'e randuri explicative:

www.dacoromanica.ro

484

Absenta noastrii nu inseamnii sliibirea iubirii noastie catre.mania Mare intaptuild cu atdiea jertle, nici sliibirea siintului nos. Ira(W/re dinas/le. Dimpotrivd, tocmai sentimentele noastre palriblice$i dinastice ne impun datoria de a ridica cuviintul nostril gacest prilej impotriva celor, cari au final sá pagiireascd i actulacesta al incoronarii, monopolizandit-1 pentru scopurile egoiste alepoliticianismului de partid".

Iatä cum si cine avea tristul curaj sä vorbeasca de pangarirea"actului incoronäriil

Putin s'au sinchisit d-nii Mani2 i Vaids de ce va zice strain&tatea in fata acestui act de sabotaj al actului unirii, de bucuria ceo va stdrni gestul lor printre Unguri i 1n sfdrsit de ce vosr zbaegeneratiile viitoare ale Ardealului rorn&lesc. Singura chestie, care'i-a preocupat pe acesti patriotarzi, cari totusi au cinisrnul sil seimprovizeze azi in incarnatiunea Romdniei Mari, a fost sA se fáz-bune pe bizantinii" dela Blicure$ti i pe rege pentru faptul cdrAsturnat dela putere in Marne 1920.

Dar mai mult decat atat: In chiar anul incorondrii, Alex. Vaidfl,ca un adevArat Raskolnik, tipbeste la Viena o brosurd clan-destina, prefatatA i scrisd de dAnsul, in care pledeazA pentru ru-perea Ardealului de vechiul regat, cAci Ardealul trebue sà fienumai al Ardelenilor", cum voiu dovedi cititorului cu textul fai-moasei brosuri in capitolele ce urmeazä.

UN DISCURS CELEBRU ROSTIT DE ALEX. VAIDA LA BUZAU IN 1923

In toamna anului 1923, cu ocazia unei intruniri publice, tinuta inorasul Buzdu (11 Noernbrie), Alex. Vaida rostea un discurs, in careproslAvea Ungaria si ataca furibund Romania, trAdandu-sidin scelerata-i brosura dela. Viena.

Iata, dupa ziarul Adeviirul" (din 13 Noembrie 1923), baleleexpectorate atunci de marele patriot" de azi:

D. Vaida Z,ci aduce aminte ca en:4M de tintpul, cdnd acum 30 deani a venit la Buzau Zmpreuni ca delegafil studen(imil rontane dinAustro-Ungaria, ca sit faca unirea sufleteasca ca studen(imea din Ro-mania.

Romania era pentru dansul (ara visului, (ara libertliiii ideaLe, andeveneau Romanii din Ardeal sa capete for(e noui pentru luptele na-(ionale.

www.dacoromanica.ro

485

De-atunci s'a inlaptuit Romeuaa Mare. Dar n'au inlaptuit.o aca-paratorii gloriei na(ionale, ci marea multime anonimd a celor cart s'aujertlit.

Dupa unire, cate desamagiri insa ? Ne-am desmeticit repede diniluziile noastre, caci ne-am dat seama ci acum incepe robirea.

In Ungaria n'am fost robi. Pe stradi, in casele noastre i in Parla-mentul maghiar am vorbit romaneste.

De noi nu s'a ingrijit nici un partid. Poporul roman din Ardeal s'aingrijit el insusi de propria lui soarta.

Astäzi notta, cari am supt cu laptele mamei iredentismul romanesc,ni se dau lectii de romanism de catre tot ce e mai rau In vechiul regat,de unde ni s'a trimis in Ardeal numai pleava societatii romanesti.

In Ungaria aveam scutul legilor cari eran legi Si pentru Romani. Astazisuntem tratati ca niste elemente dttsmane, in gait de /ege".

Este desigur fara precedent in istoria lumei ca un barbat politic,cu pretentii de seriozitate si de a- juca un rol conducator, sa injuretara, al cärei prim:-ministru lusese OM in ajun, si sa glorifice unpopor, care timp de peste 1000 de ani tinuse in roble milioangoe Romani, cari, dupa-ce s'au unit cu patria-mama, i-aucinstea de a-4 ridica la cea mal inaltä demnitate in stat. Si totti¡itIn asemenea specimen spirochetic, de provenientä ardeleanä, existain Tara romaneasca. El raspunde la numelg de Alex. Valeta, celmai mare vinovat in rusinea abtinerii partidului national dela set-bädle din Alba Julia, gest, pe care istoria vaPirtea scuza nici-odatä. El este prototipul tradatorului de neam.

latä mum pe langa numaroasele probe de pan'aci, ultimele clouddovezi, cele mai sensationale, ale -tradarii lui Alex. Valclafata de flints si integritatga statului roman: brosura din 1922,acrisa i tiparita clandestin de el la Viena, prin care pledeazachestia ruperii Ardealidui de vechiul regat, apoi brosura iri/imba franceza din anul 1923, prin care insulta, ca la usa cortului;România.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

POLEMICA MEA CU ALEX. VAIDA IN CHESTIABROWREI SALE SCELERATE DIN ANUL 1922,

PRIN CARE PLEDEAZA PENTRU RUPEREAARDEALULUI DE VECHIUL REGAT

Vechiul regat, in dragostea lui nealteratá i nemárginità fatä deArdeal, dei an de an, dela unire incoaci, au inceput sd se cu-noasca din ce in ce mai mult tot tragicul urzelilor criminale alelui Alex. V aida $i tovar65ii sal impotriva politicei de realizare a in-tregirii neamului a tinut, in interesul consolidárii 5i demnitätiinationale, sä a5tearnä välul ultárii 5i al iertärii peste toatà parteacompromitátoare 5i desgustätoare din trecutul apropiat a actiuniiunora dintre fratii ardeleni, cari, Cu toate acestea, pretind 5i seinghesuie temerar la conduCerea, atat de rentabilä pentru unii dinei, a destinelor Romaniei Mari.

Cele cáteva atacuri i e5iri oratorice din trecutele Parlamente,pe tema atitudinei anti-natiouale a unora dintre conducátorii par-tidultd national din preajma 5i din timpul marelui rásboiu, s'audesfá5urat totdeauna in desaprobarea i regretul tuturor 5efilor deguvern. Astfel Ion I. C. Braliana, d. general Averescu, regretatulTake lonescu $i d. Vinlila Brtrianu, bárbati patrio:i i innstraticu un pronuntat spirit de prescriere a päcatelor omenesti, comisede multe-ori sub pumnul amenintätor al du5manului, asistau cu ovádità aversiune 5i durere la aceastá spälare de rufe murdare intrefrati, ce se fäcea in väzul 5i auzul lumii.

Despre aceastä inaltd insusire sufleteasca a unora dintre oa-menii politici ai vechiului regat, cu cari personal am onoarea de afi mai mult sau mai pu:in in contact, am avut prilejul sä mä con-ving pe deplin eu insumi. Inteadevár, Cani unii dintein5ii cad-nii Vi/ha Brdliana, Ion G. Duca $i alii au fost pu5i in ca-

www.dacoromanica.ro

487

nostintd despre intentia mea de a da publicitAtii prezenta lucrare,m'au sfAtuit insistent sd renunt la ea sau cel putin sd aman scoa-terea ei la hunind peste cdtiva ani. Sufletul nobil al vechiului regatse manifesta i de astd-datd in vechia si splendida lui intelepciune5i bundtate.

In lunga prefatd a volumului am insirat toate motivele de ordinsufletesc si politic, cari, debordându-md, m'au indemnat sd nu leascult sfatul binevoitor. Daca am procedat bine sau rdu, o va do-vedi viitorul si in primul rdnd marele public cititor. In ori-ce caz,gestul meu bun sau rat'. are scuza inteineiatä a tuturor igno-miniilor ce am vdzut i vdd cd se comit zilnic pe spinarea bieteiRomdnii de cdtre partidul national din Ardeal, care a escaladatputerea, nu pentru a pune si el o cdrämidd la edificiul Romäniei

ci pentru a o jefui si destrdma, in scopul ca cu un ceas In*curAnd mdndrul si iubitul Ardeal sd se poatd desface dela sänulpatriei mame, cum cere cu cinisra Alex. Vaida in criminala sa bro-surd, al carei inimaginabil cuprins urmeaid.

,,ARDEALUL ARDELENILOR..." DEMASCAREA POLITICO CRIMINALEA LUI ALEX. VAIDA

Ardealul Ardelenilor..." Acesta este titlul, semnificativcaracteristic, al brosurei sensationale, tipdritd clandestin la Vienain anul "1922, färd indicare o tipografiei, de cdtre lancu Azapu,preudonim, sub care se ascunde insusi Alexandra Vaida, i ca oprefatil semnatä cu numele intreg: Dr. Alexandra Vaida Voevod.

Numele de Azapu este inversarea pseudonimului Papazil, carepare a fi cu deosebire scump Herostratului ardelean.

Fiind-cd brosura aceasta de o extremä gravitate, distribuitd insecret si ca mare precautiune numai membrilor Camorei ardelene, ascdpat pAnd azi atentiunei marelui public romdnesc si autoritatilorinsdrcinate cu paza integritatii statului, socotesc necesar sd-i re-produc intreg cuprinsul, pentru-ca toatd suflarea romdneascä säja act de ceea-ce främdnta, in anul 1922, capul lui Alex. Vaida,dupd-ce acest trAdätor, imbrdcat in armura de mare patriot", avu-sese cinstea sd fie tirnp de 4 luni presedinte al consiliului de mi-nistri in Romdnia Mare (dela 6 Decembrie 1919 pänd la 4 Apri-lie 1920).

Dupä cum am spus in lntroducere", am intrat in posesia acesteiscelerate brosuri pria bunavointa vechiului meu amic d. Leonte

www.dacoromanica.ro

488

Moldovan, deputat de Braila, ardelean de nastere si de 40 de anr_neclintit luptator in miscarea nationala pentru tritunful unitätiineamului. Citind brosura si inmarmurit de ne mai pomenita cute-zantä si lipsa de patriotism din partea autorului ei, primul meugand a fost sa dau cat mai repede alarma, mai ales ca omul careo scosesc si o prefatase, se afta inca ministru de interne si deci eraseful sigurantei statului roman.

Daca ministrul de interne, recte Alex. Vaida, este veritabilul au-tor ¡mi ziceam eu in. acest caz singurul lui mijloc de apa-rare nu poste fi decat vorba Romanului sä arunce cu moarteain Tigani, adica s'o invalue sub paravanul, eftin i usor, al fabri-catiei oficinelor maghiare". Esind V aida In publicitate cu o ase-menea aparare prin nimic dovedita, pentru mine era peremptoriuindiscutabil ea autorul brosurei este pe deaintregul insusiAlex.Vaida, complotistul impotriva Romaniei din anul 1917, in tovarasiecu C. &ere, i autorul memoriului reprodus de mine la pagt.297-324 a volumului de fatä.

Pentru a face dovada convingerii mele, m'am adresat patriotis-mului d-lui Stelian Popesca, directorul ziarului Universal", pecase, punandu-1 in curent cu continutul brosurei, s'a cutremuratnu-i venea sä creada ca" insusi Vaida ar putea sa fie autorul. In cepriveste articolul, pe care ii cerearn sä-1 publice in raspanditul sauorgan, 'mi-a declarat cA nu-1 poate da la tipar deeät daca il sern-;nez. si ¡mi iau singur intreaga raspundere, ceea-ce am si primitrara esitare in dorinta mea de a face lumina.complecta intrio ches-.tiune nationalä atat de grava.

Astfel Universal" binevoia sä publice, in numarul sau 246 din.8 Octombrie 1930, urmatorul meu articol:

ARDEALUL ARDELENILOR..."O SENSATIONALA DOVADA DE TRADARE A INTEGRITATII

STATULUI ROMAN

O brosura a d-lui Alex. Vaida din 1922de ION RUSU ABRUDEANU

Primint spre publicare urnulloarele:Fini dearilndul barbatii politici din vechiul regat .au fost acuzati de.

patimil si exagerare, cand, criticalnd atitudinea dubioasii in ce pri-veste sentimentele curat romAnesti ale unora dintre conduciltorii parti-dului national-romfin din Firdeal, isi manifestau neincrederea in sin-

www.dacoromanica.ro

489

ceritatea, Cu care acestia au venit sd convietuiascä frateste in graniteleRomaniei intregite.

Acuzarea de patima si exagerare ne era aruncata chiar atunci, candin sprijinul indoelii noastre evocam fapte, documente si atitudini ri-guros precise, care veneau sa arate cd acesti fruntasi ai Firdealuluf audus in toata perioada neutralitdtii si a rasboiului o actiune direct Oro-tivnica politicei instinctului national si marilor interese ale neamultiiromanesc.

In ce mfi priveste personal, cu firea lesne iertätoare a romanului,asi fi lasat si eu ca praful si uitarea sa se astearna peste trecutulf plinde pacate al acestora, dacd, in acesti 12 ani de viata publicd co-munä, nu m'asi fi convins, in repetate randuri, ca in sufletul lor acestesentimente dusmanoase nu numai cd perzista, dar se acczntuiazd si

ceeace este mal ingrijorator sunt exploatate, cum au fost.ales exploatate sub actuala guvernare national-tdranistd, pentru a sertrila daramarea unifiitii statului roman. Aceastd convingere m'a fdcut sadau in mai multe ocaziuni alarma prin scris, sá le urmaresc Cu atentiuneincordatd intreaga lor actiune fdtisd si clandestind, adunandu-mi an

.cu an materialul informativ si documentar,' care sa explice publiculuiromarfesc mobilele si substratul actiunii de destramare nationald intre-prinsd cu o mefoda cinica de conducatorii partidului national.

Rcest material documentar, care va constitui o dureroasd surprinderepentru sufletele cele mai ingaduitoare ale Romanilor din aceastd tara,-va vedea in curand lumina zilei in lucrarea mea, pusa actualmente subpresti sub titlul: Päcatele .Ardealului fabd de ssufletul vechiului regat".

Gasesc insd necesar ca astazi, cand partidul national din firdeal,prabusindu-se dela carma prin propria lui incapacitate si prin de-zastroasa guvernare a ultimilor doi ani, pare cd incearca o resurevtietemerara la adresa Coroanei spre a-5i prelungi in mod silnic funestalui existenta, gtisesc, zic, necesar ca din voluminoasa mea lucrare sadau la lveald un crampeiu sugestiv si peremptoriu, care sd dea pe fat&fard umbra de tägadd si fara circumstanta atenuantd posibila, un actielonic, care constitue o adevaratd crimd de trädare nationald, comis.ani dupa intregirea Romaniei de cdtre d. Alex. Vaida, care totusimal inainte acceptase mint de al doilea delegat al Romanlei la con-ferinta pacii din Paris, fusese apoi prim-ministru al Romaniei-Mari,pentru ca °data cazut in opozitie sa se intoarca cu indardtnicie larolul trist din timpul räsboiului, incepänd din nou uneltirile criminaleimpotrivä unitatii statului roman.

Se stie ca, in anul 1922, partidul national din Rrdeal a dat durerosulspectacol de a sabota incoronarea primului rege al Romiiniel Mari,abtinändu-se demonstrativ dela serbari. Multi au considerat acest f apt cao lipsä de maturitate si de educable politica. Aceastd abtinere avea insaun substrat mai profund: Partidul national linea sd demonstreze nunumai inläuntrul tArii, dar 51 peste hotare, cd pu consfinteste unirea,simbolizatd prin actul solemn al incorondrii.

www.dacoromanica.ro

4 90

Dovada materiala 5 i concludentd a acestui fapt o avem astäzi inmäinile noastre. Pe cänd regele Ferdinand 1 se incorona la Alba tulia,d. Alex. Vaida trecea, ca pe vremea Habsburgilor, granita la Viena side acolo uneltea impotriva propriei sale OH.

In toamna anului 1922 d. Vaida tipärea clandestin la Viena o brosurdintitulatä: Ardealul Ardelenilor...", in care, dupti o prefatà semnatiide d-sa, spune holäri:or si färä inconjur. urmätoarele:

...Cei din regat 'bleep sd formuleze preten,iuni asupra Ardealului abiadupd ce se conving ra Ardealul ar putea fi exploatat ca succes de

regat.La don't celor din regat de a stapani Ardealul, noi am rdspuns

intotdeauna cu o nespusd indiferentä ; mai mult, nu ne-am pretat nici-odatä si räspundem acestui dor, noi niciodatd nu ne-am identificat nicicu interesele, nici cu tendintele celor din regat i când a isbucnit rdsboiulmondial, noi ne-am spus cuvârtul si am declinat once rdspundere pentrutendinta celor din regat de a face unirea Ardealului Cu Romdnia färaasentimentul ntistru.."

Brosura vorbeste apoi despre vizita fruntasilor partidului naidonal,, inanul 1914, la Bucuresti cu ocazia mortii regelui Carol, cänd, vizitändpe biirbalii de stat al Romäniei, le-au spus di nu au venit atät ca saparticipe la inmormäntarea regelui, ci ca sa-si spun& cuväntul asuprapolticei regatului faA de monarchia austro-ungaiti". Deasemenl brosuiaadaugA cti acesti fruntasi ardelenl, vizitánd pe contele Czernin, minis-trul Austro-Ungariei la Bucuresti, i-au declarat ca nu admit politicaRomtiniei i sunt adercn i intransigenli-ai menfinerii integritalil monar:hid habsburgice" apoi d. Vaida urmeazä textuall: ca intrucat Romanzanu si-ar schimba atitudinea, aceasta ar pulen avea urmdri ele?astrons-,pontra Ardeal i Ardeleni, ceeace i-ar forla sli la nrefsuri de aparare,fie chiar ca arma in mitad".

Mai departe d. Vaida motiveazä astfel:noi n'am volt sd n rupem de monarhie dovedeste ,si faptul, ed

n'am participat la tratativele, care au urmat infra An!antel si Cehl seintre AntantO si Ramcinia. La 1916, citad Romania a declarat rdsboiunzonarhiei, noi n2-am aceeasi atitudine, tunait am riimas ere-dinciosi monarhiei, men:inzinduLne ?tad bate pretenfiunile de partaatunci ci bate itkercarile Mcrae de Romania de a ne atrage de parteaei an ramas zadarnice-.

.. Am considerat Ardealul ca fiind al nostru si am cdutat si-1 men-tinem pentru noi..

..Fruntasii nostri, cari cunosteau Romania indeajuns, nici nu voiausi audd de o unire cu ea si se gliseau foarte multi, cari trAgeau la in-doiald cd am face parte din aceeasi rasd, din acelas neam. Acest faptreese dealtfel nu numai din obiceiurile noastre, d'n datinile noastre, carese deosebesc ant de mult de acelea din regat, ci si din cultura noasträspecified, dar mai ales din organizatia noastrd sociald I in chip batAtorla ochi din deosebirea ce se constatA intre biserica noastra t; I cea din regat

www.dacoromanica.ro

491

_Ardealut unit cu rega tul va fi mereu In pericol, cdci in caz deinvazie du,smand, ni vom fi Zn stare sd rezisttint., Centrul tuturor ches-..tiunilor ce privesc Ardealul treinta sd fie 1n Ardeal, ceeace nu se poatealtfel decat daca Ardealul va deveni independent. Trebue deci sä seinteleaga cal unirea cu Regatul este si rämane pentru noi un balast deprisos, de care trebue sa scapam cu once chip.

...Ardealul este al nostru. Prin tut!rea ca regata/ nol n'am

...Acesta este cdstigul nostru si acestea sunt perspectivele, cari nise deschid, daca nu vom avea taria ca, luptand pentru deslipirea deregat, sa devenim independenti".

, Ca nici un chip nu vom consimfi ca sd cddem victimd expansiunil re-gatului ,si nu vrem sil mai sacrificdm pentru regat nimic, nici sange, nicibani. Granifele Ardealului te vom sti apira si la aceastd apdi.arie nuavem nevoe de ajutorul nimän ti, Zn schimlb Irisa nu vont tolera ca sillim exploata:i.

hotdririi dela Filba-Iulia dovedesc In mod eclatant,unirea s'a fäcut sub oare-care presiune, dar nu intelegem de ce s'aufacut concesiuni mai tarziu, cand se stia deja a pe urma unirii se liasteun dezastru inevitabil.

vont sta ca mdinlle Incrucisate, suntent pierdufi pentru vedesi daca vre-un conflict armat ne-ar gasi ca parte integranta a Roma-niel Mari, vom plati ezitarea noastra foarte scump, poate chiar cu exis-tenta noastra. Avem datoril fafit de urmasii nostri si cea mai sfdntdaintre toate este: Ardealul al Ardelenilor I"

Intreg cuprinsul acestei senzationale 1 f alonice brosuri va apare incuränd in lucrares subsemnatului dimpreunA cu o intreagd altii serie de-documente, care vor dovedi cu prisosintä cii, diva cum declarà insusid. Va/da in brosurti, este striiin de n2amul sí de sängele romänesc.

Sil nu se ulte frisa cá aceasta mentalitate, care exala din brosuratiparita la Viena si distribuitä secret numai partizanilor de confientäabsolutà, a prezidat si a fost indreptarul intregei guvernäri de desträ-mare nationalii din ultimil doi ani. Prin prabuslrea regimului Vaida-Maniu dele dirima Viril se ganaste ni numai un guvern nefast, dar seînlAturá pentru totcleauna un adevarat perlcol national si se distrugeun culi) de tradare, care reusise sA acapareze conducerea destinelorstatului romfin.

Ion Rusu Abrudeanu

La sfaritul articolului, Universal" adauga din parte-i urmd-toarele randuri:

D. Vaida are cuvantul. Prea sunt de necrezut faptele date pe fata inacest articol i daca mai voeste si fie sccotit ca facand parte din familiaromaneasca, e dator sil se explice i cat de curand".

www.dacoromanica.ro

492

RASPUNSUL D-LUI VAIDA PRIN BIROUL PRESEI DELA PRESIDENTIACONSILIULUI DE MINISTRE

In chiar ziva aparitiei articolulut meu din Universal", directiaacestui ziar, ca i toate cotidianele din capitala, primeau din parteabiroului presei dela preidentia consiliului de mini§tri urmatorulcomunicat, care a fost publicat in Universul" a doua zi in No.248 din 10 Octombrie 1950:

Ziartd Universal" a pubficat ieri sub titlul Ardealul Ardelenilor"un articol semnat de d. Ion Rusu Abrudeanu, in care d. AlexandruVaida-Voevod, ministra de- interne ad-interim, este violent atacat petema unei brosuri, pe care ar fi publicat-o In anul 1922.

.D.- Fil. Vaida-Voevod, liindintrebat asupra acestui articol, a declaratcd brosura in chestiune publicatd pe tintpul Incorondrii Regelui rerdinanda lost produsul olicinelor maghiare ditt Viena, care ama in nzod frecventde lalsilictiri de acest fe!, spre a submina unitatea statului ronuin si acompromite pe autorii nnirii. Continutal tendentios al arelei brosuri,cdruia nimeni nu 1-a dat creznre, dovedea Cii prisosinta pentru oantenikde bund credin(d cd semnatura d-lui Vaida-Voevod era falsd. iVici par-tidul liberal, care clueca pe atunci o /unid aprigd impotriva d-lui Vaidag a fluntaSilor partidului national, nu a gilsit ca cale sd faca din aceabrosnra apocrild o untad impotriva ck-sale. Cu ala mal strania si maicondantnabil este acum fangal cd brosura este invocatd contra d-sale.

D. Vaida-Voevod va da in judecatd pentru calumnie pe antorul arti-colului din Universal".

.De astd-data, ziarul Universul" insotea comunicatwi de urtnä-toarele rdnduri:

,,Rezerva, pe care am fäcut-o ieri asupra articolului ce ne-a fost trimisspre publicare, aratà ci si noi am avut îndoialà asupra veracititii con¡i-nutului acelei brosuri, iar articolul a fost pûblicat pe rAspunderei d-luiRusa Abrudeauu.

E insi de mirare, cum d. Vaida a lAsat sä treacA gata timp si 'n'adesmintit aceasti brosurii, despre care para acuni n'"am auzit vorbindu-se._

D. Rusa Abrudeanu are acum cuvfintul".

PRIMUL MEU RASPUNS

A doua zi Universal" publica, sub titlul In chestiunea bro-surei d-lui Alex. Valida O prima' punere la punct", urma-torul rdspuns din parte-mi:

Falií de comunicatul emanat dula biroul presei presidentiet consi-liului de ministri in chestiunea paternitatii brosurei Ardealul Arde-Ienilor...", d. Ion Rusa Abrudeanu; autorul articolulut vizat prin acelcomunlcat, ne trimite urmatoarea scrisoare cu rugdmintea de a o publica:

www.dacoromanica.ro

493

Donuntle Director!

Am edit lard cea mai micd surprindere laconica explicaliune aVaida, data' sub forma at& de originald a unei conuuticari a

biroului de presd al statuhti, chiar cared d-sa se guísete în posturade ministru dentisionar.

D. Vaida repudiazd pur si simpla paternitatea felotzicei bro-suri, scoasii la iveald de subsentnatal, afirmad ea' brosurachestillne, publicald pe timpul incorondrii regelui Ferdinand, alost produsul oficinelor maghiare din Viena, care uzatt în mod Ire-cued de falsifican".

Mei a,steptam la aceasla si recunosc di era singural mi/loe deaparare, expeditiv si el fin, din par/ea d-lui Vaida.

Deciit dela inceput se impune o primd constatare: din pasagiulcpntunicatului reprodus mai sus, reese cd d. Vaida tia, la 1922,.cd aceastd brosurii apdruse la Viena, cd cunostea contiruttal eicd stia cli prefata rezumativii a brosurei, prirt care era recomandatìí.cititorilor, era semnatil ca nuntele sdu intreg.

Cunt se face alunci cd a-sa, care era primal interesal in cauza,a lost cel dintiiitt care sd tdinuiascii existen (a ei si asa zisa matzo-peril a oficinelor maghiare" dela 1922 si pând astiizi?

Cum se face cd un om, care a fost print-ministru al RomaieiMari si care fusese alit de guraliv ciind i-se scosese la iveald fai-mosul articol din Reichspost, prin care arunca blestemul asupraviitoarelor generatiuni românesti", care au des/a/quit calas/rola"rasboiului integrittltii nationale, n'a giisit, chiar din prima clip ti aaparitiei brosurei, un cavat de protestare saa un gest de denuntarein Iota opiniei pub/ice rontlinesti impotriva acelora, cari, sub giralsemndlurii sale, contiteau aceasid odioasii crimii de les-nationa-Mate?

Pentru once om, care are un graunte de discerniinteutt al red-litatii, acest mutism din par/ea d-lui Vaida apare din primal mo-ment ntai Inuit decid suspect.

Curios lucra. insa, apariga brosurei clandestine coincide per-fect cu incoronarea dela Alba Julia si at abfinerea ostentativd,

dupdindenutul hotaritor al d-lai Vaida, a partidalui nafionaldela serbarile incorondrii, dupil ce in Decentbrie 1916, cand Ro-nraia se alla in plirt razboia, acela,s partid se prosterna la solem-nitatea incoronarii rege al Ungariei, Carol IV.

www.dacoromanica.ro

494

,,Si mai curios int.& Aceastd brosurd oglindeste ea cea mai marefidelitate intreaga concepfiune si mentalitate a d-lui Vaida din-tre anil 1914-1918 si cuprinde pasagii aproape ldenlice ca aceledinfrun alt gray document inedit al d-lui Vaida, pe care 11 posedde asemenea in mdinile ntele si care va fi publicat in intrezinze involumul /nett Pkatele Ardealului fatà de sufletul VechiuluiRegat".

Pa atunci insii, pentru ca.opinia publicd sa fie cu un mo-ment mai inainte edilicatd, mitt publica intr'an nandir valor alprefiosului dv. ziar pasagii din bro,surii puso lafii in fafa cu pa-sagii din documental 7n chestiane, garantat ca facsimilul and a-postile pro memoria", scrisd ca mana d-lui Vaida.

Acfiunile felonice ale trecatului nu se pot sterge prin para vanulcomunicatelor de presa ci ameninfdri ridicole de dare in ludecald.

Brosura data la iveald de mine deschide un alt mare proces.,care se va judeca in fafa opiniei publice si dela care d. Val& nuse va putea eschiva cu usurinfa, ea care incearcil pundpanel chestiunii". Ion Rusu Abrudeanu

AL DOILEA RASPUNS AL MEU

Dupa 2 zile, cAnd toate ziarele publicau lista noului guvern G.Mironescu, din care insä trädätorul Alex. Vaida era dislocat, U ni-versa" (No. 250 din 12 Octombrie) publica urmatorul meu räs-puns categoric 5i hotäritor, la care pänä azi impulsivul fost mi-nistru de interne a rämas complect mut:

AUTENTICITATEA BROWREI D-LUI ALEX. VAIDAVerificata prin propriul sau memoriu

In scrisoarea, pe care am adresat-o eri onor. dirediuni a zia-rului Universul", m'am inscris dela 7nceput 7n lals impotriva apa-rarii d-lui Alex. Vaida, care a gdsit de caviinfd sa insinuezebrosura clandestina, tiparita in 1922 la Viena, ca prefafa setnnatäde d-sa, nu-i upar fine, ci este produsul oficinelor ntaghiare dinViena, care uzatt in mod frecuent de lalsificari".

In sprijinul afirmafinnii mele cil paternitatea acestei brosurirevine d-lui Vaida si nimanui altuia, am relevat tdcerea mai maltdeal suspect% pe care d. Vaida a pdstrat-o in jam! ei limp de 8ani, pad and documental i-a lost aruncat In fafd,

pentru un ont, pe care increderea unui neam intreg it

www.dacoromanica.ro

ri,dicase, a doua zi dupli unirii, la rangul de prim slei-nic al Coroanei Romalei intregite, si artliam ccl peste oncelagadir brosura incriminattl na este dedil o fidelli reeditare post-belica a unui Memoriu al Still din 1917, en care d. Vaidajustifica in fa& guvernelor i cornandamentelor austriac si germanatitudinea sa din timpul neutralillifii si al ritsboiului, felicitiindu-seperitar faplul de a fi tost adversarul hotarit si ireductibil al uniriiArdealulvi en patria mama; care, d'upa d-sa, echivtzla ca Ca-tastrofa Ardealului".

,,Si pentruca in scrisoarea mea de eri ftlgtldniatn cititorilorpun in fafti, pe dowl coloane, textul brosurei ca textul inedit alMemoriului san, spre a dovedi unitatea de coneepfie i uni-latea de paternitate a ambelor documente, dan mal la vale con-faintarea ditorva din cele ntai sugestive pasagii, i pentru-caVaida ser' nu mai aibei ocazia a arunca si acest Memoriu in speteleoficinelor nzaghiare" dela Viena, las sil urmeze in primal riind infacsimil pasagird final din textul acelui Memoriu, insofit deapostila autografa a d-lui Vaida in cuprinsul urmátor: Dictat InMai 1917. Intrebuintat lunieAugust. Contribuit la sta-torirea reputatiei bune a lui Marghiloman i Stere, respec-tive la increderea Nemtilor fatà de ei prin Exc. Riedl".

Die Ereignisse nahmen dann ihren verhAngniavollsn

Lauf. Es lego der objektiven Geschichtsforschang der Zukunft

fentzustellen anheingestellt bleiben,inwieferne den GrafenTizas die Schald an der Entfachung denyeltkriegee and ander Provosinrung der Katastropbe RumIniens, die gleichteitigauch eine Katastropbe Siebenbargens war , trifft.

ir 7 ?-

-

Yra a1-4- 7

,,fit

)44dt p_r. /2411(

495

www.dacoromanica.ro

496

TEXTUL MEMORIULUI TEXTUL BROWREI

In memoriul sau din vara a-nuhd 1917 d. Vaida ,scrie:

...Aurel Popovici s'a straduit cucel mai mare succes sa castigebarbatii competenji din Romaniapentru alipirea permanenta si dedrept a regatului la monarhia habs-burgica.

...Eu i-am dat concurs ifn a-ceasta privinta. Grajie silinjelornoastre, cel mal zelos reprezentantal acestui plan era oricat deneverosimil s'ar parea acest lucruazi Nicolae Filipescu...

...Napraznica moarte a archi-ducelui a distrus toate aceste pro-iecte. De atunci Filipescu nu semai lasa convins...

...In anul 1909, Aurel Popovicia organizat, Cu mine impreunil, de-monstralla gimnasticd a Romanilorhabsburgici, stabiliji in Romania,la sosirea mostenitorului austro-ungar la Sinaia.

...Tot ce avem bun ca drepturisi culturk noi, Romfinii, le datorlImcasei de Habsburg.,.

...Slavii, Romanii 51 Germaniltrebuia sa fie impinsi ca incetul Cuincetul sa se raceasca faja de di-nastie si apoi stt-i devie ostill, pedeoparte pi-in politica scolara, larpe de ale' parte prin absolutainaccesibilitate a imparatului MIAde aceste popoare...

...Speranja Nemaghlarilor ina rhiducele Francisc Ferdinand sidragostea lor faja de dansul adesteptat in popoarele noastre unfanatic entuziasm rasboinic, cand,in 1914, Maiestatea Sa '51-a chemdtpopoarele la arme...

In faimoasa brosurd din 1922 d.Vaida serie precum urtneaza:

....Condamnat in Ungaria, AurelPopovici se refugiaza in Romania.Aci este bine primit 5i prin culturalui deosebita, el reuseste sa ocupe,nu numai in societatea romaneascd,dar. si in politica romaneasca unrol distins si exercita o influenjaldecisivil asupra politicei Ord ro-manesti. Aurel Popovici nu ince-teaza nici pentru un moment de ase considera fruntas al Ardealului.La 1914, cand Ungurli tratau Cunoi impacarea, Aurel Popovici eraacela, care conducea atitudineanoastra. Cand fruntasii romani dinArdeal vin sa participe la funera-liile regelui Carol, Aurel Popovicinu numai ii insojeste, dar le 5iprecizeaza atitudinea. In ambele

cazuri el se arAta protivnic al uniriiArdealului Cu regatul...

...In timpul sederil sale in El-vella (1915), Aurel Popovici nu-sischimbil atitudinea, ci se arata ca5i mai inainte partizan decis al in-tegritalii monarhiei" (pag. 31-32).

...Privilegille 51 ocrollrile de totsoiul curgeau neintrerupt, asa cala un moment dat toata suflarearomaneasca se inhama la jugulHabsburgilor" (Pag. 11).

...Era de prevazut insa a Un-gurii nu vor uita lupta ce am dusimpotriva lor, asa ca nu este demirat cd legea najionalitdjilor, vo-tata . de Corpurile legiuitoare un-gare si sanctionatit de imparat, nici°data n'a fost aplicata" (Pag.15).

...Atitudinea lui Aurel Popovicinu se datoreste unei simpatii malpronunjate faja de Unguri, ci unei

www.dacoromanica.ro

...Dupa catastrofa dela *Sera-jevo, Aurel Popovici, dimpreunäcu mine, am continuat lupta in sen-sul ideilor defunctului arhiduce.Trebuia sa intrebuintam toatemijloacele noastre disponibile ca särleterminim Romania sà intre inTasboiul mondial alaturi de mo-narhie.

dupa izbucnireaRomanii dirt Ardeal au f a-

cut tot posibilul ca sà desteptein Romania un curent amical fatdde Puterile centrale...

Cand a murit regele Carol I,cinci conducatort ai Romanilor ar-

deleni eau folosit de prilejul fa-vorabil si fart a cädea subbdpuiala de a fi agenti mituiti alcontelui Tisza, s'au dus la Bu-.curesti, spire a lucra acolo pentruo schimbare a atmosferei in fa-voarea Puterilor Centrale:

Dupa ce ne-am prezentat maiintâiu ministrului nostru plenipo-tentiar, contele Czernin, am vi-zitat in primul rand pe fruntasiide seama ai politice! romanesti.D-nii Emil Costinescu si Take lo-nescu erau intransigenti de parteaAntantei. Dar si mai intransigentera N. Filipescu.

Ion I. C. Brlitianu ne-a sfatuitsa menlinem cursul traditional di-nastic.

Alex. Marghiloman, C. Stere5i aderentii lui P. Carp si T. Ala-iorescu erau partizani intransigential cooperarei cu Puterile centrale.

N. Iorga ne proscrisese demult ca tryldatori de neam si neocolea, precum 21 ocolean: si noi..:

i,Dupd toate acestea ne-amconvins la Bucuresti si mai multca nu existd decat doud mijloace

Rusn Abrudeanu

407

convingeri politice mature. El n'afast lom de duzind, ci a facut partedin elita ganditorilor

...Iata deci omul fugit din Un-gana de groaza temnitei si traitdecenii dearandul in Romania canu vrea cu nici un chip unirea 'cuRomania. El, ca si noi toti, consi-dera Ardealui ca fiind al nostruRomania ca fiind straina de nor sipoate chiar periculoasa pentru noi".(Pag. 32 i 33).

...In Septembrie 1914, cu oca-ziunea mortii regelui Carol, frun-tasii politici din Ardeal, adicii co-mitetul executiv al partidului na-tional din Ardeal, au venit la Bu-curesti, nu atat ca sa participe lainmormantarea regelui, ci ca sa-sispuna cuvantul in ceeace privestepolitica regatului MO de monarhiaaustro-ungara.

Pe tim.pul acela si eu am fostla Bucuresti si intretineam legdturide buna prietenie cu acesti fruntad.Cu ocaziunea sederii lor la Baca-resti, ei au vizitat pe OttokarCzernin, ambasadorul monarhierlaBucuresti, cäruia i-au declaratnu admit politica Romaniei si suntaderenti intransigenti ai mentineriiintegritatii monarhiei habsburgice.

Pornind dela aceasta declarafiesolemn& ei viziteaza pe toll frun-tasii politici din regat, carora ledeclarä ca detesta politica, care tin-de la deslipirea Ardealului de Un-gana, respective de monarhie,accentuiazi ca intru cat Romania nusi-ar schimba atitudinea, aceasta arputea avea urmäri dezastroase pen-tru Ardeal i Ardeleni, ceeaceforta sa ia masuri de apärare, fiechiar Cu arma in mand.

Asupra acestui avertisment ein'au läSat cea mai mica indoiald

www.dacoromanica.ro

498

pentru a se afigura Puteritor cen-tra!e cooperarca Romanlei. In Ro-mdnia: grur area partizani:or con-vinsi al Puteifor cent ale si ai ad-versari:or Ruslei. In Ungaiia: un-acord maglifaro-roman, ca sd seasigure la BucureAi EuxeE ut ami-cilor monarhlei...

...Dar evenimentele si-au luatcursul lor fa!al. Rdnidne ca istoriaobiectiva sd stabileasca. intruchtContele Tisza poartd vina desliin-'Writ rasbolulut mondlal si a pro-vocärii catastrofei RomAniei, care afost in acelas timp i catastrofaArdealului".

cd in declaraliile lor ei au fostfoarte categorici reese iein fap-tul ea regretatul N. Fiiipesra, celmal inversunat reprezen'ant al ¡de iRomAniei Mari, Inteun momentde furie, il declara tradatori.

Dintre acesti fruntasi, caii ve-niserd in toamna anului 1914 laBucuresti, numal Vasile LucaciuOctav;an Goga se declard pentruldeia Romdniel Mari si tráganciconsecinle:e atitudina lor, Mink'in regat, luptdnd pentru Ideia, aiOrd aderenj deveniseid. Cellallise intorc la cdmInurIle lor si con-statdnd cá politicianii din Regat suntintransigenti, ei rup once legaturacu aceWa §i rAmfin ferm deci§i aperzista pe langA ideea integritátiimonartdei" (Pag. 23, 24 5i 26.

Ma opresc ca paralela citaiunilor ad, pentracd Brosura (wad39 de pagini, lar Memoriul 47 de foi mari scrise su maina Yost,este imposibil sii fie publicate in corpul ziar. Cititorii le vorgási insit incurând, ea o intreagd allá serie de edilicatoare docg-mente, in volumul mea pus sub upar: Pkatele Ardealului fatade sufletul Vechiului Regat".

Din cele reproduse awl sus rezalta insd in mod hotdritor idea-Nolen de conceptiune a ambelor documente. Mai malt lacd:memorial inedit al d-lui Vaida apare ci mai gray j nazi categoricdealt bropra repudiad de fostal ministru de interne.

D. Vaida acuzif olicinele maghiare" de pllismaire. In cazul deja fil, olicinele maghiare" n'aveau nevoe sd se mai oboseascd pen-tru a fabrica o broprii in anmele d-lui Vaida, cdri ele puteau dadeadreptul Memoriull Vaida, pe care de-sigur cá It au $1 azi in sertarele comandamentelor militare $1 ar-chivele politice austro-germane.

Probabil cd d. Vaida, Idgeiduind paternitalea broprei, se tejerála cei, cari au suportat cheltaelile de upar. Aceasta pe mine tut milintereseazd. Pe mine $i pe marele public rotniit' tesc ne intereseazddescoperirea unei noui lelonii $i aceasta post-belicd a omulai,care, la serbdrile din anul trerut, a avat cutezonta sd se pund in

www.dacoromanica.ro

jruntea listei fauritorilor unirit Ardeatului ca Roma.la, primindCu cinism onorarile cavenite ziditorilor de tara".

Personal nu. cer d-lui Vaida dedil sti-$1 i,th cuvantul, deferin-da-mii fudecälii. Aceasta li sfif tuesc s'o pal luth d.upd aparitiacarp mete, câncl va avea ca temeiu de rectamafie un material tnaien gros, nu In detaliu, CUM servesc ast1izi.

A bon entendeur, salut!"Ion Rusu Abrudeanu

Am reprodus intreaga polemica mea din Universal" pentru omai lesnicioasa intelegere a chestiunii din partea cititorilor, cari,gasind in prezentul voltun atat textul memoriului liii Vaida din varaanului 1917, cat si textul brosurei sale din 1922, nu vor aves preamulta bataie de cap in comparatia i studiul ambelor texte, care seaseamana in multe privinte, mai ales in ce priveste fondul

ca doua picaturi de apa. De-altfel diversele i indiscutabileleprobe ce am adus In tot cursul lucrarii mele, incepand Cu primulsatt discurs din Camera ungureascä (dela 1907) si sfarsind Cugravul &au memoriu din vara anului 1917, sunt icoana fidela amentalitatii sale instrainate si anti-nationale, de care, lepädandu-seo clipa, in 1918, sub stralucirea razelor infaptuirii Romaniei Mari,care se desavarsea impotriva vointei sale, a reluat-o in mod si maiturbat in anul 1920, dupa inlaturarea sa dela carma statului.

Tradätorul Vaida voia SA fie consecuent, pentru a justificafaimoasa sa teorie: cd numai boul este consecuent".

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL VIII.

TEXTUL BROSUREI SCELERATE A LUI VAIDA

Gratie sufletului inacrit al lui Alex. Walla, care izbutise sa con-vinga sinedriul celor 100 membri ai comitetului partidului national

afara de d-nii Vasile Golic4 i dr. Ion Lupas de anu participa la serbarile incoronarii dela Alba Julia, incepe,in anul 1922, sa se accentueze din ce in ce mai malt o tensitmeinoportuna si stupida dintre Rrdeal si vechiul regat. Frecareasurda, care invenina raporturile normale dintre cele doua provinciidin clipa concedierii guvernului Vaida in Martie 1920, ja zi de ziProportii regretabile si alarmante.

Fairnosul sinedriu de 100 deschide lupta contra Rega(enilnr"

§i deslantue in Rrdeal un acerb patriotism local. Lozinca era:,,a/ara ca Regatenii din Ardeal!"

Scelerata brosura, sub titlul Ardealul Ardelenilor...", scrisasi tiparita de .211ex.. Vaida in 1922, la Viena, era menita s4 in-tetiasca aceasta lupta, prin concursul membrilor devotati ai Ca-morel, carora li-s'a distribuit in cel mai mare secret, si sa duca laruperea Ardealului de verhiul regal.

Si acum, muncitori obscuri ai reinvierii nationale, desrobitori in-sultati ai Rrdealului si claditori ai statului roman intregit, apostoliai luminei si raspanditori de faima buna, sfetnici cu mana ne-intinata si capitani de oaste cu numele trecut de mana nemuririipe rabojul gloriei nationale, cititi cu atentiune si rabdare intreagaproza adanc revoltatoare a omului cu sange unguresc in vinele sale,care fusese inainte timp de 4 luni (Dec. 1919 Rprilie 1920)

prim-ministru al Romaniei Mari, iar dupa aparitia infamei brosuriclandestine ministru de interne timp de aproape 2 ani (Nov. 1928Oct. 1930), pana la alarma data de mine prin ziarul Uni-versal":

www.dacoromanica.ro

ARDEALULARDELENILOR ...

DE

JANCU AZAPU

VIENA 1922

www.dacoromanica.ro

5O2

PREFATA

N8oi cei din Ardeal trecem prin monzente grele,1

Hotdrarea dela Alba Julia nu numai, cd afost calcald in picioare, dar prin ultimelealegeri cei din llegat au dovedit, di vor sei

ne fie nu _Trap, ci stdpani.,,Dupd alegerile facute cu bajoneta ei ne ameninta

ca vor opri tinerea congresului nostru dela Albalulia. Con vocarea ,acestui congres a fost hotdra Idde conducerea partidului national, In urma stdruin-telor taranilor si intelectualilor romani de dincoacede munti, stdruinti, fdcute in tot timpul campanieielectorale si de atunci tncoace.

Aceasta voinfd se va impune impetuos, fie ca vorIncerca sd opreasca congresul nostru, fie cd vor azdtaatata omenie si fespect Aid de drepturile cetatenilorromani din Transilvania si Banat, cat au ardtat siguvernele lui Francisc lost!, in fruntea cdrora seRdseatz oameni de talia lui Bdnffy, Wekerle, Széllsi Tisza. Sub aceste guverne unguresti ne-am pututaduna tot la Alba Julia, cand spre a protesta contraepiscopiei de maghiarizare Haidudorogul", candspre a manifesta contra abuzurilor pligonirilor ski-parzirei maghiare. Tot. asa ne-am putut tine conferintanationdla lp Sibiu, adundri politice de protestare laArad, Blaj, Lugoj si in alle centre.

Ba am putut chiar, nestingheriti sa ne intrunimsub streasina lid Tisza, la Budapesta, in congresal

t°T@

www.dacoromanica.ro

nutionalitcitilor, spre a apela la ()pinta publicdmondiaki. In alta ocaziutze ne-am adturat la Buda-pesta spre a refuza ofertele de pace ale confetti(Tisza, at (cale stdruinrele depuse de guvernuIbucurestean al dlui BrCitianu de a ctidea de acordcu dictatorul UnRariel.

Care ar fi Jost situatia dlui Braliana la Patisftim platfornza autodetcrtnincirii, pe care i-a oferiromarea Adunare nationalti de la Alba Julia: Hotartlrileacestei adundri, pe cari le-a invocat si de _care s'afolosit In nzasura attit de larga d. L Brtitianu laconferinta de pace?"

Asta't situatia, ce vont face in viitor nu stiu,caci ntunai viitorul ne va indica drunzid pe care vatrebui urrnam.

Dr. Alexandra Vaida Voevod-

501

www.dacoromanica.ro

504

TRECUTUL iNDEPARTAT : DOJA, HORIA, CLI4CA I CRIAN 1)

Pentru lAmurirea unei chestiuni, pe care o injeleg pdnd si striiiniinumai politicianii din vechiul regat nu vor sd stie de ea 2), gdsim Cu

<cale a edita aceastd brosurd, menita sà mind punctul pe i", risipindori-ce indoiald si echivoc, pe care l'ar incerca aceia, cari numai din dorde ilomnie nu vor sd admitä adevArul.

Firdealul a fost independent si in trecut. Este adevalrat cá aceastaindependentd a Ardealului n'a fost nicicausi de putin regim mint-These, darea a existat si poate forma baza istoricd a viitoarei independente.

Dupd cum se stie, Firdealul este locuit de trei popoare: Romani, Un-guri si Nemti. Dupd insisi datele statistice intocmite decdtre autoritatileunguresti, care pánd la 1918, adicd data hotdririi dela Alba-lidia, austdpfinit Ardealul, elementul romAnesc din Ardeal era in majoritate siRim aproximativ 620/o a intregei populajiuni din Ardeal, deci Romdniidin Ardeal au pilnd la un grad oare-care un drept de ponderantit, deinu li se poate recunoaste dreptul de exclusivitate in ce priveste adrni-nistrarea acestei provincii l ar fi o gresald, care s'ar rdsbuna, dacii arlace incercarea sd hied din Ardeal o provincie pur romAneascd, negli-jAnd i nesocotind drephirile celorlalte cloud popoare, a Ungurilor si.a Germanilor.

Dupd cum am spus inai sus, Ardealul s'a bucurat secole dearändulde absolutd independentä, dei forma parte integrantd a Ungarlei. Caprincipat independent, Ardealul ducea luptd ctind impotriva Ungariei.ca atare, cdnd impotriva regilor ungari, a cdror domnie principii ar-<deleni nu voiau s'o respecte, cdnd impotriva tdrilor invecinate.

Este oarte greu de stabilit in mod precis, dacd Romdnii din Ardealeau tsupus domniei principilor ardeleni sau cá tindeau a distruge domi-natiunea regimului unguresc inaugurat in Firdeal din prim' moment alindependentei Ardealului.

Semne ide luptd impotdva acestei dominajiuni giisim in lstorie foarterar si nu ne putem referi decdt la rdscoala fardn.lascit a lui GeorgeDo/a, clespre care se zice cd ar fi fost roman, la rdscoala lai Horia,Clo§.ca i Crixn si in sfdrsit la lupta lui Avram lancu.

PitAt rdscoala condusd de George Do/a, ciit si aceia pusd la cale decdtre Horia, Closca si Crian sunt mal mult rdscoale de naturd socialii,lupta nnei clase, dealt de naturd politicd. Cei patru martiri amintiti aupornit la luptd impotriva feudalilor pentru imbundtatirea soartei ioba-gilor, deci a clasei muncitoare, si nimic nu dovedeste cif acesti revolu-lionari ar fi cdutat mai mutt sau cd ar fi avut si pretentiuni de naturiipoliticd l cd aceste preten(iuni ar fi urmdrit separa(iunea Ardealuluide Ungaria sau cd ar fi tins sd smulga din mina Ungurilor puterea

Subtitlurile sunt ale autorului brosurei.Sublinierile cu litere aldine sunt ale mele, iar cele cu litere cursive

sunt ale autorului brosurei, :gnat de numele de persoane, subliniate tot.de mine.

www.dacoromanica.ro

505,

pentra Romani. Luptele de clase, dei implicA oare-care conditiuni po-litice, totusi nu au avut. nicl-odata caracter national mai pronuntat4

Mi-ar parea bine, daca asi putea desvolta in mod detaliat parerea,mea despre aceste doua rascoale tipice in viata poporului nostru sitotusi ma ablin, cdci nu tind sa jicnesc anumite convingeri si paredpreconcepute, iar pe de altd parte nu vreau sa infatisez pe cei 4 martiriintr'o lumina deosebita de aceea, in care au fost prezentati pan'acum;

Recunosc meritele lor, nu insa ca anteluptatori al independenteineamului, ci ca niste intelepti, cari, luptAnd pentru emanciparea lobe-.giei, au contribuit utult la desteptarea national& iar urmasilor le-addat luna pilda de jean.

Am afirmat mai sus ca istoria nu ne da prea multe date, din care arreesi cA Romanii din Ardeal ar fi luptat impotriva stapankii unguresti.dar nici ca ar fi fost partizan' ai acestei domnii. Deci s'ar puteasustine ca certitudine ca Romdnii ardeleni au gdsit at cale sd rdmdnit ittpasivitate politic& Ficeasta pasivitate a fost 'MA exclusiv politica, caci peterenul social gAsim vadite semne de progres, mai ales in ce prive.ste bise-rice, a carel desvoltare si 'Ark se datoreste unei mind enorme. Desvol-tarea bisericei insA dovetleste un lucru foarte vadit si anume cd domi-natiunea angaril din Ardeal de pe acele timpuri lnteles bine rostnl,.n'a Aleut deosebire de raslt, cl a dat, salt sd zicemi a tolerat tuturorraselor dreptul de a se desvolta clupd place Aceasta reese dealtfel si dinfaptul cA tocmai unul din principii Ardealului, anume Rakoczy, a fostacela care a editat prima gramatica romaneasca. Faptul acesta dovedestemai mult dealt vor sA recurmasca sovinistii nostri l anume cä !tare prin-cipe ,sau mai bine zis curte si poporul romdn au existat legdturite,sti si cá Romiinii acest dar drept recant:sting pentru oare-carelaptee ICare au fost anume aceste fapte, este .greu de stabilit si nici nueste reaba noastrA, cl a istorkilor.

FiAmane lucru bine stabilit ca Romanii ardeleni au stat secole dea-randul in pasivitate i s'au desvoltat prin toleranta domnitorilor Ardea-lului, ca care trebue sil 11 lntretinut legdturi sullete$ti si contunitati der.

'pentru-cii altfel nu s'ar fi putut desvolta. Nu este greu de ghicit.cA daca Romani' din Firdeal ar fi. opus rezistenta, sau daca s'ar fi,arAtat pro:ivnici independentei Ardealului, principele ar fi pus stavilkori-cArei desvoltari si nici-odata RomAnii din Ardeal n'ar fi ajuns lagradul tcle culturd .de azi.

DOMN1A HABSBURG1LOR

Sihiaiia in Ardeal se schimba abia dupa ce Habsburgil reusesc sapuna stkanire pe Ardeal. Din acest moment incep intrigile Curtii dinViena l o %Adiitt instrainare se observa intre Romani si Unguri. Curteade:a Viena uzeaza de fel de lel de intrigi l Rottidnii Ardeletti sutil ln:ascuas lndemnati la luptli Impotriva .Ungurilor. Cauzele acestornu simt greu de .ghicit. Imparatul isi clacluse seama ca pan'atunci cates.i.

www.dacoromanica.ro

506

trei popoarele ardelene au luptat impreuna pentru independenta Firdea-lului; nimic mi era mal firesc ci2cl cl2cat a semana vrajba intre acestepopoare.

Asa incepe privilegizarea Romanilor, cari oblin fel de fel de drepturiimpreuna cu Sasii din Firdeal ìSvabii din Banat. In Ieltd acesta se nascro.munitafile grani(aresti si allele. Cel dintaiu pas pentru castlgareasiinpatiilor Romanitor din Ardeal il face Maria Terezia, care doneazaIicärei parohii gr. ort. cate 32 jugare cadastrale de pamant, imbuna-tatind in felul acesta situatia materiala a preotilor. Cine crede ea impa-rateasa a facut acest gest din prea mare-ingrijorare pentru clerul ro-ma, We insea'a. Gestul a:esta ni insetnneaza alta decat de a obliga pepreoti si de a-i a duce in turma aderentilor Habsburgilor, cari tocmai petimpul acela aveau mare nevoie de simpatii, cae'. Ungurii deveneau totmal pretensivi. Este firesc ca pe acele timpuri 32 de jugare de pamantinsemnau o mica mosioara si se inlelege dela sine ca recunostinfa preo-timei nu cunostea margini ,si limite.

Si privilegiile i ocrotirile de tot soiul curgeau neintrerupt, asa cala un moment dat loala suflarea roman,asca se lnhama la jugul Habs-burgilor si nici nu vrea sa mai auda de comunitatea de interese cucelelalte popoare din Ardeal.

Stiu ä pentru aceste stabiliri multi ma vor injura Si multi ma, vornumi renegat sau poate chiar vandut, dar celor ce nu cugetii, n'am ce leface: a trebuit sa se faca un inceput de adevar. Lumea româneascd dinArdeal i toate teritoriile rupte din Ungaria si alipite României trebuesd afle adevdrul ascuns cu atala maestrie de cdtre aceia, cari pretindeausi pretind a fi conducAtorii desinteresati ai acelora, cari poartd fdril vini.cel mai amar jug.

Imi aluc a:ninte ea a fost un timp, cand guvernul migar proiectasein mod serios regularea tuturor riurilor din Ardeal i extinderea reteleic altor fera:e. Toate planurile au fost supuse cabinetului imparatului, deunde in scurta vreme se da raspunml categoric negativ, sub cuvant cadin pulid de vedere militar inleplinirea acestor planuri ar fi periculoasa,clat fiind ca Romdnia ar putea devcni agresiva fata de monarhie. Aceastasub domnia imparatului Francisc losif. Din toate acestea reese ca Habs-burgii nu se prea sinchiseau de soarta Ardealului; dirnpotriva tindeau

acesta sa rtnnana in nedesvoltare. Ajungea doar ca prin fel de fel deprivilegii popoarele nemaghiare sa se ataseze Curlii.

RASCOALA DIN 1848. AVRAM 1ANCU

Tocmai acestor intrigi se datoreste si rascoala din 1813, condusti deAvram ¡auca. Am spus mai sus al Curtea vrand sa facA dinUngaria o simpld provincie penden'a si poli 1-este si moraliceste si eco-nomiceste de Viena, cauta prin toale mijloacele sa semene vrajba intreAlaghlarti fuclul i popoarele nernaghlare de sub imperiul ungar;

www.dacoromanica.ro

50T

Atmosfera Europei, care tocmai pe timpul acesta lichida rAmdsiteleevu'ul xnediu, era foarte incarcabl. Intre Curtea din Viena si Unguri,cari tleveneau din ce in ce mai pretentiosi, relatiunile erau cat se pontede dusmdnoase. Imparatul i Curtea lineau mortis la drepturile lor ab-sohnistice, pe atind Ungurii reclamau libertdti de asa naturd, care ar fizguduit din temelii intreaga monarhie habsburgicd.

Nimic niai logic dealt cá Curtea promitea nr4ionalitafilor din Ungariadrepluri naOonale si econ)mice, deci us jet de autonomie. Aceste pro-rcisiuni, care nizi-odatii n'au f3st indeplinite, aduc pe Romani aldturide impArat si cand in Ungaria izbucneste revolutia, parte pentru libertate$i democratie, parte impotriva Habsburgilor, cari nici-odatd nu s'aubucurat in Ungaria de simpatii mai pronuntate, Romanii pornesc la luptiiimpotriva ,Ungurilor.

Este firesc cd Avram lasca si tonta nationalitdtile luptd impotrivaUngurilor, iu pentru cd intre nationalitdti si Unguri ar fi existat vre-otdeasebità urd, ci pur si simplu pentru ca a,sa dorea imparatul, asa dictaninteresele Curtii, dar mai ales pentru faptul cd nationalitatile obtinu-sell% in schimbul ajutorului pus in vedere solemna promisiune a au-tonomiei.

Nici-odaid perfidia Curul vieneze nu s'a manifestat cu o fortd maielementard decdt acum. Ungurli, foarte bine organizati pentru o revolutie,rezistii u succes si par a invinge, ceeace face pe imparatul sa recurgtila ajutorui Rusilor, cari, intrati in tar& reprimd riiscoala.

Nu vreau sd intru in analiza luptei, cl Ind marginesc sd scot in evi-dentd ceeace s'a petrecut dupd ce armata tingard a depus la Siria armele

Promisiunea data nalionaTatilor In ce priveste autonomia n'u lostrespectata i Avram ¡anca inebuneste de necaz si durere. D'aci urmeaaun timp extrem de trist, cad Romanil sant trata,q la jet ea lingual,decd. Intocmai ca si cand si ei ar fi fost rilzvrAlitori.

SIngurul lucru, de care am beneficiat in realitate pa urma jertfeloradirse, a lost statutui organic, adica autonomia bisericei, OA din punctde vedere national sacrificiul adus de Avram ¡anca si decdtre Transilvd-neni n'a produs roade. Ca atunci n'am rupt ca trecutul, intorcandspatele imparatultd, rantáne o enigma psihologica.

Soarta noastrd ramtine sta;donard si analoagd aceleia a Ungurildr;And in anul 1857, and intre Curte si Unguri survine impacarea urmatade recunoasterea Ungariei ca stat independent de Austria. Drept rdsplatd,Romfinii i cu ei si celelalte nationalitati sunt imbunate prin legea na-(ionalita(ilor, impusd guvernuiui ungar decatre imparat.

Era de prevdzut insá cd Ungurii ni vor uita lupia ce am dus-o im-potriva lor, asa di nu este de mirat cA lege3 nationalitdtilor, votatd deCorputile legiuitoare ungare si sanctionatti de cdtre impArat, n'a lostaplicata nici-odata, iar Imparatul nici-odata n'a exercitat presiunc asupraguvernului ungar ca sit aplice aceasta lege.

Asa-stdteaa lucrurile. Ungurilb chip& ce au constatat cd constituimpericol pentru unite-ea statilui lor, tinhau sa n2 reduzd drepturile

www.dacoromanica.ro

508

sd ne stAvileascA desvoltarea nationald. RomAnii, din partea lor, raMein,ea toatd pdcdleala din 1849 i 1867, leali casei clomnitoare si, ca sit sa-fisfaca dorintd acesteia, poartii Ungurilor o dusrminie neimpOcatä. Deia1867 incoad, RomAnii cAnd sunt pasivi, cAnd sunt act1v1 51 dau dovadiide lipsa de organizare.

Vocabularul nostru politic a sporit insii ca un cuviint: autanomiaArdealului, ideal, care insd nu forma o baza de luptO precisd. Croniesnu aminteste cá s'ar fi incercat fortarea autonomiei Firdealului, fiealdturi de Ungurii din &deal, fie in mod separat.

Nehotarirea noastrA, ezitarea in politicO pAreau a indreptda pe Un-guri sd ne maghiarizeze ca total si icl-colo gdsim tendinte de aceasfanaturg, dei relatiunile dintre noi si ei nu erau mal incordate deeätinainte Vreme.

MEMORANDUL

Primul pas spre emancipare il facem la 1892, cdnd o cleputatidizemonstrd prezintd imparatalui Franrisc lasif, peldngd complecta ignorarea guvernalui ungar, un memoria, in care descriem soarta, in care negdsim, I insirAm toate doleantele noastre, desvoltAnd in acelasi timp sidorintele noastre. PelAngO alte deziderate, cerem pentru IntAiasi dataautonomia Ardealului sub imperiu romlinesc.

Cu ocazia aceasta se intdmplA oca mai grozavA monstruozitate, cOciimpliratul, dei consimtise sA primeascA deputatiunea romfineascA, careprezinta memorandul, deci acordase acestei deputatiunl un fel de salvasconductus anticipat, totusi niel o incercare nu face ea sd opreasca pro-testa intentat decdtre autorildtile maghiare conducdtorilor acestei de-putatiani i acestia sunt condamnati la inchisoare.

Ficesta este cel dintidu pas si unica incercare de a dobAndi autono-mia Ardealului sub imperiu romfinesc.

Simultan u inaintarea memorandului se pun bazele comitetalui na-tional romdn, care constitue d'aci incolo siimburele unui partid politic.

Se intelege dela sine cA, d'aci incolo, Ungurii cautft sd ne privezedrepturIle.cAstigate 51 de ad incepe acea luptii pe viatd si moarte

dusA pentru autonomia Ardealului. Cu aceasta ne vom ocupa insd maiJa vale.

LECATURILE CU CEI DIN REGAT. MIHAI VITEAZUL

In ce priveste legdturile suflete5ti si culturale cu Principateie romtme,mai tärziu ca regatul romiin, acelea abia meritd sd fie amintite.

Ardealul a lost totdeauna mai desvollat, atAt din punct de vederecultural, lc& si din panel de vedere economic, decAt Principatele, maibine zis decAt regatul, asa cA not, Ardelenii, n'aveam ce cAuta Inregat, iar Cei din regat nu prea aveau dor de noi. TrAiam unit hingaaltii fArá sd ne dAm seama ell am fi frati.

www.dacoromanica.ro

509

In luptele Principatelor impotriva Turcilor noi n'am intervenit, larei nici-odatd n'au sdrit In ajutorul nostru. Cronica ne ardtd ca in nenu-mdrate rdnduri principii 5i boierii, lugi(i din (ara din nzotive politice,s au refugiat in Ardeal, ande au lost primi(i ca bratele deschise attitderatre ,Romani, cat ,si decatre Unguri! A$a este cazul lai Petra Rare.

Multi se vor burzului si imi vor striga: Dar Mihai Viteazul? Da,Mihai Viteazul a intrat in Alba Julia $i a pAs stapánire pe aceasta relate.Dar el nu a intrat in calitate de cuceritor at Ardealulai, ci ra simpluvaSal al lui Rudolf de Habsburg, imparatal Austriei, $1 n'a intrat ca saalipeasca Ardealul catre Principate, ci luptand impotriva principeluiArdealtzlai, deci luptcind pentru CUrtea din Viena $i. impotriva autono:-miei Ardealalui. aceia, cari atribue lui Mihai Viteazul alt rol si-'1infdtiseazd ca domnitor al Rrdealului, cucerit 5au liberat de jug, comitu numai o gresala, dar si o falsificare a istorlei. CA /Viihai Viteazul isi

luase la un moment dat aere de cuceritor si domn, este altd chestie,care viteazul domn a platit-o foarte scump, cdci se stie ca CurteaViena nu era straina de asasinarea lui prematurd.

Pdnd la Mihal Viteazul si d'atunci incoaci nici un domnitor romdn n'aincercat sd cucereascd Ardealul i unirea tuturor Románilor sub unsingur sceptru nu figureaza nicaieri in istorie; deci Romania a lostlatotdeanna indiferenta $t nepasatoare laid de noi, fata de lupteknoastre, fatd de durerile noastre.

De multe ori chiar aceastd nepdsare era explicabilA, ciar nici-odatdin acea mdsurd ca 111 ocazia judectirii procesului memorandului, cacigavel-nut roman n'a filcut nimic ca sa nu fie condamnali aceia, rari,fiind prea leali, au cif zat virtima rredulita(ii lar in imparatul. Cu aceastdocazie, guvernul romdn nu numai ea nu a.intervenit in favoarea noasträ,c1ar la un momennt dat Dunzitru Sturdza, ministrul preedinte al Ronal-niei, a decorat formal pe leszenszky, insrenatorul laimosului prores.

Rcesta este adevArul, pe care trebue sä-1 cunoascd toatd suflareadin Ardeil ca sd inteIeagd cd Ardealul, si la bine 5i la rdn, al nostra alost, al Ardelenilor, si al nostru va raman , cad treinta sit ranzeiziaal nostril.

IREDENTA DIN REGAT IZBUCNIREA RASBOIULUI MONDIAL

In ce priveste iredenta in regat, aceasta nu existd decitt de vre-o 15ani i anume ea s'a ndscut simultan cu infiintarea Ligei culturale. Ligaca atare instt nu fAcea decdt iredenta platonica, adicd se multumea sdprotesteze dad! Ungurii comiteau vre-co nazbdtie Mid de Romdnii ardeleni.

Regatul i institutiunile culturale de tot soiul din regat n'au ficutpentru noi nici-odatà vre-o ispravä mai mare. Noi am fost aceia, cari,din punct de vedere cultural, am fAcut pentru regat cu mult mai mult.

Se stle doar ed scolile din regat eran pang pe la mijlocul veaculultrecut l chiar pawl pe la 1866 grecesti. Romfinizarea lor nu s'a fdcutdecdtre cei din vechial regat, ci decdtre no!. Este in Intregime meritzil

www.dacoromanica.ro

510

lui George Lazar, care vine din Rrdeal si prin munca si zel romanizeaxatot ce era grecesc.

Sa nu se creada usa ea George Lazar a fost trimis in regat decatreRomanii din Rrdeal. Nu, el singur a pribegit in Romania si a facut ce afäcut din proprie inijativa.

Noi, cei din Firdeal, am fost intotdeauna independenti de cei dinregat si nu ne-a legat de ei nimic, din nici un punct de vedere. Ca afost asa, este cm mai Nina dovada lupta dusa decatre biserica gr. or.romana din Rrdeal impotriva tendintelor patriarhatului sarbesc dinKarlovitz, care facea sfortari sà sarbizeze biserica. Rm dus aceasta luptafara sprijinul i ajutorul celor din regat, cari se aratau extrem de in-diferenti MO de tot ce ne durea si de tot ce ne privea.

Cei din regat Incep sa lormeze preten:iuni asupra Ardealului abladupa ce se conving cd Ardealul ar putea ji exploatat Cu succes decdtreregat,

La dorul celor din regat de a stapani Ardealul, noi am raspuns 1n-totdeauna cu o nespusa indiferentä; mai mulf, nu ne-am pretat nici-°data sa rispundem acestui dor. Noi nizi-odata nu ne-am identificatnici Cu interesele, nici cu tendintele celor din regat ,si cdnd a izbucnitrdsboial ¡mondial, noi az-am spus cuvantul si am declinat ori-ce rdspun-derc pentru tend.n:a ce!or din regat de a lace unirea Ardealului caRomeinia ldret asentimentul nostru.

In Sep:e:nbilz 19111, cu ocaziunea mortii regelui Carol, It-wee:sit politicidin Ardeal 1), adica comitetul executiv al partidului national din Firdeal,au venit la Bucuresti, nu atat ca sa participe la inmormantarea regelul,ci ca sli-si sputa cumintal In ceeace prive,ste politica regatalul lap deimonarhia austro-ungard.

Pe timpul a cela i eu am fost la Bucuresti 1 intretineam legaturi deNina prietenie cu acesti fruntasi. Cu ocaziunea sederii lor la Bucuresti,ei au vizitat pe Ottokar Czernin, ambasadorul monarhiel la Bucuresti.,cliruia 'i-au declarat a nu admit politica Romeinlet si cd surd aderen(zai menfinerii integritdfii monarhiei habsburgke.

Pornind dela aceasta declaratie solemna, el viziteaza pe toti fruntasitpolitici din regat, carora le declara ca detesta politica, care tindedeslipirea Ardealului decatre Ungaria, respective decatre monarhie,accentuiaza cd intracát Romen'a nu 'si-ar schimba atitudinea, aceastaar putea avea urmdri dezastroase petztru Ardeal si Ardelent, ceeaceTar forta s ia mkiuri de aparare, fie chiar cu arma In mana.

Fisupra acestui avertisment el n'aa la3at niel o indoiala si cá indeclaratiunile lor ei au fost foarte categorici reese si din faptul

1) Rces'i frunta3i politici erau: Alex, Vaida, Vasile Goldis, AurelV lad, Teodor Mikali V Vateriu Braniste. Parintele Vasile LucaciuOctav:an Goga veniseli la Bucuresti inlata dapa dzclararea rasboiului,sore a lupta dimprelna cu cei din regat pentru triumfal politicei instinc-tutui national. (Nota autoru!ui).

www.dacoromanica.ro

51 1

regretatul Nicotae Filipesca, cel mai inversunat reprezentant al ideliRomaniei Mari, inteun moment de fade Ii declara tradatori.

Dar sa examinam situatia mal de aproape. Dintre acesti fruntasi, carivenisera in toamna anului 19111 la Bucuresti, numai Vasile LacaciuOctavian Goga se declara pentru ideia Romaniei Mari si tragand conse-cinte/e atitudinei lot% Matan in regat, luptand pentru ¡deja, al carei ade-renti devenisera. Ceilalti se intorc la caminurile lar i constatand capoliticianil din regat sunt intransigenti, el rup once legatura cu acestia

raman ¡e'en decisi a perzista peldngti ideia inregriitifil monarhici..Ficesta este adevarul, pe care nimenl ni-1 va putea contesta.

AUTONOMIA. ATITUDINEA FATA DE REGAT

Cine ar ¡acerca sa traga din cele ce premerg concluzta cá Romaniiardeleni eraa prea multumi/I cu soarta lar i ca acesta este motivulatitudinel lar, se insala si comit o gresala.

Romanii din Ungaria, dei situaja lor economica era normala si seputeau ee,volta dupil pia:, erau namultumiti din puirt de vedere na-tional, caai nu se poate naga faptul ca Ungurii, stapaniti de ideia sta-tului unitar maghiar, faceau tot posibilul ca sa stinghereascil desvoltareanoastra si nationalo-culturala. Deci Ungurli ne puneau piedici

cautau EA ne asupreasca duati plac, lar n3I rezistam cu tarie.Prima incercare de a ne emnacipa o facem in wail 1892, cand, dupa

cum am sous mai sus, inaintam imparatului Francii.c losif mamorandul,in Care insi-an toate dolaanele noastre, cerand drepturi nationaleculturale. Urmailie acestui pas decisiv sunt bine cunoscute si le-amfixat pyin cele de mai sus.

Oda:a cu inaintarea memorandulul, Romanli din Ungaria parasesc,pasiviiatea de pan'atunci si trasesc p2 terenil activita:ii politice. Dunainaintarea memoran lului constituim cornitetul national; prima formatiunepol:ica, de care au dispus Romanii din Rrdeal.

Comiletul nalional isi formeaza prograniul, a carui esenta era eman-,ciparca noastra nalonaia si culturala. Dar acest progra-n mal contineasi un alt punct esential, care intrecea limitele programului, cad pre-tindeani autonomia Ardealului. Programul, ca atare, nu deralaza cumInjelegeam noi aceasta autonomi2 si nici nu Se face incercarea de a pre-ciza accaslii autono:nie. Fici sa sin2ari: La inaaput acest punct deprogram nu fusese acczptat decat ca un maximum de pretentli, dadcc: un fel de obi7ct de ttirgeiald, die care am 11 lost dispusi sd cedum.Recunosc insa di mai tarziu, faä da tenlinIa da a ne cotropl tot maimare a Unguil'or, acest puact de .progrant a deven't cea mai serioasadoleanfd a noastrti, din care n'am mai f3st dispusi a ceda.

Rci trebue sa constat ca in ce priveste inaintarea memoranduluialchtuirea comitetului nalonal, cei din regat nimic n'au facut si not n'amrecurs rizi la sfatul, nici la ajutorul. lar. Eu, care cunosc Romania atatde bine, etrm cu certituline ca cei din regat, Marti de cativa nationa-

www.dacoromanica.ro

512

listi de bastina, nu s'au prea sinchisit de intreaga chestiuneprea Mare nu au facut. Pe timpul ace.la am avut ocazia nu numai sä aucl,ci sd si citesc pdreri, care concluleau in a sustinz cd ne-ar ajunge oemancipare oare-care nationalo-culturala, a carei baza ar fi sa legal(nationalitatilor din 1868.

Deci lupta noastrd politica a pornit si la 1892 fdra sprijinul si aju-torul regatului i fArd amestecul lui.

Nu incape nici o indoiala cd atitudinea clarzd si neimpacata a Un-gurilor se datoreste in mare parte si faptului cá pretindeam autonomiaRrdealului si anume o autonomic romiineasca a lui, ceeace periclita ideiastatului unitar ungar. Nu vroiu sd zic insd cd ridicarea acestei preten-tiuni ar fi fost o gresald.

Romdnia, ca atare, si aci este vorba nu numai de RomAnia oficiala,ci totalitatea populatiunei din regat, n'a facat nici cea mai micaIncercare de a presiona asupra guvernului llagar. Daca fAcea aceasta,ar fi dat dovadd cd ne poartd interesul, dar n'a fAcut-o, ca si andnici n'am fi existat.

Ca noi n'am voit sa a, rupem de monarhie, dovedeste si faptut can'am participat la tratativele, care au urmat ?titre Antanta si Cehl stin/re Antanta ,si Romania. La 1916, Mad Romania a declarat rasboiumonarhiei, noi ne-am mentinut aceia,si atitudine, adica am ramas credin-cio,si monarhiei, mentinAndu-ne insd toate pretentiunile de pdn'atunci,si 4vate incercarile 'acute deciltre Romania de a ne atrage de par/ea elau räinas zadarnice, In anal 1917, Vaida, Mania si a411 susfineau sus sitare ca ei n'au nimic coman cu act-lance-1 Romanic! si ca surit fermdecisi a crol Ardealului o soarti proprie.

Dovadd di nu am facut comunitate cu Romfinia reese apoi si din faptulca guvernul ungar de sub preside/11ga contelui Tisza a Mad in anal

1914un lnceput de a recunaaste drepturile noastre pormit crunoscuteletratative de impdcare, care n'au dus la nici un rezultat, pentru ca notn'am vrat sa renunfam la autonomia Ardealului.

Rceste tratative au fost intrerupte si urmau sd fie continuate intoamna lacelulasi an si n'au fost reluate numai din cauza cd a izbucnitrdsboiul mondial. In cursul rdsbolului contele Tisza nu renuntd la impri-carea cu Românji, ceeace reese si din schimbul de scrisori dintre el siregretatul mitropolit Metianu.

In tot timpul acesta n'am facut nici o Incercare sa ne apropiem deRomdnia j am refuzat ori-ce Incercare a RomAniei de a ne castigade partea ei.

Deci nu numai cd am luptat singuri, dar nici nu ne-am identificatcu RomAnia. Am considerat Ardealul ca ¡liad al nostru t am cdutatmentinem pentru noi, ceeace ne-a si reusit. Ca n'am vroit sa slim deRomania, nu se poate contesta, cad, daca am fi tins sd ne intelegem, nuaveam nevoe sd jertifim pe cdmpul de luptd impotriva Rntantei atiltasAnge si atAtea vieti dim fAcut-o aceasta nu pentru-cd am fost last.

n'am fi avut altd posibilitate, am fdcut-o pentru-cri eram con-

www.dacoromanica.ro

513

ca jertfele noastre na vor asigura nu numai enzanciparea natio-nalit, dar si autonomia pretinsa.

De and cu trataavele de impacare, Romanii din Ardeal au recunoscutell nu mai au ce astepta din partea Cureii vieneze si ca nu-si vorputea face un viitor &cat daca o impacare cinstita i serioasa vadistruge diveriinjek de pareri dintre ni i Unguri.

Fruntasii nostri, cad cunosteau Romania indeajuns, nici nu voiau sdaudit de o unire eu ea si se gäseau foarte multi, cari trägeau laIndoialä di am face parte din aceea,si rasa, din acelasi neam. Acestfapt reese de altfel nu numai din obiceiurile noastre, din datinile noastre,care se deosebesc eat de mult de acelea din regat, ci si din culturanoastra specifia, dar mai ales din organizatia noastra sociala si in chipbatator la ochi din deosebirea ce se constata intre biserica noastracea din regat.

Biserica noastra da cea mai eclatanta dovada ca am stat singuriatat in desvollarea noastra, cat si in luptele noastre seculare; decidovedeste ca n'arn avut nevoe de Romania i deci legaturi su-fletesti intre noi si Romania n'au existat, dar mai ales a Romania s'aaratat indiferenta fata de noi i tendintele noastre i prin urmare esteexclus ca sa se fi ocupat de ideia unirii tururor Romanilor.

Ca noi am trait traiul nostru reese de altfel si din atitudineacarturatilor nostri. Nu vroiu sa vorbesc de trecutul mai indepartat;ajunge sa xna ocup de timpurile moderne din urma. In aceste" timpuricel mai laminae din fre ai nostri era dr. Aurel Popovici, condamnatin Ungalia pentru rolul ce-1 jucase pe timpul memorandului printrestudentii universitari din Viena.

D-rul Aurel Popovici se rejugiaza in Romania. Aci este bine pri-mit si prin cultura lui deosebita el reuseste sa ocupe nu numai insocietatea romaneasca, dar si in politica romaneasca un rol distins

in felul acesta el, care refuzase sa devina cetatean roman, devineteoreticianul partidului conservator si deci exercita o influenta de-cisiva asupra politicei tarn romanesti.

D-rul Aurel Popovici nu inceteaza nici pentru un moment de ase considera frantas al Ardealului. Intreaga lui viata devedeste aceasta.La 1911, cad Ungurii tratau cu noi impacarea, Aurel Popovici eraacela, care conducea alitudinea noastra. Cand fruntasii romani dinArdeal yin sa participe la funeraliile regelui Carol, Aurel Popovici nunumai ii insoteste, dar le si precizeaza atitudinea. Deci in ambelecazuri el se arata protivnic unirii Ardealului ca regatul.

In anul 1915 Aurel Popovici se stabileste in Elvelia, unde din ne-fericire pentru poi a si Murit. In timpul sederil sale in Elvetia, AurelPopovici nu-si schimba atitudinea, cl se arata, ca si mai inainte, par-tizan decis al integritajii monarhiei.

Atiludinea lui Aarel Popovici nu se datoreste unei simpatii maipronuntate fala de Unguri, ci unei convingeri politice mature. El n'afast om de duzina, ci a facut parte din elita ganditorilor europeni.

Rusu Abrudeanu 33

www.dacoromanica.ro

514

Cil el s'a ocupat in mod serios de soarta noastri reese si din operalui Gross-Oesterreich", apiruti pela 1907. In aceasti operii, AuralPopo vid preconizeazi in mod precis cd monarchia hasburgicá trebuedevini o monarchie federativi a tuturor popoarelor, care fac parte dinea Si care trebue si °Nina drepturl autonome.

Iatii deci omul fugit din Ungariu de groaza temnItei sl triit deceniidearindul in Romania, al nu vrea ca nici un chip unirea Cu Romania,El, ca si not toi, considera Ardealul ca fiind al nostru si Rom3nia ,cafiind striinä de noi i poate chiar periculoasd pentru

CONSIDERENTE ECONOMICE. PERSPECTIVE

Examinind stivalia din punct de vedere economic, trebue sA consta-Min cd Ardealul este de:spat-lit de regat prin mun:ii Carpafilor, obstacolfoarte serios, care impiedica ori-ce comunitate ca Romania.

Istoria ne dovedeste ci viata economici a popoarelor s'a desvoltatIn asa fel, ci desfacerea produselor si a bogitillor nationale ale po-poarelor s'a ficut pan utilizarea viilor. Ori Ardealului nu sedeschid spre MOM, deci spre Romania, ci spre Occidcn". Deasemeniriurile Ardealului tot spre occident curg. Ori stiut este ci nu sepoate desvolta viata economici a unzi tiri deciit utilizänd ciile decomunIcCie naturale, deci vine si Hurtle.

Trecutul nostru si conformatia geografici a patriei noastre ne-auimpins spre occident si am stabilit legituri esentiale ca acesta, pe carenu le mai putem abandona si nici nu voim sä le abandonim.

Dar chiar presupunind ci am avea dispozitia si ciutim o orientare$pre Orient, acea3ta este o imposibilitate materiald, cici Carpalli for-meazd o stavili in ca:ea noastri si apoi nicl nu putem avea un de-buseu in Orient, cizi acesta nu are o piati proprie pentru produselenoastre. Insusl regatul roman a ciutat pietile din Occident si nus'a interesat prea mult de Orient.

Privind situCia din alt punct de vedere, trebue si constatim alArdealul, anit ca regatta, va fi mereu in pericol, cad in caz de In-vazie dusmana tu vom in stare sd rezistant, iar pe lingd mijloacelede comunlcatie, care leagi regatul de Ardzal, un ajutor ar sogi preatirziu.

Central tuturor chestiunlor ce privesc Ardealul trebue sd fie inArdeal, ceeace al se pout3 decát dacA Ardealul va deveni in-dependent. Trebue dezi si se inteleagi ca un'rea cu regatul este siramane pcntru noi un balast de prisos, de care trebue si scipim cuonce pret.

Ardealul este al nostru .51, dup£1 cum am stiut si nz mentinernsute de ani deariniul Lind stioiliti de striini, vom ti si ne men-tinern si in viltor, fiind independenti.

Prin un;rea cu regatui 1191 n'am ettigat nimic, cici rechlzitille sicingitoarele nu sunt un cistig, ci o pierdere: pierderea cuvenitei

www.dacoromanica.ro

515

stime ce ne-o datoreaza cei din regar. Ces mai mare pierdere i inacelas timp si un iminent pericol este faptul cá prin unirea cu re-gatul am castigat numai dusmani neimpacall. Ungurii ne-au fost pan'acumprotivnici, lar dela unire incoad ne-au devenit dusmani; pentru im-pàrlrea Banatului suntem in permanent conflict cu Serbia, iar pentruMaramures cu Ceho-Slovacia. Aceste conflicte nu le-am pricinuit noi,cl ele s'au Itasca odata ea userea nepremediiatd cu regatul si dará clqaceasta ne sunt dusmani toti acela, cari dusmanesc regatul. Acesta estecastigul nostru si acestea sunt perspectivele, care ni-se deschid, dacdnu vom avea kiria ca, luptand pentru deslipirea de regat, sa devenimindependenri.

Este deci justificata dorinra de a cauta in vecinatatea noastri simpatiisi de a gasi un aliat mai puternic deck noi, sub scutul caruia sa nesimrim la adapost de once tentativa indreptata Impotriva existenreinoastre.

Intl inchipui ca toata lumea se va gandi ca, prin aliatul din ve-cinatate, vizez pe Unguri. Este o gresala, cad stiut este ca Ungarianu 112 poate servi la nimic si o aliantd cu Unguril nu ne-ar garantenici granitele, nici prosperarea economice. Ma gandesc Irma seriosla o legatura stransa cu Germania.

ma vor contrazice si vor gasi o aliante cu Germania nenatu-turata si odiaasa, dar, daca vor medita in mod serios, vor trebui sitcede de acord cu mine, caci atat din punct de vedere economic, catsi din punctul de vedere al pericolului ce ne ameninta din partedpanslaismului, care astazi dupti in:heerea conventiunel ruso-germane,a devenit iminent si nu mai este o vedenie rea a viitorului, ci o realitatefoarte trista.

Cu nici un chip nu vom consimri ca sa cadent victima expansiuniiregatului si nu vrem sa mai sacrificam pentru regat nimic, nici sange,nici bani. Granirele Ardealului le vom ti apara si la aceasta apirare nuavem nevoe de ajutorul niminui, In schimb Irma nu vom tolera ca safim exploatari.

CONCLUZII

Dupa toate cele ce premerg, cu drept cuvânt ne uimim ca fruntasiinostri au consimrit la unire i ca dupa unire n'au stiut sd apere drep-turtle felt de tendintele de cotropire ce se observa fata de noi la celdin 'regat.

Nu ne putein imagine cum de a fast posibil ca aceia, in ale carormaini am depus soarta noastra, nu s'au gandit nici la posibilitati, niella trecut si au ignorat viitorul si situatia cu desavarsire.

Slipulafiunile hoidririi dela Alba-Julia dovedesc in mod eclatani cdunirea s'a Meat sub oare-care presiune, dar na infelegem dece s'au)Mast concesitni mai ihrziu, cand se stia deja a pe urma uniril senaste un dezastru inevitabil.

www.dacoromanica.ro

516

SA ultdm greselile din trecut si sä n2 gändim la viitor, caci, dacavom sta ca mainile in-rucisate, suntem pierduti pentru vecie. i ar fi,päcat sä pierim in momente, când viitorul ne prezintä perspectiveatät de frumoase.

Nu ne este permis a ezita, caci aceasta ar fi nu numial o lasitate,dar si o crimä fatà de noi lnsine si daca vre-un conflict armat ne-argasi ca parte late gran a Romlini-i Mari, vom platl ezitarea noastritfoarte scamp, poate chiar as existenfa noastra. Avem datorii fafa deurnzasii nostri si ceo mai sidled din/re toate este:

Ardealul al Ardelenilor".lancu Azapu

Rana azi, cand lucrarea de fata a vazut lumina zilei, amenintareacl-lui Vaida de a ma deferí, ca pe un calomniator, judecätii, a 1.6-mas o läudarosenie platonica. Acest singur fapt este in mäsura säarate gradul de seriozitate a desmintirei opusä de d-sa. Sau poateCA d. Vaida, ascultand de sfatul meu, pe care 'i-l'am dat in cursulpolemicei din Universal", a asteptat aparitia vOlumului Cu intregdosarul dovezilor produse impotrivä-i, pentru a ma da in judecata?

Nu numai ea astept cu neräbdare, dar somez pe d. Vaida s'ofaca si s'o faca cat mai curand. Va fi unul dintre marile procese,caci nu va fi procesul dintre doi oameni, ci va fi procesul unuitradator in fata unui neam intreg, impotriva earuia a uneltit cugand criminal si pe care l'a ultragiat in chip neiertat.

Pana Cand d. Vaida va binevoi sä-si ja curajul pentru a sesizajustitia, brosura va ramane in pästrarea mea ca dovadä judecato-reasca. Dupa proces, voiu incredinta-o Academiei romane pentru arämäne in biblioteca ei ca dovada vie, in fata posteritätii, desprecrima, de care a fost capabil un roman impotriva neamului säu,cautand sä-i implante in spete cutitul si sa pledeze pentru rupereaArdealului de Romania, dupa-ce aceasta ii facuse marea, dar ne-meritata, cinste de a-1 pune in fruntea guverriului ei.

Aceasta posteritate, scutita de veninul zilelor de azi, va hotäri,odata si pentru totdeauna, ca Alex. Vaida a fost si ramane prin-cipalul tradator in märeata chestiune a intregirii neamului.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

0 ALTA BROWRA DIN 1923, PATRONATADE ALEX. VAIDA, PRIN CARE DENUNTA ROMANIA

EUROPEI I 0 STROPWE CU INSULTE

In primävara anului 1923, faimosul comitet de 100 al partiduluinational, la propunerea Herostratului Alex.Vaida, scoate o brosurasub titlul: La lutte contre Pabsolutisme en. Roumanie", incare, pe 5 coale de tipar, fo$tii indrurnatori ai Consiliului dirigentse infatiseaza tribunalului strainätatii ca revendicärile lor politice.

Dei brosura nu este semnata cu numele lai Vaida, totu14i adeva-ratul ei pärinte sufletesc este el, din insärcinarea si ca aprobareacomitetului diriguitor al partidului national. Traducatorul in lialbafrancezä este d. I. Lugo$ianu, celebrul sub-secretar de stat plim-bäret de mai tarziu (1928-1930).

Dupa-ce ani de zile au slabit consolidaren tärii, inventand pri-mejdia ciocoilor", dupa-ce au iscodit spectrul Regatenilor", pecari 'i-au acoperit de noroiu, dupä-ce au boicotat incoronarea, pecare Vaida o profaneazä prin scoaterea brosurei sale clandestinedela Viena, pledänd pentru ruperea Ardealului de vechiul regal,toti aoesti nenorociti intarziati ai istoriei noastre se prävälesc josde tot si acumuland zdpaceli si incurcaturi, nu se dau indarat dinmetodica lor opera de desträmare a Romäniei intregite, ci se adre-seazä Europei ca cei mai inversunati dusmani ai statului roman.

Citind brosttra cu titlul de mai sus, ti-se pare ca ea a fost re-dacted 'rite° oficina dela Budapesta. Intreg cuprinsul ei este de-nigrarea calomnioasä a viCii de dupä räsboiu la noi. Tara aparedin paginile ei in cea mai trista lumina. Vechiul regat, infatisatnumai ca patria unei spurcate oldgarhii, anihileazä i astäzi zicebrosura toate nazuintee noastre de viatä. Totul se prezintä inaceste pagini rusinoase putred i murdar aici. Mamie rege Fer-

www.dacoromanica.ro

518

dinand apare ca un prisonier al partidului liberal si e pazit de-baionete"; incoronarea n'a fost decat o farsa detestata de adeva-ratul popor; toate guvernele afar& bine inteles, de al d-luiVaida au venit la putere prin lovituri de stat"; starea de asediudin Basarabia si dela marginea Ardealului nu este decat un pre-text pentru ingenunchierea populatiei; lege nu exista in tara noa-stra, unde onestitatea este o notiune exotica, iar adunarea din salaDacia a d-lui Mania a fost tinuta in frau de patru-zeci dede soldati"1

Pe 22 de pagini se scuipa in obraz toata viata publica roma-neascA prin exhibitii din cele mai desgustatoare. Pana si aventurafaimosului popa D. Man dela Gherla, trimis in misiune la Bu//ea,cu ocazia unei alegeri, este prezintata ca o teribila catastrofa na-tionala. Insfarsit totul e turnat in aceasta forma vulgara si asvarlitin frantuzeste dincolo de vama dela Curlid.

Omul cu scaun la cap se intreaba: Care a putut fi rostul imenseistupiditati? Ce voia brosura? Si raspunsul ce se degajeaza estesimplu: Denuntarea Romaniei in fata Europei si stropirea el cuinsulte. Cu ce scop? S2 cerea o interventie straina, ca sa n2 scapede belea? Dar cine s'o faca? Jata o serie de intrebari, care te nava-lesc, MCA sa le poti da un raspuns. Cert este ca numai o criminalaMutate sau o inconstienta de 100 de carate a putut injgheba westact de delatiune.

Fart indoiala, ne aflarn in fata unei noui $i odioase tradari a luiVaida sub paravanul partidului national.

Daca ignobila brosura ar fi fost scrisa de un cetatean al unei mi-noritati dela noi, autorul ar fi trecut desigur la Curtea martialaar fi infundat puscaria.

Provenind insa din randurile fratilor eliberati, ca un gest de gra-titudine postuma, documentul la aspectul unei brutale demonstra-tiuni a groaznicei zapacell si menta!itati unguresti, care prezideazAtoate infaptuirile naufragiatilor politici cuibar4i in partidul d-lorMania si Vaiida.

Sub revolta brosurei, de care ne ocupam, d. Oclavian Goga, bi-ciuitorul de inima si de talent al tuturor gesturilor anti-nationaleale partidului national, scria la 8 Iulie 1923 urmatoarele in re-vista sa Zara Noastre.

www.dacoromanica.ro

519

...Cine da astfel de probe de pricepere sapatgroapa singar, si-a taut cruce ,Fi a luat Mate masurile ca posteri-iatea sa se bucure din toata mima c5 e mort deabinelea..." 1).

Evident, asa ar fi fost logic si natural sa se intample. Dar omulcrezut mort, care 'si-a intabulat pe numele propriu trecutul Ardea-lului, neavand straja la mormant, a 'trivial in ziva de 10 Noembrie1928, tinand sa se prezinte dupa tantiema cu chitanta in regula latezaurul Romaniei Mari, atat de denuntata Europei si eat de hu-Ma de If_ene/e vietii noastre publice de azi.

Ca corolar al acestei dusmanii neintelese i ultra-stupide aratatavechiului regat, conducerea partidului national impune, in luna Au-gust 1924, d-lui dr. Zosim Chirtop, advocat in Campeni §i membruin comitetul de 100, sa ref uze gazduirea, in casa sa, a regelui Fer-dinand i a reginei Maria, cu prilejul serbarilor centenarului naste-rii lui Avram eroul Motilor dela 1848. In schimb, demon-strativ, au fost gazduiti i ospatati in casa matadorului nationalmembrii prezenti ai comitetului de 100, cari, dei venisera /a Cam-peni, totusi au tinut sa se ilustreze prin boicotarea serbarilor, nu-mai fiind-ca erau organizate de guvernul regretatului Ion I. C.Bratianu si de Societatea Astra. In urma, pentru a pune varf aces-tei totale lipse de educatie si de bun simt fad de familia regala,d-na Sofia Chirlo p, sosia advocatului Chirtop, îi scuza incalifica-bilul ei refuz cu-inventia insolita ca cu ocazia primirei i banche-tului dat in casa sa, in onoarea familiei regale, din vara anului1919, 'i-s'a luat de cätre suita regala un prosop cusut Cu arniciul

lata cum era batjocoritä proverb:ala ospitalitate a Motilor, dinordinul civilizatilor" Vaida.§i Mania!

Sa speräm insa cA, dupa. aparitla volumului de fat& cimitirul itre-cutului politic al Ardealului se va imbogati din nou cu 2 cruci: celeale Herostratilor Alex. Va!d2 §i luliu Mania, spre cinstea demni-tAtii nationale a intregului popor romanesc.

1) Vezi volumul AceIasi luptd, Budapesta-Bucuregi" de Oct. Goga,pag. 52. Bucure511. Edi:ura ziarulul Universal". 1930.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

CONTINUAREA CAMPANIEI DE PONEGRIRE DUSA_iMPOTRIVA VECHIULUI REGAT I ROLUL

PREOTIMEI ROMANE UNITE"

Am avut cinstea sä fiu ales deputat de Abrucl in trei legislaturi:dela 1920 OM la 1927. In tot acest interval de timp m'am ferit,ca de foc, sä alunec pe panta certurilor confesionale 0. am cäutatsä ajut, cu zel i inima curatä, toate nazuintele culturale ale am-belor confesiuni: ortodoxa i unita". Am considerat drept o crimanationalä sä asmut pe ortodoxi impotriva unitilor" sau vice-versa.Singura chestie, de care m'am preocupat, era sä fiu folositor acolounde puteam 5i o multime de biserici ortodoxe 5i unite" dinjudetul Alba/ 5i chiar 5i din alte judete '0-au väzut satisfacutecererile lor de pämant 5i ajutoare materiale in -urma interventiermele, complect des.intRresate.

De multe-ori insa 'mi-au trecut fiori grei prin inima cand au-ziam, din partea unor anumiti preoti uniti", vorbe ca acestea:

Era mai bine sub Unguri!" Vedeam cu durere präpastia ce des-partea sufletul romanesc ardelean, gratie politieei ungure5ti, carefavorizase pe uniti" in dauna ortodoxilor. In anii 1927 i 1923am väzut apoi Cu uirnire 5i ingrijorare cum aproape toatä preotimearomana unitä" Men zid in jurul partidului national, care, prinmitropolia Bialala i ceilalti episcopi, ii impusese o atitudine po-litico-confesionalä in favoarea strict indicata a partidului national.

OTRAVA CONFESIONALISMULUI, PRINCIPALA PIEDICAA UNIFICAR!! SUFLETE§TI

De altfel pentru ori-care observator atent al fenomenelor ce leprezintä viata publica din Ardealul desrobit nu este greu sa con-state azi ca afurisita otravä, care stä in calea armoniei nationale

www.dacoromanica.ro

521

a unificarii sufletesti, este chestia conlesionald cu substratul eipolitic si specific national". Daca sub regimul maghiar domneato solidaritate de fatadä intre Romanii ortodoxi si uniti" in luptanational& ce erau fortati s'o duca impreuna in contra Ungurilorasupritori, sa nu se uite ca i atunci ardea sub spuza aceea§i uraconfesionala, dar era inabusita. Azi, din nenorocire, in urma po-liticei Blajulai, complect nationalizat", arde cu flacari greu destins, de teama unitilor" in fata numarului mare al ortodoxilordin regat, cari, ajutand pe ortodoxii din Ardeal, mai numero§i §iei decat unitii", ar putea sa-i inghita pe aeestia in marea masa aortodoxiei.

Aici rezida, intre allele, in !mina parte, izvorul aversiunei cres-cande din partea unitilor" impotriva Regätenilor si a tot ce vinedin vechiul regat, ca i concursul ilimitat dat de preotimea romanaunita" din Ardeal politicei desträmatoare de suflete a partidului_national.

UN ODIOS MESAGIU ADRESAT DE VAIDA ROPANILORDIN AMERICA

Sub presiunea acestui sentiment, Alex. Vaida, inca in anul 1923,-adresa Romanilor din America, ca räspuns la o invitatiune, unmesagiu plin de injurii la adresa regatului roman. Ian.' o mosträdin el:

...Acam ne vedem sti ducem Lupia in contra oligarchleiromâne, spre a salva (ara de anarhia pusä la cale de sus, deilegal italea, fika' de care nu ar fi ca patingi mentinerea acestaisistem mai tialos si decal cel maghiar, cât i in contraurei ce copleseste tot mai mult sufletul poporului de din-coace de Carpati In contra RegAtenilor".

Dela 1920 si pana azi se duce incontinuu, in Ardeal, o campaniepericuloasa i nedemna impotriva tuturor Regatenilor fära exceptie,

.avand la ibaza ara confesionald. Aici, in Regat, ar fi Sodoma §i, Go-mora zic unitii" i de aceea multi dintre ei, chiar inbelec-tuali, n'au fost i nici nu tin sa vie la BacareA, traind numai cuce aud, cu ce li-se spune sau citesc în ziarul Unirea" delaBlaj sau in presa nu tocmai edificatoare a zilelor noastre deazi.

www.dacoromanica.ro

522

UN GLAS ORTODOX DESPRE URA CONFESIONALA DIN ARDEAL

In Ardeal din cauza acestui cancer confesional, cu talc si ra-sunet politic, se resimte chiar contactul zilnic dintre uniti" si or-todoxi mai mult deck ori-cand. Unitii" apartinand in generalnumai partidului d-lor Mania i Vaida, lar ortodoxii naivi, fiindimpartiti in diferite alte partide, discutiile, certurile si urile se pro-duc lesne, se accentuiaza si se maresc.

lata ce imi scrie in aceasta privintä inimosul protopop ortodox ald. Emilian Cioran:

Am intrebut pe un deputat unit", pentru care motive urasc unitil"pe ceilalti Romdni ardeleni, inscrisi in alte partide politice.

Mi-a rdspuns: 1-1 uranz groaznic $i nici ea nu $tiu pentru-ce!"Dupd mine explicatia este urmatoarea si S2 reduce la ace1a5i obiectiv.

la aceiasi tinta subversivd: cd prin aderarea Id alta partida decdt celnational, unitii" isi vdd periclitalt lozinca luí Vaida: Ardealul numaial Ardelenilor!". Uri ceilalti Pirdeleni, in3crisi in alte partida, ca celliberal sau averescan, nu mai Mc nici o deosebire 51 sunt dornici decontopire, de unlicare: o apd si un pdmAnt.

Conduciitorii partidulul national, in scopul de a indeparta masselepopulare din drurnul lor spre alte partida cu rdclacini in vechiul regat,au Wit printre tarani atdta rdceald, atitta neincredere si urd, incdtnici nu se mai rezunosc si cand ii intrebi, rdspund doar Facem

not political"Partidul national vrea sd domine Rrdealul, fie in opozitie, fie la

guvern, seindnAnd ura confesionald cu substrat politic. Eu nu vdd tran-dafirie soarta vii.oare a Rrdealului cu asemeni conducdtorl, lipsiti deori-ce scrupul national si moral. Ei nu se sfiesc sti afirme cd mdntulreaneamului romdnesc atrund dela trecerea ortodoxilor la catolicismulunit". In propaganda lor, ce o fac deocamdatii in surdind, spun cdepoca de glorie a bisericei ortodoxe a trecut, eá biserica ortodoxd dinRusia s'a prabusit si cá ideia panslavd a murit.

Biserica unite lucreazd in aceastd directie culid si rafinatMdiplomatie i cu sprijinul asidua, dar nemärturisit, al conducätorilor-partidului national".

sA sp DESFACA UNIREA 1 ZICEA IN 1924 UN CANONIC DELA BLAJ

lata acum o alta confirmare a acestei politici, insusitä de par-tidul national dupa instigatiile canonicilor dela Blaj:

In anul 1924, cand s'a facut fuziunea partidului national din.Ardeal cu taranistii din vechiul regat, fuziune sustinutä cu multacaldura de d. V. Galdi i combatuta Cu o aversiune egala de d.

www.dacoromanica.ro

523

Alex. Vaida, care nu poste inghiti pe regateni", aveau loe deseconciliabile nocturne in casa d-lui Vaida de la Cluj.

Intre cei mai ferventi si mai frecuenti participanti la aceste con-viliabule secrete era si clarissimur canonic dela Blaj, dr. loanCollor, care se strecura cu predilectie pe sub stresinele caselorspre un tren de noapte, ca sa-1 transporte la Blab indiscret sifara sa fie vazut. Intr'una din aceste expeditii nocturne s'a intam-plat ca d. Collor sa fie intalnit, pe Strada Regele Ferdinand, deTatre d. dr. Eugen Sava, cunoscutul advocat din capitala si p'a-tunci secretar particular al d-lui luliu Maniu, care 'i-a obiectatca" rat' fac toti acei membri din partidul national, cari cauta sazadarniceasca fuziunea cu täranistii. D. dr. Saya sustinea ea dacaArdelenii nu vor g'äsi o cale de intelegere frateascä Cu vechialregat, se va periclita insusi maretul act al unirii dela Alba Julia.

La aceste cuvinte, canonicul blajan, care nu-si inchipuia ca in-terlocutorul ski ar putea fi de religia ortodoxa, a skit ca muscattde sarpe si '1-a facut in toatä sinceritatea urmätoarea grava si ca-racteristica declaratiune:

DesfacA-se unirea §i ducd-se dracului IndArAt cu Patriarhul ortodoxtlin Capadochial Noi totdeauna vom rämAnea sub protectia Papel, In,ori-ce tail vom fi !"

Redau aceasta catolica märturisire asa cum mi-a fost relatatä dechiar d. dr. Savu, un tartar de valoare si de caracter. Ea denotabolnavicioasa mentalitate a tuturor canonicilor dela Blaj cu pri-vire la actul unirii dela 1 Decernbrie 1918. Acesta este, cum amvial spus, cancerul vietii publice romanesti din Ardealul din zilelenoastre, care impiedicä unificarea sufleteasca cu vechiul regat siinvenineaza din zi in zi tot mai mult intreaga viata politica a Ro-

Inaniei Mari.Cei cari au in mainile lor conducerea intereselor vitale ale near

mului au multe de invatat din vorbele calculate ale canonicului dr.(Collor. In primul rand episcopatul si preotimea ortodoxa au mareadatorie sa-si adune oile risipite prin partidul, care poate nutri siafirma asemenea idei criminalel

ERA MAI BINE SUB UNGURI" I SPUNEA VA IDA IN 1924

Dupa 6 ani dela proclamarea unirii politice la Alba Julia, Alex.Vaida, care pozeaza azi in ziditor de tard" si in mucenic", cares'a luptat cu tigrii dela Budapesta, da, tot in anul 1924, cu ocazia

www.dacoromanica.ro

524

unei alegeri partiale de deputat in cercul electoral al Ighialui ()ud._Alba), urmatoarea proba de nepangärit patriotism":

In focul luptei si al demagogiei oträvitoare, Alex. Vaida, vor-bind intr'o zi in comuna Cricau, intreba pe taranii bastinasi inmod felonic:

Nu este asa, fratilor, a era mai bine sub Unguri.cleat ast5zi?"

Si cand taranii, mirati, cari considerau pe orator cu frunbea in--cinsa de lauri, ca unul ce fusese alesul cercului Ighiu ca de-putat in Parlamentul unguresc si cari nu puteau intelege ce duhrau il impingea sa punä o asemenea intrebare amagitoare, raspun-deau unii: O fi fosi, donzn.ule, dar poale o fi mai bine $1 in Ro-mania Mare de aci inainie!", Alex. Vaida, Cu mintea intunecata deplaga austrofilismului, cauta s'A infiltreze in sufletele cinstite aletaranilor ideia inveninata O inteadevär ar fi fost mai bine subUnguri decat sub regimul romänesc.

Aceasta sebe din partea lui Vaida de a osandi cu ori-ce pretvechiul regat, a indignat atat de profund pe d. Grigore N. Fili-pesca, care participa, alaturi de dansul, la campania electoral&incat, scarbit, a plecat dela intrunire, flotara sä fuga la Bucure,sti,.ca sä nu-i mai atiza urechile vulgaritatea limbagiului monstruos,la care se dela cu o pläcere sadicä fosta slugä a Habsburgilor,dei fusese prim-ministru in Romania Mare. D. Gr. N. Filipescu,care este un barbat de caracter si de onoare, poate confirma tra-gicul adevär al spuselor mele. Dealtfel insusi candidatul partiduluinational in aceastä violenta alegere, d. dr. Silvia Dragomir, emi-nentul profesor de istorie dela universitatea din Cal, rämäsese siel profund impresionat si revoltat de propaganda primejdioasa im-brätisatä de partidul national si peste putin tirnp s'a si retras dinrandurile luptatorilor asa zisi nationali".

RASUNETUL POLITICEI ARDELENE IN PARLAMENTUL DIN BUCURE§TI

In asemeni conditiuni, isi ponte ori-cine inchipui ce espect si-nistru si hidos putea prezinta o campanie electorala in mancirulArdeal. In vreme de alegeri, o propaganda clandestina, misterioasä,quasi subpamanteana, practicatä noaptea de agentii Blafului gatolic,baga in suflebele täranilor creduli virusul ucigator al unitatii nea-mului, cu insulte si ocari ordinare la adresa bärbatilor conducatori

www.dacoromanica.ro

525

ai vechiului regat, carora li-se nega ori-ce merit, ori-ce virtute ro-maneasca i cre$tineasca. Filosofi invatati ca L. Seneca, bar-bati morali ca Marcus Porcius Cato, curagios ca Galas MaciasScevola, virtuo$i, subtili i sfinti ca Sf. August,in nu se gasescdecal in Ardeal $i numai in -Ardealul inchinätor Biala cOruiaapartin Julia Mania, Alex. Vaida, cei doui Boild, dr. Aurelbrescu, canonicii Collor, I. &Ilan, V. Macaveia, popa D. Man etc.

Cei mai ilugri bärbati din regat, oameni cu reputatie europeana,dar ortodoxi, ca Ion I. C. Briitianu, Take lonescu, generalul Ave-rescu, N. lorga §i chiar Ardeleni ortodoxi cu bun renume, ca Oct.Goga, Alex. Lapedatu, general Mooia etc. eran prezentati, in ale-gen, de agentii Blajului ca oameni, cari vor sä reintroduca iobägiain Ardeal si sa ja pamanturile $i pädurile täranilor tocmai ei,cari le impärtiau de fapt $i cate $i mai cate pete in lunä,soare. Minciuna i calomnia erau intrebuintate la fie-care pas im-potriva vechiului regat $i a barbatilor de aici. In special calomnia,care pornea dela Biala!, a cärui limba are mai mult venin decattoti $erpii din padurile m15$tinoase ale Braziliei $i al carei cuväntotravitor, cum se exprima Shakespeare, sboarä pe aripile vadurilor$i duce minciuna in toate colturile universului, nu cruta nimic $ipe nimeni.

In patru campanii electorale, fäcute de mine in Ardeal, am ra-mas inmärmurit de ce mi-au väzut ochii $i auzit urechile, dar maiales de ceea-ce am aflat pe urmä ca nu mi-au vazut ochii $i nu'mi-au auzit urechi/e. Din fie-care campanie m'am intors acasa, inBucureA, trudit i bolnav suflete$te.

Numai cu ajutorul unor asemenea manopere criminale, a pututpartidul national sä vire in Parlamentul tarii o multime de figurineciopliite, sinistre $i catilinare, la adapostul pumnului caroraputea Alex. Vaida sä indrOzneasca a spune in Camera averescan,aciin 1921 ca s'a luptat el cu tigrii dela Audapesta, necum caploplifele dela BucureA", iar in Camera liberalä din 1927 sabage, dela indltitnea tribunei, intreaga majoritate in P(ortul)M(arsiliei)", adica chiar acolo pe unde iese ori-ce fiintä umanäin primul ei drum spre viata pamanteanä, färä sä fie palmuit, sauchemat la sentimentul realitätii, cum ar fi meritat Cu varf i in-desat $i cum ar fi pätit-o de sigur in Parlamentul tigrilor" delaBudapesta. Dar regätenii, nenumärand in randurile lor nici unGaius Macias Scevola, omul tuturor indrOznelilor a Minas pedepsit

www.dacoromanica.ro

526

numai de scarba opiniei publice fata de limbagiul birjaresc trans-plantat de un roman ardelean, pretins de elita", fost membru alParlamentului din Budapesla, in cel de pe Dealul Mitropoliei delaBacuregi.

Numai cu pretul unei asemenea propagande distrugatoare de su-flete a putut partidul d-lor Mania i Vaida sa adune in ziva de 6Alaiu 1928, la Alba Julia, ajutat de preotii uniti" ai Bialaluide tinerimea universitara din Cluj, 30.000 de oameni, ca sa ame-ninte Regenta cu revolutia Ardealului, dacii nu 'i-se va da puterea,iar revista Ardealul tandr" (No. 5 din Mute 1930) sa poatasafe, prin condeiul unui ardelean plimbaret al d-lui Mania pe ma-lurile Seinei, urmatoarele nazbatii:

Cu Ardealul filar a dat Maniu bAtälia hotAritoare.Odatà cu victoria, tara a primit sange proaspAt. Organismul lintreg

s'a Inviorat si peste dAramhturile unei lumi Invechite mijesc zorile unuiritm nou. O revolutie lent* dar sigurà, reintinereste toate fibrele statului,energii proaspete scuturà rugina ce-i Impiedea evolutia".

Ramane sa vedem in capitolul urrnator cum au reintinerit fibrelestatuliti $i cum proaspetele energii puse la munca de guvernul Ma-Pia au scuturat rugina re-i impiedeca evolutia!

www.dacoromanica.ro

CRPITOLUL XI.

GUVERNUL DE POMINA AL D-LUI IULIU MANIU

DIO o opozitie de aproape 9 ani, scurta ca timp, dar plindde pacate cät niste veacuri, opozitie, caracterizatä printr'o dema-gogic tumultuoasä, färd fräu, desmatata si imbibatd de amenintarila adresa vechiului regat, la 6 luni dupa faimoasa adunare revolu-tionara" dela Alba Julia (6 Maiu 1928), care intentiona sa iaBucure,stii Cu asalt, Regenta, timorata, conclusa de regretatul G.Bazdagan, a gäsit cu cale sa cheme in ziva de 10 Noembrie 1928pe d. Julia Mania, eftil partidului national-täränesc, si sa-i lucre-dinteze puterea. Ceea-ce nici-odatä n'ar fi consimtit sä faca marelerege Ferdinand I, daca ar fi träit, fäcea de asta-data Malta Re-genta, pe räspunderea ei moralä.

GUVERNUL MANIU I RASPUNDEREA REGENTEI

Guvernul liberal, prezidat de d. Vintild Briitiana, pleca dela con-ducerea tarii, dupä-ce tratase imprumutul si stabilizarea, ramasenumai spre a fi semnate de d. Mania. Päräsind puterea, seful par-tidului liberal a gasa de cuviinta sä dea Regentei, printr'un me-moriu, sfatul ca sa incredinteze franele guvernului unor oameni,cari vor intelege s'a duca o politica de continuitate. Daca, nouii gu-vernanti zicea d-sa vor nesocoti unja de conduitd, care arealizat politica de refacere si de consolidare a Romäniei intregite,tara va fi impinsa In haos".

D. Vintild Brátiana se simtea indemnat sa dea acest consiliu Re-gentei, bazat pe urmätoarele doua declaratiuni facute de d. I. Ala-da, in numele partidului national täränesc:

Prima declaratie dateazA din 9 Martie 1923, dupd votareanouei Constitutii, cänd fruntasul ardelean era seful numai al partí-dului national-romän. Ea glasuia astfel:

www.dacoromanica.ro

528

Constitutia votatii va reinaine nulg de drept. Ea nu poate servide temelie noului stat ronan, nici de isvor pentra ori-ce regim legal$i constitutional".

A doua declaratie, facutä de d. Mania acum in calitate de .sefal partidului national-täränesc este acea, care 'i-a scapat dingura in sedinta Camerei din ziva de 22 Ianuarie 1927, Cu prilejuldiscutiei proiectului de lege pentru reorganizarea cailor ferate.

Noi am declara!, loarte sincer $i porniti din interesal general,cd nu vom respecta nici Constitutia $i nu vom respecta mai aleslegislatia economicei a gavernului liberal din 1922-1926".

Pana si tradatorul Alex. Vaida, cum declara insusi el in fai-mosul säu memoriu ca l'a botezat d. N. lorga prinsese limbädupa votarea Constitutiei, caci, in sedinta Camerei din 16 Martie1923, fostul prim-ministru al Romaniel Mari ameninta cu sfidareastfel:

Cad poporal nu mai Vise* scut legal nici la gavern, nici incadrele organizatiei de.stat, niel la Rege, el lace la de vechiul eX-pedient: vim vi repeliere licet. Avertiziim guvernul sii nu-$i asumerdspunderea".

Impresionata si inspaimantata de asemenea declaratiuni, Regentaa crezut lucru inteept sä incredinteze conducerea tarii in mainiled-lui luliu Mania, advocatul consistoriului unit" dela Blaj. Ras-punderea, in fata istoriei, de cele intarnplate, ii apartine ei si nu-mai ei. Gratie hotaririi Regentei, Romania Mare, ortodoxa in maremajoritate, a fost nevoitä sa vaza pentru a doua-oarä in capul gu-vernului ei pe un unit" dela Blaj, de asta-data chiar pe advocatulMitropoliei unite", pe d. luliu Mania, despre care spirituleau, Alex. Vaida, spunea intr'o zi, la Camera, cu orgoliul sáu cu-noscut, cà died fratele luliu ar fi vrat, ar fi putut ajunge prim-ministru chiar Budapesta".

DESMINTIREA ACESTEI LEGENDE

Pentru sentimentul national, care pe milioane de Romani Incanu 'i-a parasit, läudärosenia de bicskds" (strengar) unguresc alui Vaida isi are valoarea ei etizä. Este insa aci nevoe de o 'rec-tificare, care prezinta un deosebit interes.

Memoriile contelui Tisza" lamuresc pe deplin cat de refractarera acesta ideli acordarii unui loc in guvernul unguresc pe seama

www.dacoromanica.ro

529

,unui roman, membru al partidului national, ambitie afisata deAurel Popovici. Dealtfel i fostul ministru de interne al UngarieiI. Kristofty, la pag. 782 a interesantei sale carti Calvarul Un-gariei $i drumal prdba$irii", ne spune ca nici unul dintre condu-cätorii Ungariei din timpul räsboiului nu statea in aceastä privintade vorbä, nici cu Alex. Vaida, Aid cu slovacul Milan Hodza, nicila Budapesta §i nici la Viena, dei amandoi, tocmai in acest seop,se aflau in permanenta, in capitala Austriei. Va sa zica, eel careumbla cu gura eascata dupä un portofoliu ministerial in guvernuldin Budapesta era Vaida §i nu d. I. Mania, dar nici Vaida, cu-noscut ca sluga pinata' a Austro-Maghiarilor, n'a fost luat in se-rios nici-odatä.

Mai mult chiar, Kristofty afirma, la pag. 839 si 840, ea dacdlui Vaida $i lui Hodza li s'ar fi dat dite un loc in guvernul ungu-resc, nu ar schimbat strdlucita Ion situatie din im-perial habsburgic ca portotoliile $i posturile nesigure ce li-se ofe-reau la Bucure$ti $i Praga.

Cred in mod neclintit mai spune Kristoffy $i mdrturisesccd, In cazul acesta, na s'ar fi citit nici-odatd in Parlamentul ma-ghiar declaratille de separatiune, ci s'ar fi produs acea situatie,aproape de necrezut, ca Alex. Veda si Milan Hodza, plasatifiind In guvernul unguresc, sA apere Impreunà Cu noi, latratativele de pace, integritatea teritorialà a Ungariei".

Aceste pretioase declaratiuni ale fostului ministru de interne alUngariei pelanga ca aratä eat erau de acrii strugurii fotoliului mi-nisterial din Parlamentul ungar, dupä care olla si alerga Alex.Vaida, mai invedereazd totodatii $i tdria convingerilor sale politice,in ceea-ce privea mareIe interes national, pentru care intrase Roma-nia in räsboiu, ca i consideratia, de care se bucura in falia Ungu-rilor, cari il credeau capabil sä apere impreuna cu ei, la tratativelede pace, integritatea teritoriala a Ungariei, in schimbul blidului delinte: un loc in guvernul unguresc.

In ce priveste falosenia lui Vaida Ca d. Mania, daca ar fi vrut,ar fi putut ajunge prim-ministru in Ungaria, ma unesc cu spiritualadorinta exprimata de d. dr. N. Lupa inteun frumos discurs rostitla Camera' (28 Martie 1930), in chestia legii contra alarmismului,cänd, plin de logica, spunea:

Ea a$i fi dorit ca d-sa sá tie prim minisira in Ungaria 4 sdaduai tara .ungureascd in halal acesteia ronu2.ne$ti, *and as//el

1. Rusu Abrudeanu 34

www.dacoromanica.ro

530

un mare serviciu RotncIniei 4 bine nzeritdnd pentru a doua oarddela Patrie, dacd aducea Ungaria In halal in. care a adus Ro-ntânia".

Din nenorocire, soarta a fost miloasa cu Ungaria si crudä cuRomania-Mare, care in ziva de 10 Noembrie 1928 a avut mirareasi durerea sa vaza in fruntea guvernului ei pe d. Julia Maniu, iarpe Alex. Vaida ministru de interne.

Nu este nevoie de cine stie ce sfortare mintala, spre a constataca, din primul moment, guvernul Maniu-Vaida apdrea in DealtdMitropoliei indusmänit cu cele mai elementare exigente ale su-fletului romanesc. 0 punte de simpatie intre ministril ardeleni siministrii regäteni", adicä täränistii, era dela inceput cu totulimposibilä, cdci in vremea cand regätenii" visau si luptau pentruRomania Mare, conducätorii Ardelenilor jurau credinta Habsburgi-lor si uneltiau ca sä impiedice realizaren Romaniei Mari.

Dar, in sfarsit, marea gresalä s'a comis si strigatul multimiiusuratice: SA' vie Ardeleniil" s'a indeplinit. Cu ce pret insä?S'a compromis pe sine si a compromis si Rrdealul. Legendafalsa, cä noi, Ardelenii, am fi mai occidentali, mai civilizati g maibine pregatiti pentru conducerea destinelor tarit decat fratii nostridin vechiul regat, a esuat si a esuat complect si in mod de-plorabil.

IULIU MANIU SI PART1CULARISMUL ARDELEAN

0 scurtà examinare a politicei guvernului Manizz-Vaida ne va lä-muri asupra cauzelor.

Ce astepta tara dela acest guvern? In primul rand cimentareaunitatii nationale, in privinta careia d. Mania intr'un discurs, tinutla Lugo/ in luna Noembrie 1919, declara cä Unirea Cu Romaniava fi des5var*ità si lipsità de ori-ce particularism provin-cial".

Ce frumoase cuvinte, ce stralucitä ocazie avea d. Mania §i cebärbat mare ar fi rämas d-sa, dará le-ar fi pus In practica, dinmomentul in care i-si a incredintat conducerea täriil 0 mie de anide robie ungureascä atarna insä greu in cumpäna vremiil Notulprim-ministru nu putea deveni un adevarat barbat de stat in Ro-,mania Mare decat numai daca ar fi inteles acest imperativ al tint-.pului, mai ales cand cerea guvernul WU, amenintand cu revolutiala Alba Julia i Cu asaltul asupra Bucure$tilor, operatie de inalta.

www.dacoromanica.ro

531

strategie, Cu care fusese insarcinat bradul" Ardealului, faimosulprevaricator de paduri, dr. Aurel Dobrescu, la care a trebuit sa serenunte In ultimul moment de frka

Cimentarea unitatii ngionale aoeasta trebuia sA fie prima sisfanta preocupare a unui guvern compus In majoritate din Ardeleni.Din nenorocire insä, Maniu i Vaida s'au transformat in ele-mente de discordie nationala inca din timpul opozitiei, cand *taupe Ardeleni impotriva Regatenilor". Venind la guvern, ambiiHerostrati au cautat sa indarjeasca pe Regäteni" impotriva Ar-delenilor si in loc de a contribui la domolirea patimelor, la im-päciuirea pentru o fecunda* carmuire a statului, au adus in tara unadevärat ferment al vrajbei, care a fost Hpins pana la brutalizareacriminala a invalizilor din marele nostru räsboiu de intregire na-tionft.

Fostul advocat al consistoriului dela Blaj avea ambitia sa gu-verneze cu puteri absolute si de satrap. Dela primii pasi si-a des-valit apuckurile viclene si tiranice, luand tuturor parlamentarilorsal, ca anticipatie, demisiile in alb, in scopul de a avea un Parla-ment cu zgarda. A urmat apoi desfasurarea conceptiei: instituireain Ardeal a voinicilor" sau a soimilor", adica a batausilor ordi-nari, desfiintati de mult in vechiul regat; apoi lovitura ascunsainsolita cu alegerea regentului C. Sdrafeanu, ruda prin alianta cuMihal Popovici i Alex. Vaida. Prin tot mace au %cut, au saciaun sentiment de vaditä amäräciune in sufletele Regatenilor", cari,mai ales, prin brutalizarea invalizilor (in Aprilie 1930), desro-bitori ai Ardealului, s'au simtit toti loviti in suflete, ceca-ce nu seputea ierta.

1ULIU MAN1U JUCAND ROLUL LUI ROBESPIERRE

Deja dupa un an s'a vazut cA tara a fost pusä la discretia unoraventurieri i nimeni, nici o clasä sociala, dar absolut nici una, numai avea nici en mai mica incredere in guvernul d-lui .Maniu,pe care d. &ajan Popescu, inteun admirabil portret facut in Uni-versal", il caracterizeazä lapidar astfel:

Acelas om simplu si alectat, aceiasi eleganta jortatel in imbrlica-,Jninte, aceiasi via(a austera de /atada, locuind o ampla camera lahotel sau la un prieten, ande are grija sa invite cdte un partizan pentru

vedea ca &ice o via,'a aus!erit, avdnd pe masa de lucru, in loe deContractul social", Enciclopedia maghiard", acelasi avocatel de pro-

www.dacoromanica.ro

532

vincie, acelas orator sters si mediocru, aceiasi vorbd lunglt si plicticoas4aceiasi predispoz4ie lag de lemei, aceiasi scurtime de veden, acelastorgo.`iu de tiondsurat, il lac pe d. Maniti sd se creazd trimes din cerpentra a fascna" pe Regliteni dupd calapodul unguresc, care i-a servilde prolotip in

Democrafia rdsare din bate discursurile sale. D-sa se crede aptirdtoral poporulai, desi in rea'ilate poate suleri...

Omul acesta incapabil, In loc sd gdseascd mijlocul de a pede psiabuzul ce se lace cu liberta tea presei a acelei prese de pe urmacdreia poporul roman din sclavie a ajuns liber si in situalia ande eazi, a sugrumat-o.

D. Maniu a acis presa, pe umerii cdreia s'a ridicat si lard de carenu ar fi lost ceeace este astdzi.

Presa, mergánd la esalod,ii strigd azi d-lui Maniu cuvintele, pe careDanton, titanal Revolutiei lranceze i-le a strigat lui Robespierre,condamnat de el la moarte: Fissasin!... Tu me suivras!".

Numai cand un condeiu iscusit i tabs va face bilantul nefasteiguvernäri de aproape 2 ani a d-lui Manizt, se va putea cäntäri ma-rele dezastru ce a läsat In urmä. El va trebui sä umple volume in-tregi cu descrierea dezastrului economic, financiar, politic, nationalsi moral, pe care l'a lasat, ca rezultat al incapacitätii salefärä päreche, dublatä de o punere la mietat a avutiilor Statuluibanului public in favoarea rudeniilor si a partizanilor politici.

D. PROFESOR N. IORGA DESPRE GUVERNUL D-LUI MAN1U

Pentru a dovedi cata amdraciune profundä a produs in vechiulregat corupta guvernare a d-lui Mania i a tovarasilor sài, voiu re-produce urmätorul strigät al d-lui profesor N. lorga, care, intr'unarticol, intitulat Spiritul räu in Ardeal" i publicat in NeamulRomanesc" (din 28 Aprilie 1930), spune:

Orice inseamnd Mcomie, parvenire, sete de cdstig si de reputalielard maned, lard talent e, oriunde, spirit Mu.

El s'a incaibat 7n Ardeal. Intreba(i-1 pe Tiberiu Vornic. El $tie, stietot si spune, spune lot! Ce martir admirabil al vrenuirilor noastre...!

Bun Ardeal vechiu, de virtute discretd, ascunsd, liestiuld de nimeni.1Ardealul prolesorilor in haind roasd, cu casa goald de mbbile, plind decopii bine crescuti. Ardealul, in care trebuia sá trdiesti mull ca omulca sd-i infelegi adevdrata valoare. Ardealul unui Andrei Biirseanu,anal loan Mihu, anal Ungureanu, Ardealul unui Moldovànut amidCiorogaru.

Acuma oricdrui absolvent de liceu burse la Paris, lard concurs, o-norurile celei mai largi publicildfii graba de-a ajunge Mire doudzecf

www.dacoromanica.ro

533

$i treizeci de ani acolo unde allii la glorioase bdtrdneli nu indrazneat4sd aspire., Ardealul nou, care strigd, bate din pumni ,si din picior g po-runcote ca masa tuturor poltelor i vanitellilor sd-i lid servitd, Ardealullui Tiberiu Vornie.

Am aval bucuria de a cunoa$te vechiul Ardeal. De ce mi-a lost datsd-I vdd i pe acesta nou?"

Rändurile invätatului profesor sunt intristätoare si dureroase.Ele aratä cum au crescut apetiturile Ardelenilor celor noui, adicä ahienelor ideii nationale, care, treciind dela dominatiunea exclusiväa Ardealului, pretind azi dominatiunea exclusiva a intregei RomäniiMari, sub amenintarea unei rupturi sau a unui autonomism sepa-ratist intre Ardeal si tara mama, cu care dela 1920, adicä delacäderea guvernului Vaida, vechiul regat a fost mereu antajat.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII.

IULIU MANIU, iNCHIZITORUL BISERICEIORTODOXE

In partes intäia a aoestui volum am aratat mai pe larg calvarulsuferintelor, de care au avut totdeauna parte Romanii ortodoxi dinArdeal, fie ¿lela impäratii Habsburgi, fie dela Ungurii catolicii $1calvini, $i cum Romanii apostati, indata ce au trecut la catolicism(in anul 1698) si au devenit astfel mai apropiati de coroana St.&elan, au fost mereu ajutati $i instäriti in detrimentul celor dintai,pe cari cu totii au cautat sa-i distruga $i sa-i saraceasca.

11 trebuit O. se indeplineascä visul secular al neamului, sa fimtoti Romanii intruniti intr'un stat mare $i puternic, pentru ca Rd-mania Mare sa ajunga, a fi stapanita de un sedar unit" dela Mal,iar, sub guvernul la de pomina, Romanii ortodoxi, element domi-nant in tara, sa fie inlaturati sistematic dela slujbe $i nedreptatitica pe timpurile de trista memorie ale Habsburgilor $i ale regimuluiunguresc, $ovinist 5i. netolerant.

A trebuit apoi sa treacä 2 ani $i sä se intarnple indepartarea delaguvern a d-lor Julia Mania §i Alex. Vaida, printr'un gest inteleptal noului rege Carol II, pentru-ca intreaga lume ortodoxa sa con-state gresala imensa comisa de Regenta, la insistentele impetuoaseale riiposatului Regent G. Buzdtigan, de a incredinta cdrmuireaOHL cu aproape 13 milioane de suflete ortodoxe, in mainile a doireprezentanti ai Blajulai catolic.

Timp de aproape 2 ani, lumea ortodoxa, impasibilä $i tolerantä,a lasat pe d-nii Julia Mania $i Alex. Vaida sa-$i bata joc de su-fletul tärii printr'un confesionalism primejdios, de care Romania afost scutitä pan'acum $i ale cärui ravagii, cand se vor cunoaste in-toata tragica lor goliciune, vor uimi ori-ce con$tiinta onesta prinindrazneala si cinismul, cu care au fost puse la cale si executate.

www.dacoromanica.ro

535

Ca si cand intreg complexul chestiunilor de consolidare a nouluistat intregit ar fi fost epuizat si fericit rezolvat, cei doi Herostrati,imediat dupa-ce au pus mana pe franele guvernului, s'au dedat,de-odata cu incurajarea regionalismuluip la cea mai primejdioasaopera: destrdmarea sufleiutui romdnesc prin confesionalismul po-litic.

DOUÀ EDUCATIUNI - DOUÀ MENTALITATI

Si totusi lumea sta in expectativa si nimeni nu da semnalul dealarma.

De multe-ori 'mi-am pus si eu intrebarea: Cum se face Ca bar-batii de stat, in special cei din vechiul regat, si chiar membrii de-rului ortodox, nu acorda toatä atentiunea ce comportä chestiunilorde ordin bisericesc, care agitä constiintele romanesti cu destula in-tensitate, mai ales decand, de-odatä cu unirea politica proclamatäla Alba Julia, a intrat in cuprinsul sufletesc al natiunii roman%calla troian", adica biserica unite dela Blaf, ca un fel de avan-garda a catolicismului, care tinde la disolvarea ideii nationale sin'are nici un interes ca statul roman sa se consolideze in nouilesale granite.

Singurul raspuns, pe care 'mi-l'am putut formula, este ca obuna parte dintre intelectualii vechiului regat, fiind crescuti la iZ-voarele si in atmosfera inaltei culturi franceze, sunt mai luminati,deci mai buni si mai toleranti decat cei cari au buchinit in scolildunguresti sau germane. Pe de alta parte, ortodoxismul a fost tot-deauna mai putin excluzivist si n'are la activul sau rusinea in-chizitiilor.

Aceasta structura sufleteasca a Romanilor din regat si chiar aRomanilor ortodoxi din Ardeal nu se aseamana de loe cu facturaspirituala a frati/or nostri de ritul catolic sau unit" ai mitropolieidela Blaj, cari aproape toti, fara exceptie, sunt crescuti bisericesteIn spirit sovinist catolic. Din aceasta cauza, credinciosilor Bialatutnu le scapa din vedere nici un interes confesional al bisericii lor,In ori-ce situatie sociala, oficialä si politica s'ar afla.

Nu este deci de mirare faptul ea d-nii Mill Maniu si Alex.Vaida sunt prototipii canonicilor clarissimi dela Blaj.

CATEVA PROBE DE CONFESIONALISM POLITIC IN ARDEAL

Personal mi-am dat repede seama de fe/ul iezuitic cum va fi gu-vernata Romania Mare sub noul guvern Maniu-Vaida. Normele

www.dacoromanica.ro

536

dupa care s'a facut numirea prefectilor in cele 23 judete ardelene,ca si fixarea candidaturilor in alegerile pentru Camerä si Senat,m'au edificat complect asupra atacurilor ce aveau sä mai curgapentru ofensarea ortodoxismului dominant", cum 11 definesteConstitutia.

Cad am väzut ea din 23 prefecti, cati necesitä Ardealul, au ,lostnumiti 16 uniti" si numai 7 ortodoxi, iar din 51 senatori, alesi inArdeal, ntunai 19 sunt ortodoxi, iar 32 uniti" g din numärul dedeputati sunt numai 49 ortodoxi MO de 48 uniti", 'm'arn lamuritimediat asupra scopurilor onorabile" si patriotice" urmärite ded. Mania i ministrul sau de interne Alex. Vaida.

Si nu m'am inselat. Prima loviturä data bisericei ortodoxe ,afost desliinfarea minisieralui callelor, dupä sfatul canonicilor delaBlaj i in scopul de a degrada biserica ortodoxä, punandu-o inrandul celorlalte culte, dei ea este biserica dominantä. Inteobuna zi, lumea romaneasca din Ardeal a ajuns sä vazä cu mirarecum in diferite centre cu inrädacinatä viatä ortodoxa, ca Sibiul,Brapval, Oradea Mare etc., toate functiile de conducere in diver-sele ramuri de administratie erau incredintate sistematic unitilor"de confesiune, stricand ca bunä stiinta chibzuitul echilibru depan'aci, semanand indignarea in suflete si reactiunea.

Pana si comunele rurale n'au scäpat necontaminate de plaga con-fesionalismului politic. Iatä un caz elocuent:

In frumoasa comuna Rd$inari, din jud. Sibiu, träesc 4500 orto-doxi g abia 380 uniti", dintre cari multi Tigani. La cate-va ziledupä instalarea la guvern a d-lui Mania, consiliul comunal a votat,din ordinul prefectului, un ajutor de 200.000 lei pe seama biseri-cei unite", neclandu-se ortodoxilor nici un ban. In cloud randuri,prefectul a aprobat numai ajutorul pentru biserica unite, iarcelei ortodoxe nimic. Numai dupä mari interventii p2 la BucureVis'a reusit ca suma sä se repartizeze proportional cu numarul cre-dinciosilor fie-carei biserici.

0 BROWRA ORTODOXA ALARMANTA

Acest favoritism confesional, inceput inca sub faimosul consiliudirigent, a continuat sub guvernul Mania Cu o staruinta fanaticä,luand proportii scandaloase g revoltätoare. El a format obiectulunei cuvantari documentate din partea d-lui dr. Silvia Dragomirin congresul national al bisericei ortodoxe (19 Noembrie 1929),

www.dacoromanica.ro

537-

la care Alex. Borza, secretarul general al ministerului instructietpublice i cultelor, n'a putut raspunde dec.& prin afirmatiuni nea-devärate, de rea credintä si nedemne pentru un om cu pretentii deculturä.

0 carte, apärutä in Octombrie 1930 la Sibiu, sub titlul Conte-sionalism politic" de Pärintele Nichifor, confirmä cu mult mai multdecät cele spuse de d. dr. Silvia Dragomir. Pentru edificarea citito-rului, voiu da cateva cifre.

Astfel din numärul de 12 directori dela liceele din regiunea fos-tului inspectorat scolar din Oradea Mare numai 2 sunt ortodoxi,restul de 10 uniti". Inspectorii scolari din Oradea-Mare sunt totiuniti". Proportia este aceeasi la toate inspectoratele ardelene. LaSibiu, sediul mitropoliei ortodoxe, s'a impins nerusinarea pan'acolo,Inca" aici a fost numit ca inspector general unul dintre cei mai_turbati profesori uniti", cu numele Zaharia Gherman, cunoscutortodoxilor prin injuräturile ordinare publicate la adresa lor inziarul Unirea" din Blaj (No. 8 din 1928) cu prilejul desbateriiproiectului legii cultelor.

lata o mostra de stil al omului Blajului:

...lar Sibiului hrApdret strigdm mereu intr'un glas puternic,astfel ca sd se patrundd prin faimoasqe ferestre deschise" pdnd lacel ce ne-a jurat distrugerea: Hands of!" Jos cu mdinile, cad vi-le,sdrobim, dacd nu incetali a le intinde lacom spre sfintele noastre co-mod! Lasaft-ne sd trdim ,si luafi la cuno,ctii4t c chlar sd isbutifi a nerdpi tot ce avem, dar Roma papald vom lepdda pentru nimicain lume!".

Ceea-ce unelteste inspectorul Ghernzan la Sibiu, face aidoma laCluj inspectorul Valeriu Seni, alt unit" feroce. Si asa mai departe.

Un preot ortodox din jud. Alba imi scria in luna August 1930cä ceea-ce se petrece la Directoratul administrativ din Cluj (sectiainvätamantului) constitue o adevärata rusine. Toate coridoareleerau pline de uniti" si numai ei erau numiti in invatamant, chiardad nu indeplineau conditiile legii".

In administratia centralä a ministerului instrucliei publice si alcultelor opereazä pe ortodoxi: Alex. Borza, secretarul general,faimosul plimbäret la Londra cu automobilul ministerului, AugustinCaliani, directorul invatamantului, inspeztorul scolar 1. Georgescu,..vestit mancator de ortodoxi, i Zenobie Pdcligmu, fost director al

www.dacoromanica.ro

538

cultelor minoritare, atasat in ultimul timp de d. Julia Mania la di-rectia propagandei dela presidentia consiliului de ministri.

Din 23 revizori scolari, Cali are Ardealul, numai 7 sunt orto-doxi, iar 16 uniti". Din 14 directori dela scolile normale dinArdeal sunt 9 uniti" i numai 5 ortodoxi.

Unitii" detin cele mai multe si importante posturi in cele maiortodoxe centre. Astfel in judetul si orastd Sibiu, resedinta mitro-poliei ortodoxe a Ardealului, judet cu mare majoritate ortodoxa,guvernul Maniu-Vaida a numit in toate slujbele importante numaiuniti": prefect, prim-presedinte al tribunalului, revizor scolar,prefect de politie, administrator financiar, inspector scolar, medic-sef al judetului, advocat al statului, consilier agricol, presedinteleCamerei agricole. Exact aceiasi situatie este si in judetul i orasulBrasov, iar centru puternic ortodox, apoi in judetele Alba, Fdgdras,Hanedoara, Bihor i Caras, toate cu majoritate pronuntata orto-doxa.

Cititorul ii poate imagina ce navala L exclusivism salbatec aupracticat unitii" d-lor Mania-Vaida in judetele cu populatie inmajoritate unita"! Nu vorbesc de bun simt, dar nici simtul doomenie si de pudoare n'au cunoscut nici o margin2 in capätuireaodraslelor unite" si in toate ramurile administratiei statului.

Lacomi, ha!ni si samavolnici n'au tinut compt de proportia nu-mericä a Romanilor ortodoxi (peste 2 milioane de credinciosi) fatade cei uniti" (1 milion i ceva de suflete), numind, in dispretullegilor si al bunului sirnt, in toate slujbele numai elemente unite",multe din ele prinse cu arcantd, in interesul cauzei apostolicescu-lui catolicism.

CONFESIONALISMUL AGRAR IN ARDEAL

Daca dupa anul 1698, cand s'a produs nefasta unire" cu bise-rica Romei, unitii" luau cu forta armed a Habsburgilor biseri-

ortodoxe i averile lor spre uzul lor, pentru-ce 'si-au zisd-nii Mania §i Vaida nu s'ar intrebu:nt-a, sub nerusinata lorguvernare, acelasi sistem si in Romania Mare, in anii Domnului1928, 192) si 1930?

Asa au si procedat, dei biserica ortodoxa, inainte de rasboiu,era cea mai saraca din toate celelalte biserici ale Ardealului. So-cotind averi:e dupa numarul populatiei, revenea biseri-cei ortodox un jugar de pamänt la 1777 de suflete. Biserica greco-

www.dacoromanica.ro

539

catolica era mai favorizata, caci ei ii revenea un jugar la 7 suflete.Nu mai avem nevoe, credem, ta repetam pentru ce biserica prtodoxdn'a primit niciodata din partea statului maghiar nici macar unpetic de pamant.

In Romania intregita, nedreptatea trecutului se cuvenea sa fiemacar in parte reparata, prin reforma agrara. Cu toate acestea bi-serica ortodoxa din Ardeal a rämas 5i astazi cea mai saraca.

Inteadevar, o multime de parochii ortodoxe, sarace, au fost pur5i simplu deposedate de pamanturile, pe care le-au prima in re-forma agrara sub guvernee liberale g averescane, spre a fi dateparochiilor unite" sau alegatorilor uniti".

Jata cateva exemple din cateva sute: Parochia ortodoxa din co-muna Drtigu (jud. Fagara5), care numara 1600 suflete, a primitdin reforma agrara 3 jugare de parnant. iar parochia unitä"., careare un sin gur credincios (pe directorul 5coalei I. 5ofonea), tot 3jugare.

Parochiile ortodoxa 5i unite din comuna Chesler (jud. TarnavaMica) au cerut sa li-se dea pädure din rezerva de stat. Ei bine,parochiei unite" i-s'a dat o padure in valoare de 350.000 lei, iarparochia ortodoxa a fast refuzata pe motivul ca aceasta ar fi incontra legii!

Parochia unita" din comuna Bodogaia (jud. Odorheiu), deAn'are nici un cred!ncios, fie el macar Tigan, a fost improprietaritacu 15 jugare pamant.

Un act abuziv, scandalos 5i ostil bisericei ortodoxe s'a practicatchiar fan de mitropolia ortodoxa din Sibiu, care a fost in varaanului 1930 pur 5i simplu deposedata de padurea Tufari, de-langa Cisnddie (jud. Sibiu), pe care o primise in 1925 5i. o folosisepan'atunci neturburatä de nimeni. In acest scop au fost inlocuiti 2membri ortodoxi din comisia judetiand cu 2 uniX, ca sa poataavea majoritate, 5i in ziva de 5 Iulie 1930, trecand chiar peste or-dinul ministrului de agricultura, noua comisiune judetiand, a careialcatuire a fost contestata, a decis deposedarea mitropoliei orto-doxe de padurea ce 'i-se acordase in conformitate cu dispozitiilecategorice ale legii agrare. Azi chestia se and in judecata Curtide casatie.

Pärintee N i chi f or citeaza in bro5ura sa 25 de cazuri, numai dinarhiepiscopia Sibialui, in5irand bisericile ortodoxe, care, dupa ceau primit cate 5-6 iug'äre de pamant, au fost obligate in cursul

www.dacoromanica.ro

540

anului trecut sä le restitue. In schimb, biserica greco-catolicä afost pretutindeni avantajatä, chiar acolo unde nitinärtil credincio§1-lor ei nu-i nici pe sfert, ba nici a zecea parte, din numärul ere-dinciosilor ortodoxi.

Voiu mai aminti cateva cazuri din Banat:

In comuna Hitia$, cu 12)2 suflete ortodoxe si 210 suflete unite", a primitbiserica ortodoxa 17 jug., iar biserica unita" 49 jug. Biserica unita" amai primit gratuit materialul de zidire al bisericii

In comuna Icloda, Cu 487 suflete ortodoxe si 192 suflete unite", aprimit biserica ortodoxa 16 jug., iar biserica unita" 52 jug.

In comuna Jebel cu 2743 suflete ortodoxe si cu 233 suflete unite",biserica unita" a primit 40 jug. pämant, materialul de zidire dioconacul Mira III expropriat si dela prefectura judetului Timis in 1928un ajutor de 250.000 lei. Materialul de zidire a fost transportat la ordinulpretorului unit" in mare parte de credinciosii ortodoxi din Jebel.

In comuna Fo!ia, cu 587 suflete ortodoxe si 194 unite", biserica or-todoxa a 'prima 16 jug., lar cea unite 45 jug. Unit au biserica si casapompoasa, zidite de fondul religionar rom.-cat. sub stapanirea maghiara.

In comuna Racovitza, 1151 suflete ortodoxe si 276 unite", bisericaortodoxa a primit 14 jug., cea unitä" 18 jug. avand dinainte 29 jugare.Biserica unita" a mai prima materialul de zidire in valoare de circa400.000 lei, transportat in mare parte tot de credinciosii ortodoxi. Inholarul acestei comune a primit episcopul unit" al Lugojului sesiuneasa de 178 jug., caltatea prtna, si castclul Marialac", care e vrednicmilioane".

Un alt caz tipic i gray meritä sä fie relevat din interesanta bro-§LITA Confesionalismal politic". La pag. 61 citesc urmatoarele:

Inainte cu 6 ani toti credinciosii uniti" din Chelle Cibului (jud,Hunedoara) au trecut cu biserica cu tot la biserica ortodoxa. Cu toatesfortarile episcopiei unite" din Lugo/, nu au putut fi clintiti din hotärirealar. Pentru a nu lasa sa se stinga unitismul" in acele parti, episcopiaraffia" face jertfe enorme si se foloseste de once fel de mijloace. Cre-zand ca vor putea converti la unatie" pe cei din Cheile Cibului, auprimit la cursul de morala pe un tank elev ortodox din Cib, sat la2 km. departare, cara a f33t raspins dala preppie da ilrhiepiscopia-ortodoxa din Sibiu, ncavand cualificaDia necesara. Cu acest tanar, astazipreot, si cu parintid si cateva nzamuri trecute la unatie", in total cam50 sufle:e, VO2Se sa inItreascd unatia". Episcopia le-a cumpärat terenpentru zidirea bisericei, le-a cumparat case pentru locuinta preotului.Pentru zidirea bisericei unite" din Cib, cum raporteaz6 preotul locului,s'a3 dat In 1929 din partea d-lui prim-ministru Maniu, din banii presi-xlentiei, un ajutor de 600.000 lei".

www.dacoromanica.ro

54'

Si acum intreb: Aceasta este destinatia banilor dela presidentiaconsilittlui de rninistri, ca sä se incurajeze propaganda catolicä?

Iatä deci, färà multä vorba, cum si cine determinA in Ardeal dis-cordia si invräjbirea sufleteascä, producänd in mod fatal reactiu-nea justificatä din partea ortodoxilor, cari se väd, dei apartin re-ligiei dominante in stat, mai maltratati decat romano-catolicii, re-formatii sau luteranii!

ATATARILE BLAJULUI LA UftA CONFESIONALA

Brosura se ocupä mai departe Cu plata preotilor, cu politica sco-lara confesionala, cu unele imixtiuni nesocotite ale administratiei inbisericä, dovedind /a tot pasul, cu acte si documente originale, ne-dreptatirea evidentä a biserioei ortodoxe din Ardeal, care se gasesteoe toata unja intr'o situatie desavantajatä fata de oelelalte Siserici.

Ca incheiere, ni se dau cateva reproducen i din articolele publicateprin ziarul Unirea" de la NV, incärcate de ofense si amenintärila adresa bisericii ortodoxe. Sunt, in aceste fasii fumegande de uräconfesionalä, accente de profund dispret fatä de ortodoxia fana-riotä", precwn si o declaratie categorica din partea until profesordala Academia ieologicä a Blajalui, Cu numele dr. N. La y:, caremeritä sä fie imortalizatä:

Na vrem sti ne facem ortodoxi si suntem mândri cd nusantem...

LdsatiLne in pace ca minciuna legit streimosesti, care mi poateji ddeviiratti, si ascaltati ce vii spunem: nu vrem sil mai trdim inignoraMa $i imbecilitatea in care au trait strilmo,sii., ci vrem sil(inern pas ea popoarele, cari formeazd trapul cP1 mistic al lai ¡susHristos, biserica una sldnfd-cato'icd $1 apostolice 1).

Tot in Unirea" (No. d:n 1 Martie 1923) protopopul unit" G.Aldnzatu din Del scria urmätoarel.e, inteun articol intitulat: Rds-tigneste-1!":

Tu, constiin(d a Blajului, care, dud n'ai fi fost, nu ar fi avutpe cine conta dorobantul român peste Carpati in zilelede glorie ale neamului românesc, nu te Idsdm sd te pogori depe cruce, cdci al catezat sli te faci punte peste care s5 treac6Balcanul In Apus" (?)...

I) Vezi articolul Tiíria noastrd" de dr. N. Lupu in ziarul Uuirea"(No. 11 din 17 Martie 1928).

www.dacoromanica.ro

542

Cu putine zile inainte de retragerea d-lor Maniu i Vaida dirtguvern, ziarul Unirea" publica in No. 39 din 27 Septembrie 1930un lung articol de polemic& in care, dupa o serie de ironii inte-,pätoare si de aprec!eri defavorabile la adresa bisericii ortodoxe, acarei decadere Unirea" o proclama cu deosebita satisfactie, seajunge la constatarea, ea numai catolicismul, astazi in plina com-bativitate, reprezinta principiul biruitor al universului. Deci, con-.chide oficiosul mitropoliei dela Blab incercarea bisericii rasaritenede a-si strange randurile intr'un congres ecumenic, nu-i decat oza-darnica iluzie, menita sa se risipeasca curand.

In fata atator nedreptäti i atacuri patimase din partea fratiloruniti", un respectabil servitor al altarului ortodox din Ardeal imiscria, la 18 Oct. 1930, o scrisoare plina de amaraciune, din care ga-sesc nemerit sä reproduc ultima-i parte atat de judicioasa:

Nici-ochta nu mi-am Inchipuit ca noi, Ardelenii, prelinzand cudata sgomot raspunderea mare a conducerii (aril, sa fim a$61 demici de suflet, a$a de rill, du,smano$i $i slapanifi de atata ara,daph-ce dela incepat am dat dovezi de o totalii lipsa de preglitirein arta de a conduce o (aril' $i un neant. Mare ru$ine pentru noi,caci ne-am past de ras $i In fafa noastra, dar mai ales a fratilordin vechiul regat, cari au dal dovezi ca rturniira In randurile tor-adevarati conducatori de (ara, patrioti $1 luminafi, $1 cari ne cre-deau $i pe noi oameni. Prin guvernarea d-bu Maniu $i Vaidas'a spalberat ori-ce legenda, care ne ridica mai presas decal ne-amdovedit In fapte. O enorma pagaba morale" pentru cei de aici $1pentru viitor"!

inceput deci sa se faca lumina si in Ardeall

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

PRACTICA CONFESIONALISMULUI POLITICDE CATRE D. IULIU MANIU IN VECHIUL REGAT

Lipsit de orizontul larg ce se pretinde unui sef de guvern, d.lidia Mania, ajuns prim-ministru al Romaniei Mari, s'a Iasat delainceput sa fie condus mai mult de scolastica din chiliile iezuitilordela Blaj decat de principiul armoniei saciale si religioase, in cardrul legilor Statului, fara sa-si dea seama cä va crea nemultumiri

un, va sgandari patimi i va daslarqui vrajba i inversunarearaporturilor, normale Oda mai eri, intre cele doua confesiuni romanesti.

Slabkiunea aceasta a sa se pare ca era indeajuns de cunoscutade toti credinciosii biszricei romane unite", fie din Ardeal, fiede pe malurile Dambovitei. Caci altfel nu se explica uncle simp-tome, care s'au produs chiar in BucureA, °data cu venirea sa laputere.

UN CAZ TIPIC DE PROPAGANDA CATOLICA IN BUCURE§TI

Tribunalul Ilfov, sectia I (vezi dosarul No. 6690/1928), a datIn ziva de 22 Februarie 1929 o sentinta, prin care se acorda per-sonalitatea juridica Asociafiei catelicilor din Bucure,sti", cu sediulin Calea Calarasilor No. 11, avand ca comitet de conducere ur-matoarele persoane: Laurenfiu Moldo van, presedinte; $tefan Dan,vice-presedinte; parintele T. /ovanelli, director spiritual; CorneliaMorandini, secretar general; Joachim Ddiana, al doilea secretar;S. Romeder, casier;, Francisc HaiIler, bibliotecar; Iosif Frollo,Benedict Martin, I. Hofer, I. Lakatos, I. Mihail, P. Gheorghiu §iVictor Hunts, consilieri; I. Fakler i Laurenfia Gherman, in comisiade control.

www.dacoromanica.ro

544

Pentru multi cititori ai Moniioralai Oficial publicarea acesteisentinte nu prezintä nici o importantd. In realitate ea are insd odeosebitA insematate prin faptul cä toate numele romaneti subli-niate sunt ale unor Romani ardeleni, functionari ai Siabdui roman,cari au dat mAna Cu papistasii de mai sus, Romeder, Lakaios,Hofer, Fakler Unguri si Svabi pentruca, sub condueereaspirituald a preotului italian lovanelli, sd facä propaganda in Bu-curesli i judetul Nov pentru rdspAndirea catolicismului.

Pe doi din RomAnil de mai sus ii cunosc personal si anume,peLaurenfia Moldo van i Laarenfiu Gherman, amandoi azi sub-di-rectori in ministerul industriei. Primul a trecut in tard prin yamscucului, in vara anului 1915, ca sä scape de servicial militar dinarmata austro-ungard. Prin stdruinta mea, (Iasi stiam ed esteunit", cea mai bund dovadä ca nu mä preocupam de confe-siunea unui Romdn ard2lean, cdnd imi solicita sprijinul a ajunsfunctionar la comisia de expcrt a cerealelar. R fäcut apoi retrargerea cu noi in Moldova,,de ande a-fost trimis in Rusia cu Insär-cinarea de easier a refugiatilor Romdni ardeleni, intretinuti deStatul romdn la Elisa vetgrad i alte localitáti. Dupä intoarcerea laBucurWi, tot prin ooncursul mat, a intrat functionar in ministerulindustriei, unde azi este mare sub-director, am bogat, Cu moarAsistematicä la Bazna, satul säu natal.

Ei bine, acest domn, pe care nimeni nu l'a intrebat, cdnd a fastnumit in slujba, dacä este ortodox sau "unit", care n'a facut ser-vicia militar nici la Unguri, nici in vechiul regat, care s'a instäritsolid pe pdmantal binecuväntat al Romänien crede azi cä, dacdeste cäntäret de strand la capela unite din Strada Polo* are sidreptul, ca functionar al Statului, dimpreund cu tovardsul sAtiLaurenfia Gherman, sd facä parte dintr'o societate de propagandareligioasä si sä submineze, ca concorsul iezuitului pater Jovanelli,religia dominantä a Statului?

Iatd fapte, care, dei in aparentd nu prezintä importanta, pottotusi sä aibä urmäri din cele mai rele pentru pacea i convietuireafinis-Li-LA a cetätenilor acestei tdri.

Asemenea fenomene, pe care le ilustreazä, chiar functionari aiStatului transformati in agenti ai proselitismului catolic, nu s'auconstatat la Bucaresii decat dela venirea d-lui Mania, acest Loyoladela Badarini, in fruntea guvernului Romdniei Mari, at mishmeaprovidentiald de a infrunta i inäbusi ortodoxia.

www.dacoromanica.ro

D. 1ULIU MANIU 1 CHESTIA CALENDARULUI

In chestia Calendarului atitudinea d-lui Mania a fost i echivocaneleala.La 1929, data Pastelor cadea astfel, Inca Pastele ortodox, in

loe sa fie dupa cele iudaice, potrivit traditiei, eran inainte. Faptulacesta a starnit o mare nemultumire in popor si mai ales in Basa-rabia, uncle nu numai data Pastelor era motiv de agitatie i nemul-tumire ,ci Calendarul insusi asa cum fusese indreptat de Sf. Sinod.

Din cauza acestor agitatii, d. dr. N. Lapu a adresat primuluiministru, la Camera, o interpelare, anuntata eu foarte mult sgco-mot. In vederea raspunsului ce avea sii dea in ziva desvoltariiinterpelarii, d. Mania a avut o intrevedere cu Patriarhul-RegentMiron Cristea, legandu-se sä raspunda d-rului Lupa ca guvernul vasprijini hotarirea Sinodului, ori care ax fi agitatiile.

In loc de a-si tine angajamentul, d. .Maniu, dupa-ce istorisesteCamerei convorbirea avuta cu Capul bisericei, a tinut sa adauge:

Tolit$i acolo, ande populatia va crede altfel, gavernal va res-pecta liberta/ea de conAinrd a fie-amid".

Aceasta a facut ca, in special in Basarabia, nu nurnai data Paste-lor, ci insusi Calendarul indreptat sa nu fie respectat.

Curand dupa aceea, primal ministru lucrand la Regenta cu Pa-triarhul, acesta 'i-a zis:

Bine, d-le Mania, agt ne-a lost vorba? Liberalll n'ar fi lostcapabili de o asemenea inconsecuenrd".

Dar d. Mania a dart din amen, a inghitit si a plecat bucurossi in chestia Calendarului a reusit sa dea o notra lovitura presti-giului bisericei ortodoxe, iar Patriarhul-Regent si-a amintit devorba sfanta: Ale tale digtra ale tale!".

DUMP1NGUL CATOLIC PE SOCOTEALA ORTODOXIE1

Tot gratie aflarii la guvern a d-lui Julia Mania, biserica mara mai inregistrat la Bucarle$1i inca un MSX112 succes. Inteadevar,Camera si Senatul aici cu toata opunerea mitropolitului Pimenal Moldovei au votat un proiect de lege din initiativa parla-mentara, prin care municipiul Bucure$tilor este autorizat a ceda

t. Rusu Abrudeanu 35

545

www.dacoromanica.ro

546

parohiei romane unite" din capitala terenul dintre cladirea VamaPostei (Strada Mihai Voda, splaiul Imprimeriei si Strada Lipscani)pentru clädirea unei biserici, precum si o portiune potrivita din te-renal viran situat in Strada Mihai Vodä, colt cu splaiul Carol I,pentru o casa parohiala.

Nu m'asi mira ca si biserica si casa parohiala sa fie ridicate, Cuconcursul material al Papal si al guvernelor hermafrodite delaBacurqti, inainte de cladirea Patriarhiei Romaniei Mari, pentru-casä se adevereasca justificata exaltare de bucurie a ziarului Uni-rea" din Blaj (No. 26 din 28 Iunie 1930), care scrie urmatoa-rele:

Suntem addric convinsi si socotim a fi necesar ca acestei convIngerisa-i ddm mereu expresiune cd biserica noastrd unitd cu Roma are omare misiune, care trebue sa se fa:A tot mai simfitd, daca vrea sd nurdmAnd vesnic in cadrele strdmte ale patrimoniului sdu de deceniiveacuri. far aceastd misiune nu poate fi implinita curdnd, cum se cere,Si bine, cura se cuvin2, decat pornind dela BucureA, din mima Idril.De aceea n'avem cuvine sa ne buclirdin deajuns de marele aport ce-1aduce a cestui gand realizarea frumoasti din saptdindna trecutd.

O noua pisericd unita la Bucurestl, ci ma una in plin centrul °maul,inseam/0 o inregistrare, loarte apropiata, alor 'Inca cateva mii de

iar sporul acesta deschide, la sigur, perspectivele man-gdietoare ale unei viitoar catedrale a bisericii noastre, in capitalä"

Ba bine ca nu! La D-zeu i in Tara romaneasca, care a primit sa

fie guvernata de un Iezuit, toate sunt cu putinta, pentru-ca maicurand, sau mai tarziu, nimic sa nu-i impiedice pe uniti"sä se centralizeze ca totii in jurul singurului centra ca adevaratcrestin: catedra sfataini Petra din Roma", cum se exprima totziarul Unirea" (No. 28 din 12 Iulie 1930), acest veninos pamfletde sub directia canonicului dr. Alex. Rasu, numit in luna Octom-brie episcop al nou infiintatei episcopii unite" din Baia Mare, prinsirnpla rezolutie a d-lui Alex. Borza, secretar general al ministe-rului instructiei si al cultelor.

Dar in chestiunea acestei catedrale unite" in Bucare5ti, ar fide pus urmtaoarea intrebare: Unirea" cu Roma s'a facut ca con-ditia expresa ca cultul extern sa ramanä acelasi. In fapt, dela1698 si pana azi, afara de unzle infiltratii catolice, unitii" dinArdeal au pästrat atat forma biseric.elor in interior si exterior, cat

ritualul ortodox. Dar atunci pentru-c2 atata t12V02 sa s2 faca o

www.dacoromanica.ro

547

Catedrala specialä pentru uniti" la Bucuresti? Se vie in bisericilenoastre, caci ii primim Cu bratele deschise. S'ar convinge astfelde eroarea ce au fäcut la 1698 si ar reveni in sanul bisericei mame,de unde au plecat.

CATOLICISMUL D-LUI IULIU MANIU, SOCIETATEA ASTRA"D. STELIAN POPESCU, DIRECTORUL UNIVERSULUI"

O träsätura caracteristicä pentru catolicismul feroce, care inc.&tuseaza sufletul d-lui Mania, este si urmätorul caz, demn de a firelevat:

Vechia societate culturala Astra" din Sibiu primea din partentuturor guverne_lor romanesti, pentru lärgirea sferei preocuparilorsale culturale, o subventiune in bani de cate-va sute mii de lei pean. Spre uimirea tuturor, odata cu venirea d-lor Mania iVaida lacarma 'aril, a inceput sä se exercite asupra ei de care acesti doiHerostrati o actiune de constrangere, 'i-s'au facut sicane, 'i-s'autäiat ajutoarele, pe care le primea dela Stat i 'i-s'a retras ori-cesprijin moral din partea detinatorilor puterit, in scopul de a o silisA capituleze prin foame.

Si pentru-ce toatä aceasta persecutie patimasa? Pentru faptulca sta in fruntea ei ca presedinte un ortodox, d. Vasile Goldib caremai are pe deasupra si cusurul de a fi, in politicA, partizanul d-lorgeneral Averescu i Oct. Goga.

In fata acestei situatiuni si pentru-ca societatea Astra" sa nu seresimtii in activitatea ei, d. Stelian Po pesca, directorul ziaruluiUniversal", imediat ce a luat cunostintä despre procedeul incalifi-cabil al d-lor Meuzia si Vaida, s'a oferit, printr'un gest generosromanesc, sa tipäreasca gratuit in vastele sale ateliere toate publi-catiile anuale ale societatii, acordandu-i tot-odata si o subventieanuala in bani de 50.000 lei.

a se intamplä insä? Dupa un an de zile, afland marii pa-trioti" Mania i Vaida de gestul marinimos al d-lui Steil:zit Po-pesca, fac presiune asupra comitetului Astrei" ca sa renunte laaceasta favoare regateana" si cu timbru ortodox. Jata inteadevärfacsimilul adresei, prin care Asir-a" comunica d-lui SteHan Po-pesca surprinzaloarea sa hotarire:

www.dacoromanica.ro

548

Asociatiunea pentru literatura rom5n5 si cultura poporului rorn5n (AstralFOPCUIll la aftl 1861

-910.89.9081.8parsoun fners01 so0n do 1481 1802 0. 22 lun. 1811. 08191001 . menstons. 000809.197 0. 29 169. 1921. 909 20741

D-Bale1hui.Btelian PopescuJoet ainistra,Directerul

Noc.Anon.

pe aatiuni "univereul"

Bucure tietr.brezo1en0,1

Adresa este semnatä de vice-presedintele societAtii, d. dr.Octavian Rasa, i de sectetarul N. &ala, amAndoi greco-catolici,adicA uniti".

Faptul In sine p2 cAt este de stupid si dureros, este tot pe atAtde simptomatic.- Va s'A zicä, fratii. ,regateni" nu mai au nici drep-tul sA sard in ajutorul societätilor culturale ardelene, cAci banii lor,fijad de provenientä ortodoxä, sunt dela Diavolul!

no. p a. .1 a. 9.9808.9.18. 498 81.8 A. 4kI.fl Bibiu.la 16 AprIlle 1950

no.1154/1950.

Domnule Director.

Primind inetitutiunea naaetra asigurari din partea Minio-

terului Uanatat11 PublIce,ca i ce va inlesni.prin uubventii coreo.

punzatoare.tiparlrea publlcatiilor aale.comItetul central al act8.

tei inetitut11,intrunit in qedinta din 11 "prilie a.c.ne lucre-

dinteaza da a va aduce la cunoqtiinta Dle.Director,c1 ajuna ins-

titutiunea noastra in aceaeta sItuatte fericita.nu mal 'solicita

sprijinul Soc."Bnivereu16 os 1 'a oferit Cu ['tata bunivointa

anul trecut qi Va exprima qi cu aceet prilej cete mal vii multu-

miri pentru tiparirea rey. ..rana.. Nr.12 din anul 1v29,precum ql

pentru ajutorul t'anee° In suma de Lei 50.000 (01nrizecimil).care

suma s'a admIntetrat in intreglire caleeriei nosetre centrale.

Primiti.vi rugam,asigurarea deosebItei noastre stime qi

coneideratiuni.-

www.dacoromanica.ro

549

Lira cum biata societate Astra", care reusise pan'acum sa MImana timp de 70 de ani in afarä de raza luptelor dintre partide siomfesionale, este si ea astäzi nationalizate si uniatizatä", gratiespiritului stramt si meschin al sectarilor Mania si Vaida.

0 DISTINCTIE DE ULTIMUL MOMENT ACORDATA UNUIPROTOPOP UNIT" TRADATOR

D. Julia Mania, in ajun de a parasi puterea (100ctombrie1930),a tinut sa distinga sui generis" pe un cimoscut tradator de neam,devotat partizan al su. E vorba de protopopul unit" dela BaiaMare, Alex. Breban, deputat national-täränist in Parlamentul Ro-maniei Mari, caruia, dei apartine bisericei romane unite", 'i-s'aacordat titlul de canonic onorar al capitlului archiepiscopiei ro-mano-catolice din &waresli.

Ziarul Unirea", organul mitropoliei din Blab carcterizeazii inNo. 41 (11 Octombrie 1930) cu cuvintele urmätoare aceastästranie distinctie:

Ficeastd distinctie, pfin'acum neobicinuitä intru cat e vorba de ocanonicie de onoare a bisericii latine conferita unui preot al bisericelnoastre rdsdritene s'a f dcut, cum spune decretul de numire, pentrumerite speciale cdstigate de pdrintele Breban fad de mitropolia InaltPrea Sfintitului Ciszar, care a tinut sd fie reprezintat la predarea cruciicanonlcale, intAmplata la 1 Octombrie a. c., printr'un delegat special,pdrintele canonic dr. Zombori dela BucureVi".

Nu cunosc ce anume merite speciale" 'si-a putut castiga proto-popul Breban, pentru-ca sa fie vrednic de o asemenea distinc-tune. Personal sunt convins ca daca distinsal 5i banal roman, careeste archiepiscopul Ciszar, ar fi cunoscut trecutul pacatos,din punct de vedere national, al protopopului unit" dela BaiaMare, dasigur nu l'ar fi impartasit de accost:4 onoare, iar canonicaldr. Zombori, barbat cult si inzestrat cu tai deosebit bun simt, n'armai fi avut ocazia sa predea crucea canonicalä unui trädator al in-tereselor nationale românesti.

0 asemenea bruscare a sentimentului national romanesc nu ne-arfi mirat din partea contelui Mailath, cunoscutul episcop sovinistmaghiar din Alba Julia, protejatul faimosului dr. Zenobie Pikli-saw, fost director al cultelor minoritare, despre ale cand opera-tiuni frauduloase voiu vorbi in capitolul XV. Venitä insa din parteaCapului bisericii romano-catolice din Bucuresli, ea ne-a durut si

www.dacoromanica.ro

550

ne-a intristat. Ne asteptam la mai malt dela intelepciunea, tactulpatriotismul mitroplitului Ciszar, atat de stimat de toatä lumea

serioasa din vechiul regat, care ii cunoaste frumoasa activitate,gratie cäreia biserica catolicä a putut fi incadratä in viata Statuluiroman, atat spre multumirea ei, cat a exigentelor noastre de Stat.Inclin sä cred cd a fost o simplä scapare din vedere, provenita dinnecunoasterea trecutului compromis al protopopului Breban.

Si mum sä arät päcatele protopopului Breban. Ele stint arhicu-noscute dintr'o brosura, apärutä la Sibiu, inca in 1919, sub titlul:Condamnarea anni trcIdillor prin faptele i scrierile sale".

Se sae cä in toamna anului 1914, dupd izbucnirea rasboiulttileta opean, dr. Vasile Lucaciu i fratele sail Constantin Lucaciu,amandoi preoti romani uniti", sineeri luptätori pentru unitateanationala, cari zäcuserä ani de zile prin inchisorile. ungurestipentru frumoasele lor sentimentee nationale, au emigrat la Bu-curesti ca sä continue a-si servi aici, la largul lor, neamul in marealuptä ce se deschidea. Dupd plecarea acestor martiri din protopo-piatal säu, Alex. Breban a convocat atunci o adunare preoteascä laBaia Mare, ea care prilej, spre a se recomanda atenitiunii guverAnului unguresc, a prezentat o petitie adresatä episcopului unit"dr. Vasile Hoszu dela Chenla, prin care declara urmätoarele:

Preo(imea romana greco-catolica adanc s'a mahnit la vederea raid-cirei paca!oase, in ¡care 'au cazut doi 1°,34 menzbri ai ei: dr, Vasile Lucaciu,lost paroh al 5isesti1or, i Constantin Lucaciu, lost paroh al Doroltilor,cari, tradándu-si patria ci lepadaniu-se de ea, au trecut In Romania,

Prin aceasta au vániut cauzd sIdntd a Romanilor, locuitori peteritoriul coroanei Sf. .tetan"...

Aceastä scurtä citatiune este suficienta pentru a pane in evidentäsentimentele romanesti si omenia protopopului Breban, partizanul

amicul d-lui Mania, din anal 1930, care a intervenit sa-1 distingäpentru tradarea sa cu rangul de canonic onorar al capitlului mitro-poliei romano-catolice din Bucuresti.

Fapta protopopului Breban, reprobabilä, i odioasä, nu trebuiesä mire pe cititor, catä vreme insusi ierarhul säu, episcopal V.Hoszu, era dupä cum s'a pusiut constata din memoriile conteluiTisza un spion credincios al acestuia. Ceea-ce mä uimestemA revolta este ca d. Julia Maniu, ajuns prim-ministru al RomanieiMari, a putut sä consimtä a fa2e o asemaneElrecomandare, el, carein ziva cand se despärtea de guvernul tArli citea, la intrunirea ma-

www.dacoromanica.ro

551

joritatilor sale din ziva de 10 Oct. 1930, o scrisoare, pe carepretinde d-sa ar fi lasat-o scum 37 de ani i anume in 1893,edificiul tninisterului de rasboiu din BucureA in care declara:

Jur pe Dumnezeu, pe constiintd si onoare, cd ¡ml volu jertfl viatapentru triumfarea cauzei romanesti, ludnd parte activd la revolutia ceo pregAtim".

Marturisesc sincer ca nu inteleg intreg misterul acestei declara-tiuni, absolut necunoscuta pana in fericita zi de 10 Oct. 1930. In-teleg insä, mai mult ca ori-cand, iezuitismul fará pareche al d-lui.Maniu, demn urmas al lui Ignafizz Loyola.

VATICANUL, MUSSOLINI SI POLITICA UNITILOR" DELA BLAJ

La cate-va zile dupa plecarea d-lui Maniu dela conducerea tre-bilor Romaniei Mari s'a produs in lumea internationala un fapt,care nu e de natura sä ne lase si pe noi, Romanii si mai alespe noi de a rämane impasibili.

Acest fapt ingrijitor este discursul d-lui Benito Mussolini, dicta-torul Italiei, rostit spre sfarsitul lunei Octombrie la Roma. In acestdiscurs se canta prohodul Ligei nafiunilor".

Mussolini, care, cum se stie, a incheiat acum 2 ani pactul dealianta cu Ungurii, avand ca prim punct revizuirea tratatelor, ur-marita cu atata perseverenta de vecinii nostri, si care, in urma ca-satoriei regelui Boris al Bulgariei cu printesa Giovana de Italia,pregateste ò identica alianta i Cu Bulgarii, a parasit definitiv po-litica de echilibru si a imbratisat politica aliantelor, politica, carein primul rand nelinisteste Statele Micei Infelegeri", apoi Polonia

Franta.Asupra acestei chestiuni, un distins i priceput ziarist francez,

d. Ed. Burl, scrie in ziarul parisian L'Ordre" urmätoarele ran-duri, care ne descoperä un fapt de o deosebita importanta asuprarelatiilor Blajului catolic cu anturajul Papei dela Roma:

...Un fost ministru de externe al Romtiniei, care cunoate perfectEuropa, 'mi-a spus:

,)V'am viizut nici-odata un germanofil uzai deplin dec.& cardi-natal Gaspari i nu sunt sigur c a pierdut influenfa, pe care oavea in untura fui Papei.

Consiliile date unitilor din Romfinia, cari recunosc autoritatea Papanu sunt de natura' sa ne linisteasa

www.dacoromanica.ro

552

Cine are arechi de auzit sit' audei!"Grava destäinuire de mai sus, pusä de ziaristul francez in gura

unui lost ministru de externe al Rornaniei, care cunocqte perject.Europa" §i. care, dupä mine, nu poate fi decät sau d. Ion G. Duca,sau d. N. Titulescu, sau d. I. Mitilimeu, este de asa naturä, incEitnu mai este permis sä inchidem ochii asupra politicei Blajului ca-tolic, care, dupä toate semnele, pare a urma o politicä diametral-mente opusä politicei statului romän. Indemnat de curtenia ce oaratä Vaticanul Germaniei si Ungariei, n'ar fi de loc exclus, jude-cänd si dupä atitudinea din trecutul apropiat, ca Blajul d-lor Vaidasi Alaniu sä se lase incäntat de leit-motivul revizuirii tratatelor,jazzul preferit al vanitätii si grandoarei maghiare.

Nu vreau sä fiu proroc, dar cred cä in curänd viitorul ne vadesveli in aceastä privintä lucruri din ce in ce mai grave, arätän-du-ne mai precis .drumul, pe care pare ca vor sä plece canoniciidela Blaj in frunte cu marii patrioti" Alaniu i Vaida.

Märirea neasteptatä pierde foarte adeseori mintile omenesti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV.

D. IULIU MANIU I CONCORDATUL

Examinand cu atentiune activitatea guvernului Maniu-Vaida ineeea-ce priveste goana sistematica intreprinsa impotriva ortodoxiei,care formeaza structura sufleteasca i intima. a insusi statului ro-man, ajungem la concluzia ea in special d. luliu Maniu s'a lasatcondus in toed opera sa nefasta de un marcat misticism confe-sional, insuflat de canonicii iezuiti dela Maj.

Insäsi graba, cu care a votat si promulgat Concordatul, este ovie dovada despre aceasta. Tratativele pentru incheerea lui au in-ceput in anul 1921, sub ministeriatul d-lui Octavian Goga, 51 aucontinuat sub alti trei ministri de culte: d-nii C. Banu, Alex. La-pedatu i Vasile Gold4., care, sub presiunea boalei regelui Fer-dinand I, l'a si semnat, la Roma, alaturi de cardinalul Gaspari,in ziva de 10 Maiu 1927. Cu toata semnarea dela Roma, nici gu-vernul regretatului Ion I. C. Brdliana, nici al d-lui Vintild I. C.BrWianu n'au voit sa prezinte Parlamentului Concordatul spre ra-tificare, facand necesare noui tratative pentru a 'i-se aduce corec-tivele reclamate de statul si biserica romana dominant& asa pre-cum au facut toate statele civilizate, inclusiv Italia, cu care Va-ticanul dupa o intrerupere de 70 ani a intrat din noustranse legaturi. Acelasi lucru l'ar fi facut desigur i guvernul d-luigeneral Averescu, cu toatä iscalitura d-lui V. Goldis, daca in Iulie1927 n'ar fi cazut dela putere.

Nu infra in cadrul lucrarii de fata sä aratarn ce consecinte fu-neste va avea pentru statul roman incheerea acestei conventiuniCu o institutie ca Vaticanul, care, avand la temelia organizatieisale conceptia unei teocratii universale, este tinut sa lucreze insensul disolutiei atat a ideii nationale, Cat si a ideii de stat laic.Acest ideal, fiind insasi ratiunea ei de a fi, biserica romano-cato-

www.dacoromanica.ro

554

RCA nu va putea lucru decat in consecinta: expansiunea catolicisma-lai i internafionalizarea unei biserici, pe care constitutia noastrao decretase institufie nafionall In paguba cui? Evident in a ce-leilalte parti contractante, adica a statului national ortodox.

GRABA D-LUI MANIU DE A VOTA SI PROMULGA CONCORDATULDUPÀ INDEMNUL CANONICILOR DELA BLAJ

Pentru considerente de ordin pur confesional, guvernul Mania-Vaida, indata ce a pus mana pe putere §i inainte de a desfiintaministerul cultelor, pentru injosirea bisericei ortodoxe, a pus inluna Ma-iu 1929 Parlamentul demisiilor in alb sa-i voteze Con-cordatul, pe care la 11 Iunie acelag an l'a §i promulgat, asigu-rand astfel catolicismului in Romania privilegii, de care nici o altatara nu l'a invrednicit.

Ziarul Unirea" din Blaj (Cu data de 1 Iunie 1929), fericita deacest fapt, scria urnfatoarele:

Prin aceasta convenfiune de ordin international, catolicisnudc4tiga un non temeiu de siguranfa pentru existen fa $i activitateasa din Rondinia, lar Biserica noastra particulara, românà-unità,se readuce, $i pe calea unei legi a Tarii, in conuinitatea de interesea Bisericii romane, de care voia s'o desparta cunoscuta dispozifiedin art. 21 al legii caltelor, care o prezinta drept un cull deo-sebit de celelalte culte catolice din Tare.

DOVADA SPIRITULUI INCHIZITIONAL AL D-LUI MANIU

Nu putem lasa o problemä a§a de mare fara a-i lamuri, macar intreacät, inchizitia rugnoasä, cu care iezuitul d. Maniu a tinut saurmareasca biserica ortodoxa, ca consecinta a votärii Concordatului.Intrebuintand drept coada de topor pe un semi-ortodox ardelean,anume dr. Aurel Vlad, ministrul cultelor, l'a pus sa aduca unelemodificari in legea pentru regimul general al caltelor", toate inscop de inchizitie impotriva preotimei ortodoxe.

Inteadevär, art. 6 din vechea lege prevedea ca:

Constituirea de organizaliuni politice pe baze confesionale si tra-tarea chestiunilor de politica militanta in sanul corporatiunilor si instl-tutiunilor bisericesti sunt interzise".

Ei bine, i-s'a parut d-lui Mania ca aceasta dispozitie, san nue suficienta, sau vizeaza tocmai pe unitii" d-sale. De aceea a

www.dacoromanica.ro

555

tinut s'o precizeze 5i s'o inaspreasca adaugand articolulului de maisus, urmätorul aliniat (vezi Monitorul Oficial" No. 170 din 3 Au-gust 1929):.

Membrii clerului, alugarii $i predicatorii, cari, in loca$urile de rulgliciune ori In adundrile credincio$ilor, convocafi pentru practici rell-gloase, prin rdspdndirea de scrieri, prin cuvinte, strigdri, cuveintdr4cdntece sedifioase, ameninfdri rostite in public, prin viu graiu sau aparatede once fel, vor indemna sau provoca direct la nesupunere cdtre con-stitufie, autorildfile Statului sau a legilor, regulamentelor $i ordonan-felor in vigoare, precum aceia care vor ameninfa pe credinciocio$ii lor,cu pedepse spirituale, dacd se vor supune autoritafilor Statului $1 legilorin vigoare, pr le vor acorda sau promite beneficii spirituale, dacd nuse vor supune, se vor pedepsi ca inchisoare dela 6 luni pdnd la 2a4.

Condamnarea atrage plerderea subvenfiunei (salarialui) pentruprima oard dela un an plind la cinci ani, lar in caz de recidivd pentrutotdeauna. Autoritatea, care dd subvenfie (salaria), este obligald ca fitritvre-o altd formalitate, in urma condamndrii, sd opreasca plata sub-venfiei (salariului)".

De aceia$i pedeaps11 sunt pasibill membril clerului, precum $i orga-nele de conducere ale cultelor, care vor pune la dispozifia credincio$ilorloca,surile sfinte pentru ?ntruniri convocate cu scopul de a se agitaimpotriva autoritilfilor Statului ori a legilor in vigoare,

Credincio,sii cari vor agita in loca$urile religio ase, ca graiu viu oriprin rdspandirea de serien, contra autoritafilor Statului sau a legilor,regulamentelor $1 ordonanfelor in vigoare, se vor pede psi cu ?nchisoare¿eta 3 tani pdnii la 1 am

Art, 167 din Codul pen2l roman se extinde asupra ?ntregului teri-torin al (drii".

Va sa zica, daca cineva r vorbi impotriva Concordatului in bi-sericä, sau in alta parte, sau daca ar spune cä fiii bisericti orto-doxe trebuie sä tie cu tarie la credinta lor 5i sa se fereasca de sfatulcelor ce i-ar indemna sa primeasca alta credinta, se vor pedepsicu inchisoare 5i vor pierde 5i salariul, daca sunt preoti.

Ba ceva mai mult: in redactarea articolului de mai sus s'au in-trodus cuvintele: prin rdsptindire de scrieri", fàrä sa se precizezennde. Astfel articolul lasa a se intelege cA nimeni n'are voie siiraspändeasca scrieri, in care sa fie vorba de combaterea Concur-datului, care este 5i el o lege".

Sa spuna cititorul daca aceasta nu e un inceput de inchizitie 5ide aplicare a doctrinei despre Syllabus?

Rezultatul se cunoa5te: 0 serie de preoti din toed tara, cari auindraznit sa indemne credincio5ii sä fie bagatori de seama la cele

www.dacoromanica.ro

556

ce vor urma dupä ratificarea Concordatului, au fost urmäriti,anchetati si dati in judecatä, unii suferind chiar condamnäri delaatitoritätile civile.

Iatä aci numele catorva preoti-martiri dupà urma inchizitieid-lui Maniu:

Preotii Aurel Costin i 51efan Ghinescu din comuna Sarindara(jud. Ilfov), preotul G. Popescu din comuna Grecii-de-/os (Ilfov),preotul C. Stänescu din comuna /. C. Bratialut (Ilfov), preotul51efan Popescu din comuna Fundulea (Ilfov), preotul Alex. ¡va-novici din comuna Ci-itrine,sti (Ilfov), preotul I. Popescu din co-muna Alex. Lahovari (jud. Vlasca), etc. etc.

Ceiace nu s'a intämplat de cänd existä tara romäneasca, ceea cenu s'a intämplat sub Turci, s'a intämplat sub obläduirea de tristäamintire a d-lui Maula.

Fatä cu aceasta monstruoasä actiune de desträmare a sufletuluiromänesc din partea unitilor" dela Blaj, biserica ortodoxä a avuto singurä consolare: Patriarhul-Regent 'dr. Miron Cristea n'a ono-rat cu iscalitura sa Concordatul, nevoind sä contribue la sanctio-narea lui.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV.

CUM ESTE REPREZENTATA, LA BUCURPTI,CINSTEA BLAJULUI CATOLIC DE CATRE UN FIU

AL BLAJULUI: Dr. ZENOBIE PACLIM.NU

Este ciudat si regretabil in acelas timp ca din toata" droaia de in-telectuali ardeleni, in primul rand uniti", cu cari d-nii Maniu iVaida au impänat diferitele ministere din Bucare,sti in scop de asa-nare si regenerare a gospodäriei statului, nu s'a distins nici unulprin cantal, care sd-1 fi impus atentiunei, dragostei si stimei pu-blice. Cauza ar fi dupä chiar ziarul Unirea" din Blaj (No. 46 din15 Noembrie 1930) cá vreme de doi ani gavertzarea najional-tárilnistei a aval prea patine zil senine, lar lipsa de experiengi inale gaverniirii a flicat-o sil Imbr(44eze, dintr'odatd binipr, mainullt clec& ar fi fost prudent s'o facti".

Sd ne multumim deocamdat4 cu aceastA Lámurire a organuiui mi-tropoliei din Blaj, dealtfel destul de interesantä.

Dar Blajal are de 10 ani un reprezentant al sau in ministerulcultelor, timp destul de indelungat ca sa' se fi putut distinge in im-portantul post de director al cultelor minoritare. Acesta este d.dr. Zenobie Paclipnu. El a fost adus in, ministerul cultelor decatre ortodoxul ministru d. Oct. Goga in anul 1920 ca inspectorgeneral al cultelor. In 1922 fostul profesor dela Blaj a fost ina-intat director general al cultului catolic, in 1924 director al in-vätämäntului teologic minoritar, iar in 1925 direetor general altuturor cultelor minoritare.

Dupà cum se poate vedea, omul Blajalui n'a fost numai men-tinut in slujbA, dar a fost si avansat de catre succesorii d-lui Oct.Gaga la departamentul cultelor, d-nii ministri C. Banu, Alex. la-pedatu §i V. GolcZ4, tot ortodoxi 5i ei, dei toti stiau cd el estecalul troian" al d-lui Maula in administratia ministerului.

www.dacoromanica.ro

558

Asupra felului cum 'si-a indeplinit datoria d. Zenobie Pacli5atug§i cum a inteles el refacerea morala a neamului nostru, dupa prin-cipiile Blajului, las s'a urmeze mai jos un document impresionantsi in fata cäruia este imposibil ca cititorul sO nu rämOnd näucit,mai ales cunoscAnd furia, ca care a procedat guvernul Mania-Vaida irnpotriva functionarilor de provenientä regätianä". Do-cumentul in chestie este un denunt lung si motivat, trimis de uncetätean, ca numele George Pop escu, in primele zile ale lunei No-embrie 1930, M. S. Regelui Carol II, d-lui prim-ministru G. AV-ronescu, ca §i d-lor ministri Gr. ¡unjan dela justitie, V. Mad-gearu dela domenii si N. Costdchescu dela instructia publicäculte. La ministerul instructiei publice si al cultelor gravul denunta fost inregistrat sub No. 147.038 din 1 Noembrie 1930, iar lasub-secretariatul de stat al cultelor sub No. 17.083 din 3 Noon-brie 1930.

Fiind deci un act public, ar fi päcat sä rämAnd necunoscut §1de marele public. Iatä-1 in intregime dupä o copie a exemplaruluiremis d-lui G. Mironescu, presedintele consiliului de ministri:

Donznule Prim Ministru!

Pierre Delattre a publicat la Paris o brosura intitulatd Luttes pr.&settles du catolicism en Europe Centrale, in care ne aratA lumel cape niste Vandali, cari am jefuit averea biseridil catolice din tara noastra.

D-voastrit, ca ministru de externe, ati cerut dele ministerele respectivedatele necesare pentru combaterea celor afirmate in amintita brosurA.

Ca GA puteti rAspunde mai cu succes, e bine sd cunoasteti i D-v pe-,ripetiile, prin cari au trecut averile blsericii catolice dela noi si eventualsá artitati lumei culte, cA dacd s'au 1 fault jafuri in averile acesteibiserici, ele au fost fAcute de oamenii catolicismului si anume de aceia,cari aveau aderea sd fe apArAtorii acestor avert, aceasta in urmasituatiei ce aveau in bisericA.

SA incepem cu averile Status-ului catolic din Cluj:1. Duna expropiere, s'a format la Cluj un consortiu in frunte ca ju-

risconsultul Status-ului catolic Nagy Laszlo, pentru a stoarce cat malmult din averile catolice. Acest jurlsconsult s'a asociat cu avocatul dr.)Aurel Blaga din Cluj. Exponentul acestora in Ministerul Cultelor era d.Zenobie Pdclisanu, director general al cultelor minoritare, pentrucAtoate operaiiile aveau sA fie aprobate de Ministerul Cultelor, conform'regulamentelor in vigoare pentru administrarea averilor catolice.

Operatia s'a inceput la comitetul agrar: S'a scos de sub expropriereo mare intindere de pAduri, plimant arabil si asociatii aveau sa primeascaca onorar avocajial mai multe milioane dela Status-ul catolic. Neavand

www.dacoromanica.ro

559

insA Status-ul posibilitatea de a plati onorarul avocatial in numerar, s'arecurs la modul de vAnzare-cumparare. Astfel s'a vAndut asociatilor decAtre Status intreaga intindere scoasA de sub expropriere, plus nistecastele, o moard mare, adizA o avere de circa 43 milioane lei pentrusuma de 10 milioane. Cumpartitorii n'au putut plAti pretul de cumpArare51 atunci s'a recurs la ajutorul unor polite escomptate la BAnci, politesemnate si de Status-ul catolic.

Poli:ele au ramas pand azi n2pldtite 1 acum biserica catolica e insituatia de a pierde averea si a plAti si politele.

Avocatii numiti au primit in modul ardtat onorariul avocatial si spertuldat functionarilor dela comitetul agrar si din ministerul cultelor, pa-gubind si Statul, pentruca cei ce au primit onorariul avocatial prin con-tracte de vanzare-cumpArare, n'au declarat venitul avocatial la fisc.Canonicul dr. Andrei Baldzs, referentul Status-ului catolic din Cluj,si senatorul Gydrlds cunosc prea bine chestiunea si la o eventuald an-chetà, fkutil de ministerul cultelor sau de cel al domeniilor, ar puteasd dea informa;iuni pretioase. mire cumpdratori figureazA si d. NagyLdszlo, jurisconsultul Status-ului catolic.

Nagy Ldszlo si Valentin Porufiu, avocat in Cluj, cumpdra delaStatus-ul catolic 61 jugere de pdmant in nemijlocita apropiere a orasululCluj pentru ridicola sunià de 10.000 lei, painfint care valoreazA mili-oane. SI ad e vorba de onorar avocatial, dat in forma deghizatà, cuscopul de a se pAgubi si statul si.biserica catolicd si a se imbogAtl ju-risconsultul Status-ului catolic. Credem cd din aceste chestii s'au in-dulcit si alti functionari catolici, pentruca este inadmisibil sa se calcein mod attit de fraudulos regulamentele aprobate de stat si apoi totminoritarii sd calomnieze in strainAtate statul

Dr. Aurel Blaga, avocat in Cluj, si Nagy Ldszlo, jurisconsultulStatus-ului catolic, cumpdrii tot dela Status-ul catolic 562 de jugdre depilmAnt pentru o sumti bagatelà, cu contract aprobat tot de MinisterulCultelor cu No. 51443/1927.

E interesant sa afia1 procedeul d-lui Zetzobie Pdclisanu, directorulgeneral al cultelor minoritare din ministerul cultelor, la aprobareacontractelor: d. dr. Aurel Blaga trimite ministerului de culte o petillesemnatA dr. A. Blaga si sotii, cerAnd aprobarea unui contract de vAn-zare-cumpArare intre ei si Status-ul catolic. Pe aceasta petitie, nelnre-gistratd, d. Piiclistinu face la 2 Fiugust 1927 urmatorul referat: ,,ln con-lormitate cu dispozitiunile al. 1 al reg. de administrarea averilor Sta-tus-ului romano-catolic, aprobat de ministerul cultelor maghiar cu1491811915, contractele de vdnzare ale imobilelor Status-ului trebuiescapro bate de stat. Subsemnatul, (indnd seama de laptul cà vdnzarea selace afire elemente romdnesti, pro pun aprobarea contractului. Aceastaaprobare definitiva sd se dea in311 numai dupace ea va fi cerutd deStatus, asta din motivul ca sd folosim prilejul si sä lacent Status-ul sdrecunoascd si de lapt situatia de drept veche".1

(ss) Pacli§anu.

www.dacoromanica.ro

560

Ministrul de atunci pune pe acest referat rezolutia: Se aprobffneferatul".

Cititi cu atentiune rafintiria acestui referat: d. referent PliclisanuUne Geama de faptul, cA vAnzarea se face cAtre elemente romAnestidin acest motiv propene aprobarea. AdicA sa instrAinAm, contrar legii,averile catolice, pentrucA le acapareazA elemente romAnesti. E o proce-dure incompatibilA cu demnitatea statului romAn. Dar d. Pdclisanu siaici minte, pentrucd din adresa Status-ului catolic, inregistratA la minis-.terul cultelor sub No. 51444 1927, reiese ca intre cumpArätori figureaza5i Nagy Laszlo, jurisconsultul Status-ului catolic, care e ungur sinu poate fi socotit ca element románesc. Mai comite d. Pdclisanuo mare gre5alä pentru a seduce pe ininistrul sAu, gresalA, care aratrage dupA sine chiar acum anularea contractului. D. referent PdclisanuaratA in referatul sAu cA in conformitate ce dispozitiunile regulamentuluide administrarea averilor catolice, 'aprobat de ministerul de culte ma-ghiar cu No. 44918 1915, contractele de viinzare ale imobilelor catolicetrebuiesc aprobate de stat, ascunde insd dispozitiunile din art. 7 dinacest regulament, conform cdrora nici o avere imobilA nu se poate in-straina decAt pe cale de licitafie publicata in regal& Oare la aprobareacontractului d. Pdclisanq a avut in vedere acest articol al regulamen-tului? E cea mai elementarA datorie a guvernului sa ancheteze aceastAchestie si dacA de fapt nu s'au Indeplinit la aprobarea contractuluiconditiunile acestui articol, sA urmeze dela sine anularea contractului.

SA observall si procedura necorectA a d-lui Pdclisanu in mAnuireaactelor: D. dr. A. Blaga trimete petitia si d. Pdclisanu face referatul la2 August 1927 pe un act neinregistrat i ministrul aprobA in aceiasa zireferatul fArA sA observe eA hArtia e neinregistratA. Se intAmplA insdsi un lucre mai nostim: d. Pdclisanu propune si ministrul aprobA cacontractul sA se aprobe definitiv numai in cazul, dacA 5i Status-ulcatolic va cere aprobarea. Despre aceastA rezolutie ministerialä Status-ulcatolic nu este incunostiintat in mod oficial si ce toate acestea cu adresaNo. 1257 gin 1927, inregistratA la minister sub No. 51444/1927, cere i Sta-tus-ul aprobarea contractului. De mule a stiut Status-ul catolic de conditiapusA in referatul d-lui dacA petitia d-lui Blaga, pe care seafta referatul, s'a inregistrat in aceiasi zi cu petitia Status-ului, adica la12 Noembrie 1927 sub No. 51443? Deci petitia d-lui Blaga cu referatuld-lui Pácli,caizu, aprobat de ministre la 2 Fiugust, este tinted neinre-gistratA mal mutt de 3 luni de zile si de aci se vede legAturaintre d-1 Neilsen 5i cumpArAtori. Apoi e injositor referatul, care con-ditioneazA aprobarea contractului si dela cererea Status-ului, astadin motivid ea sil folosim prilejul si sa facent Status-til sa recunoaseitde fapt situalia de drept veche". Vai de State' RomAn, care n'are au-toritatea sa constrAngA pe toll cetätenii sai sA. respecte situatia de dreptdecAt pe cal lAturalnice, prin apucaturi nedemnel O altA gresalA cardinalAeste cA contractul e aprobat numai de consiliul dirigent al Status-ului.1 nu de adunarea generala, cum cere art. 7 din regulamentul amintit.

www.dacoromanica.ro

561

Pe adresa Status-ului catolic, d. Z. Pdclisanu pune rezolutia: Con-tractul este anexat la No. 5144311927. La acest temeiu se alld i raportulsubsemnatullti i rezolulla d-lui Ministru"d CAutati dosarul si vA yeticonvinge, cA contractul lipseste, fiind interesul d-lui Pdclisaau sd nuse stie ce si cu cAt s'a vAndut.

SA vedeti efectele: D. Zenobie Paclisanu, sdrac ca vai de el, are) inBucuresti o tasA in valoare de 5 milioane lei.

AceastA tovarAsie a sners mai departe: Dela Cluj a trecut la Episcopiaromano-catolicA dela Oradea-Mare si cu sprijinul directorului bunurilorepiscopesti Gerbert, refugiat acum in Ungaria, unde, pe banii furatidela Episcopie, a eumpArat douà farmacii si al jurisconsultului episco-piel din Oradea, Kriiger, si-au continuat nobila activitate inceputä laCluj. Au scos de sub expropriere dela comitetul agrar pentru episcopie4500 jugAre, lar pentru capitlu 2500 jugAre pAdure, primind ca onoraravocatial tot dupA reteta dela Cluj prin contract de vanzare-cumpà-rare dela Episcopie 1000 de jugAre, iar dela capitlu incA 1000 jugArepadure, in valoare de cel putin 30 milioane lei. Contractul incheiat cuepiscopia a fost aprobat de d. Paclisanu in numele ministrului de culte-respective in numele MajestAtii Sale Regelui, ca patron al bisericitcatolice la 27 Martie 1926 sub No. 15705. Dela sine se intelege, cadosarul acestei fArA de legi a dispArut din ministerul cultelor, rAmAnAndurme numai in condica de inregistrare, iar arhiva ne aratA, cA dosareleau fost luate de d. Pdclisanu si azi nu li se mai dA de urmA. Fiu maidispArut din arhiva ministerului hiirtiile No. 43359/1927 si 44543 din 17Octombrie 1927, referitoare tot la aceste contracte.

In lipsa dosarului, luat de d. Pdchisalu, e greu de stabilit data sinumArul, cu care s'a aprobat contractul referitor la cele 1000 de jugaredate ea onorar de Capitlu. Aceasta se va putea stabili printr'o anchetafAcutA la fala locului. si in aceste cazuri a fost inselat Statul, pentrucAimensele sume, primite ca onorar avocatial, n'au fost declarate la fisc.

SA mergem mai departe: Un avocat din Bucuresti a primit prin inter-veniia d-lui Z. Pilclisanu o procura dela episcopul romano-catolic dinOradea-Mare, ca sA intervinA la Bucuresti pentru eliberarea rentelorprovenite din expropriere. Dupa terminarea operatiei (o simplA petitiecu timbru de 11 lei), d. Pdclisanu, ca director al cultelor minoritaredin ministerul cultelor, a dat un ordin ministerial episcopului catolicdin Oradea, ca sA elibereze din averea inalienabilä a episcopieiavocat, ca onorar avocatial, rente de expropiere in valoare de lei 8(opt) milioane lei. Avand insA sa treacti rentele la Patrimonial Sacru",conform Concordatului, administratorul apostolic Anton Mayer a ras-cumpArat dela avocet rentele de 8 milioane lei cu suma de 4 milioanenumerar, din care sumd partea d-lui Pdclisanu a fost 1 milion 600 mil lei.

Nu va ingroziti, domnule prim ministru, de aceste afaceri ale d-luidirector general Z. Pdclisanu?

Ministerul cultelor, fiind dosarul furat, a cercetat chestia la fata locului,delegAnd pe d-1 inspector general Plitescu) Acesta a adus dela episcopie

I. Rusu Abrudeanu 36

www.dacoromanica.ro

562

SI a prezentat d-lui ministru Costlichescu copia ordinului ministerial,dat de d. Piiclisanu in chestia onorariului avocatial, pe raspundereaproprie, fart stirea ministrului. Nu intelegem, de ce nu urmeaza sane-tiunile si d. ministru Costdchescu se multumeste numai Cu faptul, ca d.Pdclisanu a parasit ministerul tultelor si s'a cocotat la ministerul desub conducerea D-voastra, ca consilier technic in chestiile de propagandaca diurna grasa, primind totodata si salariul ca director in ministerulde instructie.

D-voastra, in ca:i'ate ide prim ministru, aveti datoria sa ordonati pentruclarificarea chestiunilor amintite chiar in interesul moral al tariicea mai stricta ancheta, indrumand chiar Parchetul sa instruiascaintrucat toate dosarele referitoare la chestiile aratate au fost sustrasesi deci nu se mai afla in ministerul cultelor.

Va mai rugatn sa indrumati ministerul de domenii, ca sa ancheteze laCasa Padurilor pentru a se stabili cum s'a dat dreptul de defrisare la ocantitate a:fit de enorma de Wine, cand taranului roman rt i se diidreptul de a tala nici 10 jugere de padure. Am auzit de multe ori pecei interesati spunand, ca interventiile la Casa Mudlor i-a costat 800mii lei. S'ar mal putea cerceta, daca nu s'a Mat, din lipsa de suprave-ghere, mai mult dealt a fost aprobat. Am putea aduce dovezi, ca inginerulsilvic al episcopiei si-8 cumparat casa in Oradea-Mare, dei era om sarac.

Am amintit ca.d. Pdclisanu ne mai avand nas sa ramana in ministerulcultelor, a fost detasat cu ajutorul d-lui Maniu la Presedentia consiliuluide ministri, respectiv la Directia de propaganda din ministerul de externe.Ca sa vedeti ca acest individ nu poate sa ramana acolo, Và rog sa luaticunostinta de urmatoarele:

I. In decursul rasboiului, guvernul maghiar a trimes pentru serviciulde spionaj din comunele romanesti din Ardeal pe cel mai periculosspion al guvernului, functionanil Gagyi, un bun prieten al d-lui Páclisana.Spionul a fost insolit prin comunele romanesti de d Thiclisanu. Sper cava avea atata omenie sa nu nege acest fapt.

In 1917 d. Pdclisanu a trimis rapoarte directiei de presa dela Pre-sedenjia consiliului de ministri din Budapesta, in care calomnia armataromana. Ficeste rapoarte si azi se afla la Buda pesta. D. Pdclisanu a fostinsarcinaat de ministerul cultelor cu o anchetd la Muzeul ardelean dinCluj. In timp ce d-sa ancheta in aceasta chestiune s'a intamplat sa fiein Cluj un secretar ministerial din Budapesta, in prezent atasat de presape langa ministrul plenipotentiar maghiar din Berlin, care a facut unuidomn roman din Cluj urmatoarea declaratie: Pad, d-I Pdclisanu in-drdzneste sd ja pozifie fatti de institaIiile maghiare, tl vom nimict,avdnd noi la Direcfia Presei din Budapesta rapoartele lui, in cari defdimaarmata romdnd, si o epistoldi, in care cerea bani in timpul rdsboiului".

In 1924 d. Pdclisanu a insotit, ca delegat al guvernului roman, ped. C. Banu, fost /ninistru al cultelor, la Roma in chestia incheierii Concor-datului. Intorciindu-se dela Roma, a vandut ziarului Brassoi-Lapok"textul proiectului de Concordat, pe care numal el it avea, pentru nein-

www.dacoromanica.ro

563

semnata suma de 7000 lei. Chestia a fost ahmci anchetata in minister,Irma nu s'a putut stabili adevarul.

Nuntiul papal Dolci a facut declaratia ca Pdclisanu a fost in chestiaConcordatului un spion platit de guvernul din Budapesta. Suntem con-vinsi ca Nunpiul papal ar face si inaintea D-v aceasta declaratie, dacaar fi intrebat

Un 'Malt demnitar al bisericei catolice a trimis raposatului prim mi-nistru /. I. C. Bratianu un memoriu confidential despre fara de legiled-lui Pdclisanu si urmarea a fost ca fostul prim ministru a dat ordin caPdclisanu sa fie alungat din ministerul cultelor. Nu stiu, cine a avutinteres sa nu se execute acest ordin.

D. Páclisanu a trecut In anul 1927 in bugetul Statului o episcopiereformata maghiara din Oradea-Mare cu suma de 753.000 lel. Aceastaepiscopie nici cand n'a fost infiintata, e inexistent& lar episcopulfara episcopie, creiat de d. Pdclisanu, n'a depus juramantul de fidelitatemaintea M. S. Regeith, a inaintea lui Pdcl4anu. Tot acest domn atrecut in anul 1928 in bugetul Statului cu suma de circa 530.000 lei oepiscopie (superintenden(ie) luterana maghiara in Arad, care de asemenin'a fost infiintata prin nici o lege. Nici superintendentul (episcopul)luteran maghiar din Arad n'a depus juramantul de fidelitate inainteaM. S. Regelui, ci tot inaintea d-lui Pit* clisanu. Gurile rele spun, a d-1Páctisanu a incasat pentru aceste doua episcopii spertul de 3 mil. lei.

Oare s'a mai pomenit In lumi ca episcopii neexistente sa fie trecutein pugetul Statului si oare ce ar zice M. S. Regele, daca ar afla cA in tararomaneasca exista doi episcopi maghiari fara sa existe episcopii si caacesti episcopi n'au depus juramántul In mdinile M. Sale, cl in ale ltdPdclisanu? De and exercita d. Pdclisana atributli regale? Iata cuma operat acest om genial: Episcopia reformata maghiara din Oradea afost trecuta in bugetul statului in 1927. S'a intamplat 'MA o minune,ca in bugetul anului 1928 a disparut din buget, dar d. Pticlisanu n'adesperat, ci si-a servit patronul pe alta cale tot tlin banii statului.Pentru punerea in aplicare a legii despre regimul general al cultelor s'avotat in 1928 un fond de 9 milioane lei. Ei bine, din aceasta suma a platitd. Pdclisanu episcopiei inexistente dela Oradea-Mare intreaga sumade vre-o 750.000 lei, dei acest fond nu putea avea nicl o legatura Cuepiscopia maghiara neexistenta si statul n'avea nici un obligament saplateasca suma ordonantata de d. Pdclisanu, care ar trebui tras la ras-pundere pentru deturnare de fonduri. In anii 1929 si 1930, episcopiad-lui Páclisanu apare din nou in bugetul Statului cu suma aratata malsus. Chestia a fost cercetata in ministerul cultelor si In urma celor con-statate d. ministru Costachescu a dat ordin ca cele cloud episcopliungurestl introduse prin frauda in bugetul statului sa fie eliminate dinbugetul anului 1931. Cum ramane insa cu milioanele ordonantate de d.!Mclisanu in mod ilegal? Platim episcopil unguresti inexistente cu mi-Roane grele, iar biserica ortodoxa o lasam sa tanjeascal

Au trecut turburarile studentesti dela Oradea si d. PrIclisanu alost trimes de guvern sA stabileasca daunele. Statul roman a platit des-

www.dacoromanica.ro

564

pagubiri de multe milioane, iar Evreii rad in pumni ca au pututdin bunavointa delegatului guvernului, sume enorme ca desdatmare,primind si d. Pdclipnu dela fiecare comunitate cate un onorar de200.000 lei.

Domnule prim ministru, din cele scrise nu trageml nici o concluzie,ci lasam sA luati D-voastra masurile necesare i sa vedeti, daca un astf elde om mai poate sta macar o zi in serviciul statului roman.

Binevoiti a primi, domnule prim ministru, asigurarea inaltei meleconsideratiuni.

G. Popescu

Autorul gravului denunt, care, cum se vede, este bine 5i soliddocumentat, cuprinzänd date de acte 5i numere ide inregistrare cenu se poi tägädui, a uitat insä 5i o altä lature a activitätii incorecte,practicatä de Paclisamz la ministerul cultelor. Ne vom implini noidatoria de a-1 complecta.

PACLISANU INGADUE INSTRAINAREA COMORILOR DE ARTA DINPALATUL EPISCOPIEI ROMANO CATOLICE DIN ORADEA MARE

In anul 1923, pe cänd Pâclixtza era,director al cultuliti catolic,s'a petrecut la episcopia romano-catolicä din Oradea Mare ofoarte insemnatä insträinare de bunuri, a cäror valoare este greude precizat. Se poate insä afirma cä e vorba de o avere de zeci demilioane lei. Palatul episcopiei romano-cartolice din Oradea Mare,zidit pe timpul Martel Terezia, acumulase in ,tirnp de peste 150 deani adevärate comori de arta in tablouri vechi din secolele 15, 16si 17, covoare persane, bronzuri, portelanuri, faiante, miniaturi,ceasornice etc. Pot spune cä cu ocazia unei vizite, fdcutä de minein anul 1922, am rämas incremenit de enorma bogätie ce mi-au valzat ochii in acest palat, care rivaliza in lux 5i obiecte pretioase deartä cu cele mai vestite palate regale g imparäte5ti.

Ultimul episcop titular, contele Nicolae Széchenyi, un inver5unatdu5man al Statului romän intregit, impins de urä, träia mai multla Badapesta decat in re5edinta episcopalä. Fiind i bolnav ela murit pela sfär5itul anulai 1923 hotärise sà treacä in Un4gana intreg tezaurul din palatul episcopal. In acest scop, el aveanevoe de un tovarä5 inteligent i cu trecere, care a fast gäsit inpersoana d-lui Z. Paclisana, directorul general al cultului catolic.

S'a intämplat insä cä prefectul judetului Bilior de p'atunci, d.fuljan Peter, actual inspector general adrhinistrativ, om integrupriceput administrator, a aflat cá episcopul Széchenyi incepuse sä

www.dacoromanica.ro

565

transporte in Ungaria part din tezaurul artistic al palatuluiepiscopal. Printeun raport confidential, prefectul n'a intarziat saaducä la cunostinta ministerului de culte insträinarea acestor valori.D. C. Banu, ministrul cultelor, a trimis atunci in ancheta la fatalocului, fara sä-i puna la indoialä corectitudinea, tocmai pe d. Z.Pdclipna. Ce fel de ancheta a facut trimisul Startului roman s'aväzut abia in anul urmator (1924), cand, dupa moartea episcopuluiSzechenyi, facando-se inventarul lasamantului sail, s'a constatat Capalatul a fost complect golit de toate comorile artistice ce continea.

Intamplator mi-a cazut in mana, anul trecut, un catalog alvestitei case de arta Slatner din Praga. Ei bine, din acest catalogam putut vedea cal la o licitatie tinuta in zilele de 14-17 Auguist1925, in Karlsbad, s'au vandut din liistimiintul contelui N. Szé-chenyi, lostul episcop romano-catolic al Ordzii Mari", tablouri (dinscoala olandeza si italiana), miniaturi, portelanuri, faiante, mobi-lier, vase, bronzuri, ceasornice si covoare de Persia, in valoare de3.372.800 coroane ceho-sloyace sau 20.236.800 lei.

Pentru celelalte licitatii ce s'au mai tinut asupra altor obiecte,n'am putut sä-mi procur datele necesare.

Ceea-ce pot spune este ca d. lalian Peter, care isi Muse datoriasa avizeze, in 1923, ministerul cultelor de scandaloasa instrainarede lucruri din resedinta episcopatului catolic, a declarat, in anul1925, in fata a doi martori, urmatoarele:

Piklisana este un fanctionar incorect, pentru-ca' a prat deladosar raportul nteu confidential in chestki instrizintirii aye,* dinpalatal episcopiei romano-catolice dela Oradea .Mare".

CUM A INFIINTAT PACLI§ANU CELE 2 NOUI EPISCOPII UNGURE§TI

Pentru a ilustra in mod neindoios necinstea si cinismul omuluiBlajalui, ajuns factor important in ministerul cultelor, credemutil sa istorisim, in cele ce urmeaza, peripetiile infiintarii celor2 episcopii maghiare, de care vorbeste d. George Po pesca in binemotivatul sail denunt.

Dupa delimitarea granitei au rämas pe teritoriul Romaniei, gallde episcopia reformata dela Cluj, Inca 190 de parochii reformabe,care in trecut, sub regimul maghiar, au apartinut episcopiei refor-mate din Debretin. Ministerul cultelor, dei fusese in diferite ran-dud solicitat sa admita infiintarea unei notti episcopii reformabacu sediul in Oradea Mare, pentru cele 190 parochii, a declarat

www.dacoromanica.ro

566

consecuent ea noua episcopie nu se poate infiinta decat dupa vo-tarea legii despre regimul cultelor. Hotärirea aoeasta o aflarn inrezolutia dela 22 Iunie 1923 a d-lui C. Banu, apoi in rezolutia dela8 Martie 1924 a Alex. Lapedatu, ambii fosti ministri ai cul-telor, precum i in adresa ministeruliii cultelor dela 28 Septembrie1925, trimisa din oficiu conducerii celor 190 parochii.

Cu toate ca in adresa din urtnä ministerul a interzis ori-ce or-ganizare i ori-ce alegere de episcop inainte de prmulgarea legiiprivitoare la regimul cultelor, totusi cei dela conducerea parochillorreformate mi s'au supus ordinului i cu adresa No. 1243 din 30Noembrie 1925 incunostiinteaza ministerul ca au ales episcopprim epitrop. Aceastä adresä a ramas neinregistrata in ministerdela 30 Noembrie 1925 pa la 25 Martie 1926, cand d. mi-nistru Alex. Lapedatu ja act de alegerea facutä, dar conditioneazadepunerea juramantului nuimai dupa-ce noua episcopie va fi con-firmata prin lege.

In timpul ministeriatului d-lui V. Gold4 reformatii cer din nou,prin adresa No. 446 din 14 Aprilie 1926, ca episcopul nou alessä fie instalat in scaun, dei insisi ei recunosc ca. de fapt episcopianu exista, cad adresa spune: Dela sine se infelege al noul episcopinstalat dupd-ce constituirea episcopiei va fi confirmata prinlege va avea lndatorirea sa depund jurdmantul de credinfd 11:mdinile M. S. Regelui".

D. ministru V. Goldi$ a pus pe aceasta adresa, la 19 Aprilie1926, urmatoarea rezolutie: Se va rdspunde dl instalarea va puteaavea loc numai dupd-ce d. Sulgok (episcopul ales) va depune fur&manful de fidelitate".

Pan'aci totul este in ordine, pentru-ca toti ministrii de culte(Bann, Lapedatu i Gold4) s'au conformat directivei luate de d.Oct. Goga de a nu se admite infiintarea acestei episcopii decatdupa votarea legii despre regimul cultelor, deoarece ar fi fost unlucru inadmisibil sa se faca o alegare de episcop inainte de a seinfiinta episcopia.

Dar se vede ea rezolutia d-lui ministru V. Goldi$ nu-i convenead-lui Z. Pliclipnu, directorul general al cultelor minoritare, pen-tru-ca pe aceeasi hartie, pe care ministrul pusese rezolutia la 19Aprilie 1926, in sensul ca instalarea va putea avea loc numai dupadepunerea juramantului de fidelitate, sub-ordonatul ministruluipunea 0. el o noua rezolutie, la 7 Maiu 1926, contrail rezolutiei

www.dacoromanica.ro

567

sefului säu direct. Rezolutia lui Pticlipnu are urmatorul cuprins:In arma hotdririi consiliului de mini$tri, se va scrie d-laiCsernalc Bela (secretarul parochiilor) cd d. Sulyok se va putea in-stala in functia de episcop al protopopiatelor rimase flird epis-cop nutnai dupd-ce va departe jurdnantul de fidelitate. Acest/warrant, conform adresei noastre No. 14625 din 26 Mar/le a. c.,na-1 va departe inaintea Maiestiitii Sale decdt dupd-ce episcopiava fi intemeiaid prin lege. Acum d-sa va face un jurAmântacasà, la Oradea Mare, inaintea unui delegat al nostru".

Interesant de amintit este ea hotdrirea consiliului de ministri,de care vorbeste directorul Pdcl4anu, nu se gäseste de loC la mi-nisterul cultelor, ceea-ce indreptäteste a crede ea ea a fost inven-tath pentru anume interese, care se väd si care sunt urmätoarele:

Jurämäntul la Oradea Mare a fost luat de Pdclipnu. Tot acestd. Pdclipnu, la intrebarea bisericei reformate dacä jurämäntul de-pus in bisericä, inaintea obtinerii aprobärii regale, dä dreptul e-piscopului Sulyok la preluarea administratiei episcopiei, pune,färä a mai intreba pe ministru, rezolutia: Se va Hispunde argenttelegralie cd da".

Dei episcopia reformatä din Oradea Mare n'a fost infiintatà sieste si azi inexistentä, Paclipna a trecut-o in budgetul anului 1927cu suma de 741.810 lei. Din budgetul anului 1928 a fost insäscoasä, desigur in urma faptuIui cd ministrul observase gresala eas'a introdus in budgetul statului o episcopie inexistentä. Ei bine,Cu toate acestea, Pilelipnu face la 13 Iunie 1928 un referat, dispu-nändu-se ca sä se ordonanteze sus numitei episcopii inexistentesuma de 369.718 lei pe semestrul Ianuarie-Iunie 1928. 11, douaparte s'a ordonantat pe baza altui referat al lui Pficlisana.

INFIINTAREA SUPERINTENDENTEI BISERICEI PRESBITERIANEMAGHIARE DIN ARAD

Exact acelasi procedeu a fost intrebuintat de Z. Pdeli,satta,functionarul model de necinste esit din scoala Blajului, i pentruinfiintarea episcopiei sau superintendentei bisericei presbiterianemaghiare din Arad, introdusä in budgetul statului cu incepere dinanul 1929. In budgetul pe anul 1930 a fost inscrisä, prin statulNo. 444, cu suma de 418.440 lei.

Inca la 7 Decembrie 1922, d. C. Banu, fostul ministru al cultelor,pusese pe o cerere a acestei biserici, inregistratä sub No. 64.959,

www.dacoromanica.ro

568

urmatoarea rezolutie: Se admite organizarea pe baza protopopia-lului. Episcopal $i vicarial nu se poale admite pentru a$a de pu-fine parochii".

Aceasta organizatie bisericeasca n'are mai mult de 24 parochii.Constat6m cd si aceastä episcopie este inexistent& nefiind infilii,-

Iata prin lege. Ea este opera interesata a lui Pá'cli,sanu.Toate aceste tribulatiuni ale omului Blajului, care pun statul ro-

mân intr'o penibilA lumina, au impus ministerului indepärtarealui Z. Pacli$anu dela conducerea cultelor minoritare, precum sistergerea din budgetul pe 1931 a alocatiunilor budgetare pe seamacelor cloud episcopii inexistente.

In loc insh, sä fie dat in judecatä pentru abuz de incredere, fai-mosul Plicli$anu, fiind-c6 are stampila unite a Blajului, a fosthnediat luat in brate de d. Milli Mania, care l'a trecut la presi-dentia consiliului de ministri ca consilier technic/

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI.

REACTIUNEA ENERGICA A CLERULUI ORTODOX

Vechea i inteleapta zicatoare romaneasca, care spune cine sa-Wind yard, allege furtand", a inceput sa se verifice si de asta-data,cum era de asteptat, in rasboiul confesional declarat bisericei or-todoxe de catre sectarii inconstienti dela Blab ametiti de deliciileputerii. Gravitatea situatiunii creiate bisericii ortodoxe prin politicastramta i inveninata de preocupari confesionale a guvernului celordoi uniti" Mania-Vaida, era imposibil sa nu provoace reactiuneaclerului ortodox, desconsiderat si spoliat. Era fatal ca scolasticaanacronicä din chiliile Iezuitilor dela Blaj sä-si primeasca o ad-rnonestare serioasa din partea tuturor Romanilor insufletiti de prin-cipiul armoniei sociale i religioase, atat de necesara in zitele grelode azi, pline de atatea i atatea alte primejdii, pe care numai dori-torii destramarii statului roman, intregit cu atätea jertfe i sane,nu le vad sau refuza sa le vadä.

PRIMUL SEMNAL

In ziva de 11 August 1930, Patriarhul Romaniei, dr. MironCris/ea, a trimis, in numele Sf. Sinod, o adresa ministerului in-structiei publice si al cultelor, spre a fi prezentatä consiliului deministri, adresa, in care Capul bisericei ortodoxe cere i insistaca guvernul sa pastreze cuvenita proportie legalä in chestia ajutoa-relor, ce le acordä statul diferitelor culte. El pretinde respectareaart. 31 din legea cultelor, care spune categoric ca ajaloarele, pecare statal le va acorda diferitelor culie, vor fi in raport ca narruit-rill credinciosilor, celdteni rotnâni, Pea' de populafia totald a tdrii,ca situatia rnateriald a callelor respective si ca nevoile lor reale"

Adresa era motivata de inceperea activitätii nouei episcapiiunite" dela Baia Mare, ale carei cheltueli se fac din budgetul sta-

www.dacoromanica.ro

570

tului, rara nici o lege speciala, adica dupa bunul plac al d-luiAlex. Bona. unit" fervent. ajuns secretar general al ministeruluiinstructiunii publioe si al cultelor. Dei Sf. Sinod i congresul bise-rilzesc ceruserä guvernului infiintarea unei episcopii ortodoxe peseama Romanilor din America, acest desiderat era aruncat la cos,spre a preferi i ajuta o episcopie greco-catolica, infiintatä in modilegal, printr'o simplä rezolutie a d-lui Borza.

PROTESTUL CONGRESULUI DIN BUCURE§TI AL PREOTIMEIORTODOXE

Dumpingul insolit al catolicismului unit" a format apoi obiectulunor aurinse desbateri si proteste in sanul congresului preotimeiortodoxe, tinut la Bucure,sti in cursul lunei Octombrie 1930.

S'a accentuat cu acest prilej, intre altele, tratamentul vitreg dinpartea guvernului Maniu-Vaida fata de facultatea de teologie dinChi$indu, care n'are mobila si nici biblioteca, pe cand pentru ser-baffle aniversare ale scoalelor unite" din Blaj, printr'un vot alCamerii, sugerat de d-nii Maniu §i Vaida, s'au destinat 3 milioanelei, iar pentru biblioteca mitropoliei unite" tot de acolo s'a inscrisin budgetul stlitului o subventie anualä de 500.000 lei. S'a mai re-levat largeta cu acordarea sumei de 300.000 lei pentru constructiaunei biserici unite" la Roma, a sumei de 1.000.000 lei pentru re-pararea catedralei din Blaj i alte 500.000 lei pentru refacerea lo-calului seminarului din Mg, in timp ce mitropolizi ortodoxe dinSibiu i-s'a refuzat ori-ce ajutor pentru repararea acoperisului rui-nat al catedralei, etc. etc.

D. Nichilor Crainic, deputat si profesor la facultatea teologicadin Chi,sinau, a invederat congresului tendintele unitilor" cu pri-vire la reforma invätämantului teologic ortodox, la care a trebuit säse renunte in cele din urrna sub presiunea amenintärii desvaluiriiunor lucruri grave, de care s'ar fi rusinat multe obrazuri unite"din guvern, doritoare de a ajunge la separatia bisericii de stat i lao autonomie mortala a ortodoxismului.

SF. SINOD IA ATITUDINE PENTRU APARAREA DEMNIT411INTERESELOR BISERICEI DOMINANTE

Atat membrii SI. Sinod, cat i consiliul central bisericesc, orga-nul suprem al congre3ului national biserimsc, in consfatuirile, careau avut loc in cursul lunzi Octombrie 1930, au adus grave acuza-

www.dacoromanica.ro

571

tiuni regimului national-täranesc din cauza favorizarii scandaloasea cultelor minoritare, prin ceea-ce se nedreptateste biserica orto-doxO, care, dupa constitutie, este si trebue sa fie dominanta in Stat.

In ziva de 25 Octombrie, toti ierarhii bisericei ortodoxe, intrunitisub presidentia Patriarhului dr. Miron Crislea, luand in discutiuneproblema budgetului cultelor, 'si-au fixat punctul lor de vedere,just si demn, intr'o motiune, in care, dupd-ce declara ea bisericaortodoxa este si de asta-data dispusä sa aduca noui jertfe pentruusurarea visteriei tarii, cere guvernului, in interesul dreptatii si alrespectarii legii, ca inainte de a se proceda la reducen, sa sefixeze mai intaiu proportia justa a demnitarilor, consilierilor, pro-topopilor si functionarilor bisericesti ai tuturor cultelor fata de nu-marul sufletelor din eparchii, protopopiate etc. si numai dupa-cese va restabili echitatea si echilibrul just al ajutoarelor diferitelorculte, sa se procedeze la operatia reducerilor.

CUM RASPUNDE BLAJUL LA OFENSIVA ORTODOXA

Puternica si demna miscare de aparare a clerului ortodox a pro-dus la Blaj stupoare si ingrijorare. Din tonul de rea credinta, cucare raspunde Unirea" (No. 44 din 1 Noembrie 1930), organulmitropoliei unite", este vizibila teama, de care sunt cuprinsi cle-mentissimii" canonici.

,,Lupta scrie Unirea" o poartd deschis $1 pe la(d biserica do-minant& Mobilul acestei porniri este ura. Chiar dupd cel mai ortodoxcalcul, unii minoritari stint mal avantaja,1 in buget decal noi. Totusi noisuntem finta atacurilor. Biserica ortodoxd nu thzde a se ridica $1 a-$ivalorifica drepturile prin propria-i vrednicie, ci a-$i afirma dominafia prindistrugerea al/ora: este deci negativist& Pusd in miscare de politiciani,impotriva guvernului, biserica ortodoxd a rdmas roaba nefastei pu/enia politicianismului.

Urnzdrile? Se vor vedea. Noi nu avem dreptul sd ne leisdnt strivifi $1nu vom rdnuine infrdnfi.. Ne doare un singar turru: neamal nostru aredestute alte pecazuri, deed t sli-i mai lipseascii aceastd luptil in/re frafl$i biserica altd menire, extrem de ardentd in zilele noastre, decdt sil-$Airoseasca puterile in certe atilt de p4in cre$tine$ti..

REPLICA ORTODOXILOR LA INSOLENTELE BLAJULUI

Preotirnea ortodoxa din Ardeal, intrunitä in congres, la Brasov,in zilele de 11 si 12 Noembrie, n'a intarziat sa dea un raspunsprompt cinismului dela Blaj. In acest congres, s'a aratat ca, pentru

www.dacoromanica.ro

572

a se favoriza biserica unitä", s'a recurs de guvernul d-lor Maniu-Vaida nu numai la acte de nedreptate si inechitate, ci si la abu-zuri, ilegalitäti si spoliatiuni MO de biserica ortodoxa. Ca dovada,s'au produs diferite studii, cercetäri si memorii, intemeiate parte ¡pecalcule budgetare, parte pe date concrete si fapte incontestabile,din care rezultä cä inteadevär pe toate terenurile vietii publice, gu-vernul Mania-Vaida a cäutat sä favorizeze, sä sprijineascä si sapromoveze elementele unite" si interesele lor, in dauna biserioeiortodoxe si a intereselor sale.

Insusi mitropolitul dela Sibiu, dr. Nicolae Balan, pentru a ilustratoata gravitatea situatiunii creiate bisericii ortodoxe prin aceastäpoliticä de preocupari confesionale a guvernului, a tinut ca, atat incuvantarea sa dela congres, cat si in declaratiile fäcute ziarelor,sa-si insusiasca toate aceste acuze, sa se facd exponentul hotärit alrevendicarilor bisericii ortodoxe din Ardeal si sa declare anu va Inceta lupta deschis5 pSnA ce nu va dobandi sa-tisfacerea cererilor juste §i legitime ale acestei biserici,chiar, dacä pentru ajungerea scopului, ar fi s'd recurgAla mijloace extreme...

Asupra mijloacelor de luptii a declarat mitropolitul Balanunui redactor al ziarului Adevdrul" (13 Noembrie 1930) vomaviza. Inainte de toate, vom creia un mare organ de publicitate,care VI' se ocupe exclusiv de chestiunile noastre.

5i dacil toti4i mi vom fi auzig, dacii cel in drept nu vor in-felege cii noi suntem reprezentantii bisericii dominante, voiu daanatema, c5ci nu inteleg ca In tara noastrA, In Romanialibel% sà" fim asupriti".

SCANDALUL CONFESIONAL DELA ADUNAREA GENERALAA SOCIETATII ASTRA", TINUTA LA CARANSEBE IN ZILELE DE

13 1 14 NOVEMBRE 1930

Adunarea generalä a vechei societati culturale ardelene Astra",deschisa la Caransebe$ in ziva de 13 Noembrie 1930 de catre in-susi M. Sa Regele Carol II, a fost si ea a doua zi teatrul luptelorconfesionale, provocate de intelectualii" Bialalui cu concursul ba-tausilor adusi de analfabetul Sever Boca, improvizat, spre rusineatarii, director ministerial la Timipara.

Ficest profund regretabil scandal a izbucnit cu ocazia discutieiraportului comisiunii de candidare pentru locul de presedinte al

www.dacoromanica.ro

573

societätii. Comisiunea propunea realegerea d-lui Vasile Goldis, re-comandat cu caldura acum 5 ani de catre oamenii partidului na-tional, fiind-ca p'atunci d. Goldis era unul dintre fruntasii acestuia,dar care acum, parasindu-1, nu mai avea nici o calitate si ca sa im-piedice realegerta lui, acelasi partid s'a injosit, facand apel la a-gentii electorali, adevarati profesionisti ai ciomagului. Inteadevar,dupa-ce planurile Blajakii au esuat, caci realegerea d-lui Goldis afost primita' cu aclamatii, Sever Boca s'a repezit cu a avalansa deInsulte la adresa demnului mitropolit al Sibiului dr. N. Balan, careprezida, and in bcela§i timp drumul mdschetarilor säi platitiametiti de bautura ca sá tipe si sa une, doar-doar vor impiedicaalegerea unui ortodox si vor putea inlesni venirea unui unit" infruntea Astrei".

Dar planul n'a reusit. Rusinea, marea rusine insa, de a introducescandalagii de profesie in mijlocul unui sabor de cärturari, a ra-mas pentru pecetluirea scolasticilor dela Blaj. Injurii ordinare con-tinua' si azi in presa partidului national (ziarele Patria" din Cluj

Unirea" din Blaj), la adresa mitropolitului ortodox si a d-luiGoldis. Acesta este consiclerat azi de ziarul Unirea" cioclul As-trei", dui-Ace inainte Cu 5 ani fusese omul luminei si al culturei".

ROMANII DIN ARDEAL IN PRAGUL laSBOIULUI CONFESIONAL

Din cele expuse pan'aci, se vede lamurit Ca cele doua biserici ro-manesti din Ardeal sunt in pragul rasboiului confidential. Motivul?Ni-1 spune fara nici o reticentä ziarul mitropoliei din BlajUnirea", care in No. 47 din 22 Nov. 1930 scrie:

Dupá unire (cea dela Alba lulia din 1 Decembrie 1918), situatia noasträs'a schimbat radical. Suntem putini i slabi fata de marea uria§a aortodoxiei".

Dar reaua credinta i indraznealä din partea organului unit"sporesc cand afirma cele ce urmeazä:

Mai gray decal asta este Irma' faptul, cfi ortodoxia noastrd a stiut angaja,in milsurd siintitoare, i statul insusi in slujba glindurilor sale proselite. Do-vacIA constitutia (it rii, in care s'a proclamat dominantä", oricat de ana-cronice ar [área astazi astfel de tendinte. Dovadä apoi felul cum s'asilit necontenit sa traducä In fapte aceastä dominanta". O intaietatearoganta afisata cu fast, in scop de reclama, la toate ocaziile, a dus laumilirea i jignirea continua a bisericii noastre. Destul sä pomenimfelul cum se tin oficial särbatorile nationale".

www.dacoromanica.ro

574

lata deci rasboitil declarat pe MO de Blajul catolic bisericei or-todoxe pe motivul pueril ca aceasta este proclamatä, prin Consti-tutie, bisericii dominant&

lä cutremur, cand ma gandesc ce raspundere imensa isi asumapatriotarzii canonici dela Blaj in fata acestei tragedii, pe care vors'o joace inteun moment cand inchiegarea tuturor energiilor ro-manesti inteun suprem efort de jertfä este porunca de viata si demoarte i cand din toate panne ne pandesc primejdii nevazute.

Intreb daca nu sunt buni de legat si de internati in sanatorii toti.acei clarissimi" canonici de pe malurile Tarnavelor, cari impingbisericile romanesti la turburarea sufletului nacäjit al neamului in-Wm moment cand, mai mult decal oricand, avem inexorabila ne-voie de apostolia pacii si de avantul ideal al duhului religios?

La aceasta trebue sa raspunda in fata Romaniei Mari ceiHerostrati, Julia Mania §i Alex. Vaida, cari, dupa o guvernare alor din cele mai nefaste i nenorocite de 2 ani, au sporit greutatiletarii intregite, pelanga atatea altele, i cu problema periculoasä aluptelor confesionale, pe care nu le-a cunoscut plea azi.

Daca politica de invrajbire i desbinare a sufletului romanesc afost gandul intim al d-lor Mania §i Vaida cand Regenta le-a incre-dintat guvernarea tärii, ii pot asigura ca au reusit pe deplin.Acest tragic succes" al lor va veni insa in fata judecatii istoriei,care desigur ii va aseza acolo unde meritä.

Rezultatele politicei lor de desträmare nationala sunt prea evi-dente i prea grave, pentru-ca sa nu villa i ziva scad2ntei: pe-deapsa istoriei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

NEDREPTATIREA BISERICEI ORTODOXEIN LUMINA DECLARATIILOR FACUTE LA SENAT

DECATRE PATRIARHUL ROMANIEI

Fatalitatea istoriei a voit ca dupa 2 ani si 19 zile dela datade 10 Noembrie 1928, cand Patriarhul-Regent semna decretalde numire a d-lui lalia Mania ca prim-ministru al Romaniei Mari,tocmai el, de asta-data tara malta calitate de Regent, sa fie silit alua cuvantul, in ziva de 29 Noembrie 1930, la Senat, ca sa infa-tiseze, in cifre elocuente, nedreptátirea flagranta, cu care a fost tra-tará biserica ortodoxa, sub guvernul de pomina al d-lui Aliada,omul Blajalui catolic, care, prin procedeurile sale nechibzuite silipsite de m'asura, a impins intreg clerul ortodox intr'o stare de ne-multumire, de clocot si de framantare necunoscuta pana azi devechiul regat.

Gestul gresit, comis de malta Regenta in ziva de 10 Noembrie1928, pe lana atatea grave consecinte de ordin material, a adus pecapul tarii si o mare pacoste de ordin sufletesc: lupia confesionald,si amenintarea unui rdsboia confesional la/re fralii de acelalstinge.

Ca dovada despre grava turburare produsa in sufletele majori-tatii locuitorilor Romaniei Mari de guvernarea nenorocita a parti-dului d-lui Julia Maniu, las sa urmeze partea finala din magistraluldiscurs rostit de Patriarhul Romaniei dr. Miron Cris/ea la Senat,in ziva de 29 Noembrie 1930. Tinut intr'o forma academica si bla-jind, dar ca atat mai convingatoare, discursul acesta, prin logica-iinteleapta si datele statistice ce contine, evidentiaza limpede sidureros gravitatea chestiunii si tot clocotul din cele 13 milioane desuflete ortodoxo romanesti. lata-1:

www.dacoromanica.ro

576

DISCURSUL PATRIARHULU1 Dr. MIRON CRISTEA

. . . . . . . .

Doinnule presedinte, d-lor senatori! Un alt necaz, pe care sfanta noa-strd biserica il are, este sub raportul material, al ajutorului, pe carelara noastra cu destula greutate il da cultelar din vistieria tdrii.

Veti fi foarte surprinsi multi din Dv., cari nu v'ati ocupat mai deaproape de chestiunile bisericesti, de datele statistice ce vd voiu spune.

Biserica noastrd ortodoxd are aproape 13 milioane de credinciosi(12.638.081) sau 73/4 procente din totalitatea cetatenilor tarii. Bisericanoastrd este aceea, care are mándria de a fi dat tot timpul vechiuluiregat pe stalpii, pe mucenicii, pe umarul cdrora zace existenta insOsi astatului nostru, caci credinciosii ei erau in vechiul regat identicicu cetatenii tarn.

In Romania intregitd avem pe langa ortodoxi si foarte multiminoritari, foarte multi fii l cetateni ai tärii noastre de altd religiede alt neam. Nu trag de loe la indoiala, ca si cetatenii nostri minoritari,chiar i acei cad vor mai fi avand veden i extremiste, se vor convinge cutimpul, cä patria romand este o mama bund pentru toti, cd in tara noastraisi pot cultiva mai ales limbs si credinta, cultura, datinile si obiceiurilelor fOrd nici o restrictiune i maine poimaine vom ajunge acea stareideala, cd toti cetätenii tdrii, de once neam, se vor identifica cu aspi-ratiunile din viitor ale acestui neami si ale acestei tad rontnesti.

Dar, dacd ne gandim la trecut si daca ne punem intrebarea, ca tararomaneascii. Intregita cine a fäcut-o? eu ma mandresc a putea raspunde:CO au facut-o credinciosil bisericii noastre ortodoxe, cari erau aproapetotalitatea cetatenilor ¡Aril. Si daca ar fi sa facemi o statistica confe-sionala asupra mucenicilor dela Mcird$6Vi si din rdsbolul de intregire,eu dau ramdsag, cä cu foarte putine exceptiuni aproape toti mu-cenicii eroi au fost nu numal cetdteni al Romániei vechi, cl si fii albisericii noastre ortodoxe (aplause).

Fistfel ar fi oarecum logic si prea firesc, ca atunci, and maicanoasträ comun6,, tara noastra Romania, isi imparte bunatatile din vis-tieria sa diferitelor culte, biserica ortodoxd sd primeascd partealeului, sau, dacd nu mai mult ca altil, cel putin o parte egald si multu-mitoare. Cu toate acestea, d-lor senatori, nu este asa.

Rog pe d. ministru Costachescu sd nu creadd, cá eu atribui guver-nului actual aceastd nedreptate. 11 Mut-a consiliul dirigent al Ardea-lului si au mentinut-o de 12 ani toate guvernele de dupà räsboiu mina.azi. 51 au mentinut-o, eu cred nu din vre-o rea vointd, ci din ne-bagare de seamd, caci noi avem si in vista de stat o gresala mare, pecare in treacat i pdrintele senator Basarab a amintit-o eri: anumelegiferdm din cale afara prea mult. Fivem eats droae de legi, incat nustiu dadá un avocat se mal paate orienta in acest labirint infinit delegi, care se fac, durere, deseori si cu mare graba. Si din motivul acesta,o Inultime de legi, f acute in graba, sunt nu zic perfecte, cad lucrulomenesc nu este perfect nesuficient studiate si mai ales nu sunt

www.dacoromanica.ro

577

facute, la noi, pe bazd de date statistice. ,,Si statistica este sulletul andnorme, chiemate a face dreptate social.

WEI' statisticii la bazd, dibuesti in intuneric. Intocmai asa se pro-cedeazd, MA date suficiente si WA cunoasterea exacta a tuturor impre-jurdrilor, si la rezolvirea altor chestiuni importante. Si din motivul acestaa fost polibili nedrep:atea, ce se face bisericii noastre ca privire lacuantamul ajutorului de stat ce ni se da si care e mal mic dealt acelorlalte culte crestine. A mal mentine aceasta, ar fi in adevdr inex-plicabil, ba dupit parerea mea, ar fi o gresald strigAtoare la cer. Gdsimoarectun scuzit guvernelor, di descoperindu-le si insistAnd asupra acesteinedreptfiti, au avut buns intentiune de a o indrepta.

In legea cultelor, fttcutii in 1927, art. 30 spune in reztunat asa: Statictroman va da Odor material tuturor cultelor recunoscute din tard, lnproportia numdrului sufletelor lor, lap de totalitatea celd(enilor $1 inpro portia trebuintelor constatate 4 a averilor, de care cultele respectivedispun".

Dar, durere, legea aceasta din 1927 nu s'a executat nici pand astdzi.Si ahmci, care este rezultatul? Rezultatul este, cii biserica noastra or-todoxa, sub raportul a)utorului dela stat, este Tama pe treapta cea maiinferioard fatd de toate cultele minoritare, inferioarti chiar fatd deajutorul ce in proportie se dd Mahomedanilor din Dobrogea. Acestaeste faptul si adevitrul.' Dacii luilm cele 896 milloane, cdt di tara din vistteria sa, ca ajutor

bisericil ortodoxe pe 1930, cade pe cap, pe suflet de ortodox, o sumd de70,07 lei; lar pe un cap sau suflet greco-catolic cade, dupd ajutorul datlor 99,64, aproape 100 let, deci o diferenta de aproape 30 lei de cap. Laromano-catolicii Unguri si Germani cade pe suflet 60.94. La reformatiiUnguri din Ardeal revine de cap, nu 70 lei ca la not, ci 105,56. La unitariiUnguri, cart au si el o episcopie, singura episcopie unitard din toatitlumen, chiar 164.21 de cap. La Sasii Luterani vine 62,11 de cap, larMusulmanii au 101,59.

D. Josef Sdndor: In Romania incd nu avem statistic& astfel cd nune putem baza pe aceste declarattuni. Abia acum se face o statistic&

I. P. S. S. Inaltul Patriarh Dr. iffiron Cristea: Orice statisticti s'arface, ortodoxii ramiln nedreptdtiti.

Deci, domnilor senatori, drept consecinta a acestei situatiuni trebuesd constatdm, cd fratti nostri greco-catolici au ca 39.538.186 lei in pro-portie mal mult ca noi.

Reformatii au cu 23.209.926 mal mutt ca noi.Unitarli au cu 6.704.609 mai mutt ca not.Chiar si Musulmanil in proportie au cu 4.878.099 mai mult.Sii-mi dati vole o parantezd. Biserica noastra ortodoxd este cea mai

tolerantit bisericd din toed lumen, ceeace uneori poate deveni o sldbi-ciune, anume in fala intolerantei celorlalte culte mat agresive, ca caretráete impreund. Tocmal, consecvent acestui principiu, rog pe coleglimei cart sunt act: Romano-catolici, greco-catolici, reformat', ori cum

I. Ruins Abrudeanu 37

www.dacoromanica.ro

578

vor mai fi, sa nu creada ca eu vorbesc si insir aceste date din oarecarespirit de intoleranta, sau din invidie, ca ei au mai mult dead noi, sau,Doamne fereste, din Lira confesionala.

Trecutul meu de patruzeci si atatia de ani in viata obsteasca biseri-ceasca este o dovada, ca am stiut intotdeauna sa fiu in bune relatiunicu confesionalii si cu coreligionarii din tara, in care am trait. Nuaceasta ma determina sa fac 5i sa scot la iveala aceste date, ci datoriamea de parinte sufleesc al celor treisprezzce milinane dz ortodoxisimjul meu de cetateneasca dreptate.

Eu simt, ca aceasta inegalitate, aceasta disproportiune a introdus,mai ales in sufletul clerului meu, o nemultumire, care clocoteste in chipjustificat, care fierbe si de care sunt ingrijorat ca nu cumva sa treacadela ei si in sufletele credinciosilor mei, cari sunt treisprezece milioane,sa produca in chip firesc o nemuljumire, o framantare sufleteasca, caremaine-poimaine sa erupa, Doamne fereste, intr'o lupta confesionala.

Tara noastra la doisprezece ani dupa intregirea ei de toate are lipsa,dar nu are lipsa de conflicte confesionale, el de pace frateasca si dearmonioasa conlucrare a tuturor fiilor ei pentru consolidarea ei. (aplause)

sa ne fereasca Dumnezeu de aceste lupte confesionale. Avem noi altenevol. Si mai ales sa ne scuteasca de lupte confesionale dintre frati,care sunt cele mai dureroase, cele mai rele, care in trecut au adus laalte popoare la rasboiul de sapte ani si la rasboiul de treizeci de ani,interminabile, care ruineaza si un neam si o tara.

Principiul care ma calauzeste este acesta: Precum ne vedeti ad,suntem pe bancile prelatilor un mozaic de ierarhi ai tuturor contesiunilor.Suntem toji fiii aceleasi maice comune; mama noastra buna si comunaeste patria noastra, Romania. (Aplause puternice).

Si atunci guvernul acestei mame comune are sfanta datorie patrioticaca intre noi, intre fiii ei, sa men/ilia echilibrul cuvenit, sa ne impartaajutorul cu masura egala, sa nu trateze pe unul mai bine cleat pecelalt, caci rezultatul este invidia intre fra(1, invidie, care este dure-roasa sí pagubitoare nu numai pentru ei, ci si pentru pacea in casamamei, in familia intreagO.

Acesta este motivul, care ma indeamna pe mine sa cer rectificareaacestor sume.

P. S. S. InHu tioizu, episcopal greco-catolic romiin al Gherlei: Pentruaceea, atunci ar fi de lipsa si de datorinta ca si din partea noastra sase spuna un cuvant lamuritor.

I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Pattiarhul Roma/tick Domnilor senatori!Datele statistice de mai sus sunt fäcute fail considerare la ortodoxiidin Bucovina.Ei sunt 800.000 suflete, cel pujin. Biserica ortodoxa, avandavere proprie, nu este luath in bugetul tarii Cu nici un ban. Si in fosta.Ungarie romano-catolicii aveau averi proprii enorme si nu erau ajutatide statul ungar, hipercatolic, deck foarte putin. Statul roman insa 'i-aluat in carca bugetului sau, fara a considera enormele lor averi proprii,1-a tratat mai bine, ca pe Bucovinenii romani. Ce e drept, Romano-cato-

www.dacoromanica.ro

579

licilor li s'ati expropriat multe pamanturi si paduri, dar au primit rentade stat de sute milioane, pe and ortodoxilor statul nu le-a dat pentrufondul general al patriarhiei nou infiintate (Ana acum nimic, dei detinegratis inca mari averi manastiresti.

Daca la calculul statistic adaugam si pe Bucovineni, nu mai vine pecap de ortodox 70,07 lei, ci numai vre-o 60 lei. Ficesti lei ii platesc decap pentru culte si Bucovinenii in impozite. Astfel ca aceste sume rezultatedin Bucovina si ca diferenta dela 60 lei pima la 99, 105.56, 16421,101.59 etc., ce:a:enii ortodoxi devin tributarii cultelor minoritare. Asa

ceva nu se mai poate tolera.Aceasta situatiune nedreapta dainueste, dupd toate datele, pe toata

linia in intreaga organizatie a cultelor. Noi suntem aproape 13 milioanede ortodoxi. Noi avem o impartire in 18 eparhii. Si fiindca parintelecoleg Hossu m'a intrerupt sa fac o comparatie intre biserica fratieisale si noi.

Greco-catolicii sunt in Ardeal, dupa datele statistice, circa 1.300.000.Acesti un milion trei sute mii au 5 eparhii cu 5 organizatii eparhialecentra!e, cu vladica, vicari, 5-6 canonici, referenti, functionari, etc.

P. S. S. luliu Hoszu, Episcopul greco-catolic roman al Gherlei: InaltPrea Sfinle, pima .astazi avem organizate 4 eparhii si acum a ramassa fie organizatd aceea complectata prin concordat.

1. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul Romdniei: Hai sä zicem ca_aveti deocamdata numal 4 oparhii.

P. S. S. luliu Hoszu, Episcopal greco -cable al Gherlei: Awn" 5.I. P. S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul Romdniei: Vasazica 5? La

un milion trei sute mii credinciosi aveti 5 eparhii. Aplicandu-ne aceastaproportie noua, care avem 18 eparhii, ar trebui sa avem, nici mai muttnici mai pu¡in, deck 50 de eparhii. Deci, Inca 32 ca sa fim egali Cugreco-catolicii; si acestea toate ar trebui sd fie ajutorate din vistierialarii, in mod proportional. (aplause). Chiar daca ar fi numai 4 eparhii,si atunci ortodoxii ar trebui sa mai aiba proportional 22 eparhii noi.

Acum va intreb eu: stiti care este scaderea extraordinara a acesteisituatiuni? Eu ma duc cu un plug la camp, in ogorul intelenit. Minoritdrulcultului neortodox, and eu ies cu un plug, el iese ca 4 Saltli 5 pluguri,si la sfarsitul zilei examinand isprava este firesc, ca eu am arat omica postata, pe rand celalalt de cinci ori mai mult.

Este acest lucru in interesul acestei tari, in interesul neamului si alviitorului lui, ca rzu, care formez, at marea majoritate a credinciosilormei si marea majoritate a acestui neam, trei din patru .parti aledeci sunt si cel mai puternic stalp al tarii, chiar eu sd fiu impiedicatde a merge cu aceiasi pasi inainte? Unde este ad i logica?

Daca ne comparam ca fratii romano-catolici, disproportia e si maimare. De exemplu eparhia catolica dela Satu-Mare are abia 30-35 deparohii; iar noi avem zeci de protopopiate, care au credinciosi mult mainwnerosi. Chiar si acum cand, dupa Concordat, i-se adauga credinciosidin episcopia romano-catolica dela Oradea, si tot ran-lane mica, mai

www.dacoromanica.ro

580

mica dealt multe protopopiate ortodoxe. Chiar sd fie cat 2 protopopiate.ortodoxe de mare, aceste au dela stat la centru un ajutor de eel'mult 6-8000 lei, pe cand episcopia romano-catolicii beneficiaza pentru-organizatia sa centrala multe milioane la an, ca sa agite prin foaia saeparhiala contra statului roman cu o indrasnealii fárá pereche. In corn-paratie cu Romano-catolicii, noi, ortodoxil, ar trebui sa avem cel putin65 episcopii, deci inca 47 episcopii noui, suspinute de stat.

Greco-catolicii au 28 canonici, plus 6 pentru Baia-Mare, deci 34 lcrepiscopiile lor; iar catolicil 16 canonici pla,tipi de stat si 16 preoti de-patrimoniu sacru ,care neavand bani suficienti tot statul va intregi,pe child noi avem 52 referenti la 18 eparhii si o mitropolie, plus 5 la,Patriarhie. In proporlie noi ar trebui sa avem eel putin 300 referenti. Mare o nedreptate, ca canonicii si referentii unitilor au cu vre-o 3 milioaneplat& trial mare deck toti referentii ortodoxi, dei dupa dreptul lorbisericesc canonicii trebue sá existe din averile proprii ale bisericii, pe-care tot ei le administrau. Gradatii n'au avut nicl o data, numal statulroman le da.

Va intreb eu, cum va merge in slujba sa protopopul meu schiopatandin necazurile lui eu cateva mil de lei pe luna, cand ceilalti au o orga-nlzatiune episcopala la acelas numiir de credinciosi ou functionari siajutor de milioane din vistieria (Rplause prelungite).

Opinia publicd asteaptil tocmai dela mine si dela biserica mea, care-este organizata in Patrlarhat, ca sa mergem cu automobilul, cu avanturfde locornotiune moderna, inainte in implinirea grelei noastre misiuniduhovnicesti; dar daca ne lipsesc mijloacele proportionale, cum poliface asta?

Eu, domnilor senatori, ca Arhiepiscop al prime' Episcopii a Bucure-stilor, am vre-o doua milioane si jumatate de credinciosi. Dad' 8$i ayesaceiasi organizatiune sau aceleasi beneficii sub acest raport ca mino-ritarii, ar trebui ca pe teritoriul meu sa am inca cel putin vre-o zeceepiscopii. si atunci cu zece episcopii, tu zece randuri de functionari, ceai putea face? Minuni. Dar, pe cand eu conduc cu aceastii organizatiunemilioane de credinciosi, altul conduce aproape cu aceiasi organizatiune,sau poate cu una mai buna dealt a mea, abia cateva zeci de mii eparhioti.-Jata ce disproportie uhnitoare i ad, care cu glas tare cere dreptatercaci, daca nu va face guvernul dreptate si echilibru intre not, unde vontmerge? Vom ajunge de sigur la nemultumiri grozave.

trecem la celelalte organizatiuni, care urmeaza dupa eparhii.Noi, ortodoxii, avert' 230 de protopopiate in toatil Patriarhia. Fratii

nostri greco-catolici au 78. Daca aplicam cheia domniilor lor la bisericanoastra, ar trebui ca noi sa avem 780 de protopopiate, vasazica inctt cts550 mat mult. lar daca am aplica cheia noastra la gr. catolíci, el artrebui sa alba numai 23 protopopi. si daca aplicam proportia aceastafata de romano-catolici sau de ceilalti, de sigur tot noi suntem pagubiti..

D. ,Elemer GydrIds: Dar nu primesc toPi ajutor, Inalt Prea SfinteDin 15 protopopi numai 8 primesc ajutor.

www.dacoromanica.ro

581

I. P. S. S. Miron, Arhiepiscop al Bucurestilor si Milrqpolit al Ungro-Vlahiel, Patriarh al Romiiniel: Rceasta se poate! Se poate! Ori cum ar fi,3ot nol ramanem in urma, caci disproportia e prea mare in defavorul

Dar sa mai spicuim cateva date. Sa !Aram de exemplu pe Unguriiunitari dela Cluj. Unitarii sunt 71.294 si au episcop cu ajutor dela stat<cu peste 164 lei de cap.

In consecint4 la 700.000 suflete, eu ca ortodox ar trebui sa am_zece episcopi; iar la 7 milloane credinciosi o suta, de episcopi si la 13milioane ar trebui A. am aproape 200 de episcopi, ca sá fiu la fel cuJacesti minoritarl.

Sa trec la parohii.5i ad i tot rau stain! Preotii ortodoxi sunt in tara noastra 7266, adica

nil preot pentru 1739 de suflete.La romano-catolicl, cari urmeaza îndatä dupa nol, au clupa datele lor

un preot la 1240 suflete.Fratii greco-catolici au un preot la 800 suflete. Iinual se fac la uniti

10 parohii. Una prirneste in calcul mediu cam 20.000 lei dala stat. La or-todoxi, in proportie ar trebul la an 100 parohli noi. Totu5i s'au creiatnumai cate 40 51 cu o medie numal de 12.000 lei pentru una.

P. S. luliu Hoszu, episcop al Gherlei: Inalt Prea Sfinte!Toata organizatia bisericei romane5ti s'a facut pe sub mana in acesti13 ani dupti unire? Or, am intrat cu aceasta organizare eluptata, inlupta grea, sub stapanirea straina: Patru episcopii, protopopiate,parohlile. De 13 ani noi n'am 'mai infiintat nici un protopopiat. Parohiis'au infiintat, 'rasa in toate cazurile au fost examinate de ministerul-cultelor si aprobate dupa lipsurile reale. Mel o parohie nu s'a organizalpe sub mana.

Nu intrerup mai mult, intrucat voiu lua cuvantul mai tarziu, dar,pentru lamurirea Onoratului Senat, spun di 'cu aceasta organizatiunenoi am intrat in Romania intregita. Noi nu va acuzam. (Intreruperi).

I. P. S. S. Patriarhul Miron 6:istea: N'ain decat cuvinte de lauddsincera la adresa acelor confesiuni, care isi sporesc parohiile. N'asiavea nimic, ca sa vorbesc inteo .figura exagerata, n'a5i avea ramieca fiecare paroh alba si o eparhle, dadi vrea. Un lucru 'rasa cer:SA se sustina din propille sale miiloace; lar cand se cere ajutorul

-statului, drept si dator este ca acest stat sa imparta cultelor ajutorulin proportie egala, dupa legile pe care le are. Cu mijloace proprii inmasura harniciel 51 a treburilor -7., are fiecare cult dreptul ca vistasa bisericeascli Interna intareasca si sa o desvolte cum vrea.

Sa continuam datele.Sasii-evangelici au un preot la 914 suflete; Ungurii-Reformatit

/ni un preot la 751 de suflete; Ungurii-unitarlanI au un preot la 630suflete; Mahomedanii au un =MI ja 520 de suflete.

Daca mal adaugam la minoritarli acestia 51 la confesimille neorto-doxe 51 pe rabini cu cel putin 400 insi minoritarli au paste /1000preoti, desi sunt numai 1/4 din populatia tarn.

www.dacoromanica.ro

582

Dr. I. Niemerower, sef rabin: Noi ar trebui sa avem mai mult de10 milioane in budget. (Ilaritate).

P. S. S. Episcopal Ludan Triteanu: D-voastra aveti bani destui.Dr. I. Niemerower, sef rabin: Nu avem.I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris/ea: In aceasta proportie, not

ortodoxii, in loc de 7226 preoti, ar trebui sa avem 12.000. Deci incdpeste 4500 preoti.

VA intreb eu: Este just, ca eu cu lucratori putini sa intru in viaDomnului cu ajutor dela stat neinsemnat? Ce a gresit biserica noastradominanta si fiii ei sufletesti in aceasta tara iubita. Romania, ca safie tratata mai rau decat Mahomedanii? Eu ered ca nimic.

Si atunci, in numele meu si in numele episcopatului meu si innumele celor 13 milioane credinciosi, rog pe inaltul nostru guvernde acum, ca sa caute a s face urgenta dreptate intre confesiuni,impartind ajutorul din vistieria tarii asa dupa cum prescrie art. 30din legea cultelor, caci, daca am adus o lege si nu o respectam, cefolos sa mai aducem legi? Am deveni ie prisos cu totul. cu parlatnentcu tot.

Si aceasta este o nevoe nu numai de pace confesionala, ci si depace interna, care este o garantie a linistei din Ora.

Eu nu vreau sa fac imputan i guvernului. Recunosc ceeace ziceasi parintele Hoszu ca inaltii nostri guvernanti au ajutat cultele asaclan erau. Dar era o fatalitate: ca noi, cei din Vechiul Regat, nueram organizati. Si acum va intreb: In Romania intregita, este interesulstatului ca biserica sa dominanta sa se mentina asa, intr'o situatiuneimposibild, pana la sfarsitul veacurilor? Nu! Este necesar, si noi ocerem cu toata insistenta, ca sa se feed dreptate.

P. S. S. Hoszu, episcop de Gherla: Foarte bine, foarte bine! (Aplause).I. P. S. S. Miron, Patriarhul Romciniei: Iertati-ma, domnilor, si

dali-mi voe sa trag din aceasta nedreapta si nejusta situatie si o inva-tatura. In tot raul este si un bine. Rea este situatiunea pentru bisericaortodoxa, care este cu ajutorul proportional dela stat pe treapta ceamai inferioara, sub Mahomedani. Este un rail mare si eu cer schimbarealucrurilor. Am insa si un moment Ide bucurie. Am anume bucuria saconstat, ca in tara romaneasca minoritarii i cultele neortodoxe sebucura de un tratament extraordinar de favorabil. (Aplause prelungite).

Ficeasta este o dovada de marinimie, de intelepciunea, de dragosteaextraordinara a carmuitorilor tarii fata de nouii nostri cetateni, de lacari asteptam sa recunoasca acest lucru si, cand au vre-o nevoie, savie cu ea aici la noi, la casa, care lor le ofera mai multe bunatatidecat fiilor bisericei dominante. Sa nu mai mearga deci pe la LigaNatiunilor cu toate nimicurile. (Fiplause).

Cand eram eu episcop, in tara ungureasca, intreaga nOastra orga-nizatie bisericeasca centrala, episcopia mea, avea 19.800 coroane ajutoranual, si acela pe cinci ,ani de zile ni s'a detras. Vedeti, fácand acomparalie nu vreau sa reinviez trecutul, sa lasam trecutul si acum

www.dacoromanica.ro

583

sa cautam sa fim frati, dar totusi este interesant sa se stie cumam fost noi tratati de Unguri si cum sunt ei tratati de noi. Iarazi la Roindnii ramasi in Ungaria incearca sa introduca limba ma-ghiara in leturghie, adica sa 12 faca o episcopie ortodoxa-maghiara.Eu gasesc necesar a constata ca ajutorul dela stat cade in defavorutnostru, in nadejdea cä minoritarii vor cauta de acum inainte sa sealipeasca cu atht mai cu drag de tara aceasta. care pe proprii sivechii ei fii ii neglijeaza, ca sd-i multumeascd pe cei mai de curAndveniti. (Fiplause puternice).

In speranta ca onoratul nostru guvern, orichte greutdti va in-thmpina, totusi se va simli dator, cdt mai curAnd, sa restabileascd'acestechilibru intre confesiuni, dAnd autor din vistieria tdrii in proportiain care dispune legea 'cultelor, declar ca voiu vota proectul de raspunsla mesajul tronului. (Fiplause prelungite).

Luminosul discurs al Capului bisericii romane a produs o pro-funda impresie asupra membrilor maturului corp, prin puterea in-discutabila a cifrelor, evidentiand fara posibilifate de tagada ne-dreptatirea reala a bisericei romane ortodoxe fata Cu celelalte culte.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVIII.

GUVERNUL MANIU *I CULTURA NATIONALA

Dupa rasboiul pentru intregirea neamului, mi§carea cultural& intara noastra, a luat un mare avant §i a dat rezultate, care n'au des-mintit nici cele mai optimiste sperante.

Din nenorocire insd, in ace§ti doi axil de guvernare national-ta-ranista, nu numai ad nu s'a adaugat absolut nimic la tot ceeace sefäcuse cu atata munca" i cu atates sacrificii, dar din contraprin masurile luate, s'a sdruncinat din temelie intregul nostru edi-ficiu cultural.

Prin politka nechibzuita a unor oameni, cart s'au dovedit com-plect nepregatiti, aceasta sdruncinare a fost atat de puternicii, in catasMzt tot edificiul nostru cultural std sil se ndrue.

Pentru buna intelegere a gravelor rezultate, la care ne-a adusaceasta Intristatoare politica culturala, credern di este necesararatam mai intai, in cate-va cuvinte, cum s'a pus problema cultu-ralä, dupa constituirea Romániei-Mari, §i apoi cum s'a cautat sase rezolve aceastä problema de o importanta capitala pentru viito-rul neamului nostru §i la ce rezultate se ajunsese in ziva in careguvernul Mania a luat franele condhcerii. Dupa aceasta expunere,vom arata cum a inteles acest guvern sa continue politica culturala,la ce rezultate a ajtins i in ce hal se afla astazi intregul Invata-mant romanesc.

Dupa unirea provinciilor surori, problema culturald s'a impusconducatorilor neamului nostru sub un triplu aspect: ca o necesitatenationalli, ca un rezultat al celor cloud marl reforme soclale (impro-prieldrirea ci volul ob#esc) $i ca o nevoe a Slatithil de a 'i-seforma elementele de conducere.

1. Intr'adevar, din populatia de aproape 18 milioane locuitoriai Romaniei de astazi, numai vre-o 9 milioane se gase§te in vechiul

www.dacoromanica.ro

585

regat i deci numai jumatate din populatia Romaniei de astäzi aavut posibilitatea sä se desvolte, din punct de vedere cultural, incele mai prielnice conditiuni specific romane#i".

0 mare parte a poporului roman a fost deci sortit de un destinvitreg sä traiascä, timp indelungat, sub stapanirea a trei popoarefoarte deosebite de noi, si ca rasa i ca tendinte culturale. Asa ca,dei aceasta mare parte a neamului nostru si-a pastrat atatea se-cole limba i datinele stramosesti, totusi ea a fost supusä unorinfluente culturale straine, care, in mod fatal, au trebuit sa laseurnie adanci in cultura si constructia sa sufleteasca. Aceste mo-tive au irtipu,s ca, imediat dupa rezolvarea problemei politice a uni-rii poporului roman, sa se caute cea mai buna solutie problemeitculturale si sociale a unificärii sufletesti a intregului nostruneam.

Nu trebue de asemenea sa" uitäm ca cele doua mari reformesociak, chemand la o noua viata economica i socialä paturilecele mai adänci ale poporului nostru, au desteptat in el o mare do-1rinta de culturä, dorinta ce s'a manifestat din ce in ce mai intens,caci, pe masura ce taranul roman stapan al pamantului, pe care11 muncea pasia spre o stare economica mai prospera, el vedealot mai limpede slrlinsa legdfard ce existil mire prop4irea callurald

propa$irea economic& Si aceasta vedere clara il facea sa cearäconducätorilor cat mai multa lumina". lata pentru ce taranul ro-man a dat un atat de entuziast sprijin atat material, cat si mo-ral tutulor actiunilor culturale intreprinse in cei zece ani, delaterminarea rasboiului i panä la venirea la putere a guvernuluiMania.

Trebue sa mai tinem seamä si de faptul ea, in primele ziledupa räsboiu, tara noastra era lipsitä de personalul bine pregatitpentru a face MO tutulor nevoilor organizatiei noastre de stat.

Cei mai multi si mai buni functionari ai sai din vechiul regatdadusera tributul sangelui; iar, in provinciik alipite, vitregia.stapa-nirilor straine Meuse ca foarte putini Romani sa poatä fi bine pre-gatiti pentru a ocupa functiunile de stat. Or, trebuiau incadrate,, cucat mai multi romani, bode administratiile diverselor ramuri de ac-tivitate sociala ale acestei

Acestea sunt motivele care ne-au facut sa punem chestiunea cul-turala pe primul plan, in cei din urma zece ani dela 1918 1828.

www.dacoromanica.ro

586

SITUAT1UNEA SCOALEI DUPÀ RASBO1U

Dupa rasboiu, $coala romdneasca era in cea mai trista stare.In vechiul regal, din cele aproape 6560 localuri de $coli, numai

vre-o 3000 erau localuri proprii, celelalte erau case inchiriate; iardin localurile proprii, mai mult de jumatate fusesera distruse subocupatia straina.

In Basarabia am putea spune cu drept cuvant ca in comu-qele rurale aproape nu eran goli. Dominatiunea ruseasca se ocupanumai de populatia dela orase, care in cea mai mare parte erastraina. In Basarabia nu se invata romaneste.

In Bucovina erau 531 $coli primare, din care numai 179 erau ro-mane$ti $i trei sectii de liceu. Restul erau $coli ucrainiene, germane,ovree$ti sau polone. Politica austriaca tindea la desnationalizareaelementului romanesc $i rutenizarea lui.

In Ardeal toate scolile de stat erau unguregi. Cele doua confe-siuni romanesti: greco-ortodoxa $i greco-catolica, aveau 2655scoli primare, absolut insuficiente pentru cele 312 milioane de Ro-mani din Transilvania si Banat, $i numai 3 licee si un gimnaziupentru intreaga populatiune romaneascd. Prin urmare 1 liceu la unmilion de Romani, iar Ungurii aveau 50 de lricee la un milion delocuitori.

In ceeace priveste corpul didactic, situatia era aceiag. Multi dindascalii invatamantului primar, din vechiut regal, murisera in tim-pul rasboiului pentru intregirea neamului.

In Ardeal, in afara de invatatorii si profesorii celor doua con-fesiuni, toti ceilalti erau straini.

In Basarabia, neinvatándu-se romdneste, corpul didactic era com-plect instrainat.

In Buco vina, numarul invatatorilor romani nu trecea de cate-vasute.

Populatia romaneascd, in toate provinciile, era oropsita $i impie-decata sa se desvolte din punct de vedere cultural.

Fi$a se explica faptul ca aproape 2 3 din populatia $colara nuputea merge la $coala; iar numarul analfabetilor era in Ardealde 400 0, in Bucovina trecea de 600/0 si in Basarabia era de940 0.

www.dacoromanica.ro

587

CE S'A FACUT, PENTRU CULTURA ROMANEASCA, IN PRIMII ANIDUPA RASBOIU

Imediat dupa rasboiu s'a inceput o activitate foarte mare inceeace priveste transformarea scolii românesti si aducerea ei iustare de a putea servi, din punct de vedere cultural si national,consolidarii RomAniei intregite.

S'a facut apel la initiativa particulara si cu ajutorul statuluisi al particularilor s'au cladit peste 7000 scoli primare, 48 scolinormale, vre-o 52 licee si gimnazii si vre-o 40 scoli profesionale de-toate categoriile. Toate aceste localuri au costat mai multe mi-liarde de lei. Animatorul acestei uriase opere a fost d. dr. C. Ange-lescu, fostul ministru al instructiei publice din guvernele liberale.

De sigur, nu toate au putut fi terminate. Dintre scolile primare,au ramas aproape 1000 sa se termine dupa 1928 si in ceea-ce pri-veste scolile normale si licee, o parte neput&ndu-se termina, guver-nul national-taranist, care a urmat in toamna anului 1928, aveadatoria patriotica sa le termine.

S'a marit numarul invatatorilor dela 12.000, cati erau in 1919,la 40.000, asa ca cea mai mare parte din copiii obligati a mergela scoala, puteau urma cursul primar. Din 1.600.000 copii, intre7 si 12 ani, numai vre-o 2 pana la 3 sute de mii nu putean urma,din cauza lipsei de localuri de scoala, dar restul urnum regulat.

S'au creat licee, scoli normale si scoli profesionale de toate cate-goriile in Ardeal, Basarabia, Bucovina si in toata tara. Este sufi-cient sa spunem ca numai numarul scolilor profesionale s'a ridicatla peste 500, cu 330 mai multe de cate erau imediat dupa ras,boiu.Si in aceasta privinta s'au avut in vedere, In special, teritoriile ali-pite, unde dominatiunile straine impiedecau cultura profesionala apopulatiei romAnesti. Asa ca in cele trei provincii, Ardeal, Basa-rabia si Bucovina, nu era decal o sin gura scoala prolesionala ro-maneasca, §coala comerciala din Brasov.

PAM la 1928, aproape fiecare oras, din aceste provincii, a fostinzestrat Cu: scoala de meserii, scoala de comert si scoala profesio-nalä de fete; in afara bine inteles de multe scoli profesionalecreate in comunele rurale.

S'au infiintat gimnazii in comunele mari rurale, din teritoriilealipite mai ales pentru a se da posibilitate populatiei taranestiSa-si trimita copiii la scoli secundare.

S'au creat sute de internate, pe l'anga aceste scoli, pentru copiii

www.dacoromanica.ro

588

de tarani si de functionari si s'a prevazut in budget peste 100 mi-lioane lei anual pentru acesti bursieri. Aviintul era prin armareextraordinar, in ceea ce priveste ,scoala si cultura romdneascd, inpriinii opt ani dupd intregirea neamului.

Mai mult decat ata, pentru a se da posibilitate elementelor TO-mAnqtr desnationalizate, ca s'A poata reveni la origina, s'au creatscoli românesti in bate centrele nade populafia romaneascd fuseseinstrdinald in decursul vremarilor i s'au trimis, conform legii in-vätamantului primar din 1925 si a invatamantului secundar din1928, normalisti si profesori secundan i in teritoriile alipite, for-mand imprejurul Odio o centura de cultura romaneasca, precum siin celelalte judete unde Romanii fusesera desnationalizati.

Rezultatele päreau din ce in ce mai irnbucuratoare si nu trebuiaclec& continuata aceasta opera, pentru ca cultura romaneasca sa seintareasca i pentru ca neamul nostru sa-si recapete locul ce meritain aceasta parte a lumii.

Dar de-odata Cu venirea guvernului Maniu la carma, s'a inceputdistrugerea acestei opere nationale.

OPERA DE DISTRUGERE SCOLARA A GUVERNULUI MAN1U

Prin venirea la putere a guvernului Maniu, in Noembrie 1928,cultura romaneasca a suferit o eclipsa totala. In doi ani, Koalaromaneasca a dat inapoi cu 60-70 de ani.

Acest guvern a, produs in invatamant, ca si in toate celelalte ra-muri de activitate social& un adevarat haos si o profunda erizamomia. Nu s'a tinut niel decum seama de interesele fundamentaleale culturii românesti si ale educatiei nationale. Punandu-se scoala

institutiunile de cultura la dispozitia politicei de partid, s'acautat numai satisfacerea tutulor cerintelor electorale. Partidulnational täranesc, care isi zice democrat si national, prin toatäactivitatea sa culturala i colara, a fost si antidemocrat si anti-national.

Ceeace este si mai grav, este faptul ca aceasta actiune, funda-mental gresita, a produs desorientarea spiritelor si o atat de pu-ternica scadere a invatamäntului, incat scoala romaneasca este,dupa cum am spus mi sus, intr'o stare monda mai rea deat la1864. Ne-am fi asteptat dela acest partid, care in timpul celor zeceani de opozitie ne-a vorbit continuu de cultura poporului, sa cautea intinde stiinta de carte pana in päturile cele mai adanci ale po-

www.dacoromanica.ro

584

porului nostru. Or, toata activitatea acestui guvern, in cei doi anide cand este la putere, a fost astfel indrumata, incat scoala roma-neasca se gäseste astäzi in cea mai rea stare. Prin neaplicarea dis-pozitiei fundamentale a legii invätämantului primar abligativi-tatea invatarnantului analfabetismul a luat un avant formidabil.Este suficient sa spunem ca mai mult de jumatate din numarul co-piilor, obligati a merge la sooala, nu mai frecuenteaza scoala pri-mara i aceasta numai din cauza neaplicarii legilor.

Si ca sa aratäm cat de mare este inconstienta si nepricepereaacestui guvern, este suficient sa spunem cà s'au desfiintat zeci descoli normale pentru pregatirea invatAtorilor, astäzi cand scoalaromaneasca are nevoe de inca oel putin 20-30 mii de invätätori,pentru ca toti copüi sa poata inväta carte. Actiunea destructiva aacestui guvern, in ceeace privege scoata normala i coala primara,s'a exercitat cu deosebire in teritoriile alipite; caci, prin desfiin-tarea scolilor normale din Sala-Mare, Tighina, Ismail, Vdscetatietc., se da o lovitura de moarte invatämantului romanesc din acesteparti ale provinciilor alipite si se lasa elementului minoritar pre-ponderenta pentru indrumarea coIii in alta directiune decät ceanationalä.

La Sala-Mare, unde era o scoala româneasca cu aproape 300elevi i cu teren de cultura, care producea peste 760.000 lei anual,se des/iinfeazd scoala româneascd, Ilisându-se bine in(elescea ungareascd si periclilandu-se asifel atliara naiionald intr'o re-giune a tarii, care are cea mai mare nevoe de cultura roma-fleas&

In ceea ce priveste pe invatatori, sute de elemente de seama, ye-nite din vechiul regat in. teritoriile alipite, unde erau adevarati a-postoli de propaganda romianeasca, au fost alungati din aceste te-ritorii i läsat campul liber elementelor minoritare, care au cerut in-totdeauna, cu insistent& ca acesti invatatori sä fie rechemati.

Dar nu numai la atat se reduce opera de distrugere a culturii,pe care aoest guvern o urmareste Cu multa tenacitate.

Prin legea din 1925, pe langa invatamantul primar obligatoriu,s'a prevazut si un mat contplimeniar, menit sa dea o indru-mare catre profesiuni copiilor dela tara. In 1928 erau peste 7000scoli complimentare, ca aproape 3000 ateliere practice si cu peste360.000 copii, cari urmau aceste scoli complimentare.

www.dacoromanica.ro

5g0

Gavin/Id Aigniu a desfiintat complectamente invatantantul coin-plimentar, ca si invatamiinial adulfilor. Asa ca i indrumarii cdtreinvatamAntul practic 'i-s'a pus obstacol de catre acest guvern ne-pregatit, lasdndu-se in special In teritoriile alipite cámp liberminoritatilor, ca sa fie stapdne pe meseriile si pe comertul din di-feritele localitati, iar elementul romdnesc fiind impiedecat, prin su-primarea colilor, sa se indrumeze in alte directiuni.

In aceiasi ordine de idei i urmAndu-se arelasi sistem nenorocit,s'au suprimat si se continua a se suprima zeci de scoli de co-mert, de meserii si profesionale de fete, atdt in vechiul regat cdtsi in teritoriile alipite, pundndu-se astfel elementul romdnesc instare de inferioritate fata de elementul minoritar. Pentru a se puteavedea pdna unde s'a mers pe aceasta cale nenorocita, este de ajunssa aratam ca, astazi, Clutd nu ntai are scoala de meserii. De ase-menea ,Sinca-Veche, Vadul, Stingiorgiu i alte localitati, unde s'ausuprimat scolile de meserii, F figara,sul, unde s'a suprimat scoala decomert etc.

Dacä trecem la licee i gimnazii, acolo dezastrul este si maimare, caci fara nici o chibzuiala s'au suprimat zeci de asemeneascoli secundare si ceeace este mai gray aceste supriman i s'aufacut mai ales in teritoriile alipite.

S'au suprimat liceele de fete din De/, Deva, Zalau, Lugo/, Sigld-soara etc., ca sa nu vorbim decdt de o parte dintre acele dinArdeal.

Si atunci naste intrebarea: Ce vor deveni fetele Romanilor dinaceste localitati, care vor sa urmeze scoala secundara si care nu vorgasi scoala in localitate si nici nu vor avea mijloacele necesarepentru a merge in alte orase? Ele vor fi obligate sa mearga la. sco-lile minoritare, care farä indoiala vor avea o influentä co-viirsitoare asupra sufletului romdnesc al acestei tinere generatiuni.

Suprimarea liceelor si gimnaziilor românesti se face tocmai inacele centre, unde elementul romdnesc este mai slab si unde popu-latia minoritara ne copleseste.

S'au facut aceste supriman i fara ca cei pusi sa indrumeze culturaAmtionala sa-si fi dat seama ca inca multi ani avem nevoe deintensificarea invatamAntului romanesc pentru a forma sufletul na-tional in direcçia, pe care tara 5i neamul o cere.

In locul scoalelor secundare de stat desfiintate, se vor intäriparticulare, si in special acele minoritare, ceea ce va fi in de-

www.dacoromanica.ro

591

trimentul intarirei sufletului romftnesc. Si ceea ce este si mai gray,este faptul ca se pune scoala de stat pe o treapta inferioara in ra-port cu scoala minoritara. Caci, pe c8nd dupa lege o scoalaminoritara nu se poate desfiinta decAt dupa o judecata inainteaconsiliului permanent al invatamantului si cu un aviz conform alacestui consiliu, scolile de stat se desfiinteaza, de catre actualulguvern, printr'o simpla trAsatura de condeiu.

Din cele expuse Om aci, rezulta ca guvernul Maniu, zis natio-nal-taranesc, a dat o lovitura de moarte culturii nationale.

Toata aceasta politica scolara si culturala produce o profundadescurajare in toata lumea constienta, care isi da seama ca se na-rueste tot ceea ce s'a ridicat si indrumat cu atdta dragoste, Cu atatamunca si cu atita patriotism.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIX.

UN BILANT DE GUVERNARE FARA PERECHEIN ISTORIA POLITICA A ROMANIEI

Azi ori-care Roman, fie el chiar unit" nepatimas, este convinsca räposata Regentä a comis, la 10 Noembrie 1928, o mare gre-salà prin instalarea la putere a d-lor Maniu i Vaida, cari, prin gu-vernarea lor de 2 ani färä frau, brutalä, lipsitä de ori-ce simt delegalitate si plina de urä impotriva vechiului regat si a religiei do-minante a statului, au intins coarda panä cand a trebuit sti plez-neascä.

Este de mirare inteadevär cum membrii Inaitei Regente si inspecial Patriarhul Romaniei dr. Aliron Cristea, care ii cunosteadeaproape, s'au putut Lisa convinsi de a incredinta conducerea

compusa din aproape 13 milioane de Romani ortodoxi, inmainile a doi Romani uniti", maini neexperirnentate decal doarin laboratoriul apostolic al nefericitului archiduce Francisc Fer-dinand,. §i n'au prevazut cä at& d. Milt Mania cat si Alex. Vaidase prezentau, dap& rlisboiu, la guvernul Romaniei Mari ca sä be-neficieze din plin de sacrificiul altora, ceea-ce constituia cea maiinsolita pangärire a sacrificiilor vechiului regat. Nici un membru alRegentei nu 'si-a dat seama ea' in sufletul fostilor robi ai Ungurilorsäläsluiau mari si nebanuite reziduuri de lira confesionala impotrivaortodoxiei vechiului regat i cA punänd pe fruntasii lor sA conduca'trebile Romaniei intregite, ei isi vor face de cap si vor oträvi,odatä scosi la larg, toatä viata publica' si sufleteasca a poporuluiroman, prin impunerea vointei lor peste ori-ce impotrivire, in tra-gica lor inchipuire ea' vor occidentaliza" biata Romanie bizan-tinizatä".

Nu s'a intrebat o clipa Regenta: Ce suflet si ce puteri aduc d-nilMania si Vaida la temelia tärii? Ce &Inge bate in. vintrele lor?

www.dacoromanica.ro

503

Dela ei a purces oare in cele patru unghiuri ale lumii romanesticantecul de adunare la olalta a intregei sufläri romanesti? Tre-saltau ei oare de bucurie intre hotarele Romaniei Mari, fara auto-nomia Ardealului si fara o armata comandatä de generalul baronBoeru?

Speriata ca la poarta mare a istoriei a scartait cheia falsä a de-magogiei scelerate, Regenta a permis sä se furiseze la conducereaWii tocmai conspiratorii ridicoli dela Alba Julia.

Rezultatul?Intämplarea a aruncat curand in calea guvernului Maniu-Vaida

o greutate, care a dovedit ce le plateste capul. Complectarea con-siliului de Regenta, din care voiau sa facä un fel de consistoriudocil si sectar dela Blab le-a descoperit repede nepregatirea lorde oameni politici. Invatati sa calculeze cu precizie lungimea pa-sului lor obicinuit, le-a fost imposibil sä mäsoare consecintele unuiact politic. De aici, introducerea in Regenta a unei rude a d-lorAlex. Vaida §i M. Popovici, gest indraznet si care le-a fost fatal.

Cei doui homunculi" din Faust, d-nii Mania §i Vakla, totallipsiti de puterea de a creia, au guvernat Romania timp deaproape 2 ani impotriva intereselor obstesti, impotriva principiilordemocratice, impotriva sentimentului national, impotriva ordineiin stat si mai cu seama au guvernat cu cinism si brutalitate impo-triva opiniei publice. Activitatea de guvern a d-lor Mania iVaidan'a cunoscut nici o limitä si nici o frana. Ambilor Herostrati le-alipsit spiritul de unitate, de solidaritate, de armonie nationalä Sisociala, fara de care nu se poate face opera utila pentru tara.

Numai ingrijorarea unei asemenea politice de destramare a pututindemna pe d. general Averescu, afland cum au fost maltratati in-valizii de räsboiu in ziva de 11 Aprilie 1930 de catre gendarmiisi tulumbele cu apa ale trädatorului fost ministru de interne Alex.Vaida, ca sa trimitä din Kissingen la Bucuresti urmatoarea tele-grama de protestare:

Ardtati lupteitorilor i urmasilor celor cazuti sub comanda mea,In rasbolut intregirii, nenulrginita mea indignare fafd de metodele hunicede a-W (irate recunosti4a acel, pentru cari am luptat, nu numai färaajutorul, dar chiar gi färd voia for".

General Averescu

Vreme de aproape 2 ani am avut durerosul prilej sa vedem ctundin urd fafd de Bucurestiul romtmesc, guvernul Maniu-Vaida a in-

L Rusu Abrudeanu 38

www.dacoromanica.ro

594

fiintat asa zisele Directorate, ande se oplosesc mii de natarai, carede care mai dornic de cdpatuiala, mai prost si mai lenes. Si acestenetrebnice infaptuiri ale urei sunt plätite cu miliarde stoarse dinmunca istovitoare a cetatenilor.

Din ura pe care o poarta luminei, au pornit cu prigoana impo-triva scolilor, mai ales a scolilor normale, in cari se pregateauviitorii invatatori ai poporului.

Din ura ce o poartil bucuriei, pe care neamul a simtit-o diVasfaramarea jugului de veacuri, guvernul Maniu-Vaida a inventatdobitoceasca lovitura ce s'a dat mandriei romänesti prin platagrasa a functionarilor unguri, cari n'au voit sa stie de autoritateastatului romänesc pe aici.

Toatä lumea s'a convins ca, in partiduI national al Herostratilor,ura formeazä una dintre poruncile de pe tablele legeiluisi aceastainfama porunca se executä ca multä supunere de batrani, ca 0. detineri. Un ziar al partidului roatei isi incepea cuväntul cätre Cititoriprin aceastä intrebare: De ce ii urdm?" Era vorba de oamenii,cari nu fac politica guvernului.

In anul 1929 a aparut la Bucure$ti ziarul Flamura verde", or-gan al tineretului partidului national. Acest ziar avea o rubricaspecialä pentru propoväduirea urei: Sii-i urdrn pe Bratieni!"

Din aril impotriva bisericel ortodoxe au fost inlaturati din Par-lament si din diferite slujbe inalte o multime de elemente de va-loare ortodoxe, favorizänd in chip scandalos edecurile Blajului ca-tole, si au ordonantat bisericei unite" subventii de zeci de mi-lioane, inzestrandu-o tot odatä si cu pämänturi, in dauna bisericeiortodoxe, zisä dominanta.

Si, dupä toate astea, guvernul de pomina al d-lor Maniu-Vaida aintronat si goana dupa dantul milioanelor, cuibarind päcatele ia-dului in cele mai modeste familii, astfel ca plaga desfräului politicsi setea de parvenire si imbogätire a intunecat toate mintile slabesi a vulnerat cele mai curate inimi. Par'ca toate viperele pämäntului'si-au dat intälnire in blagoslovita Romanie Mare, uncle cu putinäipocrizie, un fel de vama, pe care vitiul trebue sa o pläteasca vir-tutii, se puneau la mezat cele mai de seama disponibilitati aleStatuhri.

Potlogarii nerusinate, desagregare sufleteasca si desorganizaremateriala iata rezultatul a doi ami de guvernare manisto-vai-dista, in cursul careia oamenii dela guvern au fost lasati la voia in-

www.dacoromanica.ro

595

tamplarii, iar poftele i patimele, toate poftele ì toate patimele,fära nici un zagaz.

Doi ani de guvernare a d-lor Maniu-Vaid,a au echivalat cu doll.ani de ocupatie vrama, vreme, in care, cu toata naruirea grani-telor vitrege, ni-se parea ca eei doi Herostrati ardeleni ne-au pra-busit temeliile sufletului.

lata pentru-ce, in ziva de 10 Octombrie 1930, a sAltat de bucurieintreaga tara la vestea ea' guvernul Maniu-Vaida s'a prabusit subgreutatea nenumaratelor sale pacate, fara precedent in istoria po-Mica a Romaniei. Pe noi, cari alunecam pe povarnisul plecariicari ne-am crescut sufletele la scoala marilor Romani de odinioara,ne cuprinde o mistuitoare tristeta, cand ne gandim cat este deplAns generatia tanara de astazi, crescuta sub duhoarea otravitoarea tuturor pigmeilor, a tuturor apostaziilor si a tuturor nerusina-rilor! Ce cenzura morala o sA-si faca generatia de azi, cand vedepresa somand pe d. luliu Mania sa declare cum 'si-a putut achita bdatorie de 14 milioane, la Banca National& in timp de 7 luni deguvernare, dintr'o leafa de 100.000 lei pe luna?

Rita tragicul adevar al amagitoarelor fericiri pamahtesti, carean format catechismul guvernarii de pomina a d-lor Maniu-Vaida!

www.dacoromanica.ro

iNCHEIEREDupd-ce a parcurs cuprinsul acestei clirti, citiloral va intelege

desigur cd nu cu patina frdmintare suite/eased $1 luptii cu orgoliulfiresc, pe care tot omul it are pentru pdmintul $i lumea in care s'andscut, m'am hotdrit sd cf.= la iveald aceastd tristd pagind, care aintunecat, din fericire, numai o clipd zorile alit de frumoase $ipline de fdgdduinte ale intregirii neamului romii 1' tesc.

E o fericire cd in mi/local sfortdrilor milenare pentru indeplini-rea idealului visat, s'au gdsit numal ciltiva produ$i sporadici aiunei singure generatiuni, earl sd nu inteleagd marea chemare, pen-tru care neamul nostru a Idcut in decursul chinuitei lui istoril a-tdtea sacrificii ptind in momentul hotdritor.

Se poate ca aceasta sd fi fost efectul unei /ale educatiuni,strdind de su/letal rgmhnesc. Dar omul ea con$1iinta curatd $i cusimtul auto-critic nealterat se recuzd el insusi tn /ata gre$elilorcomise $i nu se inghesue pentra a acapara situatiuni, care nu 'i-secuvin, a servi cauze, pe care mima sa nu le intelege $i pentrucare sufletul Via tuz este pregdtit.

D. Alex. Vaida $i tovard$ii sill, escaladind guvernarea RominieiMari, impaunati ca fal$a legendd a unui patriotism, pe care nuPau simtit $1 nu Pau practical nici-odatd, n'au putut si ajungiclean la rezultatele, la care au ajuns: desträmarea vietii noastrepublice, inveninarea sufletului romänesc prin adäncirea luptei con-fesiohale dintre uniti" si ortodoxi, deci periclitarea in cel maiinalt grad a unitätii nationale.

Pentru a impiedeca la vreme lunecarea statului ronan pe po-virnipa prime/dios, croit de guvernarea acestor nechemati, am datpublicitatii cartea de fat&

Dea D-zeu ca tandra generatie ardeleand, crescutd la sinul pa-triei intregite $i inazitd la soarele Ube/14U, ddiator de nouiavinturi, sd $teargd prin patriotismul ei netdrInurit ,s1 prin rein-

www.dacoromanica.ro

597

vierea vechilor insu$1r1 stramo$e$11 insta pagind, scrisd de cdfivadintre actualii conducatori ai partidalui national-roman, cari n'auinfeles nici ritmul vremii, nici n'au aval necesara simfire romd-neasca.

Cilitorul va ierta deasemeni violenfele de limbagiu, scapate ici-colo in cuprinsul acestei lacrari de un su fiel revoltat, lar pe frafiiardeleni cei cu sufletul carat, nelntinat, martiri adevarafi, darmode,sti ai sfintel cauze nafionale, preofi,invalftori sau fdrani, cari,ru lode suferinfele lor, au lost nedreptatifi $i umilifi de exploata-torii lacomi i lard Ira din partidul national, gestionan i pad eriai intereselor Romdniei Mari, al& de gray compromise deasigur ca nu la ei m'am gandit cdnd am dal volumului mea tillulPAcatele Ardealului fatà de sufletul vechiului regat".

Poporului ardelean, care a dat pilda celor mai frumoase acte deeroism pe altarul romdnismului,' nu 'i-se poate face nedrep-tatea de a-1 asanzai ca condurdlorii compromi$i ai parlidului nafio-nal, cari se considera pe nedrept ca singuri exponen (i ai lui.

Aceasta ar fi o injurie istorica $i o calomnie

www.dacoromanica.ro

SUMARUL

Pref ata ..... .Introducere

PARTEA I

Pag.

. 3, 23

Cap. I. 0 scurtA privire in trecutul Ardealului, Munteniei 0Moldovei 3o

PP II. Nefasta unire" cu biserica Romei 37PI III. Schimbul reciproc de cArturari dintre TArile romane 0

Ardeal 53, IV. Politica instinctului national qi afirmarea ej decAtre bAr-

batii de stat ai Romániei. Primele manifee,tAri iredentiste 65.. V. Valnrile iredentismului 87

If VI, Natura iredentei románe obiect de preocupan i trecii-toare la Viena §i Berlin 99

11VII. Problema RomAnismului integral In xnomentul 0 dupA

izbucnirea rAsboiului european , xo4

If VIII. Intrarea RomAniei In rAsboiu . 123

If IX. Eroismul 0 calvarul RomAniei. 7 eripetiile rAsboiului 0victoria finalif x33

PARTE# II. I. Caracteristica politicei RorAnilor:ardeleni: Dinasticismul

habsburgic . 163

.. II. Intrarea d-lor Iuliu Ma/1in 0 Alex. Vaida In arena po-liticA §i transformares dinasticismutui moderat In dinas-ticism slugarnic . , . 174

Ill. Activitatea parlamtentarA a lui Alex. Vaida In Cameradin Budapesta 179

a IV. Laboratoriul .arbiducelui Francise Ferdinand . . . i86If V. CAteva dovezj despre politica slugarnicA 0 anti-nationalA

a lui Alex. Vaida cu lncepere din anul 1913 gi panaIn pragul ¡zbucnirii rAsboiului european 196

n VI. Atitudinea condamnabilA a lui Alex. Vaida 0 a altorfrunta0 ai partiduldi national In c.lipa 0 dupA izbucnirearilsboiului european 203

www.dacoromanica.ro

599

Pag.

Cap. VII. Memoriile contelui Tisza in legatura cu rasboiul european.Parerile lui despre politica Romaniei si despre atitudinea

,eonducatorilor politici si sufletesti ai Romanilor din A rdeal 226VIII. Reusita unui plan diabolic al contelui Tisza. Monstruoasa

pastorala a mitropolitului Vasile Mangra 261Vasturcomplot urzit in 1917 Impotriva Romaniei sange-rande declare Alex. Vaida in tovarasie cu C. Stere 269Mitropolitii, episcopii si intelectualii Romanilor ardeleniprotesteaza impotriva desrobirii lor si a principiilor luiW. Wilson 277

XI. Memoriul lui C. Stere asupra chestiunei romane, prezentatIn luna Aprilie 1917 guvernelor austriac si german, ca

-comandamentului suprem austro-german . . . . 285XII. Interesantele destainuiri ale arhiducelui Iosif 294

XIII. Memoriul lui Alex. Vaida cittre guvernele din VienaBerlin si comandamentele militare ale Puterilor centrale,in care descrie el insusi odioasasa activitate din preajmasi din timpul rasboiului european ... 297

11 XIV. C. Stere scoate ziarul Lumina" dupa indemnul hota-rltor al lui Ales. Vaida. Planurile si propaganda celordoi conspiratori 328Actiunea politica a lui Alex. Vaida si luliu Maniu dintimpul rasboiului in lumina fostului miniqtru de internemaghiar I. Kristoffy 336Logica faptelor 340

XVII. Incadrarea politicei nationale" a Blajului in doctrinaacaparanta a catolicismului habsburgic . . . . . . 343

XVIII. Efectele suspendarii actiunii politice din .partea condu-cerii partidului national asupra atitudinet episcopatulttiroman unit" din timpul marelui rasboiu 351Atitudinea episcopatului roman ortodox din Ardeal Intimpul rasboiului european 358Contactul membrilor episcopatului roman din Ardeal cuvechiul regat dupa unirea" cu biserica Romei panit Inpragul rasboiului si repercutiunea lui 1n timpul cataclis-mului mondial . . . . . 368Legaturile primului Patriarh al Romaniei cu vechiul regat 376Adevaratii martiri ai Ardealului din timpul ItsboiuluiH european .......... . . . . . 387

XXIII. 0 metamorfoza Indrazneata sau cum devine Alex. Vaidaamare patriot roman" 4n toamna anului 1918 391

XXIV. D. Iuliu Maniu, Alex. Vaida si politica iezuita a Blajului 397XXV. Ungurii sustinand la conferinta de pace integritatea

toriala a Ungariei cu argumente coase din politica siatitudinea partidului national din Ardeal . . . . . . . 413

XXVI. Spionajul austro-ungar in Romania . . . 427

www.dacoromanica.ro

600

PARTEA IliPag.

Cap. I. Dupti unirea dela Alba-fulia. Conceptia d-lor VaidaManiu despre unitatea nationala . . . 445Ardelenii la lucru: Cateva exemple din activitatea con-siliului .dirigent. recte a partidului national . 451

III. Arivismul ardelean si autorii lui 465IV. Psichoza anului 1919 i ajungerea conducatorilor parti-

dului national la guvernarea tarii . . 4 469Guvernul Vaida i scurta lui durata . . 472Opozitia criminala a partidului national. Accentuarea Tegicmalismului si desteptarea urei Impotriva vechiului regat 478Polemica mea cu Alex. Vaida in chestia brosurei salescelerate din anal 1922, prin care pledeaza pentru rupe-rea Ardealului de vechiul regat 486

VIII. Textul brosurei scelerate a lui Vaida 500IX. 0 alta brosura din 1923, patronata de Alex. Vaida, prin

care denunta Romania Europei si o stropeste cu insulte 5x7X. Continuarea campaniei de ponegrire dusa Impotriva ve-

chiului regat i rolul preotimei románe unite" 5209! XI. Guvernul de pomina al d-lui Iuliu Maniu 527

luliu Maniu, inchizitorul bisericei ortodoxe 534XIII. Practica confesionalismului politic decatre d. luliu

Nlaniu In vechiul regat . 543XIV. D. Iuliu Maniu si Concordatul 553XV. Cum este reprezentata, la Bucuresti, cinstea Blajului ca-

tolic decatre un fiu al Blajului : dr. Zenobie Paclisanu 557XVI. Reactiunea energica a clerului ortodox . . . . . 569XVII. Nedreptatirea bisericei ortodoxe In lumina declaratiilor

acute la Senat decatre Patriarhul Romaniei 575XVIII. Guvernul Maniu si cultura nationala 584XIX. Un bilant de guvernare Ora pereche In istoria politica

a Romaniei 592Incheiere 596

www.dacoromanica.ro