C.BACALBASA

curestilalicicaala

VOL 3 - 19011910edifia 2.1=r

°

..... -. j

Ol

-;

If11 . IT

14"r: 1,3

girAl

_1,

-1 $.3..

-

A 0

111It

I 11.

i"

761 11 I :Figf API 11 0111-

11

:":

7"

'to

_

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BACALBASA

BUCURESTIIDE ALTA DATA

1901-1910

VOL. III EDITIA II

- BUCUREUIEDITURA ZIARULUI UNIVERSUL" S. A_

Strada Brezoianu Nr. 23-251936

-

liti'

www.dacoromanica.ro

ANUL 1901

Am dat, in volumui II. a in al mare desvoltare faptelorpetrecute dela inceputul lui 189g la inceputul lui 1901, de-oarece nici o guvernare n'a fost mai agitatk mai plin5, de in-cidente rasunätoare si de greutEti ca guvernarea conservato-rilor In acesti din urml doi ani.

Tot felul de intamplari grave si compromitätoare. Mai intaiseceta cu una din cele mai grele situati financiare; apoi ras-coala dela Slatina cu impuscarea taranilor; afacerea Hellierdestinatä sä räneasca mandria nationala; asasinatele bulgaresti;räscoala tuicarilor; iinpozitele cele dureroase, etc.

Apoi framantArile din familia conservatoare au avut carac-terul unor lupte de exterminare si au pus in lurnira ambitile

tivalitätile care, peste un numar malrginit de ani, trebuiau,in chip fatal, sa duca la dosfiintarea partidului. Ceeaces'a i intamplat.

Partidul liberal ar mai fi eamas Inca multi and: in opozitiedaca conservatorii n'ar fi avut in sanul lor germenii disolu-tuned.

La 24 Februarie s'a dat un banchet in onoarea lui Ca-ragiale spre a i se sarbätori 25 ani de activitate literark Auluat parte numerasi artist, literati, ziaristi i alt intelectuali.Banchetul a fost prezidat de batranul avocat Petre Grädisteanu.

Au vorbit: Take Ionescu, Barbu Delavrancea, A. Ciurcu,Tanase Cantili, dr. Urechie, C. Mille, Aurel Iliescu, J. Th. Flo-rescu, cdpitan Märdärescu, Ion Ndoulescu, Märculescu si Bre-zeanu artist dela Teatrul National, G. Ranetti, Radu Rasetti,Dutescu, Paulian, etc.

A fost un banchet delicios, scanteietor de vervk care, sfar-sindu-se oficial la ora 12 a urmat neoficial pang/ la ziva

Din cuvantirile rostite, este de subliniat acela al lui TakeIonescu, care a spus Ca, in realitate teatrul românesc ainceput dela Caragiale.

alba.

si

www.dacoromanica.ro

4

Era atat de ignorant Take Ionescu? De loc. Take Ionescuera un clibacdu. El se afla atunci in perioada de ascensiune

detsfacuse amandoua aripile, acum era hotarit sa-si recru-teze, cu orice pret, partizani personali. De aceea a laudat exce-siv pe Caragiale pe care voia sa si-I atraga Dar Caragiale erao fire de o extrema mobilitate; in nici un loc nu-i pracea sãstea prea mult. De aceea dibacia lui Take Ionescu a lost lard.urmarli.

Pe cand guvernul conservator a avut de luptat cu marigreutati i cu multe ostilitati launtrice chiar din prima ziconstitruirii sale, prin contrast cabinetul Sturza multumitaconcentrarii liberalilor avu o guvernare

Dimitrie Sturza putu purcede la instalarea guvernuluiadministratiunei sale si putu lucra, nestanjemt, la alcatuireaprogramului de economii.

Dar guvernul liberal mai fu aj atat si de lipsa unei opozi-tiuni serioage fiindca giuja de capetenie a conservatorilor si ajunimistilor era sa se sfasie intre ei si sa caute a se intariunit in paguba celorlaltd.

Indata dupa caderea cabinetului Carp, generalul Lahovarisi Nicolae Filipeseu se retrag din comitetul executiv al parti-dului conservator. Asa ca) guvernul nu duce nici o grija. Cevamadi mult, din diferite part i partide primeste propuneri decartelare in altgeri si de pasuirea unor candidaturi indepen-dente.

Take Ionescu este neobosit pentru ca sa atraga pe unii din-tre conservatorii ramasi langa Petro Carp. Cel dintai pe careizbuteste sa-1 atraga este generalul Lahovari care in ziva de 12F'ebruarie la Camera, era furios pen tru cä Petre Carp hotariseea ministri sa nu ia parte la vot.

Asta este o prostie I striga generalul, rosu de manie.Generalul Lahovari, desi om inteligent, avea un fel de in-

teligenta usuratica, tar cat despre caracter era departe de aavea statornicia fratelui sari Alexandru. Generalul Lahovariavea porniri impulsive, avanturi de inima, dar putea fi o ju-carie in mama unui om mai inteligent. De aceea nu i-a trebuitmult lui Take Ionescu ca sai-1 scoata din partidul lui Carp.

Pretextul a fost gäsit in hotarirea lui Carp de a primi can-didaturile oficdale oferite partidului sau de Dimitrie Sturza.

Take Ionescu simtea ca familia Lahovari nu va puteamane mult timp impartita si cä, ori Ion va atrage pe Jak, oriJak va aduce la el pe Ion; spre a evita o surprindere a facut totce era de facut ca sa-1 ia pe general.

Generalul era vanitos, de aceea cand Take Ionescu i-a pro-

gisi

liniatiti.si

la,-

www.dacoromanica.ro

5

-pus mostenirea sefiei dupa Gheor ghe Cantacuzino cat si sefiaCapitalei, a parasit repede pe Carp.

L-a parasit pe Carp sub cuvant cä injoseste partidul con-servator prirnind candidaturile in Parlament oferite de guver-nul liberal.

Intr'o noapte, dupa plgnuirea lui Take lonescu, sefii deculori ai Capitalei, in cap cu nenea Iancu Bratescu, seful cu-loarei de. Verde a electoralitatdi conservatoare, se intrunesechearna intre ei pe general Noapte istorica pentru un partidcare vietuia cei din urma ani. Caci dela 1901 la 1916 candde fapt, partidul conservator s'a scindat pentru ca in curandsä clispara nu mai erau d.ecat, 15 ani. In aceasta intruniregeneralul este proclamat sef al Capitalei i viitor sef al parti-dului. Intrunirea se sparge in strisratele:

Traiasca seful nostril! Traiasca Kronprintul partiduluiconservator!

Take Ionescu argumentase generalului eä in parti-dul lui Carp nu va putea ajunge niciodata la sefie, caci Mar-ghiloman 11 stai in cale, pe cand in partidul lui Cantacuzinonimenea nu-i va taia drumul. Si astfel farsa a fost jucata.

Lovitura era destul de dureroasa pentru partidul carpistsi pentru Nicolae Filipescu, in special.

Carp, spre a se rathuna pe batrani, facu greseala sa pri-measca candidaturile oficiale ale guvernului. Liberalli, spre aintretine diviziunea intre conservatori, inlesni intrarea catorvajunimisti in Parlament.

Cu chipul acesta lasau sa se creada c. partidul lui Carp,hind oficial reprezentat in Parlament va veni la putere dupaguvernul Sturza. De aci o lupta inversunatä intre amandouaramurile conservatoare care se sfarsi prin infrangerea lui Carp.

Dar acesta, indignat de procedarea lui Cantacuzino-TakeIonescu fata de el, nu mai calcula urmarile, ci prins de manialui ca i cle sfaturile celor din apropiere, facu cartelul.

In timpul acesta, guvernul pregatea alegerile tot dupa ve-chiul model al candidaturtilor oficiale, iar Dirnitrie Sturza al-catuia bugetul intemeiat pe mari economii.

In noaptea de 26 spre 27 Februarie o crima care a facutmult sgomot s'a savarsit in str. Icoanei Nr. 15.

La orele 10 jum. comisarul Becarian dela sectia 9-a fu in-cunostiintat ca o doamna Iarcu, rucla a generalul Iarca, fu-sese asasinata de catre doi tineri din societatea zisatinerii Candiano-Popescu, fiul generalului aghiotant al rege-lui i Vladoianu, fiul unui fost cassier al politiei Capitalei.

Asasinata era vacluva, fiica unui vechiu profesor Iarcu,

blind",

si

www.dacoromanica.ro

6

femee care de mai multi ani ducea viata warä de galanterie.Fiind data situatia social& a tuturor actorilor dramei, asa-

sitnatul a fäcut zgomot i multa senzatie.Candiano a declarat dela intaiul interogator, cä savarsise

crima pentru parale. Stiind cd d-na Iarcu luase 100 lei delamama sa, s'a dus la dansa. Vlacloianu ii astepta afara. A intratla ucisa ca pentru a Intalnire galantk s'au asezat la maskapoti femeea s'a dus la piano si a cantat. Atunci Candiano ascos un pumnal i l'a infipt in spatele victimei. Lovitura afost atat de tare ca mdnerul sa rupt. Vazand aceasta. crimi-nalul a luat lama de otel si a infipt-o toata in snatele femeei;apoi a scos cutitul i vazand cä victima mai dd.* semne deviata, a strapuns-o din nou, apoi a sarit pe geam.

Criminalul a comis crima fiind desbracat cu totul de haine,de aceea albiturile ii erau de sus pand jos, pline de sange, iarhainele farai nici o pata.

A doua zi. la confruntarea cu cadavrul, Candiano fiindintrebat de procuror ce impresie ii face cadavrul. a raspunsIn limba franceza :

On dirait que c'est une vache egorgée... (S'ar zice ca eo vaca maceldrita.).

Apoi a povestit crima.Ea m'a poftit la mask dar n'am voit sa mananc nici sä

beau, cad ma temeam sa nu-mi pierd curajul.Am lasat-o sai manance. fiindca, vedeam ca-i e foame. Apoi

spus: Scoate-ti rochia, desbraca-te, dragd, vreau sa-tiadmir corpul tau frumos, vreau sä admir forrnele admirabileale carpului tau, plac atat de mult". Si ea si-a scos ro-chia i s'a asezat la piano.

Ardea In mine. In acest moment. dorinta de a-mi infigepumnalul in spinarea ei rotunda si grasa.

M'am dus Meet la pardesiul pe care-I lasasem pe scaun incask am scos din buzunar stiletul si am pus teaca pe masa insufragerie, 1, chip& aceea, m'am apropiat incet de dansa. amprivit-o bine de aproape ca sä, aleg locul unde s dau lovitura.Ma temeam sä o lovesc In fata, flindca se putea sa nu o lovesebine, O. reziste i sa se Incinga o luptä apriga intre noi.

Am riclicat punmalul, m'arn repezit asupra ei, i-am pus omama in ceafa, picioral drept pe mijlocul trupului i asa, cumstátea aplecata pe piano, cu maim dreapta am lovit cu putere.Smucindu-se din mainile mele, mi s'a rupt manerul pumna-lului. N'am scapat, frisk un singur moment. Am trantit-o jospe scânduri cu fata in jos, m'am pus cu genunchii pe ea si1-am aplicat o a doua loviturä cu stiletul fdrd, maner, dar

cari-mi

1-am

www.dacoromanica.ro

7

a,7a, de bine ca a intrat pand la capätul celalalt. In acelas timp,pentru ca O. nu strige, i a da de 'stire servitoarei, i-am des-chis gura cu mâille, i-am apucat bine limba i am tras-o cuputere pana ce n'a mai miscat. M'am uitat bine la ea, nu maidädea nici un semn de viata.

N'ai avut relatgiuni cu ea mainte de a o lovi?De loc; mi-era team& sa nu ma molesesc i sa., nu am

destula, energie.Atat sange rece in povestire, din partea unui elev de liceu,

in fata cadavrului fem,eei pe care o omorise, arata destul delamurit. ca asasinul era un degenerat neresponsabil.

In lumea politica face oarecare senzatie o telegrama pecare Gheorghe Marzescu, fruntas liberal din Iasi si fost mi-nistru de mai multe ori, a adretsat-o regelui. Gheorghe Mar-zescu atacase de mai multe ori pe rege prin ziare i brosuri;acum fiind greu bolnav a trimis regelui o telegram& de devo-tament, cerandu-si iertare pentru purtarea sa din trecut i asi-gurand de lealitatea convertirei sale in acele cline supreme.

Peste cateva zile, la mijlocul lunei lui Aprilie 1901, Gheor-ghe Marzescu a murit.

Defunctul era profesor la facultatea de drept din Iasi, ompolitic cu vaza. i eful unei insernnate grupari politice dinlocalitate. Era cunoscut ca cel mai puternic elector al Moldovei.

Anul 1901 trece far& incidente insemnate, iar guvernulnu are opozitie. Chiar cele mai violente ziare sunt sUite sä, fiecalme. Primar al Capitalei este ales Procopie Dumitrescu, unbatran liberal lipsit de orice activitate, ins4 un orn bogat i cutrecere in patura burgheziei comerciale.

In ziva de 5 Mai 1901 a murit la varsta de 68 ani un a-devarat tip al Bucurestilor, batranul Grigore Eliad zis si Car-ciumarescu.

Viata acestui om a fost foarte agitatti, i foarte aventu-roasa.

Lipsit de avere i cu totul incult dar inteligent si mai pre-sus de toate foarte energic, In tineree a fost corector la ziarulRomdnul al lui C. A. Rotsetti.

Din timpul cand era corector la Romdnul, a ramas urin&-toarea anecdota :

Intr'o zi vine In redactie advocatul Grigore Vulturescu,care-I vede facand corecturile. far& 4 clase primare,11 intreba In zeflemea :

Dar cum faci tu, ma Gligore, corectura, fiindca nu aiInvatat gramatica ?

Foarte usor, raspunde Carciumalrescu. Citesc si cancl

$tiindu-1

www.dacoromanica.ro

8

incep sä obosesc pui virgula, daca obosesc mai mult pui punctvirgula.; iar cand ma hiec pui punct.

Urmand norocul particlului liberal a ajuns ca sä fie antre-prenorul cheiului portului Braila de unde s'a ales cu un lungproces care a durat nenumarati ani, dar de pe urma caruiai-a ramas o avere destul de buna.

Cand a murit era proprietarul lui English-Hotel din piataTeatrului si a unei case In fata Bailor Eforiei.

De pe urma lui Carciumarescu au ramas Inca i alte a-necdote.

Intre altele, pe carid i se restaura English-Hotel, suprave-ghea lucrarile de pe plata Teatrului cu umbrela de scare laspinare.

In aceias timp se repara si hotelul Otetelesanu.Un prieten II vede, si se apropie :

Coane Grigore, ai vazut ce frumoase sunt balcoanele dela 9tetelesanu; durnneata de ce n'ai pus hotelului dumitalebalcoane la fel ?

Si Eliad, uitandu-se de sus, ii rascunse dispretuitor :La Otetelesanu e fer fourjat domnule, la mine e mar-

mora de Cararia.Odata Ii intalnesc la Constanta pe terasa Casinoului. Sedea

inteun fotoliu rezemat pe umbrela. Cineva se apropie i intraIn vorba.

Frumoasa umbrela, Coane Grigore, de unde ai luat-oLondon !...Dar si ghetele sunt foarte frumbase ; tot de acolo sunt?London !...Dar macferlanul unde l'ai facut ?London !

Grigore Eliad avea o mare admiratie pentru tot ce eraenglezese, de aceea : imbräcaminte, incaltaminte, mobile, totaducea din Anglia. De aceea i hotelului sau i'a dat numele En-glisch Hotel".

A fost In adevar, un tip al Bucurestilor.La nrimaria Capitalei se intampla un scandal. Consilie-

rul comunal Ciocaneli acuzand pe D. Rocco, directorul accize-lor comunale, ca a comis defraudalri, acesta vine la consiliu,se incaera cu Ciocaneli. A fost o Watae in regula ; iar Rocco alost arestat la Vacaresti.

Dimitrie Rocco era un vechiu ziarist conservator numitdirector al accizelor de catre Barbu Delavrancea.

La 17 Iunie 1901 s'a inaugurat In Bucuresti statuia luiAlexandru Lahovary, pe plata din ealea Dorobanti. Au vorbit

ei

pi

www.dacoromanica.ro

9

reprezentanti din amandoua taberele conservatoare : GheorgheCantacuzino, general G. Manu, Take Ionescu, general Laho-vary, N. Filipescu.

0 adunare a actionarilor Bancei Nationale apron con-ventiunea incheiata de Banca cu guvernul.

Trin aceasta convtntie Banca acorda statului un impru-mult de 15 milioane lei si primeste prelungirea privileguluiei pe Inca 10 arii pana la 1920.

Junimistii in special, combat conventia cu putere. La adu-narea actionarilor a combatut conventia Teodor Ros,etti, frun-tas junimist.

Cum am spus anul 1901 trece in liniste, fad OA mei unfapt mai deosebit.

In fata opozitiei conservatoare care se sfasie zilnic, parti-dul liberal profit& de binefacerile puterei. Guvernul prezintaproectele sale de legi pentru ameliorarea crizei financiare, re-mediul sau fiind economiile bugetare, economiile la toate de-partamentele, economii la armatä, reduceri de salarii si des-fiintari de functuni.

Se intelege ca o astfel de politica va ridica lepecie multenemultumiri in taxa si va a limenta carnoaniile opozitiel. Darpana atunci mai va.

Deocamdata in parlarnent n'au putut intra decat gre-o 3-1janimisti Petre Carp, Marghilornan i ali vre-o doi, iar co-rifeii celuilalt partid conservator au cazut toti in alegeri. Niciseful Gheorghe Cantacuzino, nicj Take Ionoscu n'au putut fi

Chiar i la alegerile pargale, core de obiceiu in Romaniaerau ale opozitiei, Cantacuzino e batut la Prahova, in cetatealui electorala, iar Take Ionescu e batut la Romanati. Opogtiae Inca prea slaba, iar opinia publica n'a fcxst inca nemultumita.

-- In ziva de 7 Iunie a vizitat Sinaia feldmaresalul Beck,seful statului-major al armatei austriace, insatit de alti 10ofiteri.

Vizita a durat numai cateva ore ; totusi i s!a dat o mareimportantä politica. Mai ales presa din Austro-Ungaria a re-levat aceastä importanta cu articole menite sá faca senzatie.Tntre alte ziare Neue Freie Presse" din Viena, ocupandu-sede aceasta vizitti, declara ca intelegerea dintre Austro-Ungariasi Romania a ajuns atat de departe incat incheierea unei a-liante militare intre amandoua statele n'a ramas decat o ches-tiune de timp.

Acest limbagiu a produs la Bucuresti senzatiune In cercu-

:

alesi.

www.dacoromanica.ro

10

rile politice, cu atat mai mult c. regele Carol era partizanuiincheierei unei asemenea aliante.

Aducerea la putere atat de grabita a lui Dumitru Sturzaera acum explicata prin necesitatea acestei aliante, DumitruSturza fiMd ornul politic, mai bine zis, singurul om politic dinRomania care din. convingere ar fi putut realiza alianta,

De altfel toastul ridicat de regele Carol la dejunul dat laSinaia ofiterilor austriaci era destul de semnificativ.

Iata cuvintele regelui :Cu o vie satisfactiune salut pe Excelenta Voastra, incon-

jurat de ofiterii de elita ai arrnatei imperiale i regale in a-cest Ioc care a Drimit, in timpuri, o consacratie speciathl prinvizita M. S. Impaxatului-rege, augustul vostru sef suprem.

Multumesc calduros Majestatei Sale fiindca a binevoit apermite ca d-voastra, domnilor, sa vä intruniti astazi in asa demare numar, imprejurul meu.

Prezenta d-voastra aci dä o nona dovada de excelentele ra-porturi care unesc pe Romania cu puternicul imperiu vecin.Insufletit de sincera dorinta ca aceste raporturi sd se strangdfi mai MULT, ridic paharul meu in sanatatea Majestatei SaleImparatului si a bravei sale armate.

Providenta s. proteaga pe gratiosul vostru suveran si sa-iacorde Inca multi ani i deplina putere sanatate pentru f e-ricirea i prosperitatea popoarelor sale credincioase".

Acest toast semnificativ, prin care regele declara sincerasa dorinta, de a strange Inca i mai mult raporturile de priete-nie cu AustroUngaria, a desteptat deosebita bagare de seamdsi a cercurilor noastre politice si a cercurilor diplomatice.

Ca sä raispunda acestei manifestatiuni, tarul Rusiei trimi-te in Bulgaria pe cumnatul sau marele duce Alexandru Mi-hailovici, in vizitä la principele Ferdinand. Aci i se facu ograndioasa primire.

Frictiunea austro-ruseasca se accentua.Agitatia meseriasilor luand proportie mare, guvernul

Incepe sa se ingrijeasca. 0 comisiune este numita de catre mi-nistrul domeniilor, Vasile Missir, spre a elabora un proiectde lege al meseriilor. Din aceasta comisiune fac parte : EmilCostdnescu, Matei Corbescu, V. G. Mortun, G. Assan, I. G. Bi-bicescu. C. Alimanisteanu, Dragu, Toma Georgescu si TakeGeorgescu.

0 intrunire a meseriasilor tinuta, in sala Dacia degene-reaza, in scandal si se sfarseste cu izgonirea lui Take Georgeseuseful meseriasilor disidenti.

p1

www.dacoromanica.ro

11

La 26 Iunie a murit la 'MI goviste generalul A. Candiano-Popescu.

Generalul a avut o viata, din cele mai agitate. Era näscutla anul 1841. Ca ofiter de artilerie a participat la detronarea luiVoda-Cuza. La 1867 a demisionat din arrnata, fiind atras depasiimea ; se duce in Franta unde studiaza dreptulImbratiseaza profesia de advocat ; se aseaza la Ploesti unde däsemnalul revolutiei dela 1870, punandu-se in capul celor cariau proclamat republica.

La 1877 este reprimit in armata i primeste comanda ba-talionului 2 vanatori, care la Flevna, face marl acte de vitejieSergentul Grigore Ion, care a luat un steag turcese in lupta,face parte din batalionul

Ramanand In armata este inaintat pana la gradul de ge-neral. A fost in urma prefect al politiei Capitalei i multi ani.aghiotant al regelui Carol.

Generalul Candiano, in orele lui libere era si literat, a ti-pant un volum In versuri.

Bolnav, desi nu prea batran, caci n'avea decal 60 de ani,generalul a fost crud lovit prin crima fiului sau, autorul omo-rului din strada Icoanei.

Un,ziar unguresc Magyar Orszag din Budapesta puolicasenzationala stire cum ca., cu prilejul vizitei la Sinaia a feld-maresalului Beck s'a inchelat un tratat militar intre Austro-Ungaria si Romania sub urrnktoarele conditiuni :

Regatul roman se obliga sa puna la dispozitie opt corpuride armata cu un efectiv de 250 mii oameni, In cazul cand RusiaIi va mobiliza armata.

Aceste 8 corpuri ale armatei romane vor fi, in cazul uneimobilizari a trunelor rusesti la frontiera roman& sau austro-ungard, astfel asezate :

4 corpuri de armata vor fi trimise sa apere intreaga liniea Prutului dela Iasi la Galati in scop de a impiedica trupelerusesti ale regiunei Odesa-Simphoropol, sa se uneasca Cu tru-pele din Kiev.

Restul armatei romane se va stabili de-alungul Dunarei,spre a respinge, intr'un caz eventual orice atac din partea Bul-gariei.

Pe linia Dunarei pana la Vidin trupele austriace vor venine acopere in contra unei invaziuni eventuale a armatei

sarbesti.Aceasta conventdune militara secretä, care a primit un ca-

racter definitiv cu ocazia vizitei generalului Beck la Sinaia, va11 publicatal in mod oficial de catre suveranii ambelor tari in.

.

sä

si

San.

www.dacoromanica.ro

12

ziva in care regele Serbiei, printul Bulgariei i printul Munte-negrului se vor duce la Petersburg spre a constitui, sub patro-najul tarului, confederatiunea baicanica".

Aceasta stire a produs o adanca senzatie la Viena, Buda-pesta i Bucuresti.

In timpul acesta vizita marelui duce Alexandru Mihailo-vici in Orient este viu comentata.

Mare le duce s'a oprit si in portul Constanta uncle i s'a datun mare pränz pe bordul vaporului Regele Carol", pranz lacare a luat parte si principele mostenitor Ferdinand.

In urma o escadra rusä a vizitat portul Constanta cu careprilej au fost alte serbari la care a participat iiitorui ef alpartidului liberal Ionel Brdtanu, ministru de lucrari pablice,ad-interim la razboi.

rusi au vizitat apoi pe rege la Sinaia.Rusii ne faceau curte si voiau sä impiedice incheierea a-

liantei militare intre Romania i Austro-Ungaria.La 25 Iu lie a murit la locuinta sa din strada Cosma, A-

nastase Stolojan, fruntas al partidului liberal, fost ministruStolojan a murit de o coma diabetica.Om inteligent si cult a fost raportorul proiectului de re-

vizuire a Constitutiei. In chestia presei a luptat in contra luiC. A. Rosetti, fiind partizanul rnasurilor restrictive alaturi deEugeniu Stätescu si cu aprobarea lui Ion Bratianu.

A doua zi dupd moartea lui Anastase Stolojan, moare ocelebritate a baroului bucurestean, avocatul Mihail Cornea.

Cornea era un om foarte inteligent. i dedea mari speran-te cand a venit dela studii. N'avea decat 24 de ani cand a lostales pentru intaia oar& deputat, in Camera dela 1871-75, subguvernul lui Lascar Cato rgiu. Atunci a fost contestat fiindcaii lipsea varsta legala, dar Camera l'a validat..

A fost un avocat celebru, cu mare talent, cu multd. pdtrun-dere, si cu un minunat sinit juridic. Mai tarziu sub Ion Bra-tianu a fost atras in partidul liberal, de prestigiul acestui bar-bat de stat, apoi s'a reintors in partidul conservator atras deTake Ionescu.

0 viata intemperanta a impiedecat pe acest om cu o inteli-genta superioara, sa dea tot ce ar fi putut da.

La Palatul Justitiei, bustul lub Mihail Cornea este asezatin sala pasilor pierduti.

La inceputul lunei August s'a facut pe Dambovita oincercare de plutire cu niste vaporase. Aceste vaporase,, desti-nate a parcurge Dambovitta dela Ciurel la Abator, erau conce-

Amiralli

www.dacoromanica.ro

13

sionate unui domn Vasiliu si se construiau intr'un santier in-stalat la Malmeson.

Primul vaporas construit avea 12 metri lungime pe o la-time de 3 metri, cu 60 centimetri sub aria i metri inälimedeasupra apei.

Intregul vapor, inclusiv motorul, a costat 10.000 lei.De jur imprejur vaporasul era inchis cu panza ; ca protec-

tie impotriva frigului i se puteau aseza geamuri. In interiorvaporasul era impartiit in doua clase ; la cl. I avea scaune in-velite cu plus, la cl. II scaune de lemn.

D. Vasiliu proiecta sä construiasca in total 6 vapoare. Taxade pasager fiind fixata de comund la 60 bani.

In seara de l8 August, pe la orele 10 un mare incendius'a declarat la hotelul Mercus din calea Victoriei pe piata Tea-trului.

Hotelul Mercus nu era propriu zis un hotel, ci o casa cupravalii i un etaj cu apartamente inchiriate. Aceasta cladirese prelungea Ora in strada Academiei. In urma incendiuluiintreaga cladire a fost ruinata, complect. Astazi pe locul acelase inalta palatul societaktei Imobiliara.

In acelas timp un mare scandal izbucneste la o adunaregenerala, a Societätii de asigurare mutuala Unirea".

Istoria acestei institutii este demna de amintitAceastä societate de asigurare, fondata sub regimul liberal

al lui Ion Bratianu, ajunsese un fel de camp de balaiecand veneau conservatorii la putere, consiliul de administratieliberal era gonit de conservatori in cap cu un domn Miclescu,iar cand revenau liberalii Miclescu era gonit i revenea li-ralul Pana Buescu.

Toate acestea se petreceau ca la alegerile politice, partiduldela putere venea cu batausii sai, teroriza i gonea adversari,si consiliul dimpreuna cu directda erau luate cu asalt de parti-dul cellalt.

Acum, flind liberalii la putere, era in functie Miclescu ;dar intr'o bunza zi, pe cand Miclescu lipsea din Capitala, PanaBuescu, inconjurat de politicianii sal, a venit la sediul Socie-tatei, a gonit pe cei cari erau acolo i s'a instalat iarasi cadirector.

Dar peste cateva zile Miclescu se reintoarce cu banda sa,in cap cu Henry Gherghel, un cunoscut tip bucurestean... Aces-tia scot revolverele i sorneaza pe Pana Buescu sa iasä. Acestasi cu amicii sai au fost nevodti sa se execute.

Cand Pana Buescu s'a vazut iarlsi in curte cu putinii saipartizani, a inceput sa vocifereze i sa protesteze. Lumea s'a a-

3

politic:

www.dacoromanica.ro

14

dunat multb, din toate pärtile i toti se inveseleau de acest nouincident tragi-comic oferit de combatantii dela soczetateaUnirea".

In timpul acesta Miclescu i cu ai. sAi erau baricadati ma-untru de teama vreunui asalt neprevazut.

In sfazsit pe seara, au sosit politia i parchetul, toti eeldinauntru au fost arestati, localul a fost sigilat iar societateaUnirea" a famas, lãrâ nici o directie.

Aceasta societate a trebuit sä moar5, fiinda devenise unobiect de scandal public.

In ziva de 27 August au plecat la Aten3, 280 studenti sistudente universitare, avancl in frunte pe prof esorul GrigoreTocilescu.

Studentii au pornit pe jos la gara, dela donuciliul lui To-cilescu, purtand douä drapele : unul romanesc i altul grecesc.

Aceastä alatorie, pregatita de mai mult timp, avea pelanga caracterul studentese sau calätoresc, i un scop ;

autorii acestei c5,1aorii credeau cä vizita aceasta ar fi pututInadzi legAturile cu grecii care erau cam reci.

La Atena, studentii români au fost prinati in chip foartesarbatoresc.

Pe la inceputul lui Septembrie o mare nenoroeire seintamplO, la Balota nitre Turnu-Severin si Craiova. Trenul ac-celerat de cal6,tori plecat din Bolta spre Severin la ora 2noaptea a fost ajuns din urma de un tren cu vagoane de pe-trol. Ciocnirea a fost teribilä. Cele 7 vagoane ale trenului acce-lerat au deralat precum si 13 vagoane ale trenului de petrolTotul s'a aprins. Au murit carbonizati in chinuri groaznicemai multi cälätorl i impiegati printre cari si C. Bibicescu, sefde tren in concediu, fratele lui I. G. Bibicescu fost guvernatorla Banca Nationala.

In ziva de 13 Septembrie 1901 s'a inaugurat pe strada13 Septembrie, in fa4a Arsenalului armatei, statuia pompieri-lor morti vitejeste in ziva de 13 Septembrie 1848, luptand incontra turcilor comandati de Fuad Pasa.

La inaugurarea statuei au participat t un mare numärdintre pomprierii Inca, in viata. Toti purtau esarfe tricolore cuinscriptia : Eroii zilei de 13 Septembrie 1848".

Au rostit discurrsuri: C. F. Robescu, pre$edintele comitetu-lui care a lucrat pentru ridicarea statuei, I. G. Bibicescu pri-mar ad-interim al Capitalei i Dimitrle Sturza seful guver-nului.

Cu acest prilej s'a bätut si o medalie comemorativl dema)rimea monetei de 1 leu cu inscriptille pe o parte : Carol

politic

www.dacoromanica.ro

15

I regele Roznaniei epoca 11 Iunie 1848", iar pe cealalta parte :Romania, epoca 11 Iunie 1898".

La inceputul hmei Octombrie se face alegerea consiliu-lui de disciplina al baroului. Lupta e crancena fiindca i se dami caracter politic, cum intotdeauna se dedea pe vremea aceea.Conservatorii i juninnstii sustin candidatura lui GheorgheDanielopolu, iar liberalii pe aceea a lui Vasile Lascar. Este a-les Danielopolu cu 105 voturi contra lui Lascar rre a intru-nit 86.

Stirile din afara sunt nelinistitoare. In timpul acestazilnic gazetele din Viena si din Budapesta publica stiri alar-mante asupra intentiunilor Rusiei.

Aceste ziare vorbesc despre o mobilizare ruseasca foarteimportanta. La noi in gazetele independente gäsim informa-tiuni aduse de calatorii veniti din Moldova, cum ca pe toataLranita se observa mari desfasuriVi de trupe rusesti. Alte te-legrame aduc vestea cum ca rusii concentreaza trupe nume-roase in Extremul Orient si ca intentioneaza sa ocupe Coreea.Toate aceste stiri provoaca mare neliniste.

De si exagerate in bunä parte, aceste stiri nu erau lipsite,cu totul de temeiu, flindca, n'a trecut mult, i razboiul ruso-japonez a izbucnit.

Dar la noi, spre a echilibra bugetul general, Dimitrie Stur-za facea economii insemnate in bugetul armatei i reduceain mod primejdios puterile de aparare ale tarn.

Teama de un razboi in Europa nu exista Inca, in chip se-rios. fiindca in acel moment, intelegerea franco-engleza nu era1110 facuta iar Rusia avea ochii atintiti asupra Extremului-Orient, catre care o impingea Germania cu intentia de a o faceinofensiva in Europa.

Razboiul ruso-japonez a lost un bun motiv spre a se inla-tura conflagratia care s'ar fi abatut altfel, asupra Europei.

In ziva de 10 Octombrie 1901, incepe la Curtea cu ju-rati, judecarea acuzatilor pentru asasinatul din stracla Icoanei,Candiano Popescu i Vladoianu.

Curtea este prezidata de catre d. consilier de Curte Gr.Stefänescu iar asesorii d-ni Bals si Ferichidi. Procuror d. Mu-muianu.

Avocatii partei civile sunt Gheorghe Panu. Aurel Eliescu,Mircea Petrescu si Take Policrat.

Avocatii lui Candiano Popescu sunt : Petre Grädisteanu,Barbu Delavrancea, C. Cernescu i Butoianu. Avocatil lui Vla-doianu sunt : Iancu Bratescu i Comsa.

Acest proces, atat de senzational, mai ales prin faptul ca

www.dacoromanica.ro

16

unul dintre acuzati este fiul unui om care e inscris printre e-roii dela 1877, atrage o lume nesfarsita. Numarul doamneloreste foarte mare, multe din ele au venit, ca la spectacol, culorgnete i binocluri ca sa. poata vedea pe amid dramei.

Dupa ce sala a fost tixita, afara lumea da navala asuprausei i vrea sä intre cu forta. In timpul citirei actului de acu-zare, grefierul a trebuit sa se opreasca de mai multe ori, intre-rupt fiind de loviturile puternice in usä, provocate de luptapublicului cu jandarmii. Presedintele ordona ca cordonul deharaj sa fie facut mai departe de usa si numai astfel se faceliniste

Tema apardrei este aceea ca Candiano Popescu e nebun.Neresponsabilitatea acestuia face tot obiectul pledoariiler.

Acuzarea. prin d. procuror Mumuianu, pretinde caCandiano a fost indemnat, pe cand era la Vacaresti, sa simu-laze nebunia. De altfel iata o parte din raspunsurile lui Can-diano la intrebarile presedintclui.

-- Ma rev, plangi vreo data ?Foarte greu.Cand ai plans ?Doar cand a murit Verdi.

Ma aflam la matusa mea. Am plans ca un opi1 i am fostbolnav o saptamana

De ce ?Mi-am adus aminte de Aida, de Lucia.Itd placeau ?Da.

Dar daca Iulia ti-ar fi cantat acestea ?Daca mi-ar fi cantat bine ar fi trait i azi.Ce carte te-a impresionat mai mult 9Crime d'amour de Georges Ohnet. Par'ca vad inca pe

scena cand ofiterul francez a ucis pe adversar. De atunci mise parea mcreu ca eu sunt ofiterul. Cand citesc ceva ma pui inlocul persoanelor din scriere. De atunci nu mai citese romane.

Dar vreun fapt analog cu crima ce ai comis ai citit un-deva ?

Da. Fata unui guvernator indian. Aceasta fata a fostucdsa, de brahmanul Lahim pe cand canta din lira si tocmaipentruca a cantat atat de bine.

Brahmanul a ucis-o pentru c.a gaseasca darul de a ex-prima.prin cantec meodii1e scoase de fata.

De ce crezi ea nu exista nirnic imposibil ?Pentru cä totul se poate gändi. De exemplu e imposibil

ea sa ma sui in luna, nu e asa ? Ei bine cu gandul, cu ochii

sa

www.dacoromanica.ro

17

deschisi te culci i te gandesti ca te sui in luna sau ca ea secoboaia la tine.

ce poti vedea intr'insa ?Ce im,i faureste imaginata. Case de socolata sau cai de

pesmeti, daca vreau (ra.sete).Ce cunostinte ai despre lumc ?Cu eu sunt nimic.Dar cunostinte de scoala(?Eu nu am invatat ca sa invat, eu am cetit.Spuneai ca, te-ai gandit mult asupra Universului. Ce

religie e mai buna dupa dumneata ?Religia osmana. Osmanul e mult mai logic de cat cres-

tinul. Uite-te la Christos (arata la tablou). ade acolo ca obarzä. Ne inchmam 1a cloud bete, la icoane. Osman se inchinala luna. Cred cä e mult mai logic asa.

Avocatul Comsa, anarätorul lui Vlacloianu. intreaba, :Admit Candiano ca Vladoianu a fost autorul intelec-

tual, ca el a fost capul i dumneata mana ?Admit ca daca eu a fi pämantul si in acest pamant

s'ar arunca samanta, ar rodi stricnina, !B. Delavrancea: Ai mai cunoscut pe Iulia Iarcu ?

Da, de doua ori mai de mult i mi-a läsat o impresiede desgust.

Sunt ascultati ca expert meclicii : dr. Obreja, dr. Mari-nescu, dr. Ramniceanu, dr. Nanu-Muscel, dr. Demostene, dr.Stamatiu, dr. Codreanu. Ca intotdeauna parerile oamenilor destiinta sunt impartite sau atat de vagi i supuse controversei

ein cat nu cuurind acel element al preciziunei capabil de a de-termina convingerea.

Se face o confruntare intre doctorii specialist ObrejaMarinescu. Dr. Obreja, sustine cum cd Candiano sufera de de-generare ereditara atat dela ambii parint cat i colateral.D-rul Marinescu respinge aceasta parere pentru motivulnu exista documentele utilizabile pozitive.

Procesul a durat 4 sedinte i s'a sfarsit cu condamnarealui Candiano la 10 ani recluziune si 1 leu despagubiri civile.Vladoianu a fost achitat.

Intrebat de presedinte daca mai are ceva de spus, Can-diano raspunde :

Nimic. Am meritat pedeapsa, va multumesc. Declar Canu fac recurs.

La Sinaia moare pictorul Alpar al carui tablou Oile"a fost medaliat i cumparat de Pinacoteca Statului.

Alpar al carui nume era Ion Alexanalru Paraschivescu a2

c6.

Si

pi

www.dacoromanica.ro

18

murit de tuberculoza pulmonard. Avea pasiunea artistica. sidat mari silinte ea sä infiinteze un cere artistic, care dupa,moartea lui, a murit 1a randu-i.

Marti 14 Octombrie soseste in Bucuresti locotenentulHeil Kurt din cavaleria germana care a faeut calare drumulintre Metz si Bucuresti, sau vreo 2150 kilometri in 25 de zile.

Locotenentul a sosit in buna stare, calul insa, foarte slabobosit dar s'a inzdravenit In putine zile.

Aceasta cursa a fost facuta numai ca un omagiu pentruregele Carol care era seful regimentului 9 hanovrian.

La 22 Octombrie a murit Alexandru Savuleseu archi-tectul ministerului de interne si presedintele Societatii arhi-teatilor.

Foarte activ, foarte priceput in meseria sa, era o figuraljoviala si foarte popular& in Bucuresti. A lasat in urma samulte constructii printre care, cea mai de valoare, actualulpalat al postelor i telegrafului.

Cateva zile mai tarziu moare si unul dintre cei mai ta-lentati i populari actori ai Teatrului National, artistul VasileHasnas.

Hasnas a murit subit de o boal& de inima.A. debutat mai Intai la Iasi, apoi a trecut la Bucuresti

s'a impus in piesele : Fantana Blanduziei, Domnisoarele delaSaint-Cyr, Miarobii Bucurestilor, Voevodul Tiganilor, La Co-rectional, etc. A murit tanar, la 40 de ani, in toata puterea ta -lentului.

Dupa, intaia ju.mAtate a lunei Noembrie moare V. A. Ure-chia, profesor de istoria romanilor la uniVersitatea din Bum -rest, academician, conferentiar al Ateneului. Roman, autordramatic.

A lasat in urma sa mai mune volume intitulate Operecomplete cuprinzand toate scrierile acestui barbat care in via -ta, a desvoltat o mare activitate cultural& si nationalista,.

Inmormantarea i s'a facut cu mare pompa. Din partea gu-vernului a vorbit Spiru Haret, apoi Ionescu-Gion, Gr. Toci-lescu, Valerian-Ursianu etc., etc.

Un scandal literar izbucneste. Un tandr scriitor C. A.Ionescu, in pseudonim Caion" acuza in Revista Literardpe Caragiale cum ca a plagiat piesa lui Ndpasta dupa o dramaungureascal intitulat& Nenorocul, scrisa de un autor, aproapenecunoscut, eu numele Kemeny Istvan. Drept clovada Caion re-producea un numar de randuri din dialogul piesei ungurestile punea in comparare eu acelas numar de randuri din piesalui Caragiale.

si-a

si

www.dacoromanica.ro

19

Aceste destäinuiri nu fac prea mare senzatie.Destäinuirea lui Caion nu produce de cAt un rezultat, a-

cela e& opinia public& si opinia scriitorilor sunt de partea luiCaragiale si mai toat& lumea intelectualilor blammzä fapta luiCaion.

DWI cateva zile de examinare a destainuirei, v&lul uitariicade asupra incidentuly'

La inceputul lunei Decembrie 1901 un scandal diploma-tic izbucneste.

Iata-1 :Ministrul Angliei, d. Kennedy, a dat un pram urmat de

receptie : la acest prAnz erau invitati principii mostenitori, catsi 'Lott membrii corpului diplomatic.

Dar nu se stie din ce motive, principesa rnostenitoare Ma-ria a cerut ca d. Beyens ministrul Belgiei sä nu fie invitat lamasa.

Fiindc5, pranzul i receptia erau date in onoarea printilorrnostenitori, d. Kennedy s'a dus la ministrul Belgiei, si-a cerutscuze fiindcA fusese invitat din eroare la pranz, ruga,ndu-1 s&participe numai la receptie.

Dar d. marchiz de Palavicini, ministrul Austro-Ungariei,aflând despre cele intdmplate cu colegul sau belgian, desi ac-ceptase invitatia, la urmã a ref uzat s& se due& la pranz.

Cand principesa Maria care se astepta sã vadä la masape marchiza i pe marchizul de Palavicini nu väzut. a r6.-mas foarte suplrata si a cerut informatiuni.

D. Kennedy era foarte enervat de aceast& sup&ratoare in-t amplare.

Cateva zile in lumea diplomatic& incidentul a fost com.en-tat cu aprindere.

In politica dinäuntru nimic insemnat. Cele dou& par-tide conservatoare se sasie intre ele si fac sfort&ri uriase cagr.-% fure unul altuia partizanii. Din aceast& cauz5, guvernul etare iar in corpul electoral stäpan pe situatie.

Doud alegeri partiale, una la Craiova i alta la Braila aratäsldbiciunea opozitiei.

La.Craiova. Take Ionescu candideazA la colegiul II de Ca-mera si cade cu 349 veturt contra candidatului C. Ciocazancare a intrunit 1152.

La Br lila, Nicu Filipescu cade la colegiul I de Camera cu112 voturi contra generalului C. Budisteanu, liberal ales cu 300voturi si a lui Christache Sulioti care a Intrunit 66 voturi.

Apoi la Dorohoi, candidatul liberal Väsescu este ales la co-

Pa

www.dacoromanica.ro

20

legiul II de Camera cu 129 voturi contra candidatului conser-vator Dimitrie Moruzd care a intrunit 108 voturi.

Dimitrie Moruzi, supranumit Kneazul, era singurul can-didat al opozitiei care avea sorti de izbanda.

Afacerea: Caion-Caragiale ravine la ordinea zilei. Cara-giale adreseaza presedintelui Curtei cu juri urmatoarea peti-tiune :

Donmii Const. A. Ionescu domiciliat in strada Lucaci 10si Theodor Stoenescu domiciliat in strada Arculud 10, pri-mul ca autor iar al doilea ca director, in cloud articole publi-cate in Revista Literarei in nurnerile dela 10 Noembrie i 10Decembrie m'au defaimat si calomniat adaugand, la injuriiletriviale ce-mi adreseaza, si afirmatiunea ca eu am furat unadin operele mele drama Neipasta dupa o lucrare drama-tica, a unui probabil inchipuit autor maghiar, Kemeny Istvan.

Ca urmare unei asernenea calomnii, va rog, d-le presedintea cita pe sus numitai domni inaintea onor. Curti cu jurati, incea mai apropiata sesiune ca sa raspunda in fata justitiei depagubele morale i materiale ce mi-au cauzat cu o indraznealane mai pomenitä pan& azil in publicitatea noastra.

Primiti, etc.

ION LUCA CARAGIALEautor dramatic, publicist, comorciant, str. Rotari 15

Procesul a fost sorocit sa se judece in luna Martie 1902, layadvocati ai lui Caragiale s'au of erit Gheorghe Panu si BarbuDelavrancea.

Trei zile inainte de Craciun moare la varsta de 57 aniChristofi Zerlendi, unul dintre marii bancheri din Bucuresti.

Zerlendi era un nume popular in Bucuresti. De originegrec, fiul lui Leon Zerlendi, mare exportator de cereale careera asociat cu un alt maxe exportator grec anume Sechiari.

La moartea tatalui sau a ramas singurul conducator albancei ce-i purta numele.

Zerlendi a facut si politica ca membru al partidului con-servator.

La 1888, dupa caderea lui Ion Brajtianu, care fusese timpde 12 ani atotputernic in tara, Zerlendi e propus de guvernulconservator candidat la colegiul I de Senat spre a lupta impo-triva sefului liberalilor. Zerlendi un simplu bancher, fait, nicio suprafata politica, bate De cel mai puternic om politic dinRomania.

www.dacoromanica.ro

21

Aceasta alegere a facut mare senzatie si a dovedit incaodatä lipsa de constiihtä politica a colegiilor electorale.

In sfar§it, batranii conservatoil au un succes electoral,generalul Iacob Lahovary este ales senator de Covarlui cu 178voturi in contra candidatului liberal generalul Pilat care n'aavut decat 147.

0 afacere care face mult zgomot i incepe sa fie exploa-tata in contra guvernului este aceea a Olimpicelor. Ce este a-ceastä afacere ?

In Monitorul Oficial" dela 13 Decembrie 1901, a aparut undecret ministerial prin care, impotriva dreptului nostru public,se acorda personalitatea juridica Societatei zisa a Olimpicelorsau a Legdturilor din Grecia. Aceasta pentruca olimpicele säpoata deveni proprietatea imensei mosteniri a lui VangheleZappa, marele proprietar si arendas de mosii din Romania.

Al. Marghiloman adreseaza guvernului o interpelare.Agitatia creste i prin faptul ca unul dintre minitri, Va-

sile Missix, a refuzat sac semneze jurnalul consiliului de mi-nista gasindu-1 protivnic legilor noastre.

Aceasta chestie a Olimpicelor a fost prilejul inceputuluide agitatie in contra guvernului Sturza care, dela venirea laputere, adica de aproape un an, se bucarase de o 1inite desa-varsita, fiindcä opozitia era ocupata sa se sfasie, dal- nu sä seocupe de ce face guvernul. Dar de unde izvorase aceastä ches-tie a Olimpicelor ?

Unele ziare ale opozitiei pretindeau ca este Inca una dinafacerile necurate, destinata sa procure castiguri unora dintrecorifell liberali. Intre altele se afirma ca Eugeniu Statescu, aldoilea personaj in partidul liberal chip& Dimitrie Sturza si a-vocat foarte influent inaintea instantelor judecatoresti, primisespre a sustine cauza Olimpicelor vreo 300.000 lei.

Altii dedeau alta cauza, acestla spuneau cä guvernul, im-pins de austro-germani, cauta alianta cu Grecia.

In adevar, mai ales de cand cu conflictul provocat de bul-gari, se desena tendinta Rusiei de a grupa statele de rasa slavain vederea viitorului asalt asupra Austro-Ungariei. Spre a facefata acestei viitoare agresuni, alianta austro-germana cautasa-i opuie o alianta sau macar o intelegere turco-greco-romana.

Chestia Olimpicelor era o aparitiune provocata de necesi-tatea apropierei de Grecia.

Oricare era adevarul, cabinetul Sturza a avut sä indure.consecintele.

Cäci opozitia activa impotriva-i a pornit dela aceaStaafacere.

www.dacoromanica.ro

22

pupa aproape un an de sfortari, s'a vAzut ca partidulconservator de sub seta lui Gheorghe Cantacuzino a luat multinaintea partidului lui Petre Cam.

Petre Carp nu credea decal in protectia regard Si nici decum in mfluenta organizatiei si a recrutarei de partizani teo-ria lui era tot cea veche : claca regele ii va chema la putere totpartidul conservator se va grupa in jurul sail. Din cauza aces-tei fatale pareri partidul sau pierdea zilnic terenul iar celaltpartid 11 castiga pe toata linia.

Aceasta s'a vazut la cele patru alegeri legislative partialepentru Camer i Senat, la Braila, Dolj, Covurlui i Dorohoi.Partidul lui Cantacuzino prezenta candidat in toate aceste ju-dge si reusi la Covurlui, pe cAnd partidul lui Carp nu putuprezinta decat la Braila candidatura lui Nicolae Filipescu.

Era, prin urmare, vazut ca partidul conservator, celd'al doilea partid de guvern, ramanea tot partidul batrânilorconservatori.

Carp din cauza linsel sale de activitate si a ciudatei con-ceptii despre viata de partid, pierdea terenul cu toate cA seafla in parlament tolerat de cAtre liberali.

De altfel In partidul lui Petre Carp nici nu era unitate devederi pe chestia primirei candidaturilor patronate de guvernpe cand Carp si Marghiloman erau In Camera Ma ca guver-nul sa-i fi impiglicat a se alege, Filipescu refuzase candida-tura oficiala.

ANUL 1902

Anul 1902 debuteaza cu un incident hazliu ivit intreGheorghe Panu i un numar de artist ai Teatrului National.

Gh. Panu in Saptamana", revista pe care o dirijadela 28 Decembrie 1901, publicase un articol privitor la actoriIn general. Acest articol a pricinuit mult sange ralu actorilordela National, cari au rAspuns printr'o scrisoare publicataprin ziare.

Reproduc cateva pasagii din acest raspuns intitulat : D.Panu si artistii dramatici".

In Stiptamdna" dela 28 Decembrie inteun articol inti-tulat Din lumea teatrelor'', d. Gh. Panu ne face deosebita o-noare de a se ocupa de noi, artistii Teatrului National.

Marturisim cä ne-a prins mirarea de acest fapt, de oarecepe d. Panu Yarn vazut extrem de rar pe la teatru i nici in re-latuni stim Ca nu este cu aceastA teribila specie de oameninuniiti artist, dupa cum se exprima d-sa.

:

;

www.dacoromanica.ro

23

Dar pentru a descrie pe cineva si mai cu seama, o intreagaspecie de oameni, cum d. Panu are pretentia s'o faca inarticolul sau trebue sa o cunost, caci altminteril pot fi expusa spune neexactita,t, lucru ce se intampla d-lui Panu.

D-sa in perfecta necunostinta de cauza, ne prezinta pe noiactorii in fata cititorilor d-sale, ca piste oameni ingamfati,plini de sine, aproape icniii, cari ne consideram ca oameniicei mai marl ai veaculai", ne inchipuim cä suntem regii, =pa-rati, tiraMi pe care-i jucam pe scena" ; iar pentru distrac-tia artistica pe care o dam publicului la o saptamana odata,pretindem ca toata lumea sa se prosterne la picioarele noastre".

Mu lt haz am facut citind randurile acestea ale d-lui Panuetc., etc.

Scrisoarea care e destul de lunga, inchele astfel :Pune-te in curent, te rugam, clomnule Panu, daca vrei sa

mai ai buna vointa sa scrii despre noi, iar daca nu, lasã-ne Inpace, caci destule necazuri i amaraciuni avem noi ; de aceea

dupa, cum chiar d-ta ai observat nu ajungem sa serbamjubileuri de jumatate de veac.

Semnati : I. Niculescn V. Leonescu, C. Marculescu, A. De-metriad, P. Liciu.

Panu scrisese articolul sail din Saptamana cu prilejul ju-bileului de 25 aM al artistului C. Nottara.

Dar o afirmare era neadevaratä in raspunsul artistilor,Panu nu ocolea teatrul, dimpotriva asista la toate piesele, atatla teatrul romanesc, cat si la opera cam avea pasiunea teatrala.Inteo vreme se hotarase chiar sã scrie o piesa,.

Si la inceputul anului 1902 criza proprietatei urbanedainuesti. Proprietarii fac numeroase intruniri i adreseazaguvernului un memoriu prin care, intre altele, cer : 1) caseleneinchirate sau nelocuite sa fie scutite de impozit funciar; 2)sa se faca, imediat un nou recensamant ; 3) ministerul lucra-rilor publice sa clarame imediat casele expropriate pentru cla-direa garei centrale ; 4) primaria sa nu mai acorde autoriza-tiuni pentru noui ;cladiri 5) pentru nouile constructuni sa seplateasca. in loc de 2 lei de metru patrat 50 lei, etc., etc.

Proprietarii de case vazand ca imobilele le raman neinchi-riate, cautau, prin agitatiile lor, sa impiedice cu orice pretnouile

Desi guvernul Sturza aproape flu avea opozite saupoate tocmai din aceasta cauza partidul liberal incepe sa, so-vale i o criza ministeriala izbucneste : ministrul finantelor G.D. Palade iese din cabinet.

Criza ministeriala a izbucnit din cauza unei legi care re-

cladiri.

www.dacoromanica.ro

24

glementa exportul zahdrului, lege care a nemultumit pe uncleputeri sträine. Regele personal a cerut lui Sturza sa se revindasupra legii votata cu trei saptamani mai inainte i s prezinteun alt proiect, cu sens contrariu. Pa lade, refuzAnd sdi se expundacestui ridicol, a trebuit sa demisioneze.

In culise se spunea, insd cd demisia lui Pa lade era urma-rea ostilitätei lui Ione! Bratianu impotriva ministrului de fi-nante. I. Brätianu avea o veche animozitate impotriva lui Pa-lade si cduta un bun prilej ca sd-1 alunge din guvern

Aceastä crizd dd curaj opozitiei conservatoare, care incepeo actiune mai energicd in toatä tara. Deocamdatd criza ministe-riald este aplanatd, Dimitrie Sturza a luat departamentul fi-nantelor, iar Ione! Bratianu interimatul externelor in locul luiSturza.

Dar criza de fapt e desldntuitä si intrigile se tin lant. IncurAnd un al dailea ministru, C. Stoicescu, titulariil dela justi-tie, incepe sä fie sdpat spre a fi silit M demisioneze. Dar asu-pra acestora voi vorbi mai departe.

In ziva de 29 Ianuarie se serbeazd centenarul lui I. He-liade Rdcluleseu.

Comitetul serbdrei este constituit din M. Ferichide, prese-clinte, general Tell, Em. Porumbaru, D. Laurian, ConstantinBoerescu si M. Sihleanu.

La ora 2 a fost solemnitatea in fata stafuei lui Heliade pebulevardul Academiei, uncle au vorbit: Grigore Tocilescu, inlocul presedintelui M. Ferechide, care tocmai atunci a plecatla vandtoare, d. Adamescu, seeretarul general al rninisteruluide instructie, Procopie Demetrescu, primarul Capita lei, si unstudent. Apoi poeth Obedenaru i Polihroniadi au citit versuride ocazie.

La acetiasi ord a lost o reprezentatie la Teatrul Nationaluncle s'a jucat Raz,van i Vidra, de Hasdeu, apoi Aristita Ro-manescu a spus Zburtitorul lui Heliade.

La urma, Aristita Romanescu si Constantin Nottara auspus o hnprovizatie in versuri de Haralamb Lecca.

Improvizatia incepe astfel

Nottara : Sub bolta casei tale, sfint.ita easei, ternplu,Altar al cuqetdrei qi Umbel. romdnesti,Uimit ma uit la tine si mai uimit contempluIn ce aureold de-un secol steipdnegi".

Si sfArseste cu versurile :

www.dacoromanica.ro

25

Aristita Romanescu : Esti mort in moarte vie, cu noi de-apururi esti

lar himnul nemurirei. cantat de miriadeDe glasurt ingere0i.Auzi-1 cum te strigd din ceruri : Heliade` .1"

Plecarea, atat de inoportunä la vftnatoare a lul Ferechide,era o demonstratie a liberalilor cart dela 1848 au fost intotdea-una adversarii lui Heliade.

La 26 Ianuarie vine din Iasi stirea telegraficä cum camitropolitul Iosef Naniescu a incetat din viata. Fiul unui preotdinteun sat de langa Iai, Iosef Naniescu s'a nascut la anul1820, deci avea la moarte aproape 82 de ani.

Mitropolitul a facut o lunga i foarte bine implinita Ca-riera bisericeasca ; a fost episcop al Argesului, ales la 1873,iar la 1875 a fost ales rnitropolit al Moldovei.

Peste cateva zile s'a deschis la trib. Ilfov testamentul mis-tic fostulgi mitropoht.

Dimitrie Sturza este läsat legatar universal al averei sale.Biblioteca o lasa intreaga Academiei cu conditia ea sa pla-

tease& :Lui Ilie Popescu, crescut de copil de mitropolit i fost se-

cretar intim al acestuia, 5000 lei.Servitorior sai Alexandru, Agapi i Sofronie Popa cate

1000 lei.Servitoarelor Mitrana Durnitrescu si Maria Niculescu cate

500 lei.Testamentul a fost deschis in farta lui Dimitrie Sturza.La inceputul lui Februarie Marele Colegiu este intrunit

spre a alege un nou mitropolit al Moldovei. Este ales episcopulPartenie, iar episcopti sunt alesi Conon Arämescu i Pirnen Geor-gescu-Pitesteanu.

In cercurile politiee iardsi se vorbeste de criza ministe-riala. 0 parte a deputatilor liberali nemultumitd se aduna re-gulat Inteun salon la hotel du Boulevard, unde, adunati cu G.Palade, discuta asupra situatiei critice din sanul partidului.Acesti nemultumiti sunt numiti bulevardistr, iar actiunea lorva provoca o remaniere a cabinetului.

Pe la jumatatea lunei Februarie miscarea meseriasilorcari cer o noua lege a meseriilor, ia un caracter violent. Inziva de 12 Februarie o intrunire publica este urmata de o ma-nifestatie de stradä.

Multimea de mai multe mii de oameni, printre cari multinemeseriasi porneste spre dealul Mitropoliei la Camera. Aci

al

www.dacoromanica.ro

26

hind atiusd., din vreme, multd armata, s'a fAcut ciocmrea cenu se putea inldtura. La inceput forta armata fiind neindestu-lätoare, manifestantii au hnpins-o pänd in curtea Mitropoliel,uncle inchizamdu-se portile de Sub clopotnitd, cei dindutruau ramas asediati. Dar venind alte trupe de cavalerie multi-mea a fost risipitä.

In sfarsit forta public& a rdmas std,panä pe teren, fAciindpeste 150 de arestAri.

Ziva de 12 Februarie produce mare agitatie in cercurilepolitice, la Camera 0. la Sena t reprezentantii cantacuzinisti facinterpelari, iar dezbaterile slint foarte agitate. Opozitia a gdsitun motiv de agitatde i 11 exploateazd, din belsug.

Guvernamentalii acuzä pe conservatori cd, au instigat pemeseriasi ca sä se rdscoale, oratorii conservatori tdgdduesc.Adevarul este, insd, cä mana opozitiei era amestecatä in agi-tatde, asa dupd cum au procedat in totdeauna opozitiile la noi.

Agitatia meseriaslor, condusi de Care advooatul IancuBrätescu, militant conservator, servea de minune intereselepartidului cantacuzinist.

In seclinta Camerei in care s'a discutat subiectul, C. Millea protestat impotriva felului in care a procedat poUiia pe straddpe Cand Gheorghe Panu a aprobat purtarea autoritatilor cerandmäsuri severe si urgente de reprimare.

Agitatiile pensionatilor, dintr'o parte, si a meseriasilor,din alta parte, silesc guvernul s'a prezinte cat mai repede cloudproiecte de legi relative la meserti.

Dar proiectul de lege al meseriasilor, mai ales. provoacdmarl nemuitumiri printre meseriasi. Totusi amAndoud, legilesunt votate.

Legea meserillor a fost cea dintal lege organicd care re-glementa chestia. Aceastä lege a trait pänd. In Februarie 1912,adied timp de 10 ani, and a fost inlocuitä cu legea d-lui Ne-nitescu din cabinetul Carp.

Procesul meseriasilor arestati la 12 Februarie a venit re-pede inaintea tribunalului, asa dupd, cum a cerut GheorghePanu. Un numär de meseriasi au Lost condamnati la Cate 4 si3 luni inchisoare, iar alii achitati.

La 11 Martie 1902, se infätiseazd inaintea Curtei cu Ju-ratd procesul Caragiale-Caion.

Curtea e prezidatä de d. consilier FlaiIein asistat de d-niiBa ls si Ferichide.

Publicul nu este interesat la acest proces, lume foarteputind.

www.dacoromanica.ro

27

Caion trirnite un certificat medical prin care arata ca fiindbolnav de gripa nu poate parãsi casa

Theodor Stoenescu, prin avocatul sau d. Moldoveanu, de-clara ca. d. Caion l'a indus in eroare and i-a prezentat cloud. foivolante tiparite la Brasov in 1848, de catre un oarecare Bogdan,o traducere dupa Kemeny, T. Stoenescu in urma cererel avo-catului Petre Gradisteanu, aparatorpl lui Caragiale, face scuzeacestuia, declarand ca buna lai credinta a lost surprinsa decatre Caion.

Theodor Stoenescu, directorul Revi3tei Literare, este scosdin cauza. Caion este judecat in lipsã.

In urma pledoariiior lui Petre Gradisteanu si a lui BarbuDelavrancea, Curtea osandeste pe C. A. Ionescu (Caion) la 3luni inchisoare, 500 lei amenda caltre Stat si 10.000 lei otIspa-gubiri catre Caragiale.

0 telegrama oin Viena, anunt,a ca mama reginei Eli-sabeta, principesa Maria Vilhelmina Frederica Elisabeta deWied, a murit la varsta de 77 ani, la castelul sau din Segen-ha.usen.

La inceputul lui Aprilie, se face o alegere partial& pen-tru un loc ramas vacant la colegiul al 2-lea de deputati dinIlfov. Lupta a fost foarte crancena, intre guvern i partidulcantacuzinist. Partidul carpist n'a putut prezenta un candidat.

Candidatul liberal d. Gr. Alexandrescu, mare industrias,a fost ales cu 1844 voturi contra 1216 date candiclatului con-servator Iancu Bratescu. Fiind peste 3300 votanti, candidatulguvernului a esit cu greutate. Ceea ce a fost o dovada cumCa, in opinia publica, situatia guvernului era foarte subreda.

Un mare incendiu izbucneste in strada Smardan. Ho-telul Concordia, proprietatea maiorului Fa:nut-a, a luat foc i aars in mare parte. A lost unul din marile incendii ale Bucu-restilor.

La inceputul lui Aprilie moare Constantin Campi-neanu, consilier la Curtea de Apel, fratele lui Ion Campineanu,fost mindstru i guvernator al Ranch Nationale, fiul mareluiloan Campineanu, luptatorul pentru redestebtarea neamului.

Constantin Campineanu era o fire foarte originala, foarteindependent si foarte onest.

Era un magistrat de o rara inaltime morala, desi putincam maniac.

Campineanu era un tip cunoscut al Bucurestilor. Iarnaumbla far& palton, dar infasurat numai intr'un pled gros pecare 11 tinea cu aanandoua mãinile. Astfel venea in fiecare zi laeafeneaua Fialkovsky, unde Ii lua cafeaua i convorbea cu cei

www.dacoromanica.ro

28

'can ii inconjurau. Fiindca omul acesta cNlitorise mult si aveao conversatie foarte atragatoare.

Una din maniile lui era sä creasca si Sä domesticeascaanimale salbatice; in ultimul timp avea un leu crescut depuiandru. Leul lui Campineanu era cunoscut in Bucuresti.

Afacerea meseriasilor vine in fata Curtei de Apel. Avo-catii meseriasilor sustin cä delictul e politic, deci cer casareasentintei tribunalului i trimiterea la Curtea Cu Juni.

Camera de punere sub acuzare, prezidata de Giuvara, a-sistat de consilierii Dobrescu si Scarlat Popescu, dä o sentintain acest sens. Afacerea e trimisa la jurati i meseriasii libe-ratli din arest.

Doua morti printre oamenii cunoscuti: doctorul Ka lin-deru si colonel Obedeanu.

D-rul Kalinderu, unul dintre practicianii cei mai distinti,presedinte al Clubului Tinerimii, senator liberal si profesor lafacultatea de medicind. La fel ca doctorii Asaki si Babes, ne-voind sa se supuna concursului in fata profesorilor universi-tari, asa cum preved.ea legea, a fost numit profesor la faculta-tea de medicina din Bucuresti prin lege .speciala.

Doctorul Kalinderu era fratele lui Ion Kalinderu, juriseon-suit meritos si mai tarziu administrator al domeniilor Co-roanei.

Colonelul Obedeanu era un om plin de temperament,luase parte la campania din 1877 si se distinsese. Demisionandapoi din armata a facut politica liberala. A fost ales senator,apoi a combatut regimul liberal luptand cu vehementa in po-triva lui Dimitrie Sturza pe timpul afacerei Ghenadie.

In ultimii doi-trei ani pierduse orice activitateMoravurile politice la 1902 erau aceleasi ca peste zece,

ca peste douazeci de ani, guvernele erau considerate ca ajunsela capatul existentei lor, numai chip& un an de cdrmuire sauchiar si mai putin.

Astfel ziarele din opozitie, anuntau in Aprilie 1902, adicanumai dupl un an i doua luni de guvernare, cum ca retrage-rea lui Sturza e sigura. i totusi cabinetul liberal n'a cazut decat tocmai la sfarsitul lui 1905. A mai guvernat, prin urmare,Inca trei ani.

Caderea guvernului era anuntata cu o consecinta a politi-cei liberale ostila capitalurilor straine. Intocmai ca i astazi,cand scriu aceste randuri, liberalii erau acuzati ca sunt ad-versarii capitalismului extern. Ziarele independente dar sirn-patice lui Take Ionescu, anunta cä Sturza i Ionel Bratianuau si anuntat Ca, daca vor cadea dela putere, vor lupta in opo-

www.dacoromanica.ro

29

zitde pe platforma nationalist& impotriva capitalurilor stradne.Chestia evree si a emigrärei evreilor revine la ordinea

zilei. Iarãi agitatie i iarási amenintari de rdscoale. Guvernulincepe sä expulzeze un numar de evrei.

Ziarul guvernului L'Independance Roumaine ataca peunii financiari din str&inatate pe can ii numeste päsdri deprada" fiindca, in vederea scadentei imprumutului de 175 mi-lioanc, agita iari chestia evieiasca

Ziarul francez al lui Carp, L'Echo de Roumanie vorbindde apropiata cadere a lui Sturza, spune ca diviziunea conserva-torilor nu-i va impiedica sä ia raspunderea situatiei fiindcdplecarea lui Sturza va insemna sfOrsitul regimului liberal.Ziarul acesta lask sä se intrevada putinta unui cabinet Carp,ceeace face mult sange rau in partidul cantacuzinist.

Adevärul este cd, situatia guvernului era critic& mai alesdin cauza situatiei financiare. Dar si neintelegerile din partidprovocau slabiciunea i nelinistea.

0 telegramd anunta o mare catastrofa. : orasul SaintPierre cu 23.200 locuitcri din insula Martinica a fost cu totuldistrus printr'o eruptiune vulcanica. ToatO populatiia a pierit,afara, de vre-o 30 de persoane. Toate coräbiile din port au fostincendiate. Majoritatea mortilor era populatda neagra. In orasse aflau consulii Suediei, Statelor Unite, Angliei, Danemarcei,Spaniei si Haiti.

tirile complimentere au anuntat ca au pierit in catastrofa30 de mii oament. Nici un consul strain n'a sca.pat.

Din cauza cutremurului, o puternicä furtunä s'a abätut a-supra marei, unde au pierit 15 vapoare cu toti pasagerii.

Au lost scene de o grozavie de neinchipuit. Marinarii va-porului Rodarn", inebunind de spaima, s'au aruncat cu totriIn mare. Intunericul era de nepätruns. 0 ploaie neagra de lava

de cenuse deasä fAcea imposibilä apropierea de insula chiardupd, potolirea eruptdei. Orasul distrus era cel mai important

port al insulei.Soldatii cari au pOtruns in oras dupa potolirea cataclis-

mului, au gasit in catedral& 3000 cadavre carbonizate, toate inpostura rugAciuni.

Calculele din urma au aratat cd, au perit 50.000 oameni.iar alti 50.000 au rOmas fard, adapost.

La 6 Mai 1902, soseste in Bucuresti Bernard Lazare, pro-pavandist evreu din Paris. Evreii fac o intinsä propaganda cumai multe zile inainte, pentru ca populatia evreiascä sä-i iasd.Inainte la gara de Nord, in numar cat mai mare.

In gara de Nord, o imensä multime de evrei u-au iesit

siai

www.dacoromanica.ro

30

1nainte. Toti fruntasii societatilor sioniste erau acolo. Candtrenul s'a oprit in gara au izbucnit urale asurzitoare. Multievrei s'au repezit sarute madnile i hainele. I s'au oferitflori de catre femei i s'au rostit cuvantari.

Trasura lui Bernard Lazare fu invadata de multime, asaca nu se mai putea misca. Un bätran care se agatase de oaripa fu rugat sä ia alta trasura pentru ca aceea a lui Lazaresa poata pleca, dar el raspunse : o putere din lunie numa poate urni de langa Lazare".

Cu mare greutate ajunse trasura lui Bernard Lazare lahotel Boulevard, urmata de alte vre-o 40 trasuri pline cu cate10 si 12 persoane. Multimea evreilor urma pe jos, alta muttimeastepta in jurul hotelului sosirea.

Bernard Lazare a vizitat in timpul zilei toate carliereleevreesti, cat si instituiile, apoi trebuia sa tina, o conferintain favoarea sionismului. In ultimul moment conferinta a fostcontramandata.

Cauza acestei contramandari a Lost o comunicare facutade guvern cum Ca, spre a se evita probabilele contramani-festaiduni, e bine ca Bernard Lazare sa renunte la conferintasi sa plece din Bucuresti.

In adevar un manifest antisemit fu raspandit in public.Indata dupa raspandirea manifestului ca.tiva fruntasi evrei auLost chemati la po1iie, unde ii s'a cerut sa sfatuiasca pe so-

publicistul francez-evreu, ca sa renunte la confe-rinta si la vizitarea institutiilor evreesti, de oarece sunt temerica se vor produce manifestari antisemite.

In urma acestor sfaturi Bernard Lazare a paräsit Capitala.De altfel manifestatiile ostile incepuse chiar sa se produca

pe strazi, pe calea Victoriei, pe str. Patria i pe calea Vaca-rest. Numai stirea plecarei Corifeului evreu le-a potolit.

Aceasta viz2itä cu scop real de ancheta, pe care evreii le-aupus la cale de atatea ori, au avut intotdeauna darul de a iritaopinia publica impotriva bor.

0 telegrama din Constantinopol, anunta moartea subitaa printului Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Mun-teniei Gheorghe Bibescu sub care a izbucnit revolutia dela1848.

Printul Bibescu, näscut la Bucuresti la anul 1834, a murit,In putere inca, la varsta de 68 ani. A fost ()titer in armatafraneeza, a luat parte la razboiul franco-german din 1870, s'abatut vitejeste si a fost facut prizonier i internat la Coblentz.A scris mai mune opere, intre care Retraite de six mine",premiata de Academia Franceza.

Nici

www.dacoromanica.ro

31

Intors i stabilit in tara, din cauza unui incident de fami-lia, a intrat in viata politica si a jucat un oarecare rol ca frun-tas al partidului conservator. Un moment s'a bainuit chiar cafate opera de pretendent la tron, ceeace nu putea conveni con-ducatorilor partidului. Din aceasta cauza a parasit campul po-liticei, spre a se consacra studiului i scrisului.

Un scandal judiciar izbucneste.Se stie ca prititul Grigore Sturza a incetat din viata la-

sand o foarte mare avere. Testamentul deschis era in favoareasotiei sale Raluca.

Dar iata ca un al doilea testament se iveste. In ziva de6 Mai se deschide la tribunal un al doilea testament depus decatre un domn Alexandru Scarlat Miclescu, care avusese le-gaturi de afaceri cu defunctul principe.

Acest testament modifica dispozitiile primului testament,lasand urmatoarele legate :

1. Trei patrimi din avere urmatorilor mostenitori : Cdpi-tan Popovici-Sturza, Const. St. Sturza, Dim. Pavelescu-Sturzasi Olga Boga Sturza.

2. Din restul averei lasa ficelor sale naturale : M. Nivoskisi Elena Poni cate 130.000 lei.

4. Lui Nicu Catargiu, ginere 200.000 lei, cu conditia dea servi printesei Raluca o pensie de 500 lei lunar.

5. Lui I. C. Barozzi 120.000 lei.6. Lui Eugen Statescu 50.000 lei.7. Fiului sau natural Fänicai 150.000 lei8. D-lui B. Rathart 8000 lei.9. D-reti Cardas 8000 lei.

10. D-rei Sipsom 35.000 lei.11. D-lor Mihail si C. Sipsom cate 5000 lei.12. D-lui cap. Millo 1000 lei.13. Calor trei Iii ai d-nei Eliza Catargi cate 20.000 lei.14. D-lui Al. Sc. Miclescu 75 miii lei si un loc viran la

soseaua Kiseleff.Si alte cateva legate mai mici.Acest testament a fost imediat atacat in fals de catre prin-

tesa Raluca, care era frustata de suma de 600.000 lei ce-i eralasata prin testamentul dintai.

Printasa a denuntat ca autor al falsului pe Al. Sc. Mi-clescu.

In acest de al doilea testament printul ruga pe avocatiiTake Ionescu M. Ferechide sa a pere pe legatari in cazulcand testamentul va fi atacat.

al

www.dacoromanica.ro

32

In cazul cand Take Ionescu va refuza, Ii maga sä nurnea-sca loctiitor pe avocatul C. Disescu.

o alta dispozitie din acest testament era aceea care anuladonatiunea de 300.000 lei facuta d-nei Elisa Catargi, sub formade zestre ipotecata in mosia Dracsani, proprietatea printului.

Aparitia acestui de al doilea testament, cat si declaratiain fals a printesei, au provocat un mare scandal in societateun lung proces. Asupra desfasurarei peripetiilor acestei afacerisenzationale, din toate punctele de vedere, vom vorbi maideparte.

La inceputul lunei Iunie 1902, s'a inaugurat, in gradinaAteneului, bustui lui G. Dem. Teodorescu. Au vorbit dr. Ma-rinescu, profesorul dela Sf. Sava Ion Suchianu, Georgescu-Carpen, dr. C. Severeanu i Grigore Tocilescu.

La sfarsitul lunei Iunie moare Take Giani, fruntas alpartidului liberal si avocat de intaia mana, fost ministru aljustitiei si fost presedinte al Camerei.

Giani a murit la varsta de 64 ani.In partidul liberal era mai mult partizanul lui C. A. Ro-

setti de cat al lui Ion Bratiand: cand s'a facut révizuirea Con-stitutiei la 1884 a sustinut reforma legei de presa in sensul ve-derilor lui Rosetti. Din cauza unei boale de rinichi parasise.de dcAi ani mice activitate politica.

Take Giani a avut ceasurile lui de notorietate advocat.Vorbea curent i apartinea acelei scoale sentimentale expri-math' prin frazeologie.

Facea parte din pleiada de advocati care insemnau totul inviata publica a tarei. De altfel om de treaba advocat cinstit, li-beral convins, n'a fost ins& om de guvern. Ca si. Mihai Corneaera mai mult un om al petrecerei, aclora paharul cu bereacorda politicei atat timp cat era trebuincios ca sa sa insem-.neze ceva in tara.

Era un elocvent reprezentant al generatiei care, cu un miccapital cultural, putea sa ocupe locurile dintai pe scena po-litica

In partidul liberal se observa o mare miscare de nemul-tumire, ceeace sileste pe seful guvernului sa faca apel la alteforte, sä intäreasca cabinetul i sä astampere nemultumirileparlamentarilor cari se agitau la Hotel du Boulevard. Din a-ceastä cauza la 11 Iulie 1902 o remaniere a Cabinetului devinenecesara.

Aceasta remaniere aduse in guvern pe Eugen Stätescu, peEmil Costinescu l pe G. D. Palade. Ministerul este astfel corn-pus

ca.

si

si

www.dacoromanica.ro

33

,Eugen Statescu, justitia.P. S. Aurelian, domeniile.Emil Costinescu, finantele.G. D. Pa lade, internele.I. Bratianu, exterriele.C. I. Stoicascu, lucrdrile publice.Spiru Haret, instructia.Acum va incepe lupta cadrelor noui impotriva vechilor

cadre, iar cel dintaiu ministru ochit va fi Constantin Stoicescupe care-1 va ataca la Ploesti Alexandru Radovici, un fost so-cialist, spre a-i lua sefia locala a partidului liberal.

Cu cat se va apropia mai mult de sefie Ionel Bratianu cuatat cadrele noui, adica fostii socialisti, vor deveni mai agre-sivi.

Aceasta remaniere, ca i toate celelalte acte de partid, nuinsemnau nimic pentru propäsirea vietel politice a tarei. Nicioideie noud, niciun spirit de reforma nu biruia, nici unul dintrenouii ministri nu venea cu un program merit sä insemnezeun pas inainte. De loc. Aceiasi preocupare stramtd pentru sa-tisfacerea ambitiunilor personale ale catorva frwitasi, decretatiministeriabili, provocase aceasta remaniere. Este drept Ca Di-mitrie Sturza izbutise, de astä data, sd intruneascd pe bancaministeriala pe cei mai fruntasi dintre fruntasii partidului.Dar linistea din partid fu de scurta durata, alte lupte inteme-iate pe alte ambitiuni vor incepe cat de curand.

Spre a raspunde raidului Metz-Bucuresti a of iterului dedragoni germani despre care am vorbit mai inainte, d. capitanMiron Costin din armata romana a raspuns printr'un raid lafel Bucuresti-Metz.

Telegrama din Metz anunta sosirea capitanului Miron Co-stin in cea mai bund stare, tot asemenea i iapa pe care a cd-lärit-o.

Cititordi isi vor fi amintind despre senzationalele escro-cherii profasate de catre doi indivizi : Sion Gherei si Andronic,omul cu apa de aur. In urma procesului deschis, Andronic afost condamnat iar dupd consumarea pedepsei s'a stabilit inUngaria.

De cateva zile, Andronic si-a aratat din nou persoana, cevamai mult, politia a fost informatä cum ca. Andronic opereazadin nou. Fiind pus in urmdrire escrocul a fost arestaL Si iatace s'a dovedit.

Pnin ajutorul apei lui de aur i cu concursul catorva a-gent, atragea in cursd pe naivi ; acestora le cerea cateva mo-

Vol. III. 3

www.dacoromanica.ro

34

nete de aur fagacluindu-le ca. le va da inapoi un numbr indoitde piese.

Farsa era jucata astfel :Clientul naiv aparea i dadea lui Andronic 5 piese de aur,

de pilda, apoi paste cateva ore, Andronic aducea clientului 10piese.

Acesta se repezea in oras O. le schime spre a controla (lazacumva piesele nu sunt false, dar piesele fiind adevarate incre-derea naivului era castigata.

Mazeta, astfel convinsa, se intorcea aducand lui Andronicintreaga lui avere spre a fi indoita ; dar in momentul acestaunul din complicit aparea de afara., batea in usä i facea so-matiunile legale. Lisa era, fireste, deschisä i toti cei de fataerau declarati arestati.

Atunci Andronic, facand pe zapacitul si pe disperatul, a-rata clientului o iesire dosnica, spre a scapa.

Clientul, foarte bucuros ca a scapat cel pain cu obrazulcurat, fugea, cat mai repede, la.sand banii pierduti

Cu acest sistem Andronic a escrocat numerosi naivi, ago-nisind, se zicea, aproape 100.000 lei.

Pentru inlesnirea operatiilor, dansul avea nu mai pain de'7 locuinte precum : in strada Soarelui 5, in Francrnasona 32,in Rodolf 4, etc.

Afacerea face veselia publica, care rade, fireste, pe soco-teala prostilor lacomi de bani castigati Ord munca.

Printre victime au venit s reclame doi calugari dela niä-nastirea Cernica : Pimen Georgescu a fost escrocat cu 7.000 leiiar Hariton cu 3.500 lei.

Comerciantul Vulpeanu din Craiova a fost excrocat cu3.000 lei.

Comerciantul Tafticos tot din Craiova a fost pingelit totcu 3.000 lei.

La timp voiu arata care a fost soarta lui Andronic.Procesul falsului testament Grigore Sturza intra intr'o

faza, mai acuta.Nicu Catargiu, care, arestat odata, fusese liberat repede,

este arestat a doua oara.Arestarea acestui personagiu, care era ginerele unui print,

personagiu care fusese de mai multe ori deputat i apartineaelitei moldovene, face valva. Nicu Catargiu este arestat ca corn-plice in falsificarea testamentului dimpreuna cu avocatul Ba-rozzi, tatal eminentului violonist Socrat Barozzi.

Manclatul este confirmat si ambii sunt depusi la Vacaresti.

www.dacoromanica.ro

35

Instructia face investigatiuni dar nu poate descoperi do-lrezi materiale.

In tirnpul acesta inträ in seena un nou personagiu banuita fi autorul grafic al testamentului.

Acesta era un foarte dibaciu imitator al scrisului altora,era un adevarat artist. Pentru astfel de falsuri fusese arestatin temnita Vaal-esti. Acolo s'a intalnit cu Miclescu cu care alegat prietenie. De aci banuiala cum ca, autorul material esteacesta indemnat fiind de Miclescu.

Dar testamentul cel fals a fast identificat tocmai fiindcaavea greseli grosolane de imitatiune.

Cand afacerea a venit inaintea tribunalului acest persona-giu a tagaduit cu vehementa vinovatia spunand ca acele gre-seli dovedesc in destul cum ca, nu el un adevarat artist inarta irnitatiunei ar fi autorul. Si a cerut o expertiza pe loc.it declarat cä. va imita imediat ori care iscalitura fara ca au-torul sa recunoasca semnatura sa pusa alaturi de semnAturaimitata.

Expertiza s'a facut pe We. Grefierul a semnat pe o coalade hartie, apoi omul nostru, acoperind cu mana 'Arta, a sem-nat de desubt sau deasupra imitand iscalitura grefierului.

remis acestuia hartia. Dar grefierul nu a putut spune careeste imitatiunea.

In cele din urma au ramas sub acuzatie numai trei per-soane : Al. Sc. Miclescu, Nicu Catargiu i avocatul Barozzi.

Testamentul era facut cu siretenie, cad, in afara de per-soanele pe care le-am aratat mai sus, erau trecuti ca benefi-Liar! printul mostenitor Ferdinand si Eugen Statescu, mareleavocat.

Dar cand, la deschiderea testamentului s'a vazut ca acestepersoane figurau i ele, atat printul cat si Stateseu au venit latribunal si au declarat ca renunta la mostenire.

Procesul s'a Infatisat inaintea tribunalului de Ilfov, prin-cdpalul aparator al d-lui Nicu Catargiu fiind Misu Ferichide.Dar toti trei acuzatii au fost condamnati. La Curte, insa, NicuCatargiu i avocatul Barozzi au fost achitati. A ramas osanditnumai Al. Miclescu.

Partidul junimist tine un congres in sala teatruluiLyric. Au venit delegati din toata tiara i s'au rostit discursuricu tendinta de a impresiona opinia publica si a o lasa sa creadaturn cã junimistii vor urma liberalilor la putere. Dar opiniapublic& nu a ramas de We impresionata

Acesta era bunul obiceiu al vremurilor.Intrunirea, convocatit sub stäruinta lui Nicu Filipescu,

a

www.dacoromanica.ro

36

care era om de actiune, avea scopul de a interesa publicul hiactele partidului, prezidat de Petre Carp si de a determina penaivi sa creadk cum a, daca junimistili au inceput sA se agite,aceasta insemneazA cA au sorti de a veni la putere. Dar soartapartidelor era hotAratA de catre regele Carol care stia cat&forta electoralA reprezintä redusul partid al lui Carp.

Acum cateva cuvinte spre a arAta cum a intrat in scenapolitica d. J. Th. Florescu, ajuns, la un moment dat, unul dintre cei mai puternicd electori ai Capita lei.

D. Florescu devenise om al zilei" ca judecator de instruc-felul sau de a ancheta pe bAnuiti, manoperile i toate

ce intrebuinta spre a descoperi crimele, ii creiase olegenda.

Imi amintesc cao odata pe cand ancheta o ceatä de tiganiacuzatA eA omorase, s'a gandit sA inspaimante pe arestati de-ghizandu-se intr'o noapte in stafie.

In adevar, intr'o noapte brAzdata de tunete si fulgere, ju-decAtorul Florescu apare In odaia unde dormeau tiganii, in-fasurat intr'un cearsaf alb. Desteptati din somn in zgomotulunor tingiri ciocnite de din afar& de cAtre gardiani, iganii audvocea sepuleralA a stafiei acuzandu-i si amenintandu-i cumoartea.

Tiganii, in spaima lor nocturna, crezand ca, in adevAr,sufletul victimei a venit sA'i sugrume, au caOut in genunchiau marturisit crima.

Faima judecatorului de dnstructie Florescu era atat demare, in cat cele doul partide din opozitie se bateau, care niaide care, sA-1 cucereascA. Atat Nicolae Filipescu, cat i. GheorgheCantacuzino puneau un mare pret ca sA-1 aiba.

Dar iatA ca intamplarea vine sa rezolve problema.Intalnese pe calea Victoriei pe d. Florescu. Cum nià veda

scoboara din trAsura si m roaga sA-1 prezint lui GheorgheCantacuzino. Imi spune ca Nicu Filipescu U solicita pro-pune sena electoralA a Capita lei, dar nu crede ea ar face binesa primeasca oferta.

In aceiasi zi ma duc la seful partidului conservatorcomunic noutatea. Gheorghe Cantacuzino e incantat si radios.

Domnule Bacalbasa, li voiu ramane recunoscator dacdimi vei aduce pe Florescu. Te rog din suflet s'a nu1 scapi cAciva fi pentru partid o achizitie foarte importantä.

Luandu-mi un aer plin de important'a am dat batrilnuluisef asigurari formale, iar a doua zi, rästurnati intr'un Muscalde lux, platit, bineinteles, de Florescu am tras la scaraNababului.

si-i

- -

tie,reteniile

si

si-i

www.dacoromanica.ro

37

Am fost primiti in micul salonas rezervat intimilor, din-vechea casa boereasca ce a dispärut.

pedinta a fost lung& i a tinut pand ce a inserat. Cand amesit d. Florescu era cam deceptionat, entuziasmul nu-i eramare.

Nu prea väd ce are sd fie, imi zise el, fancied nu mi'afagdduit nimic.

Lasa, Ii spun eu, are sd fie bine. Esti activ si inteli-gent, afard de asta Cantacuzino tine mult ä te aibd, dealafavea nici o grijd.

In aclevär, seful partidului recomandd pe noul menabru alpartidului generalului Lahovary, seful Capitalei. Iar acesta,constatAnd repede ca amicul Jean Tehas caci astfel supra-numiau zeflemistii pe D-1 Florescu are stord, l'a numit sefa1 coloarei de Albastru.

Pe la inceputul lui August 1902 moare in inchisoareaVdcdresti excrocul Andronic.

Caleva zile inainte de moarte a incercat sä se sinucidd cuo solutie mercurialk dar observat la timP a lost imuiedecat.

Intr'o zi Andronic s'a plans de dureri de cap, apoi s'a prd-busit. Peste cateva ore si-a revenit in fire, ins& cd.nd a yazut-pc judecdtorul de instructie venit sa-i zmulga secretul ascun-zdtoarei presupuse unde ii are banii, a cdzut din nou si amurit.

Au fost banueli. S'a bdnuit cd, spre a-i zmulge acest se-cret, instructorii l'au supus la -an tratament crud, poate claiarl'au i torturat. La autopsie insä medical legist a constatat he-moragia cerebrald.

Judecdtor de instructie era atunci d. Stelian Popescu, ac-tualul director al ziarului Universul".

Intr'un ziar a aparut atunci un articol de reportaj care daseama despre destäinuirile pe care Andronic le-ar fi f dcut uneipersoane al cdrei nume n'a fost pronuntat. In acest articol An-dronic destainuia cd, dupd ce sti-a fäcut osanda de doi ani inRomania, a trecut in Austria, unde a deschis un panopticumsd a castigat 2 milioane. Apoi a trecut in Franta unde a dus oviatd de clesfrdu. Dar la Monaco a fost acaparat de alti excrocimai dibaci cari i-au luat toti banii la jocul de cdirti ; asa a fa-rnas din nou sarac.

Articolul sfdrsia cu märturisirea cern cd are multi baniascun% dar ca'i pare räu cä nu-i poate lasa copiilor sai, o fan.,

un bdiat.Articolul avea toate infätisdrile unuia din acele articole

www.dacoromanica.ro

38

faurite pentru delectarea publicului, deci intreaga afacere curmilioanele castigate in Austria, era numai un basin.

Fiul liii Andronic traeste ; el era intendent la un club dinCapitala, dal schimbat numele.

La 10 Septembrie a murit in Germania la Bad NeuheimGeorge FiLipescu, maresalul Palatuldi. Maresalul a murit lavarsta de 62 ani.

Crescut in Austria si Germania, la intoarcerea in tara aintrat in armata apoi a fost aghiotantul lui Voda Cuza.

George Filipescu era, tireste, un amic al Germaniei i undevotat al regelui Carol.

Era proprietarul fairnoasei case din strada Dionisie clã-dita de Liebrecht, un francez venit in Romania, favorit al luiVoda Cuza si director al Postelor i Telegrafelor.

Aceste case au si un imens pare care se intinde in fatagradinei Icoanei.

rata i o anecdota asupra 114 Filipescu.Iancu Balaceanu, fost mult timp ministru plenipotentiar

al tarei, nu iubea de Wc pe Filipescu. Fire foarte independentarBalaceanu era foarte bataios i foarte de dull. Se spunea caeste fiul natural al lui Grigore Vodä Ghica.

Odata, thud o receptie la Palatul regal, Bälaceanu, care erain concediu la Bucuresti, fu invitat si el. Filipescu cum 11 \Tam,ii esi inainte i cu un ton foarte rece 0 solemn, Ii daclu ins-tructiuni asupra locului unde trebue sa se aseze. Balaceanu, e-nervat de aceastä lect,ie, Ii raspunse, in limba franceza :

Monsieur, vous êtes trop cassant pour un homme quitest clans la vaisselle".

Acest cuvant de spirit a facut deliciile saloanelor bucures-tene cateva saptämani.

Bine inteles ca maresalul, cand auzi aceasta, riposta, in-toarse spatele i fugi repede far& a mai astepta restuL

Iancu Balaceanu a murit cativa ani 2 sau 3 inaintede marele rdzboi. Despre clausal se povesteste cat a avut multeastfel de riposte.

Odatk pe cand era agent diplomatic al Romaniei la Paris,a plecat din tara, cu destinatia pentru Franta, in tovarasia luiConstantin Olanescu. Ajunsi la granita Frantei s'au dat jos,spre a fi supusi controlului vamal.

Aveti ceva de declaa at, intreba inspectorul vamal ?Ambii romani aveau cateva pachete de tutun pe care le

declararä. C. Olänescu fu lasat sa treaca dar Balaceanu inspiraoare care banuieli inspectorului caci acesta ii scotoci toate gea-mantanele verifica obiect cu obiect.si'i

si-a

www.dacoromanica.ro

39

Balaceanu fierbea i injura pe romaneste.Inspectorul nu gasi nimic.Dupa, ce Balaceanu ii aseza, din nou lucrurile, striga pe

functionar.D-le inspector ! D-le mspector !...

Functionarul se intoarse i intreba pentru ce e chemat.Ati uitat sa mai cautati undeva, ii striga, Balaceanu.Unde, domnule, intreba. vamesul.Dans le fond de ma culotte.

(In fundul pantalonilor).Imediat scandal. Numai dupa ce Balaceanu dovedi, cu ac-

tele ce avea, ca, este agent diplomatic al Roman:ei, scapa deint proces de ultragliu.

Face senzatie in toate cercurile o nota pe care guvernulamerican al Statelor Unite a trimis-o reprezentantilor sai depretutindeni in chestia evreilor din Romania.

Nota spunea cä desi Statele Unite n'au semnat tratatul dinBerlin, totusi se cred indreptatite a interveni si a cere ca gu-vernul roman sa, respecte acel tratat in ceeace priveste pe evrei.

Aceasta nota era motivata de marea emigrare de evrei dinRomania.

Apoi neta adaoga : Aproape nimeni nu'i oprit sa emi-greze in Statele Unite, afara de cei cu totul lipsiti de mij-loace, delicventii i acele persoane care sufera, de vreo boalacontagioasä incurabila.

Esential e ca emigrarea sä alba un caracter voluntar. Inconsecinta se opun dificultati acelor emigranti a carorgram din alte state e sprijinita sau sihta.

Se trateaza in mod marinimos emigrantii straini pentrua se aduce un folos Statelor Unite, dar nu spre a se crea unloc de refugiu pentru elernentele nedorite de un alt stat.

Situatia evreilor romani in numar de vreo 400.000 e demulti ani obiectul de preocupatie serioasa a Statelor Unite.Persecutarea acestei rase sub dominatia turceasca a determi-nat o aspra interventie din partea Statelor Unite in 1872.

Pentru toate aceste motive tratatul din Berlin, care inla-tura aceasta nedreptate stipuland ea in Romania nu se va facenici o deosebire de religie, a fost salutat cu multumire de Ame-rica. Romania, in decursul vremei, a facut iluzorii o mare par-te din conditiile esentialmente juste ale acestui tratat.

Evreii romani sunt exclusi dela functiile de Stat, carierade oameni de stiinta, agricultori i raid nu pot semana Oman-tul ca simpli muncitori. Ei sunt opriti sa locuiasca la sate. Inorasele unde stint siliti sa traiasca, ca lucratori sau salariati

ema.

www.dacoromanica.ro

40

pot ti intrebuintati numai in proportia de unul la doi lucratoridin Romania.

Guvernul Statelor Unite nu poate ta.cea fata de o nedrep-tate internationala. El trebuie negresit sa ridice protestul sauinpotriva tratamentului la care sunt supusi evrell in Roma-nia. Nu numai fiindca are un motiv inatacabil de a protestain contra nedreptätei ce rezulta din aceasta situatie pentruState le Unite, ci si in numele umanitatei".

Etc., etc.In presa straina nota este comentata in diferite feluri.Pester Lloyd spune : ca impreuna cu celelalte state balca-

nice care tineau sä devie independente, si Romania a asurzitpe amicii sal cu vaete, aratand ck, din pricina cä e crestma areatat de mult de suferit dela apasatori, dar de-abia castigatindependenta si a devenit ea insasi impilatoare tot pe motivereligioase".

Berliner Tageblatt scrie : Acum de-abia, eand cunoastemtextul Notei americane, putem sa, ne dam seama de importan-ta pasului flcut de guvernul american. Nota secretarului deStat Hay e un apel Care umanitate ale carei principii au fostcalcate in picioare de statul boerilor romani".

Allgemeine Correspondentz spune ca : Romania n'a primitnici o nota din partea Americei, care nici n'ar fi fost In dreptsa trimita, o astfel de Nota intrucat evreii nu emigreaza dinRomania fiind expulzati.

Legea meseriilor care a provocat emigrarile, este copiataexact dupa legile marilor state europene. Emigrarile se dato-resc cauzelor economice din ultimii ani".

Ziarul Patrie din Paris critica procedura guvernului Sta-telor Unite. Cere guvernului francez sa, nu se amestece in a-ceast& chestiune deoarece Romania este stapana, in casa ei".

Neue- Freie Presse comenteaza Nota cu cea mai mare ye-hementa contra Romaniei. Acest ziar spune cä nimeni nu vaputea nega cã Romania isi bate joc de toate notiunile de civi-lizatie, umanitate i dreptate".

Ziarul Post din Berlin spune ea, nu legea meserillor ro-mama, e cauza Notei americane ci nurnai oare care intrigi sprea provoca caderea hartiilor romane.

Presa lumei intregi comenteaza Nota americana, iar inRomania produce fierbere.

Presa din Bucuresti, in majoritate, dezaproba, nota.Epoca, ziarul carpist, spune ca numarul evreilor in Ame-

rica e foarte mic, dar cum ramane cu doctrina lui Monroe careopreste America sa intervie In afacerile europene ?

si-a

www.dacoromanica.ro

41

L'Indepenclance Roumaine, ziar liberal, zice ca acum bar-batAilor de Stat americani le ramane sa impace Nota cu doe-.trina lui Monroe ; de altfel Nota nu .va avea nici un ecou.

Ziarul Patriotul" al carui director si proprietar eram, a-cuza pe Sturza si'l cere sä apere tara impotriva scandaloaseiinterventiuni americane care ne atinge pe toti.

Sistemul evreesc era neschimbat, de cate ori evreii sufe-reau cate o neplacere in tara, intot'deauna se adresau streina-Wei spre a face presiune asupra Romaniei. Toata presa evreedin strainatate e contra Romaniei.

La 16 Septeml3rie anul 1902 marele romancier francezEmile Zola, atat de celebru de pe urm.a afacerei Dreyfus, amurit asfixiat cu gazul de luminat al camerei unde dormea.

In acelasi camera se afla sotia romancierului si un catel.D-na Zola si catelul au scapat cu viata.

D-na Zola a declarat ca desteptandu-se noaptea cu marldureri de cap a rugat pe sotul ei sa deschida fereastra. Zolase scula, fAcu inconjurul patului apoi cazu jos, pe cand ea alesinat i n'a mai putut da alarma.

Emile Zola era nascut la 1340 ; tatal sau era un ingineritalian. Cariera inceput-o ca functionar comercial in li-braria Hachette.

Face senzatie un discurs rostit de Dimitrie Sturza, mi-nistrul de rdzboi, la fortul Stefanesti, pe care s'a dus sa-1 vizi-teze. Acolo primul ministru a declarat cä Romania n'are nici100.000 oameni pregatiti i ca, in timpul conflictului cu Bulga-ria n'am fl fost in stare sa intram in campanie. Cu acel prilcjSturza a propovaduit economiile in armata spunand ca decato mare ostire nepregatita, neechipata i rau format& este des-tul sa avem una numai de 100.000 oameni, insa bine pregatita.

Acest discurs a starnit, numai decát. o furtuna.In calitate de director al ziarului Patriotul" am luat un

interview generalului Lahovary.Iata deslusirile date de Care fostul ministru de rdzboiu

conservator. Ele aratau care erau fortele militare pe care leavea sau trebuia A. le aiba Romania.

I. In primul rand, ce credett despre afirmatdunea d-luiSturza ca decat sä avem o armata pe hartie de 300.000 oameni,mai bine am avea o armata reala de 100.000 ?

R. Aceasta afirmatiune dovedeste profunda ignoranta acelui care a facut-o. In organizataunea ostirei noastre nu estenicaeri vorba de 300.000 oameni. Negresit daca socotim petoti romanii intre 21 si 46 ani datori sä faca serviciul militar,avem o armata de 400.000 oameni, dar dacA tinem seama de

si-a

www.dacoromanica.ro

42

cadrul organizatiunei noastre militare cu 4 corpuri de armata.si o cliviziune activa, ostirea noastra este de 140.000 oameniplus o armatä de rezerva de 60.000. Prin urmare cand d.Sturza vorbeste de 100.000 oameni nu'si da seama cä, cu osimpla vorba, a suprimat trei divizii.

Aceasta suma de 200 000 oameni constitue forta noastraarmata, si not adaoga, ca nici asa nu suntem superiori Bulga-rilor.

Azi, daca nici cu aceasta forta nu suntern superiori vecini-lor, 1i poate inchipui tara unde ne-am gasi cu armata idealla d-lui Sturza, cea de 100.000 oameni.

I. Dar ce este adevarat in declaratia d-lui Sturza ca ar-mata n'are echipament i muniii?

R. Ad incepe marea vinovatde a guvernului liberal prezidat de d. Stuua.

Cand am lasat ministerul de razboi in 1895 armata avea50 milioane cartuse care constitue stocul de razboi. Acest stoctrebuia sa ramae intact, adica in fiecare an trebuia sa, se me-vada suma pentru confectionarea a 10 milioane cartuse. Eibine, cand am revenit la ministerul de razboiu in 1899 nu amVisit decat 13 milioane cartuse si 25 lovituri de tun. Imediateu m'am pus pe lucru asa cä, atunci cand a izbucnit afacereaMihaileanu, armata avea 33 milioane cartuse un mare nu-mar de obuze.

Dupa alte amanunte generalul Lahovary recunoaste caarmata are mari lipsuri, Insä aceasta datorita economiilor ne-cugetate ale hti Sturza.

Acest interview arunca o urata lumina asupra lipsei deingrijire a guvernelor noastre in ceeace priveste puterea ar-mata a Wei.

Desi era de prevazut cum ca inteun viitor, nu tocmai de-partat, un nou razboi trebuia sä izbucneasca in Europa, desiIn acest razboi Romania era sortita sal joace un rol foarte activ.totusi atat regale Carol, cat si guvernele sale, nu au vrut safaca mai mult pentru ca sa dea Romaniei o armata potrivitacu populatia, i cu bogatia, i cu menirea ei viitoare.

Pe cand vecina Bulgaria cu o populatie aproape pe juma-tate cat a Romardei i u o bogatde cu mult mai pre jos, faceasilinte mari ca sä aiba o armata, superioara celei romane, lanoi nu era nici o grija. Regele Carol urma instnictiunde Ber-linului i Vienei care intelegeau ca armata romana in timp deragboiu sä fie doar o anexa a trupelor austro-germane. Pentruacest cuvant, cand a izbucnit marele razboiu mondial i candRomania a intrat in cainpanie la 1916, ostirea ei ducea lipsä

--

si.

si

www.dacoromanica.ro

43

de toate ; de aceea nu am avut nici artilerie grea, nici aero-plane.

In tot timpul donmiei lui Carol I, cele doua partide de gu-vernamant, cel liberal si eel conservator, ii inchipuiau ca dandovadä de mare patriotism clack in parlament, nu discutaunici odata bugetal ministerului de razboiu.

Cifrele acestui minister erau, intotdeauna votate in bloc,tara platea dar tara n'a stiut nlici odata care ii sunt puterilemilitare organizate.

Cele ce se petreceau in vecinatate erau lucruri strainepentru ele.

Acea.sta politica s'a razbunat foarte dureros la 1916.In ziva de 26 Septembrie au sosit in Bucuresti un nu-

mar de 17 studenti italieni, in cap cu presedintele lor GiglioToos. Acestia sunt membria. societatei italiene Corda Fratres".

Primirea in gara de Nord a fost foarte entusiasta. S'au im-partit vre-o 2000 bilete de peron. Au asistat peste 20 de socie-tati cu drapelele, I un foarte numeros

Erau anuntati 60 student& ins& la Congresul tinut la Ve-netia de catre studentii italieni, student& filosemiti au declaratca ref uza sä vie in Romania.

Jacchia, seful filosemitilor i presedintele Congresului, aparasit grupul celor 17 cu majoritatea congresistion

Studentii italieni an fost obiectul unor foarte calduroasemanifestatii de simpatie in tot timpul sederei lor in Bucurestsi_S'a dat un banchet la cercul italian.

Totusi micul numar de studentli italieni, ramasi atat deputini tocmai din cauza chestiei evreesti, a racit in parte, en-tuziasmul cordial.

Dela Bucuresti student& italieni s'au dus la Sinaia undeau fost primiti de regina Elisabeta.

Se raspandeste stirea ca regele Carol va face o vizitaprintului Bulgariei si va merge si la Plevna.

In ziva de 29 Octombrie regele Carol a parasit Capitalaspre a debarca la Rusciuk.

In cercurile politice vizita aceasta e socotita ca fiind im-pusä. Generalul Lahovary la o intrunire publica tlinuta la Ga-lati a spus ca vizita este o umilire pentru Romania.

Adevarul e ca vizita nu era populara nici in Romania sinici in Bulgaria.

Generalii Lahovary i Manu, in calitate de generali derezerva cari au luptat la Plevna, au lost invitati de rege sa-1inseteasca in Bulgaria, dar amandoi au refuzat.

Dupa o primire oficiala la Rusciuk s'a dat un pranz in o-

public.

www.dacoromanica.ro

44

noarea regelui CaroL S'au rostit i doua toasturiprintul Bulgariei i regele Romaniei.

A doua zdi regele nostru a plecat la Plevnacampiile uncle s'au desfasurat crancenele bãtliiApoi, luand loc pe vaporul Krum, a debarcat lagurele.

Cu prilejul acestei vizite ziarul rus Novoye Vremia, explic'a'vizita prin faptul ca Romania a ramas izolata in Peninsulabalcanica.

Politica externa a Romaniei e gresita fiindca taxa e gu-vernata de oameni streini de adevaratele interese ale tarei. Ro-mania trebuie sa-§i schimbe politica. Ideea panromana asteap-ta realizarea dela Vest nu dela Est. Dela un razboiu cu Rusianu poate astepta o marire teritoriala, dovada putinul timp cata putut stäpani eele trei judete chin Basarabia.

La inceputul lui Noembrie se fac alegeri generale pen-tru comun6.1. La colegiul I guvernul biruie in majoritate, darcateva consilii nu pot fi alese cad se declara balotaj din cauzäca sunt peste tot trei liste in prezenta : liberala, junimistaconservatoare.

In Bucuresti libera1ii Intrunese 1843 voturi, conservatorii1260 si junimistii 677. Majoritatea din 3869 hind 1935 nici olista n'a putut triumfa. Au mai fost balotagii la : Campulung,Pitesti, T.-Jiu, Roman. La Tecuci i Dragasani au izbutit lis-tele conservatoare.

Pretutindeni afara de Buzau lista conservatoare emult mai sus clecat lista junimista.

Indicatia electorald este data.In partidul liberal nemultumitii iarasi se agita, i de

data aceasta, G. D. Palade este atacat din toate partile. 0 re-manierd ministeriala se impune din nou.

G. D. Palade ese din guvern spre a nu mai reintra, iar Va-sHe Lascar ia portofoliul internelor, C. Stoicescu trece dela lu-crari publice la domenil si D. Sturza ia interimatul lucrarilorpublice.

Intrarea lui Vasile Lascar in guvern insemneaza o nouaera pentru guvernarea liberala. Vasile Lascar vine cu reformeInsemnate. El reformeaza politia, el aduce multe schimbari inmoravurile administratieti iar trecerea lui pela Ministerul deinterne face epoca.

Orator parlamentar distins, cap logic dar fire autoritara.Vasile Lascar era un orn de guvern.

Venind In capul departamentului internelor numeste caprefect de politie pe Iancu Saita avocat, fost secretar al Ca-

de catre

a vizitatdela 1877.Turnu-Ma-

at

si

www.dacoromanica.ro

45

merei de comer i atunci consilier comunal. Saita a can-didat pentru postul de prim ajutor de primar dar n'a intrunitdecat 6 voturi din 31 votanti. Aceasta cadere l'a adus in capulpolitiei.

Iancu Saita a fost unul dintre cei mai buni prefecti des-pre care se vorbeste i astäzi inca la politie i numai in bine.

0 veste foarte trista ne soseste : Ion Ratiu, presedintelefostului Comitet national ardelean si cel d'intaiu implicat inprocesul Memorandumului dela 1894, a murit. Un mare si ho-tarit luptator pentru cauza nationalä a pierit cu. el.

Noul Consiliu Comunal al Capita lei se intruneste a a-lege primar cu unanimitate de voturi pe C. F. Robescu. Intaiulajutor de primar este ales Ion Cezärescu avocat contra lui I.Saita nunnt a doua zi prefect de politie.

La 7 Decembrie inceteazd de a mai träi, la varsta de 62ani Mina Minovici, proprdetarul i directorul revistei economico-financiar Curierul financiar.

Minovici unchiul doctorilor Minovici, a fundat celdintaiu ziar financiar serios care a avut o viata lestul delungä. Era un ziarist de rasa, a luptat intotdauna pentru in-trunirea ziaristilor in Asociatii de presa, a fost tin aparatorcálduros al libertätei presei.

Era o figura foarte cunoscuta a Bucurestilor, am puteaspune un tip bucurestean. Oni foarte afabil si bun camarad.

ANUL 1903

Anul 1903 aduce o stire de senzatie : ziarul La Rounia-nie organul partidului conservator de sub sefia lui GheorgheCantacuzino, dar sub directa conducere a lui Take Ionescu,pubhca un articol in care atrage atentia astipra situatiei tur-bure din Balcani. Articolul stärue asupra pretentiei unora din-tre tarile balcance de a-si maxi teritoriul, adaogand el aceastanu s'ar putea face färd ca Romania 0, primeascd compensa-titan.

Bine inteles articolul vorbeste de Bulgaria si aminteste cäRomania nu are o granitä strategica la Sud.

Nu trebue sa, uitain cd, de cand cu asasinarea lui Mihai-leanu, in Romania se nascuse curentul antibulgar in toate stä-rile sociale. Toti Romanii vedeau in Bulgaria dusmanul zilelapropiate iarin Bucuresti se profita de toate imprejurdrilepentru ca sd nand', manifestatiuni antibulgare. i cu toate a-cestea, guvernele cate s'au succedat la carma, timp de 15 anidesi cunosteau, nu numai tendintele politicei bulgare, dar incd

:

:

www.dacoromanica.ro

46

puternica pregatire militara a vecinului din dreapta Du-narei, n'au dat decat un pret rnediocru acestor prevestiri.

Articolul ziarului lui Take Ionescu semnala un f apt caretrebuia sã sileasca guvernele romaneati s aibä ochii atintitiasupra Dobrogei ai a granitelor sale.

La inceputul lui Ianuarie moare Mihail Mitilineu vechiudiplomat de carier al Romaniei. A reprezentat tara la Bru-xelles, Belgrad i Constantinopol. A scris i tiparit o colectiunea tratatelor i Conventiunilor Romaniei dela 1363 la 1874.Drepturile Romanilor bazate pe tratate i Romania in 1876,toate in limba franceza. A fost o figura interesanta in diplo-matia noastra.. A murit la 66 ani.

In acelaa timp moare la Galati la 61 ani i un veteranal scenei romaneati, actorul Alexandru Vadicescu.

Actor de mare talent, a jucat mai des prin Moldova, im-preuna cu fratele sau mai mare Ion Vlädicescu ad. cu eminentaartista Fani Tardini.

A avut vremurile sale de glorie si a murit sarac i uitat.In Bucureati a jucat cu trupa lui pe la 1880, in sala teatru-

lui Dacia".In prima saptamana a lui Ianuarie 1903 izbucneate o

a facere senzationala zisai Afacerea tragerilor falae dela minis-terul de finante".

Aceastã afacere se rezuma in operatiunea de tragere lasorti a titlurilor de renta' ale Statului la epocile legale, insanumerele insemnate ca ealite. nu erau cele ce eaiau in adevar,ci numerele unor persoane interesate care plateau, bine inte-les, acest serviciu.

Rentele fhnd scazute la acea epoca, iar Statul achitandtitlurile ieaite la sorti dupa valoarea nominala, dif erenta dintrecurs ai valoarea aceasta era caatigul.

Indata, dupa cele dintad constatari ale parchetului, au fostarestati doi functionari dela ministerul finantelor, adica aefulcontabilitatei i directorul datoriei publice. S'a ordonat ai a-restarea unui bancher evreu ; acesta a fost arestat la Nisa undepetrecea tarnavalul. Arestarea a rnai atins Si pe un alt bancherevreu in Bucureati.

Aceasta afacere a provocat o vie agitatiune pe plata, cacicu incetul s'au descoperit i alti vinovati ai s'au faAbut Inca aialte arestäri. Vom tine pe aititori in curent cu acest proces.

In ziva de 12 Ianuarie se fac 8 alegeri legislative par-dar guvernul nu poate izbuti decat intr'un singur cole-

giu, la I-ul de Camera din Dambovita, unde d. Vintila Bra--tiale,

pi

www.dacoromanica.ro

47

tianu este ales cu 197 voturi contra 170 date candidatilor juni-mist si cantacuzinist.

In schimb Gheorghe Cantacuzino este ales senator laMuscel si Take Ionescu deputat la Romanati.

In celelalte cinci colegii, balotagii din cauza ca, cele douafractiuni conservatoare au liste deosebite.

Guvernul a pierdut situatia in taxa, aceasta este acu.mvazut.

Dar reaua situatie electorala a guvernului e datoritänemultumirilor din partidul liberal.

In urma venirel lui Vasile Lascar la ministerul de internepartidul liberal este in fierbere. Reformele anuntate de acesta,reforma poliiei, reforrna administrativa, reforma comunala,au produs suparari i ostilitate violenta ; multi dintre batraniifruntasi ai partidului s'au inscris pe fatal in contra reformelor.

Ca o manifestatiune in contra ministrului de interne, a-cesti nemultumiti au lucrat in alegerile partiale contra candi-daturilor guvernamentale.

Framantarile in partid vor continua de acurn i vor slabineincetat guvernul pana in iarna anului 1904, cand cabinetulSturza se va prabusi.

Tot vechia istorie a mediocritatilor cari vor sã ia loculoamenilor de valoare.

Revolta impotriva reforrnelor aduse de Vasile Lascar nuera revolta impotriva legilor autoritare pe cari le prezenta, inrealitate era manopera politica impotriva omului de valoarecare nu trebuia lasat sa se intareasca, sa devina popular inpartid i in tara i sä ameninte cariera altora cari asteptau,nerabdatori, sä le vina randul la intaietate.

Nu legile lui Lascar suparau, dar Lascar, insusi, era supa-rator ; de aceea trebuia surpat cu orice pret.

Din Ploesti se anunta, moartea lui C. T. Grigorescu,vechiu liberal din garda lui C. A. Roseti si Ion C. Bratianu, se-ful multa vreme al liberalilor din Prahova, timp de 26 ani di-rectorul ziarului Democratul. A fost o minte deschisa ideilordemocratice i o natura onesta i independenta. A murit la 76ani.

Afacerea tragerilor false dela ministerul finantelor secomplica, iar numärul acuzatilor creste.

Un functionar invinuit se sinuaide aruncandu-se din tre-nul care-1 aducea la Bucuresti. Alti bancheri sunt arestati saubanuiti. Casierul si in acelas timp, procuristul Bancei Chriso-veloni este arestat i depus. Acest procurist e acuzat ca, in to-

si

www.dacoromanica.ro

48

värasia altor bancheri, a savarsit santagii pe langa casele de-banca din Berlin.

Dar sa asteptam dezvoltarea anchetei.Pana atunci sa vedem ce face parlamentul.

Parlamentul voteaza doul legi importante, doua refor-me de multä vreme asteptate in tall.. Intaia reforma este :desflintarea accizelor comunale, adica a taxelor de barierk adoua : reforma politiei Statului.

Accizele sunt desflintate deodata cu barierile. Reformaministrului de finante Emil Costinescu este urmatoarea :

Statul incaseazk prin functionarii säi, taxele cuvenite co-munelor asupra axticolelor de consumatiune. Cu aceste taxeformeaza un fond spedial, din care imparte tuturor comunelorcota ce li se cuvine. Acest regim dureaza pana azi.

Vasile Lascar prezinta proiectul de ref orma a politiei,care provoaca nemultumiri mari, atat in parlament, cat si inlumea personalului politienesc. Totusi, legea e foarte buna,la timp venitA. Impotriva ei protesteaza interesatii adica oa-menti cari traiau din abuzurile regimului in vigoare.

Prin aceastä ref orma se impun conditiunile de admisibi-litate in politie, viitorii comisari nu vor mai fi decat titrati,adica licentiatd i doctori in drept ; vechii practicanti, cari austagiul, vor putea ramane, dar a1i oameni far& titluri nu vormai putea fi

Aceasta reforrnk care a intampinat atunci o violenta irn-potrivire din partea vechilor cadre liberale, doritoare de arasturna pe ministrul de interne, a fost insk o retorma binelacatoare care a dat vole, incetul cu incetul, cadrelor poliie-neti sa se reformeze si sa intinereasca.

Datoritk inculturei generale si unei rele educatiuni poli-tice, cele douà partide de guvernamant, aveau uratul obiceide-a combate la adversari toate actele chiar a pe cele mai fo-lositoare. Mai ales atunci cane( o reforma era rau inteleasa sise prezinta nepopulark partidul din opozitie recurgea la ourata demagogie. Asa s'a intamplat cu reformele lui VasileLascar.

Omul acesta inzestrat cu un solid spirit practic i cu multavointa, avea oare care aplicari autoritare si chiar reactionare,insa era om modern din multe puncte de privire i era a omde carmuire.

Impotriva lui s'au coalizat atunci mare parte din liberalipentru motivele aratate mai sus cat si partidul conser-

vator spre a-si atrage pe toti po1iitii cei vechi pe care, ii a-tingea legea propusk

si

numitt.

www.dacoromanica.ro

49

In dimineata zilei de 1 Februarie 1903 o crimä e desco-peritã in casa cu No. 9 din stir. Teatrului. 0 domana, Urdäreanu,veni sa. vada pe proprietara casei, d-na Agapia Strachinescu,o vacluva octogenara si de o rara sgarcenie.

Strachineasca locuia la etajul de sus, iar etajul de jos erainchiriat unui advocat, Otetelesanu.

Batrana Strachineasca, o femee originala 5i maniaca, in-tretinea inteo capiera separata vreo 30 animale : caini. pasici

epuri. Cand s'a facut ancheta asasinatului, reprezentantiiparchetului au gasit in acea odaita niste animale famelice,murdare, slabe, raioase, traind inteo murdarie cu neputinta deinchipuit. Era un adev54rat cuib de vräjitorie.

Femeia aceasta fusese in tinerete, inteligenta. Original%din Basarabia, a fost intrebuintatä multa vreme de Rusia caspioana politica. Asasinatul ei a ramas un mister un numarde zile /Ana ce a fost descoperit autorul.

Voi vorbi mai departe de aceasta crima care a pasionatBuc urestiul.

Aristita Romanescu, cel mai puternic talent al TeatruluiNational, Ii face retragerea de pe scenbi : acest eveniment ar-tistic se intamplä la 14 Februarie 1903.

Aristita, fiind nascuta la anul 1854, se retragea tânard incala 50 de ani abia.

Romaneasca a plecat din cauza unor neintelegeri cu direc-tiunea teatrului, neintelegeri atat de repetate pe intaia noas-tra scena.

Publicul a regretat sincer aceastä eclipsa.In primele doua luni ale anului 1903 mor: generalul

Rasty, fost prefect de politie. sub ultimul guvern conservatoral lui Lascar Catargiu. Al doilea este Ion Ianov cunoscut omde litere din Iasi, ramais popular printeo satira scrisa, in Con-tra lui Strusberg, concesionarul celor dintai clnimuri de ;lerin Romania, adica a linici principale Bucuresti-Braila. Docto-rul Strusberg era prusian, de aceea satira lui. Ianov incepea cuversurile :

Ich herr von KaiikenbergTocmai din Berlin alergCa sci fac la RomdniaTrum ti fer cv, mult hotia.

Eu traverse si soseleAm sd fac nuniai de-aceleCare pdrai si trosnescChind fagoanele pornesc.

vol. 111. 4

as

www.dacoromanica.ro

. 50

Ianov a avut Elle le lui de celebritate.Sub Voclal Cuza, a fost ales deputat de Bucuresti de catre

unul din guvernele de pe vremuri, de§i absolut nimeni nu-1 cu-no§tea in Capita la Wei.

Multi ani dupä aceea, ziarele liberale au amintit ca o do-vada a ingerint,elor electorale ale guvernului, alegerea lui Ianov.

Cel de-al treilea mort este Grigore Cantacuzino, cunoscutsub nunaele de Grigri, fosb multa vreme director general alTeatrului National.

Asasinatul Agapiei Strachineanu urmeaza sa, intere-seze, insa patruzeci de zile clupa savarsirea crimei, adica la 10Martie autorul e prins. El se numeste Tanase Cojocaru, Wandin cfttunul Malul Spart, jucletul Illov. Fiica lui fusese, nu demult, in serviciul moartei.

Cateva fapte bucurestene :D. Paul Ciuntu, diplomat al Conservatorului din Lipsca si

sef de orchestra la Rostok in Meklenburg, este nurnit directoral Conservatorului de muzic i declamatie din Bucuresti. Aveaspeeialitatea solistului de piano. La un concurs tinut pentruocuparea postului de §ef al orchestrel din Colonia, a reusitprintul din 175 candidati. Dar n'a putut obtine postul, deoarecenu era german, ci roman.

Acest procedeu nu prea facea cinste culturismului i spirituluide justitie al germanilor. Dar intrebarea este: daca numai ger-manii nuteau obtine postul aceta, de ce a fost primit strNinuiCiuntu la concurs ?...

Sovinismul german s'a dat de gol. Dar Inca o dovada ca.popoarele cele puternice ttaesc prin credinta nationalista.

Cat s'ar fi zbarlit o oare care presa, dac. faptuI s'ar fi pe-trecut in Romania !...

D. Ciru Econornu, procuror general la Curtea de Casape,este ales presedinte al Clubului Tinerimei in locul d-rului Ka-linderu. demisionat.

La jumatatea lunei Marta 1903, ziarul Patriotul" a (!ä-rui proprietar i directie o aveam, este chemat in judecata ju-ratilor din Bucuresti, de catre d. Radoslavoff, frunta§ politicbulgar, fost mai tarziu seful de guvern care a incheiat, in ma-rele razboi, alianta cu Germania.

D. Radoslavoff se simtise atins de un articol publicat inacest ziar, articol semnat de catre un roman macedonean, d.Const. Constant.

D. avocat Valerian, din Bucuresti, fost redactor la Adeva-rul", din partea lui Radoslavoff, face panegiriciul clientuluisau, sustinand ca acesta a fost intotdeauna si este un bun arnic

www.dacoromanica.ro

51

al romdnilor, iar riu un dusman, precum a afirmat d. Constant.D. I. Th. Florescu, viitorul ministru, a fost apdrätorul d-luiConstant.

In atmosfera antibuIgard care domnea atuncr in taxa., ver-dictul era cunoscut. D. Constant a lost achitat.

Procesul, insä, a fost caracteristic: pentru intdia oar& unom politic strain cherna in judecatä un ziar romdnesc.

Duminica 20 Aprilie 1903, a lost inauguratd, statuia luiC. A. Rosetti pe piata ce-i poarta numele.

Particlul liberal i-a fdcut o inaugurare pompoasä, dar rece.cdci sufletul partddului nu era cel putin in cei din urmadoudzeci de ani cu ideile marelui ziarist.

De jur imprejurul statuei, lume oficiald multd, oameni adpolitiei, fruntai ai partidului liberal. Apoi Warta numeroasecoroane i multe delegatiuni din partea diferitelor societdti bu-curestene. Dar poporul nu se vede nicaeri, poporul nu figurea-za in program si nici poporul insusi nu mai stie despre C. A.Rosetti. De atAtea on si masele sunt ingrate.

Discursuni au rostit : Const. Nacu, fost ministru, din par-tea comitetului organizator, Dimitrie Sturza, primul ministru,in numele guvernului, Mihail Ferechide, presedintele Camerei,din partea reprezentatiunei nationale; in numele Academieiromãne Oldnescu-Ascanio, in numele comertului i industriei,G. Assan, in numele preset Ion C. Bibescu, in numele Capitalei,C .F. Robescu, primarul.

C. A. Rosetti era un izolat acum.Presa nu era organizatä spre putea impune vointa.

De altfel frindcd ziarele noastre, in mare majoritate, sunt ziarede partid, ziaristi, la randul lor, sunt si1ii sd unneze indica-tile

Democratia epoced nu avea legaturi cu Rosetti. Partidulsocialist in nastere avea, cum si acum are, alti Dumnezei desarbatorit, aproape toiti Dumnezeii sträini: Karl Marx, LasLsalle,Vandervelde, Kautsky, etc.

Partidul liberal nu uitä c Rosetti fusese disident la sfAr-§itul vieted.

Poporul, masa bucuresteand, nefiind stimulatä de actiuneanici unui partid, a uitat s särbätoreascd pe C. A. Rosetti.

De altfel Rosetti, rtici pe cAnd tria, desi lupta pentru po-por, nu era un om popular.

La sfArsitul lui Martie o noud, agitatiune incepe pechestia nationald, ziarul Tribuna din Sibiu fiind slit sd dis-port din cauza prigonirilor, amenzilor i intamnitdrilor; "stu-dentii universitari organizeazd 0 intrunire de protestare in

patronilor.

a-ei

www.dacoromanica.ro

52

sala Dacia". Ca intotdeauna partidele din opozitie slau laspate si atata. Dupä intrunire, manifestatie de ztrada, ciocnirdcu forta publica i arestarii de studenti.

Bine inteles, asupra acestui eveniment se desläntue decatre ziarele i partidele din opozitie, o vie agitatiune 0a,reface impresiune asupra opiniei publice.

Agitatia pe chestia nationala, inceputa de partidul li-beral, pe cand era in opozitiune i desvoltatä prin activi-tatea parintelui Valsi le Lucaci, cuprinsese oØinia publicabucuresteana.

Partidul liberal la guvern se vede sildt sä schimbe a-titudinea , dar chestiunea nationala era acum in toate su-fletele. Iar partidele de guvern, rand pe rad, dupä cum e-rau sau nu in opozitie, agitau chestia, nu numai fata deUngurd, dar i impotriva guvernului roman, care era tinutsa fie cumpatat.

Astfel cabinetul Sturza n'a avut Media mai mare incursul guvernarei sale de asta data, ca aceasta afacere a Ro-manilor de peste munti.

Un incident nicant: Ziarul The World din New-Yorkpublic& sttrea ca Miss Paulina Astor, fiica celui mai bogatAmerican filindcä are o avere de 200 milioane dolarieste curtenita de catre doi europeni cu- situatiuniIntaiul este Domnitorul Bulgariei, cel d'al doilea este IonelBratianu. Ziarul american scrie:

Printul Ferdinand ocupa tronulBulgariei. El nu refuza,sa primeasca alaturi de dansul pe fiica lui Astor ca mamavitrega a copiilor sai, spre a beneficia de milioanele ei. Re-putatia lui nu e ins4 din cele mai .bune: a facut multe esca-pade si e de 50 de ani.

Tonel (?) Bratianu e tan:dr, viguros. barbatesc. E in ge-nere admis cd va fi seful particlului liberal. E de 35 de ant Elrnu poate oferi d-$oarei Astor nici Coroandt nici titlu. mai alescd dupa un an sau doi, printul Ferdinand va fi rege.

D-soara Astor std la Bucuresti unde d. Bratianu o incon-:Nara cu atentia sa. D-soara Astor e tovaragt nedespartita aprintesei mostenitoare. E in termeni amicali i cu regele Carol..D. Brdtianu e mireistrul favorit al regelui.

$i un duce a cerut maim d-qoarei Astor, dar ea voestesa aiba o putere reala in lume si crede ca prin tdndria mi-nistru roman va putea influenta asupra politicei internatio-nale. Un deputat l'a felicitat pe d. Bratianu la Camera. Ta--

Inalte.

www.dacoromanica.ro

53

-ndrul bärbat cle stat era foarte ambarasat Un ministru a spusregelui cd poporul vorbeqte de logodna Breitianu.

Regele a rdspuns scurt, dar intr'un ton care confirma,stirea.

Fiica lui Astor e fodrte dreigutd, Toner (?) Brätianu,este bogat. Are un magnific palat la Bucuresti, mai multemo.Fii in pdrtile cele mai fertile ale tdrei castelul Florica.D. Brdtianu ca ministru de externe a adus reale serviciitdrei sale. Dioara Astor nu s'a pronutat incd asupra cererei

Tonel Brdtianu".Acest istoric, in care sunt multe exager&ri, precum de

pild& versiunea asupra marei bogatii a lui Brätianu, dä totusi,amanunte interesante asupra intentlunei viitorului sef al par-tidului liberal de a deveni unul din eel mai bogati oameni depe planetã. Piindca era stiut cä d-soara Astor posed& juma-tate din averea tatalui s&u, adic5.1 100.000.000 dolari. Dup& va-luta de astAzi aproape 20 miliarde lei.

D-soara Astor cand a fost prezentatä pentru intaia oar&reginei Elisabeta in anul 1899 purta giuvaeruri in valoare de80.000 dolari, un singur colan costa 30.000 dolari.

In Bucuresti numai oarecari cercuri intime cunosteauintriga.

Partidele politice se agitA acum in vederea alegeriorgenerale judetene. Ne având alte alegeri la indemana, part-dul conservator, mai ales, profit& de prilej, profit& si de agita-tiile studentesti spre a impresiona masa electoralä.

In sfarsit alegerile generale judetene. care se fac cu ace-leasi liste ca i alegerile pentru Camera, insemneaz a. o in-frAngere decisiv& pentru guvern la Colegiul I. Din 30 de ju-det,e, ltstele guvernamentale nu sunt alese cleat 13. iar in 17.se declarä balotagiu. La Bucuresti balotagiul este nentru toticandidatii. Take Ionescu de pe lista cantacuzinist& vine cu821 voturi dupä Procopie Dumitrescu, candidatul liberal careobtine 847.

Take Ionescu era atunci in plinA inaltare de popu-laritate.

Dac4 tlinem seam& de presiunile electorale intrebuintatein totdeauna de guvernele Romaniei, acest rezult,at spuneadefinritiv cà guvernul liberal a r&mas in minoritate

Peste o slptam&n& la alegerea in balotagiu a colegiuluis'au petrecut in Bucurest marl violente. Opozitia con-

servatoare, inconjuratä de succesul de la primul scrutin, edarza, iar guvernamentalii, temändu-se de o infrangere, seimpotrivesc cu disperare. De aceea se intAmpl& I numeroasebätai si räniri.

d-lui

si

d-lui

I-iu,

www.dacoromanica.ro

54

La scoala Clementa chiar i un fruntas conservator, unuIdintre cei mai moderati, Ion Lahovary viitor sef al part-duluii conservator, este lovit In cap cu ciomegele i sangerat.Bine inteles guvernul, conform bunului i vechiului obiceiu,iese triumfator.

Duminica 18 Mai, a 'fost inaugurat monumentul luiIon C. Bratianu.

Pompa cu care se face aceasta inaugurare intrece cu mult,pe aceea dela statuia lui C. A. Rosetti. Acum este adevaratasarbatoare a partidului fiinda Ion Bratianu a fost adevdratulsef al liberahlor.

Serviciul divin este oficiat de atm' mitropolitul primat.Cand, in urma ordinului dat, monumentul a fost desvelit,Mitropolitul, insottit de D. Sturza, Ionel Bratianu i Proto-popescu, a Mout inconjurul statuiei stropinCo cu apa sfin-tita. In acel moment, muzica militara a intonat imnul national.

Statuia este opera sculptorului parizian Dubois, iar partea.arhitecturala, e darorita arhitectului Petre Antonescu.

Au rostit cuvantäri: D. Sturza, din partea4 guvernului,P. S. Aurelian in numele Senatului, M. Ferichicle in nurne-le Camerei, Grigore Macri dela Iasi in numele Moldovei. Nico-/aid din Craiova in numele Olteniei, general C. Budisteanuin numele celor cari au participat la razboiul din 1877, I. G.Bibicescu in numele primariei Capitalei.

Statuia lui Ion Bratianu, contrasteaza cu aceea a lui C.A. Rosetti nu numai prin proportiile ei, dar i prin intelesulce i s'a dat: pe cand lui Rosetti nu i s'a acordat de cat atitu-dinea unui scriitor la biroul sail, Ion Bratianu trãeste in pos-tura indrumArilor de neamuri. Gestul sau arata RomanilorArdealul si le spune: acolo e viitorul!

Bucurestii de alta data, chlar cei de data nu tocmaidepartata cei de la 1903 de pilda ne ofera dovezi docuk-mentare destul de interesante. Asa, de pilda, Targul Mosilor.

Acum e vccba ca Targul Mosilor sai fie modernizat (?),asa se spune: dar la 1903 era Inca targul asa cum l'am a-pucat dar cu preturile cele mici de care nici nu ne mai a-ducem aminte astazi.

Lume multä a fost la Mosi la 21 Mai. ziva sfintilor Con-stantin si Elena. Compania tramvaelor a pus in circulatie50 vagoane peste cele obicinuite. Au circulat in total 716 va-goane. Numarul pasagerilor, a fost socotit la peste 110.000 dus

intors. Dacä se adauga toti cei veniti pe jos sau cu trãsurile,evident ca aproape 200.000 oameni au vizitat targul in zivaaceea.

si

www.dacoromanica.ro

55

Si cu cat de putin se multumea lumea ! Dulapul (scran-ciobul) cel mare, unde fiecare client platea 10 bani o mo-ned& necunoscuta azi a castigat intro singura zi, sumaenormA (?) de 1000 lei ! ? !...

Apoi la Eliade a fost invazie, s'a chefuit toat& ziva pang.noaptea tarziu iar restauratorii au realizat castiguri cu carecei de astaal nu s'ar multumi intr'o jumatate de ora.

In Joia Mosilor, a fost vizita regelui. Regelui Carol I iiplacea sä viziteze targul Mosilor in ziva aceea. Dar era o vi-zita de protocol, cu acelas program si färä nimicfiindca regele Carol I era robul traditiei neschimbate.

Regele adresa, la Intamulare. cuvantul unei oarecare per-soane allata in Davilonul oficial, apoi trecea inainte.

In anul acesta regele s'a oprit in fata unei case de carton,aci se adreseaza persoanei care pazea acea lucrare de arta

intreba :Ce meserie ai dumneata ?Sunt samsar, Maj estate.Ah ! samsar, vrea sg, zica dumneata castigi bani multi Itrecu Inainte.Un caz Inteadevar extraordinar pentru moravurile

noastre si mai ales pentru oamenii cari au fost actorii acesteidrame. Doi studenti de la drept : Manolescu si Rascanu, inurma unei violente certe, au esit pe teren. Cauza, o rivalitateamoroasa. Studentul Manolescu a fost gray ranit In regiuneaMime!.

Duelul, neflind in moravurile studentimei române. cazula fglcut senzatie.

Gheorghe Palade, fostul ministru de finante, este atacatde ziarele conservatoare In ehestia tragerilor false de la ml-nisterul de finante. Atat conservatorii cat si junirnistii sustinc& intaile trageri false s'au facut pe cand Palade era ministrude finante. Fat& cu aceste atacuri Palade pleaca la Barladsi convoac& o intrunire publica sore a se apara. In ziva de 25Mai 1903 Intrunirea se tine si Palade rostest,e un lung discurstimp de trei ore. Seam partizanii Ii of er& un banchet in gra-dina public& a orasului. Dupg, ce au vorbit caitziva oratoriPalade s'a sculat sa le raspunda, dar nu-si rosti bine cuvan-tarea i dam gramada.

Gheorghe Palade Ii sfarsea tocmai discursul cu fraze adre-sate tinerimei. El tocmai spunea ca, tinerii liberali sa/ aiba dela batMnii liberaili, drept talisman onestitatea politica.

Tocmai cand pronunta cuvantul talisman", gura i se con-tract& si deodata cazu in nesimtire.

si

Si

www.dacoromanica.ro

56

Locul unde gasit moartea a fost insemnat spre a i seridica acolo o statue. pi statuia a fost inaugurata 21 de antmai tarziu.

apoi doua tapte triste au urmat imediat. D'abia a muritsubit Pa lade. ca un mare incendiu izbucni pe strada principala.,iar la ora 5 se simti i un cutremur de pamant. Pentru cabalistia fost materie de comentat. Superstitiosii au vazut, in acestedoua intamplari, mana providentei.

Pa lade a murit de un atac de anghina de piept. Diag-nosa doctorului Minovici spune ca Pa lade a murit de anghinapectorala datorita uned arterio-scleroze generalizate. foarte Ma-intata. cu miocardita i nefrita interstitiald. Era, deci un car-diorena1. Arterio-scleroza era atat de inaintata in cat artereleerau osificate In cele mai mici ramificatiuni chiar acele alemembrelor. Cele ce mergeau la creer erau mai putin atinse.

Lui Pa lade guvernul i-a facut funerahi nationale in Bu-curesti, unde corpul defuncituhii a fost adus

Chestiunea tragerilor false ia propo*ii i devine un calde bataie imnotriva multor liberali fruntasi; rare altdi este a-cuzat si Take Protopopescu, fost secretar general al ministe-rului de finante, om de o mare activitate. foarte sever in ser-viciu, organizatorul servicillor acelui minister si unul din mein-brit aceled oculte in fruntea careia. se zicea cã sta EugeniuCarada.

Take Protopopescu este atacat i acuzat de catre ziarulEvenimentul" din Iasi: un proces de presa este deschis,Take Protopopescu O. in judecata ziarul esan al carui redactorrasnunzator este insa, achitat.

Zilnic noui denunturi se fac, asa ca. la un moment foartemulti fruntasi functionari sunt banuiti i chiar acuzati ca aupracticat tragerea falsa i s'au folosit de pe urma ei. Opozitiade amandoua nuantele incepe o campanie impotriva guvernuluipe aceasta chestie pe care o aduc In intrunirile publice.

Afacerea degenereaza, in scandal politic. Procurorul ge-neral Tataranu, insarcinat cu ancheta, demisioneaza, atir-mand O. a fost Impiedicat sa-si facä datoria, ca a fost opritde a depune pe unele persoane vinovate dar protejate depoliticianii

1V1inistrul de finante Emil Costinescu, cumnatul lui Tata-ranu, este delegat sa fac a. demersuri pe lama acesta spre a-1hotar1 sa rainanä in functiune macar pana ce va depune ra-portul anehetei; dar Tataranu refuza.

Aceastä chestiune contribue inult la zdruncinarea guver-nuaui, dar, in realitate, guvernul nu este vinovat fiindca s'au

si-a

zilei.

pi

www.dacoromanica.ro

57

lacut trageri false de catre unii functionari, el este ikinovatpentru ca nu voeste ca unii banuiti sa fie atinsi.

Adevkrul, tristul adevar, este ca tragerile false se prac-ticau la ministerul de finarite de multi ani, si se praciticsaca un fel de operatiune foarte inocenta. Adicd, spuneau ope-ratorii : Statul pierde ceva ? Nu. fireste. De oarece nu se tragla sorti de cat tot numai atatea titluri cate trebuie, este in-diferent cu totul, daca sunt scoase din urnd hartiile lui A. sauhartiile lu B.

astfel, unii functionari ori cumparau in ajunul tra-gerilor titluri pe cot& scazuta si le notau apoi ca scoase dinroatä spre a castiga diiferenta, on notau ca esite la sortd,titlurile oare caror bancheri cari castigau sistematic sume in-semnate la fiecare tragere. Si, bine inteles, serviciul acesta eraintctdeauna platit.

Sistemul favoritismului si al proteguirei partizanilor po-htici este demoralizator, asa ca in cele din urmd, cu greu sepoate sti cine e inocent i eine culpabil.

Justitia a lovit in cele din urmä pe cativa din autoriireateriali.

Nemulttunirile impetriva guvernuhri cresc si din cauzafelului de a administra al lui Vasile Lascdr, ministrul de in-terne, si al prefectului de politie Iancu Saita.

Vasile Lascar s'a pus cu ravnai la lucru ca sa purifice sisa formeze administratia, insä cu aceasta 'dotal:ire a trebuit

loveasca in multe deprinderi rele si in multe drepturi casti-gate in acest domeniu. Toti rad naravitd se ridica impotriva rni-nistrului de interne care e sdpat chiar in partidul liberal.

Un alt ponegrit i ram atacat din toate partile este pre-fedtul de politie Ioan Saitr

Orn integru i functionar intelectual, sarguitor i animat deaceleasi bune intentiuni ca i eful sau, Saita se pune pe lucruca sd aduca elemente noui in politia Capitalei Apoi face admi-ruistratie i pune ordine acolo unde era atata dezordine.

Localurile de petrecere nocturne le reglementeazd; aces--tea nu pot tine deschis &cat panN la o anumitä ord, lauta-rilor nu le mai este ertat sä cante noaptea intreaga; negusto-rilor le interzice sa, ocupe trotuarele cu niarfurile ce* debitea-za; vaxizatorilor ambulanti nu le mai permite sd plimbe miendescoperiti pe cobilite, reprima o multime de obiceiuri sal-bailee.

Bine inteles toate aceste masuri supara, irita si maresccurentul opozitionist.

Agentii partidelor de opozitie lucreaza neobositi ca sa a-

Si

la

www.dacoromanica.ro

58,

traga pe toiti cei 1ovii prin nou,lle masuri i sa-i inregistrezein partidele opozante; asa creste 4 se urnfla valul de ne-multumire care va coplesi in curand guvernul va sili sa seretraga.

Dar nu este mai putin adevarat ca reformele lui VasileLasear au adus o viata noua in administratiunea tarei, dup.&cum administratiunea lui loan Salta a fost binefacatoare.Amandoi au lost slujbasi civilizaI cari au facut cinste iäreL

Dar moravurile politice erau corupte si lumea nepregatitäpentru reformele adoptate.

Cat timp erau, fatti, in fata, in rivalitate, numai cele douamari partide de guvern, dupa idealul englez al regelui Carol,competitiunea era mare, fireste, dar nici o data n'a ajuns lacrancenia la care a ajuns atunci cand si al treilea partid a in-trat In linie.

Ivirea partidului conservator, zis amstitutional, de subsefia lui Petre Carp, a inzecit goana dupa recrutarea parti-zanilor.

Amatorii de functiuni publice ca si aceia cari visautuatiuni politice Inalte, discutiuni parlamentare i altele lafel, au ineeput sa se inmulteasca, ingrijitor. Cand mai tarziu,se va infiinta i partddul democrat sub sefia lui Take Ionescu,va fi apogeul In dezastru.

Dar nu Petre Carp personal era autorul acestei recrudes-cente competitie politica; Carp clinpotriva n'avea nici stima,nici incredere in manoperile electorale. Visator lipsit cu desa-varsire de talentele cerute organizatorului 4 electorului, el cre-dea numai in sprijinul regelui pe care nu l'a avut nicodataintreg.

Partidul carpist avea, Salsa, doi puternici electori: unul eraNicolae Filipescu, cellalt era Alexandru Marghioman. Cu odeosebire de nuanta, pe cand Filipeseu era primejdiosul elec-toral in opozitie, Marghiloman era de ternut cand se afla laguvern.

Filipescu a facut multe zile negre diverselor guverne,Alexandru Marghiloman si-a practicat aptitudinile, mai alesin calitate de ministru de interne in cabinetul de la 1910 pre-zidat de Petre Carp.

Ziarele cu data de 30 Mai publica cum 0 telegrama dinBelgrad anunta cã regele Alexandru al Serbiei i regina Dragaau fost detronati i alungati din tara. Dar ziarele de a doua zipublica, cu amainunte, adevarul: regele si regina au fost asa-sinatd de catre un numar de conjurati militari.

In afara de rege si de regina au fost ucisi In luptele ce

de

all

Si-

www.dacoromanica.ro

69

au urmat: Nicolae i Nicadem Lunievita fratii reginei, gene-ralul Tintar Marcovici preseciintele consiliului de ministri, gene-ralul Pavlovici ministrul de rEtzbat, generalul Lazar Petroviciaghiotantul regal al regelui colonel Naumovici, al doileaaghiotant, capitanul Milicovici i locotenent Gogovici ofiteri deordonanta. Gray raniti au fost Velimir Teodorovici fost minis-tru i colonelul Dimitrie Nicolici comandantul diviziei Du-narei.

Pe la orele 2 noaptea, un inEemnat grup de ()uteri au pa-trons cu f orta in palatul regal dupa ce au ucis, on au prins peoamenii de pazd.

Locotenentul-colonel Naumovici aghiotant al regelui, darcastigat complotului, soma pe rege sä se predea. Regele Ale-xandru apuca revolverul i mica la pamant pe 1Taumovici. A-tunci incepu goana impotriva regelui 0 a reginei care s'a apa -rat cu molt curaj.

In camera perechei regale s'a gasit o dezordine spaiman-taoare, ceeace dovedeste Ca lupta acesteia cu ofiterii asasini, afost lunga i crancenO.

Dupa ce au fost dobora.ti arnandoi, unii s'au repezit asupracorpului reginei i 1-au necinstit, ceilalti au apucat corpul re-gelui i 1-au aruncat pa fereasträ. Asupra acestui corp s'au ga-sit eel putin 30 lovituri provocate de gloante ; apoi in cadere asuferit fractura craniului 0 a coloanei vertebrale. Totusi regalea mai trait doua. ore.

Corpul reginei Draga, necinstit, zacea macelarit, cu nume-roasele lovituri de Wail, de revolver si de pumnale.

In fruntea conjuratilor se afla colonelul Masin. In timpulacesta militari calari natrulau prin ora i tunurile impoclObiteCU flori, circulau. A doua zi tot orasul a fost pavoazat i inflo-nit, s'au organizat dantori si cantece, iar ziva a fost prefacutain sarbatoare nationala. Corpul locotenentului-colonel Naurno-vici a fost inmormantat cu onoruri nationale rar Monitorul O-ficial" anunta ziva urmatoare Ca colonelul a murit pe campulde onoare.

Imediat, ofiterii conjurati au proclamat rege pe Petru Ca-ragheorghevici, incoronare aclamata de trupe prin toate ca-zarmile.

Locotenentul-colonel Misici a povestit astfel tragica intam-plare :

Ultimele ordine au fost date de colonelul Masin, cumna-tul reginei. La ora 11 jurn. toate scctiile politienesti, conaculcazarma jandarmilor, au fost inconjurate de trupe. La unsemn al nostru, capitanul Lyuba Costici deschise cele doua

si

www.dacoromanica.ro

60

porti despre Vest, pe cand eu fortam poarta dela Est si am pa-truns In conac cu part din regimentul 6 de infanterie. Gardapalatului a opus o impotrivire desnAdajduita, dar a lost rapu-sa ; in lupta au cazut 6 mort si 20 rkniti.

Usa de intrare la vechiul conac fiind inchisa, a fost spartacu dinamitA, ; cu acest prilej a murit lt.-colonel Naumovici, a-ghiotantul regelui care venea sa deschicla pe dinauntru. Deci,nu este adevarat ca a fost ucis de rege".

Locotenentul-colonel Misici urmeaza :Am gasit pe rege i pe regina in pat in costume sumare

si ram somat sa se predea. El mi-a raspnusEu nu sunt regele Milan ca sa ma sperii de cativa ofiteri.

I-am cerut atunci sa expulzeze pe regina Draga ; clreptrkspuns, insk`regele o lua in brate Si o saruta.

Atunci ofiterii au tras asupra lor i i-au impuscat. Peste20 de gloante au strapuns corpul regelui, dar mai multe gloanteau intrat in corpul reginei Apoi amandoua trupurile au fost a-runcate pe fereastra. Acolo au lost gasite a doua zi dimineata".

Dar alte versiuni au povestit asasinatul in aLi termeni, asaca nu se pot cunoaste precis toate amanuntele.

Acest tragic eveniment a pricinuit o mare emotiune la Bu-curesti si la Curtea regala. Mai ales era nesiguranta asupra ur-marilor, caci multi vedeau in acest asasinat mana Rusiei.

Am spus ca colonelul Misici a patruns in conac in capul u-nui batalion din regimentul 6 de infanterie. Dar acest regimentpurta numele de regimentul Regele Carol al Romaniei". In ur-ma tragicului fapt, regele Carol a telegrafiat la Belgrad, anun-tand ca renunta la onoarea de a fi capul acelui regiment.

Desi dramaticul eveniment dela Belgrad nu a fost un eve-niment bucurestean, totusi fiindca in Micureytii de altddatet"am crezut nemerit sa introduc toate intamplarile din afara.,care, prin importanta lor, au preocupat cu deosebire lumea bu-euresteana de pe vremuri, de aceea am inregistrat asasinatulperechei regale sarbesti.

Imi amintesc c. acest fapt a procius la Bucuresti, nu nurraisenzatie, dar Si ingrijorare, cad multi voiau sa vada in supri-marea regelui Alexandru, preludiul unei apropiate ofensiveRusiei, care era gata sa atace Austria.

Pe la iumatatea lui Iunie 1903, moare Mihail Vacaresm,acela care dobandise o mica celebritate ca cronicar teatralmonden" al ziarului L'Independance Roumaine" sub pseudo-nimul Claymoor.

Descendent al unei familii aristocratice, a lost mai intai o-

.

or

www.dacoromanica.ro

61

fiter de cavalerie, apoi, esind din armata, a ocupat locul de cro-nicar la ziarul francez timp de 24 ani.

Era un om. foarte afabil, de perfecta colegialitate si buncamarad. Moartea Jul a lasat un gol in presa.

Claymoor era, ceea ee se chiama, un tip. Era ziarist, darprin nici o lature nu facea parte din lumea ziaristilor ; träain sanul societatei boeresti in care crescuse i careia ii aparti-nea. Cate anecdote nu au ramas de pe urma acestui om, foartebun dealtfei !

Claymoor, fiind complect chel, purta peruca Intr'o vara laConstanta, pe vremurile and plaja era la vii, Claymoor se seal-da In mare. Imprejurul lui mai multi cunoscuti. La un momentunul ii smulge peruca de pe cap si o arunca in apa. Valurile in-cep sa goneasca ornamentul capilar al lui Misu Vacarescu, iarel ii da silinte neputincioase ca Isa-si reia ornamentul. i toata.plaja rasuna de o mare veselie.

Fostul nostru confrate intru presa traia acum in mijloculfustelor spre a putea izbuti cronicele sale lumesti. i, in ade-4var. aceste cronice dedeau de minune si cu multa competentadescrierea tuturor toaletelor doamnelor la deosebitele. serate.Unii pretindeau cä autorul lor era platit de cusatoresele cele delux, insã lucrul n'a fost nici odata dovedit.

Adevarul este ca timp de 24 ani Bucurestii au avut epocalui Claymocr.

Astazi nimenea nu-si mai aminteste macar de omul acestacare era un fel de arbitru al elegantei femenine, neavand cuPetroniu decAt afinitatea vocabulei. Petroniu era arbitrul ele-gant.ei masculine, pe cand Claymoor era arbitrul'elegantei fe-minine.

Rautaciosii afirmau ca onoul avea aplecäri ferneesti usor deexplicat, dar ceeace nu era o fabula e faptul ca, atunci candClaymoor lauda o toaleta sau recomanda o cusatoreasad, toatalumea bund adopta i cusätoreasa i toaleta.

In sfarsit procesul tragerilor false dela ministerul de fi-nante vine inaintea justitied. Ministerul numeste, pentru apa-rarea intereselor statului, nu mai putin de 5 avocati : pe Ghe-orghe Panu, Const. Stere, Vasile Missir, Toma Stelian si Ale-xandru Djuvara.

Tribunalul e compus astfel : presedinte d. Mavrodin, Jude-eatori d-nii Bals si Schina. Aparatorii acuzatilor sunt : Con-stantin Disescu, N. Vladescu, I. Tanoviceanu, Gr. Urlateanu,Stavri Bratianu, Em. Pantazi, Miteecu, AL Ionescu i Neagu.

Cititorii vor ti, ca in acest proces au pledat aproape totifruntasii baroului, atat din partidul liberal cat si din opozitie._

-

www.dacoromanica.ro

62

C;auza era ca. afacerea, nu numai a pasionat mult opinia publi-ca, dar i pentru ca foarte insemnate interese de tot felul erauIn joc.

In ziva de 1 Iu lie 1903 a fost inaugurat pe piata Lucaci,in fata liceului Matei Basarab. bustul lui August Treboniu Lau-rian, fost nrofesor de filosofie la liceul Sf. Sava inainte de anul1848.

Laurian a desfasurat o mare activitate cultural& si natio-nal& si a fost profesorul de limba roman& al regelui Carol canda venit acesta In Ora. Piata a primit numele de Piata Lau-rian", jar la inugurare au vorbit d. profesor Stefan Ion si C. F.Robescu, primarul Capita lei.

0 telegram& din Bruxelles cu data de 18 Iu lie 1903 anuntamoartea generalului Brialment. Acest eminent si cult generalera cunescut in toata lumea militara ca specialist In arta for-tificatiunilor. La el a facut apel guvernul roman In anul 1883,

cand a ridicat forturile din jurul Bucurestilor si fortificatiiledela Namoloasa-Galati.

Pe la sfarsitul lunei Iu lie 1903 o stire trista soseste delaCarlsbad : Anghel Dernetrescu, unul din cei mai eminenti pro-fesori secundari, a murit durd o scurta suferinta.

Anghel Demetrescu era un om cult, Meuse studii frumoaseatat in tar& cat si in Germania si a fost o figura interesantaIn presä. A scris numeroase articole de politica externa In Na-tiunea, ziarul lui Dumitru Batianu. In cele din urrn& se Inscri-sese In partidul conservator si a fost ales deputat al colegiuluiIII de Teleorman.

Profesor de mare merit si om cu vasta cultura generala, alasat pareri de rau unanime, cu atat mai mult ca a murit

numai de 55 ani.In ziva de 5 August 1903 principesa mostenitoare Maria,

viitoarea regina, naste un nou principe caruia i se pune numeleNicolae-Ferdinand.

0 telegrama din Paris anunta, moartea lui Bernard La-zare, autorul Cart.ei : O eroare judiciara" cu privire la osan-direa lui Dreyfus. Bernard Lazare n'au uitat cititorii esteacela care, venind in Romania sa ancheteze personal cauzeleemigrarei evreilor, a fost primit cu entusiasm de populatiaevree.

Vestea mortei sale arunca jalea in lumea evreeasca dela

Un incendiu In coriditiuni ciudate izbucneste pe bule-vardul Carol la proprietatea arhitectului Ion Socolescu. Acestincendiu dij nastere unei afaceri judiciare senzationale. Arhi

4

tã-när,

www.dacoromanica.ro

63

tectul Socolescu, un cunoscut foarte activ constructor, aceluiacaruia îí datorim Casa de depuneri i alte cladiri, este acuzatea a dat foc rimobilului spre a incasa prima dela societatea deasigurare. Socolescu este arestat iar cererea lui de liberare pecautiune este respinsa, pana la Curtea de Casatie.

La 8 Septembrie 1903 a murit generalul Eracle Arlon, co-mandantul corpului II de armata, unui din cei mai eminentigenerali ai nostri.

Arhitectul Socolescu este achitat de Curtea cu jurati deinvinuirea ca, dat foc imobilului in care locuia spre a in-casa prima asigurarei.

Duminica. 12 Octombrie se face alegerea nouluri consiliude disciplina at advocatrilor.

Decan este ales M. Antonescu cu 241 voturi contra d-lui G.Danielopolu care intruneste 91.

Cu intrarea In toamna, miscarea politica activa reincepe.De odata cu campania de rastumare a guvernului dusa de eon-servatori, se a-firma o nouä miscare de nemultumire in partidulde la guvern. De asta data ministrul justitiei Eugen Stätescu,demisioneaza.

In locul acestuia seful guvernului introduce in cabinet peAlexandru Giani, fost consilier la Curtea de Casatie, retras decurand la pensie pentru limit& de varstä.

Complectarea cabinetului in acest fel, cu un om care nufacea politica a provocat marl nemultumiri in partid.

Nemultumirile slmt in adevar foarte mari, eIe se abat, maiales, asupra presedintelui Camerei Mihail Ferechide care, fiMdprieten personal cu Alexandru Giani, l'a irnpus primului mi-nistru.

Ca demonstratiune impotriva acestuia, o mare parte dintrecleputatii majoritatei hotaresc sa nu-i voteze la presedintiecand se va deschide parlamentul.

In adevar In Noembrie Camera face un vadit act de ostili-tate la alegerea presedintelui. Iau parte la vot 130 deputati,majoritatea este de 66, iar scrutinul da urmätorul rezultat : 71voturi pentru Ferechide, 50 buletine albe si 1 abtinere. AstfelFerechide scapa numai cu 5 voturi peste limitä, jumatatea Ca-merei fiindu-i

Votul este semnificativ i arata c majoritatea nu mai esteomogena ci e adanc divizata ; de aci inainte regimul merge spredisolutiune, cei trei ani de guvernamant liberal au uzat cu de-savarsire partidul.

De la moartea In! George Palade, personalitatea cea maiactiva care agita majoritatea i solicitl un loc in guvern, este

ostila.

www.dacoromanica.ro

64

Alexandru Djuvara. Dimitrie Sturza. vazand ca dihonia a intratadanc In randurile majoritatei, ia hotararea sa treaca, opozitieiputerea de indata ce se va sfarsi legislatura.

Una din cauzele dezagregarei este chestiunea tragerilor fal-se della finante, opozitia agita i acuza guvernul, opinia publicacrede ca fiind implicate persoane influente. ancheta nu a fostIntinsa mai departe. Aceasta credirta se intareste si mai multcand unul din condamnati, principalul vinovat dispare dintara.

Opinia publica e aproape unanima a crede ca fuga acestuiaa fost inlesnita de guvern in schimbul tacerei catorva numecompromise. Se spune ca fugitul, vazandu-se pierdut, a amenin-tat s spue tot ce stie i sä dea de gat pe toti vinovatii. In fataprimejdiei, guvernul a st&ruit la Camera de punere sub acuzareca acuzatul sa, fie liberat pe eautiune, apoi i s'au dat bani cucare sa peat& tral in strainatate i, In sfarsit, i s'a inlesnit fuga.

Vechile ziduri ale bisericei Zlatari incep sa fie dararnate.Biserica Zlatari era pana la 1903 Inconjuratä de un rand

de ziduri, cu pravalii si un etaj, pravalii in care erau instalatemulte magazinuri, Intre altele cunoscuta eofetarie Baltador,Mania Paun Popescu, birtul La Pisica beraria LaCarul cu bere", etc. La etaj au fost pe vremuri ministerul dejustitie i ministerul artelor

Biserica era ascunsa Intre aceste ziduri si nu se vedea dinstrada In subsoluri au fost instalate un numAr de zarafii.

Biserica Zlatari a fost inchinata de calugarii greci Patriar-hului din Egipt. Cand s'a facut daramarea zidurilor s'a desco-perit o fresca reprezentand Nasterea Domnului purtand ins-criptia Ton Ieron Apostolikon thronon Alexandreias".

Fara sa fi fost o cladire artistic& totusi aceste ziduri re-prezentau o etoca istorica, un trecut trait al tarei noastre, deaceea s'ar fi euvenit ea daramarea sa se faca In mod sistematic,asa ca inscriptille i icoanele sä fie pastrate, macar ca docu-mente istorice.

Biserica Zlatari avea o traditie nebuloasa. i misterioasa.Se spunea din battrani cum se zice cum cã r. zidurile

acestei biserici au pastrat multe crime si fapte necunoscute delumea din afara. Calugärii greci se dedeau aci la orgii marl. Fe-mei frumoase, fie din lumea galanteriei, fie din socieatea ceamai buna, veneau i petreceau nopti luxurioase cu calugariicari cei mai tineri erau foarte vigurosi.

De multe ori negustori cu averi insemnate, dispareau faraa li se mai da de urma. Zvonul public spunea ca oamenii ace-stia erau ademeniti de calugari, pentru Imprumuturi alte a-

,

91

www.dacoromanica.ro

65

faceri, oamenii veneau cu incredere, aduceau banii ceruti, apoinu mai eseau niciodata. Asasinati, acestia erau ingropati inpimnitele Zlatarilor.

Care era originea acestei biserici si de unde numele deZlatari ?

Inainte de a se fi cladit biserica aci era un loc viran, iarpe acest loc Ii aveau corturile un numar de tigani nomazi aclaror profesie era poleitoria. Erau poleitori in aur. Cand s'ahaarat cladirea tiganil au fost expulzag, insa numele lor aramas i locului i bisericei. Crimele calugärilor erau facute cuajutorul oare caror boeri cari imparteau cu acesti calugaribanii jefuiti de la cei pe cari ucideau.

La 9 Noembrie moare Luigi Cazzavillan fondatorul zia-rului UniversuP.N5,scut in Italia, Cazzavillan a venit in Buau-resti in urma rdzboiului din 1877 spre cauta norocul. A in-teles repede ea aci este o taxa in care ar putea gasi ceea cecauta. Dar la inceput si mai multi ani dupa aceea, norocul nul'a ajutat dupa sperantä.

A fost numit profesor de limba italiana la liceul Matei Ba-sarab, a facut sä apara ziarul Fratia Italo-Romand", a scosmai tarziu Neceisarur, a vandut apa de scos petele de pestofe, in sfarsit a facut tot felul de incercari fara sä poata reusi.

Intr'o zi a facut s apara Universul foita mica de No. 6 peo singura foae plina numai cu fapte diverse, un foileton senza-tional, diferite crime, plus preparatele medicamentoase ale far-macistului Bertelli din Italia, care a fost primul furnizor de a-nunciuri pentru ziarul Universul.

Cazzavillan a fost un rnuncitor i un stäruitor. Negresit nuera intelectual sj nu a inteles sa faca din ziarul sau un instru-ment cultural, el era numai un comerciant i un om cu price-perea afacerilor, de aceea de la inceput a pus ziarul pe o bazacomerciala.

Acest fel de a intelege ziaxismul a contribuit ca, multi anidupa aceea, Universul a fie considerat in cercurile gazetarestidrept un organ inferior, nedenm de prea mult.. consideratie.Pentru intelectualii i ziaristii mai vechi era numai gazeta cri-melor si a foiletoanelor pentru birjari.

Cazzavilan, ne fiind cetatean roman, nu voia ca ziarul sause ocupe de luptele politice dintre partide. El spunea in tot d'a-nna redactorilor sai ca sa, nu ia parte nici unui partid.

Nill cu ala, nii cu ala ; asta este Universul.Mai tarziu infiripandu-se a cumparat casa in care este in-

stalat i astazi ziarul si a deschis apoi un magazin cu tot felul

Vol. III. 5

'1

a-pi

ot

www.dacoromanica.ro

66

de marfuri coloniale, rnanufactura, medicamente, parfurnerie,jucarii. articole de toale"

Inteo iamb, a adus din Italia oare care hapuri de catrami-na., un preparat al farmacistului Bertelli. Ajutat de reclama U-niversului, hapurile de catramina specific in contra tuseibronsitelor s'au vandut ca painea calda. FarmaCistii au in-ceput sa fie alarmati si au reclamat Directiunei sanitare sus-tinand ca celebrele hapuri sunt vatamatoare rinichilor. Analizaa dovedit inofensivitatea lor. insä a obligat pe Cazzavillan sanu le debiteze de cat in urma unei ordonante medicale. Cu ace-lasi spirit comercial el a rezolvat problema. Stiind c aproapenici un medic nu va recomanda hapurile de catramina, a an-gajat un medic personal, l'a instalat intr'o camera la Universulunde avea orele sale zise de consultatie. Tog cei cari veneau laUniversul ca sa cumpere hapurile treceau mai intai prin cameradoctorului Georgescu, primeau ordonanta far& sa. plateasca niciun onorar apoi treceau in magazin. Pentru acest oficiu cloctorulGeorgescu primea 300 lei pe luna. Dar i-a ramas i o porecla,in corpul medical toata lumea 11 numea : doctorul Catramina.Inainte de acest medicament, Cazzavillan lansase: pomada ita-liana pentru cresterea pärului. In fiecare numar al Univer-sului se citeau cele cateva scrisori trimise de aceiasi doi-trei

cari spuneau : Pomada Italian& pentru cresterea paru-lui dandumi rezultate minunate. va rog mai trirnitetimi douaborcane".

Asupra acestei pomezi lumea fat:ea tot felul dc zeflemele,de obiceiu se spunea pomezei sale ea are darul sä faca sa cna-seal parul si in palma.

Luigi Cazzavilani a fost atins de un cancer al stomaculuisau al ficatului si muri. Inca In toata puterea de munea, la 51de ani.

La 30 Decembrie 1903 moare Mihail Paleologu, ennsilierla Inalta Curte de Casatie, unul clintre cei mai distinsi magis-trati, o fire originala i un caracter independent.

Paleologu n'avea cleat 56 ani.

ANTIL 1904

La balul obicinuit ce se da, pe vremea aceea. la nalatulregal la 1 Ianuarie s'a petrecut anul acesta un incident destulde hazliu. Iata cä prin marele salon de receptie se observa undomn Imbracat In costum de consul, care se plimba in sus siIn jos fara sã cunoasca pe cineva, far& ca cineva sa-1 cunoasea.S'au facut grabnice cercetari dar in zadar, nimenea nu stia einee domnul, de unde vine si eine 11 introdusese.

si

cliençl

,

www.dacoromanica.ro

67

In sfarsit adeva)rul dar numai in parte fu cunoscutmisteriosul strain era Sir Reginald Ward, consulul Romaniei laLondra.

Nu se stia insä cine 1-a introdus in Palat si atara de asta,trebuia gasit oineva aut6lizat care sa-1 prezinte regelui. Asupraprimei intrebari misterul a urmat, sä planeze, asupra celei d'adoua s'a gasit, in fine solutia : Ionel Bratianu ministrul de ex-terne fu insarcinat cu prezentarea.

Un al cloilea incident urma imediat. Obicedul la Curte erh,ca, in cadrilul de onoare sä figureze de o potriva doamne roma-ne i doamne straine, dar principesa Maria si printul Ferdinandnu mai respectau traditiia. In anul acesta nici o doamna roma-nä n'a lost invitata, f apt care a provocat critice unandmeprotestari zgomotoase.

Regele Carol, care era un hotWat supus al trad4iilorcare, pe de alta parte, nu admitea ca la Palatul Regal sa se pe-treaca fapte menite a nemultumi lumea, a fost foarte suparatde incident. S'a spus atunci ca o explicatie destul de acra a fostintre rege i principesa.

Acest incident a creiat principesei mostenitoare o atmos-fera cam neplacuta in lurnea oamenilor din societatea de sus,intrucat incidentului i s'a dat intelesul ca principesa Maria areo stima mecliocra pentru femeile romane.

Mai tarziu unele din aceste doamne au harazit pe princi-pesa cu o porecla. Fiindca. locuia la palatul dela Cotroceni aubotezat-o : Mita Cotroceanca.

Principesa a facut mult haz de vorba si nu s'a suparat.La inceputul lui Ianuarie 1904 scriitorul francez Catulle

Mendes a tinut la Ateneu o conferinta asupra istoriei poezieifranceze in secolul al 19-lea.

Sala Ateneului era plina pana la ultimul loc. A doua con-f erinta a fost asupra subiectului : Personalitatea lui Wagner".

In lumea advocatilor o chestiune noua agita spiritele.Consiliul de disciplina al baroului a luat hotazarea ca, dela 1Ianuarie 1903 II-tuna/id, toti advocatii 0, fie obligati a ourtaroba in fata instantelor.

Monitorul Oficial" din 30 Decembrie 1903 a publicat ur-rnatoarea deciziune a consiliului de disciplina.

Avand in vedere ca conform decretului publicat la 29 De-cembrie 1864 avocatii sunt obligati ca si magistratii de a purtauniforma cand sunt in sedinta.

Avand in vedere ca Wspozitiunile acestui decret au fostconsacrate prin art. 88 procedura civila din 1865. care au fostmentinute la modificarea facuta in 1900.

:

si

si

www.dacoromanica.ro

68

Avand in vedere ca caracterul obligatoriu al uniformei pre-vazuta de decretul din 1864 a lost recunoscut de ministerui jus-titiei atät in 1869 prin raportul No. 7138 din 21 Iunie cat i in1900 cu ocaziunea desbaterilor asupra Procedurei civileSenat.

Pentru aceste motive Consiliul decide ca, de la 1 Februarie1904. advocatii vor fi obligati a purta uniforma prevazuta prinart. 2 al decretului din 29 Decembrie 1864 cand se vor prezentain sedinta : la tribunalul Ilfov, la Curtea de Apel din Bucuresti

la Inalta Curte de Casatiune, fie pentru a ra.spunde la apel.fie pentru a pleda".

Aceasta masura foarte bunk precum am spus, a produs a-gitatiune; un numar de advocati s'au impotrivit sa se supunasub cuvant ea( masura ar fi medievala catolica. Adevarul,!ma. era altul : unii avocati se codeau ca sä cheltuiasca,erau animati de acel spirit de impotrivire Incapatanata i sis-tematica, pe care unii il pun in toate imprejurarile.

Roba a fost aplicata atunci. insa. n'a trecut mult si a cazutin desuetudine.

La 15 Ianuarie s'au facut 5 alegeri partda1e la colegiul 1de Camera i Senat : Tutova, Vaslui, Tecuci, Mge i Teleor-man. Guvernul este batut pe toata linia. La Vaslui e ales juni-mistul Delavrancea i la Tecuci conservatorul Ion Lahovari ; incelelalte trei judete balotagiu. Guvernul este cu desavarOre ru-inat, opinia publica 11 respinge pretutindeni. Daca n'ar aveaputerea guvernamentalk, candidatii sä n'ar putea intruni de-cal un numar foarte neinsemnat de voturi.

La balotagiu guvernul a biruit la Tutova si Arges dar a fastbatut la Teleorman unde a e%t Constantin Disescu. Cu ale-geri libere nici un guvernamental nu iesea.

Vasile Lascar prezinta reforma comunala.. in calitate deministru de interne. Proiectul starneste agitatie in partid. Prinaceasta. reforma comuna.le rurale foarte multe din ele ne-putand fi bine administrate din cauza insuficientei fondurilor,erau Intrunite cate 2 sau chiar 3 spre a forma comune maimari si mai bogate.

Aceasta dispozitie provoaca furtuna. Aproape intregul statmajor liberal : M. Ferekide, Anton Carp, C. Stere, Take Proto-popescu, Matei Corbescu, au combatut reforma. FAA de acea-sta impotrivire i prevazand caderea sigura a proiactului, Lascara cedat. Totusi curentul Impotriva ministrului de interne e atatde mare !neat caderea lui e privita) sigura.

Tetlegraful aduce o stire senzationala razboiul ruso-japonez a izbucnit.

iii

si

fl..altii

www.dacoromanica.ro

69

Inca cu doua-trei luni mai Inainte era mare tensiune Intrecele cloutt taxi, asa cä räzbodul parea de neinlaturat ; acum lap-tul s'a Indeplinit.

Inainte chiar ca declaratia de rdzboiu sa ajunga la St. Pe-tersburg flota japoneza a intrat In actiune si a scos din luptacuirasatii Retwisan", Cesarevici" ca si crucisatorul Palada".Cu chipul acesta flota rusa. /Amax-land In inferioritate maxeaa ramas In stapanirea japonezilor Cari au putut trece trupe In-Coreea.

Aproape intreaga opinie public& la noi este de partea ja-ponezilor ; afar& de cativa frunta,si conservatori, rusofili cu-noscuti, toata lumea doreste infrangerea rusilor.

Ma Intalnesc la clubul conservator cu generalul Lahovary,ale carui simpatii pentru rusi sunt cunosoute. Ii comunic pa-rerea mea cb, japonezii vor fi Invingatori atat din cauza de-partarii camnului de lupta de Rusia europeana cat 0. din cauzaincapacitatii rusilor.

Generalul rade si-rni raspundeStii ce sunt japonezii fata de rusi ? La fel ca si cand un

catelus te-ar anuca de pantalon ; cu o lovitura de picior Ii a-runci cat colo. Victoria rusilor este absolut sigura.

Generalul Lahovary trecea drept un militar de mama Intaia,dar, de data aceasta a vazut fals.

0 drama care pasioneaza publicul : un medic din Plo-esti, doctor Iacobsohn. Eind acuzat ea szi-a ucis sotia prin o-trava, este denus. Cand va veni procesul In fata Curtei cu jurati,TOW vorbi mai pe larg.

Celebra artista franceza Jeanne Hading joaca la teatrulLyric rolul Fany Legrand din piesa Sapho a lui Alphonse Dau-det. Apoi ioaca in La Chatelaine de Alfred Calms. in Denisa siin Frou-Frou.

Toata elita Capitalei asista, regina Elisabeta i principiimostenitori deasemenea.

In partidul liberal luptele devin acute ; oculta adica Eu-geniu Carada, temandu-se ca Vasile Lascar sä nu dobandeascaun prestigiu prea mare cu reformele sale si sa se impue la sefiapartidului, 11 combate energic prin toti amicii sal. Carada lu-creaza spre a pregati sefia lui Ionel Bratianu, fiul amicului sauintim Ion C. Bratianu.

Carada, ca clemonstratie, vazand ca parerile sale nu sunturmate de Din-Atria Sturza, demisioneaza din comitetul execu-tiv al partidului liberal. Oculta staruie pentru ca partidul sa pa-raseasca puterea i sä treacä In opozitie spre a pregati maibine sefia lui Ionel Bratianu. A doua zi si-a trimis demisia 91

www.dacoromanica.ro

70

Constantin Nacu. Toti batranii liberali cer capul lui Va.-Ale Lascar, a carat situate in guvern a devenit foarte subreda

In Manciuria armatele rusesti sunt batute in toate par-tile de japonezi. Port-Arturul este alsediat dar se aparadesi japonei ii dau asalturi crancene. Rush nu pot birui ni-erten, mai ales din cauza rivalitatilor dintre amiralul Alexiefgeneralul-sef Kuropatkin. La sfarsitul lui Martie un nou de-zastru se abate asupra rusilor; intr'e lupta navala., cuirasatulPetropavlosk este scufundat cu 600 oameni. Pe cuirasat se aflasi amiralul Makharoff, comandantul suprem al flotei rusesti.Mare le Duce Ciril. care se afla pe bord, s'a putut salva inotandpana la vasele trimise in ajutor.

0 nouã afacere la orclinea zilei este comanda tunurilorcu tragere repede. Dimitrie Sturdza starue sa se faca comandaIn Germania la fabriea Krupp, pe cand generalul Lahovaryfruntas al partidului conservator, face campania pentru ca sãse primeasca coneurenta cu tunurile Erhardt si cu tunurile fran-ceze care sunt superioare. 0 lupta crancena, polemica prin presö.

dnternel6zi In parlament.Rezultatul acestei campanii a fost : 1) Comisiunile militare

au cerut sa se faca oarecaxe modificari tunului Krupp, ceeacefabrica a primit; 2) generalul Lahovary n'a mai putut veni ladepartamentul razboiului cand nartidul conservator a venit,la putere.

De altfel generalul Lahovary nu se sfia ea sa-si manifes-teze sentdmentele sale franco-file ea si pe cele ruse-file in fataevenimentelor.

Generalul adreseaza in Senat o interpelare lui DimitrieSturza, ministrul de razboi, asupra relei administratiuni a ar-mated.

Sturza raspunde furios numind pe generalul Lahovary :fanariot.

La 29 Aprilie un mare incendiu a izbucnit la Palatulfunctionarilor din Plata Vietoriei. Mai toti locatarii au suferitpagube marl, dar cel mal greu incercat a fost pictorul Verona.In acel dezastru pictorul a pierdut 180 de panze.

o multime de docmente istroice, costume, arme adunatepentru un mare tablou intitulat Venirea lui Mahomet in tiara",totul a pierit. Au pierit adbumuri scumpe covare de Persia, ar-muri, draperii orientale, in sfarsit tot cea ce face distinctia unuiatelier artistic. Dar faptul tot atat de tragic pentru pictor era capolita asiguratoare de 56.000 lei ce o platea societatii de asigu-rare, neglijase sa o plateascat de eateva luni.

Artdstul a ramas zdrobit de durere in fata acestui dezastru.

Inca.,

si

si

www.dacoromanica.ro

71

La mijlocul lunei Iunie 1904 moare Frosa SarandY. unadin cele mai mari artiste ale Teatrului National.

Frosa Sarandy era nascuta la 1840, deci a murit la 64 ani.A jucat in. multe piese, dar creatiunea ei de capetenie a fost inmaul vaduvei Frochard din Doua orfane".

Artista nu invatase in scoala, asa ca nu stia nici ceti, niciscrie; rolurile i le citea altcineva iar dansa le invata ascultand.Un gaz foarte Original fireste.

Bolnava, desi nu prea batrana, nu mai era un element ac-tiv al teatrului.

La sfarsitul lunal Iunie 1903 moare subit Ionescu-Gion(recte Gheorghe Ionescu), profesor i om de litere distins.

Ionescu-Gion era un muncitor, a scris Istoria Bucures-tilor" si multe alte carti. A peris multe cronici literare i arti-cole prin ziare, a tradus piese de teatru atat singur !..;at si in co-laborare cu Alexandru Odobescu. Activitatea lui a fost mare, cascrhtor, profesor i conferentiar.

Cand a murit era profesor la liceul Matei Basarab.Desi foarte activ. n'a avut idei originale. de aceea n'a lasat

urme mai adanci.La 1 Iu lie a venit vestea mortii lui Krueger, fostul pre-

seclinte f ar noroc al republicei Transvaal din Africa de Sud.Situatia guvernului fiind critica, se fac incercari, atat din

tabara conservatorilor cat si din tabara junimistilor, pentruImpacarea celor doua ramuri; oamenii cu prevedere amintesccä liberalii au putut veni la putere in 1901, numai dupä doiani de opozitde, flinda au stiut s uite neiMelegerile dintreed i sa se uneasca intr'un singur partid; daca comservatorii arface acelas lucru acurna, peste o luna ar fi la guvern. Darconservatorii n'au ascultat niciodata, de asemenea motive. Den-tru ca ambitia sefiei avea precadere asupra oricarui alt interesgeneral. De aceea incercarile de impacare nu au putut izbuti.De aceea i partidul conservator s'a stins peste mai putin de15 ani.

Pe cand in partidul conservator se mentinea dezbinarea,in partidul liberal 1ncepea lupta latenta pentru Impingerea luiIonel Bratianu catre sefie; acest curent lovea si in DimitrieSturza, care pornea sa fie pus aproape sub autoritatea tana-rului. concurent. Oculta nu mai voia sa recunoasca pe Sturzade sef, sau, dac.1.( 11 recunostea, facea aceasta numai pentruaparenta.

Pus la carantina de oculta, Dumitru Sturza s'a vazut nevoitca sa se snrijine De fostdi drapelisti, adica Vasile Lamar. EmilCOlistanttheseui."P. S. Aurelian

www.dacoromanica.ro

72

Framantarile cunrindeau tot partidulLa un moment Ionel Bratianu a rupt bunele relatiiuni cu ti-

nerii generosi, adica cu fostii socialisti intrati in partidul libe-ral. Cu ocazia pelerinajului la mormantul lui Ion Bratianu delaFlorica, in ziva de 5 Mai s'a petrecut un fapt semnificativ.Ionel Bratianu a invitat la masa, in casa parinteasca numai pefruntasii din vechile cadre, iar tinerii generosi toti in grup, auluat masa pe la baracile ridicate, cu acea ocazie, pentru servi-ciul poporului.

In fata acestei situaii, care ameninta nu numai viata gu-vernului, dar i unitatea partidului, fruntasii din toate nuan-tele full convocati la o consfatuire la Senat. Erau de fata totimembrii zuvernului au Dimitrie Sturza in cap. Mai multi frim-tasi au vorbit. Apoi lua cuvantul batranul P. S. Aurelian. Dupace adres& un apel la unirea tuturor liberalilor, el facu aluziela silintele pe earl le face oculta ca sa inläture pe DimitrieSturza dela sefie i sä aduca pe Ionel Bratianu. Cu multa finetaAurelian spuse :

Se face in partia o lucrare pentru schimbat chiarsefia, dar, pentru moment, chestia nu este Inca coaptal".

Si spunand aceste vorbe, isi intoarse privirile catre IonelBratianu, care, pe vremea aceea, era Inca Omar.

Ion Saita. nrefectul de politic, a luat multe masuri bune,precum am mai spus. Tntre altele a reglementat functionareacafeurilor cu cantarete, numite cafeuri santante". Cu acestprilej sa ma intorc inapoi i sa arunc o privire asupra vieti bu-curestene cu douazeci de ani in urma.

Obiceiul in Bucuresti era, pe atunci, ca in aceste teatrede varietati cantaretele sa nu fie platite si nici o taxa de in-

, trare sa nu plafrasca vizitatorii : antreprenorul afacerei semultumea?cu castigul din consumatiuni, iar cantaretele faceaucheta plimband farfuria printre mese.

Aceastä chetare era o adevarata morisca, caci fiecare can-tareata nu canta decat un singur cantec, foarte scurt, i imediatscobora de pe scena, lua farfuria i Pornea dupa. cersit. Astfelspectatorii trebuiau sa stea in permanent& cu mana in buzu-nare, spre a scoate parale.

De obiceiu la acest disc nu se dedea cleat cate 5 bani, Meatcantaretele, spre a ispiti si a paean pe naivi, puneau in farfuriecativa lei de argint. Era o invitatie ca sa dea monede la fel,pentru acei clienti cari nu cunosteau moravurile locului saupentru aceia cari faceau curte cant&retei care cheta.

Dar daca erau naivi cari adeau in cursa i dadeau lei inloc de 5 bani, in schimb erau i aceia cari declarau ca sunt

www.dacoromanica.ro

73

artist pentru ca sa nu dea de loc. Obiceiul, in aceste localuriera ca artist de orice fel, sä fie scutiti de chet5-

Asemenea cafe-santan era la Singer, in strada Doamnei.(Acum pe acel loc s'a cladit aripa cea noua a Bailed Marmo-rosch Blank). Apoi era, pan& la clarimarea localului laStadt-Pesth, unde este acum Pasagiul Vilacros. Apoi era la Al-cazar in dosul Pasagiului roman, la Rasca in strada Academiei.Mai tarziu in strada Regal& in sala de marmora a hoteluluiUnion, un local care se numea La Pisici", la Papaianopol tea-trua de Varietat numit Imperial" in strada Campineanu coltcu strada Sf. Ionic& local ce a disparut etc., etc.

Dar Cafeul-santan eel mai vechiu, acela pe care l'am gasitin Bucuresti la 1871, era cel de la Patak in strada Carol.

Ion Saita a pus capat chetei care devenise o adevarataspoliatiune si a impus antreprenorilor sa inlocuiasca cheta cuo plata la intrare. Aceasta invitatiune n'a fost nici pe placulpatronilor nici pe placul cantaretelor, insa cheta a disnarut deatunci.

Cu cativa ani mai inainte se introdusese in BucurestiAcademia de biliard. Cea d'intaiu Academie a fost infiintaf a decatre doi domni : Bratianu i Panamihalopolu ; aceasta Aca-demie a fost instalatä mai intaiu pe bulevardul Academiei,apoi pe strada Academiei in sala unde, dupa acea, s'a instalatRestaurantul Parlamentarilor

Aceasta Academie fun ctiona cu lucatori de biliard adusidela Paris, cari faceau partida prin bila rosie i cu prinsori.Cei mai cunoscuti lucatori erau Dede, Drouet. Murtra, Feiler, etc.

Fiindca aceastä Academie atragea multi amatori i cast-ga surne bune, n'a trecut mult i s'au infiintat i altele : unasub hotel Bristol, unde a fost mai tarziu un cinernatograf, unala hotel de France si mai traziu alta in curtea hotelului Otetele-anu (Frascati) Insa, dupa o glorie de vreo doi-trei ani, Aca-

demiile acestea au clegenerat, n'au mai produs castiguri si audisparut definitiv

Viata bucuresteana a Cunoscut i sportul bicicletei. Intreanii 1880 si 1895, timp cam de 15 ani, sportul bicicletei a fostcultivat cu destulä pasiune. De dimineata la sosea intalneaimultä lume din societatea de sus, cloamne i domni, cari fa-ceau hicicleta. Indata s'au infiintat cateva scoli de bicicletaprintre care, aceea a lui I. Dumitrescu ne bulevardul Elisabeta.pe un Wc viran unde s'a c1dit acurn Palace-hotel, cat si scoalalui P. Antonescu pe soseaua Basarab.

BiciclLtil cei mai tari au lost: un domn Zisa. anoi Milia-escu-Gherasi, Mitica Vladoianu, Alois Pucher etc. Iancu Kalin-

www.dacoromanica.ro

74

deru administratorul Domeniilor Coroanei facea bicicleta, casport higienic. Ca o concesiune personala i se däduse autoriza-'Oa sa se plimbe cu bicicleta pe aleele Cimigiului. Cati-vaani in sir s'au organizat intreceri cu prenti intre biciclisti, iarLuigi Cazzavillan a corstruit chiar un velodrom. pe parteadreapta a soselei Kiselef.

Pasiunea a tinut, insa, numai cativa ani, lumea de sus aparasit bicicleta dupa scurt timp, iar lumea cealalta n'a prac-ticat-o decia vreo 10-15 ani. Si sportul bicicletei a disparut,bicicleta ramanand numai la dispozitia oamenilor de serviciude prin localurile de comerciu.

Cu incetul viata bucuresteana se modifica. A disparutgradina Zdrafcu, au disparut i Herastraul Vechiu i BordeiulAvedic i Sans-Souci i moara de la Floreasca, i gradina luiNae Ulmeanu, moda a impus pe Fronescu peste podul de laHerbstrau.

Preumblarea la Sosea cu muscalul era marele Cu20 de lei aveai pe cel mai lumps muscal, pe Mira, ai carui cain'aveau egali nici ca frumusete, nici ca trap, nici ca iuteala. 0preumblare la Sosea, cu ori care muscal, pentru doua ocoluricosta 10 lei. Si In totdeauna gaseai muscali liberi pe piata Tea-trulu

Lautarul cel mai cautat, cel mai bine 'Watt si fara rivalera Christache Ciolac. Oamenii de petre.ceri nu intelegeau omasa cu prieteni sau un chef fara arcusul lui Ciolac. Nimeninu canta ca dansul Ciocarlia" i nici de atunci incoace ni-meni nu a mai cantat ca dansul aceasta bucatä. De altfel Cio-lac a avut succese marl si la Paris in timpul ultimei Expo-zitduni

Acest mare artist care avea in arcusul sau an suflet deo-sebit, care mdsca inimile, smulgea aplauzele i muia ochii delacrimi. a facut in Bucuresti o epoca i a fost o autoritate. larcand a murit, in urma sicriului sau au defilat... trei oameni...

Vechiul Bucuresti se preface. Apare automobilul, eine-matograful incepe sa ocupe un loc inseninat in viata bucures-tilor, fara sa ne dam seama, vedem ca cinematografele rasar innumeroase sali la Bane Eforiei, la hotel Bristol, la hotel deFrance, in strada Doanmei azi Paris la Volta, la Venus,la Terra, la Lux, la L'Independance Roumaine, etc.

0 societatea infiinteaza taxirnetre de piata, insa. dupl.cativa ani de circulatie dispar; locomotia ramane tot pe grijabirjarilor si a tramvaelor cu cai, pana In ziva 'n care se inn-inteaza societatea tramvaelor comunale cu tractiune electrica.

-- SA revenim la evenimentele anului 1904.

sict.

91

-

www.dacoromanica.ro

75

La 22 Mai s'a dat la palatui Cotroceni o se:Tata in benefi-ciul societätei Materna, organizata, sub auspiciile principeseiMaria.

Serbarea s'a dat in parcul castelului.Au fost 2 scene pe care s'au jucat : teatru de varietati, o

comedie de Courteline: La paix chez soi i pantomima Visu)Domnitei montata cu pricepere de Alexandru Davila.

Au jucat numai diletanti din societate. Cornedia luiCourteline a fost jucatä de c1-4na Jeanne Olänescu i RudiCatargi. A cantat d-na Lily Cerkez. Mica d-soarl Wachrnan adansat cake-valkul. D-nele Cerchez i Olanescu s'au distins indansuri serpentine.

In Visul Domnitei rolul protagonist a fost tinut de prin-cipesa Maria in costume de rara frumusete. D-soara Jouell, oenglezd, a fault pe Fat Frumos, d-na Arista C. Disescu peMuma Padurei, Alexandru Davila ciobanul, d. Aurel Orascubufonul Curti, d-nii Ion Al. Lahovary i Gheorghita Robescucei doi imparati. Printul Carol si principesa Elisabeta doi pagi.

In rolul damelor de onoare ale Domnitei d-nele i d-rele :Tataranu, Odobescu, Durma, Adjuchievici, Lakman Cucu, Sta-rostescu, Barozi, Poenaru, Vladoianu, Balasch, Zosima, Calcd,Crauffurt, Radu Diamandescu. Florile reprezentate prin d-nele

d-soarele : Maria Ghica, Nicoleanu, Economu, Catargi, Mar-culescu, Iliescu, Moroianu, Petretsou Capitanovioi. Orchestracondusa de profesorul Dinicu.

Spectacolul s'a incheiat cu o cavalcada feerica care a zmulsaplauzele ovationale ale spectatorilor.

Acest obiceiu de a se juca teatru cu actori diletanti luatdin societatea de sus era sustinut de cativa domni i atevacloamne cu mult talent. Astfel doamna Lily Cerkez avea unreal talent de cantAxeata si de Cumatra (Comera) in reviste.Dupa spusa cunoscatorilor nici chiar o prof esionista nu ar fiputut juca mai bine. Apoi era Alexandru Davila.

Davila era un superior director de teatru, avea energie,avea pricepere i avea gust, dar avea i talentul interpretului.Spectacolul de care vorbesc aci a lost organizat si condus de el.

La 1904 mai exista inca 0 societate aristrocratica, care as-tazi a disparut aproape cu desavarsire

In ziva de 19 Iulie 1904 a sosit la Sinaia o delegate aregimentului 2 dragoni din garda imperiala german& al caruiproprietor era regele Carol.

In delegate erau : locoltcolonel Bartsch cle Sieisfelcl. ea-pitan de Jena si locotenent de Levetzov.

Li s'a facut o primire pompoasä, in aceeasi zi li s'a of erit

si

www.dacoromanica.ro

76

un dejun de gala la Castelul Pales, iar primul ministru si mi-nistru de razboi D. Studza a primit In persoana defileul bata-lionului de vanatori. La Bucuresti ofiteril germani au fost pri-miti cu multä atentiune i ii s'a oferit un pranz de gala laCercul Mllitar.

Ce departe suntem de acele vremuri !Sunt acum 20 de ani, o alta lume, o alta mentalitate. A-

proape toate Intäile roluri au disparut. Dintre conclucatorlltarei n'a mai ramas aproape nici unul.

Regale Carol si regina Elisabeta au murit. Fruntasii par-tAdului liberal: Dimitrie Sturza, P. S. Aurelian, Emil Costinescu,Vasile Lascar, Alexandru Djuvara, G. D. Palade, Spiru Haret,Mihail Ferichide, Alecu Constantinescu, Ionel Bratianu etc.sunt in mormant. Acelas drum l'au luat i fruntasii partiduluiconservator : Gheorghe Cantacuzino, general Manu, PetreCarp, Titu Maiorescu, Teodor Rosetti, Take Ionescu, Nicu Fili-pescu, Alexandru Marghiloman, Barbu Delavrancea.

Ei bine, toata lumea aceasta respecta politica de aliantacu Germania, pe care toata, lumea in tara o privea ca pe o puterernilitara i economica fara rival.

Despre Romania Mare de astazi doar visätorii ar fi vorbit.La 27 Tulle s'a deschis expozitia agricola a Societatei a-

grare a marilor proprietari. Era asezata la Soseaua Kiselef pe ointindere de 15 pogoane formand un drept unghiu strabatut decloua axe.

La inaugurare erau gata multe pavilioane precum : al re-gied monopolurilor, Domeniile Coroanei, Inchisorilor, Otto liar-nisch, Iuliu Saxon, Geiser, Salm, LOwenbach, principele Bran-coveanu, fabrica Luther, Z. Zusman, Paianu, DraghiceanuPopescu, plus o sonda in marime naturala.

Iata cateva preturi ca sä ne dam socotealaPoarta principala a costat 2500 lei, chioscul pentru muzica

1250, palatul agricultural 28.000 lei pe o suprafata de 1400 in.p., pavilionul regal in stil romänesc, unde a fost industria cas-nica a cDstat 6850 lei. In total Societatea Agricola a cheltuit125.000 lei. Astazi la 1929 cu aceastä suma nu s'ar putea con-strui decat d'abia un sopron.

Presedinte al societatei era marele proprietar Stefan Gre--ceanu.

In ziva de 2 Iulie 1904 s'a dat la sosea, sub auspiclileministrului de instructie Spiru Haret, o serbare pentru aniver-sares, de 400 ani a mortei lui Stefan cel Mare.

A lost serbare grandioasa cu participarea tuturor scoli-lor din Capitala, si a unui foarte numeros public

fl

www.dacoromanica.ro

77

S'au ridicat tribune si terase. De la orele 6 dimineata au.Inceput sa vie scolile, delegatiile tutulor regimentelor din Ca-

Ministrul Haret a venit cel d'intaiu la ora 6 exact.Slujba religioasa a fost oficiata de arhiereul Nif on Ploes-

teanu, asistat de arhiereii Sofronie Vulpescu si Ca list Ialonntea-nu. Dupa ee corul scoalei a cantat un imn au inceput cuvanta-rile. Au vorbit: Victor Ratiu, student, Bogdan decanul facul-tatei de litere 4 Spiru Haret

Incepe apoi defilarea. DAM armata, apoi studentii Aniversi-tari, scolile secundare i elevi in bluze albastre ai scoalei demeserii.

Veni randul cortegiului istoric, in ordinea urmatoare : oavant-garda. de jandarrai, apoi : pe cai mici i iui, inuti infrau anevoe. trecura buciumasii purtand lungi buciume pe du-pa gat.

Tobosarii avand tobe de fiecare parte a selei, un grup desurlasi si trambitasi, in urma ceata steagului care forma gar-da de onoare a unui steag imitat credincios dupa steagul luiStefan cel Mare aflat la muntele Atos. In mijlo--.3 mergea stea-gul iar in dreapta si in stanga lui a1i doi ostasi. Acestia pur-tau halebarde i steaguri mai mid..

Venea grupul domnesc.Mic de stat, blond pe un cal vioiu, Stefan cel Mare trecu,

imbracat in hainele albe de ceremonie. Pe cap avea coroanasi in mama. sceptrul. Alaturi de el calarea Vlad Tepe§.

Dupa ei grupul copiilor de casa., sfetnid, sfatul boerilormari, sfetnicii domniei. parcallabii de Hotin, Cetatea Alba,Neamt, Roman si Orhei.

In sfarsit au urmat siruri dese de tarani moldovenicu plete lungi i cu costumele epocei.

Insufletirea era in toate inimile.Studentul Ratiu fhnd prezentat lui Dumitra Sturza, pri-

mul ministru, acesta l'a felicitat pentru cuvantarea rostitä, darl'a i mustrat in_acelas timp. Sturza i-a spus :

Sileste-te sa deprinzi graiul sirnplu i frumos al t,ara-nului care e cel curat romanesc, atunci cluvantarile dumitalevor fi mai frumoase".

Cortegiul a defilat si pe calea Victorlei.La 13 Iulie o drama se petrece in cafeneaua Macedonia

cu Lntrarea prin strada Paris, situata in imobilul epitropieiNifon.

De mai multa vreme o vrajba mare framanta colonia roma-nilor-macedoneni. Acestia erau acum desPartiti in doua tabere,.una cu Lazarescu-Lecanta, alta cu fratdi Papahagi

calari,

pitoldi

pi alth.

www.dacoromanica.ro

78

Lazarescu-Lecanta redacta un ziar Balcanul" a era acu-2at ca. sustine politica greceasca.

Din cauza acestei animozitäti intr'o zi Dimitrie Papahagi,venind la cafeneaua Macedonia si vazand pe Lecanta stand lamasa cu mai multi greci, se repede la dansul si-1 bate. Lazares-cu-Lecanta obtine un certificat dela un medic dovedind leziu-nile capatate pe carp in urma bataaei suferite si face plangerela Darehet

De tearna de a nu mai fi atacat Lazaresrm nu mai calca pela cafenea, insa in ziva de 13, ca impins de o fatalitate. se du-ce ca sa caute De un doctor Carangiu ; pe cand convorbea cuaceasta la o alta, masa se aflau mai multi profesori macedo-neni printre cart Nusi Tuliu, Die i Petre Papahagi, Sadima Dia-mandi si altii. Toti acestia erau profesori inlocuiti in Macedo-nia de Sturza, aceia earl intretineau agitatia in Bucuresti. Cum11 \rad pe Lecanta incep sa strige :

Afar& tradatorul !Lazarescu protesteaza dar toti se reped asupra lui zno-

pesc cu bastoanele. Razbit si incovoiat sub lovituri, el scoaterevolverul si trage la intamplare in gramada ; glontul nime-reste pe cel mai inofensiv, pe Ilie Papahagi.

Vazand cadavrul camaradului lor, unul trage cu revolve-rul asupra lui Lecanta. Acesta fu lovit antroape de ochiul stang,alte duoa gloante ii lovesc la piept in dreapta i in stanga, apoio lovitura de cutit sau de sis la buza si la piept.

Dupa primele cercetaxi Nusi Tuliu declara cã el este acelacare a tias asupra lui Lecanta cand a vazut cadavrul lui Pa-pahagi.

Nusi Tuliu, marturisind fapta, a fost depus, toti ceilaltimacedoneni au fost lasati liberi. Nusi Tuliu era ziarist i lucrala mai multe ziare din Bucuresti.

Razboiul ruso-japonez se apropie de desnodatnant. Ru-§ici sub comanda genera1ului Kuropatkin, sufera, o mare si san-geroasa, infrangere la Liaoyang. Bätalia a lost foarte crancenaKuropatkin a trebuit sa, se retraga in graba spre Mukden ur-marit de armatele victorioase ale generalilor Oku, NodzuKuroki.

Zdarul Times" scrie, frisk cá succesul strategic moral astat de partea lui Kuropatkin care a putut zadarnici Dlanulde inconjurare al japonezilor.

Acestia si-au datorit victoria infanteriei lor care, singurape lume, a putut da timp de 5 zile cele mai omoritoare asal-turi in contra pozitailor intarite ale rusilor. i, totusi, avandpierderi ingrozitoare, sä poata reincepe atacurile cu aceiasi vi-

si'l

si

www.dacoromanica.ro

'7 9

goare. Prada luata de japonezi a fost foarte neinsemnata, ein'au putut lua nici o locomotiva macs". Caci totul a fost dinvreme, ori distrus ori Tetras.

Ruii anunta ca la Liaoyang au pierdut 250 ofiteri printreearl 2 generail si 21.552 soldati, WM 233 tunuri. In bani pierde-rile suferite costau 57 milioane ruble.

Pe la sfarsitul lunei Septernbrie 1904 moare Pana Bu-escu, membru al partidului liberal, deputat al colegiului II deIllov, fost sef politic al culoarei de galben, fost profesor de chi-mie a scoala dela Herastrau, in urma inginer hotarnic. Impreu-na cu marele orator Nicolae Ionescu a condus ziaru1 Buna Cre-dinta.

Parasind pe Ion Bratianu a fäcut parte din clisidenta luiDumitru Bratianu. A fundat societatea de asigurare mutualaUnirea" si a fost eroul luptelor nesfârsite date in jurul acesteisocietati spre a o poseda. A murit la varsta de 71 ani.

La inceputul lunei Octombrie generalul rus Kuropatkinsuferi o a doua mare infrângere in batalia dela Mukden, numi-ta batalia dela Yantai. Ziarele franceze spun ca au cazut80.000 oameni din ambele pr

Vineri 30 Septembrie s'a intamplat un caz tragic laCurtea de Casatde.

Constantin Maracineanu, osandit de Curtea cu jurati la 12ani munca silnica, pentru un omor savarsit in calea Serban-Voda, se prezinta in fats. Curtei ca recurent. El era aparat deavocatii Iancu Brätescu si Al. Sontu. Curtea era astfel compu-sä : presedinte Buicliu, membri Ec.onomu, Duca, Kivu, Iuliansi *is/mu.

Foarte mult lume venise sa aUda rezultatul, fiindca asu-pra cazului lui Maracineanu era controversa, nici un fapt ma-terial nevenind sä confirme verd!ctul.

Dupa pledoarii Curtea se retrage dar peste un sfert de oraaduce sentinta : recursul era respins.

Maracineanu se opreste un minut, rade sarcastic, apoi serepede, da. la o parte pe cei doi soldatd ce-1 pazeau, smulge armadin mana unuia S o arunca in mijlocul said. Apoi scoate unrevolver si trage mai multe focuri asupra judecatorilor. 0 pa-nica neinchipuita cuprimie pe toti, i toti fug care incotro.

Maracineanu, cu revolverul in mama alearga prin sala sitrage, intra in camera procurorului general Statescu, 11 vede

trage asupra lui. Dar acesta se ascunde repede sub pupitru.Maracineanu strabate Palatul de justitie cu revolverul in

mana, ese din palat urmat de public si sare inteo birje strigandbirjarului .0. mane. Acesta raspunde ca are musteriu. Maraci-

si

www.dacoromanica.ro

80

neanu U ameninta cu revolverul. Birjarul, speriat, sare de pecapra i fuge. Maracineanu ia haturile cu 0 Maria tine revolve-rul cu cealalta si porneste intr'o goana nebuna pe calea Ra-hovei.

In dreptul bisericei Domnita Balasa un proprietar D. Po-pescu si un locotenent din infanterie sar in trasura i cautasa opreasca. pe Maracineanu. Acesta, fiind de o fortA herculana,loveste cu putere pe antagonistii sai cari, totusi, rezista cura-gios. InsMrsit apar portarelul Mircea Pilat si un jandarm ca-re, lovind pe Maracineanu cu baioneta, II da, jos.

Publicul, adunat in mare numar, s'a repezit atunci asu-pra eondamnatului snopindu-1 cu bastoanele care cadeau maimult asupra celor earl l'au arestat. Cu mare greutate a putut fiaparat de furia

In urma acestui fapt Curtea de Casatie, constituita inCurte criminala, a judecat pe Märacineanu i l'a osandit lamunca silnica pe viata. Maracineanu a fost aparat de d. C.Disescu.

La inceputul lunei Octombrie 1904 moare la mosia Brazidin judetul Roman la varsta de 80 ani marele orator NicolaeIonescu.

Nicolae Ionescu, fost profesor de Istorie la universitatea dinmembru al Academiei Romane, fost deputat i fost sena-

tor, fost ministru de externe, avusese ceasurile lui de glorie caunul din cei mai mari oratori ai parlamentului roman.

Mare nationalist, a fost seful unui partid liberal din Mol-dova numit Fractiunea libera i independenta". Toata viataa fost liberal mai mult contra lui Ion Bratianu de cat ala-turi de et

Ministru de externe in ajunul razboiului dela 1877, atitu-clinea lui nu a convenit lui Ion Brätianu care l'a inlocuit cuMihaiil Kogalniceanu. Alaturi de Dumitru Bratianu a comba-tut pe Ion Bratianu.

Acum era bättran iar varsta 11 tinea cleparte de activitatea

La 4 Octombrie 1904 se prezinta in fata Curtei cu ju-rati procesul macedoneamtlui Nusi Tuliu omoratorul celuilaltmacedonean Lazarescu Lecanta.

Curtea este prezidata de d. Stambulescu asistat de d-niiBal i Robescu judecatori. Procuror d. Vercesca.

Nusi Tuliu e aparat de Al. Djuvara si Delavrancea. Pe ban-ca apararei se mai aseaza : Petre Graclisteanu, Take Ionescu,Constantin Cernescu sa Constantin Disescu.

Juriul este compus din : N. Olmazu, Daniel Patrulius, Ion

politica.

www.dacoromanica.ro

81

Procopie Dumitrescu, Dr. Stoianovici, I. P. Margaritescu, VasileAsan. Ilie Dumitrescu, C. Apostolescu, Vasile Smarandescu, N.Barcanescu, dr. I. G. Radovici i L N. Anghelovici.

Au sustinut apararea avocatii in urmatoarea ordine : C.Cernescu, Al. Djuvara, Barbu Delavrancea, Petre Gradisteanu,Take Ionescu si Constantin Disescu.

Nusi Tuliu a fost achitat.Cu acest prilej un mare numar de studenti au urmarit des-

baterile. Duna liberarea lui Nu.si Tuliu un cortegiu impuna-tor, de peste 1000 studenti, s'a format si l'a condus in uraletriumf ale.

Pentru acest proces cele trei partide politice au cautat säfaca o manifestatie politica luand apararea lui Nusi Tuliu prinreprezentantii lor fruntasi.. Astfel Petro. Gradisteanu, Alexan-dru Djuvara i Const. Cernescu erau liberali. Take IonescuC. Disescu c(onservatori iar Barbu Delavrancea junimist. Ma-nifestatia se facea fata de greci cart persecutal. atunci pe ro-mani i faceau toate incercarile ca sa-i desnationalizeze.

Este interesant de constatat pentru moravurile noastreigolitice Ca, desi era in joc un asasinat, totusi cele trei particlede guvern, care teoreticeste osandeau omarul, nu s'au sfiit casa se aseze pe banca apararei in mod demonstrativ.

Take Ionescu, mai irnpulsiv din naturd, s'a dus la juratia aparat pe Nusi Tuliu, el angaja astfel raspunderea partiduluiconservator. Ceva mai mult, intre cele trei partide se nascusechiar o emulatie. Cand junimistii au vazut Ca Take IonescuC. Eiisescu merg la jurati, ei au dat delegatie lui Barbu Dela-vi cu toate ea Petre Carp, se linpotrivise formal.

Suntern in luna lui Octombrie i ne apropiem de zivafatala pentru liberali : aceasta e ziva cand ei vor trebui sa pa-raseasca puterea, dar nici conservatorii i nici junimistii nustiu care din ei vor fi chemati la succesiune. Alegerile partialeau dat in general o indicatie hotaritoare, partidul de sub sefialui Gheorghe Cantacuzino a intrunit pretutindeni un numarde voturi indoit decat partidul junimist : regele nu are nici tincuvant ca sa prefere pe Carp.

De altfel Carp este un om cu totul lipsit de activitate po-litica ; este un visator si se mangae Inca cu speranta c. regeleIi va ohema pe clansul.

In timnul acesta, Take Ionescu lucreazä nentru situatia luipersonala, caci nu se stie ce surprinderi pot interveni. El stie,insa, a sunt multi conservatori si multi junimisti cari lucreazapentru impacarea celor doua particle conservatoare dar se poa-te foarte usor ca impacarea sa se faca pe spinarea lui. De aceea

VoL 111. 6

pi

si

www.dacoromanica.ro

82

ri ia masurne ca sa-si faca partizani personali i sä aiba inmama i presa partidului.

Eu faceam sa apara ziarul Patriotul. Intr'o zi un antic per-sonal al lui Take Ionescu imi propune s ma, scape de grija ad-ministratiunei i sa-i cedez editura pastrandu-mi eu directiu-nea politica Am cazut la invodala. A doua zi amicul imi pre-zinta o ciorna de contract in care figura, si un articol prin caredecdaram ca. voiu unna linia politica a lui Take Ionescu, recu-noscandu-1 de sef.

Am ramas un moment nedumerit, apoi am raspuns edito-rului meu prezumtiv ca., atat timp cat Gheorghe Cantacuzinoeste seful partidului, nu pot semna astfel de angajament. Dinziva aceea Take Ionescu a fost fata de mine de o temperatu-rd foarte scazuta.

Dar si eu am vazut limpede in jocul sau : Take Ionescu Iipregatea Inca de pe atunci sefia, facand aderenti. recrutandpartizani i silinclu-se sa. aiba cat mai multe ziare favorabile.De Acleveirul dispunea, La Roumanie, ziarul francez al partidu-lui. 11 avea in mana. Acum se silea sa. captureze si Patriotulcare, pentru vremurile de atunci. avea un bun tiragiu, caci tra-gea 10.000 foi.

De si partidul conservator avea un comitet executiv dincare faceau parte Gheorghe Cantacuzino, general Manu, IancuLahovary, general Lahovary, Take Ionescu, in realitate part-dul era condus de un triumvirat compus din Gheorghe Cantacu-zino. general Lahovary si Take Ionescu ; sau mai bine zis, ade-varatul conducator era Take Ionescu care sugera generaluluiLahovary toate solutiunile pentru ca amandoi, apoi sä le suge-reze lui Cantacuzino. Generalul Manu si Iancu Lahovary nuerau decat figuranti.

Dar generalul Lahovary, desi i se atribuise sefia electoralaa Capitalei, era prizonier in mana lui Take Ionescu, el perso-nal nu avea absolut nici un partizan. Afara de d. J. Th. Flo-rescu, eful coloarei de albastru. care nu era takist. ci cantacu-zinist, tot,i ceilalti sefi de colon cat i aproape toti ceilalti can-didati pentni locurile de deputati si de senatori, erau takisti.

Take Ionescu a combatut sistematic pe toti candidatii carinu-i erau devotati personal, aceasta s'a vazut mai bine candau venit conservatorii la guvern peste trei luni.

Pe langa celelalte motive de släbiciune ale guvernului,iata ca isbucnesc i numeroase rascoale täränesti partiale prinunele judete din Moldova marginase cu Rusia. In Rusia, cu doiani mai inainte, au fost rd.scoale taranesti foarte sangeroase, a-

www.dacoromanica.ro

83

cum ele se reproduceau in Romania absolut pe acelaO piciorcu aceleasi forme.

Ancheta administratdva descopera ca rascoalele din Jude-tul Iasi au fost puse la cale de un domn anume Buttnan. Apoi,färã multa greutate, ra4scoalele se potolesc. Ele fur' potoliteInsa numai la suprafata i pentru putina vreme, fiindca, pestedoi ani, in primavara anului 1907, trebuiau sä izbuCreasca cuvehementa mare, sa ameninte Capita la si puie in tar& pri-rnejdie de a suferi invazia austro-ungara.

In Septembrie 1904 se judeca de catre consiliul perma-nent dela ministerul instructiunei publice, procesul alugari-telor catolice cari conduc institutele de educatie Notre Damede Sion"

De mad multa vreme presa a dat alarma cum ca in scolileacestor calugarite se practica prozelitismul pe scara intinsacä aceste calugarite, in loc sa se márgineasca a da educatieeultura, elevelor ce ii sunt incredintate, se saes:: O. le conver-teased la catolicism. Mai ales fetele de oameni cu avere ertutinta acestei intentn.

In tara, cu ineetwl, se naste un curent de ingrijorare. Sepublica cum ca donmisoarele Basarabeanu din Braila au fostconvertite, d-soara Nadejdia putu din Iasi, asemenea. Frateleacestei d-soare, d. Rudolf Sutu public:a rain ziare curn ca sorasa cheltueste in institut sume insemnate, ca a donat pana a-tunci 20 mii lei facand daruri pentru fie care slant, O ca., Infine, si-a cerut intreaga parte din avere spre a o face daniescoalei.

Se zvoneste cum cä in scoalele acestea se petrec i actejmorale Zvonul public, fireste, mareste toate proportiile, exa-gereaza i nascoceste, tot felul de infamii sunt atribuite aces-tor calugarite.

Dar in tar% valva creste i capii religiunei ortodoxe inter-vin ; atunci ministrul instructiunei Spiru Haret, dã in judecataconsiliului permanent scoala Notre Dame de Sion" din Ga-lati. Avocatul cdlugaritelor este istoricul i nrofesor universitarA. D. Xenopolu.

Directia institutului este acuzata pentru nerespectarea le-gilor Wei O a reglementelor scolare : a) ca n'a cerut autoriza-rea impusa de lege, spre a functiona ; b) c5, are un profesor ciereligie care nu este nici ortodox nici doctor In teologie ; c) case predau In *coal& numal cursuri in limba franceza ; ci) cascoala nu functioneaza conform legilor Wei ; e) c in Institutse gäseau 4 profesori neautorizati de minister ; f) ca In insti-tut se face propaganda catolica, etc., etc.

sa

ei

91

si

www.dacoromanica.ro

84

In clesbatere profesorul Teodoru, care indeplinea rolul pro-curorului, acuza pe calugarite cum ca dispretuiesc pe regeregina, dovadd e faptul ca in convorbirea particulara, ii nu-rneau in deradere : Monsieur et madame Charles".

Trebue sa spuriem ca aceste calugarite erau mai toatefranceze.

Pe langa profesorul Xenopolu, acela care inamtea guvernu-lui, Ii luase insarcinarea de a al:Ara pc calugarite era MihailFerichidi presedintele Camerei.

Procesul s'a judecat timp de 6 zile inaintea consiliului per-manent. Consiliul, cu dou5, voturi contra unul, a hotdrit :

1) Toate cele trei institute ale congregatiunei Notre Da-me de Sion" sa fie inchise pe timp de un an ;

2) Superioarele si personalul actual al acelor institute sänu mai alba dreptul de a functiona in invatamant ;

3) Ministerul instructiuned s aiba latdtuclinea de a luasuri ca toate institutele confesionale i particulare care nu vorfunetiona in limitele prevederilor legilor 4 regulamentelor tä-rei sa fie inchise.

Consiliul era astfel compus : C. Demetrescu-Iasi presedin-te. I. Bianu i Coculescu rnembri.

Acum incepe lupta in guvern pe acea.sta chestie, de oareceSniru Haret cerea sa se aplice sentinte inchizandu-seiar Sturza era contra inchiderei. Se spunea ea regele Carol in-susd a intervenit in sensul narerei lui Sturza.

Pe cand se discuta chestia anare in ziare o scrisoare a d-neiBasarabeanu. mama celor 2 tinere care au fost convertite. Inaceasta scrisoare snune : ..Fetele mele inclusiv Cornelia si Na-sika. sunt botezate in.religia ortodoxd de yreot roman. Corneliasi Nasika au lost convertite la catolicism in institutul cdluad-ritelor din Galati, pe timpul cdnd erau minore, lard stirea noa-strd a pdrintilor. Cdlugdritele au impiedecat pe fiicele melese mdrita fdcdndu-le sd vdrdseascd casa vdrinteascd. Scopulcalugaritelor este de a pune mdna ye toatd averea fiicelor me-le. Pdnd acuma le-au luat dela 300 mii lei".

In guvern conflict. Spiru Haret ameninta cu dernisia iarSturza, pentru motive superioare, nu putea aproba inchidereascolilor catolice. Sturza mai trebuia sa tina seama si de stä-ruintele lui Mihail Ferichide si ale lui Eugeniu Statescu carisustineau scolile. Bine inteles doi avocati platitd bine.

In sfarsit consiliul de ministri, fata de intransigenta luiHaret i amenintarea lui de a esi din guvern, a fost silit a a-probe Inchiderea provizorie a tutulor scoalelor congregatiunei

ma-

scoli1e,

(.4

www.dacoromanica.ro

85

lasand ministrului latitudinea de a le redeschide cand se vorconforma legilor tbzei.

Juriul sectiunei zootehnice dela Expozitia agrara a acor-dat medalia de aur urmatoarelor herghelii : 1) Fratii Secelea-nu; 2) Cantacuzdno-Pascanu; 3) Primariei Capitalei; 4) Do-meniului Coroaneri; 5) D. Apostolu; 6) C. Miclescu si A. Pa-riano.

Pe la jumatatea lunei Octombrie 1904 s'a inaugurat spi-talul pentru tuberculosi in strada Vrilor din campul Filaretu-lui. Au vorbit D. Sturza prim rninistru, C. F. Robescu primarulCapitalei, dr. Petrini-Galati si dr. I. Radovici.

La 26 Octombrie moare generalul Ion Algiu.Generalul Algiu era un militar distins, a luat parte de doua

ori cu armata italiana la campanille facute contra Austriei.Cuzist convins, n'a luat parte la conjuratia militara care l'acletronat pe Cuza. Dimpotriva cand a aflat, a doua zi, ca Voda-Cuza a lost detronat, a isbucnit in hohote de plans.

Cand dupa razboiul din 1866 a parasit armata italiana, re-gele Victor Emanuel a scris principelui Carol o scrisoare incare spunea, intre altele : Fericitd fara a cdreia armatd po-sedd ofiferi de valoarea rnaiorului Algiu".

Algiu a compus cel dintai Anuar militar in calitate de re-dactor la Monitorul Oastei". La 1 Decembrie 1877 a fost Ma-intat colonel pe campul de bataie si a intrat In Plevna cu celedintai trupe

Parasind armata a intrat in nartidul conservator si de douacri a fost prefect al politiei Capitalei.

Generalul Algiu a murit la varsta de 70 ani de un atac su-bit de inima.

La 1 Noembrie Curtea cu jurati prezidatä de consilierulC. Damboviceanu, incepe judecarea procesului doctorului Ia-cobsohn din Ploesti.

Rare ori un proces a produs mai multa. senzatie. Infatisatde doua ori inaintea Curtei cu jurati din Ploesti a fost de douaori amanat si in sfarsit, permutat la Bucuresti pe motive desuspiciune legalä.

Doctorul Iacobsohn era acuzat nä otravit sotia nuarsenic.

Repetatele amanari au avut de motiv numeroase expertizeanalize cerute de parti, toti specialist si bacteriologii nostri

au fost pusi la contributde. i astfel in jurul acestui proces seface o valva Mrä precedent aproape

In ziva procesului sala Curtei cu jurati gemea de lume,

ei

www.dacoromanica.ro

86

mai ales doamnele din societatea de sus erau in numar co-varsitor.

Au depus in acest proces somitatile noastre medicalesefi de laboratorii: Babes, Ion Cantacuzino, Istrati, Stoi-cescu, Riegler etc. Bine inteles oamenii stinted s'au contrazissi au starnit veselia salei prin dovada facutä ca,, in campulstiintei pozitive chiar, se cultiva controversa.

Acest proces, atat de celebru, mai ales fireste, prin baniicheltuiti cu atata deslasurare de aparat, a inut 10 sedinte.Iar avocatii au fast nenumaratd: B. Delavrancea, Al. Radovici

Davidescu din Ploesti, C. Cernescu, N. Xenopol etc.D-rul Iacobsohn, dupd atafea amanari i. cheltueli, a fost

achitat.Marea artista Sarah Bernhardt soseste in Bucuresti.

Joaca la teatrul Lyric, aparand la prima reprezentatie inDama cu Came lii.

Tot Bucurestiul elegant este in picioare. Doamnele din&RI fac cele din urma jertfe ca sa apara cat mai elegantecat mai bogate In bijuteriile lor sau ale... altora.

Este o adevarata frenezie. Frantuzomania patologica aunei parti femenine din Romania, impinge pe aceste femei lacheltuieli ruinatoare i ridicole.

La jumatate lui Noembrie moare generalul Somänesculost aghiotant regal.

Militar de valoare, a facut campania dela 1877 In tran-seele dela Plevna. Cu acel prilej a läsat o anecdota: Intr'o zivine in tmnsea unde se afila, maiorul Hubsch, german-austriazde origink comandantul rnuzicilor militare. Urmatorul dialogse Incinge intre ei:

Hubsch. Ce zici, pomänoscu, pot intra in transea ta,nu e nicd un periOol?

kSomeinescu. Vino de vezi; hai cu mine si ai sa constattice bine .e aci. Suntem la adapost.

Hubsch. La adapost, la adapost dar nu se poate ratIciun glont turcesc?

pmeinescu. 0 Intamplare se poate Produce oridar suntem 99 la suta. In siguranta.

Hubsch. Merci, du-te tu In transee, eu raman ad, cacie mai sigur.

pmeinescu. Adevarat neamt c...Hubsch. Dar de ce neamt c...? Apoi daca te-o lovi pe

tine un glontt i ai muri, toate lumea are sä te laude ca pe uneiou iar la Bucuresti au sa-ti riclice statue. Dar daca m'aomori glontul pe mine. toata lumea o sä spuie: Bine i-a fa-

d-rii

Imde,

si

www.dacoromanica.ro

83

cut, ce.. (o injuraltura).. a cautat in transee, ca era dela'muzical..."

Acest cuvant de duh a circulat multi ani prin Bucuresti.Oclata au deschiderea Camerilor, la 15 Noembrie, fra-

mantarile din partidul liberal reincep. De data aceasta, elesunt crancene si nu pot sfarsi decat cu caderea guvernului.

Oculta si multi din vechile cadre dau asa.lt ministruluide interne Vasile Lascar spre a-1 scoate din minister. Obositde atatea atacuri i acuzari, Vasile Lascar isi prezinta demi-siunea lui Sturza.

Eugen Carada impinge la retragerea guvernului, de aceeapov5,tueste toate lovdturile in contra lui Lascar.

Presedintele Camerei, M. Ferichide i vice-presedinteleD. Protopopescu, fiind in intelegere cu Eugen Carada, anuntaintentia thr de a demisiona daca Sturza nu va sacrifica ime-diat pe Lascar. Ionel Bratianu nu se arata la Camera, facandastfel o demonstratiune tacuta. In toate cercurile politice Ca-derea guvernului e privita ca foarte apropiatai.

Adevaratul plan al ocultei nu era plecarea partidului li-beral dela putere, din potriva, dar oculta voda ca partidulliberal ramanancl la putere i prezidand viitoarele alegeri ge-nerale, sa aiba un ministru de interne devotat ei. Toata chestiaera, prin urmare, sä se asigure sefia apropiatä a lui IonelBratianu prin introducerea in viitorul parlament a unor ele-mente sigure.

In sfarsit criza incepe. Presedintele Camerei M. Ferechidevice-presedintele D. Protopopescu demisioneaza. In locul lui

Ferichide este ales presedinte $tefan endrea cu 70 voturi.Sturza reclama dela Camera o motiune de incredere toti

liberalii, chiar i ocultdstii i-o voteaza.Dar deputatii partizani ai ocultei se pun in greva. Mi-

nistru C. Stoicescu dela domenii, ocultist si el, Ii cla demisiadin guvern.

Guvernul nu mai poate merge inainte.In sedinta Carnerei dela 12 Decembrie seful guvernului

anunta demisiile ministrilor Vasi le Lascar dela interne si IonelBratianu dela externe. Sturza cpmunica cum cä a luat into-rimatul externelor iar Spiru Haret pe al internelor.

A doua zi si Emil Costinescu ministrul finanelo Isi pre-zinta demisia.

In timpul acesta deputatii partizani ai ocultei se 4n decuvant i fac greva, nici unul nu intra in incintä, asa c5.sedinta nu se poate deschide.

Delegatiile diferitelor grupuri din partid se duc la Sturza

si

si

www.dacoromanica.ro

88

spre a-i cunoaste inteniile, dar Sturza ramane hotaxit inparerea sa, ministerul sä rnearga inainte cu cele doua interi-mate, fall Lascar ca si fan. Ionel Bratianu. El garanteaza cäin aceste conditii va ra mane la putere i va prezida alegerilegenerale.

Dar acestea erau numai vorbe. Pentru cline ii da seamade situa4ie era peste putinta ca un cabinet lipsit de concursullui Mihail Ferechide, Eugen Carada, Emil Costinescu, VasileLascar, Ionel Bratianu, C. Stoicescu, adica al majoritatei sta-tului major 0 al celor mai de frunte fruntasi, sa mai poata.trai

Afar& de asta, nu faptele i verbele dela suprafata dez-valuiau aclevarata situatie, ci lucrurile ce se petreceau inculise.

SituatAa era dominata de doua, fapte de intaia importanta:intaiul fapt era lupta din partidul liberal spre a se asiguradefinitiv sefia lui Ionel Bratianu, al doilea era dorinta rege-lui de a schimba guvernul spre a linisti opozitia conservatoare,dandu-i puterea

Dimitrie Sturza nu avea nici o vointa., cel putin in fatavointei regelui el se pleca intotdeauna Insa regele Carol eraprudent, el nici ()data) nu facea acte fatise de autoritate perso-nalä, dar provoca evenimentele i profita de ele

Cu toatä dorinta sa de a da puterea conservatorilor, niciedata nu ar fi inlaturat pe liberali, daca acestia ar fi ramasstrans uniti in jurul sefului; dar de indatä ce rivalitatile auinceput sä se manifeste le-a alimentat indirect prin actiunealui Sturza. Cand dezbinarea a fost adanca si cand a vazut caguvernul s'a descomplectat prin dernisiunea celor mai im-portanti, plus demisia presedintele Camerei, a cerut i luiSturza sa se retraga.

Astfel nu regele gonea pe liberali, dar acestia se retrageau.Gheorghe Cantacuzino, seful particlului conservator, fiind

insarcinat de rege ca sä. formeze cabinetul, s'a achitat demisiune prezentand urmatoarea lista care a fost aprobata:

G. Cantacuzino, presidentia i internele.General Manu, razboiul.Take lonescu, finantele./on Lahovary, domeniile.General Lahovary, externele.Al. Bäddrdu, justitia.Mihail Vleidescu, instructia.Iona? Greid4teanu, lucrarile publice.Indata ce s'a aflat despre formarea cabinetului conserva-

www.dacoromanica.ro

89

tor atat parlarnentarii ocultisti cat i tineri generosi s'au adu-nat in localul ziarului L'Independance Roumaine" spre a seconsfatui. Acolo au venit, brat la brat, Ionel Bratianu i Va-sile Lasear unde au fost prirnii cu aplauze entusiaste.

Amandoi au facut apel la umre, cerand ca tot partidulsa se adune in jurul aui Dimitrie Sturza spre a lupta in alegeri.

Curn se poate explica aceasta punere in scenä ? Carui faptse clatora venirea, in asa buna armonie aparenta, a celor cloirivali?

Iota; explicatia:Când Vasile Lascar s'a retras sulit i aproape izgonit din

guvern, era vadit Ca mare parte a partidului s'ar fi solidari-zat cu el. Ori dare ar fi fost victoria ocultei. partidul liberalar fi rtmas divizat, o puternica disidenta s'ar fi format iarseful oricare ar fi fost Sturza sau Bratianu, ramaneanumai 5eful unei fractiuni de partid. Atunci a urmat sacri-ficiul cel mare. Ionel Brätianu, nevoind sä se zicã ca a trium-fat prin plecarea lui Vasile Lascar din guvern, a demisionatsi el imediat ce a demisionat Lascar. i spre a se da acestuiao satisfactie si mai mare, guvernul liberal n'a mai ramas laputere faxa Vasile Lascar.

Actul a fost foarte politic ciaci Vasile Lascar nu s'a maisimtit jignit, iar partidul a trecut intreg in opozitde.

Intaiul functionar numit fu dupa obiceiul vremei --prefectul de politie, Dimitrie Moruzzi, cunoscut sub numeleKneozul" rucla a primului mini.stru, fost prefect si sub IonBratianu la 1887-88, ocupa acel post. Dar Moruzzi era unom foarte de treaba, un perfect gentlemen. Al doilea functio-nar superior care, tot dupa obiceiul epocei primeste de-cretul de numire, e Mihail Rahtivanu numit secretar gene-ral al ministerului de interne.

Pentru primaria Capitalei, fu hotarit fiul cel mai mare alsefului guvernului, Mihail Cantacuzino. Lucrurile se petrec inf

Aceastä boalä a conservatorilor de a guverna munai cumembrii familiei, a pricinuit izolarea partidului de masse,a adus desfiintarea lui apropiata.

Aceste sunt faptele. Acum sä vedem ce s'a petrecut in cu-lisele partidelor.

La liberah se pune chestia sefiei ; claca nu chiar aschinabarei imediate, dar .mostenitorul prezumtiv, trebuiaproclamat.

Trebuia sa i se asigure ziva de maine si situatia in partid.

www.dacoromanica.ro

90

Deaceea lupta intre vechile cadre, avand in cap pe DimitrieSturza i cadrele noui in frunte cu oculta, se deschide.

Oculta este Eugeniu Carada avand alaturi pe Mihail Fe-rechide, Dimitrie Protopopescu, Constantin Stoicescu, AntonCarp, fratii Bratianu, toata Banca Nationalã si intreg tineretulgeneros.

Dimitrie Sturza, care a simtit jocul ocultei, s'a grabit sase impace cu drape1itii, spre a intaxi vechile cadre in jurulsau. Aceasta am mai spus.

Cadiele vechi sunt reprezentate acum prin. Dimitrie Sturza,P. S. Aurelian, Spiru Haret, Vasile Lascar, Stefan Sendrea,Emil Costinescu i cei mai multi sefi de judete, Eugeniu sta-tescu nu se manifesta faitis pentru nici o grupare intrucat ro-lul sau in paxtid este sfarsit.

El care trebuia sti, fie sef inaintea lui Dimitrie Sturza,celputin asa credea Si se credea acum trebuia sa-si facä sangeram spre a sus-tine fie pe Sturdza, fie pe Ionel Bratianu ?... Nea-valid entusiasm pentru nici una din aceste doua atitudini, apreferit sa, se abtie.

Unul care plutea, nestiind cu eine sa, se dea, era AlexandruDjuvara, iar Gheorghe Panu a ales francamente pe DumitruSturza.

Oculta cu fratii Bratianu au dat cu piciorul baracei sprea nu da timp lui Vasile Lamar sa se intäreasca in partid simci celor din jurul sau.

Soarta a ajutat pe Ionel Bratianu Inca/ odata, fiindca Va-sile Lascar, ca i Gogu Cantacuzino, au murit i prematur.

Pe cand la liberali aceasta era culisa, fapte tot atat deinteresante se petreCeau si la conservatori si la junimisti.

Simt.ind cb, li se apropie momentul, conservatorii ganta-cuzinisti, in special Take Ionescu si general Lahovary, s'audedat la o actiune de descompunere a partidului carpist, inspecial s'au facut demersuri pe langa Constantin OlanescuIonas Gradisteanu. Dar singurul care a putut fi ademenit afost acesta din unna. I s'a oferit in noul minister un portofoliu.

Ceea ce facea Ionel Bratianu in partidul liberal facea TakeIonescu in partidul conservator, 0 unul i celalalt Ii pregateausefia.

In partidul conservator, a fi Cu Take Ionescu, insemna saai tot ce voiai; a fi cu Cantacuzino, insemna aproape nimic.Dealtfel Cantacuzino nu se ocupa decat de fiii sai, mai departenu punea inima pentru nimeni.

Inainte ca regele sa primeasca demisia lui Dimitrie Sturzasa insarcineze pe Cantacuzino cu formarea cabinetului, au

si

pi

www.dacoromanica.ro

91

fost trei zile de asteptare, acele zile in care dupa expresiaconsacratai regele aviza".

Regele aviza" insemna Ca regele facea cele din urma in-cercari spre a-si alege guvernul ce-i convenea.

Regele, in timpul acestor ziie care erau zile mortale pen-tru politiciani, zile in cari se trageau sforile, se intriga, se in-trebuintau conruptia, intimidarea, siretenia, se colportau stirinascocite si se puneau la cale cele mai de fantezie formatiuniministeriale, stetea departe de coteriile politice. Cate odatachema la palat pe sefii de partide i pe presedintii Camerelorspre a-i consulta de forma, insa el lua numai avizul secreta-rului säu Basset si al experientei sale. De cele mai multe oriragazul de trei zile era numai o simplä formalitate znenita sänu-i tradeze ideea preconceputa, cad de f apt, guvernul cel nouera de luni de zile hotarit In mintea sa.

La sfarsitul zilei de-a doua m'am dus la Gheorghe Canta-cuzino ; l'am gasit singur, izolat cu totul si intr'o dureroasaasteptare. Regele Ii chemase ca sä-1 consulte, dar chemasepe Carp, si regele nu daduse nici unuia vre-o indicatie ca el vafi preferatul.

Cantacuzino era tragic.Domnule Baealbasa. imi zise el, vä rog sa stati stransi

uniti in karul meu ; spuneti la toti sa faca la fel. Toti oei cariyeti ramane lama mine yeti avea tot ceea ce vi se cuvine.

Eram prim-redactor la ziarul oficial al partidului. De In-data ce conservatorii au venit la putere salariila redactorilorn'au mai fost plätite. Am asteptat douã luni, in asteptare za-darnica : aveam de primit leafa pe trei luni. i ra.1/1b.sesemcorect alaturi de sef ? ! ?...

In desnddejdea de cauza am luat pe d. Rusu Abrudeanu,administratorul oficiosului, i ne-am dus acasa la premierul.I-am expus scopul vizitei. I-am zis :

Domnule Cantacuzino, cAnd acum doua luni am venitla d-voastra spus c told cei cari vom ramane langäd-voastra vom avea tot ceeace ni se cuvine : mie mi se cuvineleafa de la gazeta. pe trei luni, Va rog sä mit se dea.

Mi se pare, de 0_ nu sunt prea sigur, cä am fost achitatmai tarziu. Dar din ce fond ??! Nu stiu. Dar cu mare greutatebatranul sef a hothrit achitarea. Ii frangea mainile cfti nustia de unde sä scoata mijloacele de platd. Ce timpuri !...

Petre Carp credea serios ca el va fi fericitul urmas alJul Sturza, dar s'a Inselat.

Cand a doua zi dupa chemarea lui Cantacuzino, a venit laCamera, deputatii liberali l'au inconjurat i l'au intrebat dare

si

mi-ati

www.dacoromanica.ro

92

i-a Lost convorbirea cu regele. Fiindca trebue sä spun ea, dupace M. S. a incredintat puterea lui Gheorghe Cantacuzino, l'achemat i pe Carp, spre a-i comunica desnodamantul crizei

spre a-I consola. Regele Carol avea cruzimi de acestea fineconstitutionale!?...

Carp a raspuns deputathilor liberali.Când regele mi-a anuntat cä a dat puterea lui Iorgu

Cantacuzino zis: Majestate, fac de 30 de nr.i politica deprincipii aa ca amicii mei imi spun cd sunt un i1uzionist. Acumvd,cl Ca spre a veni la putere nu e destul sa ai principiile dar tre-bue sd ai si strada. Eu nu o sd ma schimb de acum inainte, darcei mai tineri. au s'o facd".

Ce neegalitate in mintea i caracterul acestui om politiccare orice s'ar spune era un om.

Pe de o parte dam, mandru, greu sä se incovoaie, pe dealta parte asteptand puterea numai de la marinimia regelui.

Cand Carp vorbea cu dispret de strada", in realitate aveadispret de corpul electoral; fiindca regele Carol daduse pute-rea lui Cantacuzino numai pentru ca, in toate alegerile partiale,ori batuse guvernul ori dovedise rnarea superioritate a par-tddului conservator asupra partidului junimist. Si acest bar-bat politic care dispretuia vointa colegiilor electorale numin-du-le strada" si care cerea puterea de la atotputernicia re-gelui, cu cativa ani tn urma, esise din partidul conservator allui Lascar Catargiu i fondase partidul Constitutional i zia-rul Constitutionalul?!?

Cludat fel de-a intelege constitutionalisrnul din partearalui om atat de cult si de inteligent!

Petre Can a crezut pana in ultimul moment, ctek regele11 va chema la guvern.

Dar regele Carol nu credea in seriozitatea sefului junimi--tilor. Urmatoarea anecdota va dovedi ce spun.

Regele Carol avea pentru exercitiile sale fizice, o instala-tie dP tamplarie inteo casä din dosul Palatului. Acolo se duceaaproape in toate zilele, ca sa se recreeze. In capul tamplarieise afla un german. un om dult, un meserias apreape artist adusdin Germania.

Tocmai in ziva in care, inainte de amiaz5.., regele dAduseputerea lui Gheorghe Cantacuzino, una din cocotele cele mainostime ale Bucurestilor se afla in camera tamplarului. TAm-plarul petrecea. In momentele cele. mai placute regele face

Thrnplarul, z5.pacit, n'a avut cleat timpul ca sA traga per-

i-ain

is"aparitial...

M...Si

www.dacoromanica.ro

93

clelele patului fiindca in fata patului era uri rand de perdelegroase i primi pe M. S.

Convorbirea incepu imediat, aci regele era in termentfamiliari cu tamplarul sau. Regele vorbi despre politica sianunta ca a chemat pe Cantacuzino la putere.

Tamplarul, mirat, intrebCe fel, Majestatea Voastra n'a preferit pe Carp? Carp

este un om cu mult mai cult si superiorCaro este un nebun, raspunse scurt regele.

Ferneea, care stia limba germana, a auzit toatä convor-birea.

doua zi unul din fruntasii nostri politici s'a dus sa vizi-teze pe frumoasa curtezana. Din vorba in vorba ea ii povesti

ceea ce auzise dupa perdeaua tamplarului.Fruntasul politic era din partidul lui Carp. Bine inteles el

s'a grabit sä comunice sefului sau povestirea curtezanei.

ANUL 1905

Anul 1905 nu ne procura nici un fapt interesant dinpunct de vedere politic, de alta parte opozitia nefiind Incaorganizata i neavand nici un prilej ca sa intre in lupta, calmulabsolut domneste.

Nurnai cand ministrul just4iei prezinta legea prin carese infiinteaza la Curtea de Casatde o a treia sectiune, zisa aContenciosului administratdv, liberalii intra in actiune cu oviolenta impotrivire.

Liberalii ataca inovatiunea pe motiv cd este neconstitu-tionala si declara cum ca o vor dasfiinta ca.nd vor veni laputere.

In parlament nu fac discutie ci se rnarginesc a citi in Ca-mera, prin glasua lui Ione! Bratianu, o declaratiune in sensulcelor aratate aci.

Un conflict se iveste intre cdpitanul Alexandru Sturzaofiterii regimentului 10 artilerie Capitanul Sturza, fiul se-

fului partidului liberal, venea din Germania unde Ii Meusestuddile si stagiul militar cu aere de superioritate, care a dis-placut din intaiul moment tuturor ofiterilor romani.

Capitanul Sturza avea obiceiul sä eritice in public pe ofi-terii romani, clrora le nega capacitatea sicu drept cuvant dealtfel cerea reforme insemnate in armata romana, farä decare forta noastra militara nu ar avea nici o valoare.

Acest conflict s'a prelungit multa vreme. Mai intai a pro-vocat demisiunea din armata a colonelului Zahareanu, apoi

ft

si

si

www.dacoromanica.ro

94

scuzele ca.pitanului Sturza prin care retracta termenii ofen-satori pentru ofiteri, cuprinsi inteo scrisoare a sa. Apoi capi-tanul Sturza, anuntand o conferinta. la un regiment de infan-terie, a Lost invitat sa, nu vie la acest .regiment, intrucat nu-iapartine

Conflictul a ad.us un duel intre capitanul Zizi Cantacu-zino, astazi generalul Cantacuzino-Granicerul, duel din carecanitanul Sturza a oit cu o usoara rana.

Trebuia sa, spun, pentru stabilirea adevarului istoric, cumca cea mai mare parte a criticilor capitanului Sturza erau in-temeiate. De altfel, in razbodul de la 1916 s'a vazut cat de ga,u-nosi eram. Insä capitanul Sturza a inscitit criticile sale cu a-titudini antipatice. Lipsit de tact, a inteles sa ofenseze i saumileasca intreg corpul ofiteresc, ceeace nu i se putea tolera.

Conflictul a venit, deci, nu de la cele ce spunea, ci de fe-lul in care le spunea.

La sfarsitul lui Decembrie 1904 cetatea Port-Arthur fu-sese luata de japonezi, apoi telegraful aduce stirea ingrozitoa-rei infrangeri a rusilor in batälia naval& din Exbremul Orient.Aceasta se intampla, in Mai 1905.

Flota rasa de sub conducerea amiralului Rodjezwenski afost complet nimicita de flota japonezilor, comandata de a-miralul Togo. Din sapte cuirasati cati avea flota, trei au fostpderduti; din doi crucisatori cuirasati unul pierdut; din sasecrucisatori protejati unul pierdut. Apoi intreaga not& a ami-ralului Nebogatof a fost pierduta impreuna cu comandantul.Aceasta flota cuprindea cinci vase de lupta..

Formidabila infrangere a flotei ruse face o mare impre-siune in toate cercurile din tail.

In sfarsit, opozitia a gasit o bogata platforrna de lupta :este conventiunea concesionarei terenurior petrolifere ale Sta-tului catre Deutsche-Bank" din Berlin

Pe aceasta chestiune se face o intelegere intre liberalijunirnisti, iar in guvern se produce ruptura unanimitatei si asimpatiilor.

Chestiunea aceasta a cpncesionarei petrolului este ince-putul racelei dintre Gheorghe Cantacuzino si Take Ionescu.Take Ionescu este partizanul concesiunei, iar Gheorghe Can-tacuzino este cu totul ostil parerei de a se instraina, chiar sub

ce forma, pamantul WeiSocietatea Deutsche Bank" e acuzata cá are tendinta de

a acapara toate terenurile petrolifere. Irceputul 1-a facut cuSteaua Romanr, Care, cumpara mereu noui terenuri, doi a-

si

ori si

www.dacoromanica.ro

95

tunci dispunea de peste 30.000 pogoane in concesie, cu toatecä nu putea exploata de cat vreo cateva sute.

Fata cu tendintele lui Take Ionescu, opozitda unit& ho-tbaste, sub inspiratda lui Eugeniu Carada, sä. infiinteze obane& sub numele de Romania", cu capital romanese, care s&

ceara concesiunea exploathrei terenurilor petrolifere.Propunerea pentru cedarea in concesiune a terenurilor

petrolifere ale Statului a fost facuta de mai inainte de catreStandard Oil", compande americana care urmarea monopoliza-rea petrolului mondial. Dar s'a lovit de concurenta germana,reprezentata prin Deutsche Bank" din. Berlin.

Dimitrie Sturza, care era un calduros filogerman, a inceputo vehementa campanie impotriva lui Standard Oil", mai ales,spre a complace germanilor.

De aceea, in timpul ultimei sale guvernari a primit ofertalui Deutsche Bank" si a ramas sa o studieze. In nici un felaceast& oferta nu 1-a revoltat i nici nu i s'a pärut a fi vata-matoare intereselor romadiesti.

Propunerea venise si sub guvernul Cantacuzino. Fat& curevolta ambelor partide de opozitie i cu amenintarea uneiviolente campanii pe o chestie nationald, seful guvernului batein retragere i declara ca nu va putea aproba propunerea inconditiunile In care este fäcuta.

Banca Romania" a partidelor de opozitie, cere sa i se deaconcesionarea terenurilor petrolifere, dar nu fixeaz& cantita-tea de hectare. In curand voi arata in ce chip a fost rezolvatacontroversa.

Aceasta afacere se prezinta sub doua fete: fatafata nattionalä.

Germania fiind In epoca aceea atotputernica in Europasi foarte influent& In Romania, facea tot ce se poate pentruca sa acapareze productia petrolifer& a Rornaniei. Cunoscandrolul pe care 11 va. juca benzina in cel mai apropiat viitor, ti-nea cu staruinta ca sä alb& petrolul romanesc f ara concurenta.

Sub guvernul liberal germanii, adica bancile Disconto"Deutsche Bank", au trimis la Bucuresti pe un oarecare domnFiala, care a prezentat lui Dimitrie Sturza un memoriu cuprin-zand conventia ce ar fi fost de Incheiat cu bancile germane.Sturza a citit proectul i cand a cazut de la putere a parafatfiecare paginä, unii pretind ca a semnat fiecare linie pentru ca,titre timp, sä nu se aduca modificari textului.

Inainte de a fi venit la Bucuresti acest domn Fiala, fusesela Berlin Anton Carp, ministrul industriei, care se interesasede chestiune i primise impresiile cercurilor financiare germane.

politica st

si

www.dacoromanica.ro

96

Venit in tara a comunicat cat de mult se intereseaza germaniide petrolul nostru i ate staruinte pun pentru ca sa -1 acapa-reze.

Dar Anton Carp era membru al ocultei, iar Eugeniu Caradaseful acestei grupari era ostil ofertei germane.Vazand cat de mult stdrue regele Carol ca of erta bancilor

germane sa fie admisa, stiind, pe de alta parte, ca. DimitrieSturza este foarte obedient si cu totul supus vointei regelui, n'avazut scaparea de cat in caderea partidului liberal de la putere.Atunci a inceput acea campanie care, facuta pe alte motive a-parente, a trimis particlul liberal in opozitie.

Aceasta era o noua, versiune asupra caderei liberalilor dela putere. 0 dau cum a circulat in cercuri reistranse.

Sub noul regim, regele Caiol a repetat incercarea.Take Ienescu eaci pe acea vreme Romania Mare nu e-

xista in calculele apropiate Ii dadea silina ca sa fie agreatde Germanii atotputernici, intrase in simpatiile Cancelaruluigerman Kiderlen Waechter si era bine vazut si de ambasado-nil la Bucuresti, Maresal von Bieberstein, se face a-paratorul proiectului. Cu chipul acesta devenea i agreatul re-gelui Carol. Take Ionescu care clar-vazator cum era -- sim-ea cä ar putea veni momentul cand batranii si tinerii comer-

vatori se vor impaca pe spatele lui, Ii caluta proptele i inaun-tru sa in afara : inauntru pe regele Carol, in afara Germania.

Insä opozitia se pune pe lucru. Oculta ia directla impotri-virei crancene. Pe langa opozitia prepriu Asa, data de la nartidla partid, era nevoie si de facut spartura in guvern. 0 intre-vedere se face intre Gheorghe Cantacuzino, seful guvernului gEugeniu Carada, de la Banca Nationala. In urma acestei intre-vederi, Cantacuzino ii proclama impotrivirea fata de proiect

asa incepe raceala intre vechii conservatori si Take Ionescu.Take Ionescu, acuzat ca vrea sã vanda strainilor pamantul

stramosesc,concesionand terenurile petrolifere apartinand sta-tului roman, face sä fie publicate prin ziarele devotate lui,contractul semnat de catre Dimitrie Sturza pe cand era sef alguvernului. Acest contract scris in limba germana era semnatde Sturdza, in numele statului roman, si de d-rul Fiala. avocatdin Viena, care lucra, precum am spus, in numele finantei ger-mane.

Pe langa ceeace se publica fatis, cercurile devotate luiTake Ionescu sopteau cum ca nici oculta n'a fast din principiupotrivnica, proiectului Fiala, insä ea a pus conditii : una din a-ceste conditii era ca, in fruntea soctietatii ce urma sa se infiin-teze, a fie pus d. Vintila Bratianu. Germanii opunand c. In

Germaniei

pi

www.dacoromanica.ro

97

iruntea unei societati de aceasta importanta nu poate fi numitun om fair& nici o experienta si fara nici o cunostinta de afa-ceri (caci pe vremea aceea d. Vintilä Bratianu era foarte tanarsi nu excelase prin nimic), oculta si-a declarat ostillitatea

Nu voiu transcrie in intregime acest contract, dar Ii voiuda intelesul.

Se constituia, prin acest contract, o societate cu firma :,,Societate anonimd a petrolurilor statului roman" 0. cu sediulin Bucuresti.

In contract se spunea cä Societatea nu depinde de Stan-dard On, ceeace insemna ca americanii erau exclusi.

Campania se lega a intrebuinta pe cat posibil" ingineriromani i lucratori indigeni. Durata conventiunei era 50 ani.Din totalul terenurilor petrolifere ale statului Societatea ii re-zerva dreptul de a- si alege dupa socotinta : 30 mii hectare. So-cietatea va plat statului roman in numerar o redeventa de optla suta asupra totalitatei productiunei anuale a petrolului brut.Redeventa va fi orientata, de pretul petrolului la locul de pro-eluctiune. Statul roman Isi crezerva clreptul de a percepe rede-yenta si in natura. Statul Ii mai rezerva un anume procen-tagiu asupra excedentului-beneficiu dela o suma calculata ina-into. Societatea se angaja sa-si mareasca, pe cat posibil, pro-ductiunea, instaland in cei dhitai sase ani cel putin 20 sondepe an, la adancime de cel putin 250 metri fiecare, intru catn'acr permite exploatarea la o adancime mai mica.

In primii zece ani Societatea avea privilegiul de a importatot materialul necesar productiunei cu scutire de taxe vamale

altele. Statul 10 rezerva dreptul de a instala i exploata con-ductele publice. Conductele intre sonde 0 rafinärii intrau indreptul Societatei. Statul se angaja sa se aprovizioneze, pe catposibil, cu petrol brut, rafinat l TezIduri, dela Societate.

Contractul era semnat sub rezerva aprobarei cat mai re-pede a parlamentului roman.

Printr'o scrisoare adresata doctorului Fiala la 10 Septem-brie 1904, Dimitrie Sturdza propunea ca redeventa de 8 la sutasa fie Inlocuita printeo participare la beneficii, cerand ca unnumar de membcri numiti de guvern s intre in consiliul deadministratie.

Dar fapt interesant este ca, chiar dupa caderea sa de laguvern, adictt la 11 Ianuarie 1905, Dimitrie Sturza Intelegea saurmeze tratativele cu doctorul Fiala, caci iata scrisoarea cei-a scris la data aceea :

VoL III. 7

ire-ductibila.

pi

www.dacoromanica.ro

98

Mu lt apreciate cl-le doctor,

Vd rog primiti multumirile mete cele mai sincere peniruamdbila d-v. scrisoare din 11 corent si pentru buna amintirebinevoitoare.

In ceeace priveste r6latiunile incheiate anul trecut vet rogsd bine voiti a le urma pe cale directd si sub discretiunea ceamai absolutd. Adresa mea : Dumitru Sturza, secrdar al Aca-demlei Romdne".

Angajamentele luate raman tot in vigoare (?).Astept, dar, foarte linitit, noutdtile asupra dezvoltdrei ul-

terioare a afacerilor.Rdmdi cu perfecta consiclerapiune devotatul d-v".

Aceastal scrisoare arata ca Sturza luase cu doctorul Fialaangajamente. Iar in alta scrisoare cerea d-rului Fiala dis-cretia absoluta pe tiny de sapte luni, angajanclu-se ca in tottimpul acesta sä nu trateze, In acelas sens, cu vre-o altä So-cietate.

Proectul pe care-I prezinta acum ministrul domeniilor, IonLahovary, nu se depaxta decat foarte putin de la contractulIncheiat de Sturza.

In sfaiVt, primul ministru ia si el pozitie in contra acestuiproiect si adopta un altul primit si de opozitie.

Din ziva aceea raceala Cantacuzino-Take Ionescu Incepe.La 26 Mai moare in Germania fratele regelui Carol,

principele Leopold de Hohenzollern.Chestia petrolului agita Inca opinia publica. La Senat

Dumitru Sturza laud& pe rege, zicand ca respingerea proieo-tului sustinut de Take Ionescu se datoreste nu d-lui Can-tacuzino, ci regelui. Dar d-sa mai adauga ca i respingereanropunerilor lui Standard Oil" a fost tot opera regelui. Decla-ratia face senzatie, cad prin aceasta regele era descoperitdi a lucrat In contra americanilor, spre a Inlesni afacerile ger-manilor.

Regele a facut lui Petre Carp observatiunea ea se mira deopozitia junimistilor la proiect, pe cat& vreme, el, Carp, a fostIntotdelauna partizanul introducerei capitaluriloa4 straine Intara :

Atunci Carp a raspuns :Da, Sire, sunt pentru introducerea capitalurilor straine,

dar eland ele ni se impun, sunt contra.Banca si societatea Romania" se constitue. La constituire

participa : P. S. Aurelian, Eugen Carada, I. Procopie Deme-

www.dacoromanica.ro

99

trescu, Nicu Filipescu, Al. Marghiloman, Anton Carp, VasileMissir, Vint la Bratianu. Al. Vericeanu. Lascar Catargi. Dina-trie Carp, C. Alimanisteanu.

Din toti acestia astazi mai traesc doi.Lipsa de sinceritate a politiciantlor este flagranta.

Dimitrie Sturza, care era un dinastic obedient si care pede alt& parte simtea ca situatia lui in fruntea partidului li-beral e subrecla, a profitat si de acest prilej ca sa-si coneiliezesprijinul regelui.

tiind cä opima public& incepe s acuze pe regele Carolcum ca. sustine darea petrolului romanesc germanilor, a voitsa se puna paravan in fata regelui i sarl apere de acuzatie.Dar nimeni nu lua in serios aceasta declaratie.

In cercurile politice se stia precis ea regele sustine proectulprezentat de doctorul Fiala, iar imputarea facuta de rege luiPetre Carp arata destul de clar cum c& regele era partizanulproectului sustinut de Take Ionescu.

Negresit, Pand a vazut ca se dezlantue furtuna, regele Ca-rol, credincios tacticei sale de intotdeauna, a facut obis-nuitul pas inapoi. Dar adevarul este ea 1-a facut cu mare parerede rau.

Cat despre atitudinea lui Dimitrie Sturza nu a mirat penimeni.

Sturza, care cel dintai tratase cu doctorul Fiala, Sturza,care si dupa de cazuse dela putere era in corespondent& cu a-cesta, dupa cunt am aratat mai inainte, Sturza, care para-fase fiecare pagina i fiecare rand al proectului, pentru ca nucare cumva sa se schirnbe macar o iota din text, acum se de-clara hotarit impotriva, ba aducea i felicitari regelui.

Dar Sturza era tot atat de suparat de caderea proectuluicat era si regele.

Adevarul era ins& c Sturza avea acum o atitudine impusade partid a de Eugen Carada cu intreaga oculta. Spre a nupierde imediat sena partiduiui a fost silit sa-si schimbe atitu-dinea, dupa cum altädata schimbase in chestia nationala.

Iatä adevärul asupra agitatiei pe chestia petrolului.Se hotaraste in timpul acesta facerea unei expozitii

generale in Bucuresti. in anua viitor 1906. spre a se comemora40 ani de domnie ai regelul Carol. D-rul Istrati este numitcomisar general.

In prospectul ce se publica, Inca din luna Iunie 1905, seanunta c Expozitia va avea urrnatoarele sectiuni : agricultura.silvicultura, horticultura i viticultura, cresterea vitelorzootechnia, piscicultura si pesduitul, mine si cariere, indus-

pi-o

www.dacoromanica.ro

100

trifle, geniul civil si militar, arhtectura, mecanica i electrici-tatea mijloacelor de transport, armata, insti actiunea si educa-Viunea, instrumentele i procedeurile generale ale literilor.stiintelor i artelor, artele frumoase, higiena, asistenta public&si econmia socialk cultul. trecutulul

Pentru alegerea locului unde va fi instalata aceasta expo-zitie o lupta apriga Incepe sä se dea Intre sefil de culoriai partidului conservator. In special este lupta( mare IntreVerde, Negru i Albastru.

Seful culoarei de Negru sustine cu tarie ca nu este loc maipotrivit decat Targul Mosilor cu grädina Eliade, cu vechiul säuvad comercial Oborull, cu liniile sale de tramvai, etc.

Seful culoarei de Verde, sustinut de seful din Galben, estepentru Soseaua Kiseleff. Aci Iancu Bratescu nenea Iancupledeaza cu caldura i argumenteaza ca nu e loc mai potrivAcleat Soseaua, unde s'au fäcut toate expozitiile, unde avem hi-podromul, unde este plimbarea de lux a Capitalei, unde avemo alee bogata si o gradina naturala.

Dar a venit d. I. Th. Florescu en laudele ltd inflorite pri-vitoare la pitorescul Dealului Filaretului. i Filaretul a castigatcursa.

Ion Lahovary, ministrul domeniilor, a ales $1 dealurileunde se afla acum Pareul Carol, impotriva parerei d-ruluiIstrati, care tinea, en orice pret, ca expozitia sa( fie inst4atasub Cotrocem, la dreapta Bulevardului Independentei, pe unteren de 11 hectare. Argurrientul de capetenie al d-rului eraea terenul dela Cotroceni apartine statului, pe cand cel delaFilaret apartine la diferiti particulari, cari cer preturi de ex-ploatare spre a fi expropriati.

Precum vedem, lupta s'a dat mai mult pe motive electorale.Fiecare sef de culoare sustinea ca expoziteia sa fie asezata. Inculoarea sa, pentru Ca sa dea maximum de satisfactie pop u-latdei din culoare i sa, procure castiguri Insemnate partizani-bor. Cu chinul acesta situatia electorului sef s'ar fi Intarit con-sidembil. Dar ministrul de domenii a ales Filaretul, care cadeaIn culoarea de Albastru, bine Inteles, nu pentru motive elec-torale.

Locul cel mai potrivit din punctui de vedere al Inlesnireimijloacelor de transport si al crearei unui frumos cartier, carear fi provocat Intinderea Capitalei In directia aceea, ar fifost Soseaua Kiseleff, In prelungire, dar ministrul a fost im-presionat de pitorescul dealului Filaretului.

Duminica 11 Iurne s'a inaugurat In squarul Ateneuluibustul poetului Traian Demetrescu.

www.dacoromanica.ro

101

Const. Mille, in nuinele Comitetului, a predat bustul pri-mariei Capita lei.

Radu Rosetti a vorbit despre viata si opera poetului.Au mai vorbit: Ion Livescu din partea artistilor Teatru-

lui Barbu Constantinescu in numele studentilor inlitere, I. Frimu in numele Cercului Romania Muncitoare, RadiiDemetrescu fratele poetului i Babeanu.

In Rusia izbucneste revolutia cu o putere mult maimare ca anul trecut. L9 Petersburg se dau lupte crancene pestrazi intre lucratori i armata, iar la Odesa revolutia nrovoacaaplicarea starei de asediu.

Flota dela Sevastopol se revolta, iar marele cuirasat Kneaz-Potemkin cu mi echipagiu de 750 oameni, impreuna cu alteunitatd mai mici, fuge i ancoreaza la Constanta.

Potemkin soseste la Constanta cu torpilorul Nr. 275. Ma-rinarii au silit pe cei 8 ofiteri sä conduca vasul.Oamenii comitetului diriguitor cu revolverele in mama silesc peofiteri sa li se supuna.

Un marinar artilerist scapat depe cuirasat i sosit in Con-stanta pe o salupa a parlamentarilor, spunea c pe cuirasatnu mai sunt decat 10 tone carbuni, 10 butoaie cu vutca 0 lips&total& de alimente.

Marinarii revoltati cer ca sa fie imediat laprovizionaticu alimente i carbuni amenintand cai in caz contrar vor born-barda Constanta.

In Bucuresti este neliniste mare.Genera lul Lahovary, ministrul de externe, pe care ma

duc sä-1 vad, imi spune ca. s'a dat ordin flotilei noastre casä ia toate masurile 1 sä fie gata de lupta daca marinariirevoltati isi vor pune amenintarea in aplicare.

Regele este foarte ingrijorat si chiama la Sinaia pe gene-ralul Manu, ministrul de razboiu.

Autoritatile romane pun rasculatilor alternativa, ori sáse predea, dezarrnati, ori sa paraseasca) Constanta. Li se daasigurarea ca in nici un caz nu vor fi extradatzi, ci vor pu-tea ramane in Romania A, lucreze. Pe bordul vasului s'a ti-nut un, consiliu in care unul din sefii miscarel revoiutionarea spus ca Romania e prea mica spre a se IMpotrivi Rusiei,ca daca Rusia Ii va impune, Romania va trebui sa extradezepe revoltati, deci cu mci un pret sä nu paräseasca vasul. Siastfel scoborarea pe teritoriul roman n'a fost admisa.

Potemkin a päräsit apoi Constanta.Dar dupa doua zile s'a reintors, dupa ce a acostat in portul

Feodosia, unde s'a aprovizionat cu alimente si carburn.

National,

revoltati

www.dacoromanica.ro

102

Oamenii de pe Potemkin au declarat cd s'au rein torsclrezdnd cd la Constanta s'a refugiat i un alt vas revoltat,anume Sinope.

In sfdrsit, toti oamenii de pe Potemkin i de pe torpilo-nil 257 se predau ca dezertoni liberi, iar cele (loud vase ru-sesti sunt predate autoritdtdior romdne.

Dar cdteva ore dupd predare, escadra rusä a Marei Negroa intrat in portul Constanta, spre a lua cele cloud vase revol -tate. In publicul din Bucuresti emotia e mare. Cdci actul esca-drei rusesti e calificat un act de violentd si de ofensä.

Guvernul explied, insä faptele.Generalul Lahovary, ministrul de externe, aratá ed ime-

that dupd predarea echipagiilor revoltate, din ordinul regeluiCarol s'a telegrafiat la Petersburg curn cd Romania tine va-sele rusesti predate, la clispozitia guvernului imperial. Escadra,rusd a intrat, dar, in apele române autorizatä si cu respectareatuturor regulelor internationale.

Abia s'a terminat emotiunea pricinuita de cazul Po-temkin" si o altä afacere incepe sã alarmeze opiniaEste vorba de persecutiile indreptate de greci in contra ro-manilor din Macedonia.

Generalul Lahovary incepe o actiune energicd in aceastachestiune.

Pe la sfärsitul lunei Iunie sosesc in Bucuresti 1500 bul-gari, toti tineri membri ai Societdtilor de gimnastica din Bul-garia.

Acesti tineri fac o impresie excelentd ca disciplind, seri-ozitate si preatire tehnicd.

Primirea a fost fdeutd in chip atat de prost inedt e maibine sd nu vorbesc. Abia vre-o cloud sute de oarneni au iesitsd-i primeasca si nici nu era hotärit omul care sä le urezebunt. venire

Aceastã rdceald era datoritä, in mare parte, amintirilorneplAcute de pe vremea asasindrii lui stef an Mihdileanu.

Ca condescendentä bulgarii dau o serbare cu exibiii gim-nastice in grädina Cismigiu, in folosul saracilor din Bucuresti.

Serbarea s'a fäcut, adicd bulgarii au putut executa pro-ductiile lor foarte frumoase in mijlocul unui public nedis-ciplinat care nu Voia sã stea dincolo de funiile puse pe alee.Au fost gheonteli si scandal eu po1iia pand ce, In stirsit, s'aputut face oarecare ordine.

A treia zi dupd sosirea bulgarilor s'a anuntat un con-cert la Ateneu, care, ins4 nu s'a tinut, fiindcä nici la oraindicatd, nici dupd o ord., concertistii n'au venit. BulgariL

publica.

www.dacoromanica.ro

103

asfixiati de caldur& dupä doll& ore de asteptare, s'au sculat siau plecat izbucnind in aplauze frenetice.

Bulgarii au plecat din Bucuresti cu cele mai urate irn-presduni.

Miscarea in contra grecilor ia proportdi.Se formeaza o lig& antigreceasca la care ader& multa

lume, ape& se convoaca un mare meeting la salad Dacia".0 mare multime participa. Liberalii si junimistii nu se arata,afara de liberalul independent Petre Gradisteanu, care vorbes-te. Mai tin discursuri d-rul Leonte si d-nii I. Th. Florescu,Constantin Disescu, Diamandi i d-na Ecaterina Dimonie, pro-fesoar& din Macedonia.

Meetingul a fost prezidat de arhiereul Sofronie Vulnescu.Grecii anunta c& vor raspimde cu un meeting antisemit.

Ei spun ca meetingul dela Dacia" cat si toata campania contragrecilor este inventata de evrei si de ziarele conduse de evreispre a face diversiune; in itara hind o puternica miscare an-tisemita, evreii vor sä indrepte acum toate resentirnentele ro-manilor impotriva grecilor.

Campania. unora clintre ziare impotriva grecilor creste ;zilnic se public& scrisori din Macedonia in care se povestescatrocitätile grecior. Acestia sunt acuzati cum ca vor sa des-fiinteze elementul romanesc prin cele mai salbatice mijloace.

In curand apoi, guvernul incepe sä expulzeze din toateorasele Wei un numar de greci de cea mai bung conditie.La timp le vom da numele

Un incident hazliu a descretit fruntile bucurestenilorpentru cateva zile.

Intfuna din serile lunei August, pe la 9 sau 10 alelunei, sergentul postat pe dealul Mitropoliei a dat pestecativo, oameni care sapau dealul. Erau cam orele 10. Ser-gentul se duse repede sä dea de stire, prefectului de pantie.Acesta Kneazul Moruzi veni la fata locului, unde gasivre-o 6-7 oameni cu sape i cazmale cari facuser& o groapadestul de adanca.. Voind sä aresteze pe acesti striatori aidealului, din umbra aparu Alexandru Bacaloglu, consilier co-munal, fost multa vreme easier al primariei Bucuresti, unpersonagiu foarte cunoscut in Capitala.

Bacaloglu explica cum ca trei persoane, cu petitii in re-gula, au cerut primariei outorizarea säpaturilor fiindca te-renul era al comunei 11 deleag& pe consilierul Bacalogluau supravegherea. Apoi a urmat conflictul cu prefectuldesi consilierul comunal era in perfecta regula, caci ceruseprimise autorizatda anspectorului politienesc d. C. Solomonescu.

politdei,

.

91

si

www.dacoromanica.ro

104

Totusi bucurestenii au ras mai mune zile pe socotealaacestei afaceri hazlii.

0 drama intristeaza o familie onorabila i emotioneazapublicul.

D-soara Locu.steanu, o fat& frumoasa de 16 ani, flidado)ctorului Locusteanu, directorul scoalei de medlaina vete-rinara. se inamoreaza. de portarul scoalei anume TrandafirGrigoresca i fuge intfo noapte cu el. A doua zi amandoisunt gasiti impuscati in strada Viorica No. 9, unde portarullocula cu sotda sa.

Portarul Trandafir Grigorescu era tigan, mai tarziu s'aaflat el fusese proxenet, avea deci talentul de a adem.enipe minore. Din scrisorile lasate s'a vazut cä el faurise planulde a ucide pe doctorul Locusteanu farat hug, ca sä faca Cu-noscut motivul.

Tot In scrisorile lasate sotiei marturiseste ca aceasta co -pill 1-a scos din sninti, ca. 1-a facut sa-si uite de nevasta pecare o iubia atat de mult, cere ertare. Nevasta lui, ti-ganca si ea, era spadatoreasa la scoala veterinara.

Ancheta a stabilit cä tiganul a ucis rnai intai fataaped s'a sinucis cu un revolver. lVfoartea itignului a fostimediatä, pe cand fata a mai trait un numär de ore. A douazi cand drama a fost descoperitä, fata mai trada Inca.

Inteo crisoare scrisa inainte de drama, dar scrisa in-tr'un stil care nu descopera deloc un orn ordinar, portarulcere ertare soiei, cere ertare domnilor profesori, dat i iu-bitilor lui absolventi. Pentru ca sa, fi putut fascina pan& lauitarea tuturor datorlijor pe o copila de categoria socialaa d-soarei Locusteanu, se'nrtelege el omul acesta trebuie safi avut oarecare Insusiri deosebite.

Telegraful aduce stirea cum cä pacea ruso-japonezaa Lost incheiata. Rusia iese umilita din acest räzbod, darnici Japonia nu trage toate foloasele pe care ar fi trebuitsa le traga de pe urma marilor ei victorii.

Foarte multi factori au mijlocit pentru ca Japonia ä semultumeasca cu mai putin.

Primul factor a Lost America, care nu putea admite cao Japonie prea puternica sa se Infiga in vecinatatea ei. Aldoilea factor a fost Anglia care, desi foarte binevoitoare Ja-

prevedea viitorul vedea alianta viitoare cu Frantacu Rusia impotriva Germaniei.

Anglia intelegea c o infangere prea dureroasa a RusieiInseamna desfiintarea el ca putere militara de intaiul ordin

poniei, i

si-i

oi

www.dacoromanica.ro

105

pentru multa vreme, ceeace ar fi intarit considerabil putereaGermaniei.

Pe de alta parte parte daca Anglia ar fi trecut cu totul departea Japoniei, Rusiei nu-ti mai ramanea cleat sa se aruncein bratele Germaniei. Aceste considerente de Irian& politicaau facut ca Anglia sa contribue si ea ca infrangerea Rusieisä fie mai putin dureroasä, iar pentru Japonia victoria maiputin remuneratorie.

Conflictul greco-roman se dezvoltä. In fata agitatieigrecofobe din Romania si a manifestatiilor contra grecilor,greet din Elada incep s miste. 0 telegraina aduce stiieac. vaporul Romania" acostand, dup4 obiceiu, in portul Pi-reu, a fost bombardat cu pietre de atre populatie. Ofensaera grava, de aceea a pricinuit mare fierbere in Bucuresti.Ac4 spiritele se agitä i sunt temeri de agresiuni in contrasupusilor greci.

Vapoarele romane nu mai pot acosta la Pireu. VaporulImparatua TraianP, comandat de comandantul ;Perieteanu

cel Mali distins ofiter al marinei noa.stre comercialeeste atacat si el, tot la fel, l comandantul lovit. Guvernul ro-man este pus in grea situatie fata de opinia publica dinregat. Intr'un moment e vorba ca reprezentantul Romanieila Atena s5, fie rechemat.

Faptul se va produce, totusi, tuiindcá evenimentele fa-ceau cu neputinttä ea bunele raporturi dela stat la stat, satie mentinute.

Pe and faptele acestea se produc, apar i oele dintaisimptome ale dezagregarei partidului dela guvern.

Chestia petrolului i opozitzia lui Cantacuzino de a pri-ml patronata de Take Ionescu au räcit rapor-turile intre cei doi barbati politici. Ziarele care sustin peTake Ionescu in special Adevdrul si Dimineata incepsä atace pe Cantacuzino, acu2andu-1 a este un neputincios

o simplI papuse in mainile lui Nicu Filipeseu.Fii lui Cantaeuzino intra in conjuratie alaturi de Fili-

pescu i o serie de masuri sunt puse la cale spre a marginiputerea i autoritatea ministrului de finante.

Take Ionescu face in guvern bloc cu generalul Manu, unuldintre cei mai ireductibili adversari ai lui Carp. Astfel, inguvern avem triumviratul general Manu-Take Ionescu-Bada-rau, hotarat sä lupte din toate puterile in contra reimpa-cärii cu

Vazand apropiindu-se o noua explozie in partidul con-servator, liberalii incep sä-si stranga4 randurile i sa se re-

concesiunea

pi

www.dacoromanica.ro

106

organizeze. Dar si in sanul acestui partid sunt neintelegeri,mai ales prim faptul ca Dimitrie Sturza nu poate primi tu-tela pe care vrea sä i-o impue oculta.

Cea dintai explozie se produce la Creditul Rural, uncleSturza este director, iar Take Protopopescu sudbireetor, Pro-topopescu fiind membru al ocultei i devotat lui EugeniuCarada intra impede in dizgratia lui Sturza. In curand voiuarata in ce chip Duniitru Sturza a executat pe Take Protopo-pescu, in urma unei anchete drastice.

Faptele acestea släbesc Dartidul liberal, care se arata totatat de neunit precum este i partidul conservator. Insa, pecand in fata puterii liberalii au sttiut intotdeauna sa se unea-se& i sä se solidarizeze, la conservatori germenul disulutieia lucrat in permanenta.

Take Ionescu profita., insa, de ocazie ca sa-si creiezepartizani; destitue dela ministerul de finante multi funetdo-nari de cariera i in locul lor numeste tot felul de partizanilipsiti de orice pregatire, apoi lucreaza proiectul de lege alLoteriei Statului, menita sa inlocuiasca faimoasa loterde ungara,care scotea anual din ta.ra multe

Am spus Ca in ambele particle de guvern, marile sineincetatele framantari nu erau datorite luptelor de idei, cinumai goanei dupa sene. Daca in partidul conservator acestelupte nu s'au sfarsit decat atunci cand partidul dat sfarsitui,In partidul liberal, dimpotriva, Imoblema a fost rezolvata:toata lumea a cazut de acord cum ca, dupa Dimitrie Sturza,sefia va reveni lui Ionel Bratianu.

Vasile Lascar, despre care se vorbeste un moment, a de-clarat formal ca nu are nici o ambitiune in aceasta directie,iar P. S. Aurelian, seful fostilor drapelisti, a declarat intr'ointrunire intima intrunire de care am vorbit mai inainte

cum cä intelegerea asupra viitoarei sefii este fa mita, darca... chestia nu este inca coapta.

Chestia nu era Inca coapta, adica nici Dimitrie Sturzanu era Inca pe deplin istovit sti nici Ionel Bratianu nu aveaexperienta i autoritatea trebuincioase. Spre a da un senuiexterior al acestei aranjament, la alegerile generale pentruparlament au candidat alaturi la Braila, Dimitrie Sturza lacolegiul I de Senat i Ionel Bratianu la colegiul I de Came-ra. Au candidat la Braila, fiindca acolo opozitia era foarte tare.Au candidat prezentul i viitorul, seful de azi i eful demaine.

Confhctul greco-roman se invenineaza, pe de-o partedin cauza expulzarilor numeroase ale grecilor din Romania,

milioane.

gi-a

www.dacoromanica.ro

107

pe de alta parte din cauza ofenselor pe cari grecii la AtenaPireu le aclreseaa Romaniei.

La Inceputul lunei Septembrie 1905 Agentia Romana"trimite presei urmatorul comunicat:

D. Tombazis, rninistrul Greciei la Bucuresti, a plecat inconcediu fara a läsa un insarcinat de afaceri.

D. Papiniu, ministrul Romaniei la Atena, a primit deasemenea orclin isa plece in concediu, lasand la legatiuneade acolo numai un amploiat insarcinat cu paza arhivelor,astfel dupa cum a plecat i cl. Tombazis din Bucuresti".

Prin urmare, relatdunile diplomatice cu Grecia au fostrupt,e de fapt.

Numirea lu Alexanclru Davila ca director general alteatrelor a fost salutata cu caldura de toata presa, dar in cu-rand noul director intra, in conflict cu actorii.

Cel mai vechiu si cu mai rnulta, autoritate dintre socie-tari, artistul C. Nottara, public& o scrilmare i dä, un interviewuniu ziar prin care se plãnge a Davila il jicneste In atribui-tile lui de director de scena sd in demnitatea lui de om si ar-tist. Nottara adauga ca nu poate face mai mult la teatru dincauza piedicilor pe care i le pune Davila. In urmaacestui interview directorial convoaca comitetul, declara a numai poate lucra cu un director de scenä care prin publicitateIi acuza cum ca-1 iinpiedia sa-si faa datoria. i Nottaraeste scos din directia scened: Acesta Ii inainteaza, dmediatdemisiunea din calitatea de societar cl. I. al Teatrului Na-tional.

In urma acestei demisiuni artistii societari ai TeatruluiNational au inmanat ministrului instructiunei un memoriuprin care formuleaza urmatoarele plangeri: 1) ca, sunt ragtratati de atre actualul director; 2) a directorul cala le--gea and nu consulta cornisia financiara, i consultativa lafacerea cheltudlilor si a repertoriului; 3) societarii cer readu-cerea In teatru a camaradului lor C. Nottara.

Aceasta chestiune a dat loc unei lungi agitatiuni. C. Not-tara a jucat pe scena teatrului Lyric si dupa fiecare repre-zentatie publicui Ii facea ovatiuni si-1 conducea in uralepana acasa. Cu toate acestea, Davila, in urma memoriuluidat de artist si a consfatuirei avuta cu ministrul instructiel,

declarat a are toata stima pentru artist, Ca purtarea safata de clansii e datoritä temperamentului sãu prea viu,gadueste cä pe viitor va consulta comisia financiar i anun-ta, cà a respins demisia d-lui C. Nottara, care nu poate fi in-locuit la Teatrul National

fa-

pi

zilnice

a

www.dacoromanica.ro

108

La 16 Septembrie a murit senator ul Barou Ganescu,acela care in seclinta istorica a Camerei dela 12 Februarie1901, find deputat, a luat cel dintai cuvantul spre a aparacabinetul Carp impotriva atacurilor coalitei Cantacuzino-General Manu-Take Ionescu.

Consiliul com.unal al Capita lei voteaza noua concesi-une a luminatului orasului, acordata tot vedhei isocietati.

Liberal incep imediat o violenta campanie impotriva a-cestei concesiuni pe care o socotesc pagubitoare pentru comuna.

Intruniri particulare Incep pe la fruntasii liberah. In-teuna din aceste intruniri se redacteaza, o ofert a. a unui nu-mar de capitalisti romani cari se oferä sa, ia asupra lor con-cesiunea iluminatului.

Conditiile ofertai sunt urmatoarele :1) Comuna sa alba dreptul de a rasqumpara totul on-

cand. iar nu dupa 25 de ani, precum pretinde compania de gaz;2) Pretul unitar al gazului 4 al electricitatii va fi mai

scazut cleat cel al companiei:3) La incheierea conCesiuned, societatea romaneasca sa a-

corde comunei un imprumut de 6 milioane.Cea mai mare suma, adica un milion, a subscris Jacques

Elias.Junimistii au participat i ei la subscriptie.

Joi 20 Octombrie s'a facut ascensiunea balonului.Romania" a societätei Aero-Club de sub presedintia de onoarea regelui.

Se aflau in nacela d. George Bibescu, maiorul Deme-triad, locotenentul Moruzi i locotenentul Asaky, cel care acondus ascensiunea.

Balonul s'a urcat in uralele frenetice ale publiculuia luat directia in spre Baragan.

Dupä o calatorie de 4 ore, pe un timp foarte frumos, ba-lonul s'a coborat la Peris pe campia numita Tarina Po li-zoaia. La orele 6 s'a deschis ventilul, iar la 6 jumatate cala-torii au pus piciorul pe pamant.

Balonul s'au urcat pana la o inaltime de 2500 metri.Duminica 11 Decembrie a fost adunarea generala a

Sindicatului Ziaristilor. Este linteresant de vazut care eraupe atunci proportiile acestui sindicat.

Au participat la sedinta 36 membri, iar bugetul a lost in-cheiat, la venituri i cheltueli, cu cifra de 9025 lei.

Adunarea a luat cunostinta de cedarea de care prima-rie a terenului pe care s'a inältat in urmä Palatul Sindic.a-tului

www.dacoromanica.ro

109

Noul comitet ales a fost compus din: Al. Ciurcu, C. Mille,.Gr. Ventura, N. P. Ianovici, Al. Hodos, I. Procopiu, VirgilDarascu, Ion Popescu # I. Rusu-Abrucleanu.

Afara de Ianovici si Rusu-Abrudeanu, nici unul nu maitraeste astazi, la 1929, cand scriu aceste randuri.

La Teatrul National scandalurile urmeaza # se inraesc.Constantin Nottara, care revenise in teatru, demisioneaza pentrua doua oara, sub cuva,nt ca nu poate in nici un chip lucracu directorul A. Davila.

Petre Liciu, alt artist de valoare mare, este exclus pentrutotdeauna din teatrul, fiindca, printr'o scrisoare publica, a luatapararea lui Nottara.

Scandalurile acestea emationeaza parlamentul. Esirea dinteatru a lui Nottara i Liciu este o pagubd foarte mare pentruprima noastra scena.

Genialul artist italian Ermete Novel li este in Bucuresti;salile in care joaca sunt pline, artistul italian este in memoriabucurestenilor de cand a jucat, in mod magistral, rolul lui PapaLebonard.

In jurul situatdei dela Creditul Rural conservatorii &tico apriga campanie de acuzatauni. Principalul acuzat este TakeProtopopescu, subdirectorul.

In chestia conflictului cu Grecia Societatea Oliympicelerevine la ordinea zilei. Trei avocati de mama intaia: C. Boerescupresedintele Senatului. Eugeniu Statescu i Sipsomo sunt avo-catii Olympicelor i i# pun in joc toata influenta spre a obtinedela guvern sä nu retraga societatii dreptul acordat odata de asta in instant/

Generalul Lahovary, ministrul de externe, este de parereca acest clrept poate fi retras, pe arid jurisconsultul Constan-tin Disescu e de parere contrarie.

Spre a paraliza o actilme de partid pe aceasta chestie so-cietatea Olympicele" a avut grija sä angajeze un avocat influ-ent din partidul conservator # altul din partidul liberal.

In contra lui Constantin Boerescu s'a desläntuit o marefurtuna in Senat; la deschiderea sesiunei ordinare, majoritateanu mai voia sa-1 aleaga. Numai cu mare greutate si dupa sta-ruintele primului ministru, Boerescu a fost reales.

La 30 Decembrie 1905 moare Eugeniu Statescu, persona-giul cel mai important din partidul liberal, alaturi de DimitrieSturza.

Statescu a murit la varsta de 69 ani.Avocat de mama thtãia, jurisconsult ascultat i cu mare au-

www.dacoromanica.ro

110

toritate, a fost ministrul de justitie care a exercitat cea maimare influenta asupra magistratilor.

Un magistrat, astazi consilier la Inalta Curte de Casatta,dar adversar al liberalilor, imi spunea odata :

Acest Stätescu e un om extraordinar. Am vorbitviata mea cu atati oameni mari, cu Alexandru Lahovary, cu Ma-iorescu, chtar cu regele, dar pp de nici unul nu m'am sim-tit intimiclat cum m'am simtit de cdte ori am vorbit cu Stet-tescu".

Statescu si-a legat numele de o circulara data in favoarealibertatei presei, nand, pentru intaia oard, a luat portofoliuljustitiei la 1876.

Desi mare avocat, foarte cautat, Statescu a murit relativsaran.

Pentru intelegera lucrurilor si a epocei trebue sa spun caun alt ministru de justitie cu puterea politica i autoritatea luiEugen Statescu n'a avut Romania. El a fasonat magistratura,el dicta sentintele in pricinile cele mai importante, el, dupa ceparasea portofoliul justitiei, era angajat de impricinati, nu atatca sä pledeze, ci numai ca sa se arate in instanta. Atat de mareera autoritatea lui Statescu asupra magistratilor incat asaspuneau adversarii liberalilor, era destul ca acestia sag vadafigurand intfo parte pentru ca balanta justitiei s'o piece in-teacolo.

Aceastä dictatura pe care Eugeniu Stätescu a exercitat-o.fiind ministru al justitiei 1 fiind numai avocat, a nelinistit

opinia publica i lumea politica. Din cauza influentei lui sta.-tescu asupra mersului Si impartirei justitiei, mai tarziu unparlament conservator a votat o lege prin care se interziceafostilor ministri de justitie, de a plecla in fata instantelor Jude-catoresti un numar de ani, dupa ce au parasit acest minister.

ANUL 1906

La inceputul anului 1906, opinia publica atat de mobilaIn Romania, procura guvernului conservator o dureroasa, sur-prindere de anul nou: din 4 alegeri partiale pentru Camera., fa-cute la 8 Ianuarie, opozitia birue in doua, la un colegiu e ba-lotaj si inteun singur colegiu guvernamentalii inving cu 11 vo-turi In plus. Cel mai insemnat rezultat, din punctul de vederepolitic,a fost cel dela Buzau, unde Petre Carp este ales cu 695voturi contra 617 date candidatului guvernamental.

Conflictul greco-rOman se inraeste pe zi ce trece: Gu-vernul, avand informatiuni cum ca exista o societate greceasca

in

pi

www.dacoromanica.ro

111

secreta care lucreazä Pentru grecizarea Macedoniei, deci si con-tra romanilor. a ordonat un numar de perchizitii.

Aceste perchizitii au pus in mana autoritatilor docurnentedovedind ca in Romania se alla o sectie a societatii grecesti,.Etniki Eteria" i Ca presedintia este data bancherului Chris-soveloni din Bucuresti. Membrii seetiunii erau : Christos Zappa,Panariotache Haitas, Petre Spandonidi, Anton Valsamachi, Con-stantin Chichipulos, dr. Miliaresis i ziaristwl Simos. Acestiaerau toti membri ai eforiei comuniMtii eline din Bucuresti.

Societatea de care vorbim nu era sub alt nume, cleat totsooietatea Elenismos" din Atena infiintata la anul 1841. Celedoul puncte principale din programul acestei societati erau :1) Lupta pe toate cane pentru revendicarea provinciilor : Ma-cedona, Epir, Albania si Tracia; 2) Raspandirea ideilor i scq-purilor grecest prin publicatiuni intAnse, ziare si reviste,prin crearea a cat mai numeroase societati filiale, toate in le-gatura cu centrul major din Atena.

In vederea realizarii scopului statutar, grecii fundeaza intara numeroase societati zise literare. Asti el au lost infiintate:Apollo, Patris, Velvendo, Darda, Liga din Braila, Aghics Gheor-ghios din Pitesti i altele.

Societatea Patris" din Bucuresti era pusa, sub directia u-nui comitet compus din: Chiriacos Stavropulos presedinte, Ia-nis Chialuris vice-presedinte, Iacobos Cocaliados easier. Alexan-dros Munitos secretar, Const. Ziropulos, C. Constantinopulius,Zisos Papadopulos consilieri.

Unele ziare public& zilnie acte i articole ce probeaza cagrecii au organizat in Romania o vasta conspiratie spre a aca-para si tot comertul de cereale si mare parte a vietii economice.Agitatia cuprinde cercurile parlamentare, incat guvernul estesilit sa procedeze rnai eficace. Un consiliu de ministri hotarästeexpulzarea din Romania a unui numar de greci.

Sunt expulzati Chr. Pappa, P. Haitas, Const. Chichiopulos,dr. Miliaresis, L. Cirilianos, Ianopoulos Pete Spandonidi, doctorCecikas, Valsamachi i bancherul Crissoveloni.

Expulzarea acestuia din urma s'a facut cu mare greutateimpotriva vointei generalului Lahovary, ministrul de externe.

_ La Camera un mare scandal izbucneste intre Nicu FHA-pescu i ministrul de justitie Badarau.

Se votau impamantenirile. Ministrul de justitie sustineaImpamantenirea unui evreu, cand deodata Filipescu, la o ob-servare a lui Badarau ca este in numb% Camera, se repede delalocul sau strigand

si

www.dacoromanica.ro

- 112

punga0.11e ! Ce, noi am venit aci ca sa-ti vo-tam pe jidandi tad ?

Ministrul justitiei trimite o doua zi martori lui Filipescupe Nistor Cincu i Vactor Ionescu, Nicu Filipescu constitue mar-tori pe Horia Rosetti Const. Isvoranu..

Intrunindu-se martorii, Rosetti i Isvoranu au declarat cta se spune lui Badarau ca. este un pungas patentat, nu insem-neaza a-1 insulta. Martorii lui Badarau s'au retras imediat.

Dupd moravuri ar fi trebuit ca martorii lui Badarauprovoace pe martorii lui Filipescu, insa acesta avusese precau-thmea sa-si aleaga doti martori cari erau doi dintre cei maibuni tragatori din Romania, pe cand martorii lui Badarau eraudeparte de aceastd virtuozitate.

Martorii inchee procese verbale prin cari declara ca intal-nirea nu s'a putut face.

In urma acestui desnoclarnant, tanarul Andrei Badarau, fiulmai mare al lui Bädarau, student la Paris scrie lui Filipescu oscrisoare insultatoare. Imediat Filipescu Isi constitue martoripe Al. Calimachl si C. C. Arlon, iar tanarul Baciaxau pe PaulBratasanu si A. H. Verona. Intadnirea s'a facut la hipodrom.S'au schimbat doua gloante fart. rezultat. Adversarir 0-au in-tins mama.

In timpul acesta chestia Creditului Rural intra intr'ofaza. acuta.

Mai intai relatiunile Intre Dimitrie Sturza, directorul Cre-ditului, *i Take Protopopescu, sub-directorul, se Inraesc cum-plit. Take Protopopescu este silit sa demisioneze

Ministrul de finante Take Ionescu numeste o anchetã corn-pusa din d. N. P. Copaceanu, comisarul guvernului, 0 An-dricu, seful contabilitätii generale a statului. Ancheta nu poatedescoperi fraude precise, dar conchide ca : pentru un marenumar de operatiuni nu exista aprobarea consildului de admi-nistratie i c. faptele denota o mare confuziune in administra-tia i contabilitatea Creditului".

In urrna acestor constatari, parchetul este sesizat sa-si f a-ca ancheta sa iar guvernul Incepe campania pentru acapara-rea Creditului Rural.

La ordinea zilei erau tocmai alegerea a patru membri inconsiliul de administratie ; lupta pentru castigarea acestor lo-curl devine apriga. Fiindea, la Credit se putea vota i cu pro-curl, guvernul cu ajutorul administratidi, incepe campaniapentru obtinerea unui numar cat mai mare de procuri.

Procurile se centralizau la secretarul general al ministeru-lui de interne, Ivlllhail Rahtivanu.

Minti,

im

www.dacoromanica.ro

143

Candidatii prezentati de conservatori pentru cele patrulocuri erau Grigore Cantacuzino, Misu Antonescu si Pavel Bra-tasanu. Opozitda prezinta o listä cu P. S. Aurelian. Emil Costi-nescu, Ionel Bratianu si din partea junimistilor Const. Ola-nesclu.

La jundmisti a fost controversa, daca partidul sa participesau nu la alegeri. Filipescu, C. C. Anion i Delavrancea au fostpentru abtinere, sub cuvant ca nu trebuie ajutati liberalii sãse intareasca. Inca si mai mult la Credit pe cand Carp, Maio-rescu si Al. Marghiloman au fost de parere contrarie.

La 5 Martie se face alegerea.Inca din ajun fiecare partici adus alegatorii cari, ^mar-

mati. cu procuri, au Lost convocati la diferite intruniri. Nici-odata o alegere la Creditul Rural n'a deslantuit atata pasiune.

A doua zi de climineatä, strada, curtea Creditului si pero-nul cu scara sunt ocupate de alegatori, cei mai multi membri

agenti ai partidului liberal.Po litia este in mare numar, siruri lungi de sergenti de o-

ras ocupal str. Paris si str. Coltei. La orele 10, Dirnitrie Sturmdeschide usa principala i alegatorid intra in grupuri de Cate10. De prisos a spune ca toti acestia sunt liberali.

Localul Creditului este complet ased.iat. Conflictele intreliberali i conservatori sunt numeroase. Reporterid ziarelor deabia pot patrunde pe ferestre.

Cu mare greutate, d'abia la ora 1 s'a putut deschide sedin-ta. Presedinte a fost proclamat Stefan Greceanu, presedinteleconsiliului de administratie, dar d-rul Stoicescu i Grigore Go-lescu din partea Sandi Agrdcole, ca scrutatori. SecretariG. Mumuianu si Emil Lazarescu.

In sala plina i intesata, unde oarneni stau aproape uniipeste alii, si unde cäldura inabuse, constituirea biroului seface cu mare greutate din cauza zgomotului.

In sfarsit se deschide sedinta. D-nii Grigore CantacuzinoMdsu Antonescu cer amanarea alegerii, de oareee ancheta

asupra Creditului nu este Inca terminata,. Dimitrie Sturza si I.Kalincleru recunosc ca au fost nereguli administrative la Cre-dit, dar n'au fost fraude.

Antonescu cere sa nu se inceapa, votarea pana ce n'or in-tra in sala) alegatorii rämasli afara, cari reprezinta trei partidin alegatori.

In tot timpul acesta, scandalul e Inspaimântätor. Nirne-nea nu poate vorbi. Majoritatea din sal& este a libera1ilormanifestatiile ei predomina.

Ferbinteala devine foarte mare.Vol. III. 8

d-nii

si

Si

www.dacoromanica.ro

114

Biroul aduce urnele ca sa se inceapd votarea; atunci scan-dallul devine groaznic. Conservatorii i liberalii se incaera, ur-nele sunt rasturnate. Multi alegatori sunt loviti, altii batutifoarte serios, toata sala este in culmea surescitärii.

Deodatä face eruptde in sala prefectul politiei Kneazul Mo-ruzi, in fruntea unui mare numar de sergent1 de oras. Libe-ralii Ii primesc cu huidueli feroce, agitatda in sala -este de ne-descris. Protestarile i vociferarile curg din toate partile.

Presedintele Greceanu i Cantacuzino-Pascanu, membriconservatori din consiliu, se retrag, iar presedintia o la IonKalinderu, care anunta ridicarea sedintei i inceperea votariia doua zi.

A doua zi, Luni, cele doua strade din fata Creditului erauintesate de public si de armata, iarasi au fast batai, iarasi po-litia a trebuit sa intervie, pana ce, in sfarsit candidatib con-servatori S'au retras.

Adevarul asupra retragerii este constatarea facuta cã ma-rea majoritate a voturilor era de partea liberalo-junirnistilor.

Inainte de alegere, Take Ionescu sondase pe liberali, pro-punandu-le o combinatie : sa nu mai fie lupta la Credit si sãse aleaga, de comun acord, cate dob membri din fiecare par-tid. Conservatorii propuneau pe d-nii Bratasanu si GrigoreCantacuzino. Dar liberalii, constienti ea au mare majoritate avoturilor, au refuzat.

Incercarea conservatorilor de a pune mãna pe Creditul Ru-ral n'a lzbutit.

In seara de Luni 13 Martie societatea Obolul organizasela Teatrul National o reprezentatie filarmonica. Trebuia sase joace, cu diletanti din societatea bucuresteana, cateva piesein limba franceza.

Impotriva acestui obiceiu de a se juCa in limba francezase facea de mai multa vreme o propaganda vie printre stu-denti; unul din propagatorii cei mai aprigi era d. Nicolae Ior-ga, pe atunci un nationalist si xenofob inflacarat.

La ora 6 d. a., inainte de reprezentatie d. Iorga si-a des-voltat o conferint4 In sala din str. Campineanu No. 12. D. Ior-ga a relevat faptul el clasele societatii romanesti nu dau do-vezi de solidaritate, proba reprezentatia in limba franceza dela Teatrul National.

Studentii surescitati au esit dela intrunire si s'au dus laTeatrul National. Voind sa patrunda inauntru au fost impie-dicati. De aci in colo ineepe un mare scandal care tine catevazile.

Directorul Teatrului, Alexandxu Davila, apare in frac la

www.dacoromanica.ro

115

intrare Si cere studentilor sa se retraga. Cum il vad studentiiisbucnesc in hulidueli i ii amintesc retragerea din Teatru alui Nottara si Liciu. Cativa studenti vor sa patrunda. imbran-cinda-1. Davila ridica bastonul i loveste in cap pe studentulSlavescu. Surescitarea este la culme.

Mind martor ocular al intregii actiuni pot reda in modcredincios tot ce s'a petrecut.

Pe plata Teatrului un mare grup de studenti, cu tricoloruldesfasurat, cant& Desteapta-te Romane"., Pe-al nostrusteag !" i alte cantece patriotice. Trasurile incep sã aduca lu-mea la Teatru, dar studentii nu las& pe nimeni sa intre. DomniIn frac si doamne in toaleta de seratã sant apostrofatisä se inapoeze. Tot felul de invective rasuna, se prod= chiarscene violente cu unele persoane care vor s treaca la Teatrucu forta.

Fata de aceste acte politia aduce compania de jandarmipedestal cari se insiruesc in fata casai TOrök unde era insta-lata atunci, beraria Cooperativa".

In timpul acesta svonul raspanchndu-se in oras cum ca laTeatrul National e scandal mare, lumea a alergat din toatepartile. Peste o ora cel putin 6 ori MO de oameni umpleauCa lea Victoriei si piata Teatrului.

Surescitarea face a deodata incep sIt 7.boare pietrele. Ma-re parte din studenti si din public se refugiase la Cooperati-va", de acolo incepura pietrele sä loveasca in jandarmi. Doijandarmi sunt scost din randuri cu capetele sparte.

Triipa este enervata sq. nu mai poate sta In loc. Atunci secla orclin sa, fie evacuata, cafeneaua. Trupa porneste ca o trom-ba, asupra cafenelei. Geamurfle cad in uruituri sgomotoase, iarsoldatii intra In cafenea, cari pe usi cari pe ferestre.

Inaantru este o stalcire crancena. Soldatii lovesc cu paturile ptistilor tot ce le sta inainte, cine poate tuge, ceilaltiurla sub lovituri.

Jandarmii calari sosesc i ei. Piata 'Teatrului este repedecuratIta.

Pe cand publicul era impins, care spre strada Regala, carespre Bulevard pe Ca lea Victoriei, trl,mbitele rasunau din sprecofetaria Capsa. Panica creste si publicul inebunit fuge Ina-poi.

Din spre Capsa apar rosiorii tar din spre Teatru gonescjandarmii cItlItri. Prinsi Intre cele doua trupe, barbati, femei,copii nu mai stiu unde sa se adaposteasca unii intra pringanguri, altii se strecoara cum pot pe langa case ; momentuleste tragic.

p1 51141

www.dacoromanica.ro

116

Vagoanele tramvaiului de pe strada Regala sunt oprite,.studentii se urea, pe ele i arunca in soldati cu pietre l culemne luate nu stiu de unde. Locotenentul Tomescu din jan-darmi calari, lovit in cap, cade de pe cal.

Trupele de vanatori i cavalerie fura impinse inainte. Dinmultirne s'au tras focuri de revlover care au ranit pe treisoldai din vanatori.

Batai le si violentele au urmat mereu. Petra Gradisteanu,presedintele Ligii Culturale a fost huiduit fiindca, in frac, seducea la reprezentate. Contesa de Larisch, sota atasatuluimilitar austro-ungar, flind darza, a fost data jos cu sila dintrasura si cupeul rasturnat. Deputatul Ciolac a fost crunt ba-tut, d-rul Cantacuzino a suferit agresiuni, iar cupeul tocat cupietre i bastoane. Cu fuga de-abia a. putut scapa presedinteleSenatului, C. Boeresou.

Insusi prefectul politiei, D. Moruzi, a lost atacat pe str.Teatrului si silit sä coboare din trasura.

Foarte multi raniti an cazut din amandouã partle. Mareparte din ed au fost internat in localul Teatrului National, iaraltii au fost dusi la spitalul Coltea.

In strada Regal& la impreunarea cu strada Academiei. infata hotelului Union, studentii au oprit 8 vagoane de tramvai,le-au rästurnat si au format intaile baricade in Bucuresti. Acis'au dat cele mai crancene lupte cad din dosul baricadei, stu-dentii i publicul aruncau asupra trupei tot felul de proectile.

Felurite vest sini.stre incep sã circule. Se spunea ca maimulti student au fast omorati. Multi martori oculari pretin-deau ca au vazut trecand pe dinaintea lor un student strapunsde baionetele soldatilor, condus la spitalul Coltea. Alti afir-mau Ca un student a murit in Teatrul National.

Zvcnul qcesta se raspandeste i agita pe student a douazi. Se spunea cä studentul, pe care nirneni nu-1 poate asi alost ascuns de Davila in podul Teatrului National. Noaptea, odelegate de student, cu prefectul de polite, sergent si co-misarii au cautat cu felinarele prin intregul pod al Teatrului,au scotocit prin toate colturile dar nu au gasit, bine inteles,nimic. Aceste exagerari se reproduceau sistematic in Bucurestide cate ori ie reprima o miscare de strada ; in totdeauna pu-blicul nascocea cativa morti cat ni mureau niciodata.

In sfarsit se face o oarecare potolire.Autoritatile convin sä retraga armata. iar studentii tot-

publicul de rateva mii, care e in majoritate, defileazö, pe caleaVictoriei, apai se due la statuia lui Mihai Viteazul.

Studentul mort (?) e descoperit a doua Si. El se numea

i

www.dacoromanica.ro

117

Aurel C. Ionescu, dispäruse e adevdrat, din rAndurile studen-tilor, ins& in ziva urmatoare colonelul recrutor- din judetulDo lj, telegrafiazd cd Aurel Ionescu s'a prezentat la recrutare.

Dupd aceastd noapte studentii au ocupat Piata Teatruluisi calea Victoriei. Intre bulevard si Palatul regal timp de treizile, circulatia cu trasurile se fazea cu mare greutate iar agi-tatia a urmat cu toate manifestärile cunoscute: intruniri pu-blice, discursuri la statuia lui Mihai Viteazul, procesii pe stra-cid, etc.

Partidele din opozitie au avut atitudini deosebite. Libera-lii au hotarit nici ä apere nici sã atace pe studentd, daratace guvernul fiinda a scos armata in straclã si a facut ma,-cel. Junimistii au atacat mai violent guvernul si administratia

Adevdrul este cd nied guvernul nici administratia nu aveauvinä .

unul si cealalta and au vdzut ca. strada e ocupat& de omultdme violent& care turburd ordinea, oprea cu forta repre-zentatda la Teatru, ataca pe cei cari veneau in träsuri i lo-vea vehiculele, nu puteau face altceva deal sa. reprime spre arestabili ordinea. In astfel de imprejurdri marginile sunt intotdeauna intrecute i actele reprobabile se produc.

Vinovdtia fundamental& era a Societatei Obolul" ea si atuturor persoanelor din elita aristrocratia sau asimilatd ei,care dispretuia limba roman& Aceastd clasa de sus a dispre-tun In totdeauna limba neamulul. A vorbit and bulgAreste,and greceste, and frantuzeste numai In limba rorridnului nui-a venit sä vorbeasa. Asa Intelegem de ce Ion Vaaresculäsat drept testament politic versurile :

Urmasilor mei WiedrestiLas voud nzostenire,Cresterea Umbel romdnesti

patriei iubire.

Astäzi pare& s'a facut o imbundt&tire, democratizarea in-stitutiilor a redat limbei romane parte din drepturile ei inaceastd Ord.

Dragostea pentru limba franceza era pentru societatea desus o adevärata boalk a nu vorbi bine romdneste era in acestmediu, un lucru sic, a nu voibi bine frantuzeste era o marerusine.

Suntem singurul popor pe lume care posed& o clasa con-ducaoare instrdinatd cu totul prin limbd. Daca sentimentele

sa

$i

o

a.

$La

www.dacoromanica.ro

118

ei au putut fi patriotice, in alte manifestari, in ceea ca privesteins& limba, aceasta clasa sociala a fost antiromaneasca.

Cele mai instr6inate, din acest punct de vedere, au foistsi sunt Inca femedle.

Dad, b6rbatii vorbesc limba 'Lath bur sill% de barou, depolitica, de relatdile cu oamendi celcrlalte clase, femeile lor inschimb, au vorbit o romaneasca; stricata Si Inca i aceea foarterare ori, rezervand-o pentru schimbul de cuvinte cu slugile.

Rusine de limba neamului lor; rusinea e pentru ele. Daca,in tara aceasta, n'ar fi existat poporul de jos, astazi o limbaromaneasca n'ar mai fi existat.

Scandalul de la 13 Martie 1906 a dat, insa, roade. Din searaaceea nu a mai indraznit nici o Societate filantropica i nicio altd alcatuire sociala sa apara in public mad ales pe scenaTeatrului National cu reprezentatiuni in limbi straine.

Cel putin in public, elitEd noastre nu-i mai e rusine delimba poporului.

Sufletul neamului romanesc a räsuflat, cum a putut, inacea noapte istorica de 13 Martie 1906.

Ma opresc acum din povestirea evenimentelor curentespre a-mi arunca o privire retrospectiva asupra oamenilorasupra fizionomiei Bucurestdului.

PRIVIRI GENERALE

Pana cu 20 ani in urma pe linia intaia in vedereahotarind evenimentele cu autoritatea lor erau: Ion Bratianu,Lascar Catargiu, C. A. Rosetti, general Florescu, Beizade Di-mitrie Ghica. Nicolae Ionescu, Manolache Costache Epureanu,Vasile Boerescu, Alexandra Lahovary, Gheorghe Vernescu. IVii-hail Kogalniceanu; de 20 de ani incoace bätranii au disparutunul cate unul iar la 1906 avem in vedeta pe Dimitrie Sturza,Gheorghe Cantacuzino, general Mann, Eugen Statescu, PetreCarp, Titu Maiorescu, etc.

In urma, intratd de curand in scena i ambitionand locurilevedem pe : Gogu Cantacuzino, Take Ionescu, Nicolae

Filipescu, Ionel Bratianu, Vasile Lanai*, Alexandra Djuvara,Alexandru Marghiloman, etc.

Sunt trei generati.und care se intalnesc in acelasi momentistoric. Colaborarea lor in campul politic nu e lunga. Cei dinprima grupare abia au timpul sa faca cunostintai cu eei dingruparea a treia i dispar. Cei din gruparea a doua sufera im-pinsatura celor din gruparea a treia si se vad chiar contestati.Gheorghe Cantacuzino e contestat cand de Take Ionescu cand

dintai,

www.dacoromanica.ro

119

de Filipescu, Dimitrie St,urza e contestat de Ionel Bratianu. Inafara de Petra Carp si Dimitrie Sturza gruparea de a doua,adica generatia intermediara !titre intaia si a treia, n'a datoameni du o mare inraurire asupra politicei generale. EugenStatescu a fost un insemnat om de drept, iar Titu Maiorescu,fruntas mare in campul culturei, a jucat un prim rol ocazionalla anul 1913, dar nici unul n'a ajuns sä alba suprafata marilorbatrani dinaintea bor.

Surprinsi de marile evenimente internationale de la 1912la 1918, cei din gruparea a treia au lost si1ii sã joace roluri cumult mai glorioase de cat cei din gruparea a 2-a. Unii din eiaveau stofa din care se fac oamenii de mana intaia, alth eraurnai putin inarmati, dar mai toti aveau temperamentul maicombativ i spiritul mai aventuros ea cei din generatia in-termediara. Cu oameni ca Gheorghe Cantacuzino, general Ma-nu sau Dimitrie Sturza nici oda ta nu s'ar fi putut incerca lo-viturile atat de indraznete dela 1913 si 1916.

Insä, alma de Ior el Bratianu, nici unul din barbatii frun-tasi ai gruparei din vrma n'a putut da tarei tot rodul gandireisi autoritatei lor si nici unul n'a putut ajunge sä aiba. aureolaautoritatei pe care o da numai varsta crescuta in tovaräsiameritului. Unii au murit prematur precum Vasile Lascar,Gogu Cantacuzino, Take Ionescu. Nicolae Filipescu, altiiprecum Alexandru Marghiloman au fost impiedicatd de eve-nimente.

La punctul unde am ajuns cu povestirea Bucurestilor dealta data", adicä la anul 1906 linia intaia i marea autoritatepolitica( o detin regale Carol, fireste, i dintre oamenii politici,Dimitrie Sturza, Gheorghe Cantacuzino i Petre Carp.

Imediat dupä ei, strangandu-i de aproape, vin Take Io-nescu, in urma, si nu departe Nicu Filipescu i Alexandru Mar-ghiloman pe aceiasi linie, apoi Ionel Bratianu ridicandu-se a-tunci spre a revendica in numele tatalui sau fiindca meritenu avea inca locul dintaiu in partidul liberal.

Din punctul de vedere al vietei sociale, Bucurestiul semodifica cu incetul sau, mai bine zis, foarte incet.

Totusi, pe nesimtite, au dispärut aproape toate petrecerilegradinile de vara, in care bueurestenii petreceau noplil

cheflii. S'a dus si Herastraul Vechiu, i Bordeiul, i Avec. lic,precum am mai spus l in loc avem teatrele ce incep safunctioneze si vara prin gradini, teatre rudimentare, teatrede varietati in care predomina actori vienezi i budapesteni.

Apoi este marele exod in statiunile balneare si climaterice.

pi

www.dacoromanica.ro

120

Toata Valea Prahovei este invadatä de bucuresteni cari nu mainot rarnane in orasul lor in Iu lie si August.

Si multe din vechile obiceiuri se transforma ori pier. Fostulprefect de politde Saita a interzis Steaua" i Vicleimul" incele 2 saptamani dela Craciun la Boboteaza. Constatand catraditia a degenerrat i ca aceste colinduri nu mai sunt de catintreprinderi ale unor mahalagii cari speculeaza copiii In pro-titul lor, pe de and parte cä multi cavaleri ai buzunarului in-trebuinteaza Vicleimul" i Steaua" spre a putea intra princurti ca sã fure, a dat o ordonanta de prohibire.

Apoi au fost desfiintate mustäriile.Un traditional obicei al Bucurestiului era mustäria. In

toate colturile Capita lei, pe la locuri i carciumi cunoscute,bine inteles nu tocmai in centrul orasului, se instalau linuriteascuri in care se fabrica mustul in plin aer, iar alaturi se fri-geau mititeii pe gra:tare. Pe la mese asezate pe trotuare oriprin curti clienii chefuiau iar doi läutari cantau de foc. Avandin vedere ca acest obicei era un motiv de murdarie si maimare, inteun oras destul de murdar i asa, primaria a opritinteo buná zi functionarea mustärialor.

Dulapul nu mai este nici el, o petrecere popular& atat decautata. A mai ramas dulapul dela capatul stradei DudestiInca unul spre Colentina, dar ceea ce era odinioara nu maieste. Poezia dulapului a disparut deodata cu poezia Ste lai, Vi-clehnuhd, mustariei, zalhanalei, bordeiului, deodata cu Zdrafcu,gradina cu cai etc., etc.

Cu incetul a intrat in obiceiuri, tot mai mult consumatiaberei. Cand am venit in Bucuresti, berea era introdusa; insain ce proportie minima se consuma ! Pretutindeni nu intalneaicleat racitorile cu yin i bcrviz de Borseck. Vinul costa ieftiniar borvizul placea. Fara sã ne dam seama, borvizul fu inlocuitcu apa gazoasa servita in sifoane i cu apa de Gieshabler.

In vremea aceasta, o cautare deosebita are operetacompaniei Grigoriu la Parcul Otetelesanu. Aceasta trupa estein apogeul ei, cu toate elementele bune care au dat in urmape toti protagonistii teatrelor de opereta, i revista.

In trupa aceasta erau concentrati: Carusi, Maximilian,Niculescu-Buzau, Ciucurette, Leonard ineepator, Stanescu lafel; apoi d-soara Teodorescu, actuala d-na Mavrodi, d-na Mi-eiora, Florica Florescu, excelenta artista d-na Grant, mai tar-ziu d-na Apateanu, Leontina Ioanid artista apreciata, etc. Pen-tru 2 lei se putea sta la inesele foarte apropiate de scena. si seputea petrece o frumoasä seara de vara.

Iarna era a teatrului Edisson. Acolo 0 trupa de varietati,

si

si

www.dacoromanica.ro

121

eu stele aduse din Paris si cu comici de pretutindeni faceaudeliciile bucurestenilor. Dar pe vremea aceea, adica, acurn 20ani, era Inca atat de putin public pentru teatre, ca, aceasta sin-gura, trupa, in conditiuni cum astazi nu mai poate fi alcatuitárum, d'abia daca, Ii putea tine zilele.

Multimea de spectatori pe care ii vedem astazi umplandtoate teatrele i cinematografele, nu exista la 1906. Publiculacesta atat de numeros l'a creat cinematograful care a de-prins lumea sa iasä din casa in toate serile rnomindu-1 cu pre-turile eftine de la 1 la 3 lei.

Din punctul de vedere economic cinematograful a fast unmare rail caci a creiat o nevoie noua Si costisitoare.

Numerosul public pe care Ii intalnim acum in toate serilela teatru si la cinematograf mai cu seama, este format sidin popidatda evree care. pe la 1906, era aproape nevazuta lateatrele romänesti. Spiritul de economie care Inca domnea a-tunci, a disparut cu ineetul; astazi teatrul Si cinematografulau ajuns nevoi organice care high% o buna parte din veniturilecele mai modeste.

Ewell, care stau mai inainte retrasi cu totul in familiilecercul lor, acum umple teatrele i invadeaza statdunile de vara.Valea Prahovei, Campulungul, Calimanesti etc., sunt pline deevrei, iar romanii incep sa se planga. Evreii sunt totd plini debani, iar cu banii se cumpära totul.

Vechiul Bucuresti avea cafeneaua F.ialkovsky dupacum am spus la vreme ca loc de intalnire a1 tuturor acelorcari faceau politica, mai ales a celor din opzitie. Dar acumFialkovsky a disparut.

A disparut i cafeneau Brenner din strada Stavropoleos,pe locul unde este astazi Banca de Credit. Aci se adunau aren-dasii greci i altii. ad se faceau petrecerile si se jucau cartile,pana ce s'a deschis cafeneau Colaro din strada Smardan.

A disparut i cafeneau Labes din aceiasi strada. Aci sejuca biliardul i sahul, iar vara in gradina, o buna orchestraatragea numeroase famlilii cari dup6, vechiul obiceiu bucu-restean se multumeau, drept orice alta petrecere, cu ascul-tarea muzicei si consumarea catorva uahare cu bere.

Bucurestiul se transforma, vazand c1 ochii. Cu incetulatatea vechi deprinderi dispar iar altele mai ales deprinderiaduse de straini le iau locul.

Capsa este acum cafeneaua la moda unde se intalnesc po--liticianii si ziailistii vanzatori de noutati.

La Capsa gaseai in totdeauna, mai ales vara, pe octogena-rul Costache Balcescu, fost ministru sub Cuza Voda, fratele poe-

www.dacoromanica.ro

122

tului Nicolae Balcescu. In totdeauna la o masuta pa trotuar, iilua cafeaua cu lapte i 1i fuma traditionala tigara de havanade intada calitate de care nu se despartea nici odata. .

Va salut, coane Costache !Salutare, domnule !,Ce mai spui, dumneata, de lumea noua care apare zilnic?Ce vrei sa zic, toate se transforma. Pe vremea cAnd eram

Omar erau pusti cu eremene oameni cu repetitie ; acum amajuns pustile cu repetitie i oamenii cu cremene.

Misu Desliu, care a murit de curAnd era un capsistnestramutat.

Foarte mare anarator al sanatatei sale, nu bea niciodataapa obicinuitä Si nici raciti la ghiatk avea intotdeauna in pas-trare o stiCla de apa de Evian la temperatura camerei. Se pa-zea de boale cu o mare atentie, ceeace nu l'a impiedict sa. moara.relatdv tänär.

0 figura obicinuita era baronul de Herz, unchiul scriitoru-lui cu acelas nume, ginere lui Beizadea Mita Ghica, fost of--ter in armata austriaca. Aproape in toate diminetdle U gaseaila tera.sa lui Capsa, picior paste picior la o masa, ochind femeile

pierzandu-si vremea.Din oamenii politici au fost mai ales doi cari faceau in co-

f ataxia si in eaf eneaua Capa lungi statiuni, inconjurati de zia-esti si alti cunoscutd politiciani. Acestia erau : Anastase Stolo-jan dintre libera1i 1 Nicolae Filipescu dintre conservatorl.

Anastase Stolojan fost ministrn liberal, om cu o culturadestul de variata dar obtinuta taxziu, mai mult autodidact, eraun agreabil vorbitor. Aduna in jurul sau pe reporterii ziarelorde toate culorile politica si tinea conferinte. De cele mai multeori oferea i sticle ae sampanie, cad Conul Nastase" era unmare iubitor al bunei mancari i bauturi.

Nicolae Filipescu nu fusese Inca ministru la 1906, el perortiin grupul sau ca un simplu frondeur" politic si nu of erea nici-odata sticle de sampanie.

Filipescu nu era de loc bautor de yin sau alcoolice, spredeosebire de Anastase Stolojan care, falä a fi adept al vinului,era, insa, un rafinat care abuza de hrana buna i subtire.

Toata lumea care-i inconjura, atat pe Filipescu cat si peAnastase Stolojan, astazi a pierit de la Capsa, expulzata de in-vazia calor din noile provincii.

Birtul la moda, pentru lumea de sus, era ca si azi, Capsa ;care, pe vremea aceea, nu avea nici un concurent. Un dejunbun, cu vin, cu bogatde de feluri, costa eel mult intre 8 si 10 lei ;

si

ei...

www.dacoromanica.ro

123

un pranz ceva mai mult. Vara cel mai cautat restaurant pentrutoata lumea zisa buna" era Enescu din dosul palatuluiMotivul acestei oreferinte era gradinita din fata. In acest res-taurant, se dejuna putin, insa. seara gradina i sala restaurantu-lui erau atar de pline, In cat nu se mai gaseau locuri.

Afarä din oras nu mai existau, cum am spus, toate vechilegraclini si localuri de petreceri ale tineretei mele.

Numai Vila Regal& se mai mentinea. Gradina Fronescuincepe sa fie cunoscuta si sä atraa lumea ; tot la fel, dar, cumai putin succes, o alta gradina. din fata zisa la Ene".gradina la moda este aciurn Flora"

Administrata de catre niste german! de origina este ingri-jita, mancarea e bunä si nu tocmai scumpa.

Bucurestiul daca, privim cu 50 de a,ti, in unna s'atransformat, fait, sa ne dam seama. Prerturile sunt Inca ieftine,un bun dejun la un Lirt de buna calitate, la Iordache sau laAndrei costa tot 3 sau 4 lei; o preumblare la sosea Cu un luxosmuscal costa tot 10 lei; un rand de haine la cei mai buni croi-tori de mare lux ajung pana la 150 sau 180 lei. 0 mie kilogramelemne de foc costa 30 lei, un kilogram de icre moi 40 sau 50 leidupa sezon. Astazi, cand scriu aceste randuri, costumul de hai-ne costa 7000 lei, iar la croitor de lux 10 si 12.000, nna de kilo-grarne lemne 1400 lei, kilogramul de icre moi 2000.

In curand, insa, va veni Expozitia jubilard care va da o lo-vitura de biciu preturilor pe Wats& linia, asa ca. deodata, vomvedea spectrul scumpetei abatandu-se asupra Bucurestilor.

Dar ce comparatie putem face intre scumpetea de atunciscumpetea de azi !

Si cand compar preturile de la 1906 cu preturile de la1871 and am venit in Bucuresti, constat iarasi cii. scumpeteaeste clatorita unui proces economic constant si fatal care, cuintensitati variabile, apasa asupra societatilor in mersul lorsecular.

La 1872, kiogramul de icre moi costa 16-18 lei; la 1906ajunsese 30-40-50 lei.

La 1872 exista Inca obiceiul ca oamenii sä dea pentru su-fletul mortilor apa de pomana. Pe vremea cand am venit inBucuresti si mai tarziti, sacagiul angajat cu aceast% impartealaa apei, trecea pe strada strigand : De pomand aaapdatunci eseau de prin curti femei sarace sau servitoare cu cateo donita sacaua se oprea, sacagiul scotea dopul si da cate odonita, nu mai mult, de fiecare persoana pana ce sacaua segoale. 0 saca mica cuprindea 12 doniti, o saca mai mare 15sau 16.

Insa,

regal.

al

!..." Bi

www.dacoromanica.ro

124

Am vorbit de Bucurestiul comercial, de Bucurestiul orasde petreceri, de preturile marfurilor, de unele obiceiuri; sa spuncateva vorbe si despre Bucurestiul intelectual.

Bucurestiul a avut odinioara cenaclele lui literare, grupuride intelectuali, de literati despre care am mai vorbit la timp.Acum toate acestea au disparut.

Cel mai vechi grup de care imi aduc aminte, acela pc care1-am gasit in Bucuresti la 1872 si i-am urmarit foarte imperfectactivitatea deoarece eram Inca un conil, a fost grupulReviste Contemporane i cel al Columnei lui Traian.

Cea mai veche din cloak Columna lui Traian, a aparut inanul 1870 sub directiunea lui B. P. Hasdeu. A fost o publicagecu tendinta de a face critic& i istorie, dar si polemic& literarain stil general. A luptat impotriva Junimei de la Iasi si a avutmulte momente fericite.

Revista Contemporand a avut mai multe aparitiuni; ceadintai la inceputul anului 1873. A doua oara, reformata, aaparut la 1 Iu lie 1876, dar n'a durat deaat foarte

Intaia oara reprezinta un cenaclu literar cu Petre Grädis-teanu, Pantazi Ghica, poetul Zamfirescu, etc. cu aCeiasi tendin-ta de a lupta impotriva curentului Junimei iesene. A doua oarrtiese literara i tiintific& cu un comitet de patronaj, In.sä far&lama programatick tendinta nefiindu-i bine definita. Din comi-tetul cel numeros fac parte bineinteles nurnai pentru recla-ma francezul dr. E. Acolias, Mihai Kogalniceanu, DimitrieA. Sturza, V. A. Ureche, Petre Gradisteanu, Ciiix Economu,Anghel Demetrescu, D. Gusti, Gh. Creteanu, Aron Densusianu,Stefan C. Mihailescu, Ronetti Roman, poetul M. Zamfirescu, N.Scurtescu, etc. etc.

Era enoca polelar literare duse chiar prin ziarele poli-

Asa, pe vremuri, am fost spectator al luptelor literare in-tre Junimea din Ia.si i literagi din Bucuresti.

Apoi intre B. P. Hasdeu, adept al arhaismului in limnprofesorul de limba latinä dela liceul Sf. Sava, Ion Maximadmirator al latinizarei limbei romaneoadica al lui Ion HeliadeRadulescu cel din epoca decadenta.

Mai tarziu este N. Scurtescu care tine coárda cu articolelefoiletoanele sale literare din ziarul Telegraful si altele, ca-

ruia Ii raspunde profesorul V. D. Paun in cronici rimate si a-gresive. Insä Scurtescu n'a avut talia omului care ramane.

Dar Eminescu ? ! Iatä un luptator cu mare nutere de su-gestiune.

Eminescu era nu numai ziaristul de mare talent, nu numai

tice.

si

pi

*

www.dacoromanica.ro

125

poetul care lumina mini1e i seotea licriri geniale, dar eramarele polemist. Scrisul lui pasiona i inarma pentru lupta.

Era viata imprejurul productiei sale; de cate ori se tiparea opoezie noua a lui Eminescu era simpatie, era polemica si eraluptã. Fara preocupare de crezurile curente si de opinia demi-nanta a galeriei, cand ignorarita cand fals cultivata. Eminescuarunca in obrazul publicului convingerile sale si alp& aceea iidescoperea pieptul i astepta nepasätor adversarii.

A fost o frumoasa, epoca, plind de geniu, de rodnicie si deviata prin lupta.

Si mai tarziu Grigore Tocilescu in polemica aparandu-sioperele istorice. Si V. A. Ureche atacat cu energie. Si IonescuGion care inaugureaza, in ziarul Bine le Public foiletoanele lite-rare si critice trimise dela Paris. Si mai inainte putin, DuiliuZamfirescu care publica in România Liberei, de sub directi.unealai D. A. Laurian i tefan Mihailescu, cronicele sale intitu-late De las Palabras.

Zamfirescu era un incepator i n'avea destula prudenta li-terara. Fiind foarte agresiv in cronicele sale, si-a facut dus-mani. Intr'o zi un profesor daca memoria nu ma inseala,profesorul de limba latina dela liceul Matei Basarab, anurneTarca 11 ia la vale spunandu-i ca, daca, nu stie limba spa-niola, de ce o intrebuinteaza,: De las palabras este genetivul,prin urmare cuvantul roman Palavre", nu poate fi tradus de-eat prin Palabras". Duiliu Zamfirescu a inteles i s'a executatCronicele sale viitoare au purtat acest simplu titlu.

Contem.poranul revista fratilor Nadejde din Iasi, publi-catie socialistä, in care scriu toti tinerli cu idei inaintate aie.pocei precum Ion, Gheorghe si Sofia Nadejde, Al. Badaräu,C. Mille, A. C. Cuza i altii face senzatie la Bucuresti Incercurile studentesti.

Metodele noui ca 4 ideile, criticismul stiintific necunoscutpana, atunci in presa i publicaii1e bucurestene impresioneaza

fac adepti.Literatura socialist& incepe sa apara pe la 1882-1883,

odat& cu venirea lui C. Dobrogeanu, mai tarziu Gherea.In acelas timp Alexandra Macedonsky face incercari cu

Literatorul lull Theodor Stoenescu, insa fart, prea mare rasunet.Apoi Vasile Alecsandri cu teatrul sau. Epoca linititä. i fe-

ricita,, cea mai potolita din toate punctele de vedere din carele-am eunoscut. Teatrul luil Vasile Alecsandri FantanaBlanduziei" i Ovidiu" opera de odihnire ca si de inaltaresufleteasca, se ciocneste, in aceiasi epoca., cu teatrul luiCaragiale, teatru de polemica. Satira a vremei cu tendinta de

s:

si

www.dacoromanica.ro

126

a biciui nu numai moravurile unui cuprins cronollogic darpe aceia cari le reprezentau la carma tarii. Asa sunt Noapteafurtunoasd i Scrisoarea pierdutd.

Daca piesele lui Alecsandri sunt primite cu aplauze i apro-balri generale, mai ales de catre acei cari nu le 'area intelegeau,in schimb piesele lui Caragiale sunt salutate cu sentimente detoate felurile, iar critica clasica le dezaproba categoric.

Incetul cu incetul vine potolifrea si lipsa de activitate incuprinsul literilor.

Alecsandri moare, Maiorescu din literat ajunge avocat, B. P.Hasdeu care mai arlmcsa cateva licäriri printeo Revista a luide sfarsit de viatä, apune in fanteziile spiritdzmului. Caragiale

cu Anton Bacalbasa, prm Moftul Roman. publicatie umoris-tick intitulata: Revista spiritista nationala, organ bi-hebdo-madar pentru raspandirea stlintelor oculte in Dacia Traiana"rup monotonia, cu incepere dela anul 1893 cu intreruptii panala 1901.

Dar ceilalti au plecat. Petre Gradisteanu a imbatranit.Pantazi Ghica a murit de rnult, Duiliu Zamfirescu este diplo-mat in Italia. Gion are alte preocupari, Laurian nu mai scrie,Stefan Mihailesdu a marit, poetul Zamfirescu s'a stins in de-menta Si dupa ei... neantul

Vreo patru ani a tinut incordatai atentiunea publica,Gheorghe Panu cu actiVitatea lui ziaristica. Ziarul Lupta" a-duce, pe langd nota vie, combativa, noua definitiv ca con-ceptie, fraza i rnetoda de a polemiza, i o infatisare culturala.Este un ziar dirijat, de un om care stie carte si care stie ce sapura in el.

patimele i luptele intre partide, sfortarile maripentru rästurnarea gigantului care se numea Ion Bratianu asleit puterile si a indreptat toate energiile si toate inteligen-tele inteo singura, directiune: politica.

Intelectualii nu mai stiu face altceva decat sa fie pentruori contra lui Ion Bratianu, iar Peste campul literilor se a.seazacu incetul, un val care porunceste ochilor sa{ nu mai vadaurechilor sä nu mai audd.

Totusi avem productie literara, eeeace nu mai avem estediscutia i polemica literarä.

La 1906, avem opera lui Vldhutd, avem opera lui Delavran-cea, avem opera lui Cosbuc. Avem pe Bratescu-Voinesti, avempe Sadoveanu. Scriitori mai avern, cum am spus, dar ceeace adisparut este acea ambianta, framantatd, exteriorizarea valori-lor, nu numai in vitrinile dar si in polemicile din pu-

Politica,

si

is

librIrlilor,

www.dacoromanica.ro

127

blicitate, in freamatul din toate sufletele pe care le intereseazaliteratura national& i miscarea el.

La 1906 este acalmie. Publicul are alte preocupari maiaproape de realitatea vieiei, polemica iliterarä ori nu mai ecultivata ori a cazut pe mainile catorva obscuri scribi carilj inchinue ca a seri versuri este a face poezie 0 a producefraze este a face literaturä.

Suntem in preajma Expozitiunei jubilare, sä urmez cuprivirea inapoi i sä vedem ce progrese a faCut Capita la, dinpunct de vedere edilitar, dela 1870 pana la 1906, adica in timpde 36 de ani.

Mai intai la 1871 Capita la nu avea iluminatul cu gaz ae-rian. Orasul intreg era luminat cu petrol, iar in casele parti-culare luminatul se facea la fel plus pentru mai mare lux1uman6krile de stearina, numite curent, lumanäri de sper-manteta.

Apoi Capita la nu avea Dambovita rectificata cu cheiurile deastazi. Dambovita era joasä, la nivelul stradei; sacagiii aveauun numar de vaduri pe unde intrau direct in garla si se apro-vizionau cu apa pe care o vindeau apoi in oras.

Aceasta apa se limpezea in doua feluri: pentru gatit bu-catele, spalatul vaselor, spalatul rufelor i toate celelalte tre-buinte menajere, se intrebuinta apa dintr'o putina mai marecare era batuta cu piatra acra. Aceasta apa nu era gustoasala Mut.

Apa de baut era limpezita i filtrata intrebuintand nisterecipiente de piatra spongioasä sub care se asezau vase decolectare in care apa filtrata cadea picatura cu picatura.

La 1906 Dambovita fiind canalizata, iar malurile inalte,sacagiii au disparut. Apoi, in urma lucrarilor de captare a apeidin apa subterana a Bucurestiului 0 a instalarii filtrelor denisip dela Arcuda, Capita la primea apa filtrata prin conctuctespeciale.

Au disparut la lel si pietrele de filtrat i limpezit, a dis-ndrut i sistemul apei batuta cu piatra acra. Acum, cand suntepidemii, mai ales holerinele, holera i febra tifoida. mediciirecornanda consumarea apei fierte.

In anul 1871 nu existau nici marile bulevarde, nici bule-vardul Lascar Catargiu, nici bulevardul Filipescu, nici bule-vardul Maria, singur bulevardul Academiei exista intre caleaVictoriei pe atunci Podul Mogosoaiei i strada Coltei.

Aceste patru mari lucrari au fost executate in urmatoareaordine chronologicA: gazul aerian la 1871; Rectificarea Dam-bovitei imediat dupa rãzboiul din 1877-78, lucrarile urmancl

www.dacoromanica.ro

128

un numar de ani. Canalizarea orasului aproape concomitentdar pe loturi de lucrari intr'un sir de ani mai mare. Introdu-cerea apei filtrate pe conducte, inceputa sub guvernul liberalal lui Ion Bratianu, a fost urmata de catre primarii Pake Pro-topopescu, Nicolae Filipescu i altii clupa ei.

Mari le bulevarde, intr'o parte de la strada Brezoianu pana.la Cotroceni, de cealalta parte dela strada Coltei pana la Obor,sunt opera exclusiva a lui Pake Protopopescu, bulevardul Coltei

bulevardul Maria, opera lui Nicolae Filipescu.La 1871, cum am spus. nu era in oras decat luminatul cu

petrol, la 1906 avern i luminatul partial cu electrizitate. PakeProtopopescu a pus 05, se instaleze in Cismigiu jocurile apelorluminoase.

Bineinteles jocurile au fost de scurta durata hind* cuproasta intretinere a tuturor lucrurilor infiintate la noi, si a-ceasta instalatie a dat gres in curand.

La 1871 nu exista decat o singura linie de tramvaiu, aceeacare pleca dela gara de Nord trecea pe calea Griviei, stradaManea Brutaru, Fantanei, Luterana, Campineanu, Paata Tca-trului, Regala, Biserica Enei, Coltei i Mosilor pana la bariera.

Dupa aceea s'a infiintat o alta linie care, plecand delaPiata Sfantului Gheorghe, deserveste Ca lea Mara* lor.mai tarziu a venit o noua companie belgianä care a infiintatmai multe linii suplimentare, precum aceea din Isvor caremergea la Op ler, aceea care mergea la fabrica Luther, liniacare mergea pe strada Cantacuzino (fosta Po lona) i mergeape strada Romana, linia de pe strada 11 lunie pana la garaFilaret, linia de pe strada 13 Septembrie, etc.

Deodata cu instalarea luminei electrice pe marile bulevardeinstalarea uzinei dela Grozavesti, s'a infiintat i tramvaiul

electric dela Cotroceni la Obor.La 1871 toate casele din regiunea stradei Isvorul, Plevnei

(pe atunei Podul de pamant) cu gradina Cimigiu1ui, Brezoia-nu, etc.. erau igrasioase. Apa garlei fhnd foarte sus ca nivel,infiltratiile se faceau cu usurinta, pivnitele erau de obiceiumede, iar cand veneau ploi mari dela munte, Dambovita serevarsa i inunda tot cartierul. Atunci toate stradele de caream vorbit si gradina Cimgiu1ui stateau sub apa zile nume-roase pana ce apele se retrageau.

Ultima mare revarsare a Dambovitei a fost sub domnia luiVocla Cuza la 1861. De aceasta, inundatie este legata i o le-genda.

Vodä Cuza, desi insurat cu domnita Elena, sora lui Theo-dor Rosetti, fost prim-ministru, nu avea copii; avea Ins& doi

si

si

www.dacoromanica.ro

129

baeti din flori nascutii de catre prindipesa Obrenovici, aman-ta lui.

Legenda mai spune ca dupa ce apele Dambovitei s'au re-varsat si au inedat Bucurestii cu cartierul Izvorului, Vocla Cuzaa esit calare, Insotit de un aghiotant ca sa viziteze stradeleinundate.

Pe cand mergea pnin apa, calul avand-o pana aproapede pantec, iata ca vine spre el o mical luntre in care se aflaudoti copii Infasati. WO, Cuza dete ordin aghiotantului ca sa-iia. Cu ajutorul soldatilor copiiit tura scosi din luntre, iarVoda vazand in aceastä intalnire un semn misterios alprovidentei 11 adopta.

Copili spuneau gurile rele sau bune erau copiiiObrenovicioael, rod al amorului ei pentru Cuzai Vocia, iaraparitia copiilor In luntre Intru intampinarea lui Vocla fu-sese potrivita mai dinainte cu autorizarea acestuia. vod a. pro-fitase de inundatie spre a 00 mijlocul cel mai bun ca sa-siInfieze pe propriii

La 1906 teama de inundatie a disparut, dar nu de tot,fiindca la 1890 am avut inunciatia dela Grozavesti. Totusicartierul Izvorului este asttiazi Insanatosit, casele nu mai sunturnede fiindca, nivelul Duambovitei a fost simtitor scazut decänd cu rectificarea garlei i canalizarea.

Cat priveste circulatia in oras, tot birja cu doi cai a mus-calului este trasura de lux. Cateva Incercari de a introducebirja cu un cal nu au izbutit fiindca distantele sunt prea lungiiar pavagiul foarte prost afara de cateva strade din centru.

Automobilul.abia s'a aratat 0 nu tine decat un loc foarterestrans in circulatie.

Incercanile acute cu pavagiul din cuburi de lemn i cupavagiul de asfalt au dat gres. Portiiunile pavate cu lemn eraucalea Victoriei dela Teatrul National pana la gradina Ate-neului (fasta graclina Episcopiei), dorinta a regelui Carolpentru ca In fata palatului regal zgomotul trasarilor sa fieinabusit i In strada Lipscani.

Piatra cubic& domina in stradele centrale, piatra In bolo-vani pe cele1alte strade.

In 36 de ani incontestabil Bucurestiul a fäcut cativa pa.silnainte. E vorba de edilitate.

Sa ma Intorc la actualitate.Bucurestiul este In plin sezon al luptelor greco-ro-

mane. In anul acesta este concentrata la Circul Sidoli, undereprezentatii trupa de circ Henry, cea mai buna alegere

de luptatori.Vol.

(IA

HI. 9

lot fii.

9

www.dacoromanica.ro

130

Aci lupta celebrul Zbisko Tiganiewitcd, cat si popularulLurich caruia publicul ii face in fiecare seara ovatiuni.

Lurich i-a invins pe toti, cad asa era conventda ; 1-a in-vlris chiar i pe Zbisko a caruia forta musculara era forrni-dabila. Dar acetate lupte greco-romane nu sur.t adevarateconcurente de forta i tehnica., ci numai numere de cirein care invingatorul este hotarit mai dinainte.

La 28 Martie, adieä 4 zile numai dun& marele scandaldin Plata Teatrului, procesul arestatilor se judeca de catresectia I-a a tribunalului Ilfov. Tribunalul e compus din d. Ma-vrodin. prim presedinte; d-nii Peretz i Riureanu, judecd'ori;Procuror d. Eftimie Antonescu.

Ap5,ratorii acuzatilor in numar de 27 sunt :Petre Gra-disteanu, Barbu Delavrancea, Emanoil Antonescu, V. Fotescu,G. Vercescu, Al. Ionescu, Cezar Pascu, N. Vlädescu, Gh. GhElefteriu, Chr. Tomulescu, D. Davidescu, Z. Dimitriu, V. An-tonescu, G. Mumuianu, N. Paraschivescu-Bosnief, T. Policrat,Maxim Lens, G. Clinceanu, lancu Bratescu, C. Xeni, AurelEliescu, Iorgu Ionescu, Em. Ioachimescu.

Tribunalul a condamnat pe cAtiva dihtre arestati la pe-depSe variind intre 15 zile si 3 zile inchisoare, pe altdi la 50lei amenda. Un numar de arestati a fost achitat.

Totusi agitatia studenteasca Oontiuna.La o intrunire publica tAnuta in sala Dacia" asista din lojd

Nicu Fiipescu, inconjurat de prietenii sai politici: C. Hiotu,actual ministru al Palatuhli regal, printul Al. Calimachi, Dris-torian. etc. Iar dela tribunä au vorbdt Barbu Delavrancea si N.Iorga. Trebue sa spun e6i d. Iorga era, pe vrernea aceea, inscrisIn clubul junimist.

Aceasta intrunire fusese convocatä nu de studenti ci deoamenii de litere.

Ba.tranul istoric B. P. Hascleu a trimis dela Campina d-luiA. C. Cuza urmatoarea telegrama pe care a citit-o in intrunired. N. Iorga

colegi, fapta studentilor a lost un frumos i cute-vdrat avant trances. Francesit ar fi tdcut intocntai. Felicit, insd,nu pe studenti cari si-au indeplinit o datorie sacret, dar felicitpe floarea profesorimii curat romaneascd din care fac qi nu voiinceta de a face parte".

Au mai trimis telegrame de felicitare Si adeziune: LupuCostache din Barlad. Becescu-Silvan din Ploesti, C. Barcan,din Dragasani, Scarlat C. Moiscu, din gara Barbatesti, Nicu

Iubiti

www.dacoromanica.ro

131

Ganea, din Iasi, sublocotenentul Vulcovici, din Craiova, ca-valer de Flondor din Bucovina, Aurel Sulutiu din Transilva-nia, I. Bratescu-Voinesti din Targoviste, I. A. Basarabescu dinPloesti, Elena Farago-Fatma, Matilda Poni, G. Orleanu, pro-fesorii si elevii din Braila, Stroe Beloescu i Romniceanu dinBar lad, N. P. Romanescu din Craiova, etc.

Dupa esirea dela intrunire, publicul a facut o calduroasamanifestatie la Legatria franceza, pentru ca actul studentilorsä nu fie interpretat ca o incercare de rea vointa impotrivaFrantei Si a limbei franceze.

Toata opinia public& afara de acea minoritate din lu-mea mare care nu mai stie vorbi romaneste aproba actulstudentilor.

La 22 Martie Vine stirea din Iasi ca, Vasile Pogor, fostministru, fost multa vreme primar al Iasior, unul dintre ceiimai culti oameni din Romania i unul clintre intemeietoriicercului Junimea", impreuna cu Titu Maiorescu, fratii Ne-gruti Si Petre Carp, a murit la varsta de 73 ani.

In jurul evenimentelor de pe Piata Teaturului o polemicade presa isbucneste intre Petre Gradisteanu, distinsul membrual baroului bucurestean si presedinte al Ligii Culturale i d.Nicolae Iorga.

D. Iorga atacase pe Gradisteanu liindca, in calitate de pre-sedinte al Ligii nu-si indeplineste datoria in chestia nationala,iar Petre Gradisteanu ii raspunde printr'un lung rechizitoriupunandu-L in contradictdune cu scrisul Si eonferintele tinutemai inainte. Intre altele Gradisteanu aminteste cd tatal d-luiIorga ar fi murit de o boala mintala i ca pe bunicul d-lui Iorgadin Botosani, Ii numeau Constantin Iorga Buzatu. Nicolae Iorgaraspunde printr'o telegrama prin care nrofesorul trimite avoca-tului toata expresia deisgustului sau. Si d. lorga anunta eastä la dispozitia lui Gradisteanu".

Vine 10 Mai 1906 si serbarile jubiliare pentru aniversa-rea de 40 ani a suirei lui Carol I pe tronul Romaniei incep.

Sarbatorile se desfasoara dupa un program intocmit cuparazi, reprezentatii teatrale, defilari de trupe,banchete, decoratiuni etc

Pentru aceste serbäri s'au tiparit mai intai o intreaga seriede marci jubilare. Aceste marci au fost acaparate bineintelesCu complicitatea unora dintre functionarii postali, de catreunii speculatori. Acestia au realizat mari castiguri.

Apoi s'au batut serii de monezi de aur si de agint. Mone-;tele jubilare erau: cele de aur de 100, 50 si 20 lei; cele de argintde 5, 2 i 1.

-

iluminatiuni,

www.dacoromanica.ro

132

In program erau pi receptille la palat.In ziva de 13 Mai au fost primili i delegaftii Sindicatului

ziaristilor: Al. Ciurcu, Gr. Ventura, Virgil Däräscu i Rusu A-brudeanu. Ca,nd l'a väzut pe Grigore Ventura, princdpele Fer-dinand i-a spus :

Ah ! tl-voastra vorbiti multe limbi !...Regele Carol erea foarte simtitor la asemenea atentiunl,

iar unit din membrii guvernului, au pus la cale serbarile maAmult spre asi atrage favoarea regalä.

Serbarile Jubilare coprindeau, pe langä seria de monetebittute ad-hoc si pe aângä seria de timbre postale, un numitrde banchete, apoi, ca culminatfie, Expozitda dela Filaret.

Dar despre Expoziftie, voiu vorbi mai departe.La 4 Iunie sosepte In Bucurepti doctorul Lueger, prima-

rul Vienei. Un manifest semnat de catre un comitet de recep-tie este Impbxtit 1 lipit pe ziduri cu urmittorul cuprins :

Cetateni,

Primarul Vienei, doctorul Lueger, vine la Bucurepti insotitde o delegatde a consiliului comunal al Vienei, cu prilejul dnau-gurarel Expozitiel Jubilare.

Sosirea acestui bun prieten al romAnilor In Capitala táreieste tin eveniment fericit.

SA-i iepim cu totdi Inainte spre a-i ura bunAl venire dreptsemn de recunostintã pentru simpatille ce In toate ocaziunilea arätat neamului romãnesc.

Comitetul de primire :M. Cantacuzino, primarul Capitalei ; N. Filipescu, fost mi-

nistru, fost primar al Capitalei, deputat ; Al. Ciurcu, ajutor deprimar ; D. Nenitescu, vicepresedintele Adunarei deputatilor ;C. G. Disescu, profesor universitar, fost mintstru ; Barbu Ca-targi, deputat.

Printrea facutä d-rului Lueger a fost calduroasä, iar pre-zenta lui Filipescu In comitetul de receptie era datoritä faptu-lui c5 primarul Vienei era un adversar hotarit al ungurilor.atacat de mai multe ori, din aceastä coma, In Camera dela Bu-dapesta.

Ziarele adversare junimiptilor, Intre care Adevdrul, atacaupe Rilipescu pe care Il acuzau de inconsecventä. In adevärconform bunului obiceiu al partidelor noastre politice de aboicota sistematdc tot ceeace realizeaz& advensarii lor, opozitiade atunci n'a volt sä recunoasca Expozitia. Dar primarul Vienei

www.dacoromanica.ro

133

venea pentru inaugurarea expozitiei, prin urmare cum puteaFilipescu, primi pe acest primar ?

Distinsul oaspe a fost primit in gara de Nord de catre pri-marul M. Cantacuzino inconjurat de membrii consiliului co-munal, Petre Gradisteanu, presedintele Ligii culturale, cava-lerul Nrcolae de Vasilko seful rutenilor din Bucovina, PetreSfetescu prefect de Ilfov, membrii sectiei austriace dela expo-

o delegatie a romanilor din Ardeal i o delegatie a stu-dentilor.

Este foarte interetsant de cunoscut'astazi cand Austro-Un-garia nu mai exista, care au fcst cuvintele primarului Vienei,rostite in gara de Nord.

Dupa cuvantarea de buna primire a primarului Capitalei,a economului stavrofor Simion Popescu in numele romaniloraustro-unguri din Capitala si a lui Petre Gradisteanu in nu-mele Ligli Culturale, a raspuns primarul Vienei

Am venit aci indemnat de marile simpatii pe care le nu-tresc pentru poporul roman.

Sunt de pdrere cd Austria si Romdnia au impreund de des-legat mari probleme de inaltd civilizatie.

Cdnd Romdnia i Austria vor lucra impreund vor fi o mareputere cdreia nici unul din inamici, ori de unde ar veni el, nu-ivor putea face vre-un rdu.

Am venit in Romdnia spre a cunoaqte acest popor pentru'care nutresc de multi ani cele mai man simpatii.

Va multumesc, primar, dv. celorlalti cari au venitspre a ma intampinc

Va multumesc, Inca odatd pentru aceastd primire priete-',leased care md onoreazd foarte mult si la care nu m'amteptat.

Trdiascd poporuZ roman !

Fapt caracteristic a lost cä guvernul au.striac, cunoscandcaracterul antiunguresc ce se va da de care romani primireid-rului Lueger, a ordonat ministrului Palavicini, sä iu iasä. lagara. Ca manifestatie marchizul Palavicini, ministrul Austro-Ungariei a plecait ostentativ la Sinaia De altfel nici guvernulroman n'a fost reprezentat.

D-rul Lueger a lost stäruitor rugat ca sa vie la Bucurestila inaugurarea Expozitlei pentru ca sa Sc poata manifesta im-potriva ungurilor.

I s'au dat multe banchete, s'au rostit multe toasturi sem-nificative.

d-le 0

ag-

www.dacoromanica.ro

134

Pe vremea aceea se gaseau multi romani cart aveau incanaivitatea de a crede ca la ora ce.a mare, austriacii isi vor damana cu romanii. impotriva ungurilor !

Nu mult prea tarziu dupa, aceasta zi strada Fantailei aprimit numele de Strada Carol Lueger" drept recunostintapentru simpatiile romanesti de atatea ori manifestate chiar inparlamentul din Viena. Dar in urma razboiului din 1914-1918tablitele cu numele acestui filo-roman au fost scoase si in loculWr puse tablite cu numele generalului Berthelot.

Suprimarea numelui doctorului Lueger a fost un act re-gretabil. Oricat de austriac a lost el, cu toate cä Romania s'arazboit contra Austriei, simpatiile d-rului Lueger pentru Ro-mania au fost reale.

Francezii s'au razboit de atatea ori cu germanii i austria-cii, dar niciodata nu s'au gandit ca sA suprime din Paris stra-dele Meyerbeer, Vienne, etc.

Imi amintese de o comedie jucata, pe vremuri la TeatrulNational de catre artistul Pascali. Comedia era, mi se pare deV. Alexandri sau de V. A. Ureche, in ea se ridiculizau moravu-rile vremurilor de injosire nationala cand tara era invadatasuccesiv de catre rusi si austriaci.

Un boer al vremurilor cauta sa se strecoare printre eve-nimente si de aceea avea doua portrete, unul al imparatuluiAustriei i altul al Tarului Rusiei. Cand intra in tall., armatelerusesti boerul scotea din perete portretul Imparatului i agatape al Tarului. Iar cand plecau rusi i veneau austriaci, aduceauportretul Imparatului i arunca la cos pe al Tarului.

D-rul Lueger a fost sirnpatic cauzei romanilor si a mani-festat acest simtamant curagios infruntând toate ocarile is-bucnite in. parlamentul dela Buclapesta. A-1 arunca astazi lacosul uitärei este a face o fapta far% barbMie.

Cu aproape 50 de ani in urma s'a petrecut un caz identic:actuala strada Carol", se numea pana, la 1871 Strada Fran-ceza". Dupa ce francezii au fost batuti de germani in 1870-71,un primar tot atat de putin curagios" ca i cei cari au desfi-intat pe Lueger, a suprimat Strada Franceza" 0. a pus in Wenumele principelui domnitor.

Dar la 1871 nu facusem 'Inca razboiul pentru neatarnarenici intregirea neamului...

Este drept, ca pentru consolatie, numele D-rului Lueger afost dat unei mici stradele ce leaga str. Berthelot cu str. Stir-bei-Vocla.

Expozitia jubiliara din parcul Carol I, care trebuiafie inaugurata Duminica 4 Iulie 1906, a lost inaugurata Marti

si

sa

www.dacoromanica.ro

135

6 Iunie din cauza unor ploi torenitiale ce s'au abAtut asupraBucuretsilor.

In acord cu obiceiurile lumei politice in aceasta. tark dinpartea opozitiei singur Vasile Misir, fost ministru de domeniial partidului liberal, a fost de fatd.

Asupra abtinerei opozitiei au fost lungi discutiuni i aprinseIn particiele de opozitie.

La liberali Dimitrie Sturza, seful partidului, in calitatea luide credincios al regelui Carol, a sustinut cA( deoarece Expozitianu este numai un act al guvernului, dar i un act pentru ani-versarea de 40 ani a urcarei pe tron a regelui Carol, abtinereaar fi consideratA de rege ca o ofensä personala.

Aceastä supArare ar putea avea consecinte urate pentrupartid, cad regele, susceptibil cum este, ar putea tine pe libe-rali mai mult timp in opozitie.

Dar era si clopotul cellalt, reprezentant prin Eugeniu Ca-rada i toatä oculta. Acestia s'au opus energic participarei. AsaCA, in cele din urtna., Dimitrie Sturza a trebuit sä se piece.

Inteo intrunire restransA, Vnut5, in casa sefului, a urmato discutiune aprinsa asupra subiectuiui. La un moment Sturzaa spus cä abtinerea ar putea avea valoare dacA i cellalt partiddin opozitie partidul carpist s'ar abtAine ; ins& prezenta luiNicu Filipescu in comitetul de receptie al doctorului Lueger esteo dovada cum cA cei din partidul carpist vor merge la Expozitie.In acest caz partidul liberal ar rAm.the intr'o izolare

Atunci partizanii abtinerei au inceput actiunea de acapa-rare a partidului carpist pentru ideia abtinerei.

SA povestim cele petrecute in cele trei culise politice.Ideea Expozitiei jubilare a fost a mi Take Ionescu. Take

Ionescu era fecund in astfel de lovituri.Pentru a maguli pe regele Carol, omul foarte simtitor la

astfel de linguseli, lui Take Ionescu i-a venit ideea sa. se ser-beze jubileul de 40 de ani de domnie ai regelui. Culminanta.Fa, fie o Expozitie jubilara.

Lucrul nu se prea potrivea fiindcA cifra de 40 de ani nuspunea nimic.

Daca ar fi Lost aniversarea de 50 de ani era altceva. 0 ju-mAtate de secol putea fi o data demna de comemorat.

Dar partidele de opozitie s'au alarmat. Ele mai ales car-pitil si-au zis cA, daca Expozitia i toata injghebarea pus5.la cale de guvern reusesc, in acest caz partidul cantacuzinist seintäreste, si, mai ales, se intAreste Take Ionescu rAmas singurviitor sef al partidului.

Nicu Filipescu era cel mai d5rz adversar al lui Take Ione-

ridicola.

_

www.dacoromanica.ro

136

scu, ins& el a fost convins Ca, mai sigur II va inlätura pe acestadacd va intra in bunele gratt ale lui Iorgu Cantacuzinc, careera seful partidului. FiMd i ruda cu Nababul, a primit sa figu-raze in comitetul pentru primirea d-rului Laeger numai sprea contribui la infrangerea, lin Take Ionescu.

Acum a inceput lupta cea mare.Nicu Filipescu n'a putut obtine ca partidul carpist sá a-

siste la inaugurarea Expozitiei, desi Filipescu i chiar PetreCarp erau de aceasta parere. Insa Margbiloman, care nu puteavedea cu ochi buni un succes prea mare al lui Nicu Filipescu,s'a opus din rasputeri. Opozitia lui a convins pe Carp, si estfel,din toate aceste intrigi de culise, in care interesele personaleau jucat intaiul rol, a iesit abtinerea intregei opozitii de la ser-bathe oficiale al Expozitiei.

Dar Filipescu luase contact cu partidul cantacuzinistprin sugéstiile lui, fiii prirnului ministru in special GngoreCantacuzino incep lucrarea pentru reintregirea partiduluiconservator cu carpistii dar cu eliminarea lui Take Ionescu.

Puterea lin Take Ionescu devenea, in adevar, prea mare.Insusi regale Carol era ingrijorat. El era omul traditiei i aveagrija ca vechile familhi boeresti sa nu'si piarda influenta inStat.

Gheorghe Panu avu, in vremea aceasta, o audienta la rege;aeolo, fireste, s'a vorbit de politica. Panu care avea o nehn-pacata ostilitate impotriva lui Take Ionescu Ii manifestätemerea cã acesta a acaparat partidul conservator si ca nu vatrece mult, Si i se va impune ca sef.. Dar regele a raspuns

Sd nu ave4 nici o teamd ; sunt acolo fiii domnului Can-tacuzino can vegheazd.

Regale Carol exagera puterea fiilor lui Cantacuzino.La inaugurarea Expozitiei a asitat intregul carp diploma-

tic, afar& de ministrul Turciei, Kiazirn Bey. Acest ambasadors'a abtinut din cauza ea in Expozitie figura si bateria de LaCalafat, aceea care a tras primul tan in razboiul de la 1877.

Ceremonia s'a desfasurat in chipul urmator : Dupa servi-ciul divin oficiat de amandoi mitropoliti si toti episcopli, auvarbit in online : Ion Lahovary, ministrul domeniilor ; dr. C.Istrati, comisarul general al Expozitiei, si la sfarsit regale, carea raspuns.

Pe cand vorbea doctoral Istrati principele Carol, fiul mos-tenitorului tronului, a avut un usor lesin din cauza caldurei si auniformei ce purta. Generalul dr. Teodori, medical palatuluti-a dat sa miroasb, eter.

si,

www.dacoromanica.ro

137

Caracteristice sunt urm'atoarele cuvinte ale regelui ne care-le traritcriu din cuvantarea rostita :

Dar &ft nu uitdm sd adresdm prinosul nostru de recunos-tintd beirbatilor de stat can au condus poporul roman pe a-ceastd cale rodnicd, desfelfurand. de asemenea, pe terenul eco-nomic, falnica deviza a coroanei de ate] : PRIN NOI INpINE".

Aceste randuri spun, fara putinta de tagada, cum cd for-mula a fost ernisa mai intaiu de- regele Carol, ca a lost si estedeviza Coroanei de otel, iar nici de cum, precurn se crede astazi,o formula sau un eres al partidului liberal.

Discursului regal i-a urmat semnarea actului comeniorativde catre rege si de familia regala, de mitropolitd i episcopi,de ministri, etc.

Apoi regele i cu cei din urma sa au vizitat Palatul Ar-telor i celelalte pavilicane.

Am spus cä partidele din cpozitie liberaliiau boicotat Expozitia, dar i ungunii s'au asociat acestui boicot.Ziarul .,Braso Hirlap" din Brasov a publicat un articol intitu-lat : Lueger si Romania".

In acest articol sunt pasagiile urmatoare :Expozitia roman& a fost primita cu multa simpatie de un-

guri, fiindca ei credeau cä invritatia facuta ungurilor :a sl par-ticipe la inaugurare era o dovada de prietenie din parte% ro-mdnilor.

Acum, insä, in urma primirei ce s'a facut lui Lueger inRomania, s'a priceput Ca totul nu era altceva de cat o demon-stratie contra ungurilor".

pi ziarul din Brasov a facut apel la toti Ungurii ca sã boi-coteze Expozitia.

A treia zi dupa deschiderea Expozitied a luat foc cofetariaregala a lui Dobriceanu si a lost mistuita cu desavarsire.

Nu voiu face aci o descriere amanuntitä a Expozitdei, cadnu e locul; voin spune numai cd aceasta expozitie a reprezen-tat, in mare masura, momentul rodnic al tarei, fan. ins& A,fie cu totul complecta. La acest neajuns a contribuit i abi-nerea ca si boidotul partidelor din opozitie.

Pe cand atentia publicului este atrasa catre Expozitiesi cu toate ca suntem in sezonul de vacanta., in guvern i inpartidul conservator lupta devine, din zi in zi, mai crancendintre fractiunea Cantacuzino i fractiunea Take Ionescu.

Alexandru Badärau, takist de frunte si ministru al justi-tiei, este tinta celor mai drancene atacuri. Inca de un an de

31 unlmiptii

www.dacoromanica.ro

138

zile ziarele din opozitie ii acuza, de numeroase fapte necorectepd de asociatiuni neiertate cu mill oameni de afaceri evrei dinMoldova.

Pe la sfarpitul lunei Iunie criza ministeriala, latenta izbuc-nepte. Fiii lui Gheorghe Cantacuzino iau pozitie in contra luiBadarau, pe cancl, din altä parte, trateaza cu Nicu Filipescureimpacare cu partidul junimist. Se lucreazai, cu alte cuvinte,la revenirea catre anul 1900, cand iarap Take Ionescu a fostjertfit in folosul lui Petre Carp pi al partidnlui

Timp de o luna de zile Baciarau este atacat cu cea maimare violenta, punandu-i-se in sarcina acte rusinoase ; insfarpit, pe la jumätatea lui Iunie, ministrul justitiei este silit sademisioneze, iar in locu-i e numit Dimitrie Greceanu, un frun-tap conservator din Iasi. Dimitrie Greceanu a fost omorat dupa1918, in atentatul cu bombe savarpit la Senat.

Aceasta remaniere inseamna infrangerea lui Take Ionescuca si inceputul marei lupte care va duce in mai plitin de un an,pe de o parte la caderea dela guvern a conservatorilor, la fu-ziunea cu junimiptii pi la proclamarea lui Carp ca pef al par-tidului conservator, iar pe de alta la fundarea partidului con-servator-democrat.

Epind BacMI-5x din minister, Take Ionescu ramane izolat,caci toti ceilaltd miniptri apartin clasei boerepti. Insup d. Mi-hail ITradescu, care nu trece drept boer desi de alt a. parte,sustine cum ca are hrisoave Ca scoboara din Mihai Viteazuleste cantacuzinist.

Prin deznodamantul acesta, firepte, influenta politica a luiTake Ionescu scade considerabil.

Presa laturalnica a lui Take Ionescu considera lovitura caun succes al junimiptilor, intru cat junimiptii au de:..larat canu pot participa la inaugurarea Expozitiei cata vreme inguvern face parte un om ca Alexandru Badarau.

In mijlocul acestor evenimente aflam moartea lui PetreAlbulescu un tip" bucureptean.

Albulescu a inveselit multa. vreme Bucurestii. Originar dinCraiova, oin de fainilie buna i moptenitor al unei insemnateaveri, a trait o viata de risipa pi de lux pe picior mare. La Bu-curepti s'a semnalat ca sportsman, figurand pe hipodrom cu uncal arab de culoare alba, pe care il calarea singur. Calul insaneavand fond si fiind de talie mica, nu putea tine pe distanteprea lungi ; de aceeal venea in totdeauna cel din urma in aplau-sele ironice ale publicului.

Purta o barba neagra, foarte frumoasa i lunga. Odata fiindla Marsilia, cu scopul de a se imbarca spre a se inrola in le-

sau.

www.dacoromanica.ro

139

giunea strain& a Frantei. a intrat intr'un magazin de coafura.Un marsiliez, cum 11 vede, exclamä :

Oh ! ce barbel frumottsci !E de vdnzare, raspunde Albulescu.0 fi scumpd, adaogä rnarsiliezul, crezand ea, e o gluma-Numai 5 franci, zice Albulescu.

Si targul s'a facut imediat. Albulescu, care tocmai venisesa'si racla barba spre a se putea angaja in legiune, a pus de is'a ras barba i a incasat suma.

Fire foarte originalä, facand impresia cit e nebun, darfoarte activ i hotarät, cand a vazut cit nu mai are nici un bansi nici un mijloc de traiu, a redactat un ziar sui generis inti-tulat Turnul Babilonului pe care il vindea singur pe strada.

Deviza gazetei sale era :Stau in cale si ma mirSi'mi dau singur cu sictir !Odata, in gara de Nord, Ion Bratianu, prim ministru atunci,

pleca la Florica ; Albulescu, cum il vede, se duse la vagonoferi ziarul. Bratianu ia un exemplar da o piesa de 5 lei.Albulascu ia piesa, o baga in buzunar, saluta, multumesteda sa. plece.

Ai uitat cusurul, ii striga Ion Bratianu.Ion Brdtianu nu are cusur, raspunde Albulescu i dis-

pare..Acest ern original, bine inteles, i putin ciezechilibrat, a

luptat pana la sfarsitul vietei 56 ani dupit ce a cunos-cut toate binefacerile unei mari averi si a murit in cea maineagra mizerie.

Iata cateva notite de pe frontispiciul gazetei Turnul Ba-bilonului :

,,Director, proprietar, i edactor, administrator perceptoreasier, obraz subtire si lard garantie e Petre Albulescu".

Abonamentul 100 lei pe an pentru apanagisti, i fiecarefodie : colegiul I 1 leu, al 2-lea 50 bani, al 3-lea 25 bani. Urnum& in toatd tara : pentru ciocoi 2 le.i noui ; pentru,boeri,cum le-am vdndut eri ; pentru intimi si intime, 50 centime ;pentru mitocani 25 bani ; pentru calici preturi mai mici".

Scrisorile nefrancate se primesc cu regrete".Omul acesta a facut tot felul de farse in viata lui. Odata a

luat cu el un numar de prieteni spre a-i duce la Paris. Totulera pe cheltuiala lui. Ajuris In gara de Est, a dat chiar in garaun banchet copios prietenilor. Masa fiind sfarsita, i-a urcat petoti in tren si i-a readus la Bucuresti fara a-i lasa sa vada Pa-risul. Bineinteles toti au fost furiosi de manie, dar, fiindca Al-

ft

si-i91-1

si

.

ci

www.dacoromanica.ro

140

bulescu ii invitase sa nu ia nici unul parale, bieii oameni ausuferit supliciul lui Tantal. Adusi pana la portile Parisului nicsiunul n'a putut vedea marea metropola.

Cand era bogat facea tot felul de nazbatii in Bucuresti.OdatN a cumparat un docar la care a inhamat 4 catari in tan-dem, gatiti cu panglicute, pe care ii mane. singur. Inadnte untrambitas calare deschidea drumul strigand : La o parte ccicitrece Conul Petricd".

A fost un tip !Expozitia, cu toate petrecerile ei noui, cu laeul arzator,

cu luptele pe lac, cu luptele greco-romane din arene, cu tobo-ganul, cu watersutull, etc., atrage lumea bucuresteana.

La 21 Iunie o groaznica explozie se intampla la Expozitie,clintfun accident provocat de sergentul marinar Alexandru La-zarescu. Tocmai cand trebuia sa, inceapa luptele pe lac, un de-pozit de praf de pusca i alte explosibile au luat foc. Cinci per-soane au fost gray range. Magazinerul Tomescu a fost omorat.

Expozitia, instalata In mod primitiv, n'avea nici un instru-ment si nici alte mijloace de salvare. Apoi telefonul ne maifunctionand dela orele 8 seara, explozia s'a produs la orele9, n'a mai lost mijloc de a se comunica cu orasul spre a cerea j utorari grabnice.

Pe lac, un antreprenor, d. Morgan, a instalat o simulare aPort-Arturului in jurul caruia se dau luptele cu flota inamica.Din cauza focurilor de artificii si a impusaturilor expozantiierau ingnijorati temandu-se ca sa nu ia foc toata, Expozitia.

Relatiunile intre gred i románi se Inaspresc iarasi. 0telegrarna anunta ca 20 romani-macedoneni, din comuna Hu-ma, tinutul Megleni, au fost omorati pe cand calatoreau.

Printre uctisi erau si 5 copii de ate 12 si 10 ani, elevi aiscoalei romanesti.

Aceasta stire aprinde din nou spiritele mai ales pe mace-clonenii aflatd in Bueuresti, asa ca doua. zile mai tarziu, pe bu-levardul Academiei, pe trotuarul din f ata berariei Cosman, as-täzi Mircea, un 'Omar ma.cedonean, anume Pandele Magiara. u-dde, cu un foc de revolver, pe grecul Nicolachi Paraschidis.

Acest Parasehidis era cunoscut ca unul dintre cei mai pri-mejdiosi propagandisti greci i dusman al revendicarilor aro-mânilor. Atentatorul, tanär de 19 ani, a declarat ea este in Bu-curesti de 14 zile, unde a venit inadins ca sa omoare pe Paras-chidis

Acesta contribuise ca un membru al familiei iui Magiarusä fie deposedat de avere si astfel toata familia sä ramMe pe

--

www.dacoromanica.ro

141

drumuri. Pe langa caracterul politic, omorul avea i caracterul.razbunarei personale. Magian' era croitor de meserie.

Tot felul de Oiri vin din Macedonia, menite sa aprindkura intre romani i greci.

Inteo zi se povesteste ca la 6 Iulie 1906 o band& de 40Dgreci a patruns in comuna Paticina din judetul Pelleis-Vo-dena. In frunte -erau mai multi voevozi cu scopul de a omoripe mai multi romani printre cari pe preotul Papanicole fiindcaoficia romane4e, iar pe un alt roman anume Hrista Popa voiausti-t1 omoare fiindca, in aceasta comuna pur romaneasca, a adusdasckl roman.

Banda venind noaptea n'a putut patnmde in casa lui Popa,a intrat in alte case, a legat pe romanii ce a gasit, i-a aruncatIn foc i i-a ars de vii.

Cetirea acestor fapte contribue ca sa creasca curentul an-tigrecesc in Bucuresti.

Pe la sfar0tul lunei Iulie moare subit la Sinaia docto-rul C. Rautoiu, cunoscut doctor de copii in Bucure0i.

Afdandu-se in vilegiatura la Sinaia impreunal, cu sotia, aluat parte la o petrecere la Sf. Ana impreuna cu mai multi pri-eteni : sublocotenent Ghica, Petrica Durma, Al. Tak, Carta-mi§ef etio. Lui Rautoiu originar din Rucar, placea multsa joace danturile nationale. DUPä masa se scula i incepu sajoace, cum juca el, ca o furtuna. Dar deodata. se opri, se asezape un scaun i capul Ii cazu pe piept. Rautoiu murise.

Pe la 22 sau 23 August sunt primiti la Expozitie romdniiveniti din Bucovina in numar de 1650. Au intrat in Expozitieprecedati de muzica i avand in frurtte pe d-nul dr. Dobo§. Pri-mirea fu foarte cald i intalnirea a provocat manifestari pa-triotice.

Apoi au venit i romdnii cu romdncele din Ardeal. Cu acestprilej s'au dat tserbari speciale la Expozitie unde venise un pu-blic romanesc foarte numeros.

Au defilat societatile corale de peste Carpati. Femeilors'au facut ovatiuni pentru frumusetea bor. Apoi au

eantat intr'un mare concert, toate corurile. Cencertul a fostdeschis de corul de 100 persoane, din Resita-Montana, Boc4-neni Bozovicenii din Cacova, din Beiu.5, corul Hilaria, coruldin Co§tei, corul din Oravita romank corul eirmonia, corul dinSan Miclau al lugojenilor.

La sfar0t, toate impreuna cu cele 800 voci, au cantat Haila hora !!" Imnul regal" 0 Pui de lei !".

La unele bucati s'a asociat i muzicile militare. Apoi in ur-ma s'a cantat De§teapta-te Române" de catre toate corurile

si-listence 11

it

51

www.dacoromanica.ro

142

prezente, inclusiv cele din vechiul regat, muzicile militare si totpublicul din Arene, numeros de mai multe mu de oameni. Afost unul din spectacolele cele mai grandioase si din rnomen-tele cele mai inaltatoare. Condeiul nu o poate reproduce cuviata de atunci !

A fost parca clivma prefata a maretiei istorice de la 1918.Dar cu acest prilej s'a intamplat urmatorul incident.Alaturi de corurile romanesti a venit sa contribue i corul

german al Societatii germanilor din Ardeal stabiliti in Bucu-resti, intitulata : Transilvania". Acest cor se afla sub directiaunui cunoscut muzicant anume Paschill.

Cand corul a sfarsit cele dota bucati din program, de odata.s'a ridicat d. Iorga din loja si a strigat :

Foarte frumos !.. Nu mai rdmdne acum deceit sd se cantesi turceste.

Imediat s'a ridicat un tunet de aplauze dar i protestari.Farandu-se un moment liniste, d. Iorga se ridica din nou

spuse :Noi am protestat acum cle curdnd fiinacei la Teatrul

National se juca in limba francezd; aceasta nu insernnea:d cdpreferim sd se cdnte in lintba aermand.

Publicul s'a impartit in cloud tabere: unii au aplaudat iaraltii au fluerat si protestat. Putin dupa acestea un numar destudenti s'au dus la loja d-lui Iorga, 1-au luat pe sus si pebrate l'au suit pe scena. De pe acea inaltime profesorul a rostitcateva cuvinte.

Fiindca veni iarasi vorba de oprirea reprezentatiei so-cietatii Obolul" uncle trebuia sa se joace in limba franceza, samai adaog cateva amanunte.

Ministrul instructiunei de pe vremuri Mihalache Vladescu,a primit o somatiune, in urma celor intamplate pe Piata Tea-trului, ca sa nu dea autorizare nici marelui artist francez LeBargy ca sa joace in sala Teatrului National.

Dar artistul francez avea un angajament incheiat mai demult prin care era autorizat sä, dea nia& multe reprezentath inacest Teatru; a-i revoca acum incuviintarea ar fi insemnatpe langa o jignire adusä francezilor, dar si a se expuneTeatrul National la un proces pierdut la sigur. Dupd ce, insa,sala Teatrului a lost acordata d-lui Iorga spre a tine o confe-rinta, studentii n'au mai facut nici o opozitie i artistul LeBargy a putut juca.

Cu aceste evenimente incepe sa se pima temelia cariereipolitice a d-lui Nicolae Iorga.

Pana atunci aproape nu era cunoscut decat ca profesor.

si

www.dacoromanica.ro

143

Mamie public nu-1 cunastea, insa actul violent din PiataTeatrului si faptul cum ca., deodata, se releva ea un profesor cuo atat de mare influenta asupra tineretului universitar, l'auimpins atentiunei uublicului.

D. Iorga apare ca cel dintai profesor i om politic nationa-list extremist.

In timpul acesta in partidul dela guvern si in guvernsituatia incepe devie de netolerat.

Take Ionescu, izolat acum cu totul in sanul cabinetului, ne-mai avand spre a se rezema la nevoie, decát pe generalulManu un om fara activitate politica de altfel incepe sãie atacat fatis de catre fiii sefului guvernului i chiar de unii

inalti functionari.In capul atacului se pune fiul cel mai Mies al sefului, d.

Grigore Cantacuzino, canna batranul Ii cedase proprietateaziarului Patriotul a caruia directiune o aveam, insa, eu.

D. Grigore Cantacuzino, insotit de catre amicul sau Mi-hai Rachtivan secretarul general al ministerului de internese duce la Braila si acolo tine o intrunire publica. Scopul estede a proclama sef al partidului conservator din localitate peMihail Rahtivan in locul lui Christache Sulioti care eratakist. Cu prilejul acestei intruniri amandoi Cantacuzinosi Rachtivan ataca, fäi l fait nici o sfiala pe Take Ionescu.

Intrundrea dela Braila a fäcut imediat o mare senzatiein toate cercurile. Lumea incepe sä inteleaga ca intre canta-cuzinisti i junimisti taxa§ este o conspiratie, de astatiataconspiratia tinde la eliminarea din partid a lui Take Ionescusau, macar la reducerea lui la o cantitate neglijabila. Era bi-neinteles daca Take Ionescu nu primise sa fie redus de unPetre Carp, mai putin va primi sa fie ingenunchiat de catred-nii Griguta Cantacuzino i Rachtivan

Batranul Cantacuzino, pentru moment nu mai era in cu-rent cu cele ce se petrec. Flica sa cea mai mare, doamna IrinaGhica, copilul pe care'l iubea mai mult, murise dupä o scurtaboala. Bätranul, zdrobit de durere, a stat mai multe saptamanideparte de trebile politice, de aceea nu putea fi raspunzator deloviturile fiului sau mai mic.

Dar situatia era lamuritä si zarul era aruncat; peste 6 luniguvernul a cazut si a doua zi Petre Carp era seful partiduluiconservator.

Stirile venite din Rusia sunt iaräsi foarte grave. revo-lutia izbucnise In deosebite puncte. Tarul Nicolae dadusepoporului o constitutie si un parlament. Astfel intaia Dumb, este

ca

sa

www.dacoromanica.ro

- 144

aleasa. Dar functionarea ei este grea fiindca in Dumä predo-mina elementul inaintat.

Imparalteasa i calugarul Rasputin, proorocul ei, combat-Duma. lor li se asociaza camarile, asa Ca triumful este al reac-tiunei. Duma este dizolvata i o a doua duma este chemata pebaza unui sufragiu mai re.strans. La auzu1 disoilvarei primei a-dunari parlamentare poporul incepe sä se miste asa ca guver-nul este silit sa intrebuinteze violenta i teroarea. Flacarile re-volutiunei lucesc din nou.

Dar aceste flacari se intind departe i se apropie de gra-nitele Romaniei. In curand, mai repecie decat cred toti la noi;a doua zi dupa nesfarsitele petreceri din Parcul Carol. täraniise vor revolta Incepand dela granita Rusiei. Samanta aruncataacolo, a fost adusa de furtuna razvratirei si a rodit aici. Pestezece ani cea mai puternica revolutiune va izhucni in mareleimperiu si, peste tot atati ani, täranimea romaneasca va fi im-proprietarita.

Dar Bucurestiul de altadata, aclica Bucurestiul dela 1906era nepasator de toate sti nu presimtea viitorul. Aci la noi unitpetreceau pe campia Filaretului, iar allii Ii pierdeau vremeenergie in intrigi meschine, pentru suprematia politica.

in timpul acesta flacara ciestea sub cenuse.- La 15 Septembrie 1906 au aparut si au fost puse in van-

zare marcile postale jubilare ale Expozigunei. Aceste marci,care au fost vandute publicului numai timp de 3 zile, au aparutintr'o serie de 14 va1ori dela 3 bani 'Dana la 3 lei. Seria total&a costat 9 lei 50 bani. Au fost tiparite numai 15 mii bucati, Indoll& culori, cu vederi din Expozitie

Cum era si firesc aceastä emisiune a dat nastere la destulespeculatiuni, mai ales prin faptul ca favoritii au putut obtinesute de serii de °data.

La 1 Septembrie se deschide anul judecataresc. Primpresedinte al Curtei de Apel din Bucuresti era Scarlat Popescu,un magistrat foarte independent care a lasat in magistratura,amintirea unui caracter integru.

In anul precedent, pe cand era ministru al justitiei Al. Ba-darau, rostise o cuvantare atat de usturaloare pentru ministru,!mat aceasta nu ia fost publicatä in Monitorul Oficial".Anul acesta a rostit iarasi un discurs, plin de inclependenta, dincare reproducern urmatoarele pasagii demne de a rarnane Inistorle.

Facand aluzie nepublicarea discursului sau in Monitor",fapt care se intampla pentru intâia, oara, Scarlat Popescuspune:

ia

si

pi

www.dacoromanica.ro

145

Se poate ca discursul nostru sd fi continut pdrti carenu au vleicut. In orice caz ele erau expresiunea aclevdrului, pccare nu avem cleprinderea a-1 a.scuncle ; i stiut este cd adevdrule crud cdte oclatd. Afard de asta suntem dintre acei cart nu f tiu

plece cavul, cleaceia cred cd ne gdsim i astdzi Inca in,capul acestei Curti. Tot astfel se explica cum magistratii vechisi de valoare, ca cl-nul consilier Al. Zamfirescu, au lost lasatila o parte qi alyi le-au trecut inainte. inset, sec se qtie Canoi acestia suntem plamdditi dintr'un aluat Si cd n'am inveitatla fcoala

Apoi mai departe:Un fapt e insd cert, ca la noi magistratura a pierdut mult

din prestigiul de care se bucura pcind aci si vdcl cu mdhnirecum, pe zi ce trece, scade increclerea in justitia teirei".

Aceastã cuvantare n'a placut, bine inteles, in cercurileconducatoare, fiindca nu o data, oamenii de caracter au. lostpusi la index de catre oei cari ajung numai prin capitulari deconstaintk Numai integritatea caracterului sau contribuise ca,unul din cei mai distinsi i onesti magistrati sä ramae la Curteade Apel i sa. vada treoandu-i pe dinainte, spre a se Waite laCurtea de Casatie, oameni cari, nici de departe, nu-I egalau.

Cuvintele lui Scarlet Popescu nu i-au at-as simpatii din sfe-rele olimpice. Partidul conservator nu-I putea iubi fiindca a-tacase pe un ministru conservator; partidul liberal nu-1 sim-patiza mai mult, caci atacase la fel si pe un fost ministru dejustitie liberal. De altfel partidele politice se ferese, in ge-neral, de oamenii prea independenti, Ii ocolesc, i nesocotesc,

cauta, prin toate rnijloacele, sa sa-i desfiinteze din viatapublica.

Cazul lui Scarlet Popescu nu a fost singurul in Ro,mania.

Numele lui Scarlet Popescu a pierit odata cu trupul lui.'Ar fi meritat o statue pe care magistratii ar fi trebuit sa i'oridice in Palatul justitiei. Pentru acoperirea acestei lipse Iipun aceste putine randuri admirative care nu vor muri dtipacum, cred, cä nu va muri nici aceasta carte.

Expozitia este vizitatä in luna Septembrie si de ca.-tre o delegatie a romdnilor macedoneni. Au Venit mai multiprofesori cu 70 elevi.

Motiveie politice cereau ca aromänii sa faca o mardfestatdede simpatie la legatia turceasca. De aceea delegatdi s'au adu-nat in curtea legatiunei $i au strigat de trei ori : Padigth Kei-mal cioc iza". (Sa traiesca. padisahul nostru!).

Una din cauzele rivalitatii dintre greci 1 aromani era si

Vol. III. 10

sd-si

Tln,

lingusirei".

§i

www.dacoromanica.ro

146

aceea ca, pe cand grecii luptau contra Turciei, aromanii sus-tineau pe turd. Dar aceasta atitudine era dictata de UR interesfortat: aromanii fiind atacati cu furie de greci i amenintaticu desnationalizarea, erau siliti sa./ se rezime pe turd spre a nupieri.

Cu venirea macedonenior, toti roman!! subjugati au ve-nit sa viziteze Expozitia, afara de basarabeni.

Singuri basarabenii, supust regimului salbatic al rusilor,nu puteau manifesta dragostea lor pentru statul roman.

In ziva de 9 Septembrie s'a Intamplat o tragedie la Casade depuneri 1 consemnatiuni. Ian Vladoianu unul dintre ceimai destoinici g cinstiti functionari, fost, multa vrerne, direc-tor general al Regiei monopolurilor statului, era acum directorgeneral al Casei de depuneri. Fiind bolnav de inima, boala fcuse atat de mari progrese incat nu mai era speranta de yin-decare.

In ziva de 9 Septembrie, fiind prins de un acces de an-ghina pectorala, a esit din camera cerand aer, apoi s'a arun-cat de pe balustrada etajulUi intaiu pe podeala de marmura aholului.

Cazand In cap, moartea lui VlAdolanu a fost instantanee.Aceasta tragica moarte a fost prilej de durere pentru toti

cei cari au cunoscut pe foarte simpaticul si integral defunct.Consiliul municipal al cetatii eterne a trimis Capita lei

Romaniei o copie de pe legendara Lupoaicd dela Roma. D. diSin Martino a venit cu darul. La 10 Septembrie printaria a o-ferit un banchet d-lui di Sin Martino in palatul ministeruluide externe.

Lunoaica a fost instalata pe piata din fata bisericei Sf.Gheorghe Nou, unde se gaseste

Take Ionescu, ministru de finante, infiinteazal loteriastatului roman pe clase

Lateria este infiintata pe urrnatoarele baze: 60.000 bileteemise. Sunt 30.000 castigatoare cu 8 premii mari in valoaretotal& de 7.322.000 lei printre cari, un castig mare de 900.000lei.

Costul biletului varia, crescand succesiv, dela clasa la clasa.Clasa I este cea mai eftina dar l u castigurile cele mai

mid. Costul unui bilet intreg e 12 lei, jumatate 6 lei, sfertul 3lei i optimea 1,50 bani.

Bine inteles ca lotul cel mare, spre a fi realizabil, trebuiaindeplineasca un nutnar nenumarat de conditiuni ; de aceea

nici n'a iesit vreo data. Mara de asta, castigatorul era dator

§1 ask

www.dacoromanica.ro

147

piarda 20 la suta din castig in favoarea casei loteriei, deuncle rezulta ca marele premiu de 900.000 nu era in realitate,decat de 720.000.

Aceasta lotethe a dat o mare lovitur& loteriei ungare delaBudapesta, care invadase Romania, de unde sustragea multemilioane anual. Loteria ungara era si un isvor de venituri pen-tru unele ziare, fiindca reclamele i prospectele erau platitefoarte scump in raport cu beneficiile ce tragea.

Infiintandu-se loteria romana, cea ungara a fost cu totulinterzisa, asa ca Ungania a pierdut un insemnat venit seas dinRomania.

Ministerul de finante pune in circulatie o emisiune demonede de nikel de cinci, zece i douNzeci bani, avand o gaura,la mijloc. Monetele sunt fabricate in Belgia.

Printeo deCizia a ministerului, monedele de nikel negau-rite nu mai pot avea putere edrculatoare decat pana la 31 Oc-tombrie 1906.

Frictiunile din partidul conservator devin, din zi in zi,tot mai primejdioase pentru partid.

Daca pe timpul vacantel lovitura data lui Take Ionescu,prin scoaterea din guvern a lui Badarau, a putut trece faraurmari, acum eand ne apropiem de epoca deschiderei par-lamentului, situatda este cu totul alta. Take Ionescu dispuneIn amandoua Camerele de numerosi partizani cari, de sigur, nuvor nrimi situatia facuta sefului bor. Take Ionescu cere sa serestabileaisca situatia ce o avea in guvern. deci reclarna ca Inlocul d-lui Mihail Vladescu sa ia portofoliul instructiei d. Con-stantin Disescu.

D. Mihail Vladescu era cel de al doilea ministru Impotrivacaruia. se dadeau math asalturi. In fine pe la sfasitul lui Oc-tombrie d. Vlädescu este inlocuit cu d. Disescu. Take Ionescusi-a luat revansa, situatda lui In guvern si in partid e Intl-reste din nou.

In noaptea de 24 spre 25 Octombrie moare Dimitrie Au-gust Lauthan.

Take Laurian a fost o figura bucuresteank o fala a In-vatamantului, o podoaba a presei. Fiu al lui August Tre-boniu Laurian, el a ocupat postul de profesor de filozofieal liceului Sf. Sava. LicentAat In litere dela Bucuresti si doc-tor in filosofie dela Bruxelles, s'a nascut in Bucuresti, laanul 1846. A niurit, deci, tanar Inca, de o dubla pneumonie, la60 ani.

A ocupat functia de secretar general al ministerului de

lb

www.dacoromanica.ro

148

instructie, a fost deputat al Capita lei, a fondat foaia Transac-fiuni Literare si, impreuna cu profesorul Stefan Mihailescu,ziarul Romdnia Liberd.

A lost presedintele celei de a doll& Societäti a preseLaurian n'a avut in vi9.l 6. rasplata meritelor, culturei, in-

teligentei si a talentului sail. A fost unul dintre acei oamenicu cari soarta este nedreapta si cu care contemporanii runtingrati.

Fiu al lui August Treboniu Laurian, un ardelean plinde patriotism, dascal distins i profesor de limba romanál alregelui Carol, Take Laurian era unul dintre cei mai strAlu-eiti oameni ai epocei lui.

Intelectual fin, foarte cult, om de spirit si scriitor de elita,a ddrijat cel dintai ziar politic cotielian independent, scris cutoast& ingrijirea. Romdnia Liberec, unde s'a perindat, debu-tând, toatä pleiada marilor scriitori de mai tarziu : Stefan Mi-hailescu, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuti, Duiliu Zamfirescu,etc., etc., a fort nu numai un ziar politic, dar i ziarul inte-lectual.

La Clubul Tinerimei, Take Laurian stralucia prin verva luiIntotdeaama vie

La 4 Noembrie s'a Mut la Expozitie, in Arenele Romane,solemnitatea impärtirei premiilor la expozanti.- Solemnitateaa inceput cu inmul jubilar, opera maestrului Gheorghe Eneseu.Inmul a fost cantat de o fanfara compulsA din elernentele celemai bune luate dela diferite muzici miitare.

La 6-7 Noembrie au fost curse de automobil organizatede Automobilul-Club pentru obtinerea cupei Plagino. Cupase dadea automobilului care a parcurs kilometrul in cel maiscurt timp.

In afara de acegt premiu au mai fort si trei categorii decurse potrivit marimei i putered automobilului :

1) Categorie automobilele mici de la 18-24 cai putere.2) Automobile mijlocti de la 24-40 cai putere.3) Categoria marilor automobile, dela 40 eta in sus.Iata rezultatul:a) Categoria automobilelor de la 40 cal in sus:1) Godron Brillie, proprietatea casei Leonida, condus de

Leon Leonida. Kilometrul in 33.3/10 secunde.2) Mercedes proprietatea printului Valentin Bibescu, con-

dus de proprietar in 34.Vic, secunde.b) Categoria II-a.1) Mercedes 40 cal proprietatea lui Mihai Cantacuzino,

primarul Capitalel, condus de proprietar in 36.3 si 10 secunde.

,

:

www.dacoromanica.ro

149

2) Dietrich 40 cai, propr. C. Plagino condus de proprietarin 40, 1/5 secunde.

3) Berliet 4(3 cai propr. N. Lahovary condus de d. GrigoreCantacuzino in 43 .2/5 secunde.

4) Mors propr. casei Al. Prager cendus de propr. in 45 se-cunde.

c) Categoria celor1) Rochet Snekler 18 cal propr. Societatea Leonida con-

dus de mecanicul Marius in 48.1/5 secunde.2) Pippe proprietatea casei Ressel s'a retras.

Cu cat se apropie deschiderea parlamentului cu atattakistii devin mai darzi si mai pretentiosi, ei pun. piciorul inprag. Ei cer demisiunea lui Mihail Rachtivan, secretarul generaldela interne care, in aceasta, calitate, a rostit la Braila uncliscurs in contra lui Take Ionescu. Seful guvernuilui se executa,Rachtivan Ii d. demisia i Petre Stefanescu prefectul de Ilfove numit in lecul salt.

Parlamentul se desChide. Acum elernentul takist aparein toata puterea lui i dominä situatia. La alegerea presedin-tilor de sectiuni, sunt alesi cinci takisti: Pavlica Bratasanu, Al.Badarau, Virgil Anion, Toma Camarasescu si Nestor Cincu,doi conservatori cantacuzlnisti : Gr. Triandafil, presedintelecamerei, i Vasile Vladoianu.

Dar deschiderea parlamentului este si prilej de luptenu numai intre guvernamentali i opozitie, dar i in f mull%guvernamentala. Acest spectacol determina iaräi pe liberalisa-si stranga randurile, cad väd apropiindu-se ziva venireilor la putere. Liberalii hotarasc tinerea unui congres al parti-dului lor in zilele de 3, 4 si 5 Decembrie 1906.

La liberali se anuntd inisa un proces de reintinerire a ca-drelor prin eliminarea din organizatie a unora dintre cei maivechi luptatori ai liberalismului. Astf el, dupa cererea d-lui Vin-till Bratianu, au fost stersi de pe lista invitatilor la con-gres: Nicolae Dimancea din Pitesti, Racovitd dela Tecuci, Dor-nescu, Adamescu i Predescu dela Piatra Nearnt, Roseanu delaCampulung, Coco Demetrescu-Iasi, Vespasian Pella, t. Sih-leanu i Inca vre-o cativa.

Joi 23 Noembrie 1906 s'a facut inchiderea oficiala aExpozitiunei. Din ziva aceia locul pe care s'a instalat Expozitia.a primit numele de Parcul Carol I".

Regele Carol este bolnav de mai mult timp fara cadoctorli din tara cat si somitatea vieneza d-rul Ortner säpoata gasi cauza boalei. Mai tarziu a lost chemat4 si o somi-

mici.

.

www.dacoromanica.ro

150

tate din Berlin, doctcrul Norden, care n'a aprobat diagnoza luiOrtner.

Diagnoza celui dintai era. : Arterioscleroza cardioartriti-a" iar diagnoza lui Norden : Catar al stomacului cu multi-ple mid ulceratii",

Cat a stat dootorul Norden in Bucuresti, jumätate Capi-tal& s'a inscris ca s&-1 consulte. Savantul german a trebuitsl refuze sute de persoane din cauza lipsei de timp.

Dar boala regelui Carol a Lost vindecat& mai tarziu decatre un medic roman cu mult mai modest. de c&tre doctorulMamulea, care a descoperit calcule hepatice in dejectiunilebolravului.

Pe la inceputul lui Decembrie, a fost judecat procesulromanului macedonean Magiaru, cel care a ucia In fata berkriei Cosman, bulevardul Academiei, pe grecul Paraschides. Acu-zatul a fost aparat de advocata Petre Grädisteanu i Radu Ro-setti. Si a fost achitat.

In partidul conservator se desemneaz& acurn hotarattendinta de fuzionare cu

Gheorghe Cantacuzino, seful partidului conservator, esteoboalt l amarat. Vazand c& nu poate consolida partidul,

pe de o parte, junimistii nu vor sl reintre in partidMr& conditiuni, v&zand, pe de alt& parte, c& Take Ionescu lu-creaz& ca, in ziva cand sena va fi vacantl, sefia sä-i revie lui,apoi suferind i influenta fiilor s&i, cart pledeaz& pentru re-Intregirea partidului cu elementul junimist, ajunge la conclu-zia s& cedeze sefia lui Petre Carp.

fratativele pentru fuzionare peste capul lui Take Ionescuse fac In secret, dar Take Ionescu are oarecari indicii. Ziarelecare se inspir& dela el precum Adevdrul anuntl cO, fuziu-nea este un fapt indeplinit. In plus aceste ziare dau si lista gu-vernului partidului fuzionat.

Partidul e)ste ros de intrigi.Generalul Manu, la randul sãu, ajunge la concluzia ca f u-

ziunea este necesark dar nu o primeste sub sefia lui PetreCarp. Generalul Manu preconizeaz& un cabinet sub presedia-tia sa, in care ar intra Matt vechi conservatori catiiar lui Take Ionescu Ii rezerva un portofoliu de minima im-portantl.

Dar aceast& combinatie este de pur& fantezie.Pentru ca fuziunea s& poat& fi realizat& I guvernul cel

nou sub presedinttia lui Petre Carp sa poatA functiona, trebuia,neaparat, ca parlarnentul s& fie dizolvat. Filmic& parlamentulde atunci era, In mare majoritate, takist.

vai-vAnd cA,

junirnisti,

www.dacoromanica.ro

151

La o intrunire tinuta la Iai, un ministru conservator avorbit despre dizolvarea aceasta ca despre Un lucru sigur. Ta-kistii 0.1.1 fintrat atunci Ia o mare ingrijorare.

Parlarnentul ia vacanta de CraciunConservatorii i junimistii voiau sa dea lovitura clupa des-

chiderea parlamentului, dar ceva mai tOrziu. Odatä fuziuneaproclamata l efia trecuta lui Petre Carp, trebuia ca Gheor-ghe Cantacuzino sa prezinte demislunea cabinetulut i a re-comande, in locul salt, pe Petre Carp spre a forma guvernul.Iar Petre Carp ar fi cerut, in acelas timp, i dizolviarea Ca-mereor. Evenimentele au voit insa,

In vacanta Craclunului Take Ionescu se duse la Berlinpentru afacerile statului i starui sä fie primit de Kaiser.

Ministru al Romaniei la Berlin era Alexandru Beldiman,arnic al lui Dumitru Sturza. Nu prin Beldiman, prin urmare,putea Take Ionescu ä obtina aceasta favoare. El avea ceva maibun in tolba sa cu sageti : intrase pe sub pielea lui KiderlenVaechter, ministru al Germaniei la Bucuresti.

Prin influenta acesturla Take Ionescu a fost primit de irn-parat i retinut la pranz.

Pranzul dat in onoarea lui Take Ionescu a lost un pranzde gala. Ministrul de finante al Romaniei a fost asezat la stan-ga Imparatesei. Aceasta cinste deolsebita era o lovitura a luiTake care era in curent cu complotul ce se urzeste la Bucurestiimpotriva sa. El si-a zis, i cu drept cuvant, ca a doua zi dupaatata distinetie facuta de puternicul monarch, era cu neputintaca regele Carol sä. ascaleasca sacrificarea sa.

Iata cuvantul pentru care pe langa alte motive lo-vitura fuziunei nu a putut fi data, imediat dupa vacanta.

Cititorii vor vedea mai departe cum Take Ionescu a paratpentru a doua oara primejdia, trecand liberalilor puterea, cuajutorul majoritatei Camerei care ii era devotata.

Dar sa, urmarim firul evenimentelor l sã povestim fie carefapt la vremea lui.

Agata Bärsoscu anunta in Bucuresti o serie de repre-zentatii in turneu de adio. Cel putin in turneu de retragere depe scena roman& si de pe scenele europene. Marea artista a-nunta ca va pleca in America, unde va ramane.

Ca si in partidul conservator, la liberali nu era bine.Dimitrie Sturza, dimpreuna cu Ion Kalinderu, administra-

torul Domenillor Coroanei, pleaca la Constantinopole in ml-siune. Cercurile liberale spun ca Sturza, in calitate de secretaral Academiei române, s'a dus la Constantinopole ca sä cumperecare cari documente. Dar alto stiri pretind Sturza, fiind

altfel.

Ca

www.dacoromanica.ro

152

foarte aproape de a veni la putere, s'a dus ca sä obtina un a-ranjament in chestda rornanilor macedoneni.

Dar mai sunt i alte semne ca liberalii se apropie de pu-tere : este congresul c1ela 3-5 Decembrie. Daca partidul ar fifost destinat sä mai ramaie in opozitde, congresul n'avea niciun rost.

Apoi, cu prilejul acestui congres, multi liberali, unii foartevechi in partid, alii mad noui dar oameni de valoare, au fostexclusi din organizatie. Daca partidul n'ar fi fost foarte a-prone de putere nu i-ar fi permis ca sä excluda membrimai ales, membri din cadre. Un partid in opozitie are tot in-teresul ca sa atraga lume cat mai multä.

Partidul liberal se apropia de putere dar, mai inainte, fratriiBrätianu voiau sb. netezeasca terenul.

Inainte de vacanta generalul Manu, ministrul de 1'52-boiu, a avut un incident nepläcut care il hotara.se, un moment,sa se retraga din guvern. Iata incidentul :

In armata se afla un donm general Moise Grozea, romantransilvänean, venit in armata romana din. armata austriaca.Pe acest general, ministrul de razbodu 1-a trecut la pensie,f Ara drent.

Generalul s'a adresat Curtei de Casatie care a infirmathotararea ministerului de razboi. Casatia a hotarat ca gene-ralul sa fie reintegrat in drepturile sale. Aceasta sentinta. a fostconsiderata de generalul Manu ca jicnitoare. Dar mai tarziu

luat de seama si a ramas la postul sau.Relatiunile intre cantacuzinisti si Take Ionescu se Inas,

presc zilnic.

ANUL 1907

Din Berlin s'a scris la 1 Ianuarie in Bucuresti cä lui TakeIonescu impäratul i-a facut o favoare speciala caci 1-a pnimitla dejun in mod cu totul intim, la masa nefiind decat impara-teasa, unica fiica a iniparatului, Luisa, mdnistral de externeKirski si ministrul Romaniei la Berlin, Al. A. Beldiman.

Este interesant de stiut cum a fost primit Take Ionescupresa germana.

KOELNISCHE ZEITUNG : Take Ionescu, prin marea saputere de munca l vastele sale cunostinte in materie finan-ciara.. ocupa un loc de frunte in ministerul roman i e, in totcazul, unul dintre aced cu cari trebuie contat in. viitor. El faceparte dintre acei romdni cari sunt convinsi cd Romdnia, intro-

si-a

de

si

www.dacoromanica.ro

153

tinand relatiuni vii cu Germania, isi apdra cdt mai bina pro-priile interese.

VOSSISCHE ZEITUNG : Sub au,spiciile lui Take lonescus'au desvoltat intreprinderile germane de petrol din .Romdniacare promit atdt de mult".

LOKALANZEIGER lVtinistrul de finante roman, d. TakeIonescu, a sosit la Berlin. Nu e vorba de nici un imprumut. Mi-nistrul, care e un creclincios amic al Germaniei, voeste numaisa anime relatiunile politico-comerciale intre Romania si Ger-mania spre folosul ambelor tari

Iar corespondentul din Berlin al ziarului Adevdrul", catacest ziar, care sustinea pe Take Ionescu, scriau

Incheiu coresnondenta ca nota dontnanta in intreagaprea de act, este ca cl. Take lonescu e un fidel amic al Ger-maniei pentru cd intelege cd o strdnsd amicitie a Romdniei cuimperiul este spre folosul amdndorora".

Acest limbagiu avea talcul sau. Pe vremea aceea Germaniaera atotputernica in Europa, iar influenta ei in Romania eracovarsitoare. A fi un personagiu agreat de catre ImparatulWilhelm era o calitate de care si regele Carol trebuia sa Unaseama.

Regele Carol, inisa, desi devotat politicei germane, nu eraIn termeni ca.lzi cu impäratul Wilhelm, (deoarece dupa varstaregele Romaniei era seful Cased Hohenzollern, ceeace Kalzerulnu voia sa primeasca) i afar& de asta, nu-ti placea ca mi-nistrii sad sa aiba absolut mana libera. Mai voia ca toti oa-menii politici din tara sä tie ca deasupra votintei sale num.ai este alta. Un intim al regehu Carol a spus odatb,

Regele Carol nu aclmite ca min4trii i guvernele sd-itie impuse fie ori de uncle : nici de particle, nici de stradd, nicide cei din afard.

Take Ionescu, insa in lupta pe care trebuia s'o sustiespre a se urea pana la sefia partidului, a judecat cg, o favoareexceptionala a Imparatului Wilhelm va face o mare impresietn tara si va aduce in jurul säu pe cei mai multi politiciani casi pe toti cei cari traesc din binefacerile bugetare.

Regelui nu i-a placut gestul ; de aceea pe langän'a vcit niciodata sa. dea puterea intreaga lui Take Ionescu.

Berlinul insa, care voia sä alba oameni politici siguri InRomania in vederea evenimentelor viitoare tineaalba pe Take Ionescu care, dupa rapoartele lui Kiderlen-Wae-chter, era omul politic cu cel mai mare viitor In tara noastra.

Insusi regele Carol spusese, odata, fata de mai multa luniesi fat& de ministrii straini

sä-1

bltele

r.

www.dacoromanica.ro

154

Cel mai inteligent romdn neiscut sub domnia mea estedomnul Take lonescu.

Vorba nu era tocmai exacta fiindca Take Ionescu se aids-cuse mai 'nainte ; adevarul era cal sub regnul sau se dezvoltase

crescuse.Vizita; lui Take Ionescu la Berlin si primirea ce i-a fkut

imparatul a ingrijorat atat pe conservatorii batrAni, cat i pejunimisti. Atunci s'au inceput tratativele foarte energice de fu-zionare a partidelor Cantacuzino pi Carp spre a conjura pri-rnejdia apropiatei inaltari a lui Take Ionescu la sefia partidu-lui conservator.

Se alcatuepte o comdsiune care sit piece la Paris spre atrata incheierea unei conventiuni comerciale. Prim delegat estenurnit d. Grigore Cantacuzino, fiul primului ministru, iar aldoilea delegat Nicolae Xenopolu, takist. Acesta, consideranclu-se superior primului delegat caruia nu-i acorda decat ca-litatea ire fiu al sefului guvernului, 11 prezenta demisiunea.

In ziva de 3 Ianuarie a plecat la Viena, spre a inapoiavizita nrimarului Lueger, o comisiune compusa .din Misu Can-tacuzino primarul Capitalei, Al. Ciurcu primul ajutor, G. Stro-escu al doilea ajutor, locot.-colonel Obedenaru, Nicu Lahovary,N. Voinescu, N. Bdrcdnescu, N. Cutarida, C. Steriu i Ulpiu Ho-dos consilieri comunali, inginerul Giulini i d. avocat PascalToncescu. amicul personal al primarului.

Ziarele din Bucuresti relevä un foarte important discursrostit in Camera din Budapesta de catre deputatul roman d.Iuldu Maniu, cu ocazia discutiei bugetului cultelcr.

D. Iuliu Maniu a fost foarte vehement, acuzand guvernulcã e2te numai guvernul rnaghiarilor, iar diationalitatile le su-gruma vodnd sa le reduca la rolui de slugi. 46 ani de inchisoare

a spus d-sa au dictat maghiarii in anul trecut agitatori-lor" romani, adica acelor romani cari nu tolereaza ca maghia-rui sa se foloseasca de putere spre a deznationaliza un neamin treg.

Discursul d-lui Maniu a imnresionat mult toate cercurilepolitice.

Bucureptiul este in sarbatoare artistica. Marele pi nein-trecutul violondst Kubelik concerteaza la Ateneu. In SonataKreutzer l Legenda din Wienda,wsky, Kubelik a repurtat sue-cese triumfale

Cum se schimba vremurile pi preturile ! Astazi la 1929zdarele fagaduesc cate 10.000 lei premiu pentru o poezie, dar

si

www.dacoromanica.ro

155

la 1907 un ziar publica un concurs pentru cele mai bune poe-zii politAlce, cu urmatoarele premii : 100, 50 si 25 let

Partidul liberal anunta ea incepe campania de rästur-nare impotriva guvernului. 0 intrunire public& este hotarat9ifiinda in totdeauna, in cel din urmä 20 de ani, campaniile derasturnare au inceput cu intruniri publice. La intrunire vorvorbi : D. Sturza, M. Ferichide, Spiru Haret, N. T. Pop din Cra-iova, V. G. Mortun si I. I. C. BrAtianu.

Dar la intrunire s'a petrecut un fapt fara precedent inviata si moravurile noastre politice

Tartä-1 :V. G. Mortun, fostul socialist trecut in partidul liberal, a

rostit un discurs ultra-nationalist. D-sa a atacat guvernul con-servator pentru toate avantagiile ce le da strainilor. Toti stra-inii sunt favorizati, mai ales in industniile de petrol, oameniipolitic! primesc a4kfigureze in consiliile de administratde ale a-cestor societatti straine, iar ministrul de finante se duce la Ber-lin sa banchetuiascä cu bancherii i samsarii. Guvernul actualare o tendinta de desnationalizare, paste tot se aude vorbin-du-se numal limbi straine.

Dar Dirnitrie Sturza, seful particlului, se supara. i intervine:Nu aceastd chestie e la ordinea il,ei. i eu vorbesc nem-

feste si frantuseste. Unde am ajunge cu astfel de exagerdridacd am exclude Limbile strdine din scoli ? i eu sunt patriot 1...

Dar Mortun urmeazA pe aCeitas nota, iar sala bi aplaudtafiinda vorbea o vorbä placuta maseor...

Dimitrie Sturza iar taie cuvantul oratorului I apostro-Xnaz& chiar publicul :

Dumneavoastrd nu-mi yeti impune cu vociferdri. Acttrebue sd se petreacd totul in ordine i cu disciplind.

Incidentul a provocat o valva trecUoare, ceea ce n'a Ira-piedicat pe liberali sa vie la guvern peste trei luni.

Pe la starsitul lunei Ianuarie, moare doctorul Florea Te-ndorescu, senator conservator, unul dintre cei mai distinsi prac-ticiani din Bucuresti. FIorea Teodorescu a murit de o boala derinicht In ultimul moment a fost operat de catre doctorul Le-onte asistat de d-riri N. Bardescu, Drugescu i Hristodoresau.

La 8 Februarie vine din Paris stirea c5. generalul IacobLahovary, ministtrul de externe, a incetat din viata.

Ma aflam In Camera, cand 11 vad intrand, cu fata abatut54,pe nrimutl ministru Gh. Cantacuzino care ftinea in manä o scri-snare. De cum ajunse In fata banciri ministeriale, se adreseazacelor din farta sa cu vorbele :

Bunul nostru amic Jack nu mai este !

www.dacoromanica.ro

156

Mind nascut la 1846, generalul a murit relativ Omar. la61 ani. Boa la care l'a rapus a fost cancerul.

Retraigandu-se din armata, a intrat In politica unde, prinactivitatea i relatiile sale de familie, a putut ocupa un Wc defrunte In partidul conservator.

Spre a-1 rupe din partidud lui Petre Carp, Take Ionescu i-afagaduit sena partidului conservator dupa moartea sau duparetragerea lui Cantacuzino.

Am povestit cum Inteo noapte cei cinci sefi de culori aipartddului conservator 1-au proclamat... Kronprintz.

Generalul era inteligent i activ, insa nu avea inteligentapolitica i nici eultura generala a omului politic. Moartea luin'a fost o prea mare pierdere pentru partidul conservator, de siocupa In fruntea lui un loc de mana Intaia.

0 greva la universitate !...De asta data greva nu este a studentilor, cum se Intam-

pla ea este a profesorilor. In urma prezentarii unui proieetde reformä a Invatamantulud superior, de catre d. C. Disescuministrul Invatainantulud, profesorii universitari au procedat lao Intin,s1 actiune de protestare, urmata de greva.

Senatul universitar s'a Intrunit sub presedintia lui C. De-metrescu-Iasi, rectorul. Au fost de fata profesorii : ChiritescuCornoiu dela teologie ; Valerian Urseanu si C. Nacu dela drept;Toma Ionescu i Petrini-Galati dela medicina ; PangratiVoinov dela stiinte ; Bogdan si Oneiul de la Mere.

Au votat pentru greva sase profesori ; au votat contra dr.Toma Ionescu i Chiritescu ; s'a abtinut Cornoiu.

Greva profesorilor universitari a fost hotarata zpre a siliguvernul sä retraga proiectul d-lui Disescu.

Au luntat cu mai multa tarie pentru grey& Titu Maiorescuinauntrul universitatii i Nicu Filipescu In afara.

Dintre profesori, cel mai activ i hotarat suAinator al gre-vei a fost d. Ermil Pangrati. D-sa a sustinut ca legm d-lui Di-sescu atinge autonomia universitatilor. D-sa a gasit i motivulgrevei. Legea spune Ca Senatul universitar poate suspendacursurile in caz de turburari grave. Or turburarile sufletesti pro-vocate de proectul de lege al invatamantului superior, pot le-gitima greva.

La Ateneu dirijeaza orchestra ministerului instructiuneimarele Pietro Mascagni. Primul san concert simfonic 1-a datla 12 Februarie. Pe din afara, a condus Uvertura din Tanhaeu-ser", Simfcnia In do minor" de Beethoven si mai multe lucraripersonale.

Criza politica se desvolta.

pi

www.dacoromanica.ro

157

Batut din toate partile, dar mai ales minat de intrigiledinauntru, guvernul incepe s'a se simta zgaduit.

Fata de greva universitarilor, guvernul hotaraste sä retragaproectul de lege al InvItamantului, iar In sedinta Camerei dela16 Februarie, d. C. Disescu face declaratia ca, in intelegere cuguvernul, retrage proiectul. Cu cinci minute mai 'nainte, legeafusese luata in consideratie cu 82 bile albe contra 7 negre.

Aceasta era doar o rnanopera.Spre a nu se banui cum ca intre Camera si guvern nu ar fi

Intelegere deplina, legea n'a fost retrasa decat dupa ce a fostluata in considerare cu o mare m.ajoritate. Aparentele erau sal-vate, guvernul, insa, nu.

In culise se operase mult.D. C. Disescu era takist ; prin urmare Infrangerea

lui nu displacea conservatorilor cantacuzinisti.Ca mai toate mandfestatiunile publice dela noi, i miscarea

universitarilor era o actiune politic& : dela spate profesorii erauimpinsi de partidele respective. Dovada votul din Senatul uni-versitar. Au votat pentru greva 6 prof esori i anume d-nii C.Demetrescu-Iasi, Valerian Urseanu i Petrini-Galati liberali ;d-nii Pangrati si Bogdan juninnsti i d. Voinov sodialist libe-ral. Au votat contra Toma Ionescu, takist at Chiritescu conser-vator ; s'a obtinut Cornoiu care nu era inscris in nici partid.

De indatä ce guvernul a retras legea, greva profesorilor u-niversitari a ineetat.

Dupa lungi tratative intre cele doua fractiuni din guvern,cabinetul este completat prin numirea unui succesor genera-lului Lahovary. In locul sau la externe a trecut fratele sau IonLahovary de la domenii, iar la aceAst denartament a fost nurnittakistul doctor Istrati.

In zilele acestea moare i presedintele Camerei, GrigoreTriandafil, un fruntas i vechiu conservator.

In locul Om este ales C. Cantacuzina-Pascanu unul dintrevice-presedinti, iar vicepresedinte, in loc, e ales d. Pavlica Bra-tasanu. Amandoi sunt takisti.

Takistii au pus piciorul in prag i triumfa pe toata linia.Cat timp Camerile au fost Inchise, cantacuzinistii erau cei

mai tari fiindca aveau sefia guvernului i majoritatea In ca-binet, dar Camerele fidnd deschise si Take Ionescu avand ma-joritatea parlamentului pentra el; dicteaza acum conditiunile.

Dar barca se prabusea.Primirea facuta. lui Take Ionescu de care kaizerul Wilhelm

a pus groaza printre conservatorii, tineri i batrani, cantacuzi-

i umi-Urea

:

:

an

www.dacoromanica.ro

158

nisti sau junimisti ; de aceea lucrarea pentru fuzionarea tutu-ror conservatorilor Incepe cu stäruintA.

Cele din urma evenirnente parlamentare l victoril takiste.nmnirea d-lui Disescu la departamentul instructiei, cat si ale-gerea presedintelui i vicepresedintelui Camerei, toti takistiau lasat cantacuzinistilor impresia ea sunt In minoritateLunt la discretia lui Take Ionescu. Inferioritatea lor era, de-rnonstrata.

Takistii complotau In secret. La adunarile lor intime, ceimai inclrazneti au pus pe fata. chestia proclamarei ea sef alpartidului conservator a lui Take Ionescu. S'a propus atuncica majoritatile parlamentare sa faca proclamarea. Dar TakeIonescu nu Indraznea.

Desi uns dela Berlin, Ii era teama. Pe regele Carol 11 stiaca-i este ostil, fiindca odata spusese intimilor

Neamtul nu md vrea, dar 'am sd-i silesc mdna.Regale Carol fusese informat despre vorbele acestea si nu

nita. Batranii conservator!, ca i junimistii, se foloseau de in-discretiile lui Take Ionescu i lucrau In umbra atat la palat,cat si In sänul partidului.

Take Ionescu, cu toate marile lui calitati intelectuale, aveadouä marl lipsuri, mai ales pentru un om politic : era fricos

vorbea prea mult. N'avea indrazneala loviturilor mari i nu-siputea tine limba. Acest din urma cusur i-a facut in viata po-litica mit rau. Cat despre lipsa de curaj, nurnai adestei infir-mitati se datoreste faptul Ca, desi era barbatul politic cel maitalentat, cel mai activ i cel cu mai multe cunostint,e In stra-inatate, n'a putut nici odata ajunge unde dorea.

Cu toata sov6lia1a lui Take Ionescu caci nu se Irnpotri-yea categoric takistii hotArasc sä puie piicorul In prag i sacueereasel presedintia Camerei.cht si locul de vice-presedinte.Daca Cantacuzino se va opune, sä dea lovitura cu forta i satreaca paste el.

Cantaeuzinistii sunt pusi In curent. Curn fuziunea cu Juni-mistii nu era Inca facuta fiindca tratativele erau deabia In-eepute ei s'au temut de o Infrangere In Camera ; de aceeaseful a cedat la. toate cererile lui Take Ionescu. Ins& cu aceasta,hotararea lui Cantacuzino de a se impaca cu junimistii devenidefinitiva.

Negociatorii i-au pus Inainte viitorul urmasilor sal., au fa-cut apel la isentimentele lui de tata. I s'a spus ca. daca TakeIonescu va ajunge sef al partidului, fiii sal, earl au luptat, Im-potriva lui cu atata hotarare. vor fi anihilati ; dimpotriva dacava lua Petre Carp sefia, este sigur ca, dupa Alexandru Mar-

pi ca.

pi

www.dacoromanica.ro

159

ghiloman sau Nicu Filipescu, sef va ft proclamat fiul sau celmai mare.

Take Ionescu, din lipsa de curaj, a pierdut situata.Nicu Filipescu se agita mult 1 lupta ca sa hotarasea pe

Cantacuzino sa cedeze lui Carp sefia partiduluii conservator,desl o veche rivalitate 11 facea sa nu vacla cu ochi buni peMarghiloman. Insa, pericolul cel mare, pericolul imediat, eraTake Ionescu.

Räscoalele t.1..ranesti, care au isbucnit peste catevadela evenimentele pe care le povestesc, au grabit soluta crizeidin sanul partidului conservator.

Cum putea oare guverna un partid ai carui fruntasi eraumai mult preocupati de intrigile din sanul partidului si de am-bitile personale decat de lucrarile departamentelor ?

Toti fruntasii cu ministrii in cap, erau mobilize.% pentru raz-boiul dina.untrul partidulul fiecare veghea ca sa-si apere pie-lea, asa ca nu mai putea avea capul linitit pentruca sa. ingri-jeasca si de trebile

Pe cand in Bucuresti se petreceau aceste fapte, tarpartidul liberal se pregatea sä ia puterea, din Bulgaria vinevestea asasinarii primului ministru Petcov. Acest asasinatfaptut pe stradä pe cand primul ministru era insotit de alti

era in legatura cu agitatiile politice i balcanicecare pregateau evenimentele viitoare. De aceea la Bucurestiasa.sinatul a produs emote.

Capitala Romaniei incepe sa sufere mai serios de peurrna Expozitiunei din Parcul Carol: scumpetea traiului.

In ziare apar primele articole purtand titlul: Traiul sescumpeste. Acest neajuns insa nu impiedicã lumea sa petreaca,iar numerosi artisti straini sà dea reprezentatiuni.

Din ranclul acestora am avut In iarna lui 1906-1907, peviolonistul Kubelik, pe dirijorul Mascagni, o trupa de operetafranceza la teatrul Uric, o trupa de opera franceza la TeatrulNational, un cire rusesc, circul Beketov, in circul Sidoli, insfarsit pe marele pianist al nostru A. Boscoff.

Trupa de opera dela teatrul National era de calitate in-f arioara, de aceea a dat nastere la scandaluri si la procese intreunii artist Si impresar. Pe vremea aceea, de si Bucurestiulavea un public care stia sä aprecieze pe artist, totus unit im-presari aduceau trupe in care figurau un artist sau o artista, deoarecare valoarea, apoi cempletau trupa cu ciurucuri culesede prin arasele de provincie.

Cateodata acesti artist, daca nu placeau publicului si a-cesta 1st manifesta nemultumirea la spectacol, deveneau inso-

elle,

tarii.

minietri,

www.dacoromanica.ro

160

lenti. Imi arnintese de un scandal petrecut in gradina Liecier-taf el.

Inainte de a fi primit cläclirile actuale, locul i casa deastazi din strada Academiei, numita Liedertafel, poseda ogradina maricica numita gradina Stavri". Aci se juca varateatru. Intr'una din vend juca o trupa de operetä franceza care,la un moment, nu placu publicului. Acesta manifesta

A doua seara directorul trupei actor si el aparu pe.scena cu un purcel la subtioara spunand.:

Canta\ tu, caci vocea ta poate sä placa mai mult publi-cului.

ciupind purcelul de ureche, acesta incepu sa guite de-tilua auzul.

Indata a izbucnit un mare scandal in gradina, iar cativadomni din staluri sarira pe scena ca s bat& pe obraznic. Cumare greutate politia a putut potoli scandalul.

In schimb n'a fost artist sau artist& mare In Franta si inItalia, cate odata si artist vienezi care sa. nu fi jucatIn Bucuresti. In tot timpul cat tin minte, dela 1872 in jos, amvazut pe iscena teatralui National sau la Ateneu defiland celemai marl stele al artei: Ristori, Adelina si Carlota Patti, Rossi,Salvini, Coquelin cel Mare i cel Mic, Sarah Bernard, Judie,Eleonora Duse, Ermete Novell, Mounet Sully, Feraudy, Kubellk,Huberman si atati alii pe care memoria nu mi-i prezinta inaceasta. clipä.

Societatea bucuresteana din aintea marelui razboi dela1916-1918, avea un oarecare rafinament al clasei de sus ma-nifestat, de predilectie pentru toate produsele civiiizaiei fran-ceze.

Pe cand framantarile politice ocupau atentda si activi-tatea tuturor politieianilor, o stire de o mare gravitate cadeca un traznet: taranii din nordul Moldovei s'au rasculat.

Ralccoalele pornese cu un caracter antisemit pe la sfarsi-tul lui Februarie.

Taranii se räscoala mai intai in judetul Iai, pe mosia BA-deni, apoi trec la Ceplenita si in Targul Frurnos. Oamenii dinadministratia arendasului Mochi Fischer sunt batuti, conaculdevastat i dat prada. focului. Un originar de pe mosia Flamanzimi-a scris, Ins, ca ra.Scoalele au Inceput mai intadu pe aceasta,proprietate, aceasta mosie din judetul Botosani fiind atunci cead'a doua din tart ca Intindere. Cea mai mare era Jigalia din

Proprietarul mosiei era pencipele Mihai Sturza, mo-sia era arendata lui Mochi Fischer si administrata de catre fra-tele acestuia, Abram.

ostil.

Si

www.dacoromanica.ro

161

Guvernul, ingrijorat, caci rascoalele se intindeau, trimite la-fata locului pe secretarul general al ministerului de interne,Petre Sfetescu, apoi sunt tr1miii i jandarmi din Bucurestitrupe din judetele invecinate.

La Botosani, prefectul Vasescu este antisemit declarat.Rascoalele se intind in judetul Botosani, iar la Bucuresti

toata lumea politica este in fierbere. Partidele si oamenii poli-tici cauta acum sa traga, Ioloase cf In miscare

George Cantacuzino, ministrul de interne, cheama. pe pre-fectul de Botosani pe 'care 11 mustra ca. nu 1-a tinut in curentcu miscarea. Acurn primejclia a Inceput sa fie mare.

Prefectul raspunde Ca pentru Romani nu e nici o primejclie.Ministrul ii spune :

Nu e vorba numai de Romani, ci de viata i sigurantatuturor locuitorilor varh.

Prefectul raspunde :Eu nu dau un suflet de crestin pentru un milion. de

jidani.Prirnul ministru obserya atunci prefectului cum ca nu

este In stare sa, mentie ordinea, deci sa traga consecintele.Iar prefectul ii replica cum ca nu-si cla demisia l asteaptasa fie destituit pe acest mottv.

Pentru intelegerea acestei convorbiri, trebue sa lamurimca prefectul Vasescu era takist.

Take Ionescu, de cand isi pusese In gand sa. ia sena par-tidului conservator, lucra nu vumai In parlament, dar i intoata tara ca sa-si atraga partizani, astfel ca, in rnomentul a-cela, de a Cantacuzino era sef al partidului, sef al guvernului

ministru de interne, majoritatea prefectilor erau takisti.Asa se explica de ce prefectul Vasescu a sfidat, precum am

arätat, pe seful sau.0 dovada ca miscarea era cu caracter antisemit este si

acea cä putine zile dupa izbucnirea rascoalelor, studentii uni-versitari din Iasi s'au pus In grevä. Motivul grevei era arestareacatorva studenti acuzati ca au fost printre autorii rascoalelor.

Se Intelege ca rascoalele aveau i Un motiv social a eco-nomic. Diva cum au dovedit Irma. faptele In urma. modul dea opera al Wanilor, era identic cu felul In care au operatranii rusi rd.sculati cativa ani mai inainte. Adevarul este cavreo cativa studenti romani, veniti din Basarabia, au fost do-vediti printre instigatori. Patru dintre acestia au *lost arestatila Targul Frumos.

La Bucuresti oamenii politici din opozitie se agita PresaVoL III. 17

ta-

Si

si

www.dacoromanica.ro

162

liberala, pe langa ca ataca guvernul fiindca, n'a falcut nimicin favoarea táranilor, tuna impotriva trusturilor arendasesti

tuturor acelora cari au acaparat marile intinderi de mosii.In Moldova, cel mai mare arendas este evreul bucovinean

Mochi Fischer; de aceea presa liberala atacä cu violenta pe a-rendasii evred.

Ionel Bratianu interpeleaza in Camera guvernul asuprarascoalelor si-1 acuza cä n'a venit cu o lege eare sä sparga trus-turile arendasesti. Fagadueste, in acelas timp, cum ca partidulliberal, cand va veni Ia putere, va aduce o asemenea lege.

Primul ministru flU raspunde, dar opinia publica este incontra acestor acaparari.

Petre Carn, frisk nu admite aducerea unei asemenea legiin momentele de fat& cand taranii s'au rasculat. Leacul, aspus seful junimistilor ar fi mai periculas decat boala.

Aceste rascoale sunt exploatate chiar inauntrul partiduluiconservator. Ziarul La Roumanie", organul personal al lui TakeIonescu, acuza guvernul ca nu a adus in cursul legislaturei, le-gile agrare fagaduite prin mesagiul tronului.

In acest articol ziarul takist lasa sa se inteleaga, destul destraveziu, cum cä vinovatul principal este primul-ministru.

Guvernul, pentru a lua rascoalelor elementele cele maiviguroase si active, ordona concentrarea tuturor rezervistilordin judetele rasculate. Tot la fel sunt mobilizati

Ziarul takist La Roumanie" ac.uza pe profesorii universi-tari din Bucuresti ca au dat semnalul rãscoalei in spirite, cugreva lor recenta. Apai acuza pe d. A. C. Cuza dela Iasi, care,in calitate de profesor universitar, a agitat pe studentd cu unnationalism exagerat.

Stirile ce vin din Moldova spun toate cum ca taranii cerpamant. Mai intai au cerut dela arendasii evrei pe unde aucomis devastari, apoi au trecut si la nroprietarii si arendatii ro-mani.

Rascoalele taranesti iau o intindere ingrijitoare aproapetoata Moldova este in flacari ba a trecut si in Muntenia, inj adetul Buzau.

La Bucuresti, politicianii au perdut capul. La Camera cir-cula, tot soiul de stiri exagerate si se fac tot felul de propuneri.

Comisiunea bugetara. a Camerei a hotarit sä numeasca ocomisiune nermanenta care sa lucreze cu guvernul la legile a-grare urgente.

In Camera se agita formarea unui guvern de coalitilune,compus din fruntasi ai tuturor partidelor, care sa ainisteascatara i sa realizeze reformele agrare.

i militienii.

www.dacoromanica.ro

163

Dar ce este mai urgent, este potolirea räscoalelor cari p cumameninta toate orasele. Taranii, dupa ce au devastat Targul-Frumos, sant acum la bariera lor.

La Botosani taranii vor sa patrunda in oras, dar supt opritide armata. Tarandi ataca cu pietre, lemne i revolvere. Truparaspunde l patru tarani cad morti.

Camera trece de urgenta in sectiuni, alege un raportorvoteaza, in cateva clipe, proiectul de lege pentru concentrareaxezervistilor.

La Senat interpeleaza Dimitrie Sturza, seful liberalilor. A-cesta arata ca in Moldova cloua familii: Fischer si luster auacaparat cele mai mari mod, pe care au impus taranilor celemai neomenoase con clitiuni de munca'.

Trustul Fischer i Juster pläteste patru milioane arencla,ceeace reprezinta un capital de 80 milioane, iar intinderea deVamant ce exploateaza este egala cu noua judete ale tArii.

In partidul conservator, continua lupta intre cele doua frac-tiuni takisti i cantacuzinisti, chiar i in aceste vremurigrele.

Dimitrie Sturza atacase guvernul ca intrebuinteaz1 exceden-tele bugetare pentru cumpatraturi de palate luxoase in loc sa le-destine pentru imbunatatirea starei taranilor.

Tocmai atunci Take Ionescu, in calitate de ministru al fi-nantelor, depuse proiectul pentru cumpararea easel Vernescu,unde se afla acum instalat ininisterul industriei. Atacul luiSturza 11 lovea pe el. Cand proiectul a fost adus la Senat, Mi-hail Rahtivan a facut o puternica propaganda contra proec-tului.

Presa public& stiri, din ce in ce mai grave. La Baal.' trupaa tras in tarani uncle au cazut 14 morti. La Iasi taranii au pa-truns cu forta in oras. Pretutindeni evreii stau baricadati prin-case si tin präväliile inchise.

La Cucuteni, unde majoritatea populatiei este ungureasca,.s'a intamplat o ciocnire cu taranii romani. Trupa intervenind,au cazut 30 ungureni raniti i patru morti.

La Bacau o noua ciocnire cu armata, uncle au cAzut maimulti morti.

In sfarsit rascoalele au trecut in Muntenia, si se apropiede Capita la. Acum toata aumea *Pa pierdut capul. Guverna--mentalii sunt cu totul aiuriii i nu mai stiu la ce solutie O. secpreasca.

Guvernatorul Bucovinei telegrafiaza la Bucuresti cä cetemarl de tarani bucovineni, cuprinsi de agitatie, vor s treacain Moldova spre a da ajutor taranilor räsculati.

si

Iasi

www.dacoromanica.ro

164

Pe de altä parte presa austriaca se ocupa cu multä stäru-int& de Tascoale.

Ionel Bratianu fiind la Viena este interview-at de catreziarul Neues Wiener Tageblatt" asupra rascoalelor.

El a spus Ca partidul liberal a ezitat multa vreme sä in-fiinteze Casa ruraik spre a nu destepta la tarani pofte preamari : acum insä, cand partidul va veni la putere, Casa ru-ral& va fi infiintata, pe noui baze. Bratianu a acuzat toateguvernele can s'au succedat la putere in Romania, c.. n'aufacut nimic nentru tarani, criticand modul cum sunt aren-date moshle.

Ziarul Volksblatt" scrie ca. Bratianu a fost chemat tele-grafic la Bucuresti.

o stire sinistra circula in Camera.Se spune c Austro-Ungaria, vazand propertiile luate de

rascoale i temandu-se ca ele sa nu ajunga in Ardeal si inBucovina, a hotarat sa treaca in Romania doua divizii sprea potoli rascoalele.

La Camera tot felul de stiri zapacite. Unii deputati pro-pun instituirea starii de asediu conform legii din 1864.

Din Teleorman yin la Camera stiri foarte rele. Se spune-ca Zimnicea a fost devastata de tot. La Rosiorii de Vede Vara-nii dau navalk

TWA. lurnea se asteapta la cele mai grave urmari.Inainte de a povesti ceeace a fost la Camera in sedinta

istorica dela 13 Martie, sa aruncam o' privire inapoi asuprafaptelor petrecute.

Pe cand in tara curgea sangele i luminau flacarile ras-coalei si ale incendlilor, la Bucuresti era o lume care petrecea.

Marele artist G. Feraudy dela Comedia franceza dadeareprezentatii foarte mult vizitate.

La Teatrul National se' intampla un scandal. Al. Davila,directorul teatrului, adusese o trupa de opera in regia sa per-sonala, dar trupa fiind foarte proastk publicul a ocolit-o, asaca falimentul a =at.

Inteo bunä zi, publicul care trecea prin fata TeatruluiNational vede o aglomeratie de oameni foarte agitati. Oa-menii barbati si femei tipau, amenintau i erau foarteagresivi.

Ce se intamplase?Erau gagistii, coristii i muzicantii din trupa Operei de-

functe, cari, nefiind platitt de impresaT, isi cereau acum dreptul.Acestia aratau ca Davila le datoreaza 6000 lei si cä acum nici

si

www.dacoromanica.ro

165

nu voeste primeasca spre a-si al:51a reclamatdunile. Cumare greutate politia a putut potoli lumea.

La Crec litul Rural se face alegerea pentru noi mem-bri in consiiu. In urma intelegerei dintre liberali i conser-vatori, pe lista oficiala figurau liberalul V. Misir i conserva-torul N. Cantacuzino, fiul primului ministru. Dar unii membridin oculta liberala nu voiau cu nici un pret sa fie ales fill(Nababului. 0 lupta apriga se a,. Toti fratii Bratianu yin laOredit i fac o intensa propaganda in favoarea listei oficialesi astfel d. Cantacuzino este ales. Dar este ales cu 1500 voturimai putin decat candidatul liberal.

In mijlocul valtoarei, attic& numai eu cateva zile maiinainte de caderea guvernului, in partidul conservator eraucele mai copi15zesti preocupari.

Asa inteuna din zile se intrunesc acasa la seful partidului,sefli de color!. Erau de fata: Barbu Paltineanu seful din rosu,Iancu Bratescu, seful din verde, Petre Stefanescu, seful dinnegru, I. Th. Florescu, seful din albastru i Nicu Lahovary, se-f ul din galben.

Se pune in discutie grava (?) chestiune a sefiei electoralea Capita lei. Afacerea se regulase in familie. Gheorghe Canta-euzino care voia sa alba in mand masinkria electoral& pen-tru ca sä n'o acapareze Take Ionescu propune pentru sefiepe fiul Mu Mihail Cantacuzino, primarul Capita lei. Dar BarbuPaltineanu se impotriveste.

Barbu Pältineanu era takist, dar pe Mgä tendinta de anu lasa Cantacuzinistilor organizatia politica a Capita lei, eraambitia personala: vroia sa fie el seful. Luand cuvantul decla-rä xiu poate aproba aceasta numire.

El declara ca. a venit vremuri cancl lumea nu mai poa-te primi aceste Intaietati datorite numai na.sterei si combinatiii-lor politice. De si are toata stima pentru d. Misu Cantacuzino,nu-i poate primi sefia.

Batranul prim ministru, in fata acestei opozitii impar-tasita si de alti sefi de colori declara ca-si va da numaide cat hotarrirea. Esi din salon si trecu in camera de alaturiunde era adunata familia in mare complet. Acolo urrna sfatul.

Peste zece minute Iorgu Cantacuzino se inapoiaza si de-clara ca, in fata obiectillor ce-i s'au facut, a decis sa ia dansulpersonal sena Capita lei.

Cei de fat& au ramas nedumeriti.Aceasta insemna, in mod indirect, tot sefia lui Misu Can-

t acuzino.

ca

$a-i

www.dacoromanica.ro

166

Iata cu ce fel de lucruri mici se ocupau conservatorii atuncicand una din cele mai grave incercari strkbatea tara.

Aceste scaderi ale guvernului si ale partidului conservatoraduc desnodamantul. D. Sturza e chemat la canna cu IonaBratianu la ministerul de interne.

Guvernul liberal se prezinta inaintea Camerei la 13 Martie.Deputatii din majoritate erau in mare fierbere i cei mai

multi deprimati. Desi guvernul conservator insarcinase pe treiministri pe I. Lahovary, Take Ionescu si C. Disescu cualcatuirea unui proiect de lege in contra trusturilor arendasesti,nimeni in Camera nu se mai gandea la asRmenea lucruri.

La ora 2, Dimitrie Sturza apare.ii intampina d. Pay lica Bratasanu, vice presedintele Came-

rei, care-i ureaza bun sosit; apoi Ii felicita pentru marea jertflpatriotica pe care a facut-o primind sa, ia puterea in impre-jurarile atat de grele prin care trece tara.

Dimitrie Sturza raspunde ca si-a facut numai datcriaapoi cade imediat in mania lui religioasa care-1 bantuia decativa ani.

Spune ca toate se vor indrepta daca oamenii vor crede iaráin Dumnezeu. Sfatuieste pe toti sä nu mai citeasca alte carticare due la pierzania sufletului, ci sä citeasca numai Evan-ghelia.

Sturza era in declin cu totul. Ciudatenia lucrului era ca, pecand Cantacuzino fusese inlaturat de la carma pentru motivulea era prea slab, in locul lui era adus Dirnitrie Sturza, omul acarui siabiciune mintala era acum notorie.

Sturza intra in incinta si este inconjurat de membrii ma-joritatii.

eizlinta se deschide. Sturza, in cuvinte apocaliptice, faceapel la toti Romanii sa se uneasca in fata marei primejdii casä scape tara adusa pana la marginea prapastiei.

Take Ionescu se scoala imediat.Presedintele Cantacuzino-Pascanu fiind takist, Take Io-

nescu ii ceruse ca dea lui cuvantul indata dupa primulministru, pentru ca sa ia inainte Ion Lahovary, reprezen-tantul Cantacuzinistilor.

Take Ionescu rosti o cuvantare emotionanta, declarand innumele majoritätii ca va d.a guvecrnului intregul concurs.

In imprejurarile de fata toti Romanii trebue sä ne dammama pentru sa1varea tarii si sa uitam deosebirile ce lie des-part".

Cuvintele lui Take Ionescu sunt subliniate cu aplauze zgo-motoase, intocmai ca i discursul primului ministru.

nu-i

si

sk-i

www.dacoromanica.ro

167

Ia cuvantul apoi Ion Lahovary din partea celorlalti con-servatori si face o declaratkie identica.

Petre Carp vorbeste cel de al treilea, cerand si el ea legileguvernului sa fie votate, Insa face rezerve asupra orogramu-lui cabinetului.

Primul ministru ia din nou cuvantul 4 declara ca niciodata in viata lui n'a fost rnai emotionat. Multumeste cal-duros celor trei oratori conseTvatori caci au dovedit ca suntmarl patrioti.

Ese apoi din bane& si se duce direct la Take Ionescu, ii iaamandoua mainile i i le strange afectuos in aplauzele furtu-noase ale Adunarei.

Strange apoi pe rand mainile lui Ion Lahovary i PetreCarp, multumindu-le la fel. apoi se reintoarce catre Take Io-nescu strange din nou mama.

Scena a fost foarte emotionanta, dar n'a fost sincera dinpartea tuturor actorilor.

Mai toti actorii principali ai evenimentelor de atunci aumurit. Dimitrie Sturza, Gheorghe Cantacuzino, Emil Costi-nescu, Ion Lahovary, Petre Carp, Take Ionescu, Nicolae

Titu Maiorescu, V. G. Mortun, Spiru Haret, AntonCarp, general Manu, Ionel Bratianu, Mihail Ferichidi, Al. Mar-ghiloman dorm a,stazi somnul de veci. Dintre primele roluri deatunci nu mai sunt in viata de cat vreo trei-patru.

Gheorghe Cantacuzino, seful partidului conservator si lostsef al guvernului, n'a aSistat la sedinta. A evitat, fireste, sa fiesilit a vorbi al doilea dupa Take Ionescu. Acura majoritateaIi era prea ostila, mai ales din cauza versiunilor puse in cireu-latie din partea, takistilor cum ca incapacitatea lui ar fi pri-oinuit alungarea partidului de la putere.

edinta istorica dela 13 Martie a mai avut i alte mci-dente. Ionel Bratianu nu cunostea pe Take Ionescu. Dupa cea vorbit Dimitrie Sturza, ministrul de (interne s'a dus i ek laTake Ionescu i i-a Intins mana : Nu ne-am cunoscut dartrebue sd ne cunoastem, fiindcd o sd facem politicd im-preund.

Ziva de astdzi a dovedit cd in tard sunt multi patriotiCa printre cei dintdi esti dumneata".

Take Ionescu i-a raspuns ca nu si-a facut de cat datoria.Si iar s'a cutremurat Camera de aplauzele Adunarei.

Martori oculari ai scenei au spus ca au vazut oameniplangand. S'a spus ea i ministrul Germarnei, care se afla intr'oIola, ar fi plans. Pot spune insa ea asupra mareIui public scena

Fili-peseu,

pi-i

www.dacoromanica.ro

168

nu a produs o prea mare impresie, cad gesturile oamenilor po-litici sunt considerate In Romania nurnai drept manifestatiunide oportunitate.

Numai discursul lui Petre Carp, care a luat fatis aparareamarei proprietati, a facut vdiva In randurile proprietarilorarendasilor. Trebuie sa mai spun ca. graba conservatorilor pro-prietari de mosii, de a sustine guvernul Sturza, era datoritamai ales spaimei de a nu pierde pämânturile.

Odata cu venirea guvernului liberal incep masurile pen*-tru potolirea rascoalelor.

Ministrul de finante depune in,prima zi a prezentarei gu-vernului liberal In fata parlamentului, patru proiecte de legi:a) pentru suspendarea taxei de 5 la suta pentru patulele derezerva; b) pentru suprimazea taxei pe yin; c) pentru revizui-rea recensämantului fiscal din 1905 In scop de a egala evalua-rea proprietatii midi si mari; d) suspendarea inamovibiitateifunctionarilor financiari.

Iar Ionel Bratianu prezinta urmatoarele proiecte : pentrususpendarea stabilitäii i inamovibi1itU functionarilor poll-tienesti i administrativi; bentru abrogarea examenelor de sta-hilitate i inamovibilitate; pentru prelungirea mandatelor con-sililor si comunale si a comisiilor interimare asa cumva crede guvernul.

Spaima Meuse ca acesti oameni sa piarcla, notiunea realu-lui. Fireste, in Imprejurdrile grele de atunci, nu era rau caparlamentul conservator sa ajute silintele guvernului liberalde a linisti taxa, dar acest concurs trebuia dat cu discretie

pudoare. Din contra, fla Camera aveai impresia ca te afli Infata unei majoritäti dupa cum se spunea pe vremuri demameluci liberali, atat de sgomotos aplaudau acesti deputatifiecare gest al ministrilor.

La Senat este mai multd. demnitate. Acolo majoritatea nueste takistd. Senatorii Ii dau seama anai bine decat deputatiica guvernul profit& de Imprejurari si de groaza lasa a conser-vatorilor spre a se intari, ca partid la guvern.

Vin insa Take Ionescu, Ion Lahovary si Bädarau cari dausfaturi i cer senatorilor sd voteze toate legile guvernului. Se-natorii refuza sa voteze legea care suspencla stabilitatea 4 ina-moyibilitatea functionarilor fiindca-i pricep tendinta. Fata destaruintele fruntasilor, ei sfarsesc prin a se supune.

La toate legile acestea este raportor d. Constantin Disses-eu. TJn singur senator, Stoenescu, dela Teleorman, le corn-bate facand constatarea, foarte nemerita de altfel, cä parla-mentul conservator s'a transformat Intr'un parlament liberal.

judetene

oh

d. 0.

www.dacoromanica.ro

169

Ministrul Spiru Haret redacteaz& din prima zi un apelcatre preoti i invatatori din comunele rurale. Apelul este sem-nat si de : Iosif mitropolit primat, Partenie, mitropolit al Mol-dovei i Sucevei, Atanasie episcop al Ramnicului l Noul Seve-rin, Dionisie episcop al Iluzäului, Conon, episcop al Husilor,Gherasim, episcop al Argesului i Pimen episcop al Dunarii dej os.

Regele adreseaz& o proclamatie catre tark iar guvernul unmanif est.

Dar pe când in parlament se petrec soene de duioas& in-fr&tdre intre partide, ziarul oficios al guvernului Vointa Na-tdonalä" public& un articol foarte violent impotriva fostuluiguvern conservator. Senatdrii protesteazã cu vehement-a.

Imediat dupä cäderea dela putere, Gheorghe Cantacu-zino convoaca majoritätdle la Senat. Vin senatorili i putinideputati.

Cantacuzino prevede liberalilor o scurt& guvernare i oreverdre a conservatorilor intäriti i cu mai mult prestigiu. Co-munica, cum c5, a propus lui Sturza un minister de coalitie atuturor partidelor, insa Sturza a refuzat sub cuvant, ca un a-semenea guvern ar fi cdzut prada neintelegerilor.

Arat..1../ apoi c& a propus i lui Carp colaborarea; Carp aprimit ; insk prea tarziu.

Refuzul lui Sturza avea, insk o alt& cauz& destul de bine-cuvantatä avea fagaduiala regelui de a veni singur la pu-tere. Cum ar fi primit deci o aituatde secundair& de vreme ceera sigur e& peste trei zile va fi primul rninistru al tärei ?

Situatia devenind tot mai grava, portofoliul rãzboiului esteincredintat generalului Averescu. Represiunea incepe cu o vti-goare extraorclinark Unele sate rAsculate sunt bombardate cuartilerie.

Se constatä c& in capul rascoalelor se all& preoti i invä-tatori ; acestia aunt of iteriii OrAnimii. La ministerul de inter-ne yin rapoarte c& printre Wand cAzuti se gkesc multi preotisi invAtatori. Taranii luptà cu tot felul de manopere.

La Olt asa se raporteaza oficial la Camera cate doicameni cal&ri merg in capul rasculatilor in haine Wariest, a-vand pe piept portretele regelui i reginei, sunt 1flCfl cu o e-sarp& tricolor& si poarta cate un steag.

Lang& calareti merg doi tarani, unul cu o tinichea cu vop-sea rosie, altul cu vopsea neagrk Conacurilor unse cu rosu li sed& foc, cele unse cu negru sunt d&tarnate.

La Camera unii deputati acuzA pe Take Ionescu cum o& aprovocat venirea liberalilor. Take Ionescu, cum se iveste lit

.

:

www.dacoromanica.ro

170

incinta, este inconjurat i i se cere sa dea explicata. Take Io-nescu e foarte iritat. El raspunde :

Nu vä pot spune nimic acum, dar va pot declara ca numai era de suferit. De un an de zile un membru al opozitiei eraIn guvern.

Situatia devenind tot mai grava guvernul cere Camereiacorde starea de asediu, ceeace Camera face subliniind cu

aplauze frenetice.La Senat, precum am spus, d. Const. Disescu a fost rapor-

tor la toate legile guvernului, caruia i-a dat cel mai cald con-curs. A doua zi la Senat, Sturza se duce la d. Disescu, ii multu-rneste i ii spune :

Mi-ai platit pe Watzman !Ce era Watzman ?Alpinist pasionat, Dirnitrie Sturza se afla, in vara anului

1897 pe culmea alpina Watzman cu d. Disescu. Acesta faca.ncio miscare gresitä, era sa cada in prapastie, dar Sturza II prinserepede cu vigoare aduse inapoi.

In cursul represiunilor trei sate au foe, distruse cu tu-nurile. Acestea sunt : Hudivoaia, Vieru i Stanesti din Vlasca.

Stanesti este un loc istoric cu amintiri din timpul lui Mi-hai Viteazul. Aai, dupa o lupta data intre armatele romanetatare, a urmat un duel intre hatmanul tatarilor si comandan-tul romanilor Stroe Buzescu.

Compania pe care o comanda capitanul Mares la Stanestia fost degradata si stearsa din controalele armatei fiindca alasat ca ofiterii s fie atacati si gray loviti. Capitanul Maresn'a murit pe loc, cum se spusese, dar a ramas in stare grav5.

In Bucuresti starea spiritelor e in surescitare.Pasta refuza sa transporte scrisorile de valoare pentru Ol-

tenia.Valuta s'a inrautatit dar ascultati, oameni dela 1929, in

ce proportie : Cecul Londra s'a urcat de la 25 lei si 50 la 25 si80 ; cecul Paris dela 100 si 70 la 102, etc.

Cartierele evreiesti sunt in fierbere fiindca se zvoneste cavor fi miscari antisemite.

D. Iorga este acuzat cä agitä pe studenti. Dan.sul nu esedin casa, iar in strada Buzesti undo locueste, este inconjurat deo garda de studenti care-I pazesc zi i noapte.

Foarte multi., mai ales evrei, vin la prefectura poli4dei sacear5, pasapoarte pentru familiile lor, de oarece in Capitalan'ar mai fi in siguranta.

Pe strazile Capitalei Inca) sä circule convoiuri de taraniarestati. Un furgon cu soldati din Vlasca, regimentul 10 artile-

sa-ni

.

si-I

si

www.dacoromanica.ro

171

rie, aduce multi tarani legati cot la cot cu funii. Se vad multimosnegi cu albe.

Cateva sate sunt bombardate si in Do 1j, printre care ma-rele sat Ban lest.

La Stänest taranii au folosit telefonul. Dupd. uciderea lo-cotenentului Nitulescu i ranirea grava a capitanului Mares,taranii s'au dus la primarie sa audal la teief on ordinele date deautoritat. In adevar. au auzit onlinele date ca comunele Sta-nest, Hudivoaia i Vieru sä fie bombardate. Indata s'a dat a-larma i locuitorii s'au ref ugiat in catunele Ghizdaru si Ba-lanu.

A doua zi sateanul Stoica Iorga s'a dus calare la Giurgiaca sa afle cand sosesc tunurile. Repede s'a intors si a vestitlumea.

Satul Stänesti a fest bombardat cateva ore, astfel ca ab-solut teate casele au fost distruse, afara de scoala i biserica.In sat nu mai erau decat cloud./ femei batrane care s'au refu-giat in tinda bisericei.

Gheorghe Panu publica in Seiptdmána sa un articol asuprarascoalelor intitulat InvatOminte". Panu scrie :

Rdscoalele sunt clatorite multor cauze economice, morale,culturale politice.

Rdscoalele tcirdnesti, pe ldngd altele, au si urmdtoarelecauze : Am neglijat de a face educatia politicd a tdranului.

Ba, ceva mai mult, am facut totul Ca sd intdrzie aceastdeducatie.

Ca consecintd a icleii'de mai sus, am lcisat rolul de edu-catori. pe care era clatoria noastrii sd-1 avem, agitatorilor demeserie, en,ergumenilor i derbedeilor.

Iatd adevdrul".

Primul ministru acorda un interview unui ziar ungurescasupra rascoalelor, in care spune :

N'am crezut ca voiu vedea ca om batran asemenea o-rori. Scumpa mea patrie este paralizata pentru timp de 30 deani.

Cu inima grea m'am decis sä iau guvernul in speranta cavoiu putea restabili linistea in timnul eel mai scurt. Nebuniapoate fi reprimata numai cu energie.

Pagubele trec de 300 milioane lei".Bine inteles, Sturza exagera fiind sub impresia evenimen-

telor.In timnul acesta marea artista Eleonora Duse da re-

bile

qi

;

www.dacoromanica.ro

172

prezentantii in Bucuresti, dar din cauza evenimentelor e ne-Nog& sl renunte.

Dupat ce a Lost primitä in audienta de regina Elisabeta, a-trimis urmätoarea telegram& imoresarului Feder :

Cu cea mai mare pdrere de rdu, recunosc Ca trebue anal-natd ventru vremuri mai bune urmarea reprezentatiilornoastre.

Cu durcre si mdlinire pärdsesc tara dv. atdt de trist in-i.cercatd in acest moment.

Ptistrati, vet rog, urarea addncd si sincerd a unei inimt care--nerd in lini$tect tarii d-voastrd

ELEONORA DUSE"

Cu toate acestea Bucurestii petrec. Desi suntem in r&s--coale si in postul Pastalui ziarele public& anunciul teatrului E-dison cum a in fiecare Duminick si Joi este bal rnascat !...

Iar la Eforie lucreaza cinernatograful Pathé cu teatral demarionate. Dupd cum la ()ire sunt lupte si alte

Take Ionescu sfatueste pe toti amicii s&i pcUtici sä numai faca politic& o bucatä de vreme, sä dea paste tot con--cursul administraVei, iar acei conservatori cari ocupa functiunisa le pastreze du& li se va care aceasta. Politic& vom facemai tArziu", a gpus clAnsul.

In ziva de 22 Martie =are Vasile Lascar unul dintrecei mai de seam& fruntasi al partidului liberal. Lascar a murit<le boala lui Bright compliant& cu o boall de inima.

El a Lost o strälucitä podoab& a partidului liberal, aveamult& cultur& i marl calitati de om de stat.

Ziarele aduc o stire de senzatie. La societatea agrar& s'atinut o intrunire a proprietarilor mari. Acolo Petre Carp, dreptTecompensä pentru parerile exprimate in Camera Iii favoareaproprietarilor, a fost proclamat presedinte.

Carp a primit presedintia si a spus proprietarilor cä da-toria lor este .0, facä politica in acele momenta, aclic& sa deaindicatAii cum oä se rezolve chestiunea taraneasca. Carp, spunepresa takistk s'a pus in fruntea partidului marilor proprietarifondând astfel un nou partid.

Desi Take Ionescu sfatuise partizanii s& nu facá deocam-data politick tocmai contrariul se intamplk Al. Badarau, deindatä cc a ajuns la Iasi, a luat initiativa unei calatOrki prinorasele din Moldova pentru formarca de comitete.

La Bucuresti, cantacuzinistii, pusi in curent, raspand. Uncomunicat apärut in ziarul Conservatorul" desaprob& actiunea

exibitii.

www.dacoromanica.ro

173

lui Bad Aram, ceeace indispune pe Take Ionescu socotindu-se-direct atins.

Dar tratati vele pentru facerea fuzaunei urmeaza stäruitor, .

cu toate piedicile puse atat din partea liberalilor cat si din_partea takistilor.

Un conservator intransigent care in totdeauna a fost ad-versarul fuziunel, este generalul Manu. El declarä ea daca se-face fuziunea cu junirni.tii, se va retrage din politda activa._

Take Ionescu este si el ostil fuziunei, dar simuleaza si nu,declara nirnic. Cand cu eateva zile in mina., a spus la Cameraea, de un an de zile, un membru al opozitiei era si lucra inguvern, a voit sä faca aluzie la Nicu Filipescu care influentape minitrii cantacuzinisti i punea lui Take Ionescu toate be-tele In roate..

Greutatea era dinspre Cantacuzino, care trebuia hotarat,s. renunte la sefia Dartidului in beneficiul lui Carp. Dar inurma zascoalelor taranesti si a caderei sale dela putere, Can-tacuzino a inteles ca jucat ultima carta.

Ceeace 1-a hotarat, mai ales,ca sa se retraga dela sefie a fost,atitudinea majoritatei fata de el. A doua sau a treia zi dupaplecarea dela putere, a convocat la el acasa pe parlamentara,dar acestia, nu numai ea n'au voit sa. se duca, dar au si expri-mat nemultumirea lor prin cuvinte aspre. Dupa doua sau treiconvocari zadarnice, parlarnentarii au fost poftiti la club.

In sfarsit fuziunea se face i urmatorul comunicat este-publicat in ziarele partidului :

In fata grelelor imprejurdri prin care trece tara in urma,rdscoalelor teirdnesti, l fata de pericolul social care o ame-nintd, subsemnatii ne-am inteles sit facem concentrarea con-servatoare menitd a apdra interesele superioare ale tdrii, peri-clitate prin propaganda socialistd care a zdruncinat temeliile-ordinei sociale".

Spre acest sfdrsit, a ramas stabilit intre noi cd d. P. P.Carp este, de acum inainte, insdrcinat cu directiunea partidu-lui conservator".

G. CANTACUZINOP. P. CARP

In comitetul executiv al partidului fuzionat sunt desem-nati : P. Carp, Gheorghe Cantaeuzino, Titu Maioreseu, Ion La-hovary, Take Ionescu, Alexandru Marghilornan i Nicu Flu-pescu.

Generalul Manu, de indata ce fuziunea a fost declarata,.

si-a

.

www.dacoromanica.ro

174

a trimis o scrisoare lui Gheorghe Cantacuzino prin care ii fd-cea cunoscut cä nu va intreprincle himic impotriva actului con-sumat, va ra,mdne numai, de aci inainte, spectator pasty in po-litica.

Al. Marghiloman si Take Ionescu sunt insaircinati sit lu-creze la organizarea noului partid in toate judetele.

Sä vedem acum care este situatia in tail.. Räscoaleleau fost potolite, dar ceiace a urmat a fost cu mult mai groaz-nic decat ceiace a Lost in toiul revoltei.

In timoul culminant al rdscoalelor, unii tdrani au sdvarsitcruzimi neinchipuite. La multe mosii au prins p proprietari.pe arendasi sau pe aamenii lor de serviciu i i-au batutschingiuit ingrozitor. ADOi au dat foe conacurilor, magaziilorcu grdne, grajdurilor, etc. Cailor mai de pret le-au scos ochu.Acolo unde erau femei si fete tinere, le-au necinsiit hiar subochii barbatilor sail ai pdrintllor tcrorizati.

Foarte multi proprietari si arendasi au fost saraciti cuclesävdrsire. Pagubele generale au fost foarte mari.

Generalul Averescu, de indatä ce a luat ministerul de raz-boi, a studiat situatia sil a intocrnit un plan cu care Ormanrasculati trebuia sä, fie incercuiti de trupe iar Capita la sd fieaparata de o incurshme a bandelor rdsculate.

Desi in Bucuresti nelinistea nu incetase, totus, dupd o sdp-tdmand lumea incepe s prindä mai multa, incredere. Capita lase umplea de fugäritii de pe mb§ii. Arendasii i proprietarii cufamdliile lor, toti cei cari au putut scapa cu viatd, au inundatCapita la. Hotelurile erau pline, nrin cafenelele din centru nuvedeai decat proprietari i arendasi fugariti de pe mosii. Toataaceastd lume sure.scitatä i nenorocitä, mdrea panica in Bu-curesti

Dar planul generalului Averescu potoli rdscoalele repede.Mase marl de tdrani erau inconjurate. toate liniile de retra-gere le erau tdiate asa cä erau redusi sä capituleze.

Ceeace a urmat rdscoalelor a intrecut in cruzime chiarfaptele täranilor betA cari au atacat conacele

Armata s'a, dedat la adevdrate atrocitdti care a revoltatchiar pe ministrul instructiunei, Spiru Haret. Rapoartele luicatre rege sunt acuzatiuni zdrobitoare pentru cei cari au co-mandat aceste dragonad.e.

Lupta intre trupele inarmate cu pusti si cu timuri si taraniiinarmati cu ciornege, furci si lopeti nu putea fi lungd. Fortasuperioard a invins dar nu s'a multumit cu atat.

S'au fäcut executiuni in massä.'Mani dezarmati, unii cart nici n'au participat la rdscoale,

51

www.dacoromanica.ro

175

au foist denuntati, prinsi i impuscati. Era destul ca un aren-das sau un functional' de pe vre-o mosie sa alba pica pe uncm i sa-1 denunte pentru ca acesta sa fie prins i executatsurnar fait nici o judecata.

Cancl taranii erau prinsi in grupuri mari erau ineonjurati,1egati, apoi erau pusi pe doua ra.nduri la marginea soselelorimpuscati.

S'a citat cazul unei trupe de cavalerie care a omorit astfelun grup de -Want, apoi soldatii au mai tras Cate o salva in ceicazuti si, in sfarsit ofiterul a descalecat si a mai tras ca.tevagloante in capetele celor earl miscau.

Intr'o comuna un Oran si cu sotia erau inchisi In casa lor,un functionar dela primarie 1-a denuntat si a obtinut un tuncu care sa-i darame calsa. La somatiile facute, omul sotian'au voit sa iasa. Atunci s'a tras un proiectil asupra casei darcet dinauntru n'au fost atini. S'a tras un al doilea proectil iarcei dinauntru au scapat iards. Atunci femeea s'a putut furisaafara si a scapat. In urmä functionarul a patruns in casa si aucis cu doua focurl de revolver pe taranul impotriva caruiayea o ura personala.

Presa independenta din Bucuresti e plina cu aceste spai-mantatoare cruzimi care au trirnis in pämänt aproape 11.000de oameni.

In Bucuresti, insä, opiria publica este aproape unanimaimpotriva taranilor. Lumea tine minte nurnai despre cruzimileacestora, actele de represiune, insa, asasinatele individuale siin massa nu o miscau, fiindca le considera ea niste drepte

mAsuri de represiune.Liberalii, stapani pe situatie, tari de increderea regelui

de acordul partidelor, caut64 acum sa se consolideze la putere.Partizanii reclamä cu glas tare dizolvarea parlamentului si a-legeri noui. Dar guvernul nu este initeles asupra acestei ches-tiuni. Pe cand Sturza este de parere ca alegerile sa nu se facadecat la toamnä cand spiritele se vor mai potoli, Ionel Bratia-nu, Emil Cestinescu i V. G. Mortun pretind ca dizolvarea isase faca chiar imecliat, iar alegerile generale sa fie facute incel mai scurt timp.

Acestia din urma pretind ca fuziunea conservatoare carea intrunit pe toti meanbrii familiei, a creat un partid puterniccare peste 6 luni poate sä fie primejdios, mai ales din cauzamarilor simpatii dobandite de Carp printre marii proprietari.

Interesul partidului liberal, spuneau Bratianu i ceilalti,este sa faca alegerile mai inainte de constituirea comitetelorfuzionate in toata tara. Alegerile, in interesul partidului libe-

a-

nevitabide

at

si

51i -

www.dacoromanica.ro

176

ral trebuesc acute acum cand opozitia este Inca dezorganizata._Si de acum inainte va incepe in partidul liberal lupta in,-

tre cadrele vechi I cadrele noui i lupta pentru inläturarea luiDimitrie Sturza de la sefia partidului.

Fuziunea celor doua partide conservatoare a provocaturmatoarea scrisoare a generaltilui Gheorghe Manu, trimisa luiGheorghe Cantacuzino.

D-lui G. Gr. CantacuzinoSel al partidului ccnservator

Patti de tendintele noui de compozitiune politica V deactivitate conservatoare ce observ ed dobrindesc, dirt ce in ce,o mai mare proponderentd in. sdnul partidului conservator,tendinte care nu sunt impartdsite de mine, cred ca nu maipot lua parte printre membru Comitetului partidului Conser-vator.

Generatia mai tdndrd, care a hotarit asupra afxstor ten-dinte, urmeaza a lua rdspunderea viitorului.

Prin urmare rdmandnd membru al partidului conservatoreu ma retrag, insd, din sdnul comitetului diriguitor reiau.locul de observator, tetra nici-o obligatie fatd cle deciziunilecomitetului.

Primiti, etc

General G. Manu

In aceiasi zi, fiul mai mare al lui Gheorghe Cantacuzinoa publicat un articol in care a spus el, indiferent cu ce jertfes'a facut fuoiunea, cell mai important lucru este ca s'a indepii-nit visul conservator

Acest articol a lost interpretat In diferite feluri intrucatjertfa o Meuse tocmai fatal lui Misu Cantacuzino.

Este adevarat !risk ca printre conclitiunile fuziunii era siaceia ea Misu Cantacuzino aiba un portofoliu in cel dintaiucabinet Carp.

Miercuri 16 Aprilie, d. inginer Anghel Saligny este alespresedinte al Academici Romdne.

Joi la 26 Aprilie guvernul citeste la Camera clecretulde dizolvare a Corpurilor legiuitoare. Nouile Cameee suntconvocate pentru 7 Iunie. Alegerile vor Incepe in ziva de 20Mai cu coGegiul I de Senat.

Conservatorii se intrunesc si numesc comitetul lor electo-ral campus din: G. Cantacuzinc, Take Ionescu, Al. Marghi-

st.

ft

st-ml

www.dacoromanica.ro

177

loman, C. Olanescu, N. Filipescu, I. Lahovary, C. Disescu, dr.Istrati si D. Greceanu.

Din acesti noua, astazi in 1929, nu mai traeste decat unul,d. C. Disescu.

In ziva de 30 Aprilie moare Frederic Dame, doctor inlitere Si ziarist de mare activitate. Venit in tarä in timpulrãzboiului din 1877-1878, a calaborat la mai multe ziare Iran-ceze i romane. Cand a murit era directorul ziarului takistLa Roumanie.

Frederic Dame a colaborat si la un dictionar, si a dirijat Unziar umoristic scris in limba france7a. A murit de pneumomela vaxsta de 58 ani.

In sfarsit alegerile generale pentru parlament se Lac. Lacolegiul I de Senat, din 60 de senator!, opozitia ia 9 locuri dar

acestea. :nai toate tdlerate de guvern care n'a opus contracandidaturi liberale. Liberalii cfLstiga 43, iar balotagii sunt 8.

La colegiul 2-lea de Senat nu-i ales decal un singur opo-zant, d. C. Disescu la Teleorman.

La colegiul I de Camera sunt alesi 8 opozanti; la colegiulal II-lea unul singur, Nicu Filipescu, la Vaslui 1 !Ara contra-candidat din partea liberalilor.

Ca fapt semnificativ a foist alegerea, pentru intaia oath inparlament, a d-lui Nicolae Iorga, ales la colegiul al 2-1aa de Iasicu 1157 voturi. iar d. A C. Cuza a ramas in balotagiu cu 927voturi.

La colegiul al doilea la Iasi au fost alesi G. M(irzescu cucele mai multe voturi, 1536; al doilea cl C. Stere cu 1208. d.Iorga a iesit al treilea.

La colegiul all III-lea nici un opozant nu reusesete.In aceste alegeri, aproape n'a fost lupta, de oarece can-

didatii opozitiei cari au fost alesi, au lost toti in cartel cuguvernul, adica au fost tolerati de guvern care nu le-a prezen-tat contra candidgi. Guvernul a lasat sa iasa numai pe frun-tasii de maim Intaia ai opozitiei, toti ceilalti au fost cornbatutisi n'au putut patrunde in Camere.

Daca de obiceiu alegerile s'au facut intotdeauna in Roma-nia cu presiunile administratiei, de randul acesta s'au facut Sicu complicitatea opozitiei.

La Camera n'a putut patrunde decal, un numar de opo-zanti i rnai restrans ca la Senat, anume: Petro Carp, Al. Mar-ghiloman, Take Ionescu, Nicolae Filipescu i inca cativa.

Luptele politice nu sunt darze catava vreme fiindca par-tidele se sucotesc legate inca nrin pactul dela 13 Martie, cand,

Vol. III. 12

si

www.dacoromanica.ro

178

In fata marei prirnejdii a räscoalelor taranesti, si au dat manasore a forma un bloc in fata

Inamicul era tdranul"Dar in curand semnalul luptei va fi dat, dar nu atat

intre conse.Natori si liberali, cat intre conservatori. Adica intreTake Ionescu si ceilali conservatori.

Fostul mitropolit prirnat Ghenadie Petrescu a fast nu-mit de catre precedentul gavern conservator stare al man'as-tirii Caldarusani cedandu-i-§e si 200 hectare de pämant.

0 slaba satisfactie entru Gheorghe Panu, omul emi-nent care n'a putut ajunge ministru intfo tard cu atat de pu-tini oameni de valoare, este ales vicepreseclinte al Camerei.

La 22 In lie 1907 o stire dureroasa pentru romani: ma-rele artist Nicolae Grigorescu, pictorul cel mai mare al nostru.

murit,Grigore.scu a murit la Campina uncle se dusese sa stea la

aer curat si dulce, fiincica suferea de o pneumonie masivaimpotriva careia n'a putut nimic medicina. Pand la ultimaclipa a vegheat langa el doctorul C. Istrati un bun prieten alsau.

N. Grigorescu. nascut in Bucuresti in ziva de 15 Mai 1838.a murit deci la varsta de 69 ani.

DMA, terminarea studiilor liceale a intrat ca, ucenic la unzugrav de biserica, apoi la 1859 a plecat spre Paris. In drumse opri la mandstirea Agapia pe care o zugravi spre a-si facebani de drum.

La 1861 era in Paris uncle inträ la scoala de bele-arte. La1863 s'a reintors la Bucuresti.

Nici un pictor n'a lasat dupa el atatea panze.Citdm dintre cele mai insemnate Tiganca, Carul cu boi,

Portretul generalului Ndsturel Herescu, Cortul Tiganilor,transport de munitiuni, Defilarea prizonierilor turci pe dina-int-ea Regelui Carol I Napoleon al III, Evreul cu gasca, Justi-tic clivinã urmdrind crima, Interiorul reginei Elisabeta, La gu-ra sobei, In pragul wei, Case din Telega, Toredncl, Intoarcereadela muncd, La gura hornului, Doftana, Care cu bm, etc.,etc., etc.

Grigorescu a fost pictorul taranimei, patima lui artistic:aera indreptatd catre camp si sate, cdtre ogoare Si muncitoriibor. cdtre aceasta vista viguroasd care este toatd poeyiaiiaturii.

Odata cu venirea la putere a liberalilor, din partidulcarora fac acum parte i fostii fruntasi socialisti: V. G. Moir-tun, Aa. Radovici, dr. Radovici, G. Diamandy, I. Nddejde, etc.,

Un

a

www.dacoromanica.ro

179

o serioas5, miscare socialista incepe in tara. Aceastã miscareluand proportii, guvernul expulzeaza pe doctorul Rakovsky,acuzat ca. este unul dintre cei mai periculosi agitatori.

La 10 August guvernul a publicat decretul de amnistiepentru toti cei implicatd in rdscoalele taranesti. Ca acest pri-lej a fost liberat din inchisoarea Vacäresti cl. Vasile Cogalni-ceanu. fiul lui Mihail Cogalniceanu, marele nostru oni de stat.D. Vasile Cogalniceanu era arestat ca agitator al taranilor.

0 buna stire din Ardeal.La jumatatea lui August s'a fäcut o alegere la Beius pentru

un loc de deputat in Camera dela Budapesta. Dupa o luptacrancena, doctorul Vasile Lucaciu, marele luptator al romani-lor, a Lost ales cu 1717 voturi, contra candidatului ungurilor,Arpad Cardos, care n'a putut intruni decat 914.

La 25 August iaras o stire foarte dureroasa pentru ro-mani, marele B. P. Hasdeu s'a stins si tot la Campina, unde,cu cateva zile mai inainte, dat obstescul sfarsit rnarelepictor Grigorescu.

Hasdeu s'a nascut la anul 1836 la Hotin, in Basarabia. Amurit, deci, la 71 ani.

Studiile si le-a facut la Universitatea din .Harcov, apoi aintrat in armata g a fost in regimentul de husari Radetki.Dupa. razboial Crimeei, la care a participat, a esit din armata

s'a stabilit la Cahul.Trecand in Romania s'a stabilit Cla lasi, unde a fost numit

profesor la Universitate Si bibliotecar.La 1876 a fost numit director al arhivelor statului din

Bucuresti, post pe care 1-a ocupat pana la moarte, iar la 1878a fost numit profesor al catedrei de filologie.

Hasdeu a scris de toate: filologie, istorie, piese de teatru.a fast si ziarist. a fost si literat. Si in toate directiunile a fostun om de mana intaia.

Nu avem intentia sa facem aci biografia lui Hasdeu, niclsä amintim tot ce a sons, caci ne-ar lua prea mult spatiu.

Operele capitale ale lui sunt:Psaltirca romdneascd dela 1577 a diaconului Coresi.Cuvinte din beitrdni, opera de fiologie.Etimologicum magnum Romaniae.Catre sfarsitul vietil s'a dedat fla spiritism si a suds Sic

Cogito.Catre aceastä inclinare 1-a impins moartea iubitei sale face

Iulia careia i-a cladit un templu i un cavou i cu care seintretinea de atatea ori in misterioasa singuratate. prin inter-ffnediul spiritefor.

si-a

si

www.dacoromanica.ro

180

Hasdeu a fost inmormantat in Bucuresti, la cimitirul Be lluAu vorbit din partea Academiei si a facultatii de litere Onciul

Barbulescu din partea Universitatii.La 26 August s'a deschis primul congres international

de petrol in sala Ateneului. Prezideaza d. Anghel Silagny.Delegatii straini sunt incantati de organizare. Profesorii

Engler si Hoffer declara cä nicaeri petrolul n'a fost mai binestudiat din punctul de vedere stantific ca in Romania. De-legatul american a declarat cä acest congres din Romania esteintaiul adevarat congres al petrolului.

Inaugurarea a fost foarte solemna i impunatoare.Discursul primului ministru Dimitrie Sturza a fost raarte

ascultat ca.ci era un discurs competinte.Acesta este al 3-lea congres international de petrol. Cele

d'intai doua s'au intrunit la Paris si la Liege.In programa cangresului gasim urrnatoarele sectium:1) Geologie, exploratiunea i exploatarea petrolului.2) Chimia i technologia.3) Legislatie i comertul petrolului.Inainte de deschiderea oficiala a congresului au fcst In-

zilele de 5, 6 si 7 Septembrie excursiuni in principalele centrepetrolifere ale Romaniei. Congresul a durat dela 5 pana la 13Septembrie in Bucuresti, iar in zilele de 14 si 15 la Con-stanta.

Biroul definitiv al congresului a fast astfel compus.Preqedinte: d. AnghelPreqedinti de sectiuni: d-nii dr. Mrazec, Edeleanu si C. Aii-

manisteanu.Vice-preqedinti generali:GERMANIA: D-nii Car. Engler, Beischlag, Feindl, Wiechel-

haus, Herman si Hebbe.AUSTRIA: D-nii Hoeffer, Riedi, Riedenstein, Em. Tiotze

Aug. Joravskik senatorBELGIA: D. Louis Derjardin.STATELE-UNITE: D. David Day.FRANTA: D. Alexis Aron.ANGLIA: Sir Fortescul Flowery.OLANDA: D. Alex. London.UNGARIA: D-nii N. Carter, Locay, Ioseph Tomka de Torn-

krabaza si Roth Toledy.ITALIA : D-nii Enrico de Camerana, Hugo Cattaneo si V

Villavechia.ROMANIA: D-nii Gr. Stefanescu, Sabba Stefanescu si M -

Draghiceanu.

si_/.

p./

www.dacoromanica.ro

181

ItUSIA: D-ndi C. Gulsan. Arnold Feigl si N. AndrusoffSERBIA: D. M. R Miloshevici.SUEDIA: Dr. Albert Warner Cronguist.Vice preqetlinti de sectii:GERMANIA: D-nii S. Bartoszewici, J. Holobeck, de Mala-

.choSki, Maccavey, D. }Panto, dr. Ladislav Szajnoka, L. Ayro-czynsky, R. Zaluzinschi pi Iulian Niedwieskv.

BELGIA: D. Francois Nicolas.BULGARIA: D. G. Zatarski.STATELE-UNITE: D. M. A. F. Lucas.FRANTA: D-nii Papon de L'Amaigne, Bord.as, Saladin,

13lazy si Paul de Longcharnps.ANGLIA: D-nii John Andersohn, P. Dwarkorwies si A. B.

`lbompson.OLANDA: D-nii S. I. Wormaee, Hugo London. A. F. Del-

prat si Jean Koster.UNGARIA: D-nii B. de Suyedy, Fr. Schofarzik, Iuliu Sza-

doxi de Szadeszne.ITALIA. D. Cesar Porro.Prograrnul impartea astfel ocupatdunea celor 840 membri

inscrisi in congres5 Septembrie, vizitarea regiunilor Badcoiu, Tintea si Bus-

tenari.6 Septembrie, vizitarea Campinei i Poiana Vrajitoarei.7 Sentembrie, vizita la Gura Draganesti i Moreni. Intrarea

in Bucuresti.La orele 9 seara receptda la ministerul de externe.8 Septembrie, deschiderea oficiala a congresului in s,ala

Ateneului ora 10 dim. Dupa amiaza vizitarea Expozitiei, searala parcUl Otetelepanu.

9 Septembrie, 2 sedinte; seara banchet la Asoclatia petroi-1istilor.

10 Septembrie, 2 sedinte.11 Septembrie 2 sedinte.12 Septemb-ie 2 sedinte; seara hanchet la Asociatia petro-

13 Septembrie edinta dimineata, dupa amiaza inchidereacongresului; seara banchet al ministerului de industrie

14 si 15 Septembrie ia Constanta.Toate aceste date sunt in stil nou pentru inlasnirea con-

gresistilor.In timpul vizitei dela Constanta, 30 de membri ad congre-

sului au vizitat regiunea. petrolifera dela Bacau.Lucrarile congresului de petrol urmeaza in cea mai depli-

-na ordine.

listilor.

www.dacoromanica.ro

182

In seara de 27 August ist. v., primaria Capita lei da un .banchet congresistilor in sala Teatruflui National.

Bandhetul a fost prezidat de Dimitrie Sturza, care aveala dreapta pe generalul Manu, la stanga pe Mortun, in fata peVintila Bratianu, primarul Capita lei.

Au asistat urmatorii delegati:D-nii Tietze, Hoeffer, Spiess, Obeke, Ho lde, Gunter, Minke,

Dejardin Larnberehter, Consul Leis Henry, Garro, Camerana,Cattaneo, Colin, Evison, Simionis, Riedel, V. Riedelstein deLangchamps, Ouse lin, Abelhelde, dr. P. Schwartz Spies, Sa-pira, Elias, toti consilierii comun.ali i renrezentantii oresei.

D. Saligny citeste telegrama regelui :Salut CU sincerd si vie satisfactie congresul international

at petrolului venit in Romdnia Si formulez cea mai vie urareca lucrdrile sale sd fie incoronate de succes asigurdnci astfeldezvoltarea uneia din cele mai importante bogdtii. Veti binevoi a exprima tuturor membrilor Congresului urdrile mete desimpatie si le veti ura bun venit in regatul meu".

Toasteaza Dimitrie Sturza i Vintila Bratianu.Delegatul Galitiei 41 exprima admiratia pentru progresele

ce a vazut ca a realizat Romania.Delegatul ArgentinAei rosteste o cuvantare foarte mutt a-

plaudata in decursul careea compara Bucurestii cu o darnadar imbracata ca o pariziana. Ureaza ca industria pe-

trolului sa se nationalizeze tot mai mult.D. Desjardin, delegatul Belgiel, bea pentru Dimitrie StuTza

si pentru temeea romana.D. Gaster. fiul d-lui Gaster din Bucuresti care e stabilit

la Londra vorbeste in calitate de delegat al Camer.?,i de co-mert londoneze. D-sa spline ca in anul acela sau tinut la Lon-dra doua conferinte asupra Romaniei, conferinte cari au avutrasunet, caci in Anglia creste mereu interesul pentru Roma-ma. Englezii consiclerd acum chestiunea terenurilor statulai cao chestiune politicd i cred cd e bine cd tcndinta de a pdstro3aceste terenuri ca un tezaur national, a trium fat.

D. Gaster a vorbit romaneste.Au mai fost i alte banchete. unul of erit de ministerul do-

meniilor. altul da Asociatia industria.Filor de petrol, altul inParcul Carol.

Cu toate laudele arnabide adresate de congresisti orga-nizatorilor congresului, acestia au rämas foarte nemultumiti dincauza ca. cea mai mare parte a zilelor a fost consacrata sar-batorilor i banchetelor, unde congresistii erau datori sä vie infrac.

italiana,

www.dacoromanica.ro

183

Unul dintre congresisti a spus chiar: Am vend la con-presul fracurilor. S'au finut 70 de conferinfe tratdnd desprechestiunile cele mai interesante, dar cine le-a putut discuta intermenul atilt de scurt ce ni s'a acordat?".

Pentru discutarea atator chestiuni de cea mai mare im-partanta, cari au atras pe cei mai de seam& savanti si spe-cialist din lumea intreaga, n'au fost consacrate decat 3 zile;toate celelalte au fost ocupate cu excursii, banchete si altepetreceri.

La acest congres limba franceza a fost aproape inlaturata.Caci cele mai multe discutiuni au fost rostite in limbile ger-man& si rusä.

Organizarea a mai pacatuit i prin aceea ca rnembrii unelsecttiuni nu puteau asista la discutiile din celelalte sectiunidin cauza relei distribuiri a orelor.

Conferintele au fost foarte interesante, dar foarte putinascultate i aproape de loc discutate. Pentru atata inateriear 11 trebuit un numar mai mare de sedinte g mai putine pe-treceri. Apoi ar fi trebuit tin numar de sedinte plenare in caretot congresistii sä fi putut participa la discutiile urmate nu-maJi faltä de membrii sectiunilor.

Din desbaterile congresului i expunerile oficiale, s'a cu-municat cum ea la acea epee& erau investite in petrolurileromanesti urmätoarele capitaluri: german 74 milioane, fran-cez 31 milioane, olandez 22 milioane, roman 16 mllioane, ita-lian 15 milioane, american 12 milioane, belgian 5 rnilioakle, en-glez 3 milicane, celelalte diverse rani imvreund 6 milioane lu-matate.

Na putern afirma ca acest al treilea congres internationalal petrolului a dat rezultate. Dovada este faptul ca cel de alpatrulea congres nu s'a mai intrunit.

Inainte de inchidere s'a tinut, la sectia Ill, o sedinta in-tim& si scurta intre Saligny, Dvorkovits, Spies, Antipa,Dobrescu, Dragu i inca vreo cateva persoane. Ad s'a dtcu-tat arzatoarea chestiune de a se sti daca da sau nu se va con-stitui o comisiune internationala care sä se ocupe cu organi-zarea congreselor guvernelor caxi, in general, se intereseazaroarte putin de congresele petrolului. Se spune chiar ca misiu-nea lor nu ar fi decal o partici& de placere.

Discutia a fost foarte insufletta, insa chestiunea a ramasfax& solutune i asa va Li pentru foarte mult& vreme.

Congresul s'a incheiat cu un banchet al ministerului de do-menii dat la Eforie.

si

d-ani.

www.dacoromanica.ro

184

Urn alt banchet, cel din parcul Carol, s'a semnalat pringinalitatea menuului. Iata-1:

MENU

Sigroine d'origine animale a restes d'Epior15.'Dysoclilsiefer a injection d'asphalte et d'owkerite.Paloeoniscus bone de .salse de Policiore.Tranches de trepan bouilli mouillees de naphte espagn01

fonge dans un gres veil a huile lourde.Nummulites au lampant 150 gr.Anticlinal Neoarcheophetise, a coeur de tuf dacitique,.Couches bigarees, froisées. taillees, broyees a traces de pc..

trole et d'eaux accides.Vaseline polychroique sous oSchiste menillitique.Derive.; lactés d'origine animale.Origine de toutes les essences non petroliféresRagnons et concretions sucrees.Extrait de ligniteDistille de Bighead.Gazoline de Drum'Petroleum de Campeni 200 m. de profendeur et ambre Ii-

quide de DrdMani.riteiu rouge de Dcalu Mare.Derives nitriques d'origine roumaine.Eruptions en miniature a graves consequences au dela de

certaines limitesEaux juveniles bicarbonate:Acest menu se traduce astfel in limba franceza:Consomme royal printanier.Bouchdes Princesse MarieSterlet froid a la russe.Jambon de Prague sauce madere.Petits puis a la frangaise.Dindon veau truffé.Salade verteGlace Boulevard.Gaufrettes, fromages.Cafe, liqueurs, bombons,Fine ChampaaneTzuica et Mastic.Dragashani vieux.

ot-

www.dacoromanica.ro

185

Dealw Mare 1898.Muscat.Champagne Pommery.

Pactul incheiat intre partide nu dureaza mull; lup-tele de la un partid la altul reincep.

Un motiv de inäsprire a relatiunior i un semnal al iz-bucnirei ostilitätilor II dä ministrul instructiunei Spiru Haretcare loveste in mune drepturi castigate ale unora dintre pro-fesori.

Acesti profesori cum si toti profesorii conservatori con-voac& un Congres de protestare in Bucuresti.

La 28 August s'a intrunit acest congres al corpului didacticCercul profesorilor secundari din calea Vietoriei.

Comitetul congresului e compus astfel:Sabba Stefanescu si C. R. Motru profesori universitari:N. Ionescu, I. Otescu, N. Locusteanu, G. Mcolaevici si Ba-

dea Mangaru profnsori secundari ;D. Cecrcpide si I. Ciocarlie. institutori.Acost congres nu si-a putut indeuilin.i sconul pentru care

fusese convocat. Congresistii s'au imparRt in doua tabere;conservatori si liberali, si tot timpul cat a tinut sediota, a fostun scandal si un tumult ingrozitor.

La un moment dat, profesorul Christu Negoescu spline caasa cum se manifest& prof(9Qorii fac impresia ca aunt cetate-nil inclignati de la 1888.

Personahtatile, vociferarile, tumultul dureaz& doua ore.S'au tdput discursuri r e cari nimeni nu le auzea si s'au

prezentat motiuni far& nici un rezultat.Biroul era cornpus numai din profesori conservatori ceea

ce a provocat protestdrile si vociferärile profesorilor liberali.Dup& ridicarea sedintei, profesorii liberali au rAmas in

sal& si au constituit tin alt comitet.Scopul congresului era de a se nrotesta in contra hntaririii

ministrului Spiru Haret de a anula un numar de numiri deprofesori fäcute de guvernul conservator.

Deschiderea anului judiciar a dat nrilej lui Scarlat Po-pescu, primul presedinte al Curtei de apel, ca s& rosteasai ia-rasi o cuvant are foarte independent& dar agresiva pentru mi-.nistrul justitiei

discursul:Din nenorocire la noi numirile in magistratura se fac

dupa, inclirtatiunile politiee ale candidatilor, de aceea vedemmagistrati cari merg cu iuteala fulgerului, iar altii cari stau

Iat&-i

la

www.dacoromanica.ro

186

cate 14 ani in acelas loc, cum se aflä un membru chiar iaCurtea noastra.

Ceeace ma surprinde, inset, fi mai mult, este cã in opo-zitze toti oamenii politici imbratiseazd cauza magistraturei:iar cdnct yiii la guvern. toti sunt la fel, toti cloresc o magistra-turd docild, o magistraturd care sift asculte de cuvdntul lor.

Sä nu se uite. insa ci44 magistratura este a treia puterein Stat, a ea formeaza fundamentul tarei si c va veni o zi incare ea va reclama drepturile 5i locul

Nu fac personalitati ci acestea sunt numai constatOtri pecari Un magistrat, cu multa tristetä in suflet, le face.

Cazul dela Teleorman e elocvent. Doz 7nagistrati cartsi-au fdcut pe deplin datoria in timpul rdscoalelor, au lost tri-mi0, unul intrun capdt al tdrii iar altul in celdlalt capdt,fiindcd n'-au inteles sci-0 facd datoria asa cum au cerut guver-nantii. Ei n'au. voit sd se plece la ordinele prelectului.

Si pe cand acesti constiinciosi rnagistratii au fost rnutatdacolo unde ministru stia ca, ei n'au sä primeasca, prefectul stetneclintit la locul lui, desi acest prefect merita de mutt sd fietrimis inaintea instantelor respective..

Am crezut ca procurorul general care e dintre noi, o säimbratiseze cauza rnagistratdaor. Din contra. insa, el s'a dat departea prefectului, desi facand ancheta s'a convins personalde arestarile ilegale, si de liberarile nedrepte savarsite de a-celasi faimos prefect.

De ce a fdcut Coate acestea procurorul general? De oarecevoria, fiind umil, sd urce cu o zi mai inainte scara inaintdrilor.

Am lost cel dintdi care am sustinut cd procurorul gene-ral trebuie sd fie delegat dintre rnembrii inamovibili ai Curtei.

Dar acum vdd cd m'am in?elat. Procurorul general luatdintre membrii Curtei are ealea de inaintare deschisd, de a-ceea i0 pleacd capul la comancla politicianilor...

Am vazut i ministri cari in timpul ministerului lor pro-feseaza avocatura desi la bard apar alti avocati.

Anul acesta am avut mult de lucru cu alegerile. Macardaca prezenta noastra ar fi garantie pentru secretul votuluiiLa Buzdu toate buletinele le-am gösit insemnate. In Ca-pitald am vdzut alti oameni decdt adevdratii posesori ai cdrti-lor de alegdtori.

Cred cä aceasta s'ar putea re3nectia din introducerea co-legiului unic i prin aläturarea fotografiei la cartea de ale-gator".

Acest discurs a fost subliniat cu aplauze prelungite.

www.dacoromanica.ro

187

Cuvantarea atat de energica i atat de independenta ademnului magistrat a facut o mare impresiune, mai ales fiind-ca fie care vorba a sa reprezinta un trist adevar.

Acest demn i onest magistrat n'a placut niciodata parti-delor politice.

Imediat dupa rostirea acestei cuvantari s'a svonit ca. To-ma Stelian ministru de justitie va lua masuri contra lui Scan-lat Popescu. .,tirea a produs aprindere la Palatul de justitie

printre avocati. Acestia s'au miscat si au prezentatprim presedinte o adresa de felicitare semnata de 150 mem-bri ai baroulul.

Ministerul justitiei s'a adresat Curtei de Casatie ca sa seintruneasca in sectiuni unite si sa opineze ce pedeapsa sa fieaplicata inaltului magistrat. Curtea de Casatie se intruneste(tar trimite rnini.strului raspunsul cä Malta Curte poate da ho-triri dar nu avize, aceasta neintrand In caderile ei.

Ministrul, care, la un moment, era hotarit sã aplice IuIScarlat Popescu avertismentul, cand a vazut care este sirn-imantul public, n'a mai stdruit.

0 cornisiune parlamentara lucreaza la alcatuirea pro-ectelor de legi cu privire la tarani si rascoale.

La intrunirea Comisiei, Dimitrie Sturza anunta c. gu-vernul va depune urmatoarele proecte de legi.

1) Invoelile agricole; 2) Casa rurald; 3) Monopolul car-ciumilor la sate; 4) Asociatiile tdrdnesti ; 5) Reorganizareajudecdtoriilor de ocoale ; 6) Legea contra trusturilor arendd-sesti; 7) Legea pentru arenddrile la tarani ; 8) Lege petrscmostenirile teirdnesti; 9) Crearea de biurouri pentru muncil0agricole; 10) Lege pentru clespeigubirea devastatilor.

Apoi: a) Revizuirea legei administrative; b) Reorganizareajandarraeriei; c) 0 lege pentru pdmdnturile petrolifere.

Insfarsit Sturza a anuntat un proect de lege pentru im-partirea in doua a minristerului domeniilor. Unul: agricultara

domeniile; celalt: industria i comertul.Titularul noului minister a fost numit, mai tarziu, Alexan-

dru Djuvara, desi mai erau candidati Vintll Bratianu si CStere.

Dupa o lupta crancenä, cu Misu Antonescu fostul de-can. Const. Disescu este ales decan al advocatilor din Ilfov.

In Bucuresti se ra.spandeste o stire senzationala: colonelul Exarcu aghiotantul printului Ferdinand, a fost glsit moltin baie.

si d-lui

gi

www.dacoromanica.ro

188

Colonelul era casatorit cu fiica baronului de Hert, ne-poata, printului Dimitrie Ghica (Beizade MiticA).

Asupra acestei inorti s'au vorbit multe in Bucuresti.In ziva de 28 Octombrie s'a desvelit si inaugurat statuia

lui Lascdr Catargiu.Au fost de fatd: D. Sturza si I. Bratianu din partea g-u-

vernului; Scarlat Ferichidi, C. Petrescu, G. Liciu, C. Dambo-viceanu i Ciru Economu din partea Curtii de Casatie; B6,1-teanu din partea Curtii de compturi si tog fruntasii partiduluiconservator.

Au voatit in urmdtoarea ordine : George 1Cantacuzinopresedintele comitetului pentru ridicarea statutei ; VintllBrätianu primarul Capitalei, Take Ionescu, N. Filipescu si Pe-tre Carp seful partidului.

Tristd coincidentä. In ziva in care se inaugura statuiafostului sef al partidului conservator, ineeta din 71.45, sotiasa, Eufrosina Catargiu.

Drept raspuns la proectele de lege ale guvernului,Petre Carp ea sef al partidului conservator, a alcdtuit alteproecte de legi si anume:

1) Reforma acIministrativd; 2) Reforma agrard; 3) Modi-ficarea tocmelilor agricole Si Vincilor de stat, incurajarea pa-sunilor artificiale.

Reforma administrativa impartea tara in sase provincliadministrate de cdte un guvernator. Guvernatorii aveau rangulcie ministri, astfel descentralizarea se fdcea in sensul centra-lizärii ma'aintrul celor sase provincii.

In cornitetul executiv al partidului, majoritatea era ostilàproectelor. Take Ionescu s'a ridicat impotriva reformei admi-nistrative spundnd c infiintarea gubernii lor va face sa scaddmult prestigiul autoritatii centrale care, si asa, a sldbit foartemult.

Ion Lahovary a combiltut si el proectele.In cercurile liberale lumea e deasemeni in contra proec-

telor lui Petre Carp sub cuvdnt ca n'avem destui oameni carisd ocupe posturile de guvernatori.

Un scandal privitor la Azilul Elena Doamna izbucnestein public.

Ca intotdeauna, faptele sunt exagerate. Se spun atdtea sise fac asa de negre eomentarii incat publicul incepe s. creadacum cd Azilul Elena Doamna este un loc de pervertire atineretului.

Dupd anchetele of icale fAcute, subdirectoarea si sase pe-

www.dacoromanica.ro

189

dagoge sunt inlocuite. Se constata ca o fetit,a din cele maitineTe a fost pangarita de catre portarul scoalei.

Se fac ins& sfortari mat ca scandalul sa fie inabusit.La Teatrul Lyric marele artist Ermette Zacconi da re-

prezentantii. In Moartea civila" a fost neintrecut si a datbucurestenilor cateva ore cari nu se pot uita.

Iii randul spectacolelor avem la acea eooca :1) La Casino de Paris, strada Regan. : teatru de varietati

cu oabaret francez.2) La .Sala Edisson Cinematograful Oeser.3) La Circul Sidoli; Lupte de dame, matchuri intre d.

$tefan Constantinescu luptator roman i d-ra Eliza Calter lup-tatoare austriaca, d. Pompiliu Zaharescu luptator roman siDora von Guinton luptatoare germana".

4) La Eforie: Cinematograful Pathe Freres.

ANUL 1908

Odata cu venirea partidului liberal la guvern, partidulsocialist incepe sä se miste cu mai multa vigoare. Acest Mat,e datorit consideratiei ea, mai multi intelectuali socialisti tre-cand in partidul liberal, au dat socialistilor asigurAri cä socia-lismul va fi lasat sa se desvolte in Romania.

Pe la inceputul lui Ianuarie se tine in Bucuresti a/ 3-7eacongres social-democrat in Romdnia. In comitetele de condu-cere sunt alesi : in comitetul central : I. C. Frinzu, secretar alinternelor, dr. C. Rakovski, secretar al externelor. M. Gh. Bu-jot-, N. C. Georgescu i N. I. Ghetu.

Membri supleanti : Bastardo, St. Gheorghiu si D. Ma-rinescu.

Cercul de editura socialist& : D. Marinescu. I. D. Pau-nescu i d-na P. Cornea.

Comisiunea pentru revizuirea si complectarea reformelor:M. Gh. Bujor, dr C. Rakovsky, C. Dobrogeanu-Gherea, Moldo-vanu-Iasi, Ion Sion si N. D. Cocea.

Preckim se vede, viitorul ftunta i diplomat bolsevicavea de pe atunci pasiunea poHticei externe.

La inceputul lunei Ianuarie moare un scriitor de marevaloare, Ronetti Roman, autorul piesei Manasse".

S'a nascut fla Herta, in judetul Dorohoi, din pariati saraci.Ronetti Roman era evreu. A murit la varsta de 56 ani. 0tristä coincident& : Ronetti Roman se insurase in ziva de 7Ianuarie si era hotarit ca in anul 1908, cancl implinea 25 ani

www.dacoromanica.ro

190

de easatorie, sa-si serbeze aniversarea. In aceeas zi de 7 Ia-nuarie a murit.

Tamar Inca, a fost secerat de atterio-scleroza i boald deni

Intelegerea intro guvern i partidul conservator urmeazaInca. In baza acestei intelegeri, Barbu Delavrancea este alesdeputat al colegiului 2 de Putna cu 525 voturi, in contra unuicandidat independent care a intrunit 135. Liberal lii dela gu-vern n'au prezentat, fireste, candidat.

Guvernül, in fata activitatii tot mai mare a partiduluisocialist si a convingerei ca. intreaga agitatie e datorita. do*torului Rakovsky, hotaräste expulzarea acestuia din tara subcuvant ca. nu este cetatean roman. In nrma expulzärei sale,doctorul Rakovsky, trimite congresului socialist urmateareacrisoare :

lubiti tovareiqi,

Surghiunul, sters de mult din legislatia noastra, dar pecare pretinsul guvern liberal 1-a restabilit pentru mine, maimpiedeca, in acast moment sb. iau parte la lucrarile congre-sului aCtual. Este de prisos insa s vã spun ca eu imi facimi voi face datoria de socialist roman, cu toate ma.surile ar-bitrare 4 politienesti i ca, in acelas timp, eu doresc succesulcel mai deplin congresului.

Cateva zile Inca 4 se vor implini trei ani de cand a in-ceput miscarea socialistä actual& in Romania. Timp relativscurt, dar destul ca sa, probeze cä sperantele noastre inteoadevarata misdare muncitoare n'au fost gresite.

Aceasta miscare exista deja 4 cea mai buna dovada a vita-litatei sale nu sunt numai succesele pline pe care le are prininmultirea organizatiilor, dar Inca mai mult prin combativi-tatea si resistenta ei adrnirabila pe Care a arnat-o in fataprigonirilor sälbatice ale unui guvern arbitrar i fait% de scru-pul. Valurile turbate ale actiunei liberale se napustese degeabaasupra stancei solide a socialismului roman.

Conferinta actuala este o alta, probk Menirea ei e pe de oparte a forma o organizartie mal solid& si mai disciplinatamiscasii noastre sindicale, care si in viitor trebue sä rämanapreocupatia noastra de capetenie, fiindca numai o serioasämiscare sindicala, poate cla baza, solidá miscarei secialisteromane.

si

www.dacoromanica.ro

191

Si de acum inainte nod vom urma a inregistra izbanzitrainice alaturi de cateva infrangeri trecatoare.

Dar si aoeste infrangeri i aceste prigoniri au avut me-nirea a intdri i oteli miscarea. Socialismul, farä sacrificii, faraprigoniri i inchisoare si-ar fi pierdut una din atractiileprineipade pentru masele retrase dela lupta si sacrificii. Uraguvernamentalilor, prigonirile lor sunt chezasia ea, miscareanoastra in adevar ameninta privilegiul lor de clasa.

Aceste prigoniri ne asteapta si in viitor. Sa. ne obicinuimcu ideia cä noi. ca soldatiii in razboiu, vom desfasura toataactivitatea noastra sub focul inversunat al vrkjmasilor dinrandurile burgheziei care se lupta intre ei dar se unesc in-data cand este vorba de a lovi intfun vrajrnas comun al lor:socialismul.

cautam deci sã dezvoltam in sufletele (?) muncitori-mei religiunea datoriei. Sa obisnuim, deci, toatá lumea carevine la nod.. ca aci o asteapta lupta pana Ia abnegatiesacrificii.

Cu acest pret noi vom fi intr'o zi in stare sa. dam luotacea mare pentru dezrobirea muncitorimei romane intregi dinorase si sate, de sub jugul economic, politic si intelectual.

Trdiascà socialismul international !Trailasca miscarea socialista din Romania!

DR. C. RAKOVSKIDelegatul Romdniei socialiste

in biuroul socialist international

Ani dat in intregime aceasta scrisoare in vederea situatieipreponderente in Rusia, la care a ajuns fostul reprezentantal Sovietelor la Lond.ra si la Paris. Dar acum trimis in exil.

Intealtfel, scrisoai ea nu cuprinde nimic deosebit i paca-taeste chiar prin greseli de gramatica.

In urrna acestei expulzasi, miscarea socialista, in loc de ase domoli, a clevenit Inca si mai agitata.

In acelas timp, la clubul conservator lupta intre con-servatori si takisti incepe sa se pronunte.

Petre Carp, suo influenta lui Marghiloman i Filipescu,convoaca in adunare generala pe membrii clubului central,spre a modifica art 5 si 6 din statutele clubului.

Adunarea se tine pe cand lipsea din tan. Take Ionescu.Petre Carp, seful partidului, mune cä a convocat adunarea

spre a pune statutele clubului in acord cu conditiile in caresa fäcut fuziunea intre conservatori i junimisti. Una dim

Sa

pi

www.dacoromanica.ro

192

conditii a fost ea Gheorghe Cantacuzino sä ramAnä presedinte-al clubului.

Barbu PAltineanu, partizan al lui Take Ionescu, cere a-mAnarea aclunärii, de oarece convocArile au fost fAcate nere-gulat. Apoi d-sa este de pArere cA, spre a crea o directiuneunia, seful partidului sA fie si presedinte al clubului.

In mijlocul zgomotudui si al invectivelor din ambele ta-bele, conservatori i takisti, se alege comitetul clubului, com-pus tot in baza actului fuziunei din jumAtate juni-misti i jumAtate conservatori. Presedintele Gneorghe Can-tacuzino este aclamat de adunare in mijlocul apostrofeloradversarilor takisti.

In comitet stint alesi: C. OlAnescu, general Costescu PaulTeodoru, M. Des liu, Al. G. Flore.scu, M. Dobrescu, M. Anto-nescu, dr. N. Tornescu, Toma CarnaxAsescu, N. Cerchez. I. Laho-vary, p. Negulescu, Al. Obedenaru, N. Lahovary, Sabba tefA-nescu, Rosetti BAlänescu, Virgil Arlon, Paul Greceanu, dr.Leonta si Petre Sfetescu.

De notat CA din 21 membri ai comitetului nurnai doiToma CAmarlsetscu si Virgil Aron erau takisti.

Aceasta alegere este punctul de plecare al agitatiei careva duce la ruptura din partidul consErvator.

0 chestiune arzAtoare vine la ordinea zilei ; se rAs-pAndeste zvonul cum CA guvernul, prin mijlocirea d-lui gene-ral Averescu, ministru de razbei, ar trata cu uzina Kruppconcesionarea arsenalului armatei. Din amAndouA partidele seridica imediat protestAri. Dela conservatori protesteazA. gene-ralul Gh. Manu, dela liberali protesteaza generalul Budis-teanu, fost ministru de rAzboi, until dintre cei mai distinsimilitani rornani si actual senator.

Generalul Budisteanu adreseazA chdar o interpelare inSenat primului ministru D. Sturm i generalului Averescu,rninistru de razboi.

Cu drept cuvAnt si fiind in sentimentul aproape unanimal Varei si al armatei, generalul Budisteanu spune ca ar fio mare gresalA sA. se coneesioneze Arsenalul armatei lastrAini, oricari ar fi aceia.

Sturza rAspunde eft si el e patriot, 'rasã nu va raspundenimie, fiindcai chestiunea este dintre cele dedicate. DacA Se-natul n'are incredere in el, sA-i dea ur. vot de blam.

Adevarul era ca. ministrul de rAzboi tratase cu casaKrupp. De aceea fusese chiar recent, la Berlin. Arsenalul ar-matei se afla, fireste, in conditiuni inferioare si nu mai ras-

www.dacoromanica.ro

193

pundea nevoior actuale ale ostirei. Insa, ca sa fie concesionatla straini, era prea mare primejdie pentru ca 'Vara

La 1 Iu lie anul 1860 Nicolae Golescu, ministrul ostO.,..sescal tarei romanesti si G. Adrian, ministrul ostasesc al Moldo-vei, au facut propunere dui Vocla Cuza spre a insarcina consi-liul superior de Stat ca s faca un project pentru infiintareala Bucuresti a unui vdrseitor tunuri".

Cuza a aprobat propunerea i consiliul de Stat a redac-tat proiectul. Chetuielile au fost supartate : de Tara Roma-neasca. 3-5 si de Moldova 2-5.

La 1 Februarie 1861 Arsenalul a inceput sa se organizeze.IntMul comandant a fast numit colonelul Herckt la 1908general in retragere.

Imparatul Napoleon III a ajutat atunoi institutia oferindun numar de turvuri din fabricele franceze. Actuala cladirea lost ridicata sub regele Carol pe la anul 1881.

Dealtfel acest Arsenal nu era deloc varsator de tunuri",ci era cum a fost l mai tarziu numai un mare atelierde reparatiuni si de constructie a unor piese usoare.

Discuga asupra concesionarei anuntate a urmta., maimult timp, cu pasiune.

In cercunile politica s'a spus cum ca guvernul a renun-tat la concesionarea Arsenalului armatei catre Krupp. Impo-trivirea hotaritä a cercurilor nationaliste, mai ales a celor cariasteptau ziva reintregirei neamului, a determinat zadarnicireaproectului.

Germania, care simtea ca se apropie marea zi a rAlueliigenerale In Europa si care, pe de altal parte, Intelegea situa4-

Romaniei fat5. de Austro-Ungaria, se temea, fireste, ca Inziva conflictului Romania sä mi mai vrea sa mearga cu triplaalianta. De aceea voia sä ia mäsuri din vreme pentru ca Roma-nia 0, nu se poata, misca Imnotriva vaintei Berlinului. Unadin aceste masuri era si acapararea Arsenalului din Bucu-rest! astfel ca Romania A, ramfte dezarmatá fara ajutorulGermaniei.

Regele Carol, care era credinciosul aliat al Germanic!preCium a dovedit pan& In ultimele zile ale viet,li salesustinea concesionarea, Insa, prudent cum era Intotdeauna,fata de Impotrivirea pe care a sirntit-o de pretutindeni, a datInapol.

Krupp propunea s. i se dea concesia Arsenalului si a pul-berNriei armatei pe termen de 75 ani, sä instaleze toate ma-

Vol. 111. 13

sã admita.

tia

de

www.dacoromanica.ro

194

inile trebuincioase pentru fabricarca pustilor, tunurilor,ruitralierelor, munitiunilor, etc., modelele armelor sa consti-tue patente speciale pe care Krupp a nu le poata vinde afarafdra, autorizarea Romaniei, Arsenalul din Bucuresti sa aibadreptul a print si comenzile tarilor vecine.

Genera lua Averescu, ministrul de rdzboiu, sustinea conce-sia ne care o gasea foarte avantajoasd armatei romane careclucea lips& de toate, ceeace era un adevar. Genera lul Ave-rescu spunea ca nicäeri Arsenailele nu sunt proprietatea Sta-tului. Afara de Arsenalul dela Toulon in Franta si alte putine,toate celel'alte sunt intreprinderi particulare. D-ss .sustineaca si in Romania Statul aä se lepede de proprietat?a Arse-nalului.

Ideea, Inst, n'a putut razbi, asa ca, oferta lui Krupp a lostrespinsã.

In timpul acesta avem o .,afacere Davila".Alexandru Davila director general al teatrelor ramas de

pe timpul regimului conservator, stetea ca un ghimpe inochii multor liberali. Inlocuirea sa, insä, nu se putea face.Din ce cauza ?

Cauza era Ica-1 sustinea cu tärie principesa Maria cat srirrincipele Ferdinand. Acestia aratau ca Davila este singurulom competent pentru clirectia teatrului, eä este un mngent si energic, autor dramatic de valoare i ea ar fi o gre-seala ca sa fie inlocuit numai fiindca a lost numit de unalt guvern. Politica la teatru, spuneau principele i princi-pesa, n'are ce auto..

Spiru Haret, ministrul instracitiunei, voia, cu ori ce pretsa' inlocuiasca. pe Davila, pe de o parte din cauza ca multi11 acuzau de o neregulatar gestiune financiara a teatrelor, pede alta parte fiindca cumnatul sat.' profesorul universitar Pom-piliu Eliade era candidat foarte staruitor pentru postul dedirector.

Dupd, cateva lunii combinatia este gasita, d-1 N. Iorga de-putat independent,in intelegere cu ministrul, Ii adreseaza ointerpelare in chestia Davila. Marzescu Gheorghe, deputat deIasi. se asociaza la interrelare.

D-1 Iorga este foarte violent in interpelare, acuzd, pe Da-vila de o neregulata Intrebuintare a fondului teatrului, -cä adistrthuit la Craciun sume de bani, unor actori favoriti, ea, n'adat socotellle serbarilor organdzate de d-sa in arenele romanedin Parcul Carol, etc. In urma acestei interpelari, Davila esteinlocuit i in locul sau este numit Pompiliu Eliad.

www.dacoromanica.ro

195

Aceastä afacere Davila" a produs mare valvá Si agitatieatat in Camera cat i afara. M. Ferichidi presedintele Camereinu fusese absent dela sedinta interpelarei cad prezidase; fiindintrebat a cloua zi eare-i este sentimentul in aceastä afacere araspuns :

Dacä fi prezidat i m'asi fi gasit printre deputatiidin majeritate eari au manifestat contra lui Davila si anaplaudat zgomotos pe d-1 Iorga asi fi impartasit sentnnen-tul lor, insd partidui liberal trebuie sa se fereasca de a faceun piedestal d-lui Iorga.

Mari le reforme agrare impuse de rascoalele taranesticep sa vie in dezbaterea parlamentului. Cea d'antai este aceea

marginirei trusturilor arendasesti.Una din cauzele rascoalelor, spuneau liberalii, este aceea

cä imii arendasi au acapazrat intinderi marl de pamant de oa-rece au nutut arenda mai multe mosii deodata. Se cita cazulfratilor Fischer care stananeau o Insemnata parte a Moldovei.

Proectul de lege prevedea cond]tiuni severe, el era. alca-tuit sub inranrirea tinerilar generosi", adica a socialistilortrecuti la partidul liberal, cat si a fratilor Bratieni. Proectulprevedea ca un arendas sä nu poatl tine mai mult de 2 mosiia caror Intindere sa nu fie mai mare de 4000 hectare. Apoi sesnunea ca contractele existente sa fie respectate pana la anul1910.

Take Ionescu a combatut cu energie proectul, dupa cuml'au eombatut si multi liberali, marl proprietari. In urma a-cestora si cu invoiala lui Sturza dar contra vointei d-lui Vin-tila Rratianu i a tinerilor generosi, s'a admis un numar demodificari: 1) arendasti sä poata tine mai muhe mosii dar totIn marginirea a 4000 hectare, 2) contnactele existente sa fLerespectate pana la anul 1912, 3) sa raanana la facultatea a-rendasului care contract sa-1 rezilieze. 4) s'a prevazut terme-nul de 2 ani pentru restituirea avansurilor dela arendasi.

Aceasta a fost intaia lege care a dat o grea loviturã ex-ploatarei In mare a clasei taranesti, de eatre arendasi, cal matmulti streini. Rapertor al legei a fost d-1 I. G. Duca.

La inceputul lunei Aprilie Academia Romand. a tinutseclintä pentru alegerea a 3 membri in locul decedatilor B. P.Ilasdeu, Iosif Vulcan si D. C. Olaneseu (Ascanio). Au fost alesiIn locul lor : N. Gane, Duiliu Zamfirescu si Andreiu Barseanu.

Doctorul Rakovsky a facut recurs la Curtea de CasgieIn contra hotararei Cosiliu1ui Comunal al comun.ei Gheren-gir din Dobrogea care l'a sters din listele electorale, pe motivca nu e cetatean roman. D-rul Rakovsky a fost aparat de a-

in-

n'asi

a

www.dacoromanica.ro

196

vocatii Petre Gradisteanu, Mitescu i Beht din Constanta. Pri-maria a fost reprezentata prin advocatul Al. Djuvara viitor mi-nistru.

Curtea a respins recursul d-rului Rakovsky.Se creeaza. cel d'al 9-lea minister, acela al agriculturei.

Lupta e mare in jurul acestui nou departament.Ionel Bratianu sustine pe Al. Djuvara, iar Dimitrie Sturza,

primul ministru, pe Vasile Misir. Neputandu-se ajunge la in-telegere interimatul noului departament este dat lui AntonCarp miniftru domeniilor.

La 7 Aprilie a fast inmormantat generalul Nicolae Ha-ralambie, senator liberal, fast locotenent domnesc, impreundcu Lascar Catargiu i generalul N. Golescu dupd abdicareadomnitorului Al. I. Cuza. Au vorbit la inmormdatare : d-I ge-neral Coandd din partea armatei, Dimitrie Sturza din.parteaguvernului si Coatescu Comdneanu, vice-presedinte al Senatu-lui din partea Senatului.

Generalul Haralambie a fost apdrat, in discursurile rostite,de acuzatia ce i s'a adus cum cd cdlcat jurdmiintul de mill-tar si a contribuit la detronarea lui Cuza. Iatá culisele afacerei.

Nicolae Haralambie era la 1866, colonel, comandant al re-gimentului de artilerie din garnizoana Bucuresti.

Cuza avea mare simpatie pentru el, de aceea avea si mareincredere in caracterul si capacitatea sa. S'a spus cum cä osAptdmand inainte de noaptea istaricd a lui 11 Februarie, Cuzavazand pe Haralambie cam abdtut l'a intrebat de motiv. Hara-lambie a rdspuns cd e cu totul lipsit de parale, dovadd cd nicihainele dela croitor nu le poate scoate. Atunci Cuza. batandu-1pe umär i rdzand, i-a dat banii trebuinciosi.

Cand conjuratdi i-au propus sd, intre in complot, Haralam-bie a respins cu energie propunerea. Constiinta nu-i erta sa,conspire impotriva Domnitorului cdruia Ii jurase credintd, inacelas timp binefãcdtarul säu. Dar omul are slithiciuni.

Colonelul Haralambie avea o puternicd pasiune pentru odoamna din aristocratia bucuresteand Insa din familie liberald.Era o domand, C. Acea.sta fu insarcinata sa1 convingd pe colo-nel. Ceeace n'au putut face oamenii politici a fãcut fenteea.Colonelul Haralambie iintra in conspiratie.

In ajunul lui 11 Februarie o scrisoare anonima sau unoarecare personagiu unii au pretins cd era N. T. Orásanuredactorul ziarului Ghimpele an anuntat pe Cuza cum

colonelul Haralambie a intrat in conspiratie va trAda.Cuza a primit cu dispret denuntarea si a rdspuns :

Colonelul Haralambie, trädätor?... asta nu se poate!Dar fiindcd I-se desemnase chiar noaptea cand trebuia sd

ca 0-1

_

pi-a

www.dacoromanica.ro

197

se faca lovitura, adica noaptea urmatoare de 11 Febru.arie,Cuza chema pe maiorul Dimitrie Leca un alt favorit al sau--.care cornanda batalionul de vanatori de garda la Palat §i-idete ordin ea sa se indoiasca toate sentinelele la toate pos-turile. Insa maiorul Leca era unul dintre nrincipalii conspi-ratori.

Iii noaptea urmatoare tunurile colonelului Haralambie,avancl rotile infasurate in pae, treceau tacute pe podul Mogo-soaei (calea Victoriei) i inconjurau Palatul princiar.

Principesa Elena Cuza, intr'un interview acorctat in anul1909 unui ziar din Bucuresti interview de care vorn vorbimai departe a dat o vesiune patin deosebitä, principesaafirma ca. nu maioruilui Leca ci chiar lui Hairalambie i-a datVoda ordin ca sa indoia.sca, sentinelele.

Dar din cercurile conjuratilor s'a aflat cä, esind dela palat,colonelul Haralambie, s'a dus repede la unul din sefii conspi-ratiunei i i-a spus sa procecleze de urgenta i chiar in noapteaaceea, de oarece conspiratda era descoperita iar Cuza erainstiintat.

Cand principele Carol a intrat apoi in tart., coloneluluiHaralambie, locotenent domnesc, i s'a lasat cinstea sa citeasca,la 1866 in Camera, juramântul noului Domnitor.

Pe la mijdocul lui Ianuarie, avocatii din toata tara incepsa se agite imootriva proectului de lege prezentat de catreministrul de justitie Toma Stelian, pentru organizarea judeca-toriior de ocol. Un congres se tine in Bucuresti, la care suntreprezentate 28 barouri. Dupa discutii furtunoase se voteaza:

1. Greva generala a avocatilor. Au votat pentru greva 24barouri. Au votat contra Ilfovul i Iasii, s'a abtinut Covurluiul

n'a luat parte la vot Falciul.2. A fost exclus prin aclamatii din baroul de Illov Toma

Stelian, ministru justitiei.Take Ionescu se intoarce in tara.

Sub influenta celor petrecute la clubul conservator cu pri-lejul alegerei cornitetului clubului si sub star-uintele prietenilorsai, in mintea sa se fixeaza ideea rupturei din partid. Insa nuc rupturd pe motive mici, precum infrangerea de la o ale-gere fara importanta ci ruptura pe un mare motiv de idei.Deodata Take Ionescu se arata un convins democrat.

Intorcandu-se in tara el se opreste in gara Craiova undes'au luat masuri ca sa-1 astepte t.m mare numar de partizani.Take Ionescu era presedintele politic al clubului conservatordin Craiova. In gara rosteste urmatorul discurs menit sa fievestitorul unui mare evc,niment. Asupra celor petrecute la clu-bul conservator a spus

ei

www.dacoromanica.ro

198

Pe mine ma ploua dela 1895 si in special dela moartea luiLascar Catargiu; in 1899 ploua, pot sä spun, cu galeata, fait.sa fi avut asupra mea vre-o linravire.

Po 'Utica democratica este singura astazi in stare O. cores-puncia nevoilor poporului, ca dovada baronul Aerenthal, minis-trul dc externe al Austro-Unganei, cu care am avut o con-vorbire en la Viena, fait, a fi un partizan al votului universal,recunoaste ca in statele Europei sistemul politic din trecut tre-buie cu totul schimbat. Nu mai merge cu guvernele avand mi-nistri care vcr sa lucreze dupa soba,".

In LS farW ruptura se lace.Take Ionescu precurn am spus ceva mai sus, nu for-

meaza o disidenta conservatoare ci un nou partici pe careII intituleaza nartid conservator-democrat".

La inceputul lui Februarie se intruneste noul partid con-servator-domocrat cu care pridej se comunica tarii programul.

De acum tara are un al treilea partid de guvern, iar vana-toarea de partizani incepe cu furie necunoscutá nana atunciin taxa.

Insa programul nu este categoric. Spre a nu rupe cu totullegaturile cu partidul conservator si spre a putea face in viitoro intelegere, apoi spre a putea atrage pe cat mai multi coner-vatori. Take Ionescu este eclectic.

Nu este nimic precis. Chiar in ce priveste reforma electo-rala nu indrazneste sa, spude categoric care-i este reforma.

Foarte multi conservatori trec in partidul lui Take Ionescufapt care incepe sä ingrijoreze pe vechii conservatori ca i pefruntasii junimisti. Spre a imputina sortii de succes ai lovitu-rei lui Take Ionescu, seful partidului conservator, Petre Carp,insotit de eatre principalli sai aghictantd, Al. MargilomanNicu Filipescu, precum si de altii merge de cutreera tara tineintruniri pe la cluburile partddului.

Ruptura din partidul conservator a fost ajutata de libe-rali printr'o actiune ocultä. Liberalii, care se temeau de con-curenta unui partid conservator foarte puternic prin uniremai ales prin valoarea etator fruntasi culti, talentati si cu. tre-eere in fata opiniei publice, au incurajat pe Take Ionescu saslabeasca partidul conservator parasindu-1. I s'a dat atuncipe sub mama asigurarea cum ca in ziva retragerei partiduluiliberal, seful ace.stui partid Ii va recomanda regelui ca succe-Bor. Dar in curand liberalii au vazut cu surprindere cum ca.s'au inselat in socoteli de oarece succesele lui Take Ionescudepaseau cu mult prevederile tuturor.

Inscrierile in partidul lui Take Ionescu se faceau intoate judetele pe picior mare. In Bucuresti adeziunile nu mai

sisi

www.dacoromanica.ro

199

conteneau, Capita la fu pus& sub organizarea electorala a 5 efide colon si anume : Barbu Paltineanu in coloarrea de Rosu,Iancu. Bratescu coloarea de Verde, I. Th. Florescu culoarea deAlbastru, Nicolae Cosacescu coloarea de Negru i Stroescu co-loarea de Galben.

Conservatorii-demacrati sau democratii" cum li se spu-nea mai ne scurt, intreprinserd o opera indrazneata, aceea de alucra in sanul colegiului II de Ilfov care pana atunci era calmai guvernamental colegiu din tara, acela in sanul caruia nicipartidul liberal si nici partidul conservator nu indraznise s5, sescoboare vre-o data. Destcptarea acestui colegiu l transfor-marea lui in colegiul cel mai independent este opera lull TakeIonescu si a orgardzatiei sale de partid.

Valurile micului partid eresteau zi cu zi. Se vedea bineca in tarä lumea era setoasa de ceva nou, apoi ambitiuniledeveneau man si cuprindeau categorh de oarnenl can, panaatunci, mci nu indrazneau sd gandeasca cum ca ar putea trecein fruntea situatilor politice.

Partidul cel nou deschidea zagazurile i orizonturile ; dintoate partile alergau tineri, can, in unna fagaduelilor ce li sededeau, se vedeau cat de curand prefect, prirnari, deputati,nainistri !

Daca cei mai de jos erau naivi can credeau intr'un viitorstralucit pentru toata lumea, ceilalti erau ademenitd d strd-lucite perspective personale. In toata lumea agentii propagan-dist fagacluiau tot ce di se cerea.

Mai ales unul dintre sefii de colan trecuse mare wester inarta de a zapaci pe naivi cu promisiuni anrite. Spre pilda :

Insotit de secretarul sau pleca in turneu de propaganda siademenire prin coloarea sa. In prealabil avusese grija SO, capeteinformatiuni asupra oamenilor pe cari avea sa-1 vi'edteze. Iicunostea, deci, pe tot, ca cultura, inteligenta, avere, anIbitiune,darint, etc.

Ajuns la locudnta unui modest laptar sau altui rnahalagiucu. totul inferior ca inteligenta, intra in vorba anunta capartidul democrat, de indata ce Take Ionescu va ajunge laputere, va croi un mare bulevard prin partea lacului; pentruacest scop va trebui sa expropnieze i casa cetateanului.

Cat ceri, cetatene, pe casa dumitale?Cetateanul era incult i prost ins& plin de cupiditate si

siretenie. Dupa ce ii apnea cuvenita scarpinatura in cap, segandea catva, si raspundea:

De. dornnule, cam, mea nu o am de vanzare si locul emare, e la pozitie... Dar, ()lac& o fi s'o vând, n'o dau mai jos de5000 lei

si-i

www.dacoromanica.ro

200

Casa era o cocioaba in ruina, care, cu loc i cu pozitie nufãcea pe vremurile acelea mai mult de 2000, cel mult 3000 lei.Cerand 5000 lei, cetateanul se gandea sa pacaleasca pe politi-cian. El cerea un pre t. mare de tot mai ales Ca sa aiba de unclerasa.

Dar seful culoarei era Inca si mai siret. Cand auzea de 5000lei se arata tampit.

Cum, ceta,tene, cinci mii lei ? ! 0 casa ca asta, cu gra-dina, cu curte cu pozitie la bulevard, numai 5000 lei ? !... Astanu se mate.

Noi nu vrem sa nrofitam de bunatatea i cle cinstea du-mitale ! Take Ionescu, care este Dumnezeul nostru, nu vreasa insele poporul !... Casele d-tale, cetatene, fac mult mai mult.

Anoi adresandu-se secretarului :Domnule secretar, inseamnä te rog.

Secretarul scotea carnetul i creionul i incepea sa scrie.casa din strada cutare, No cutare, pro-

prietatea d-lui Nita Cotoiu se va ex-propria pentru suma dezece mii.

Secretarul, care era comulicede, intrerupea :Zece mii e putin, domnule sef, vedeti i dumneavoastra

ce casä, ce loc ! ce pozitie !...Ai dreptate, Vasilescule, rdspondea seful, pune cinci-

sprezece mii.Apoi catre cetatean, care sta amortit si nu stia daca e

treaz on viseaza :Cetatene, partidul democrat, de indata ce va veni la

putere, iti va expropria casa cu pretul de 15.000 lei.Din ziva aceea cetäteanul era castigat cu trup i suflet

pentru noul partid, asa cä nici o putere omeneasca, dumneze-iasca., nici macar politdeneasca nu-i putea zmulge votul,convingerile democratice.

fiindca operatia se repeta, cu oarecare varietate de pre-turi i spetk in toate culorile, mai ales la periferia orasului.partidul democrat deveni repede cel mai tare partid in colegiulII-lea de Ilfov. De altfel in toata tara era la fel.

Nu se poate tägaclui ca baza noului partid era mare), per-sonalitate a lui Take Ionescu. Cultura, talentul stralucit, acti-vitatea si mladierea lui politica, unite cu o dibacie remaraa-bag., i-au putut atrage din intaia zi concursul grabit al atatoroameni cari 2redeau in puterea magica a ornului acestuia, catSi in marele sap viitor. Cum ca Take Ionescu va deveni sefu1celui mai puternic partid si va guverna tara cum va voi, numad lasa loc la indoiala pentru rimeni.

Si

...Inseamna:

www.dacoromanica.ro

201

Dar cladirea era pe nisip, celel'alte cloud, partide simtin-du-6e de-o potriva amenintate, pu.sera piciorul in prag iar re-gale Carol nu vrea sa iasa. din traditie. El nu dunostea decalcele doua, partide clasice.

Dar riu numai manoperile electorilor au adu.s apa la moaralui Take Ionescu, au adus-o i aspiratiile populare. Lumea nouacare se ridica li vedea inchisa calea catre intaietatd, fiindcatoate locurile erau ocurate. Partidul lui Take Ionescu era o ra-suflare.

Dar sefua n'a stiut profita, i sa fiu drept, nici nu putea.Era prea mult angajat cu trecutul i trecutul 11 tdnea.

Dupa multe framantari, in partidul dela guvern, IonelBrdtianu invinge ; Al. Djuvara este numit titular al noului mi-nister al agriculturii.

Secretar general a lost numit d-11 N. N. Säveanu viitor mi-niistru al sanatätii.

Dar peste noapte decretele se rup. Al. Djuvara nu infra, inguvern.

Afland despre respingerea recursului sau de catre Curteade Casatie doctorul C. Rakovsky trimite ziarelor urmatorulprotest din Viena :

1) Desmint in mod categoric cä asi fi fost vreodatä bursieral Statului bulgar sau asi fi primit vreun ajutor din DarteaStatului bulgar, sau a. vreunei institutiuni de binefacere bul-gara.

Declar pe cuvantul meu de onoare ca tot ce s'a spus inaceastá privinta e bazat pe minciuna sau De fals.

2) Desmint. in mod tot atat de categoric, ca in 1898 sau1899 asi fi calatorit cu pasaport bulgar. Din potriva, la In-ceputul lui Februarie 1898 am venit prin Giurgiu in Romaniacu pasaportul romanesc ce rni-a fost eliberat de prefectura deConstanta in Tulle sau August 1897

Apoi in 1899 in Noembrie m'am folosit de un concediu dede 15 zile din timpul serviciului rneu militar pentru a vizitaPetersburgul tot cu pasaportua roman reinoit de prefectura dinConstanta.. Am plecat atunci i m'am reintors prin Ungheni.

Tot atat de fa1sa, este si asertiunea, ca in calitate de bulgar,as fi cerut cetatenia franceza. Pentru a dovedi contrariul de-clar cä autoritatile franceze au vroit chiar s. ie seama de ,ser-viciul militar pe care l'am facut in Romania ca i cand 1-asi fifacut in Franta. Autoritatile au raspuns deci, cereril mele deincetatenire cu admisiune de domicil. Eu n'am volt sa ma de-dlar multumit si prima mea cerere de incetatenire in Frantaa ramas cu chipul acesta, fara rezultat.

www.dacoromanica.ro

202

Yarn devenit, deci, cetatean francez i declaratia Ca asi fiincetat de a fi cetatean roman, e o minciuna".

Genera lul Averescu, ministrul de razboi, realizeaza oinsemnatá reforma a infanteriei, el permanentizeaza toatetrupele cu schimbuL Drept multumire, ofiterii superiori din a-ceastä arma II ofera un banchet in sala hotelului Bulevarcl. Aufast 145 tacamuri.

Taria electorala a noului partici conservator-democratincepe sä se manifeste in tara.

La Iasi fiind o alegere senatoriala, la Colegiul I, candida-tul takist iese in cap cu 162 voturi, al 2-lea candidatul guver-namental Gr. Buicilu cu 155, al treilea candidatul carpist D.Greceanu cu 127. La balotagiu. din cauza diviziunii opozitiei,carre-si retrage candidatid, bate guvernal. Dar proba era facuta.Conservatorii-demonffati treceau cu mult inaintea. conservato-rilor.

0 altä alegere senatoriala la Vas lin. La primul scrutin esteales candidatul takist Dondci cu 53 voturi, contra candidatuluiliberal cu 31 si a candidatului caroist care nu intruneste decat18 voturi.

In partidul lui Take Ionescu entuziasmul este mare pecancl in partidul conservator depresiunea creste. Noul partidincepe s ingrijoreze mult pe liberali.

In sfarsit o a treia victorie takista, la Craiova, cea maiportanta din toate, mai intai fiindcä a fest castdgata in capi-tala Olteniei, apoi fiindca toate partidele au dat o lupta foartecrancena. La intaiul scrutin N. Economu, candid atul conserva-tor-democrat este ales cu 282 voturi. Candidatul guvernului li-beral G. Plesea intruneste 176, iar candidatul conservator Canst..Argetoianu d'abia adunal 70.

In intreaga tara aceste victorii succesive si atat de catego-rice fac o mare impresie, asa ca cei cari mai sovaie Inca, rnergde se inscriu in grab& in partidul conservator-democrat.

Cu acest prilej Take Ionescu are o vorbd de spirit. Cinevaii atrage atentia asupra unei persoane care Inca sovaia, TakeIonescu ii raspunde

Sa se grabeasca, daca vrea sa se inscrie cu cerneala rosie.Dela sfarsitul anuroi am A. schimb cerneala".

La 1 Iunie, Alexandru Djuvara este numit ministru la.noul denartament al industriei i comertului ; d-sa primestein sfarsit portofoliul. D. N. N. Saveanu este numit secretar ee-neral.

Un proces senzational la Curtea cu jurati un medic,doctorul Petelenz, este dat in judecata fiindca practica inlesni-

.a1L-

:

:

www.dacoromanica.ro

203

rea avorturilor, din care unele au fost urmate de moarte. LaCurtea cu jurati este o afluenta enorma.

Curtea e prezidata de d-1 consilier Vidrascu. Apararea e re-prezentata prin d-nii Constantin Disescu. Radu Rosetti i unal treilea avocat.

Dupa dezbateri i pledoaxii cari au durat mai multe zile,doctorul este achitat.

Statuia lui Vasile Lascar este inaugurata pe strada cuacelas nume chiar in fata casei untie a locuit defunctul.

Un mare scandal ofiterese isbucneste din cauza maio-rului Sturza, fiul primului ministru.

Dupa cum am mai spus maiorul Sturza Alexandru ii fa-cuse studiile militare in Germania. Cand a venit in tara, si-aluat scrviciu in armata roniana, a fost nepracut surprins deregulile, obiceiurile si celelalte moravuri din armata noastra.Cine poate spune c arniata romana putea prinii comparatia cuarmata germana, cea dintai din lume ca organizatie, instruc-tie, disciplind si pregatire de razboiu ? Maziorul Sturza a la.satsd-i scape toate neplacerile si dezaprobarile fait destul tact sicu un aer de superioritate care a indispus pe unii ofiteri ainostri cu care a intrat in ccntact.

Maiorul Sturza avea pregatire buna, era un ofit,er distins,insa era bãtos si, cum spun francezii, plin de perseana lui. Deaci conflictul.

Foarte multi ofiteri romäni, avand puternice simpatii fran-ceze nu mistuiau pe Sturza si din cauza culturii, alurei si in-tregei lui aparente prusace. Sturza luand-o cam de sus cu ofi-terii nostri pe care-i considera ca fiindu-i cu totul inferiori, unscandal isbucni iar criza dura multa vreme.

O serie de dueluri urrnara.O intalnire cu sabia intre el si im cdpitan din infanterie

atrage Ilui Sturza o rana foarte serioasa la obraz. Urmaradueluri cu ali ofiteri i numai cu mare greutate acest lungconflict putu fi aplanat.

Sturza a ramas, pe semne, cu rani in suflet claca ranilecorporale i is'au cicatrizat. In razboiul pentru intregirea nea-mului a savaxsit un mizerabil act de tradare, dezertand la ina-mic i complotand tot timpul ca sa conrupa pe ofiteri, fie inMoldova, dupa evacuarea Munteniei, fie in lagarele de prizo-nieri.

Ofiterii romani caxi l'au primit atat de rau cfmd a venitin tara, au presimtit parca cum ea, ornul acesta avea un sufletmic i nu putea fi un aparator al patriei romtine.

Marile izbanzi electorale ale partidului conservator-de-

ai

,

www.dacoromanica.ro

204

mocrat au pus pe ganduri un numar de conservatori de subsefia lui Petre Carp, dar mai ales pe liberali. In toate alegerilepartiale candidatii acestuia veneau la randul al treilea, iar can-didatii lui Take Ionescu ieseau chiar de la intaiul scrutin. Celecloua vechi partide impreuna nu puteau nici rnacar pune inbalotagiu pe candidatii acestui partid.

Partidul liberal, desi la guvern, desi dispunand de intreagamasina electorala, desi intrebuintand toate ingerintele obisnu-ite ale pamantului, era batut, alegere dupa alegere. Situatiaclevenea ingrijoratoare. Din aceasta ingrijorare esi o mare fra-mantare in partidul liberal.

Tinerii generosi, in cap cu Ionel Bratianu, incepura, sä a-cuze vechea directie a lui Sturza. Acestia su4ineau ca, dacaguvernul i partidul laberal e batut pe toata linia, cauza esteseful partidului si al guvernuaui, care a imbatranit, e lipsit deenergie si nu mai poate prezenta tärii nici o idee sau sperantaroua. Ionel Bratianu puse atunci in circulatie, dar numai eaun balon de incercare, ideea revizuirei Constitineiei si a legei e-dectorale.

Toate alegerile partdale faceau acum dovada cum Ca, libe-ralii nu se mai pot bizui pe actualul corp electoral. Mai alesalegatorii colegiului I-iu, nemultumiti de reformele agraresperiati de faptul ca fostii socialisti incep sa aiba influenta laclirectia partidului liberal, intoarsera spatele acestui partidvotau cu partideae consematoare. Din zilele acestea uarta ye-chilor trei colegii electorale fu pecetluita.

Infrangerile electorale din aceasta perioacia, pe de a parteau grabit criza din nauntrul partidului liberal iar pe de altaparte au pregatit actiunea pentru desfiintarea collegiilor re-stranse.

Ideea lui Bratianu a fost cea buna pen tru partidulDaca s'ar fi incapätanat a tine partidul in cadrul ingust depana atunci, daca nu ar fi Impins cu hotarare particlul in va-lurile democratiei care incepeau sa, sape zagazurile, partidul li-beral al fi läsat locul intãth, ca partid inaintat, partidului con-servator-democrat. Dar Bratianu a avut curajul si simt ill si-tuatiei.

Fireste, interesul partidului dicta aceasta conversiune maimult, poate, decat convingerile democrate ale viitorului sef.Insa un om politic i, mai ales un sef de partid nu trebue säse rataceasca pe carat sentimentale, el trebue sa cantareasca

mai cu seama ceeace este marele esentialsa stie prinde momentul. Noroc sau dibacie, Bratianu l'a prins.

De acum framantarile in partidul liberal vor merge in cre-stere. Iar niste apropiate alegeri partiale dela colegiul al doilea

sau.

posibiliti1e si,

pi

pi

--

www.dacoromanica.ro

205

ne Illov. despre care ne vom ocupa mai departe, vor fi hotara-toare pentru izbucnirea fatisa 9 crizei.

Doi oameni de o reala valoare politica -- Take IonePzatIonel Bratianu s,unt acurn fata in fata : Cel d'al doilea stiesa profite de imprejurari FA de noroc, cel dintaiu, de% um cuun talent covarsitor, Ilasa sa-i scape din Marta o situa tie cumn'a mai avut-o un alt om politic in Romania.

Lipsa de dibaaie sau lipsa de noroc ?...AfIandu-ne in toiul vacantelor, sä ne abat,em putin de

la faptele politice care ne preocupat pana acum i sa cer-cetam celelalte fapte ale vietei sociale.

Societatea bucuresteank Le Monde" precum se spune incilasa de sus, este emationata : intre doi cunoscuti sportsmeni,Mihail Marghiloman (Misu), fratele mai mic al lui AlexandruMarghiloman % G. N. Negroponte, se intampla o cearta violentacu intrebuintare de cuvinte foarte jicnitoare. Duelul este re-fugiul obligator. Intalnirea se face in ziva de 1 Iulie in gradi-na Societatii de tir. Martoiii dui Marghiloman sunt Mihail (Mi-st') Cantacuzino i loan Mitilineu, martorii d-lui Negropontedr. Toma Ionescu si capitan Gh. Peret. Arma aleasa, spada.

Cum in joc erau persoane din elita sociala, politia a fost7oftita sä intervie. De% localui Societatii de tir era tin localparticular unde politia nu putea patrunde, totusi clupa a treiarepriza, care n'a dat nici un rezultat, agentii politienesti aupatruns in gradina si au declarat c5, nu mai pot permite ur-marea duelului. Irnediat lupta a incetat, iar adversarii s'au im-pacat pe teren.

asa toata lumea a fost multumita.0 sinucidere in conditiuni originale.

Studentul Dinu Stelian, care urma cursurile de drept laLiege, prlineste o scrisoare dela Maria Dumitresca student& laUniversitate i eleva a conservatorului, care ii provoaca gelo-zia. Tanarul se intoarce imediat in tara, insa Maria Dumitrescuii cla a intelege cum ca nu mai pot urma legaturile dintre ei.Gelos, fiindica iubea, tanarul hotaraste un act despadajduit.Dupa multe staruint,e, convinge pe iubita lui ca sa faca im-preund, o prcumblare cu trasura la sosea. Ajunsi la rondul al2-lea, Dinu Stelian scoate un revolver Browning % cu manastanga trage trei focuri asupra Mariei Dumitrescu, i un alpatrulea in tampla lui stanga. Maria Dumitrescu usor atrinskn'a murit, insa Dinu Stelian n'a mai putut trai.

La sinucigas s'au gasit mai multe scrisori, printra alteleuna prin care i% lasa toata averea de 11.000 lei in titluri derentk 4 la sutk Societatii de Salvare, alegand ea executar tes-tarnentul pe d-rul Nicolae Minovici.

pi

www.dacoromanica.ro

206

La inceputul lunei tulle moare in spitalul Brancovenesie,sectia doctorului Leonte, dupa o luna de grele suferinte, sculp-torul Dumitru Franazoviei.

Franasovici era un sculptor de mare talent si de mare vi-itor. Studiase ca bursier al regelui Carol, la Muenchen i la Mi-lano. Intors in tar& s'a destainuit numai decat ea un artist demare talent, ultima luerare, inainte de a muri, a fost bustulprincipesei Elisabeta, mai tarziu regina a Greciei.

Dar Dumitru Franasovici s'a intalnit in taxa cu o femee,care era. sotia unut fruntas al baroului bucurestean si fruntas

Legaturi amoroase fur& legate, iar Franasovici loartepasionat si gelos ceru de mai multe ori iubitei ca sa divortezespre a fi femeea lui legitirna.

Doamna refuza. Nu vom intra mai adanc in amänunteleacestei drame. Franasovici in desrtädejde ii trase un glontein partea stanga a pieptului. Dupa o luna niuri in varsta de27 de ani.

0 bomba isbucneste in lumea politic& : este vorba de odeclaratie fdeuta de cAtre Petre Carp la Viena unui redactor allui Pester Lloyd.

Se anuntase o Intrevedere nitre Dimitrie Sturza, seful gu-vernului, cu baronul de Aerenthal, ministrul de externe al Au-.stro-Ungariei.

In Balcani era fierbere mare. in Macedonia revolte. laConstantinopol junii turci conspirau i pregateau revolta. gatordinea in imperiu, cat i tronul Sultanului erau in pericol. Sesimtea cã evenimente grave aveau sa e produck. Fiindea ro-mann aveau interese in Macedonia, Dimitrie Sturza se duce laViena ca sa presimta politica imneriului dualistic si sa coneordeatitudinea Romaniei

Cateva zile tocxnai inaintea acestei intrevederi, Petre Carpse duce la Viena i acorda interviewul de care am vorbit. Intrealtele, Petre Carp a spus ca Romania se desintereseaza de che-stiunile balcanice iar Macedonia este, pentru Rtnnania, o ches-tiune a Hecubei.

Indata valv a mare, mai ales ziarele lui Take Ionescu a-taca. violent pe seful partidului conservator pentru acest cu-vant : Hecuba.

Dar ea-4 stiau in tara ce este Hecuba si ce inseamnä vorbaliii Petre Carp ? Adevärul e ca inii aceia can cunosteau ceeine a fost Hecuba, nu prea ii dadeau seama de ce a Intrebu-intat Carp aeest exemplu. Era o confuzie ori o incoherenta oricum, vorba nu se potrivea de loc situatiei.

Heruba a Yost sotia lui Priam ultimul rege al Troiei, carein timnul razboiului troian a pierdut anroape De toti fii ei in

si

www.dacoromanica.ro

207

numar de 17 cat i pe sotul ei. Ce a vrut sa inteleagä. Carp cuvorba lui? Nici astazi nu-i vedem intelesul.

Petre Carp a fost, in toata cariera sa poditica, victima vor-belor sale de spirit sau a declaratiilor necugetate, indraznetesau apocaliptice.

Cand era numai de curand intrat in viata politica., a sub-scris un program alcatuit la Iasi de catre un grup politic princare se cerea introducerea pedepsei cu moartea in Romania.Ani iridelungati Petre Carp a fost atacat ca partizan al pedep-sei cu moartea.

Altadata a spus in Camera la 1888 cum ca Romanian'au facut-o liberalii independenta 4 regat, ci regele si doro-bantul. Ani de zile, tiarasi, liberalii au atacat pe Carp acuzan-elu-1, cu totul pe nedrept, ca vrea sAl guverneze cu regele si do-robantul.

Acum chestia Hecubei.Adevarul este, insa, ca Petre Carp, pe langa, strälucitele

lui ca1itäi, avea si o puternica doza de grandomanie.Cateva zile dupa, interviewul dela Viena, s'a petrecut in

acelas oras, intalnirea Sturza-Aerenthal. Asupra acestei vizitepresa din Viena a scris lungi arti cole i i-a dat mare Importan-ta. Presa inspirata de guvernul austriac, fireste, aducea marilaude Romaniei pe care o numea : aliata sincera i definitiva.

Despre declaratiunile lui Sturza, Petre Carp n'a avut apoidecat cuvinte de milã. Un ziarist bucurestean intalnindu-1 pes-te cateva Eaptamâni, 1-a intrebat ce idee are despre cele spusede Dimitrie Sturza, iar Carp, intepenindu-si dupa obicelu, mo -noclul in ochi, raispunse :

Cand vorbeste Sturza nu-i da nimeni nici o importanta,dar cand dau eu un interview in strainatate, duduie Europa.

Take Ionescu a facut, prin presa lui direct& i indirecta,o indelungata campanie in contra lui Carp pe chestia Hecubei.Insa in tara poporul n'a stiut niciodata, despre ce este vorba.

Un eveniment extern care ne intereseaza de aproape,se produce in Bulgaria : Principele Ferdinand de Coburg esteproclamat Tax (rege).

In ziva de 21 Septembrie, printul Ferdinand inconjurat deconsiliul sau de ministri, a proclamat independenta Bulgariei.Cu acest prilej, printul a luat titlul de Tar.

De indata, tot felul de vesti, unele mai putin adevaratedecat altele, sunt aduse in circulatie. Intre altele se vorbestede un iminent razboi turco-bulgar mai ales pentru faptul caindependenta ingloba si Rumelia Orientalä.

Ca corolar se sopteste ca. Romania va avea de jucat unrol in desvoltarea evenimentelor viitoare. Dar conflictuil anun-

www.dacoromanica.ro

208

tat ca foarte apropiat, nu a isbucnit decal patru ani maitarziu.

Insa deodata cu proclamarea independentei Bulgariei seface si anexarea Bosniel i Hertegovinei de catre Austro-Un-garia. Este evident ca Balcanul va intra in fierbere.

Stirile de alarma se succed. In Serbia e fierbere mare. Zia-rele publica, din Belgrad, urmatoarea tele,Trama :

Este absolut cert cd indine Serbia va declaratrupele vor incerca apoi sa intrre in Bosnia. S'a inceput azi re-crutarea voluntarilor".

o altã telegrama anunta ca consiliul de ministri a pus ladisnozitie ministrului de razboi 5 milioane dinari pentru intailetrebuinte, iar Nicolae Pasici va lua presedintia unui guvernnational.

Oricat de putin senioasa era stirea cum ca mica Serbie arii putut decdara raaboiu Austro Ungariei, totus la noi, in public,impresia era destul de mare.

Alte telegrame publicate in ziare spuneau :Londra. Times" anunta din Viena cä corpurile de ar-

mata din Sibiu, Seghedin, Timisoara i Agram, vor fi In curandmobilizate. Toate masurile pentru mobilizare s'au i luat.

Budapesta. Mare le pod pe Dunare intre Neusatz si Pe-trovarclin a fost ocupat in timpul ncptii de soldati.

Etc., etc,Viena. Declararea razboiului intre Serbia sti Austro-Unr

garia este iminenta. Pana acum s'au inscris 10.000 voluntariearl sunt gata de luptd. Izbucnirea razboiului se asteapta din-tr'un moment intealtul.

Flota austriaca a Dunärei a primit ordin sa plece imediatdela Budapesta Marmata de razboi.

Belgrad. La orele 7, peste 10 mii de oameni au mani-festat in fata palatului regal. Evreii din Serbia au of erit gu-vernului un miliard pentru razbodu".

Dar toate aceste stiri, care nu puteau fi decal tendentioasecu caracter de bursa, n'au putut avea cleat o singura con-

cluzie : linistea deocamdata, mentinuta.Inca o victorde electorala pentru partidul lui Take Io-

nescu. La Constanta se face alegerea intregului consiliu comu-nal. La intaiul scrutin este aleasa lista lui Take Ionescu avandin cap pe loan Banescu, cu 337 voturi contra 278 date listei ii-berale. Conservatorii carpisti n'au putut prezenta lista

Cu Inceputul lunei Octombrie tiri1e alarmante se in-tetesc. Corespondentdi speciali al unor ziare trimit telegramein care se spune c. acum este varba ca rãzboiul turco-bulgarsä dzbucneasca imediat.

ninoi si

si

www.dacoromanica.ro

209

Iata aceste telegrame :

Paris, 4 Octombrie. Ziarului Le Temps i se comunicb.in mod oficial din Constantinopol : In toata Turcia. s'a dat or-din general de mobilizare urgenta. Corpul de armata din A-natolia, care fusese cn desavarsire distrus in ultirnele razboaieale Turciei, e gata sa lupte. Razboiul intre Turcia si Bulgariae absolut sigur i e chestie cle cdteva ore.

Salonic. Azi au fost trimise spre granite. bulgara 74 carecu munItii. In cursul zilelor urmatcare se vor trimite micitransporturi cu munitii. Corpul III de armat4 a primit ordinsa fie gate de Vlecare.

Frankfurt, Ziarului Frankfurter Zeitung i se telegra-fiaza din Sofia: Comertul stagneaza cu desavarsire, totul sepregateste de razboiu, situatla devine din ce in ce mai cri-tick ministrul de irazboiu pldnueste chemarea tuturor rezer-vistilor sub drapel".

Evident ca atat proclatnarea independentei Bulgaria') catanexarea la Austro-Ungaria a Bosniei i Hertegovinei erau

fapte menite sa. turbure adanc Orientul i, e tot atat deevident ca. in caz de conflict Romania trebuia sa. ia o atitudine.Cum, insal, nici Rasia, nici Planta, nici Anglia, nu erau atunciprogatite sa sustie un razboiu impotriva Austro-Ungariel i aGermanici diplomatia putut amana conflictul din Balcani'Ana in 1912, iar marele razboiu mondial paná la 1914.

Suntem, dar, foarte aproape de marile razboaie i transfor-mart .

In timpul acesta, pe la inceputul lunei Octombrie, o stirelaudaroasa pentru Romania si stiinta ei ne vine din afarä,la Congresul International de chirurgie, itinut la Bruxellesla Academia de stiinte din Paris, dr. Toma Ionescu a facutcunoscutä now& sa rnetoda. de anesteziere prin introducereaintra rachidiana a unei susbstante compusa din stovainastricnina.

D-rul Toma Ionescu, care e fratele ui Take Ionescu, estefelicitat de presa stintlifica din Planta i Belgia.

La sfarsitul lunei Octombrie moare la varsta de 72ani Constantin Boerescu, fruntas al baroului bucurestean, pro-fesor de drept civil la facultatea din Bucuresti, fost presecEnteal Senatului i fost ministru. Era membru a1 partidului con-servator.

Constantin Boerescu, fratele lui Vasile Boerescu; a avut uninceput de cariera politica f carte activ. El sub domnia lui CuzaVoda era oratorul cel mai ascultat al opozitiei Impotriva gu-

Vol. lii. 14

si

5i

a

Si

www.dacoromanica.ro

210

vernelor domnitorului. Insa talentul mai mare si activitateamai vie a fratelui sau Vasile l'au pus, dupa aceea, pe planulal doilea fa ta. de acesta.

Cand a rnurit era aproape retras din marea activitatesi advocateasca.Pe cand telegramele din afara comunica tot stiri pline

de alarma, pe da,nd din Ungaria se anunta neincetat maritransporturi de trupe spre granita, la Bucuresti takitll, libe-

conservatorii se pregateau pe caDete pentru alegereapartiala a calor 3 deputati ai Colegiului II de Ilfov.

Spre maid sansele de succes, Take Ionescu hotarastepe Nicolae Fleva, ministru Romaniei, aa Roma, ca sa denusior-neze si sä candideze in fruntea listei takiste.

Fleva, temperament foarte activ i ambitios, primeste. Eldemisioneazä din diplomatie cu urmatoarea scrisoare:

Interesele superioare i familiare impiedecandu-ma a con-tinua sarcina de ministru plenipotentiar, rog prezentati de-misia mea irevocabila, M. S. Rage lui, transmitandu-i profun-da mea recunostinta pentru increderea ce mi-a aratat".

N. FLEVA

De acum agitatia inceDe in Bucuresti.Nicolae. Fleva este Inca omul popular la vocea caruia se

misca masele bucurestene, de aceea Take Ionescu a facutmarl staruinte ea sa atraga. Spre a-i maguli inca si maimult vanitatea, partidului conservator democrat Ii pregateste ointrare triumfala In Capita la.

Fleva este primit mai intaiu in gara Turnul Severin,uncle fruntascil partidului takist 11 intampina, cu ovatiuni. Flevascoboara, din tren i peroreaza. Intro a1tele spune :

Cand m'am dus la regale Italiei ca sa-mi iau ramasbun si acesta m'a Intrebat de ce parasesc Roma, i-am raspuns:Majestate, eu sunt un vechiu garibaldian, ca atare trebuiesã ftu gata a pleca la cea dintaiu chemare a trambitei!".

La Bucuresti este primit cu mare pompa. Take Ionescu cutot statul major Ii ese Inainte, apoi un lung cortegiu de trasuristrabate Capitala panä la dlubul conservator democrat.

Dar agentii liberalij Insceneaza. o farsä. Fleva, pa cand eraministru al domenhlor sub guvernul Cantacuzino dela 1899,fusese acuzat cä, In acel an de mare seceta, traficase cu nistacumparatori de fain. Acuzatia bine inteles, a staruit. Acumand Playa intra In Bucuresti purtat de triumf, liberalii incar-case urn mare car cu fan pe care la o raspantie l'au seas inain-tea trasurei In care se aflau Fleva si Take Ionescu In Mpul

raldi i

po-litica

a-si

si-1

www.dacoromanica.ro

211

cortegiului. Si a.stfel acest cortegiu a trebit á defileze avandin frunte acest monumental car cu fan.

0 lupta inversunata incepe In Bucuresti intre cele trei par-tide. Candidatii takistillor sunt: Nicolae Fleva, Barbu Pal-tineanu seful coffoarei de rosu, si I. Th. Florescu seful coloareide albastru. Candidatii liberalilor: D. Hagi Teodoraki, I. Ceza-rescu si d-rul Buicku. lar candidatii conservatorilor: MihailDes liu, Dimitrie Dobrescu si d-rul Leonte.

La intdiul scrutin nu trece nici un candidat, cad mai toticandidatii yin in linie aproape egalitate, cu candidatii luiTake Ionescu in cap, prirnul intre toti flind Fleva.

Iata repartitia voturilor din aproape 5000 vontanti:

TAKISTI:

N. Fleva, 1223 voturi.Barbu Pilatineanu, 1169 voturi.J. Th. Florescu, 1136 voturi.

CONSERVATORI:

M. Des liu, 1013 voturlD. Dobrescu, 995 voturi.Dr. Leonte, 934 voturi.

LIBERALI:

D. Hagi Tudoraki, 1005 voturi.Cezaretscu, 991 voturi.Dr. Bulicliu, 844 voturi.

Desi n'au putut obtine majoritatea takistii jubileaza zgcr-motos pe cand liberalii sant consternati. cad nu numaitakistii i-au batut dar i vechii conservatori. Candidatii lor,desil sunt la guvern si au toate administratia in mama, ies ceidin urma.

Acum criza care de Inuit mocnea in partidua liberal, iz-bucneste. Un strigat de desperare rMuna In partid. Infrange-rea din Bucuresti, venita dupa infrangeri peste infrangeri. estedecisiva, lilberalil inteleg ca, daca nu ver lua masuri energicesunt in primejdie de a-si pierde partidul. i in situatia a-ceasta aproape desperata, salvarea este gasita In. sacrificarealui Dimitrie Sturza care este acuzat ca., prin släbiciunea lui,duce partidul la peire.

Ia

www.dacoromanica.ro

212

Adevärul este a Dimitrie Sturza era in declin. Iinbdtra-nise pierduse energia c,ombativd. Toate cuvantdrile lui inparlament erau apocaliptice i Teligioase. Cita intotdeauns pe-evanghelisti i propovaduia pacea i infratirea; spre a puteamentine aceastI liniste in spirite se purta cu mänusi cu par-tidele din opozitie.

Cu asemenea procedeuri nu se putea impdca Un partid cutemperament combativ precum era parttidul liberal.

Infrangerea dela Colegiul II de Ilfov precedatä de atateaalte infrangeri, hotari actul suprem, corifeii conducatori in-4rard energic in actiune spre a decide pe Sturza sa demisio-neze dela sefia guvernulul i partidului. I s'a pus in vedereca este batran si bolnav, cd nu mai poate conduce, cd, trebuesa se odihneasca i sb, se caute. Sturza, dui:a indelungate re-fumni, se hotäri sd faca sacrificiul.

Bratienistii cereau ca actul sä se produca, inainte de balo-tajul colegiului II de Ilfov; ei credeau cä proclamarea sefieilui Ionel Bratianu va avea o mare inaurire asuora corpului e-lectoral.

Doud zile. dar, inainte de balotagiu, Dimitrie Sturza semndretragerea sa i trimise regelui urmãtoarea scriisoare

Sire!Ajungand la addnci batranete dupä o via td. intreagã con-

sacratd, timp de peste o jumatate de veac scutupei noastre pa-trii, am depasit limita pe care de mult mi-o hotdrasem pentrua ma retrage din activitatea publica si simt cä puterile nu-mimai ajung pentru a purta mad depart,e sarcina grea pe careM. V. mi-a Incredintat-o.

In momentul de a ma, retrage exprim din adancul inimeidorinta ca opera desdvarsita sub inalta conaucere a M. V. 0, fiecontinuatä cu aceeas tärie de convialgere si cu aceeas abne-gatiune patriotica, ce ne-a insufletit pe noi.

Cat voiu mai trdi nu voiu inceta sa. ma. rog atotputerni-cului ca sa ocroteasca zilele M. V. si a intregei familii regalesi ä binecuvinteze munca urmasilor nostri.

Multumesc M. V. pentru increderea ce mi-a ardtat, Incursul atas tor decenii cat m'ati invrednicit a fi sfetnicul si con-lucratorul M. V.

Rog dar pe M. V. sá binevoiasca a primi dtmisiunea meadin postul de presedinte al Consiliului de ministri si de mi-nistru al afacerilor sträine.

Sunt al M. Voastre, etc.D. STURZA

si-si

www.dacoromanica.ro

213

Imediat consiliul de ministri se intruni i dupa. scurtedeliberari, hotari sä recomande regelui pa lonel Bratianu casef al guvernului.

Regele chema pe presedintdi Corpurilor Legiuitoare si leceru avizul; dui:A indeplinirea formalitatilor Ionel Bratianu fuproclamat i lul franele tarii.

0 manifestatie de strada fu pasa la cale, cateva sute deoameni, cu o niuzic i cu torte strabatura Stradele pentru asarbatori pe noul sef l a face Impresie asupra corpului elec-toral, dar totul era in zadar.

Manifestatia trecu in mijlocul indiferentei generale, de-oarece curentul ostil guvernului era facut.

Sefia lui Bratianu nu convenea lui Take Ionescu care arfi preferit pe Emil Costinescu; insa atat Emil Costinescu catsi M. Ferichicli, c cei mai batraniii fruntasi, refuzard demni-tatea i recomandark pe Bratianu. Presa aui Take Ionescu a-taca a doua zi cu vehement& pe noul sef. Alegerea era, insa.,foarte nemerita; Ionel Bratianu era omul cel mai indicatea sä ia conducerea partidului. Atunci avea 45 de ani.

Peste doua zile balotajul din Ilfov confirma izbanda ta-rezultatul acestei lupte inversunate:

TAKISTI:

N. Fleva 1308 voturi, alas.B. Paltineanu 1169 voturi, ales.J. Th. Florescu 1136 voturi, ales.

LIBERALI:

D. Hagi Teodoraki 1119 voturi.Cezarescu 1108 voturi.Dr. Buicliu 945 voturi.

CONSERVATORI:

M. Des liu 1026 voturi.D. Dobrescu 1000 voturi.Dr. Leonte 886 voturi.

Cate i trele partide veneau foarte aproape.Cel din urma de pe lista takista. batea numai cu 1'7 voturi

pe cel dintaiu de pe lista liberalä l cu 110 pe cei dintaiu de pelista conservatoare.

kistilor. Etta

www.dacoromanica.ro

214

Asupra partiduflui liberail infrangerea avu un efect dure-ros si din acel moment reorganizarea partidulut liberal cu unnou program fu hotarata.

In partid alegerea lui Bratianu in loc sä. aducaaduse Invraaire si mai mare, fiinda cel mai multi fruntasiai vechilor cadre duni. erau numiti acestia, Intelegeauca ziva. lor din urma a sosit. Si, inteadevar, acum trebuda sainceapa primenirea personalului conducator in toata tam

Dumitru Sturza fu internat Inteo casa de sdnatate InFranta.

Bolnav panä atunci, totusi se putea mentine, insa presiu-Pile facute asupra lui spre a se retrage de la intaietatea guver-nului, a partidului i chiar din viata publica, ii omorira sufletestesi-i detera lovitura cea grea. Creerul care incepuse sä sovaie,se prabusi deodata Sd bätranul fu doborat de mahnire.

ANIJL 1909

Anul 1909 incepe cu o situatie cu totul nou a. in po-litica dinautru : In fruntea partidului liberal si a guvernuluiun alt set Ia alegerile din Bucuresti, candidatii partidului con-servator-democrat sunt alesi catesi trei impotriva guvernuluisi a celorlalte doua particle.

Este adevarat c5, din aproape cinci mii votanti, candida-tii takisti n'au putut obtine decat, de aa maximum 1300 voturila 1100 si ceva. Faptul material ins& era ca, la balotagiu i lamajoritate relativa catesi trei candidatii lui Take Ionescutriumfau.

Numirea lui Ionel Bratianu ca prim-ministru dO, prilejpresei takiste s'A atace pe foul sef al guvernului pe un motivde forma: de unde procedura constanta a regelui Carol erade a-si alege singur pe intaiul sau sfetnic, clandu-i apoi insar-cinarea de a forma cabinetul, de astadata consiliul de ministria favait regelui un raport prin care recomanda pe Ionel Bra-tianu, iar regele a aprobat raportul.

Era o formalitate MIA nicio importanta care, totus, aprovocat destula consumatie de cerneald.

La 1909 aceste mici sicane aveau Inca importanta lor.Faptul demn de luat in constideratde era ca partidull libe-

ral daduse dovada de simt politic i moral cand, dintre totifruntasii sM, oprit alegerea asupra. fiului mai mare al lutiIon C. Bratianu.

Regele Carol avu.sese pentru Dumitru Sturza o mare prie-tenie, fiindca Sturza, dupa ce atacase cu mare vehementa pe

hoists

si-a

www.dacoromanica.ro

215

printul Carol, ajunse in urma cel mai obedient sfetnic al sau.Dumitru Sturza era aceffa care introdusese pupatul mainei re-gale la marile solemnitati. Regele Carol, care era foarte sini-tor la asemenea adulatiuni, tinea in mare stima pe batranulom politic. De aceea, dupa ce a fost kilt prirneasca demi-siunea, i-a trimis urmatoarea scrisoare pornita din inimä:

Cuvintele nu pot ardta mdhnirea nth/Tied de care este cu-prinsd inirna mea in acest moment durcros cdncl aflu cä sand-tatea dumneavoastra zdruncinatd vã sileste a cduta linistea sioclihna clupd o muncd necurmatd de peste o jumdtate de veac.

Nepretuitele servicii ce ai adus tdrii si Coroanei ca bdrbatde Stat si Ca om al stiintei, vor rdmdnea nesterse in inima tu-tulor vd vor asigura o vestincd recunostintd.

Din addncul sufletului meu vel multumesc pentru nestrd-mutata d-voastrd credinta si pentru statornicza sprijin caremi-au inlesnit indeplinirea grelei mele cherndri in atdtea im-prejurdri cOnd era vorba de interesele cele mari ale patriei.

De-a pururea imi voi aminti de acest lung rdstimp in caren'ati incetat a fi pentru mine un sf dtuitor incercat, insufletitde un in'alt sentiment al datoriei si al ITinelui scumpei noastreRomdnii.

Facd bunul Durnnezeu ca oclihna sä va restabileascd sdnet-tatea spre a ne folosi si de aci incolo de bogata d-voastrei ex-perienta si mai cu seamd de acea neclintitd crectintd care ea1lost indreptarul nesoviiitor in lunga d-voastrd viatd.

Primeste dar, scumpul meu domnule Sturm, aceste caldeurdri drept cea mai sincerd meirturie a parerilor mele de reiu4 ca un semn al sentimentelor de vie afectiune si recunOtinte4ce ti le voiu pdstra in totdeauna.

CAROL"

Cat de zadarnice si de putin trainice sunt aceste laude a-dresate de cei mari celor mai mici si cat de putina Inraurireau ele asupra mersului fatal al vremuritor si al evenirnentelor,ne spune uitarea definitiva care a acoperit memoria lui Dumi-tru Sturza chiar din ziva intai dupa retragerea sa din capulpartidului liberal si al guvernul0. i, cu toate acestea, DumItruSturza a lost un om de elitaffoarte cult, foarte muncitorfoarte aciErin viata

Dumitru Sturza, mai mult decat toti ceilalta barbati frun-tasi ai tarii, mai mult decat Cogalniceanu, Ion Bratianu, C.Rosetti, Ion Ghica, Lascar Catargiu, Petre Carp, etc., era de-

$i

sipolitica.

www.dacoromanica.ro

216

Vinatorul a multor acte si documente cu caracter politic de ceamai mare insenmatate.

Arhiva mt cea mai bogata si mai voluminoasa din cateau avut barbatii pdlitici cand va fi cunoscut& in intregime,ne va Invata multe lucruri pe earl noi cei de astAzi nu le cunoa-stem, de aceea nu le putem aprecia cum merit&

Se spune ca in noaptea de 11 Februarie 1866 cand a fostdetronat Vocla-Cuza, Dumitru Sturza a intrat cel dintai in ca-binetul de lucru al Domnitorului.

Pe candofiterii din conjuratie si ceilalti conspiratori erauconcentrati in camera mud Cuza spre a-i obtine abdicarea, Stur-za a cautat corespondenta Domnitorului, pe care si-a apro-piat-o in intregime. Intre hartiile acestea, se afla i intreagacorespondentä secret& a flui Cuza, printre care tratativele lui siscrisorile schimbate cu Impdratul Napoleon al III-lea pentrudezrobirea, Inca de atunci, a Transilvaniei i Bucovinei.

Daca aceast& corespondent& exista, ea va forma un nepre-tuit tezaur istoric cand va fi cunoscuta.

Rezultatul balotagiului in Capita la a produs impresieasupra tuturor oamenilor politici, afar& de Petre Carp, sefulpartidului conservator. Omul ocesta avea o stima foarte me-dical pentru vointa corpului electoral, de aceea nu da nicio important& vlictoriilor ca i infrangerilor lii alegeri.

A doua zi dup& izbanda takistilor. se duce la AlexandruMarghiloman.

Intre altele 11 ntreaba :Tu cat ai cheltuit cu badotagiul de eri 721.000 lei.Pai de, raspunde Carp, nu sunt mai cumintc eu ca. nu

Irni cheltuesc banii cu prostii de astea ?In cercurile politice ca si in public fac mare im-

presie oarecari cuvinte ale regelui, puse in ordinul de zi catrearmata, dat cu prilejul anului nou.

Aceste cuvinte sunt :

Evenimente ce se desfdsoard in jurul nostru, ne aratd cãneincetat trebuie sd veghem asupra puterei noastre militarespre a fi de-a pururea pregdtiti a infrunta primejdiile care s'arputea ivi".

Aceste cuvinte dacteau o confdrmare of iciala zvonurilor ceeirculau de cateva luni in tara, cum ca primejdia unui r&z-boiu in Balcani este apropiata. Dar, pentru atunci, primejdiaa fost amanata cu trei ani : razbolul n'a izbucnit decat in 1912.

www.dacoromanica.ro

217

Stirile din Paris asupra sartatatii lui Dumitru Sturzasunt foarte rele

In hotelul St. James, unde trasese, a fost cuprins de accesefurioase de nebunie. Sturza era cautat de entre marele pro-fesor de boale nervoase Pierre Maxie si de d-rul Vilaert de lapitalul St. Antdine. Cu mare greutate, si ascunzandu-i-se a-

devarul, a fost transportat n stabilimentul de boale nervoaseal d-rului Gabius la Suresnes.

In ziva de 11 Ianuarie, partidul liberal a tinut un con-gres cu delegati din toatä tam, spre a proclama sef al part-dului pe Ionel Bratianu.

A prezidat presedintele Senatului, P. S. Aurelian, care acerut adunarei sä proclame pe Bratianu.

Au mai vorbit : M. Ferichide, presedIntele Camerei, gene-ralul Budisteanu vice-presedinte al Senatului, Emil Costinescurninistrul de finante, Const. Stere in numele Iasului, N. Gane.Ilariu Isvoranu.

Apoi adunarea voteaza urmatoarea motiUne citita de M.Ferichide

Membrii partidului national-liberal adunati in Bucuresti,in sala Bdilor Eforiei in ziva de 11 Ianuarie 1909 reprezentdndintreaoa organizatie a partidului liberal din toatd tara, cleclaraSi recunosc pe dIon I. Breitianu presedinte al Comitetuluiexecutiv i conducdtor al partidului NaVonal-liberal",

I. Bratianu a rostit apoi o scurta cuvantare de parere de;ram pentru starea sanatatii lui Sturza si de fagadueli cava sili sa-si indeplinewca cu folos pentru tara i partid, greauamisiune ce i s'a lincredintat.

Asupra acestei sedinte solemne, mai adaog o singura ob-servatie. In urnia evenimentelor mail de mai tarziu, precumrázboiul l cele ce au urmat, s'a putut observa ca I. Braitianu astaruit ca d. C. Stere sa nu fie urmarit i trimis inainteacurtei martiale. Aceasta acoperire a fost interpretata in diferitefeluri iniA adevarul este acesta : Bratianu n'a voit ca unul din-tre acei sapte fruntasi ai partidului liberal cari a'au proelamatsef in ziva de 11 Februarie 1909, sa fie lovit de o sentinta catradator de tara.

In noaptea de 24 Ianuarie a murit subit mitropolitulprimat Iosif Gheorghian.

A doua zi moare si P. S. Aurelian presedintele Senatului,lost prim-ministru cand Dumitru Sturza a fost silit sa se re-traga din cauza afacerii Ghenadie.

se

www.dacoromanica.ro

218

Presedinte al Senatului in locul sail, a fost ales generalulI3udisteanu.

Un mare eveniment literar Teatrul National reprezintapentru intaia oar& Apus de Soare drama istorica in 4 acte, deBarbu Delavrancea.

Press face o primire mediocra pieeei ,unul din critioi a scrisca ,.Delavrancea n'a fost nici la inältimea trecutului sau lite-rar, nici la aceea a marelui subiect ce i 1-a oferit Istoria ce-lei mai glorioase epoci de vitejie si intelepciune rornaneasca".

Aceasta este si astazi soarta oamenilor de mare talent, intaxa romaneasca.

La inceputul lunei Februarie congresul se intruneste sprea alege pe cei doi primatul murise iar mitoropolitulMoldovei fusese silit sa dernisioneze.

Mitropolit primat a foist ales Atanasie, episcopul RamnicUluiNouilui Severin, iar mitropolit al Moldovei fu ales episcopulPimen.

Face senzatie mare In Bucuresti o viguroasa cuvantarerostita de eatre d. Iuliu Mantiu in Camera de la Budapesta.Acest discurs a fost rostit impotriva maghiarizarii din armata.

Flind mereu intrerupt din toate partile si din dreapta sidin stanga, d. Maniu spune .

.,Noi nu suritem dispusi s votam darea de barri si desange unei armate pe care o puneti in serviciul unei astfel detenclint e.

0 voce. Ai gasit in statistica miaara si vitejia roma-neasca. ?

tefan Pop. Aceasta n'o mate tagadui nimeni care cu-noaste Istoria.

Duna multe dialoguri si mare zgomot presedintele declaraca nimeni nu are dreptul s. agite contra limbei de stat.

Contele Bathyaney (lui Maniu). Du-te la Viena ori laBucaresti.

Dupa ce d. Maniu mai rosteste cateva cuvinte, presedinteleii retrage cuvantul.

La sfarsitul lune! Februarie, Alexandra Marghiloraan,fruntas al partidului carDist, adreseaza o intrepelare asupraneregulilor dela .ministerul de razboi. Interpelarea era indrep-tata impotriva generalului Averescu.

De ce tocmai un membi a al partidului carpist a facut in-terpelarea ? Fiindca generalul Averescu era banuit i chiaracuzat ca., pe sub mama, lucreaza in intelegere cu Take IonescuIn consiliul de ministri.

Cronica soptea curn Ca interpelarea era facuta cu apro-

mitropotiti:

www.dacoromanica.ro

219

barea primului ministru care, convins de dublul joc al gene-ralulud, voia sd-1 debarce. Ir;s Ii trebuia un motiv. Motivula fost gasit: un membru Insemnat al opozitiei sd-1 interpeleze#supra nereguaatei gestiuni a ministerului de rdzboi.

Soaptele erau cunoscute de Marghiloman, de aceea acestasi-a Inceput cuvantarea cu declaratia, cd numai simtul datorieil'a impins sä anunte interpelarea, iar nici decum. cd ar fi olntelegere in dosul ei.

Interpelatorul aduce mai multe acuzatiuni ministruluiprecum: favoritism, surparea spiritalui de camaraderie in ar-matd, prin introducerea spionajului intre ofiteri, insfArsit de-lapidarea de bani publici cu prilejul diverselor furnituri. IvIar-ghiloman citeasa., intre altele, un contract de furaj care enul Mud ineheiat de cdtre un senator. Pe aceeas nota, interpe-latorul urmeazd ardtdnd c. administratia ministerului de rdz-boi este o administratilune necinstitd.

Generalul Averescu a rdspuns färd, sä. satisfacd, din toatepunctele de vedere. D-sa a spus ceeace, de altfel, era ade-vdrat cd a nrmat sistemul pe care l'a gasit si care a avutfiinl d. sub tor4 minitrii anteriori.

Primul ministru a pardsit atunci pe generalul Averescu.A declarat cd la ministerul de räzboi ca i in alte admi-nistratii de altfel, sunt nereguli i misund samsarii, cava. lua masuri pentru purificarea moravurilor.

In urma ace.stei interpeldri si mai ales in urma discursu-lui primului ministru, generalul Averescu a fost invitat sd-sidea demisia; ins& generalul a refuzat si a declarat ca nu vapleca cleat odatä cu intregul cabinet.

In fata acestui refuz ziarele aiberale au publicat urmatorulcomunicat :

In urma interpeldrii ae Vineri, situatia parlamentard ageneralului Averescu clevenincl dificild, guvernul a prezentatM. S. Regelui clemisiunea sa.

M. S. Regele a insdrcinat pe cl. I. I. Brdtianu cu formareavoului minister Care s'a reconstituit cu toti fogii minitri, afardde generalul Averescu.

lnterimatul ministerului de ritzboiu a lost increclintat d-luiToma Stelian, ministrul lustitier.

Ministerul a rdmas, deci. insa generalul Averascu a fostdebarcat.

Ziarele ammt,a. cä Dimitrie Sturza, aproape restabilit, vapärdsi Pranta st se va duce la Karlsbad.

www.dacoromanica.ro

220

Mare le Colegiu siege doi episcopi in locul celor alesimitropoliti. Pentru episcepia Dunarei de jos este ales NifonPloesteanu, iar pentru Ramnic Noul Severin Ghenadie BA-cäoanul.

In sfarsit o nouti, alegere partiala pentru Senat da locla o apriga. lupta. in Bucuresti. Era o vacanta; la Colegiul I. Celetrei particle se aruncâ in lupta cu that& puterea. Take Ionescunu vrea sa fie infrant cu nici un pret. Conservatoriii carpistisunt hotarat,i s. alba, i ei o izbanda de oarece au indicatiicum cal peste un an guvernul se va retrage.

Candidatii sunt; guvernul preAnita. pe I. Bibicescu directorla Banca Nationala; carpistii pe Teodor Rosetti iar takistii ped-rul C. Istrati. La intaiul scrutin nici unul din candidati nue ales, dar candiclatul carpist e in cap: Teodor Rosetti cu 529voturi; d-rul Istrati 510; Bibicescu 452. Guvernul tot in coada.

La balotaj este ales Teodor Rosetti cu Ei42 voturi;Istrati intruneste 552 iar Bibicescu ramane cu 373.

Ziarele takiste protesteaza cu vehementa impotriva faptu-lui ca la balotagiu liberaltii au dat o parte din voturile lor luiTeodor Rosetti.

De altfel rezultaturl balotajulua confirma aceasta banuiala.Fantul ca Ion Bibicescu pierduse la balotagiu `79 voturi,

fapt fara precedent pentru un cancUdat al guvernului, faptulca Teodor Rosetti castigase dela un scrutin la altul 115 vo-turi, legitimau acuzatia. Moraliceste, situatia lui Teodor Ro-setti era salvata., deoarece tot el avusese cel mai mare nurnarde voturi la intaiul scrutin.

Bratianu, tinand seama si de clorinta regelui, voia sã deapartidului carpist o victorie care sa-1 recornancle la succesiu-ne. Batut si in Bucuresti, dupa, ce fusese batut de atatea cut, arii fost greu ca regele tsä cheme la carma, pe Carp inaintea luiTake Ionescu, dar o victorie carpista in primul colegiu dinCapita la talrii avea o mare importanta. Si in adevar numaibiruinta dela 1909 la colegiul I de Senat din Ef ov a deslegatmainile regelui.

Teoclor Rosetti si-a datorit alegerea Si faptului ca eracumnatul lui Voda Cuza. Fapt foarte ciudat, dar i foarteaclevarat; desi trecusera 43 de ani dela detronarea lui Cuza,desi Cuza murise de mult i cuzismul nu mai exista decat ca. oamintire pierduta In negura trecutului, totusi se mai gäseau inBucuresti batrani cari pastrau lui Vocla Cuza o aducere amintepioasä.

Oandidatul carpist a facut nurneroase vizite electorale in-sotit de Nicu Filipescu. Filipescu, ca vechi elector, cunostea

d-rul

www.dacoromanica.ro

221

coroul electoral din Bucuresti. Cand Filipescu spunea alega-torului cä Teodor Rosetti este fratele Elenei Doa,mna, decicumnatul lui Vocla Cuza, alegatorul se pleca respectuosgaduia votul timediat. Filipescu mi-a povestit multe cazuri .incare alegatori hotarati vota pentru candidatul takist saupentru candidatul liberal, au declarat ca vor vota pe TeodorRosetti canct au aflat cd este curnnatul lui Voda.. Cuza.

Popoarele au de multe on asemenea gratitudim care ono-neaza pe om.

Partidul takist victorios in toate alegerile partiale ca.& timpera sef a,1 guvernului Dimdtrie Sturza, perde ailegerile par-Vale dupd plecarea lui Sturza. Intamplare sau rezultat al uneimai energice conduceri a partidului, faptul era acesta.

Intaia alegere partiala o perd takistii la Prahova la cole-giuil senatorial unde candidatul lor Christu Negoescu e batutde candidatul liberal Demetrescu-Agraru. A doua o perd laNeamtu la colegiul I de Senat, unde la primul scrutin ese incap canclidatul carpist Leon Bogdan, iar candidatul takist dr.Toma Ionescu iese al treilea. In tsfarsit pierci i colegiul I deSenat din Ilfov. Opinia publica de atatea ori versatild, incepesa piarda increderea In puterea fermecatoare a lui Take lo-nescu. Un general e socotit mare daca invinge, nimenea, nicioontemporanii, nici istoria, nu pun pret, pe un general invins.

Politica din afard e turbure, stirile rasboinice incepiarãi ca sä apard in ziare. La Belgrad e fierbere mare, primulmdnistru rosteste un discurs care e socotit ca i o declaratiede razboi Austro-Ungariei, un cunoscut general ruts anumeCernaief apare in Serbia unde agita.

In timpul acesta tarul Ferdinand al Bulgariei vine in tac-cere in Romania spre a vizita pe regale Carol. Unele ziare in-treaba ce scqp au vizitele atat de clese ale suveranului bulgar9Mai tarziu, rostul acestor veniri e cunoscut. Tarul Bulgarieia venit ca sä obtina dela regale Carol a.stigurarea cum ca. incazul unui razboi intre Bulgaria i Turcia, Romania va ramdneneutra.

Räzboiul balcanic, care a izbucnit in 1912. se fomenta deatuncl, coalitia micilor state din peninsula era tratata, darBulgaria, care tinea sa i aiba ppatele neamenintat, voia säse asigure cum ca Romania va sta linistita. In schimb TarulFerdinand se angaja ca bulgarii din Dobrogea cat i societatea,Dobrogea" din Bulgaria sd inceteze orice agitatiune impotrivaRomaniei.

La 2 Aprilie se telegrafiza dIn Piatra Neamta cä a in-

i fa-

a

www.dacoromanica.ro

222

cetat din viata Domnita Elena Cuza, fosta sotie a lui VodaCuza.

Defuncta a murit la varsta de 83 ani si 9 auni i, dupadorinta ei. a fost inrnormantata la mosia So lest din judetulVaslui.

In Moldova vestea rnortei a produs o miscare de indaiosaresi de parere de ran, fiindca in aceasta parte a tarn fostaprincipesa avea numeroa.se rude si cunostinte.

Cu acest prilej lumea adus aminte ca Domnita a fosto femee blanda i buna, desi cam retrasa In intimitatea ei

putin comunicativä. Capita la Li datoreste Azilul de fetecare-i poarta numele.

Cateva luni inainte de a muri distinsa femee a acordatunui ziarist un interview asupra evenimentelor, alegerii si de-tronarii lui Cuza.

Iata foarte interesantele a/ninth :In seara de 3-4 Ianuarie pe cand sedeam la masa in

Iasi, au venit la noi cativa amici, printre care si fratele saude arme colonelul Pisoschi ca sa-1 roage sa vie negresit dupamask la Elegant", o sala de adunare unde sedea CostacheRolla, cad asa s'au hotärit nationalist/ ca sä se (lege cu togiin acea seara asupra persoanei de sustinut la domnie. Cuza,cu toate rugamintele amicilor säi, n'a volt sa se duca., desieu am inzistat pe langa dänisul, si le-a spus: Faceti, voi, cecredeti caci pe oricine ati alege dintre ai nostri eu aprobsenmez cu amandoua mainile, numai Mihalache sau GrigoreSturza O. nu fie". Si a plecat la teatru.

Peste noapte, la orele 12, ma pom.enesc cu fratele meuCostache Rosetti. venind intr'un suflet sa-rni spuna cele petre-cute la Elegant", cad! 11 rugasem de cu vrerne asteptamneputand A dorm.

Ghici eine s'a ales ? imi zise el.Nu pot... spune-mi tu in graba.Bucura-te.

bucur. dar sa nu fie Mihalache orki Grigore Sturza.Dar. haide odata, spune-mi !

Tu te-ai ales.Ce vorba e asta ? Nu te pricep ! Dar pentru numele lui

Dunmezeu spune-mi odata eine e, nu ma fierbe asa ?Ia, eine O. se aleaga ? Pe Cuza l'au ales. i s'au jurat

cu totiii de au semnat actul l s'au dus sal ia dela teatru casa-i vesteasca alegerea.

Dupa catva timp a venit l Cuza. Era alb ca laartia la

si-a

M.

si

stl

www.dacoromanica.ro

223

fata si cum. a intrat in casa s'a trantit pe un fotoliuzis oftand :

Fi-va oare bine de noi ? Fi-vom oare la inaltimea ne-voilor si ale neamului ?

Peste 19 zile s'a flcut i alegerea din Bucuresti i astfels'a infaptuit unirea".

Asupra noptei tragice de 11 Februarie a povestit urma-toarele:

Era in seara de 10 Februarie pe la orele 7 cancl treceamla masa impreuna cu Cuza. Vedem un baiat de pravalie, care,

stim prin ce minune, patrunsese in palat, ca se apropie denoi si spune ca L. noapte mii de oameni au sa navleasca cuarmele in palat.

Cuza. retinu badatul i trimise intre altii i dupa. coloneiulHaralambie la care barbatul meu tinea foarte rnult si careavea comanda trupelor din garnizoana Capitalei.

Stäteam in sala de mancare cand a venit Haralambie.Auzi, mai Haralarnbie, ce se vorbeste, Ii spuse Vodi, cu

un aer de blictiseala. Se pregateste pentru la noapte revolutiemare si tu nu stii nimlc.

Nu stiu, Maria Ta, raspunse flegmatic Haralambie.Ba inca au sa naAleasca. in palat in timpul noptii, a-

daogaiii eu, sculandu-ma dela masa.Nu crede, maxitä doamna, zise el. Poporul Capitalei are

admiratie pentru Maria Voastra., iar Domnitorul poate comptape armata sa legata prin juramânt. Si apoi, ca sa. ajunga ci-neva la Marine Voastre, doar va trebui sa treacä mai intaiupaste corpul meu.

Trecuram din sala de mancare in biroul de lucru. Cuzaruga atunc,i pe Haralambie ca, pentru arice eventuailitate, s94 seindoiasa garda in acea noapte la Palat. Trecui la copii, cacieu locuiam partea Palatului despre biserica Cretulescu. Darnu stiu de ce eram foarte nelinistita.. Asiguraxile lui Haralam-bie nu ma, convinsese de fel. Am chemat in camera rnea pe co-loneilul Pisoski, unul din aghiotanti si i-am spus :

Veat Pisoski, eu am mare teama cad ii tli pe Voda qate de Increzator ; ia mäsuri si daca o fi ceva da-mi l mie destire".

UrmeazA oarecari amanunte asupra actului detronarii. Acinu dau, Insa, decat faptele ce privesc pe colonelul Haralambie.

Doamna Elena mai departe :Multi din conjurati au regretat mai apoi fapta bor. Si co-

lonelul Haraflambie a fost unul din aceia earl s'au càit foarte

i mi-a

nu

3

www.dacoromanica.ro

224

mult, cad in actul sax a fost convins de o femee pentru .careel avea o mare pasiune.

Intr'un tarziu noantea, pe cand ma trudeam S ä adorm., audun zgomot asemanator descarcaril unui foc de pistol. Sar dinpat speriata si spun guvernantei franceze, care dormea in ca-mera de alaturi :

Scoala-te repede, Florentina, i vezi ce e. Mi se Dare c'amauzit o detunatura de arma.

De-odata Florentina intra infricosata spune :Alteta, este imposibil de trecut prin coridcarele pala-

tului ; toate sunt pline de soldati si ofiteri. Mi s'a ref uzat micelamurire. Usa Altetei Voastre este pzitã de trupe i un ofitecrstä in dreptul ei.

Atunci ma imbracat repede, lasai copiii in grija Florentineidesehizand cu curaj usa, am vroit sä trec. Dar fui oprita.

Trupele stateau clg o parte si de alta a coridoarelor i soldatiiimi barara drumul.

In laturi, le strigai eu, voiu sa tree la Domnitor.Nu se poate, imi raspunsera ei.Si cu toate astea nu ma poate impiedeca cnimeni sa sa

nu vad pe Donmitor, repetai eu, trebuie sa tree.Un capitan, care pana atunci ezita sa se apropie de mine,

inainta, i cu un aer Unitit imi spuse :Maria Ta, in zadar incercati, nu se poate trace inainte.

Si apoi e si inutil. caci fastul Domnitor nu mai e in palat.Atunci am auzit pentru prima oara cuvantul de fastul

Domnitor". Capitanul, daca nu ma insel, era Pilat. IVIi se paruca tot parnantul se invarteste cu mine.

Imi reculesei puterile. Cerui sa mi se aduca colonelul Pi-soski. Intre douà garde, aghiotantul nalatului sosi.

Ce s'a intarnplat? ii intreb.Nu stiu mimic, raspunse Pisaski.

Trec in odaie, i cad zctrobita, deschid ferestrele palatuluisi vazand grupuri de soldati in mute, ii intreb :

Unde este domnitorul vostru.?L'au dus, nu mai este aci, mi se raspunse.

Se face ziva i nici o stire de nicilient.Dunä cateva ore, o trasura inchisa ma astepta la scara pa-

latului. Ma urcai Cu cei doi mph i pe cand voiam sä cotescspre Cotroceni colonelul Solomon (comanclantul regimentuluide cavalerie) opri trasura zise :

Snune Mariei sale ca armata nu se solidarizeaza. con-juratiei si c. un cuvant asteapta. dela Domnitorul ei pentru a-Iremtrona"

si

.

si-mi

www.dacoromanica.ro

225

Sosesc la Cetroceni i intru cu copiii in odaia lui Cuza. Else plimba nervos dintr'un colt intr'altul al odaiei si era lin-bracat civil. Cum il vazui izbucnii in lacrimi. Figura lui ayespaliditatea rnortei. Dar el ii stapani emotia i revolta i ma-intã si bland.

Ah, ce suras, par'cä t acum m. inghiatA. Se apropie de co-pii si-i rnangaie.

Fii linitit. imi zise el. Vom pleca din tar a. vom traideparte i linistiti. S'a savarsit ceea ce eu doream de mult, insas'ar fi putut petrece altfel lucrurile. Tu tii ca n'asteptam decat aaspunsul viitorului Donm strain pentru ca a ma retragdin domnie. Dar armata, scumpa mea armata n'as fi voit s'ovad calcandu-si juramantul de credinta.

Armata te urrnea4 i e cu Maria ta, ii ra.spunsei eu.neputand sa pronunt tare numele colonelului Solomon din ca-uza gardei care se afla in odaie cu noi, Ii spusei. insa cuvin-tele lui.

Nici odatä nu voiu tace varsare de sange pentru a-mireca.pata tronul".

Asupra celor petrecute in camera lui Cuza in noaptea de-tronarii nici un cuvant.

Acum eine a fost baiatul de pravMie care a intrat in palatspre a vesti pe Domnitor ? Acesta a fost un domn Dogarescucare pe atunci, era scriitor la Trompeta Carpatilor", ziarul luiCezar Boliac.

In ajunul detronarii, locotenentul Gorjan mai tarziugeneral a venit la Cezar Boliac comunicat curn cä la noa-pte 4000 soldati, vor navali in palat spre a detrona pe Cuza.Atunci s'a hotarat ca cineva sa fie trimlis la palat spre a vestipe Domnitor. Dogarescu s'a of erit dupa, ce a scris urmatorulbiletel

Maria Ta.

Am vend a va spune cd 4000 de oameni vor ndvdli inpalat pentru a vd sili sd abdicati dela tron cdnd, Ut o ord anu-mita din. noaptea accasta, se vor &age clopotele de la toatebisericile".

Ocest domn Dmarescu era, in anul 1909, comerciant laPredeal.

In ziva de 6 Aprilie a sosit In Bucuresti principele Fre-

Vol III. 15

01

p

www.dacoromanica.ro

226

deric Wilhelm Victor August Ernest, kronprintul german. Prin-cipele a venit trimis de Kaizer ca sä felicite pe regele Carolpentru aniversarea sa de 70 and.

In Capita la i s'a facut o primire cu mare pompa.Pentru a pune in vedere ironia evenimentelor, sa spunem

ca presa din Bucuresti scria atunci ca acest tanar blond, cubunatatea. in fata, era menit sa se urce pe treptele unuia dincele mai puternice tronuri". Iar la nasterea a, cand actualulKaizer anunta In familie cã noul nascut e un baiat. batranulimparat Wilhelm I. a exclamat :

Ura ! pentru imparati.Acesti oatru imparati erau ; el, fiul sau kronprintul Fre-

deric. viiitorul kaizer Wilhelm II si noul näscut.Anoi a sosit in Bucuresti, tot pentru sarbatoarea regelui,

printul Carol Anton Frederic Wilhelm Ludovic de Hohen-zollern, fratele mai mic al principelui Ferdinand, viitorul regeal României. Acestuia nu i s'a facia primire

Kronprintul, insa, a fcst primit ca un suveran.Dela gara, cortegiul a pornit spre palat in ordinea urma-

toare :Prefectul politiei, d. Emil Petrescu ; un escadron de jan-

darmi calari ; trasura cu regina i krornprintul in fata princi-pele Ferdinand ; träsura cu principele Carol Anton 0 princi-pele Carol al Romaniei ; un escadron de jandarmi. Apoi trasu-rile cu Celelalte persoane de distinctie. Regele Carol a primitpe Kronprint In capul scarei la palat.

In ziva de 8 Aprilie a fost serbata aniversarea de 70 ania regelui Carol. Serbarea a fost facuta in ceraul intim. al fami-liei Hohenzollern, de aceea nu au fost de fata, i ali suverani.

Faptul c Imparatul Germ.aniei a trimis pe insus mosteni-torul tronulul ca sä felicite pe rege, a avut 0 urn alt incteles :acela ca Ymparatul care mai de mult. era in raceala cu RegeleRomaniei, a voit sä semneze impaicaciunea. De aceea kronprin-tul a venit insotit de o stralucita sulta. precum generalul VonSchenk, generalul baron Marschall. colonelul Hainecius, colo-nelul von Kodern Oppen, locot.-coloneil Behr, d. Sommer.

A doua zi s'a oficiat un serviciu divin la mitropolie, a fosto receptie In palatul mitropolitului primat, o defilaxe de trupepe bulevardul Maria sub comanda d-lui general Coandl.

In acelas timp a fost un serviCiu religios la catedrala Sf.losif, la care n'a asistat regele, ci numai un aghiotant regal,precum i d. Vintila Bratianu, primarul Capitalei.

In schimb, la bisenica evanghelica din strada Luterand, au

si

oficiala.

www.dacoromanica.ro

227

asistat regina si kronprintul. De asemenea regina i printulgerman au fácut o vizitä la institutul Diaconeselor din soseaua

tefan cel Mare.Seara reprezentatie de gala la Teatrul National cu urma-

torul program :I) Imnul imperial german, executat de orchestra ministe-

rului de instructie.II) Vcrsuri spuse de d-nii Constantin Nottara, Vasile Leo-

nescu si Bulanclra.III) Actul al III-lea din Apus de Soare" al lui Barbu De-

lavrancea.IV) Carmen Seculare" un act de D. Anghel i S. 0. Iosif.A treia zi a fost la palatul regal un pranz de Talk cu care

prilej regele si kronprintul au rostit toasturi calduroase.Regele Carol a fost, cu acest prilej, numit general feldma-

resal au arma,tei germane.Toasturile regelui si al printului de Coroana n'au avut ca-

racter politic, afar& de un pasagiu din toastul regelui carea fost foarte senmificativ.

La pranzul de gal& dat in onoarea printului de Coroana.,ordinea la mas6,1 a fost uriratoarea :

Regele Carol avand Ia stAnga pe d. Kiderlen Vaechter, mi-nistrul Germantei la Bucaresti, d-na Poenaru, generalul deSchenk, P. P. Carp, colonel conte de Roedern, Al. Djuvara, lo-cot.-colonel conte de Schweinitz, V. G. Mortun, locot.-colonelBehr, generalul Beteanu, D. Fiodor, locot.-colonel Greceanu,locot.-colonel Brociner.

In dreapta : principesa Maria, printul Ratabor, d-na ElisaGreceanu, d. Gh. Gr. Cantacuzino, contele de Bismark, SpiruIlaret, col. de Rohrscheidt, Toma Stelian, aptitan de Massow,general Coanda. Basset. locot.-colonel Baranga, Major Toro-ceanu.

In fata regelui : regina care are in dreapta pe principele ger-man, principele Ferdinand, Ionel Brätianu, general von Mar-schall, M. Ferichide, colonel von Oppen, gen. Vartiadi, Vinti15.Brättanu. comanclant Gracosky, locot.-colonel Magheru, maiorBerindei.

In stdnga : principele Carol Anton de Hohenzollern, d-naBaranga, general G. Manu, col. Heinecius, principele Carol. E-mil Costinescu, col. dr. Wiedermann, I. Kaltinderu, gen. Crlini-ceanu, Emil Petrescu. colonel Baranga, maior Stratilescu si ca-pitan Manu.

SI nu pierclem din vedere 0, Take Ionescu, desi *ef de

www.dacoromanica.ro

228

partid, nu era printre invitati. ceeace insemna ca regele Carolnu-1 recum*ea. Aceasta era o distinctie pentru surceisiunea laffuvern.

Nu voiu da in intregirne toastmile regelui Si al printului,ffindca nu prezinta importanta istorilca; voiu reproduce numaiacele parti earl sunt semnificative pentru neclintita credinta aregelui Carol fatä de Germania si de Prusia in special.

Regele vorbeste :

De mai bine de 60 de ani ma leaad streinse legaturz debrava armata a Prusiei. Prin numirea mea ca general feldma-resell ele au devenit inciisolubile. Lunga mea cariera militardcapata prin aceasta o indltdtoare si totdeodata istorica inche-fere".

Acest legamant, aceasta, fagaduialä, regale Carol a respec-tat-o pan& la moarte. Cand au sosit zilele grele dela 1914 astaruit din rasnuteri ca Romania s4 alerge cu armata ei inajutorul Germaniei. Neputand duce tara dupa el. in contraGermaniei n'ar fi mers niciodata.

Toastul kronprintului a fost un simplu toast de protocolfara nici un cuvant care ar putea fi subliniat.

Guvernal roman hotaraste s recunoasca independentaBulgariei. Regele Carol trimite tarului Ferdinand urmatoareatelegrama :

Malestatei Sale TaruluiSofia

Sunt fericit ca ceea ce am dorit cu totii s'a putut realiza.Ma grabesc sa exprim Majestatei Voastie felicitarile cele maicordiale i rog pe atotputervicul sd ocroteasca pe M. S. Tarina

pe M. Voastra. Poporul meu impdrtaseste fericirea poporuluibulgar cu care e in relatii asa de amicale.

CAROL I

Fatarnicia acestor obligatorii acte de curtenie i politep,este aceias intotdeauna. Caci in ciuda relatillor asa de amdcale,de earl vorbeste telegrama regelui, bulgarii conspirau impotrivaDobrogei ; iar in cartile lor de istorie *ti de geografie, intro-duse in colile publice, Dobrogea figura ca parte integranta aBulgariei.

In timpul acesta pacea in Balcani era tot mai mult a-

www.dacoromanica.ro

229

menintata la Constantinopol Junii turci clau o lovitura : A-dunarea Nationala voteaza detronarea sultanului cu majori-tate de 150 voturi. peikul Islam a consimtit la detronare. Dupatrecere de cateva zile sultanul, nevoind sa abdice, a. fclst de-tronat cu forta.

Preisa, franceza comenteaza cu amaraciune vizita kron-printigui in Romania si felul in care a fost primit. Ziarul LeTemps" spune ca aceasta vdzita arata ca influenta germana s'ainfipt definitiv in Romania, nu numai in ce priveste politica,finantele si economia, dar si in ce priveste literatura i artele.Ziarul acuza guvernele franceze cari au lasat campul liberGermaniei far5, a cauta sä reactioneze. Acura e prea tarziunu mai e nimic de facut.

Presa bucuresteana a inregistrat o pierdere dureroasä.Ziaristul Dimitrie Marinescu, mai tarziu cunoscut sub numelede Marion, mune cu care a iscalit in presa, a incetat din viata.

Era redactor al ziarului Universul.Specialitatea lui erau cronhcele glumete pe care le-a pu-

blicat timp de aproape 20 de ani in Universul i in Veselia,iar marea lui predilectie era satira contra soacrelor.

Era un cronicar popular foarte gu.stat in cercurile de josale populatiei.

La Curtea de casatie se tine o sedinta solemnä pentruinstalarea a cinal consilieri numiti din nou. Acestia sunt :Scarlat Ponescu, Panait Ionescu, C. Marinescu, Gr. Stefanescusi V. Pretorian.

Inaintarea lui Scarlat Popescu este viu comentata, caci a-cesta era magistratul independent si integru care, in cali-tate de prim-presedinte al Curtei de apel, a facut atat de multsange rau diferitilor ministri cari se abateau dela calea ceadreapta. In toate cercurile, in opinia publica inaintarea dem-nului magistrat. este indeobste aplaudata.

Arta romana incearca o pierclere insemnata : pictorutF,ugeniu Vottnescu. rnaestrul marinelor, a incetat din viat5,. Eu-geniu Voinescu ocunase i inane functiuni, fusese coesul la 0-desa si prefect de judet

Pe la mijlocul lunei Mai au sosit In Bucuresti 102 rztu-denti bulgari si sapte studente

La Academia Romana se face receptia lui Duiliu Zam-firescu, ales in locul lui D. Olanescu (Ascanio). Sedinta a lostprezidata de Anghel Saligny.

Duiliu Zamfirescu spune ca, potrivit traditiei, ar trebui savorbeasea desnre Olanescu, dar fiindca era prea bun prieten

si

-L

www.dacoromanica.ro

230

cu el, ii e teama el nu va putea fi obiectiv, de aceea va vorbidespre poporanism in literatura.

Cele dintai Incercani de poporanism s'au facut la noi,spune Zamfirescu, de catre Cosbuc si Goga. Amandoi, insa aumari defecte : le lipseste lirismul i mirajul. Mai vinovat insadecat Cosbuc e Goga. Citindu-1 ti se desprinde ideea unui a-rendas de talent".

Creanga, insa, ramâne scriitorul adevarat de talent, fiindcascrtierile sale sunt lipsite de tendinte.

Acest discurs i aprecierile f acute de noul academician, audat loc la o nasionata polemica in lumea literataor nostri. A-ceasta cu atat mai mult cu cat Zamfirescu a tratat foarte raupe Vasile Alecsandri.

Raspunsul 1-a fäcut Titu Maiorescu, care a administrat luiZamfirescu o dojana parinteasca. Maiorescu a terminatvorbele :

Rolul durnitale, d-le Zamfirescu, este de a produce ldsdn-du-ne noud, publicului, grija de a aprecia valoarea acestor 23r0-

- Vizita Kronprintului german este urmata, la scurta dis-tanta, de vizita arhiducelui Ferdinand, mostenitorul tronuluiAustro-Ungariel.

Situatia turbure din Balcani, pregatirile de razbai ce sefaceau in Serbia. in Bulgaria si in Muntenegru, violenta atitu-dinii Serbiei, incurajata de Rusia, llsau prea puttne sperantecum ca pacea va fi mentinuta inca multa vreme. De aceea Pu-terile Centrale incepeau sä se pregateasca pentru conflictul carevedeau bine ca va trebui ä. isbucnetsca nu tocmai tarziu.

Romania fhnd unul din factorii de care Germania si Aus-tro-Ungaria aveau nevoie la ziva conflictului, atat Berlinul cat

Viena se intreceau in acte de curtenie. Mai ales vanitatearegelui Carol cautau s'o gadile, stiind Ica batranul rege era f oar-te simtitor fa:0, de onoruri i mari laude.

Mostenitorul tranului austriac venea precedat de o reclamamestesugita: aceea ca el ar fi un mare prieten al romanilorun tot atat de mare dusman al ungurilor. Se urma cu acestprilej, vechea politica de basculã a Vienei care, spre a infranapretentiile prea mari ale maghiaxior, le prezenta speetrul ro-manesc, i, spre a se zadarnlci indreptarea romanilor din Ar-deal catre Bucuresti, li se dädeau, din timn in timp, si in toateocaziile grele pentru monarlhe, sperante stralucitoare de rea-Ilizare inauntrul imperiului.

De asta data arhiducele Ferdinand Ii pregatse bine te-

ductii.

a

si

si

www.dacoromanica.ro

231

renul, asa c In Romania era asteptat cu mare simpatie, cuentuziasm chiar. Presa de toate nuantele 11 prosIaveau ca peun nepretuit prieten al neamului nostru.

La Sinaia, unde trebuia sa scoboare arhiducele din trenpe pamantul romanesc, preatiri maxi. Pe langa drapelele ro-mânesti, austriace si unguresti, lume multa din Bucuresti. $inumeroase delegatiuni venira

0 delegatiune de 400 romani din Transilvania venise dinajun spre a intampina pe arhiduce cu urdri de bun sosit.

Societatea Transilvania" din Bucuresti trimiiisese o de-legatiune.

Studentii universitari, Liga culturala, romanii ardeleni sta-biliti in regat aveau delegatille lor.

La Sinaia simpatia pentru arhiduce era insotita de ob mareanimozitate in contra ungurilor. Studentii veniti din Bucurestirapeau drapelele unguresti pe unde le intalneau.

Un comerciant ungur a arborat numai drapelul ungurese,mai multii comercianti climprejur 1-au somat sa arborezedrapelele roman i austriac dupa ce ungurul s'a executat is'a pretins sã dea jos steagul unguresc. Cu mare greutate poli-tia a putut biniti spiritele

La Bucuresti, insufletirea era mare in cercurile studentestisi in cercurile politico. Ca in totdeauna. pe langa vestile exacte,circulau In public tot felul de zvonuri de fantezie. S spunea,din ureche in ureche, cum ca. arhiducele vine cu planuri mari,ca vine sa trateze cu Romanii, pentru ziva cea mare care seapropie. o alianta bazata pe intregirea regatului cu Ardealul.

Arhiducele asa se spunea fiind un hotarat dusmanal ungurilor, vrea sä. micsoreze pe acestia, clandu-le douti. lovi-turd. : pe de o parte sa acorde Oroatilor libertaki autonome, pede ah,a parte sa treaca Ardealul la Romania.

Leganati de asemenea soapte, Romanii asteptau acum. pearhiducele Ferdinand ea pe cel mai bun prieten al lor.

Duna ce a intrat In tara, un incident hazliu s'a produs :d. dr. Anghelescu, lost ministru al instructiunii, s'a prins cumecanicul trenului imperial ca-1 va intrece cu automobilul. pi,in adev&r arhiducele, caruia i se povestise ramasagul, a urma-nit vesel p fereastra vagonului, pan& ce a intrat in gara Si-nailia, goana automobilului pe soseaua paralela cu calea ferata.

in aura Sinaia, cand arhiducele se arata in ua vagonului.urale nesfarsite Ii salutara.

La Sinaia mari serbafri in onoarea Arhiducelui.Decoratiile au plouat din amandoua partile, singur Arhidu-

01

:

www.dacoromanica.ro

232

cele, care noseda colahul _Carol I" cel mai Malt ordin roma-nese, n'a fost decorat.

Mil de tarani fura adusi in costume de sarbatoare, fiindcaacestei primiri regele Carol tinea sa-i dea un caracter exelusivpopular. Baza acested) receptiuni era : mare si frateasoa prie-tenie cu Austria, ostilitate fata de Ungaria.

Duplicitatea politiceii de pe vremuri era demna de notat.In horele ponulare intinse sub brazii seculari, se prindeau

pr1incipesa Maria regina de astazi principesa BHsabeta,principele Carol, pana si mica, principesa Maria. astazi reginaSerWei.

Apoi coruri i cantece nationale.D-soara. Anghel a cantat Dupa. fragi dupa, inure" sl

Mandrulita dela Munte". Corul muzical Hora" a cantat Im-nul austriac", Lele cu scurteica verde" si Hora fetelor".

Toate acestea pe platoul cazarmei pompierilor.0 delegatie de studenti venita din Bucuresti ca sa protes-

teze in contra primarlei care arborase cateva drapele ungurestispre a rupe drapelele, a fost impiedecatä de politie ca sa ac-

tioneze.A doua zi, o delegatie a romanilor transilvaneni corn-

pusa din Dumitru Popovici, Ion Scurtu i Nicolae Mircea, 1) co-proprietarul berariei Canil cu bere" a fost primita de Ar-biduce. Aceasta clelegatie a inmänat un pergament omagiala expus doleantele romanflor din Ardeal. Audienta a tinut ojumatate de Gra si a fost urmatd, bine inteles, de cornentariilecele mai inflorite pentru felicirea neamulun rornanesc.

Unele ziare au facut chiar indiscretiuni afirrnand ca Arhi-ducele s'ar fi aratat, in declaratiile sale, adversisul politicelunguresti.

Cum aceste indiscretiuni nu puteau' veni decat dela mem-brii delegatiunei, acestia s'au gräbit chiar a doua zi sä publiceprial ziare o declaratie, in care afirmau ca, din partea lega-tiunei austro-ungare au intampinat o primire foarte bine voitoare, iar in audienta, n'a urmat alta convorbire decal mani-festatia sentimentelor omagiale ale rornanilor.

Dar nimeni n'a lost inselat.Un incident la Sinaia care face senzatie : sapte unguri cari

se aflau de fata. cand Athiducele a qntrat in Castelul Peles,n'au voit sa, se descopere and muzica a intonat imnul impe-

1) Nicolaearuncându-se

Mircea este nefericitut comerciant care s'a sinucis,pe fereastrA, in Decembrie 1929.

si

ai

si

www.dacoromanica.ro

233

rial austro-ungar. Mai multi romani transilvaneni, cari se a-flau de fata, i-au somat sa se desconere si de aci o oarecarea gitatie.

Ziarul Pester Lloyd dAn Budapesta a osandit purtarea un-gurilor declarand ca au meritat ofensa ce ii s'a facut de catreRomani.

Dar la Budapesta toate aceste intamplari fac senzaticceeace a motivat publicaraa until comunicat oficial de catreguvernul ungar. Comunicatul desmintea zvonurile raspanditecuin ca drapelul ungar ar fi lost insultat la Sinada precumcä un atentat ar fi fost indreptat contra Arhiducelui.

S'au desmintit olicAal si svonurile privitoare 1a dedaratiilejignitoare pentru unguri facute de Arhiduce. delegatiei roma-nilor tranisilväneni.

In urma plecarei Arhiducelui, d. dr. Alexandru Vaida-Voe-vod a dat urmatorul interview ziarelor :

Ce impresie v'a fdcut primirea strdlucitd a arhidu-celui ?"

Noi Romanii din Ungaria suntem foarte multaimyti defaptul c6.4 fratii nostri din regat au nrimit astfel pe motenito-nil Dinastieismul nostru este in deobste cunoscut. Cad .numai in dinastie mai putem spera pentru imbunatatirea soar-tei noastre politice. Dar trebue sä marturisesc ca clinasticismulnostril se indreapta astazi in deosebi catre arhiducele mosteni-bor. In el ne-am pus noi sperantele i de-aceea nu putem decatsä ne bucuram and vedern ea i se rata simpatii atat de cal-duroase.

Cum ati primit stirea despre audienta delegatiei roma-nilor transilvdneni?

Am primit-o cu foarte multa satisfactie. Nat n'am prealost pana acum alintati din partea Coroanei, cu dovezi de con-sideratie obiectiva pe care insa, noi credem c'o meritam. In spi-ritul de dreptate si intelepciunea Arhiducelui ne-am pus in-crederea.

Primirea acestei delegatii a fost pentru noi o dovada cãparerea noastra n'a fast gresita. Alteta Sa imperiala nu s'aEfiit sa primeasca o delegatle de Romani transilvaneni, ara-tand prin aceasta ca poseda un mare spirit de dreptate, capriveste in acelas fel toate popoarele monarhice i ca nu sesfieste sa arate in mod favi§ aceasta.

Ce credeti despre demonstratiile anti-maghiare si bat-locorirea steagurilor unguresti?

Parerea mea este ca, acestea nu sunt decat inventii. Des-

nostru.

si

www.dacoromanica.ro

234

categorice vendte din toate partile dovedesc indeajunsaceasta. Presa maghiard a exagerat cu intentie faptul spre a-ida caracterul unei chestii de stat, dar nu si-a ajuns scopul.

Ce credeti clespre efectele ce va avec', vizita?Cred c aceastd, vizit4 va avea, atat pentru monarhie

cat i pentru Romania, rezultate insemnate, earl vor fi insa,acestea, nu se poate spune de pe acuma. Nurnad tarziu ne vomda seama de ele".

Acest interview, in care fruntasul ardelean a cautat tottimpul s. stea In marginile banalitätei protocolare, este ceamai buna doviada ca vizita Arhiducelud n'a lamurit nimic ince privea relatitl,? dintre Austro-Ungaria i Romania. Ea a do-vedftt insa cu prisosinta un lucru: acela ca intre UngariaRomania nu putea sa fie, cu nici un pret fratie de arme.

Razboiul dela 1916 a confirmat acest sentiment.Vizita Arhiducelud austriac nu era privita cu acelasi op-

timism in toate cercurile politice. Daca liberalli i Take Io-neEcu se sileau sä. taca resentimentele in contra ungurilorsã nu fie turburate zidele de sarbatoare, Filipesm dimpotriva,zgandarea si incuraja manifestatiile anti-maghiare.

Am spus ea, trei ardeleni, reprezentanti ai Romanilor tran-silväneni stabiliti in regat, au cerut si au obtinut o audientdla Arhiduce; audienta a durat o jumatate de ora.

A cloua zi Epoca a publicat urmatoarea notita care a facutmare valva la Budapesta si a provocat o violenta campande depresa cat §i comunicatul guvernului maghiar de care am vor-bit mai sus.

Iata notita Epocei:

AUDIENTA ROMANILOR TRANSILVANENI LA ARHIDUCELEFRANCISC FERDINAND

O clelegatie a romdnilor transilvdneni stabiliti in Roma-nia a cerut o audientd A. S. I. R., printul de coroand al Austro-Ungariei.

D-nii I. Scurtu si Mircea s'au prezentat mai intdiu la re-seclinta de yard spre a inmdna cererea lor impreund cu textuladresei ce vor sd prezinte arhiducelui Francisc Ferdinand.

Ddnsii au fost primiti de d. Ugron, secretarul Legatiei, careeste ungur si care a cdutat sd pue tot felul de piedici.

In urma unui nou clemers pe lcingd printul Schvenburg,s'a dat curs cererei de audientd.

A. S I. si R. a primit delegatia in moclul cel mai cdldurosa spus cd she cdt suferd romdnii transilvdneni.0

mintirile

si

St

www.dacoromanica.ro

235

Eu stiu tot si vad tot. Stiu pe drumul ce l'am facutca sa yin la Sinaia, romanii au volt sa las& la gad ca sa m.vada i tiu ca in dosul fiecarui arbor se ascundea un jandarmsi ate un strutrichter care Ii opreau.

stiu ca romanii au lost totdeauna credinciosi Casei Hab-sburgilor si. fi siguri c yeti capata dreptate".

Acea.stä notita a suparat mult nu numai pe unguri, darf apt foarte curios chiar pe Take Ionescu, deaceea presacare-i urma inspiratirile, nu numai a nu a publicat acest ras-puns al Arhiducelui dar inca a blamat Epoca dandu-i i o acradesmintire.

Imediat dui* publicarea nctitei din Epoca, o noua fier-tare a inceput printre ungurii din tara, iar ziarele publicarastirea ca politia de sigurantd, a primit informatiuni sigure

doi unguri au intrat in Romania spre a atenta la viata Arhi-ducelui.

Aceastä vrajmasie a ungurilor a autorizat banuiala cuma in 1914 Arhiducele a fost asasinat la Sarajevo din instigatiaungurilor.

Oricare ar Ii fost adevarull, e fapt art ca ungurii au ju-bilat and au aflat ca dusmanul lor a fost suprimat.

Poliii1e, frisk luasera Masuri de paza intinsa atat In R.o-mania 3 at Si dincolo de granita in Arcleal.

La intoarcere, un incident se intampla in apropiere deTomes; pe and trenul care ducea pe Arhiduce trecea s'auauzit de odata patru focuri de pusa. De indata ce trenul s'aoprit in gara, s'au facut cercetäri; dar s'a aflat Ca focurae fu-sesera trase de catre un clomn Coriski,no din Braila care tit-sese spre a speria ursii cari se apropiau in fiecare sear& de lo-cuinta sa.

Vizita Arhiduceluri fu si ea un bun prilej pentru ca celedoua tabere conservatoare sa se ia la harta.

Presa lui Take Ionescu acuza pe carpisti cum. a s'au ab-tinut de la Eerbärile si dela banchetele de la Sinaia.

Ziarelle carpiste raspund violent afirmand cä fruntasiiearpisti nu s'au abtinut told, dovada e faptul a Ion Lahovaria figurat. Dar asa a fost hotararea luatä ca sa nu fie invitatide cat oamenii politici de frunte prezentd la Sinaia.

Pe o chestie care nu avea nici o importanta, s'au scris,totusi, multe 'articole, violente sau injurioase.

Take Ionescu vrea sa-1 compromitä pe conservatori fatade rege arätandu-i ca fiMd ostili politicei sale externe; con-servatorii, temandu,se ca manevra sa, nu prinda, erau furio4si manifestau aceastä furie prin fulgere si traznete in ziarulEpoca.

ca,

e.

www.dacoromanica.ro

236

Se apropia scadenta liberalilor iar cele doll& particle con-servatoare se incercau care mad de care, a se puie bine cu pa-latul pentru ziva deschiclerei succesiunei.

S'au schimbat, oare, vremurile i moravurile??In ziva de 9 Iu lie a incetat din viatä. batrAnul ziarist

Grigore Ventura.Omul din clasa de sus, niembru al partidului conservator,

insurat cu o membrd din aristocratia Moldovei, Ventura s'abucurat de o avere insemnata A jucat i un oarecare rol in po-

c'aci a figurat in Camera dela 1871 la 1875 si apoi in ceadela 1875 la 1876.

Pierzand averea, Ventura, care avea o frumoasä cultur&literar& i muzicala a intrat in pres& i s'a consacrat si tea-trului.

Intaia lucrare teatral& a lui Ventura a fost comedia 0 ea-satorie in lurnea mare. DMA aceea au urmat: Curcanii, Copiladin Pori. Cdmeitarul, Peste Dundre, Marcela, Prejudecdti, etc.In colaborare cu actorul Leonescu a scris: Traian i Andriada.

A scris si buCati muzicale. A scris muzica din Fintdnadar opera sa, care a cr&mas populara, este Doi ochi.

In pres& a inceput la ziarul L'Ineldpendance Roumaine, pela 1877; dupä( aceea a scris la zilarele conservatoare.

Grigore Ventura cunostea foarte bine limbide francezagermana si avea un mare simt muzical.

La inmormäntare au vorbit: Ion Popescu in numele Sin-dicatului ziariti1or, iar eu am vorbit in numele ziarului Con-servatorul.

Pe la sfarsitul lunei Septembrie, moare subit la Iasi,prefectul judetului Gheorghe Kernbach. cunoscut in literaturäsub numele de Gheorghe din Moldova.

A colaborat la multe ziare i reviste. era un bun pri,tten almeu, mi-a dat un pretios concurs la. ziarul umoristic GhitdBerbecu, pe care-1 reda.ctam prin anii 1886-88.

Poet ginga i plin de o finä satirk avea o not& original&si foarte dtlioas 5. care te atragea i te flipea de sufletul luidela intaia citire:

Cancl intr'amurg intins in patImi cade capul greu pe perne.Md princ/e-un dor nemdsuratDe setea linitei eterne".

Corpul lull Gherghe din Moldova a fost adus in Bucurestiinmormânt aci.

Utica,

Blanduziei,

Si

si

www.dacoromanica.ro

237

In ziva de 27 Septembrie s'a inaugurat la Constantaportul cel nou 1 magaziile cu silozuri. Aci s'a asezat piatracomemorativa cu urmatoarea inscriptie:

Noi Carol I rege al Romdniei pus'am aceastd piatra inziva de 27 Septembrie cu prilejul inaugurdrei portului Con-stanta".

Precum pot vedea Cittorii. aceasta inscriptde a fost facu-tä fara nici o bagaxe de scama lipsindu-i anul inaugurarii.Sau poate aceasta. lacuna a fost intentionata spre a se da delucru, viitorilor istorici i cititori in pietre peste cateva miide ani.

Conform moravurilor noastre politice, prelungite pana as-tazi, amandoud opozitdunile carpit i takisti, s'au abti-nut dela serbarile acestea, desi fruntasii lor au fostMottivul: opozitia nu poate participa la o sarbatoare prezidatade un guvern care duce tara la urapastie.

In viitor sistema a fost cultivata cu pasiune de catre toatepartidele politice fara expectiune Si pentru toate actele politi-.ce cat de marl.

Socialistii incep in tara o intinsa agitatie pe chestia ca-zului Ferrer. Cine era Ferrer?

In Spania, din cauza ra6boiului cu cabilii, s'a deelaratla Barcelona greva generala, apoi o mare rascoala a isbucnit.Rascoala luand un caracter anti-clerical multe manastiri aufost incendiate si devastate, armata a intervenit. Ferrer, uricunoscut anticlerical, fiind acuzat ca ar fi instigat rascoala, afost condamnat la moarte i executat. Aceastä executie a pro-vocat o mare miscare de protestare in toata lumea.

In Romania partidul soctialist desi Ferrer nu era socia-list profit& de imprejurare, ca 0, inceapa o miscare agita-ta, de protestare. Ca titlu de curiozitate amintim ca, la Ploesti,fiind un congres al chelnerilor, s'a dat: Un ceai literar alchelnerilor congresisti", spre a protesta contra execultiei luiFerrer.

Cine'si mai aduce astazi aminte de Ferrer?Un mare scandal bisericesc izbucneste si se va prelungi

ani de zile.La 11 Octombrie, Sinodul, tinand sedinta sub presidentia

mitropolitului primat si in prezenta ministrului cultelor, SpiruHaret, o dezbatere foarte furtun.oasa s'a deslantuit.

Episcopul de Roman, Gherasim Safirin, a declarat de anti-canonic consiliul superior bisericesc pe care l-a combatut cu

invitati.

www.dacoromanica.ro

238

violenta in Senat, cand ministrul Haret a cerut infiintarea lui,In fine a adus chestia si in Sinod.Dela inceputul sedintei, episcopul a cerut cuvantul si a dat

citire unui memoriu-proect in care decilara de anticanonfic noulconsistoriu, acuza intregul Sinod, acuza pe ministral Haretcare era armean de originä., in sUarsit aducea grele acuzatd-uni mitropolitului prirnat care fusese raportorul legei In Senat.

Citarea s'a incheiat cu urmaoarea declaratie de afurisenie :Eu Gherasim Episcop de Roman, membru al Sfeintului Si-

nod al bisericei Crestine Ortocloxe, nu mai pot sta un momentin mijlocul fratilor mei cari aprobd cdlcarea legilor dumneze-esti".

Apoi, intemeindu-se pe canonul I din Sinodul al VI-leaecumenic si in virtutea canonului I combinat cu eanonul alII-lea dela al IV-lea Sinod ecumenic, epicopul. Gherasim cu gla-sul tremurator de emotie dar inaltat, arunca afurisenia asupraintregului Sinod.

Apoi Gherasim, depurand memoriu pe masa presedintelui,a parasit sedinta lasand pe ceilalti inmarmuriti.

Acest conflict a avut o lung& târaganare. La trill, vomarata cum s'a stins. Dar afacerea a starnit o foarte mare agi-tatie i, la un moment, ameninta sa, tia proportille afacereiGhenadie".

Bucurestii sunt in mare fierbere; se anunta venirea inBucuresti a francezuaui Bleriot care va zbura cu aroplanul sau.

Pentru intaia ()ark bucuresteati aveau sa vada un aeroplan.Pregatirile sunt mari pe toata linia, Prefectul convoca pejari si le impuse preturi rnaximale desi marite. Principele Fer-dinand insarcineazd pe locotenentul-colonel Iliescu mai tArziugeneral Iliescu sa Ia mäsuri sericase pentru incercuirea spa-tiului de unde va zbura Bclériot. Spatdul era hipodromul delaBaneasa. Intreaga garnizoana e intrebuintata, fiindca se pre-vede o aglomeratie nernai pomenita. i in adevar anuenta pu-blicului a yost enorma.

Blériot a sosit in gara de Nord in ziva de 12 Octombrie.Prin toate gärile pe unde a trecut i s'au facut primiri entu-ziaste. la gara de Nord mii de oameni au iesit intru intampina-rea lui.

Mii de straini sl de provinciali yin Ln Bucuresti, hotelurilesunt Vine, pe sträzi animakde: numat de la Brasov se anuntasc4sirea unui grup de 500 persoane care O. asiste la experiente.

Dar o veste sinisträ se raspandeste: Buériot nu va zbura azi.Publicul venise in valuri de pretutindeni, era o afluenta

de neinchipuit. Blériot aratand c helicea aeroplanului a fost

www.dacoromanica.ro

239

rupta i motorul i-a plesnit, d. Cam'arasescu de la Automobil-Club ainunta ca zborul se va face, poate, peste doua zile.

Zborul s'a facut Duminica 18 Octombrie.Fiind i Duminica, peste 100.000 oameni au alergat din

toate unghiurile Capita lei, din centru ca si din toate periferiile.ca s. vada pe omul care zboarti.

N'a ramas in Bucuresti tramvai, camion, cabrioleta, brisca,cäruta, nhici cel mai neinsemnat vehicul, care sä nu fie intrebu-intat spre a transporta lumea la hipodrom. Lumea venea Invaluri nesfarsite, pe sus sau pe jos, oameni bAtrani, femei, copiitoti adergau ca s. poatä acute din vreme un loc mai bun".

0 atat de mare ingramaclire de oameni nu mai vazuseBucurestiul.

La ora 3 si 30 minute, Bleriot se Malta cu aparatul sau, iarde jos isbucnesc aplauze i ovatiuni in delir. Directia aparatu-lui este Bucurestii-Noui. Dupd un numar de virajuri foarte sa-vante, Bleriot se reintoarce catre pista hipodromului pe care1-a ocolit de trei or apoi, in aplauzele fara sfarsit ale multimii,s'a scoborit exact la locul de unde plecase.

Zborul intai fusese zborul de distanta; in 10 minute 50 desecunde a acoperit distanta de 9 kilometri si 700 metri.

Printul Ferdinand climpreuna cu principesa Elisabeta siprintul Carol s'a dus la Bleriot i 1-au felicitat.

Apoi inginerul francez s'a Isuit in loja regal& unde a con-vorbit cateva minute cu regina.

La orele 4 si un sfert aparatull s'a inaltat din nou pentruzborul de iuteala.

De asta data aparatul s'a inaltat !Ana la 70 metri, a facutevolutiuni admirate de pUblicul In delir, apoi s'a scoborit panaaproape de pamant dar cancl trecu in fata tribunelor, se inaltade odata spre marea admiratie a publicului.

De astadata Bleriot a fabut de 7 ori inconjurul pistei ladiferitc inaltimi de 40, 50, 60 si 70 metri. Virajuri indraznet?.

elegante aplaudate cu frenezie de jos pe cand aviatorul salutamereu cu mana multumind publicului.

Zborul a durat 17 minute si 26 secunde, iar distanta straba-tuta a fost de aproape 20 kilometri.

Al treilea zbor a fost zborul de inaltime. Zborul a durat 10minute.

Aceasta sarbatoare a lost una din cele mai populare carea lasat, pentru multi ani, amintiri nesterse celor cazri au fostde fata.

0 mare agitage socialista porneste In toata tam.Doctorul Racovski, In Intelegere cu socialistii din taxa, a-

si

www.dacoromanica.ro

210

pare de °data la punctul de vama Caineni i vrea sä intre intar* Autoritátile romane ii onresc i ii aresteaza. De aci omare fierbere, agitatie in toate cercurile muncitoresti si nu -meroase intruniri de protestare, cari se incheie cu interventdaarmatei s eu mari violente.

In sfarsit doctorul Racovsky, dupa tratative urmate cuguvernul ungar care nu vrea sa-1 primeasca, in tara, este re-trimis peste granitä, tot in Ungaria.

Dar agitatia socialistilor din tara. nu inceteaza.0 mare victorie romaneasca: un triar roman, inginerul

Aurel Vlaicu, in varsta de 28 ani, de fel din comuna Bintintilanga Orastie comitetul Hunedoarei, a inventat un nou aero-plan.

In ziva de 20 Octombrie, Aurel Vlaicu a facut la Parcul Fi-laret, experiente cu aeroplanul sau in fata AI. Cotescu, di-reetorul cailor ferate.

Experienta fiind cu totul satisfacatoare, d. Cotescu a fa-cut un raport in consecinta.

La sfarsitul lunei Octombrie, dupa lungi frkmantari insanul partidului liberal, Bratianu este silit remaniezeeabinetul. Remanierea este fäcuta in chipul urmator: Al. Dju-vara trece dela industrie i comert la externe; Alecu Constan-tinescu a lost numit Ministru de domenii; d. Mihail Orleanuministru al comertului in locul lui Djuvara. Singurul ministruretras din guvern a fost Anton Carp, titularul dela domenii.

Generalul Creiiniceanu la razboi.In urma intrunirilor de protestare ale socialistilor pen-

tru d-rul Racovsky, un numar de sirndicalisti au fost arestatddatd judecatii. Dar tribunalul, pe unii i-a condamnat foarteusor iar pe altii i-a achitat. Au fost osanditd la ate cinci tileinchisoare: I. Frimu, Gh. Cristescu, D. Marinesci i Matac Ilie,iar achitati au fost: Alex. Oprescu, panait Istrate, Al. Stanescusi P. Tanescu.

In urnia unei neintelegeri cu ministrul Haret, Titu Maio-rescu demisioneaza din 1rivatamant pentru limit& de varsta.

Si aceasta demisiune este un motiv de agitatie in contraguvernului.

Titu Maiorescu era unul dintre fruntasii intre fruntasi aineamului. om de o cultura superioark, foarte mare talent ora-tonic, eminent scriitor, profesor cu o autoritate cum putiniprofesori o aveau. Plecarea lui insemna o pierdere real& pentruinvatamantul superior.

La inceputul lui Noembrie moare Theodor Stefanescu,director la Banca Nationalã.

d-lui

08-0

www.dacoromanica.ro

241

Theodor Steranescu, fostul director al scoalei comercialedin Bucuresti, era un mare om de munc& i un foarte praceputcontabil.

Secretarul general all ministerului de inlstructie sub minis-teriatul lui Gheorghe Cantili pe vremea guvernarii lui Ion Bra-tianu, s'a deosebit prin spiritul sau de disciplin& i severitatela munca. Cand s'a Infiintat Banca National& a fost ales, decatre actionari, director la serviciul contabilitatii. Toti conta-bildi români esiti la scolile comerciale au fost elevii acestui bunroman si mare muncitor.

Agtatia socialistilor In contra primului ministru are oincheiere care putea sã fie tragica: In seara de 8 Decembrie,un anume Gh. Stoenescu, urm&rind pe Brätianu pe stradaColtei, a tras asupra-i pe la spate, trei gloante de revolver.

Martorii au povestit astf el atentatul :D. Brätianu venea singur i pe jos acasa, cAnd, In dreptul

stradei Gloria, un individ s'a repezit asupra sa pe la spate sia tras trei gloante de revolver. D. Bratianu s'a intors si astrigat :

Pune-ti mana pe el; hotul m'a omorat...Apoi venindu-i rat'. s'a prim cu mMnile de felinar.Buletinul medical semnat de d-rii Stoicescu, Buicliu, Leon-

te, G. Cantacuzino, I. Cantacuzino qi C. Angelescu spunea :

Exarnindnd .starea d-lui prim ministru I. I. C. Brdtianu, amconstatat cd cl-sa a lost atins de doud gloante cari au proclusdoud pldgi. Una in. regiunea omoplatului stdng la spate iar ceade a doua in partea posterioard de jos a toracelui din. dreapta.

Ambele pldgi pentru moment nu sunt insotite de nici ocomplicatie irnecliat amenintdtoare".

Stoenescu a declarat ca nu a fost indenmat de nimeni slasasineze pe primal ministru, dar ck, era muritor de foame ne-putand castiga decat 3 lei si 25 bani pe zi.

Apoi, pe cand se afla Ja palatul de justige, s'a aruncat Instrada dela etajul al 2-lea. In stare gray& a fost dus la spi-talul Brancovenesc.

Dar In urm& atentatorul a declarat el nu el s'a aruncat pefereasträ, ci altii l'au Impins sa-1 omoare.

Cum era de prevAzut acest atentat a produs In partidulaiberal o miscare de furie In contra partidului sindicalist. Inpartid se planuesc serioase rnasuri de oarece se afirm& ca aten-tatul nu-i decdt opera agitatiilor socialiste.

Vol. III. 16

www.dacoromanica.ro

242

In Bucuresti este iarasi agitatie electorala. Este de alesun deputat colegiului II de Ilfov. Cele trei partide se pre-zinta.

La intaiul scrutin, canclidatii intrunesc: D. Moruzi condi-datul takist 1565 voturi, M. Desliu candidatul carpist 1454,Ion Cesdrescu candidatul guvernului 808. 8e declarl balotaj.

Plata, cu acest dezastru electoral liberali declara Ca trebuesä se ia mäsuri energire contra agitatorilor.

Omul cu mane, de fier, in partidul liberal este socotit totMihail Ferikidi, de aceia o remaniere se face. Brätianu pkra-seste portofoliul internelor, iar Ferikicli e nurnit ministru deinterne si presedintele de Consiliu provizoriu pana la insänäto-sirea lui Brätianu.

Presedinte al Camerei este ales Vasile Misir, iar vicepre-sedinte in locul lui Misir, Alexandru Radovici.

Mari violente incep in Bucuresti.Batai, amendntari cu dueluri, insulte, intruniri violente.

manifestatii de stradä, totul este pus in miscare.La ziarul Adeveirul" se face o manifestatie oriti15.. Pe de o

parte, un numar de stuclenti yin in fata redactiei i aruncacu pietre in geamuri. pe de altã parte, o altà manifestatiepopularrä snrijinita de politie bine inteles se dedä la vio-lente si mai mari.

In mijlocul acestei atmosfere se face alegerea de balotagiula colegiul II de Camera de Ilfov. Lupta se cl`, nunlai intre ceidoi candidati ai opozitiei deoarece candidatul liberal, väzandneputinta de a invinge, s'a retras din lupta. Rezultatul acestuiEcrutin a fost : Dimitrie Moruzi candidatul takist 1680 voturi,Mihail Desliu canclidatul carpist 1655 voturi. Cu 25 voturi maimult takistii au triumfat !

In dosul acestui rezultat erau cabalele i manopereleobicinuite ale electorilor.

Caderea atAt de zdrobitoare a candidatului liberal se da-tora, intre altele, si faptului cä aproape intreaga politie, inloc s. lucreze pentru guvern, a lucrat pentru kneazul Moruzi.De altfel acesta a si fost rostul candidaturei sale.

Moruzi, fost de doua ori prefect de politie 15,sase amintirifoarte dulci in tinimile politistilor. Fire buna i eavalereasca,kneazul era si un mare chefliu.

In toate serile, dupa ce-si termina serviciul la por-nea la un birt sau alt local de petrecere.

In totdeauna era insutit de ativa inspectori, directorulprefecturei, capitanul de jandarmi, etc. Pe calea Victortiei in-tafineai adagea sirul de OAR doua sau trei tra.suri; in frunte

al

politic,

www.dacoromanica.ro

243

kneazul, subalternii dupa el. Toat& lumea care-I intalnea stiaatunci ca ptrefectul a plecat la petrecere.

Acest fel popuilar de a se purta, generozitatea lui l blan-det.ea erau o garantie cum ea, la nevoie, oamenii din politie, Iivox veni In ajutor.

Candidatura kneazului a fost aleasa de Take Ionescu pen-tru aceast& consideratde i, in adevar, politia a lucrat cu devo-tament pentru eL

Candidatul conservator Miqu Deqliu, care, la intaiul scru-Un cu peste 100 voturi In urma candklatului takistla balotaj a ramas numai cu 25, fiindea, de la un scrutin laceIalt a castigat 211 voturi, pe cand kneazul n'a putut castigadecat 125. Castigul amandorora era de la alegatorii card vota-sera la intalul ecrutin, pentru Ion Cesarescu.

Takistii au pretins atunci ca, la al doilea scratin, liberaliiau dat concurs lui Des liu spre a invinge pe candidatul bor.Adevarul era acesta, insa: daca pentru Des liu au votat unii li-berali, altii au votat pentru Moruzi. Politia inpotriva ordinu-lui primit, a sustinut pe Morazi.

Aceasta alegere a dat loc unui incident tragico-comic.Dupa vechea lege electorala adegatorii colegiului II de Ca-

mera votau in 10 sectiuni. DUO.' despuerea scrutinului, inziva balotaplului, delegatii partidului veneau la club cu rezul-tatul dobandit.

Pe la crele 10, sala olubului carpist Casa Vanicu, caleaVictoriei incepu s& se umple de lume. De odata se aud uralesi aclamatii, venea rezultatul dela una din sectii, rezultatul fa-vorabil lui Desliu.

Paste cateva minute alte urale i alte aclamatii, o a douasectie aducea un alt rezultat: i aci Des liu haluse pe Moruzi.

Dupa o orb, nu mai puteai circula in salile clubului conser-vator. Venise rezultaul dela noud sectii din zece. In toate aceste9 sectii DeViu avusese majoritatea; in acel moment candidatulcarpist intrecea en 45 voturi pe candidatul takist.

Bucuria era aproape de delir. Voci numeroase cereau sä seilumineze balconul Clubului, ordine rasunau ca O. vie numaide cat muzica. Repede intendentul clubului apare cu o lung&prajina in maind, o prajinä ce purta o mica flacara in varf.Era pentru aprinderea gazului pe balcon.

Dar o voce prudent& rasunä :SA mai asteptam i ultimul rezultat, e mai prudent.

Ultimul rezultat era eel dela sectia Tabacari din culoareade Albastru unde dicta marele elector al Capitalei d. I. Th.Florescu.

ramasese

www.dacoromanica.ro

244

Electorii nici nu voiau sa auda. Cel mai priceput dintre eistriga :

Avem 45 voturi inainte. Chiar daca. suntem batuti la Ta-bacari, cu cat o sà fim batuti ?... Cu zece ! cu doua zeci ! cutrei zeci ! hai sã spunern eu patru zeci ! Ceeace nu se poatedupa cum a meTs alegerea si tot avem. cinci voturi mai mult!Ce dracu, un vot mai mult tot o sa avem!

N'apucase sa treaca cinci minute, si iata c apare tacuta,plouata, fara urale, fara aclamatii, delegatda dela Tabacari !Moruzi avusese 70 voturi mai mult decat Desliu! Desliu erabatut cu 25 voturi! Jean Th. Florescu salvase pe candidatultakist.

Lsi poate ori eine inchipui care a fost scena urmatoare laelubul conservator.

Pe land ad toata. veselia. muri inteo clipa, riar bietul MisuDeSliu care se vazuise o clipa deputat al Capitalei, cadeape un fotoliu galben ca ceara, muzica rasunä deodatã instrad61 iar uralele rapaira pe Plata Teatrului in fata clubuluitakist.

Muzica i un numar de torte erau, de pe la orele 9 colleen-tate in curtea restaurantului Andrei Dumitrescu, gata a servideopotriva, pe acel candidat care va izbuti.

Ce dulci moravuri.Desliu era candidatul dui Nicolae Filipescu, candidat foarte

putin agreiat de Carp, si mai ales de Marghiloman. Mo-tivul era urmatorul: Dacä ar fi batut Desliu, acesta s'ar fiimpus ca primar al Capitalei, demnitate pe care o revendica,In lipsa unui minister. In cazul asta primaria cadea in manalui Filipescu.

Marghiloman avea un alt cancliclat pentru primarle, un pri-eten devotat, pe Matache Dobrescu. Cu d. Dobrescu la primarie,influenta lui Filipescu era anulata. Desliu batut In Capitalä,nu mai avea dreptul sa revendice primaria.

Este lesne de inteles, prin urmare, ca Desliu nu a fost sus-tinut, cu tot devotamentul, de catre unii electori. Ceva maimult, au fost chiar electori conservatori earl au luerat, pe submama, contra lui Desliu.

Asa se petreceau lucrurile in acest partid ros de intrigi, deinvidie si de ambitii.

Ce deosebire de liberal! cari au dovedit intotcleauna unmare spirit de disciplink de solidaritate si de lealitate In par-tid, ceeace este dovada simtullui moral in politica.

Dar Desliu avusese votul unui mare nurnar de carciumari.Filipescu, cu simtul sau electoral, a Inteles repede cat folos

www.dacoromanica.ro

- 245 -

se poate trage din exploatarea a doua chestiuni : legea car-ciumarilor prezentata de Frnil Costinescu, ministrul de finantesi raziile d-rugui Botescu ajutorul de primar. Despre legea car-ciumarilcr voiu vorbi mai tarziu, dar despre raziile d-ruluiBotescu voi vorbi in capitolul urmator. De aceea Filipescu aiasat in sarcina lui Desliu sa se nunä in legatuza cu carciu-marii, sä le ia cu cäldura apararea I sa le dea toate fagadue-lile In numele partidului.

ANUL 1910

Un motiv de mare agitatie politica in Bucuresti, a fostraziile doctorului Botescu..

Doctorul Botescu, ajutor de primar, Li luase sarcina de aface un foarte sever control sanitar asunra birturilor, bodegi-lor, carciumilor si a tuturor localurilor de consumatie.

Bucurestiul fiind renumit pentru murdäria lui in toate di-rectiile, traia patriaa-hal in vechile deprinderi ale bucatariilor,In care misunau mustele i obolanii, a gratarului intotdeaunanespälat, a carnurilor, branzeturilor, nescariilor etc., neaco-perite i expuse mustelor. In sfarsit, nici o maSurä sanitara,nici o privighere administrativa. Agentii si comisarii comu-nali i sanitari, bacsisuitd i nepasatori, lasau populatda in pra-da boalelor.

Doctorul Botescu luat inima in dinti i, cum era puter-nic sprijinit de catre seful sau, primarul Vintila Bratianu --foarte sever si acesta a pornit, in 1ntreaga Capitala, i, far&consideratie daca comerciantul era liberal sau conservator, ocurd:tire sistem.atica.

De cu seara, insotit de un numar de agetnti comunali, si lanevoe de sergenti de politie, doctorul pornea in inspectie. A-ceste insnectii se numea razzii.

Alerga din restaurant in restaurant, din carciuma in car-ciuma, din bodega in bodega, inspecta, controla i, dupa caz, a-vertiza, amenda, inchidea temnorar i, de multe ori, confiscauneltele de bucatarie gasite in mare necuratenie.

In special, doctorul Botescu confisca gratarele carciurnari-lor cari, dupa obiceiul vremurilor, ocupau trotuarul cu meselepe can erau gratarele cu carnuri si imbalsamau vazduhul cumirosul carnatilor i fleiellor.

Doctorul Botescu trecea cu trIsura pe cutare strata de ma-hala, se oprea in fat-a gratarului, 11 examina i, daca curate-ilia lui nu-I satisfacea, 11 confisca. In fiecare noapte, ducea,astfel, o bogata recolta de gratare la denozitul comunal, unde,

si-a

www.dacoromanica.ro

246

la un moment se aflau, clae peste gramada., cateva mii de a-seanenea unelte.

Partidele de opozitie cautau s traga foloase din aceastdactivitate a doctarului Botescu.

In colegiul al 2-lea de Ilfov, care numara de la 8000 panala 9000 aleatori inscrisi dar care in realitate nu erau decat 7000, daca se scadeau morii i cei inscrisi de mai multeeri, dupa cum isi schimbase domiciliul prin diferite culoricarciumarii reprezentau un contingent electoral de peste 900voturi. Acel partid care ar fi nutut dispune de acest intregstoc de voturi, era aproape sigur ca, va fi invingator m colegiulcare dadea cel mai mare numar de renrezentanti in Camera.Colegiul al 2-lea de Ilfov alegea noud deputati.

Nicu Filipescu, care avea geniul electorului, intelesese repe-de ce follos se putea trage din castigarea simpatiilor acestuibloc de comercianti. De aceea o intinsä propaganda incepu, cuagentii sai, prin toate cartierele Bucurestilor, iar presa, asu-pra careia Filipescu avea inraurirea, ataca zilnic p doctorulBotescu.

Doetorul ajunsese spairna carciumarilor si a birtasilor, cartjurara s. nu-1 mai voteze niciodatd, daca va indraznimai pue candidatura la colegiul al 2-lea de Iafov pentru Ca-mera,. Fiindca, trebue sä spun, ca doctorul era si deputat alcolegiului acesta.

In realitate, cloctorul Botescu facea o opera foarte salutara,cu riscul popularitatii sale, netinand sea/nä de otaruintele des-perate ale electorilor partidului, cari aratau primejdia pen-tru partid de a'si aliena pe carciumari, fara, a asculta de stri-atele atator carciumari cari erau membri vechi ai partiduluiiar unii din ei chiar puternici agenti electorali, el si-a urmatcu perseverenta calea trasa. In scurtä vreme, situatia, dinpunctul de vedere santiar, se schimbd. Toate localurile in-cetara, de a fi laboratorii de necuratenii, grdtarele pline dejeg i grasimi, necuratate cu anii, disparura. Pretutindeni,prin galantare branzeturile, carnurile, fructele, fura acoperitecu tifoane.

Fireste, doctorul Botescu, pe langa, cinstea lui exemplaraca,ci intr'un mediu in care erau atatia oameni vertsatili, el re-zista victorios la toate ispitele coruptiunii avea in ajutoruRlui imprejurarea ca primarul era a. Vintila Bratianu, fratelesefului partidului. Dael, n'ar fi fost sustinut cu toata hota-rarea de calre seful säu i daCal seful säu n'ar fi avut, la ran-du-i, sprijinul neconditionat al sefului partidului, doctorul ar

www.dacoromanica.ro

247

:Li lost repede, ori impiedecat de a-si face datoria, ori maturacde la primarie.

Face cinste partidului liberal, ca desi in pericol de a de-veni tot mai nepopular in Bucuresti a sprijinit pe Bo-tescu cu cea mai mare hotarare. Iar astazi bustul se vede in-naltat pe un soclu in calea Griviei. Fiindca doctorul Botescu,Gm al datoriei pana in cea din urma fibra. a fiintei sale, a mu-rit de tifos exantematic in razboiul cel mare, fiindea facutcu eroism datoria.

Pentru istorie este interesant de pus in lumina urmato-rul fapt uitat cu totul astazi. In urma räscoalelor taranesti,liberalii s'au gandit foarte serios sa fondeze un partid teirdnescpe care sa.-1 aiba in mana, prevazand ca altii ar putea sa le-oia inainte in aceasta clirectie.

Ideia fondärii partidului tazanesc-liberal, a fost asa sezicea atunci a d-flui I. G Duca, care se afla, in consillul Ban-cilor Populare, cat si a unora dintre generosi, adica fostii so-cialisti. Dar Ionel Bratianu i ali. liberali mai batrani, printreeari Mihail Ferekide, s'au impotrivit ideii, sub cuvant ca nu-ieste iertat partidului national liberal sa 1ncurajeze partidelede clasä. Tot au fost, insa, de parere ca s& se inceapa, la tara,o puternica propaganda si sa se organizeze partidul liberal intoate cornunele rurale.

De atunci dateaza grija liberalilor de a ineepe infiintareade cluburi taranesti. Inceputul a fost f aeut in judet,u1 Prahova,unde, sef al partidului liberal era un fost socialist, AlexandruRadovici.

Liberalii au inceput luerarea lor de partid, dar n'au urma-rit-o cu energie i neste toata tara. Apoi a venit razboiul, carei-a labatut de la aceasta preocupare. In 1920, in urrna alege-rilor carl au dat un parlament Vixanist, m'am intalnit laBanca Nationall cu Ion Bibieescu. Venind vorba despre acesteveniment politic, care era considerat ea o minune nepreva-zutä de nimeni, Bibicescu mi-a spus

A cui e vina ? Eu le-am spus dumnealor (liberalii) demutt, cd trebue sa- se scoboare la tard fi sd se organizeze aco/o.Dar dumnealor n'au facut nimic si au ldsat a/tora sa le ia lo-cul. Au pornit de ta ideia gresitd cd la tard, cdnd esti la putere,administratia 4 politia fac alegerile"

Liberalii au avut la 1910 presimtirea viitoruilui, dar n'austiut proceda.

Despre conservatori, nici sa nu mai vorbim, fiindca, in a-

51-9,

www.dacoromanica.ro

248

cest partid, afar& de cateva rare exuptiuni, mci nu voiau saauda despre Varani, despre scoborarea la sate. organizarea par-tidului intre rurali, etc. Asemenea lucrui erau privite ca su-gestiuni anarhice. Vorbesc, bine inteles de seri. In sanul parti-dului, insa, era un alt curent care thcepea sa se ridice, marelevant al clernocratiei incepea sa destepte multe constiinti ador-mite si vechea intocmire troznea pe batranele ei temelii.

Socialitii, cari pana aci erau organizabi in sinclicate, isischimbara infatisarea: vazand mdsurile drastice luate de gu-vern impotriva acestor organizatii muncitoresti, le transf or-mail in partid. Particlul socialist e fondat.

La Iasi, iaräi o alegere partiald ; e vacant un loc la co-legiul II de Senat. Lupta este foarte crancena in presa bucu-resteana si la Iasi.

La intadul scrutin, candidatul takist Gheorghe Lascarvine in cap cu 216 voturi; candidatul libera7 dr. Manicatide,intruneste 155; candidatul carpist dr. Meisner, vine ultimulcu 138. La al doilea scrutin este ales Gheorghe Lascar, cu 225voturi, contra Manicatide 191 si Meisner 88.

Aceasta noua izbanda electorala a taltstilor, produce in Bu-curesti o mare enervare. Chestia succesiunii la guvern intra!Inca si mai mult in haos.

Conflictul Si2zodal, aetica conflictul dintre episcopul deRothan i intreg Sinodul, plus ministrul Haret, nu este Incaaplanat. Preocupa lumea politic& si, mai ales, lumea biseri-ceasca. Ceea ce ingrijeste mult i pe alii prelatd i pe minis-trul Haret este afurisenia lui Gherasim Safirin.

La inceput, indatd dupa ce episcopul aruncat anatema,mitronolitul .primat a declarat ca afurisenia nu are nici ovaloare, de oarece episcopii nu pot afurisi de cat in eparhialor. Aceasta parere a fost insa combdtutd de alti cunoscatoriai canoanelor. Foarte ingrijorati, membrii Sinodului canta petoate cararile sa convinga pe Safirin sa-si retraga afurisenia.

Luni de zile a tinut lupta i marea agtitatie.S'au pus marl stäruinte pe langa Safirin sa villa la Sinod,

s'a fägaduit ca legea consistoriului va ft modificata. Subputerea. atator mijlociri i rugaminti, episcopul de Roman vine

sedinta Sinodului, pe la mijlocul lui Ianuarie. Luand cuvan-tul, a spus:

Am venit din nou la Sinod, tot cu gdndurt bune deimpdcdciune, insd declar cd nu voiu admite impeicarea si nicinu voiu retrage afuriseniile; pdnd ce ci. ministru al instruc-tiunii nu va fdgddui cd va modifica legea Sinodald salt. Sino-

i

la

si-a

ti

www.dacoromanica.ro

249

clul nu va lua angajamentul sd intervind spre a cere imediatamodificare a legit

. Am prea mare dragoste pentru bisericd, ca sd dau cuceva inapoi din ccle ce am sustinut pand acum".

Mitropolitul primat a rugat pe Safirin retraga afuri-senia, fagaduind ca Sinodul va interveni pentru modificarealegii, insa actasta mai tarziu, dupa ce legea va fi aplicata si seva vedea ce Tezultate da.

Episcopul Nifon al Dunarei de jos a sustinut cu totui pa-rerile ministrului Haret si a cerut ca toti sa starue ca Safirinsa-si retraga afurisenia.

Episcopul de Roman sustine afurisenia contra calor doi mi-tropoliti si a episcopului de Husi, cleclarand Ca, daca e vorbasa. cedeze fortei, e gata de judecata.

Ministrul Haret a facut o declaratie In sensul cleclaratiilormitropolitului primat, fagaduind ca. va mbdifica. legea, darmai intai s'o aplice. Lungi discutii unmeaza. Toti starue caepiscopul sa-si retraga afurisenia.

In sfarsit episcopul de Roman a prezentat o declaratieprin care spune ca retrage afurisenia cu conditia ca Sf. Sinodsa intervie la guvern ca legea consistoriului sa fie modificata.In partile ei necanonice.

Tati membrii Sinodului au lost siliti sa iscaleasca i astfels'a linitit acest conflict, care agita biserica de aproape un ande zile.

Un nide incident.Teatrul Davila Tepeta piesa Seara cea de pomind de Leo-

pold Kampf, tradusa din Eimba rusa. In piesa, sunt scene con-siderate ca hind de natura a da motive de agitare muncitori-bor. Fiindca in epoca aceea erau marl agitatiuni muncitorestiIn Bucuresti, ministru de interne d. Ferechide, a chemat laminister pe Al. Davila si 1-a instiintat Ca nu poate autorizareprezentarea piesei. Deoarece Compania Meuse cheltueli cumontarrea, ministerul a dat despagubiri.

Maurul facut datoria.Bratianul Insanaltosindu-se, Ii reia portofoliul internelor.

Misir demisioneaza de la presedintia Camerei, iar Ferichideeste reales presedinte.

La 12 Februarie a murat Eugeniu Carada, la locuinta sadin strada Pitar Mosu, actuala casa a doctorului Teohari.

Eugeniu Canada a fost o mare personalitate.A fost intimul lui Ion Bratianu-tatail si era considerat ca

set al ocultei. I se spunea 1 Erninenta Cenusie.

sa.-%

si-a

www.dacoromanica.ro

250

Nevoind sä figureze in viata politica, a refuzat in totdeaunaportofoliile ministeriale ce i s'au oferit de catre Ion Bratianu,a refuzat chiar locurile in parlament. FiMd alles impotriva vo-intei sale, a clemisionat.

Foarte muncitor si ern cu vederi clare, a fost unul din inte-meetorii Bancii Nationale pe care, in realitate a condus-oel, desi a refuzat neincetat locul de guvernator. Locul de di-rector a fast singarul pe care l'a ocupat, fiindca-1 tinea de laa c 4onari.

Postul de auvernator ar fi trebuit obtie printr'un de-cret cu sernnatura regala iar Carada nu era. de loc prietenulregelui Carol.

Carada a refuzat toata viata lui decoratiile.Despre dansul au ramas anecdote.Asa de prilda la 1877 a silit pe un general sa treaca Duna-

rea pe la Rahova de si Carada era un simplu civil. Vazand cageneralul nu vrea sä treaca, Carada a imbracat uniforma unuisolclat, a Mcalecat un cal si s'a dus la Ion Bratianu, ministrude rezbel sa-i ceard ca sã ordone trecerea. Pentru acest f aptCarada a fost decorat cu mecialia Trecerea Dunclrei.

Eugeniu Carada a fost unul dintre pTimii revolutionari inRomania si urmat in totdeauna steaua duaitei Raseti-Bratianu, dar mai ales pe a lui Bratianu, langa care a ramascand clualitatea s'a spart.

Trecea drept sfat;uitorul lui Bratianu, care avea cea maimare incredere in veclerile lui limnezi.

Carada a murit la 73 ani.Din partea revistel Lupta Economicii pe care o dirijam

atunci ca director si proprietar am &pus o coroana desinu cunoscusem personal pe defunct.

Caracterul intreg al acestui mare muncitor imi placuse.Titu Maiorescu, marele Prof esor universitar, imphneste

70 de ani.Discipeihi admiratorii i colaboratorii Convorbirilor lite-

rare l'au Eärbatorit printr'un banchet la hotel Bulevard.Toti fruntasii partidului carpist au fost de fata, precum

nurnerosi fruntasi ai literelor romane.In locul lui Eugeniu Carada este numit provizoriu director

la Banca Nationala, d. Vintila Bratiarm care demisioneaza dinpostul de primar al Capitalei. D. Procopiu Dernetrescu este alesprhnar in locul sau.

Peste cateva zile, d. VinVUä. Bratianu dimpreuna. cu AntonCarp, sunt alesi directori de catre actionari, iar Alimänistianue ales censor.

sa-1

o

-.

si

www.dacoromanica.ro

251

D. Vintila Bratianu e pregatit de nartidul liberal pentrupostul foarte important de ministru al finantelor, de aceea epurtat pe la toate institutiile principale ale tarn spre a cu-noaste toate bugetele i toate izvoarele de venituri. A debutatea secretar general la ministerul de finante, a fost prilnar alCapita lei, apoi director la Banca Nationala, apoi la ministe-rul de razboi spre a starsi ministru de finante.

Opozitia takista tiind convinsa cum ca Bratianu va re-.cornanda regelui sä aduca la canna, pe Petre Carp incepe ofoarte violenta campanie impotriva fratilor Bratianu. NicolaeFleva este insarcinat sa, atace pe seful guvernului i pe

sal, pentru cä ar fi savarsit un fapt necinstit cu prilejul a-rendarei unei mosii cu numele Ratesti.

Campania este dusa In presa si in parlament unde se des-lantue desbateri fartunoase. Obiceiul wrat de a umple de no-roiu pe adversarul politic nu este Wend de astaci, e de mai demult. Dar cinstea personala necontestata e mai prems de a-ceste atacuri condamnabile asa câ atacul cade fara sa laseurme.

La sfarsitul lunei Februarie Romanii nrimese o stiretrista pentru ei: Doctorul Lueger nrimarul Vienei a incetat dinviata.

Lovit de o boala de rinichi ponularul prim magistrat alVienei s'a stins dupa chinuri mari. El era seful partiduluinational-social, adversaral Ungurilor pe care i-a atacat de maimulte ori in Camera de la Viena i, In acelas timp, era priete-nul Romani lor. Cititorii n'au uitat vizita pe care d-rul Lueger,in capul unei numeroase delegatiuni a consiliului comunal vie-nez, a facut Bucurestilor in timpul Expozitiunei jubiliareprimar fiind Mihail Cantacuzino.

La Camera Mihai Cantacuzino a vestit jalnica stire cerandca parlamentul sä trimita o telegrama de condoleante consi-liului comunal al Vienei. La Senat a vestit stirea presedin-tele; gavernul s'a asociat.

La Senat ministrul Haret a adaogat ca, pnin rnoartead-rului Lueger, Romanii au pierdut un bun prieten in Austria.

Doutt clueluri fac senzatie in elita bucuresteana. Intaiuleste duelul intre avocatdi fruntasi C. C. Anion si S. Rosental ;cel de al doilea intre Nicu Filipescu si wn proprietar Boto-sani Leon Ghica.

Intaiul duel se sfarseste fará sa fie intalnire pe teren. DIAde ce

Intr'un proces in care Arlon pleda contra d-lui Rosental,i s'a spus lui Arlon cum ca. d. Rosental ar fi rostit cuvinte

fra-tdi

din

:

www.dacoromanica.ro

252

jicnitoare pentru el. Atunci Arlon d. Rosental nefiindprezent liii instantä a declarat cd are un mare dispret pen-tru adversa.rul sdu. Martorii d-lui Rosental erau Barbu Dela-vrancea si I. Boambd iar martorii lui Arion Marghilo-man i C. Hiotu. D. Rosental a trimis martorii lul Anion. Darmartorii au incheiat un proces-verbal de impacaciune de oare-ce d. Rosental a declarat c& nici odat& n'a rostit cuvinte ofen-sätoare nentru Arlon iar martorii lui Arlon au declarat ca, Incazul acesta, clientul loT li retrage riposta suparatoare.

In urma unei notite ofensatoare pentru Leon Ghica, publi-catd in Epoca, acesta, a trimes mattori Epocei. Nicu Filipescua luat rdspunderea notitei si a numit martorli pe principeleCalimachi si pe Misu Cantacuzino. Martorii lui Leon Ghica anlost Misu Catargiu si un al doilea JI carui nume nu-1 retm.

La intaia repriz& Filipescu a fost rdnit la obraz; adversariinu_sau inindlcat.

Trebue sa adaug ca Filipescu n'a atacat nici odatd, fiindcdde and omoalse pe G. Lahovary in. duel hotdr&se numal säse apere.

La inceputul lunei Martie moare Iosif Skupievski, fostdirector al Agentiei telegrafice rom&ne, publicist, rector aldarului L'Inclependance Roumaine".

Skupievski, polonez de origind, exercita ziaristica in Belgia.A fost adus in tard de cdtre Dumitru Sturza spre a redactaziarufl francez al partidului liberal. Era un om activ i inteli-gent. Era tatäl doctorului Skupievski si al altui fiu care a im-brätisat cariera diplomatic& in Polonia.

Generalul Averescu, in militate de ministru de rdsboiu,fusese ales senator de Tecuci. Acum era inspector al cavale-riei. Guvernul i-a cerut sä se clemitä din mandatul de senatorsau sa. fie Inlocuit la inspectorul cavaleriei.

Generalul dat dernisia din Senat care i-ia fost primitdcu 36 voturi contra 28.

Mare agitatie politic& in jurul clesfiinfdrei Contencio-sului aclministrativ.

Inca de Mild contenciosul a fost infdintat, sub ministerulCantacuzino, ministru al justitiei fiind Al. Baddrau, liberaliiau anuntat ca vor desfiinta Contenciosul. Acum amenintareaeste adus& la indeplinire de Mtre Toma Stelian, ministru jus-t

0 mare agitatie si lungi polemici, mai ales In presa luiTake Ionescu.

In parlament desbateri violente i edinte furtunoase. Le-

-

Al.

§i-a.

www.dacoromanica.ro

253

gea o combat cu putere cerand mentinerea ContenciosuluiTake Ionescu, C. Dissescu, Alexanclru Badarau.Totusi prefectul lui Stelian este votat de parlament.

Industriasii se agita.Prin legea incurajarei industriei nationale votata (La anul

1887 si prin tariful vandal dela 1906 se erea regimul economicsub care traia industria nationala. Prin legea de la 1887 in-dustriile se bucurau timp de 15 ani de unnatoarele avantaje :

1) Scutirea de orice impozit cdtre stat, judet, qi comund;2) Scutirea de orice taxe vamale pentru masini, pdr-ti de

masini accesorii fie cd servesc 7a prima instalatic sate,ulterior ;

3) Scutirea de orice taxe vamale pentru materiile primece nu se afla, in tard, de reducerea taxelor de transport pecdile ferate, etc.

Proiectul de lege prezentat acum de catre ministrul in-dustriei, desfiinta aceste avantaje.

Industriasii se agita si se intrunese intr'un congres in zivade 25 Martie sub presedintda d-lui N. Zane.

Congresul, dupa animate discutiuni i pe baza unui Me-moriu prezentat de catre Jacques Catz, voteaza o motiune incare se spune ea proectul d-lui ministru Orleanu nu este a-meaddabil ci trebue retras in intregime.

Abdo- se linistise furtuna ridicata impotriva ministruluide instructie Spiru Haret, din cauza legei Consistoriului i iatacA alta furtuna se ridica.

Ministrul Haret prezinta un proact de lege pentru creareaa 21 catedre la cele doua universitati din Bucuresti si

Prin legea in vigoare, o catedra nu putea fi creata. cleatdupa. cererea universitatei sau de catre ministru dupa ce aluat avizul Senatului universitar unit cu colegiu universi-tAtei. Prin noua lege, cateclrele erau infiintate fait aceste for-malitati iar numirile le facea ministerul, direct. Este lesne deinteles ce furtuna a riclicat proectul.

Profesorii ambelor universitatd s'au intrunit si au protestatea. Mile, iar fostii ministri de instructie : Titu Maiorescu, C.Disescu, C. C. Anion si dr. Istrati au convodat o intrunirepublic& in sala Dacia" pentru ca s protesteze in fata mareluipublic.

Cu aceasta, ocazie cele doua particle de opozitie pentruIntaia oara mergeau mana in mana., caci Titu Maiorescusi C. C. Arion erau membri ai partidului conservator iar d-rulIstrati l d. C. Disescu erau membrii partidului conservator-democrat.

si

www.dacoromanica.ro

254

Profesori universitari n'au fost prea multi la intrunire.Ziarele au notat pe d-nii Simion Mehedinti, Ion Tanoviceanu,Radulescu Motru, Em. Antonescu, C. Disescu, M. Vladescu,Titu Maiorescu, d-rul Istrati, dr. Toma Ionescu. Au combatutproectul lui Haret mai multi orator' : dr. Istrati, RadulescuMotru, etc. Cuvantarea cea mai puternica a fost insa aceia alui Titu Maiorescu.

A doua zi la Senat, ministrul Haret declara ca, din cauza casesiunea Corpurior legiutoare e pe sfarsite, retrage preectulde lege.

Dupa aceasta declaratie, Titu Madorescu aeclara ca, in nu-mele Senatului universitar ia act cu placere de declaratiaministrului.

Un incident intervine: I. Bratianu, primul ministru, vexatfireste, de acest succes al opozitiei, ia cuvantul i spune ca-ipare bine Ca Maiorescu este multumit, in numele Senatuluiuniversitar, cu declaratia ministrului instructiei dar ii pare simai bine ca Maiorescu n'a vorbt in numele intrunirei de laDacia.

Maiorescu raspunde cum ca, in contra proectului minis-trului C. Disescu, fost ministru al instructiei, tot la Dacia s'auintrunit profesorii junimisti cu cei diberali, atunci In opozitie,spre a protesta. Spune cä atunci a lucrat cu D. SturzaSpiru Haret. Aminteste ca la 11 Februarie 1907 la Dacza s'adiscutat Memoriul profesorilor universitari iar sedinta a fostprezidata de catre Dimitrie Sturza, seful nartidului

Furtuna a durat in Senat vreo doua ore.Dar trebuie sä addogam ea adevaratul motiv al därei

inapoi n'a fest nici. protestul universitarilor, nici agitatia opo-zitiei, c numai interventia regelui.

Regele, dupa---ce a examin.at situatia, a cerut lui Bratianusä retraga legea iar Bratianu a impus lui Haret pasul inapoi.

Tot la fel s'a intamplat i cu legea d-lui Orleanu privi-toare la organizarea industriei. In urma sfatului regal si afaptului ca, insusi ministrul de finante Emil Costinescu, mareindustrias, era impotriva legei, d. Orleanu a fast silit samodifice radical proiectua sau. si numat asa legea a lost vo-tato', la Senat, insa a fost inmormantata la Camera.

Legea lui Haret a provocat o apropiere intre carpisti pitakisti.

Acum se vorbeste foarte serios de o apropiata intelegereIntre cele doua partide de onozitde.

Carpistili au adoptat o alta atitudine fata de guvern; delapurtarea aproape binevoitoare au trecut la opozitia violenta

liberal.

si

www.dacoromanica.ro

255

asa Ca, in fiecare zi fruntasii conservatori ataca violent gu-vernul. De la o vreme, carpistii au in Camera atitudine multmai energica decal takistii.

Simptomatic este ea presa takista alaturi de presa carpista,ataca numai guvernul, dar pe carpisti rtu-i mai ataca.

In ziva inehideTei sesiunei parlamentului s'a petrecutun incident hazliu.

Primul ministru citeste Mesagiul de inchidere, %poi mul-tumeste deputatilor pentru concursul (lat. Imediat se urea latribuna Petru Carp si spune razand :

La toamnet nu ne mai veclem!Primull ministru ia la brat De Carp si amandoi revin, la

tribuna.Primul ministru se adreseaza Camerei:

Este un mijloc ca set ceidem de acord. sd-mi ldsatz miccele serioase iar d-lui Carp restul...

Si Camera se inchide pe aceasta gluma.Din Londra se anunta moartea regelui Eduard VII,.

rascut la 1841, a murit deci la varsta de 69 de anl.Regele Eduard a fast unul din cei mai iubiti monarhi;

poporul englez a plans eand a murit. El este acela care aincheiat intelegerea prieteneasca cu Franta pe care o iubeasincer.

Palitica impins Anglia sa intre in razboiu impotrivaGermaniei si putem spune ca situatia actualk e datorita duiEduard VII.

Succesele electorale ale takistilor nu mai contenesc, iarguvernul e batut mereu. La Tecuci, la colegiul II de Senat, inlocul ramas vacant prin demisia generalului Averescu, esteales candidatul takist, d-rul Riegler, cu 86 voturi, contra can-didatului liberal care n'a intrunit de cat 58. Carpistil n'au pre-zentat candidat.

Titu Maiorescu e primit in audienta la castelul Peles:regele Ii retine mai muRt timp. Trebue sa spunem ca partidulcarpist hotarise o violenta campanie de rasturnare i ca maini-festatiile de acest soiu incepuse.

Dupa iesirea lui Titu Matiorescu dela rege, tot felul decomentarii. Senzatia este foarte mare fiindca peste tot se sop-teste cum ca Maiorescu a esit cu un insemnat rezultat.

Ziarele takiste, spre a rnicsora efectul, anunta ea regele arfi spus lui Maiorescu ca nu va schimba guvernul sub presiu-nea manifestatiilor de strada. Deaceea, Madorescu a cerut caviodenta campanie de rNsturnare sä inceteze. Adevarul erainsa cu totul altul.

lui a

_

www.dacoromanica.ro

256

Regele a spus lui Maiorescu cum cal Bratianu, in fata ma-rilor greutati, a neputintei de a mai trece broectele de legi aleministridor cat si a numeroaselor infrangeri electorale, este ho-tarat sa se retraga la sfarsitu1 anului spre a reorganiza parti-

Conservatorii sã inceteze deci campania. de rästurnare carenu mai are E cop. Regele a adaogat cum ca, va chema la carmape Petre Carp, aceasta fiind i parerea sefulur partidulufliberal.

A doua zi, Maiorescu a comunicat comitetului partiduluilupta extraparlamentara trebue sa inceteze.Peste cateva zile m'am intalnit cu Nicu Filipescu care mi-a

spus:Peste sase luni suntem la putere. Are sa. fie greu. Incepe

imediat campania electorala caci esti candidat la colegiul IIde Cameral din Bucuresti.

La sfarsitul lunei Apridie, soseste la Sinaia regele Gus-tav V al Succliei.

La 11 Main incepe sa se judece, la Curtea cu jurati, pro-cesul lui Stoenescu-Jelea, cel care a atentat la viata lui I.Bratianu. Afluenta foarte mare de public, serviciul de ordinese face cu mare greutate.

Curtea e prezidata de N. Procopescu, asistat de d-nii ju-decatori Marinovici i V. DumitrescU. Acuzatia : procurorulgeneral d. Oprescu. Apararea o face d. avocat I. Otescu.

Comisiunea juratilor e compusa din Theodor Capitanovici,atunci senator. liberal, C. Basarab-Brancoveanu, Em. Frun-zescu, stenograf al Senatului, Mihail Seuffescu, V. I. Berceanu,Gh. Malcoci, Ion Nadejde, N. Coculescu Gh. Dragu, Const.Banu, Ermil Pangrati si G. Nacescu. Mara. de unul, comisiae cempusa nurnai din membrii clubului liberal, din parla-mentari si militanti liberali. Verdictul e cunotscut dinainte.

Dupa. ascultarea mai multor martori rechizitoriul procuro-iului i apararea d-lui Otescu, Stoenescu-Jelea e osandit la20 de ani munca

Un nou scandal bisericesc izbucneste. In sesiunea deMai a Sinodului, episcopul Safirin al Romatnului aduce Unmemoriu prin care acuza de imoralitate pe mitropoditui pri-mat Atanasie.

Cand Safirin pronunta aceste cuvinte, ministrul Haret saredela locul sau si stria :

Acuz i eu pe Episcopul de Roman de dmoralitate Incade pe timpul cand era directorul Seminarului de Ramnic".

Mitronclitul primat, in culmea aprinderii, acuza la randulsau pe Episcop, de imoralitate.

dud.

cC

www.dacoromanica.ro

257

Safirin a parasit sedinta Sinodului dupai ce a depus un me-moriu cu toate acuzatiile sale.

Dupa plecarea, Episcopului, a fost o mare deslAntuire deacuzari din partea mitropolitului.

Un numar de preoti adreseaza Sinodului petitiuni in caresunt aduse tot felul de acuzari mitropolitului primat. Sinodultrimite un ultim avertisment Episcopului Safirin i suspendape toti preotii acuzatori.

Dar scandalul va urma pentru marea intristare a tuturoracelora cari cred in biserica.

0 telegrama din Berlin anunta, moartea marelui bacte-riolog Robert Koch, acel care a descoperit baccilul virgula.

Academia Romana acorda premiul Ndsturel de 4000 leilui Barbu Delavrancea pentru piesa lui apus de Soare.

In Bucuresti, sunt urmänite cu mult interes i cu pa-siune alegerile din Ungaria. Fireste sunt urmarite in primulrand alegerile din t,inuturile romanesti. Dupa o perioada in-delungata de abtinere, in care timp a predominat ideia zisa a

Romanii hotarasera A schimbe sisterna i saparticipe la lupta electorala, desi legea electorala fiind pärtini-toare pentru unguri, micsora foarte mult sortii de izbanda aiRomanflor.

Dar incercarea n'a dat alt rezultat decat sã confirme drep-ratea pasivistilor.

In adevar, desi au luptat puternic, Romanii au iesit batutipe intreaga linie.

DIA cele mai insemnate rezultate in acele comitate undemajoritatea fart, contestatie era a Romanilor. (SI nu uitämca., la enoca aceia, in Ungaria se vota pe fata) :

CERCUL ILEANDRA-MARE presedintele clubului parla-mentar roman Teodor Mihali a lost proclamat ales neavandcontra candidat ;

FAGARAS: Dr. Serban, roman ales dupa o luptn, crancena;SIRIA: D. St. C. Pop, ales far& contra candidat;CHISINAU: Balotaj, Octavian Goga 873 de voturi, ceilalti

doi candidati unguri 1007 si 339 de voturi ;CEICA: Alesul este vicarul Mangra, roman, dar trecut in

partidul guvernamentailNASAUD: Ales I. Ciocdu, roman guvernamental contra

d-lui On4or din partidul national care a intrunit 252 voturi ;ORAVITA ROMANA: Ales romanul renegat Siegescu cu

1965 voturi, contra nationalistului Ion Nedelcu, care a intrunit1428 ;

Vol. III 17

.,pasivismului",

www.dacoromanica.ro

258

IGHITJ : Vaida Voevod a lazut cu cloud vault fiindcdRomanii din sase comune au fost opriti de la vot;

OCNA SIBIULUI: . Ales candidatul ungur contra nationa-listului Aurel Cosma;

MARIA RODNA: D. Vasile Goldis a cazut ramanand inurma candidatului ungur cu 400 voturi ;

BARASIVENI: D-rul Vasile Lucaci cazut pentru 96 voturi;BEIUS : D-rul VasEe Lascii, nationalist roman. se retrage

in fata presiunilor si se alege aci contele .tefan Tisza ;BOCSA ROMANA: D. Valeriu Braniste, directorul ziarului

Drapolul", cade i Ise alege candidatul ungur ;LUGOJ : Cade d-rul Stefan Petrov'ci, desi majoritatea co-

vdrsitoare a cercului electoral e romaneasca ;ZARLENTUL MARE: Cade dr. Gh. Popovici si se alege

candidatul ungur ;TROSCANI: Cade candidatul roman Zosim Chirtop;MORAVITA: Cade romanul Caius Brediceanu;SIMLETJL SILVANIEI Romanul dr. Deleu cade contra un-

gurului Egron ;IOSAEL : Alegãtorii romani bätu-ti si isgoniti. Cu mare

greutate totusi, candidatul roman Gheorghe Popa este pus inrninoritate lipsindu-i 191 voturi ;

CARANSEBES: D. Vaida Voevod cade cu o diferentã de'794 voturi ;

VINTUL DE JOS : D. luliu Maniu cade pentru 38 voturi ;BATA DE CRIS: Romanul V. Damian proclamat Sara. con-

tracandidat ;DOBRA: Candidatul roman Nicolae Ivan a cazut;ORASTIE: D. Vaida Voevocl ales cu o majoritate de cinci

voturi ;ARPAS: Ales D. Vaida Voevocl;Astfel romanii nu au decat cinci alesi si anume: Teodor

Mihali, dr. N. Serban, St. C. Pop, Al. Vaida-Voevod si V. Damian.Pärintele Lucaci 0 I. Maniu au cazut.

In Bucuresti intristarea este mare. Cercurile nationaliste,cari Lsperau mult dela lupta electorald, sunt foarte amardte.

Amardciunea este matt& Si prin faptud ca, cu doua-trelzile inainte de alegeri, a murit protopopul Vinea, unul dintrecei mai vigurosi i nestramutati luptdtori pentru cauza na-tional&

Alegerea d-lui N Iorga ca membru al Acaclemiei intdm-pina greutdti, fiincicd are multi adversari i e combatut cupatimd. Firea combativä a omului acesta II atrag, fireste,

-

www.dacoromanica.ro

259

multe dusmanii. Deabia la al treilea scrutin d-sa este alesmembru actiy, cu 15 votuxi contra 11.

In aceeas sedinta, d. Stefanelli din Bucuresti este ales mem-bru activ, iar d. Lepadatu membru corespondent.

0 stire emotioneaza Capita la: vaporul romanesc Irn-paratul Traian sub cornanda maiorului Perieteanu, a lostatacat in portul Pireu, invadat de plebe si devastat.

Din cauza relelor relatiuni intre Romani si Greci, pechestia Aromanilor, atentatul a fost planuit din vreme. A fosto premeditare razbunatoare. Pe vas se aflau tocmai principesaMaria si principele Nicolae, cu o guvernanta.

Ajuns in portul Pireu, vaporul a lost, de odata, anvadatde o banda de vreo 100 de greed cad au cerut s'a li se preclea3 dezertori greed cari mergeau la Coristantinopol, dar numaiunul din acestia a nrimit sa seeboare. Atunci cei de pe va-por au inceput sa strige cum ca ceilalti doi greed au fost taiatiIn bucati intr'o cabina. Pe cheiu era adunata o mare mul-time. Toata aceasta ceata a navalit pe vapor, a spart, a de-vastat, a furat tot ce a putut lua, pe maiorul Perieteanu l'aulovit, l'au luat pe sus.

Persona lul vaporului a fost maltratat, multi pasageri aufost batuti i jefudti.

Acest atentat a produs In Bucuresti o mare agitatie.Cand micii printi au sosit in Bucuresti, printul \Tdcolae

intrebat asupra evenimentului, a spus c s'a mirat mult cumde n'a adus politia greceasca pe pompiari i pompdle cu caresa ude multimea spre a o dmprästia. Printul cunostea siste-mul intrebuintat la Bucuresti, pentru a rizipi manifestatiilecle strada.

S'a ras mult de aceasta observatlie.Intruniri de protestare sunt organizate imediat, mani-

festatii zgomotoase contra grecilor, iar guvernul, pe eale di-plomatica, cere satisfactie. Dar guvernul din Atena fapt demirat refuza.

0 lunga corespondenta mmeaza.Guvernul roman e hotarat sb.. recurga. la represalii expul-

zand un mare numar de greed. Regele George scrie regeluiCarol exprimandu-si regretul pentru neplacerile indurate demicii principi. Doar atat.

Guvernul roman formuleaza propunerile sale pentru sa-tisfactiile de dat drapelului romanesc insultat, dar guvernulgrec refuza.

Gheorghe Panu scrie ea guvernul roman a lacut o gre-salk aceea de a fi trimis vapoarele romane la Pireu mai

www.dacoromanica.ro

260

Inainte ca relatiunile normale sä fi fost restabilite eu Grecia.Fiindca, in aclevar, in urma vechilor conflicte, Romania

si Grecia nu aveau relatii normale.Societatea bucurPsteanä. este viu afectata de un acci-

dent dureros : sotia avocatului si omului politic Petre Gra-disteanu s'a inecat in raul Ia1omita. Pe cand trecea peste Ia-lomita, pe nodul Crasan, dimpreunk cu sotul i un fiu, caiide la träsura s'au speriat. D-na Gradisteanu sari repede dintrasura. Dar in loc sa sara pe pod, sari din iuteala in apa.

Duminica la 13 Iunie a fost intaiul acicdent de avia-tie in Rumania. Aceasta s'a intamplat la aerodromul din

Inginerul francez Guillemain, directorul technic al in-treorinderei, pilot brevetat din Franta, facand un zbor cu Ullbiplan Farman, a edzut dela 35 metri inaltime i s'a ales cuun picior fracturat i alte leziuni.

Conflictul cu Grecia este aplanat. Grecia a dat satis-factia ceruta; dezertorul grec luat de pe vapor a fast rest-tuit, comandantul portului Pireu a venit pe bordul

Trean si a f 5,cut scuze comondantului Perieteanu.Partidul conservator-democrat se intruneste intr'un con-

gres in care se d.N o noua organizare partidului si se re-dacteaza programul de aplicatiune imediatä, daca partidulva veni la putere.

De ce acest congres i aceasta revedere a programului?Motivul principal este ca, concomitent cu aceasta lucrare, seduceau tratative de impacare cu conservatorii in vederea uneieventuale colaborari [1.a guvern.

In cercurile initiate se stie ca guvernul liberal nu va traimai mult decat, maximum, 6 luni, apoti regele va aviza.Dar fiindca Take Ionescu, cu toate succesele lui electorale, nuera sigur cã va fi chemat la alma, incerca i calea impa-ciuirei. De aceea isi revizuia programul punand in evidentareforme blande care ar fi putut fi primite si de conservatori.

In privinta reformei electorale se propune o largire a cole-giilor, dar In asa fel in cat corpul electoral sa nu-si piardaindependenta. i sa nu fie un simnlu instrument In mana gu-vernului. Cu alte cuvinte, votul universal nu era admis. PentruDobrogea se cereau drepturi politice.

In vederea tratativelor de impacare, toata presa care as-culta de insoiratiile Take Ionescu, incetat definitiv ata-curile impotriva partidului conservator.

Doi preoti de mir, Päuneseu si Droghici, au adus prinscris, grave acumari mitropolitului primat si ministrului Haret.

Impara-tului

au! a

www.dacoromanica.ro

261

In loc sä li se cerceteze reclamatiile au fost trimisi in jude-cata Consistoriului. Dupa a judecata care a durat 3 sedinrte,amandoi preatii au fast caterisiti.

Partidul conservator pregatindu-se Ca sä. ia puterea,da o mare atentiune chestiunei electorale, fiindca, partidulera stlab WA de actiunea plinä de succes a lui Take Ionescu.

Privigherea generala o avea Nicu Filipescu. dar sefia spe-ciala a Capita lei a avea Mihail Des liu. Acesta ajunsese la, unmoment, mai ales cand partidul conservator-democrat aintrat in declin sa faca, din partidul conservator partidulpolitic cu cea ma! puternica organize:tie.

0 imprejurare a ajutat Inuit partidului conservator ca sapue in situatia grea pc Take Ionescu 4 sa-si atraga, o partedin simpatiile corpului electoral, aceasta imprejurare alost legea carciumilor, prezentata de catre Emil Costinescu,ministrul de finante, Inca sub sefia lui Dimitrie Sturza.

Emil Costinescu a prezentat o lege care marginea numa-rul carciumilor atat la sate cat si la orase, puma greutatdpentru obtinerea brevetului i supunea exercitiul aces-tui comert la sanctiuni foarte severe. Legea flu avea atatcaracterul unei masuri fiscale cat al unei masuri cu caracterhigenic si social. Era fäcuta spre a pune stavila, alcoolizareipopulatiunei.

Daca la sate legea ayes. ratiuni de a dnstitui monopolul,fiindca in adevar carciumile tse inmult,eau in chip ingrijitor

ameninta sa surpe vlaga populatiei rurale, la oras aceastaprilmejdie nu exista.

Nicu Filipescu lntelese repede ce folos electoral ar puteatrage daca ar lua apararea carciumarilor, fiindca numai incolegiul al 2-lea de Ilfov erau aproape sau peste 1000 carciu-marl alegatori.

Des liu fu insarcinat sa organizeze un cornitet de carciu-mari ceeace el facu cu succes si propaganda incepu intoata Capita la.

Sarcina conservatorilor fu usurata si prin aceea ca takistiinu combateau legea sau o combateau maale. Care era cauza ?

Cauza era ca legea era prezentata de catre Emil Costinescu,iar Emil Costinescu era In partidul liberal ca si Alexandru Con-stantinescu partizanul ideii ca, dupa liberali, trebue sä vie laputere partidul conservator-democrat.

Take Ionescu care profita de toate imprejurarile cat demici, spre mati clientella electoralä, era silit de astadata sa lase concurentilor sai conservatari mulgerea manoaseichestiuni a legei. carciumilor.

si

www.dacoromanica.ro

262

Dar nici in partidul conservator am era intelegere deplinaasupra acestei chestiuni, fiindca Petre Carp nu vola nici inruptul capului sä combata legea or sa dea fagadueli carciu-marilor.

Acest dezacord din partici il exploatau takistil intensiv, eispuneau carciurnarilor : Boerii v. inseald, Carp sustine legea.Filipescu i Desliu vor numai ä va stoarca voturile, insa candvor veni la putere daca vor veni o sa se lepede pe opozitialui Carp".

Nicu Filipescu organiza la clubul conservator un cere destudii la seclintele carmia se discutau problem ele politice i, maiales proectele de legi, pe care viitorul guvern conservator tre-buia sä le realizeze. Membrii acestui cerc au si un numar deconferintse Cla sala Dacia". Mie mi-a revenit sa tin, conferintape chestia legei carciumilor.

Convingerea mea era, insa, Ca% legea era foarte bine venitäla sate, unde carciumäritul lua zilnic o dezveltare prirnejcli-oasa; tot ce castiga taranul mergea in tejgheaua carciumarului,iar plugarul era otravit, incetul cu incetul, cu bauturile debitate.

Conferinta fu anuntata cu sgomot, dar takistii o sabotau,raspandind printre carciumari stirea ca seful partidului nu oaproba. Membrii din comitetul de rezistenta al carciumarilor,mai ales aceia cari nu erau conservatori, au venit la Desliui-au cerut ca seful partidului sa se rosteasca categoric. A fostun moment greu.

S'au facut pe langa Caro staruinte marl, glasul lui Fili-pescu n'a avut nici o trecere, deabia Marghiloman care eraelector si cunostea valoarea contingentului de voturi a carciu-marilor, 1-a putut hotari ea 0, auterizeze o declaratiune in doipeal.

Fondul acestei declaratiuni era ea la sate partidul nu seleaga sä desfiinteze legea cand va veni la putere, la orase, insa,o va modifica.

Cum ? asta nu se spunea.In seara cand am tinut conferinta, Marghiloman a luat cel

dintaiu cuvantul facut declaratia in nmnele sefului.Fiindca se stia cO. Marghiloman este intaiul aghiotaait, confi-dentul i acela care are cea mai mare trecere la Petre Carp :declaratia liniti pe carciumari.

Conferinta mea a fost tiparita Si imnartita in mu de exern-plafre, si purta in frunte cuvintele led Alexandru Marghiloman.

Teza conferintei a fost urmatoarea Singurul comerciucare in Romania este, in cea mai mare parte In mainile Roma-nilor, este comerciul earciumaritului. Lovind In acest comerciu,

i i-a

ai

www.dacoromanica.ro

263

guvernul desfiinteaza singurul comerciu romanetsc i lasa pedrumuri cel putin 50.000 oameni, toti Romani. Dar am comba-tut legea numai pentru efectele ei la orase. Cael in ce priveacarciurparitull la sate eram de aceeas parere cu Emil Costinescu.

Pe la jumatatea lunei August, AureL_Vlaicu face _intailesalew.ensiuni cu aeroplanul Om. In ziare apar notite entuzi-aste. Vialcu s'a ridicat pana la 150 metri si a putut merge cuitzteala pana la 120 kilometri pe ora.

Ce departe suntem astazi de performantele acelei vremi,cdnd 100 metri in&Itirne si 120 kilomtri pe ora erau socotitebiruinte mari !

Dar erau victoria unui roman, de aceea bucuria i nadej-.chle noastre erau mari.

Pe la sfarsitul Lui August moare doctorul Nicolae Mano-lescu, cel mai Insemnat_oculist al Romaniei.

Dcctorul Manolescu era laureat al Academiei Romane pen-tru o lucrare de valoare intitulatä Higiena taranului roman".A fost deputat, era profesor la faculta tea de medicira din Bu-curesti i un eminent clinician.

Era nascut in corn. Saranga, din jud. Buzau. A munt lavarsta de 60 and.

Lumea este foarte ingrijorata de o stire sinist,ra: holera,care face pustiiri in Rusia, a sosit la granita Basarabiei .

La frontier& se iau m4suri severe. Holera trace insa, in Un-garria, si ne ataca din doua. pãri. Holera patrunde in tara,apare la Botosani, Focsani, Galati, Braila.

In Bucuresti se ivesc cateva cazuri. Populatia este foarteingrijorat&, ins& norocul a voit ca teribilul flagel sa. nu nesecere prea mult. Bucurestiul a foist scutit, cad numai putinecazuri au fost semnalate.

Este interesant de spus cine a dat semnalul urcarei chi-riilor, care astazi constitue un adevarat flagel.

Prin Septernbrie uncle ziare publieau articole ingrijoratoareasupra urcarei chirMor. Oameni nevoiasi ca i cel cu veniturimocleste simt cä o mare greutate incepe s apese i o mareprimejclie Ii ameninta: urcarea progresivä a chiriilor.

Ziarele arata cum semnalul 1-au dat agentii statului, adicacomisiile de recensamânt care, spre a spOiri veniturile acestuia,au majorat chirille. in contra declaratiilor chiriasilor si In dis-pretul contractelor.

Membrii acestor comisil, in urma ordinelor primite, ausporit cu de la a lor apreciere toate chiriile, ceeace a avut dreptrezultat o urcare a tuturor locatiunilor. Din vremea aceasta

www.dacoromanica.ro

264

incepe ascensiunea care trebuia EA impue la 1916 guvernuluiadoptarea flegei de exceptiune.

La mainavrele de-toamnã de la Slatina a participatAurel Vlaicu cu aeroplanul Am. A zburat deasupra campuluide manevra, a facut diferite virajuri sal a entuziasmat armatapentru siguranta, eleganta si indrazneala zborului sau pe ovreme vantoasa..

Izbanda lui Vlaicu stimuleaza i pe alti romani; cunos,cutul inventatof Brumarescu produce si ea un aeroplan pe careIi expune. Acest aeroplan este un biplan de o forma ea totuldeosebita de tot ceea ce exista pana atunci. Inventatorul a pri-mit multe felicitari de la oamenii competent (?) insa aparatulBrumarescu n'a zburat niolodata.

Un alt inventator roman este Henri Coanda opera aces-tuia este un aparat fära helice. ci numai cu o turbink propulsiva.Aparatul, construit in Franta, a avut o soarta mai buna. decalal lui Brumarescu. Astazi, insa a dispärut.

Duminica, 6 Noernbrie, aa orele 5 si jum. ,s'a stitis dinviata. Gheoa:gpePanu, acela care a fost cel mai mare ziarist altarei dupa. moartea lui C. A. Rosetti.

Gheorghe Panu a rnurit dui:A ce a suferit multa vrerne demiocarditä i artiericscleroza, boala complicata apoi cu un can-cer al intestinului.

Panu a debutat ca istorde. Fiind distins de Maiorescu si cei-lalti fruntasi ai Junimei din Iasi, a primit o subvente spre aface studii literare i istorice in strainatate; el, insa, a in-vatat dreptul i s'a intors pentru a intra In magistratura..

Apoi a intrat in politica, a fost numit advocat at Spirido-niei din Iasi, a reclactat ziarul Libefalul din acel oras si a fostales de C. A. Rosetti, ministru de interne atunci, ea sa-i fiesef de cabinet.

A demasionat spre a fi ales deputat ta anul 1884 in Camerade revizuire.

A combatut, alaturi de C. A. Rosetti, dispozitile restrictivepentru presa Si dupa aceea a trecut hotaSrat in opozite.

La Iasi a facut insã sa apara Lupta, ziar de vehement:a po-lemicä, apoi a trecut cu Lupta la Bucuresti care In curand de-veni ziarul politic, cel mai citit din tara. Dernn de notat efaptul c cel mai puternic tiraj 1-a atins presa politica, cand,..Lupta" a tras in 10.700 exemplare.

Panu avea o frumoasa cultura., era o minte agera, un ta-lent original i o mare putere de atractie. Era unul din aceioameni pe earl americanii Ii numese: oameni magnetici.

SI cu toate acestea n'a avut noroc In viata.

www.dacoromanica.ro

265

Ravna lui cea mare era sd ajungd ministru, insd, de-a-curmezisul acestui am atat de superior s'au pus atd.ti dusmaniimplacabili ca i un numar de intampldlri nenorocite. Afard deasta Panu insus a fost dusmanul sau.

Intr'o zi a fondat partidul radical; vAzdnd insa, cd partidulace.sta nu-I duce prea repede Cia guvern, a desfiintat partiduls'a inscris in partidul conservator. Apoi, desamdgit i desgustat,a reintrat in partidul liberal. dar nici aci n'a putut ajunge maimult decdt vic,e-presed!mte al Camerei.

Cand a murit, la vdrsta de 62 ani, redacta publicatia sap-tämdnald : Scipteimdna .

La inmormAntare au vorbit Ionel Bratianu, I. G. Duca, innumele partidului liberal, iar Ion Procopiu, in numele Sindica-tului

La palatul de justitie a vorbit avocatul Comsa..De altfel Panu, dn cauza boalei care-I sdpa cu incetul de

cativa ani, incetase de a mai fi un militant.Din acest punct de vedere marele om ii suoravietuise.

Duminicd, 28 Noembrie, a fast inauguratd. cu mare pam-pa, statuia lui Eugeniu Statescu, in sala pasilor pierduti de laPalatul de-justifier--

Aceasta festivitate fusese precedatd de o mdcd, furtund inlumea avocatilor si a magistraturei; anume, se critica faptul eãstatuia fusese asezatd in acel loc predominant, cd i se daseatAt de marl proportii. cd i se imprurnutase acea atitudine Siacel gest de tribun.

In sfarsit, Eugeniu Stätescu era reprezentat ca i cAnd ar fidominat justitda romdma, ca si cand ar fi fost un mare legiuitorsi cel mai mare jurisconsult roman.

Acei care fdceau aceastd critic& aveau dreptate. EugeniuStätescu n'a läsat nici un rand scris, Eugeniu Stätescu n'a fostnici profesor la facultatea de drept, n'a lost nici un mareavocat pledant. Ceeace a fost insd, Statescu. a lost un ministrude justitie cu mare autoritate i un creator, ca nici unul alt, demagistrati de partid. Era un nume autoritar.

Totusi, in ciuda protestdrilor, statuia a ramas acalo unde ovedem, iar Eugeniu Std,tescu reprezentat intr'o posturd i cuun gest care nu erau ale aui.

Statuia este opera scuiptorului francez Ernest Dubois,autorul statuei lui Ton Bratianu.

A vorbit: Scarlat Popescu procurorul general de la Casatie,Petra Boros din partea baroului de Ilfov si ministrul justitieiTama Stelian.

In sfarsit, chstia retragerei guvernului, este adusa la

ziaristilor.

www.dacoromanica.ro

266

ordinea zilei. In acelas timp se stie cu preciziune cum Cavirtorul guvern 11 va forma Petre Carp, iar nu Take Ionescu.

fata de acest desnodamänt care se pare el nurnai poate fi inlaturat, se dedau la o campanie aproape despe-rata de intruniri publiee si de violente de presk Take Ionescuvrea sa facä presiune asupra regelui, aratandu-i ca popularita-tea e cu partidul conservator-democrat. Dar totul e zadarnic.

Takistii fac, insa, greseala ca, o formeaza in contra lui Bra-tianul si a fratilor sai o campanie darza pe tema mora1at4ei;fratil Bratianu sunt acuzati ca trafica i traesc din afacerinecinstite; era evident ca seful guvernului nu putea dccatreeomande regelui ca succesor pe seful partidului conservator.

Trei zile inainte de Craciun, Ionel Bratianu ii intrunestemajoritatile parlamentare si le comunica spre marea trIstetaa acestora ca guvernul i partidul liberal se vor retrage delacanna.

BrAtianu spune cä partidul trebue sä se retraga spre ase prega,ti pentru o noua si fecunda guvernare.

Unii parlamentani liberali au intervenit, cerând ea partidulsa nu se retraga, ci sa prezideze alegerile generale, dar Bratianu

raspuns :Atunci cand partidul liberal a decis sä, se retraga de la

guvern, a facut-o pentruca vedea lipsuri in randurile ace-lor cu care intrase in foe.

Dupla ce ne-am consfatuit, am socotit ca o chestiune deinalta politica, conditimea ca iretragerea noastra sa se faca inasa chip in cat Insi adversarii partidului nostru sä asiste laaceasta retragere, nu numai cu un simtimant de respect, darchiar cu

Guvernul il pot lua altii, dar puterea ne reandne nowt".Apoi, I. Bratianu adaoga, ca e mai bine ca retragerea sa se

faca acmn decat In Februraie, cand expira mandatul Corpurilorlegiuitoare pentru ea noul guvern sä alba vreme sã dea Iranibugetul.

Guvernul Bratianu demisioneaza imecliat dupa Craciun,iar Petre Carp este chemat la guvern. Ministerul e astfel corn-pus : Petre Carp presedinte i filnantele, Titu Maiorescu exter-nele, Al. Marghilon-ian internele, Ion Lahovary domeniile, N. Fi-lipescu räzboiul, C. C. Arlon instructda, Barbu DelavrancEa

publice, Mihail Cantaeuzino justitia, D. Nenitescu in-dustria.

Aceasta list milnisteriala era alcatuitä cu cateva luni maiinainte si era rezultatul tratativelor i coneesiunilor reciproceintre diferitele nuante din partid.

sa

a

.4

fried}

lu-cranble

www.dacoromanica.ro

267

A4a, junimistii aveau 4 portofolli: Carp, Maiorescu, Mar-ghiloman i Anion; cantacuzinistii 2: M. Cantacuzino i Neni-tescu; Filipescu 2 : el si Delavrancea, apoi vechii conservatoriunul, pe Ion Lahovary.

In tabara takista vestea formarei ministerului a pricinuit omare deprimare, dar i Inclarjire. Pe cand Take Iones.m se gän-cle§te imediat sa incheie un cartel electoral cu liberalii, pecarel combatuse de moarte pana in ajun, unii taki0i incepvorba populara sa spele putina catre apele guvernarnentale.

Dar grosul partidului, cadrele, toti cei convinsi i prieteniai lui Take Ionescu au ramas lng dansul.

Din punctul de vedere al sentimentului corpului electoraltoata dreptatea era a lui Take Ionescu, iar cartelul electoral culiberalii care a fost o gresealä, fireste nu i-a lost inspiratdecal; de Inclarjirea legitima provocatä de inlaturarea sa de lacarma.

In volumul al 4-lea, care va fi cel din urmN din aceasta.serie, si care va urma eat de curand vom examina rezulta-tele date de catre aceastä po1dtic zisä a succesiunei celor douaparticle de guvernamant.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

ANUL 1901. Banchetul lui Ca ragio le. Asasinarea Iuliei Iarcude cAtre Candiano Popes:at. Scandalurile de la So-cietatea Unirea". Ins0 gurarea statuei pompierilorpe Dealul Spirei. Procesul asasinului Iuliei Iarcu.Caragiale acuzat de plagiat. Un premz diplomaticemotionat. Chestia Olimpicelor. Junimistii majo-rizati de vechii conservatori

ANUL 1902. Conflictul Gheorghe Panu - Artistii Teatrului Na-tional. Centenarul lui I. Heliade-Rklulescil. Pro-cesul Caragiale-Caion. Sosirea propagandistului evreuBernard Lazare. Agitatii semite si antisemite. Testa-mentul si falsul testament al printului Grigore Sturza.Isprávile si moartea escrocului Andronic. Cum a de-venit d. I. Th. Florescu conservator. Statele Uniteiau apararea evreilor din Romania. Framantärile dinpartidul liberal ..

ANUL 1903. Afacerea tragerilor false de la Ministerul de Fi-nante. Partidul liberal in contra reformelor lui VasileLascar. Inaugurarea statuei lui C. A. Rosetti. A gi-tatiile pe chestia national& Ionel Bratianu si MissAstor miliardara americana. Inaugurarea monumen-tului lui Ion C. Bratianu. Moartea lui G. D. Paladi.Scandaloasa afacere a tragerilor false de la Ministerulde Finante. Asasinarea regelui Alexandru al Sex bieisi a reginei Draga Masin. Darâmarea zidurilor bise-ricei Zlatari si misterele ce adapostese. Moartea luiLuigi Cazavillan

ANUL 1904. Un incident hazliu la balul Palatului Regal la 1Ianuarie. Un al doilea incident care produce nemul-tumiri si agitatie. Agitatia avocatilor pe chestiaobligativitátei robei". Izbucnirea razboiului ruso-japonez. Aetivitatea lui Ion Saita ea prefect al po-litiei. Bucurestiul de anal:lath: Cafeul santant. Aca-demiile de biliard, bicicleta, birjarul muscal, gradinilede petreceri, vechi lautari, Christache Ciolac, intaileautomobile, etc. 0 seratà la Palatul Cotroceni; o lume

PAG.

3

22

45

www.dacoromanica.ro

270

care a dispArut. Expozitia agricolã a marilor pro-prietari. 400 ani de la moartea lui tefan cel mare.Dramele macedonene: impuscarea lui Lazdrescu Le-canta in cafeneaua Macedonia". Atentatul lui M5.-facineanu impotriva membrilor Curtei de Casatie.Moartea marelui orator Nicolae Ionescu. Manevrelelui Take Ionescu, intrigile din partidul conservator.Agitatia pe chestia prozelitizmului catolic: procesulinstitutului Notre Dame de Sion. Generalul omb.-nescu si maiorul Hubch. Cdderea cabinetului Sturzasi venirea cabinetului conservator cu Gheorghe Can-tacuzino. Regele Carol despre Carp

ANUL 1905. Conflictul capitanului Sturza cu ofiterii. Agi-tatia pe chestia cedärei terenurilor petrolifere lui Deut-sche Bank. Expozitia jubiliar5, din anul viitor.Refugiarea Cuirasatului rusesc Kneaz-Potenkin" inportul Constanta. Miscarea din tara Impotriva gre-cilor. Drama din familia doctorului Läcusteanu.Conflictul dela Teatrul National: conflictul Al. Davila-C. Notara. Moartea lui Eugeniu Statescu

ANUL 1906. Conflictul greco-romAn ; expulzarea grecilor.Scandalul dela Camera. Nicu Filipescu-Al. Bäddräu.Agitata alegere de la Creditul rural. Marea agitatiesi scandalul de stradä de la 13 Martie. Agitatia contrareprezentärei pieselor in limba francea. la Teatrul Na-tional. Actiunea lui Nicolae Iorga. Priviri generaleasupra trecutului. Oameni fruntasi dela 1871 la 1906.Obiceiuri perimate. Bucurestiul cel. vechiu. Tea-trul la aceastä epoc5.. Cafeneaua Capsa si oameniipolitici. Restaurantele Bucurestiului. Bucurestiulintelectual. Cenaclele literare. Eminescu. Tea-trul lui Alecsandri si teatrul lui Caragiale. GheorghePanu in presa bucuresteara. Capitala din punct devedere edilitar. Opera lui Pake Protopopescu. Elec-tricitatea in Bucuresti. Epoca inundatiilor. Serhä-rile jubiliare pentru 40 ani de domnie ai Regelui Carol.Expozitia de la Filaret. Sosirea in Capita1á a d-ruluiLueger, primarul Vienei. Inaugurarea oficialà a Ex-pozitiei. Främântärile din pertidul conservator.Asalturile in contra lui Take Ionescu. Moartea luiAlbulescu. Romanii din Bucovina, Ardeal si Mace-donia primiti la Expozitie. Atitudinea demnä a ma-gistratului Scarlat Popescu. Moartea lui Take Lau-rian. Cursele automobil-clubului

PAG.

66

93

110

www.dacoromanica.ro

271

ANUL 1907. Vizita lui Take Ionescu la Berlin. Distinctia cucare l'a onorat imparatul. Presa germana clespreTake Ionescu. 0 intrunire liberald cu emotii. Grevaprofesorilor universitari. Regele Carol si Take Ionescu.Mari le räscoale tarane#i. Caderea cabinetului Can-tacuzino. Noul guvern liberal cu Dimitrie Sturza.edinta istorica a Camerei deputatilor dela 13 Martie

1907. Sangeroasa represiune a rascoalelor tdranesti.Camerele conservatoare dau concurs guvernului liberal.

Fuziunea conservatoare -junimista. Petre Carpproclamat sef al partidului conservator. GeneralulManu se retrage din politica. Moartea marelui pictorNicolae Grigorescu. Moartea marelui istoric i literatB. P. Hasdeu. Deschiderea congresului internationalde petrol. Magistratul Scarlat Popescu rosteste unnou discurs care face senzatie

ANUL 1908. Expulzarea d-rului Rakowski. CasalKrupp vreasa acapareze Arsenalul armatei noastre. Moarteageneralului Haralambie. Amintiri asupra detronareilui Cuza-Vodá. Greva avocatilor. Take Ionescuformeaz& partidul conservator-democrat. Marile vic-torii electorale ale lui Take Ionescu. Scandalurileofiteresti provocate de catre maiorul Sturza. Temeride un razboi austro-sarb. Nicolae Fleva intra in par-tidul lui Take Ionescu. Takistii triumfa la colegiulII de Ilfov. Dimitrie Sturza se retrage dela sefia par-tidului liberal. Ionel Bratianu sef

ANUL 1909. Moartea lui Grigore Ventura. Scandalul bi-sericesc provocat de episcopul Gherasim Safirin. Ve-nirea in Bucuresti a aviatorului francez Bleriot.Marele meeting aviatic dela Baneasa. Agitatia so-cialista. Actiunea d-rului Racovski. Aparitia avia-torului roman Aurel Vlaicu. Atentatul in contra pri-mului ministru Ion I. Bratianu. Alegerea lui DimitrieMoruzi deputat de Bucuresti

ANUL 1910. Raziile doctorului Botescu. Moartea lui EugeniuCarada Alegerile legislative in Ungaria. Infran-gerea electoral& a Romanilor. Vaporul romEn Im-parataul Traian", atacat de greci in portul Pireu. Le-gea ministrului Costinescu impotriva Carciumarilor.Moartea lui Gheorghe Panu. Retrager a cabinetuluiliberal; noul guvern conservator sub presedintia luiPetre Carp

PAG.

152

189

214

245

-

-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro