Bucuresti Proiect

8/17/2019 Bucuresti Proiect

1/50

BucurestiIstoria Bucureștilor acoperă evenimentele importante petrecute înacest ținut, din cele mai vechi timpuri până în epocacontemporană.

Preistorie și istorie veche

Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care seafă Bucureștiul a ost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică!așchii tăioase din cremene, un "nucleu# de sile$ descoperite pe

malul %acului &undeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurilede la 'ihai()odă și Radu()odă *+-. u ost scoase la ivealănumeroase așezări neolitice/ din perioada culturii 0udești s(audescoperit urme la 0udești, pe malul %acului 1ernica, pe malul%acului &undeni etc. 0in perioada culturii Boian s(au găsit urme la2lina, 0udești, 1ățelu, Bucureștii(3oi, 2iulești, 0ealul 4pirei,Pantelimon. %a 1ernica s(a găsit una din cele mai mari necropoledin 5uropa din perioada Boian. 6n morminte s(au descoperit și

"perle# din minereu de cupru, cele mai vechi din țară și printrecele mai vechi din 5uropa *7.

0in perioada culturii 2umelnița s(au găsit așezări la 2lina, 8ilava,'ăgurele ș.a. %a 1hitila s(a descoperit o 9rățără de aramă, cucapete în ormă de șarpe. cest tip de 9rățară stă la originea altor9rățări cu capete de șarpe realizate însă mai târziu. 4e con:rmăastel părerile istoricilor )asile Pârvan și 3icolae Iorga că artatraco(dacilor are origini în milenii anterioare *;.

4(au descoperit urme din cultura rme ale


2/50

unei locuiri îndelungate s(au găsit su9 mănăstirea 'ihai()odă. 4(au descoperit= cuptoare de ars oale, cești dacice, o monedă dintimpul împăratului roman 2alienus, cosoare, râșnițe rotative etc.

0escoperirile din secolul al I)(lea con:rmă coe$istența în zona1apitalei a unor populații dacice cu goții și sarmații de ramurăalanică și aptul că e$istau relații cu romanii. 0in secolele )I()II s(au descoperit pe malurile 1olentinei și 0âm9oviței semi9ordeie cuo cameră, cu cuptor de gătit și unelete casnice, ceramică. 6nsecolele ?(?I) urme de așezări s(au găsit pe malurile tuturorapelor din zonă, 9ordeie cu cuptoare de gătit și încălzit, ceramică:nă, monezi, urme ale culturii 0ridu %a Pipera, în Bucureștii 3oi, înPiața de &lori, la 1rângași și la 2iuleștii(4âr9i au ost descoperiteașezări ale populației vechi românești din secolele ?(?I, iar înpădurea Pantelimon, pe malul %acului


3/50

Hepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unorlocuitori *D. 0ocumentul, oarte deteriorat, a ost descoperit în

Kurul anului +J *C. )lad Hepeș petrece patru din cei șase ani dedomnie "în cetatea București#, preerându(l reședinței


4/50

3oul domnitor, Radu Ner9an, preeră


5/50

)ictoriei de astăzi-, care să lege Palatul Brâncovenesc cuproprietățile de la 'ogoșoaia. 4pătarul 'ihai 1antacuzino, rateledomnitorului Ner9an 1antacuzino, a ondat 4pitalul 1olțea în+CJD, a început construirea 9isericii 1olțea iar în +CJJ, în nord(

estul orașului ridică Biserica &undenii 0oamnei.

Perioada anariotă

6n veacul anariot, în întreg secolul al ?)III(lea, viața 1apitalei seafă su9 o puternică infuența orientală= costumele 9oierilor și aledregătorilor, protocolul, mâncărurile, 9ăuturile, termenii turceștisau turco(grecești !caldarîm, palat, papuci, cior9ă, musaca,peruzea, pata, :ligran, catai, șer9et-. 6n +E+C sunt :$ate pentru

prima dată coordonatele Bucureștiului O @@77Q latitudine nordicăși 7;@LQ longitudine estică O de către Arisant 3ottara, viitorulpatriarh al Ierusalimului.

0in inițiativa domnitorului 3icolae 'avrocordat începe ridicareamănăstirii )ăcărești, ansam9lu arhitectonic în stil 9râncovenesc,descrisă drept cel mai mare comple$ arhitectonic mânăstiresc dinsecolul al ?)III(lea din sud(estul 5uropei*+; !dărâmată în ultimiiani ai dictaturii comuniste-. 4e construiesc alte mari 9iserici șiașezăminte ale Bucureștiului= Biserica 1rețulescu, Biserica4tavropoleos, așezămîntul "0omnița Bălașa# care cuprindea o9iserică, o școală și un azil. ">lița cea 'are# devine %ipscani. 6n+E@7 se ridică 9iserica Bucur în spatele mănăstirii Radu )odă/ maitârziu s(a considerat că ar : ost ridicată chiar de cio9anul Bucur

în secolul al ?I)(lea *+@ dar în realitate era un paraclis almănăstirii Radu )odă, astăzi declarat monument istoric.

Istorie modernăBătaie pe străzile Bucuretiilor, +L7+

0upă ce la începutul lunii martie


6/50

București sechestrând o parte din 9oieri în casa lui 0inicu2olescu, Belvedere, și domnind aproape ca un domn *+E.

Pe +E mai +L7+, la două zile după ce


7/50

6n +L;@ s(a introdus nomenclatura o:cială a străzilor 1apitalei,străzile se lărgesc, sunt pavate și dotate cu canalizare. 6n aceastăperioadă, au ost construite palatele 2hica, 4utu, Ntir9ei și au ost

în:ințate= 5oria 4pitalelor !+L;+-, rhivele 4tatului !+L;+-,

"4ocietatea &ilarmonica# !+L;;-, "4ocietatea literară# !+L;C-,"4ocietatea d(agricultură a Rumâniei# su9 conducerea lui 'ihail2hica !+L;C-, Imprimeria statului !+L;J-, se deschide la 1olegiul4. 4ava prima e$poziție de artă din țară !+L;C- *7@, a apărutprimul "'uzeu de istorie națională și antichitățiS !+L;@-, seorganizează 9i9lioteci pu9lice !+L;C-, s(au dat în olosințăspitalele Brâncovenesc !+L;L-, &ilantropia !+L;J-, primamaternitate din București numită "4pitalul de nașteri#T !+L;J-.

Grașul este aectat de dezastre naturale și epidemii care aducmari pagu9e. 6n +L7J apare primul ziar din Hara Românească,"1urierul românesc# su9 directoratul lui I.A. Rădulescu. parziarele= "România# !+L;C-, ">niversul# !+L;E-, "'agazin Istoricpentru 0acia# !+L@D-, "BuUarester 0eutsche Meitung# !+L@D-/

încep să se tipărească cărți pentru școli.

6ntr(o carte apărută în +L;J "1oup 0Toeil sur la )alachie et la

'oldavie#, Raoul Perrin spune despre București că avea +.D destrăzi pline cu câini și +;. de locuitori *7D. 4unt în:ințatepiețe noi= piața 4uțu !+L@-, piața mzei !+L@+-, piața 4. )ineri!+L@+-, piața de pe maidanul 0udescului, piața de pe podul1aliței, piața de pe maidanul 0ulapului !+L@D-. 4e amenaKeazăgrădina 1ișmigiu și începe ridicarea


8/50

6n timpul domniei monarhului 1arol I în calitate de rege !+LL+O+J+@-, Bucureștii au traversat o evoluție spectaculoasă, căpătândo înățișare tot mai apropiată de cea a capitalelor din 5uropaapuseană, motiv pentru care orașul aKunge să :e supranumit

"micul Paris#. 0e altel, legătura cu orașul rancez este maiproundă= el a servit ca model pentru cele mai multe lucrăripu9lice eectuate în Bucureștii acestei perioade.

6n aara unui număr mic de construcții ridicate anterior, stratularhitectonic cel mai vechi al Bucureștiului actual datează dinperioada Regatului )echi O este vor9a de numeroase clădiriaparținând unor români școliți în Gccident sau unor arhitecțistrăini aduși la București !rancezi, italieni ș.a.m.d.-, în maKoritateconstruite în stiluri apusene. G e$cepție semni:cativă o constituieopera lui Ion 'incu, părintele arhitecturii autohtone/ stilul său O ce

îm9ină elemente occidentale cu trăsături speci:c româneștidesprinse din arhitectura vernaculară sau din stilul 9râncovenescO stă la 9aza arhitecturii neoromânești.

>n moment semni:cativ pentru Bucureștii )echiului Regat a ostanul +JC. %a aniversarea a patru decenii de domnie a

suveranului României s(a inaugurat parcul 1arol I.


9/50

mai ost întrunite până în prezent. 4istematizarea orașuluicontinuă după planurile din ultimii ani de domnie a regelui 1arol I.


10/50

va pune pro9lema echipării antiseismice a clădirilor înalte.1lădirile distruse în +J@@ !vechiul niversității de pe 9ulevardul Regina 5lisa9etaș.a.- vor determina prima modelare a orașului după +J@@.

Perioada comunistă

6n intervalul dintre sârșitul celui de l 0oilea Răz9oi 'ondial șiRevoluția Română din +JLJ, conducerea politică a României aaparținut unui regim comunist impus de >niunea 4ovietică după

7; august +J@@. 0es:ințarea instituției monarhice !+J@E- șiaplicarea unei ideologii opuse ca orientare politică su9 controlulunei cenzuri politice opresive au generat o criză asupra Românieiale cărei eecte nu au ost depășite până în prezent. 4ituațiaorașului București, prosperă și întrucâtva sta9ilă în anii +JDO+JC în ciuda reeducării orțate a populației în spirit stalinist, intrăpe o pantă descendentă O ce antrenează toate aspectele viețiiur9ane O începând cu anii +JE și culminând cu ultimii ani ai

deceniului următor.*modi:carePerioada +J@@O+JCD

)ezi și= Repu9lica Populară Română și niversarea a D de ani dela atestarea documentară a Bucureștiului

6n prima parte a regimului comunist prioritară a ost impunereaideologiei dictate de șeul de stat al >niunii 4ovietice, Iosi ).4talin, atât asupra populației prin educație și propagandă, cât șiasupra instituțiilor statului, complet remodelate la sârșitul anilor+J@. 1onsecințele imediate asupra Bucureștiului s(au refectatprin decimarea intelectualimii anticomuniste infuente politic saucultural în timpul perioadei inter9elice și prin reorganizareaproprietăților și societăților aparținând de capitală O primele :indnaționalizate, cele din urmă închise ori complet reormate.


11/50

na din strategiile olosite pentru acuzarea conduceriianterioare și autopromovare consta în alsi:carea istoriei în sensul

îngroșării neaKunsurilor vieții ur9ane, în special din capitală!dezechili9rul socio(cultural și ur9anistic dintre centrul orașului șiperierie, "înapoierea# dată de o economie agrară cu o industrienepronunțată, anala9etismul ș.a.-, urmată de oerirea e$empluluipropriu prin rezolvarea acestor pro9leme, pretinse a : oartegrave. 6n apt, soluțiile aduse O la prima vedere spectaculoase șisalutare O și(au dovedit începând din anii +JE gravele eectesecundare, nedepășite până astăzi. stel, populația ur9ană a ostsporită în mod arti:cial prin orășenizarea țăranilor din localitățilelimitroe/ noua populație a primit locuri de muncă în unitățiindustriale recent date în olosință/ rapida epuizare a locuințelordisponi9ile a ridicat pro9lema construirii unor noi cartiere. 0ealtel, întregul lanț avea ca sursă de inspirație soluțiile socio(

economice practicate în >niunea 4ovietică.

0in punctul de vedere al demersurilor amintite, date :ind șistrădaniile conducerii comuniste de a evita centralizarea, până înanii +JE Bucureștiul nu se 9ucură de un regim special, :inddezvoltat în paralel cu celelalte mari orașe ale țării.0escentralizarea are loc și în interiorul orașului= sectoarele sunt

înlocuite de raioane !cum sunt denumite și vechile Kudețe-, iar

cartierele sunt structurate după modelul cvartalului sovietic, :inddescrise de literatura propagandistică drept "micro(orașe#.1oncret, toate cartierele erau prevăzute cu numeroase 9locuri delocuințe, spații verzi, piațete, clădiri ținând de serviciile pu9lice,de educație !școli elementare, medii și tehnice- și de cultură!teatre, cinematograe ș.a.-, mari magazine/ în cazul cartierelor


12/50

de la perierie, numite "muncitorești#, acestora li se adăugaua9ricile, în maKoritate specializate pe articole de industrie grea.

niunea 4ovietică mai mult în plan ideologic.4e dorește renunțare de către arhitecți la tendințele modernistecorespunzând modelelor occidentale "decadente# și "lipsite deantezie# corespunzătoare regimului anterior, în schim9indicându(se ca surse de inspirație arhitectura vernacularăromânească și, într(o măsură, estetica clasicismului !acesta dinurmă se refectă mai ales în aspectul edi:ciilor culturale O depildă, teatrele de vară, niunii rhitecților din

+JDJ dispune ca proiectele viitoare să :e mai puțin costisitoareprin reducerea cheltuielilor umane și materiale la strictul necesar.6n consecință, au de suerit calitatea și aspectul noilor construcții.

6n timp ce cartierele ridicate în anii +JD !&loreasca, 2iulești,)atra %uminoasă ș.a.m.d.- sunt constituite în cea mai mare partedin clădiri cu puține caturi !trei sau patru-, în +JDJO+JC începeconstruirea primelor 9locuri turn !cu cel puțin douăsprezece etaKe-

și tot atunci încep să se construiască clădiri de locuințe cu optetaKe !în zone precum Piața Palatului și 1alea 2riviței-.

Perioada comunistă

6n intervalul dintre sârșitul celui de l 0oilea Răz9oi 'ondial șiRevoluția Română din +JLJ, conducerea politică a României a


13/50

aparținut unui regim comunist impus de >niunea 4ovietică după7; august +J@@. 0es:ințarea instituției monarhice !+J@E- șiaplicarea unei ideologii opuse ca orientare politică su9 controlulunei cenzuri politice opresive au generat o criză asupra României

ale cărei eecte nu au ost depășite până în prezent. 4ituațiaorașului București, prosperă și întrucâtva sta9ilă în anii +JDO+JC în ciuda reeducării orțate a populației în spirit stalinist, intrăpe o pantă descendentă O ce antrenează toate aspectele viețiiur9ane O începând cu anii +JE și culminând cu ultimii ani aideceniului următor.

Perioada +J@@O+JCD

6n prima parte a regimului comunist prioritară a ost impunereaideologiei dictate de șeul de stat al >niunii 4ovietice, Iosi ).4talin, atât asupra populației prin educație și propagandă, cât șiasupra instituțiilor statului, complet remodelate la sârșitul anilor+J@. 1onsecințele imediate asupra Bucureștiului s(au refectatprin decimarea intelectualimii anticomuniste infuente politic saucultural în timpul perioadei inter9elice și prin reorganizareaproprietăților și societăților aparținând de capitală O primele :ind

naționalizate, cele din urmă închise ori complet reormate. na din strategiile olosite pentru acuzarea conduceriianterioare și autopromovare consta în alsi:carea istoriei în sensul

îngroșării neaKunsurilor vieții ur9ane, în special din capitală!dezechili9rul socio(cultural și ur9anistic dintre centrul orașului șiperierie, "înapoierea# dată de o economie agrară cu o industrienepronunțată, anala9etismul ș.a.-, urmată de oerirea e$empluluipropriu prin rezolvarea acestor pro9leme, pretinse a : oartegrave. 6n apt, soluțiile aduse O la prima vedere spectaculoase și


14/50

salutare O și(au dovedit începând din anii +JE gravele eectesecundare, nedepășite până astăzi. stel, populația ur9ană a ostsporită în mod arti:cial prin orășenizarea țăranilor din localitățilelimitroe/ noua populație a primit locuri de muncă în unități

industriale recent date în olosință/ rapida epuizare a locuințelordisponi9ile a ridicat pro9lema construirii unor noi cartiere. 0ealtel, întregul lanț avea ca sursă de inspirație soluțiile socio(economice practicate în >niunea 4ovietică.

0in punctul de vedere al demersurilor amintite, date :ind șistrădaniile conducerii comuniste de a evita centralizarea, până înanii +JE Bucureștiul nu se 9ucură de un regim special, :inddezvoltat în paralel cu celelalte mari orașe ale țării.0escentralizarea are loc și în interiorul orașului= sectoarele sunt

înlocuite de raioane !cum sunt denumite și vechile Kudețe-, iarcartierele sunt structurate după modelul cvartalului sovietic, :inddescrise de literatura propagandistică drept "micro(orașe#.1oncret, toate cartierele erau prevăzute cu numeroase 9locuri delocuințe, spații verzi, piațete, clădiri ținând de serviciile pu9lice,de educație !școli elementare, medii și tehnice- și de cultură!teatre, cinematograe ș.a.-, mari magazine/ în cazul cartierelor

de la perierie, numite "muncitorești#, acestora li se adăugaua9ricile, în maKoritate specializate pe articole de industrie grea.

niunea 4ovietică mai mult în plan ideologic.4e dorește renunțare de către arhitecți la tendințele modernistecorespunzând modelelor occidentale "decadente# și "lipsite deantezie# corespunzătoare regimului anterior, în schim9indicându(se ca surse de inspirație arhitectura vernaculară


15/50

românească și, într(o măsură, estetica clasicismului !acesta dinurmă se refectă mai ales în aspectul edi:ciilor culturale O depildă, teatrele de vară, niunii rhitecților din+JDJ dispune ca proiectele viitoare să :e mai puțin costisitoareprin reducerea cheltuielilor umane și materiale la strictul necesar.6n consecință, au de suerit calitatea și aspectul noilor construcții.

6n timp ce cartierele ridicate în anii +JD !&loreasca, 2iulești,)atra %uminoasă ș.a.m.d.- sunt constituite în cea mai mare partedin clădiri cu puține caturi !trei sau patru-, în +JDJO+JC începeconstruirea primelor 9locuri turn !cu cel puțin douăsprezece etaKe-și tot atunci încep să se construiască clădiri de locuințe cu optetaKe !în zone precum Piața Palatului și 1alea 2riviței-.

Noseaua Fisele


16/50

Noseaua Fisele este o arteră importantă a municipiuluiBucurești, sectorul + care ace legătura între partea de nord aorașului și zona centrală. Noseaua, care poartă numele conteluiPavel Fisele, se întinde între Piața )ictoriei și Piața Presei %i9ere.

Istoric

%a 7+ septem9rie +L@E s(a inaugurat, în apropierea 1apuluiPodului ( cum se numea pe atunci Piața )ictoriei, o minunatăgrădină amenaKată de arhitectul peisagist vienez Farl &riedrich'eVer. 6n centrul rondului +, situat în apropierea vestitului Buet,construit mai târziu de arhitectul Ion 'incu, era un 9azin de metalcare avea în miKloc o ântână arteziană, ce arunca apă într(un lac

arti:cial. 6n dreapta și în stânga au ost ridicate numeroasechioșcuri și pavilioane și tot atunci șoselei i s(a dat numeleWFiseleW. 'ai târziu, șoselei i s(au trasat două alei laterale, pânăla Wrondul mareW, denumit și rondul 7, pe locul rcului de


17/50

cai de curse, iar în spatele lor, prin dreptul 'uzeului 4tatului deastăzi, :ind o 9altă cu stu unde se putea ace 9aie. Pe parteastângă terenul era agricol. 6n ața hipodromului, șoseaua se9iurcă, la stânga drumul ducând spre 'ogoșoaia și


18/50


19/50

'uzeologia, anume conservarea, restaurarea și prezentarea1olecțiilor, atât pentru cercetători, pentru corpul didactic saupentru școlari, cât și pentru pu9lic /

1ercetarea, anume e$pedițiile, ta$onomia, lucrările științi:ce îndieritele domenii ale istoriei naturale, și pu9licațiilecorespunzătoare /

6nvățământul și vulgarizarea, anume învățământul superior,studiile doctorale, conerințele, activitatea de popularizaredidactică, relațiile cu învățământul pu9lic, pu9licareadocumentelor, cărților, 9roșurilor, 10(urilor și sit(urilor diuzândceeace 2rigore ntipa și 5mil Racoviță numeau W1ultura

naturalistăW.

'uzeologia

Instituția păstrează un patrimoniu prețios ormat din colecțiiosteologice, zoologice, mineralogice, geologice, paleontologice șietnogra:ce, la care se adaugă 9i9lioteca, desene, schițe, hărți,ta9louri, o9iecte moștenite de la savanții și e$ploratorii dintrecut = în total, peste 7 milioane de piese, cele mai numeroase și

mai diverse din România. 3eputând : e$puse toate deodată, oparte din ele olosesc pe rând e$pozițiilor temporare, cea maimare parte rămânând în sertare pentru a olosi ca 9ază pentru unlarg evantai de cercetări în domeniul științelor naturale.

1olecțiile zoologice ale 'uzeului permit documentarea9iodiversității din țară și din străinătate / colecțiile geologice șipaleontologice arată modi:cările continui ale scoarței terestre, aleclimei, ale 9iodiversității pe actualul teritoriu al României/ iar

colecțiile etnogra:ce surprind unul dintre cele su9tile aspecte ale9iodiversității = diversitatea socio(culturală. 1olecțiile permit

înțelegerea sintetică a evoluției, conormă viziunii geonomice a lui2rigore ntipa, elev al lui 5rnst AaecUel, care la rândul său ăuriseviziunea ecologică a naturii și a relațiilor omenirii cu mediul.


20/50

5ste griKa muzeogra:lor și a conservatorilor să păstreze, îndepozite speciale, acest impresionant patrimoniu și să evitedeteriorarea pieselor sensi9ile la acțiunea luminii, praului sauumezelii.

*modi:care1ercetarea

'uzeul W2rigore ntipaW are îndelungate tradiții în domeniulcercetării științi:ce. 5chipa de specialiști din cadrul instituției, unadin cele mai mari echipe de zoologi din România, a participat lanumeroase programe de cercetare, atât în țară cat și pestehotare. cești specialiști au realizat sau au participat la realizareaa numeroase studii asupra 9iodiversității din diverite regiuni afate

pe teritoriul României !0elta 0unării, lunca 0unării, sudul0o9rogei, 'aramureș, Banat, 1âmpia Română, o serie de masivemuntoase din 1arpații 'eridionali = 1iucaș, Piatra 1raiului,&ăgărași, Retezat, de:leul 8iului- sau în străinătate !Indonezia,Brazilia, Islanda,


21/50

ctualizarea și validarea științi:că a conținutului cursurilorpredate în învățământ, a te$telor și ilustrațiilor din nenumăratelepu9licații de vulgarizare, tipărite sau electronic diuzate /

1ompletarea și actualizarea inormațiilor pe care vizitatorii ledo9ândesc din alte surse /

Realizarea unei "educații ecologice# și "geonomice# a pu9licului,prin inormarea lui corectă și prin trezirea interesului pentrupro9lemele protecției mediului /

Realizarea unei inormări și a unei educări a pu9licului în domeniul însemnătății patrimoniului, îndeose9i a celui muzeal /

Realizarea unei "educații ecologice# și "geonomice# a actorilor derăspundere politici, economici și teritoriali, prin inormarea lorcorectă și prin trezirea interesului pentru consecințele supra(e$ploatării și distrugerii mediului, precum și pentru importanțamuzeelor ca instituții pu9lice de cercetare științi:că.

Programele inițiate de 'uzeu se adresează tuturor cetățenilorindierent de vârstă sau de nivelul de cultură, cu o deose9ităatenție pentru elevi și studenți, care au o pondere însemnată înrândul vizitatorilor. 1opiii și tinerii sunt mai receptivi la inormațiiși mai ușor dispuși să(și adapteze mentalitatea și modurile deconsum, necesității de a ocroti patrimoniul natural și culturalpentru a prezerva sănătatea, calitatea de viață și gradul decivilizație al generațiilor viitoare, al căror înaintași sunt. 0e aceea,'uzeul organizează programe speciale pentru elevi, 9azate înparte pe cunoștințele prevăzute în programele școlare, dar și peactivități e$tracurriculare care îi aKută să devină "eco(cetățeni#

responsa9ili și conștienți de însemnătatea mediului pentrusupraviețuirea speciei Aomo sapiens... împreună cu toatecelelelte.


22/50

'uzeul își propune și organizarea unor programe care să sedesășoare în cola9orare cu instituțiile de învățământ și G32(uriimplicate în educarea pu9licului de toate vârstele*+.

IstorieInițial, prima colecție de Istorie naturală a ost e$pusă în cadrulW'useului 3ațional din BucuresciW în:ințat în +L;@, în sălile1olegiului 4. 4ava, prin porunca nr. +@7 a voievodului HăriiRomânești în anii +L;@(+L@7 = le$andru 2hica, din inițiativaratelui domnitorului, Wmarele vornic al tre9ilor dinlauntruW!ministru de interne-, 9anul 'ihalache 2hica. cesta a dăruit'uzeului !printre altele- o colecție de +D de minerale, 7+;

cochilii de moluște, numeroase osile și elurite animalenaturalizate.


23/50

Ilarie 'itrea, medic in armata colonială olandeză din Indonezia,originar din Rășinari, donează în +LL7 o colecție zoologică decirca + de specii de animale !insecte, moluște, crustacei,pești, am:9ieni, reptile, păsări și mamiere-. 4pațiul și personalul

ne:ind su:cient, piesele au ramas în lăzile e$pediate de 'itreapână în +LJ@, când le(a luat în primire naturalistul 2rigore ntipa.1olecția 'itrea !din care în decursul timpului s(au pierdut douătreimi prin mucegăire, prin atacul insectelor dermoage, princutremure, prin 9om9ardamentul de la +J@@ sau prin urturi-, estecea mai de preț donație primită de 'uzeu în cursul celor peste+ED de ani de e$istență. 6n +LL@ un incendiu în >niversitatedistruge ier9arul, colecția de geologie generală, cea de roci și cea

de osile din România. %ăzile cu materialele lui Ailarie 'itrea nuusesera încă deschise și au ramas intacte*7.

2rigore ntipa devine director în +LJ; și va conduce 'uzeul timpde D+ de ani*;. 0upă +J;;, instituția îi va purta numele.'inisterul 1ultelor și Instrucțiunii Pu9lice închiriază casaPorum9acu din strada Polonă !la nr. +J-, în timp ce 2rigore ntipa

întreprinde o reorganizare radicală a 'uzeului și creează o nouasectie, cea de ntropologie și 5tnogra:e.


24/50

de capitala țăriiW. 6n ciuda di:cultăților :nanciare ale vremii,1onsiliul de 'iniștri, Wconștient de însemnătatea Istoriei naturaleși a educației poporuluiW apro9ă proiectul și suma necesarăridicării clădirii pe un teren de 7;. m7, situat la capătul Noselei

Fisele. Realizată de inginerul 'ihail Rocco, după indicațiile lui2rigore ntipa, cu o rumoasă ațadă proiectată de arhitectul2rigore 1erchez !cu un ronton ornat cu sculpturi reprezentândIstoria 3aturală, și o acvilă de 9ronz deasupra-, clădirea esteterminată în +JC*@. 0upa aranKarea colecțiilor și terminareaprezentărilor și dioramelor, noul 'uzeu este inaugurat în prezențaregelui 1arol I și a amiliei regale, precum și a mai multor miniștri,la data de 7@ mai +JL. 1u aceast prileK au ost deschise pentru

vizitare +C săli, dintre care una cuprindea @ diorame 9io(geogra:ce !deșertul 4ahara, savana aricană, preria americana șitundra-, printre primele realizate în lume și care, prin calitatea lor,au olosit drept model pentru multe alte muzee din România și depeste hotare.

4cheletul osil de 0inoteriu descoperit de 2rigoriu Nteănescu,devenit astăzi em9lema !stilizată- a 'uzeului, a ost adus aici în+J++. 6n +J+@, tot în prezența regelui 1arol I au ost inaugurate

noile secții ale muzeului= 2eologie, 'ineralogie, Paleontologie,natomie comparată, ntropologie, 5tnogra:e generală și !opremieră în lume- 5cologie !su9 ormă de diorame-, care ocupaualte ++ săli.

'uzeul are de suerit din cutremurul din +J@ și din9om9ardamentele americane, sovietice și germane din +J@@, an

în care 2rigore ntipa decedează la vârsta de EE de ani.


25/50

este numit director al 'uzeului. 6i va succeda, prin legea nr. +Jprivind organizarea 'uzeului 3ational de Istorie 3aturală W2rigorentipaW, oceanologul 'ihai 1. Băcescu, asistat de acum încolo deun colectiv de cercetători și de administratori conlucrând cu noile

autorități. 6n +J@L(+J@J, 'uzeul este renovat, auna Românieieste e$pusă separat, în cinci săli afate la etaK, iar la parter esteamenaKata o aulă pentru cursuri și conerințe. pare primul ghidal 'uzeului, denumit W1ălăuza popularăW.

6ntre +JD+ și +JC@, pr. 'ihai 1. Băcescu, elev al lui 2rigore ntipa,cunoaște o perioadă mai di:cilă cu organele de Partid și de 4tat,iar instituția este condusă de administratori și, pe planul științi:c,de proesori de la &acultatea de Biologie a >niversității dinBucurești = Bernard 4chnapp !+JD+ ( +JDD-, Pro. 0r. 0oc.le$andru 2rosu !+JDD ( +JDE-, Pro. 0r. 0oc. 'ihai Ionescu !+JDE( +JDJ-, Pro. 0r. Petre Raicu !+JDJ ( +JC+- și Pro. 0r. 'irceaIonescu()aro !+JC+ ( +JC@-. 6n +JD;, în am:teatrul 'uzeului

începe ciclul duminical de conerințe pentru pu9lic. o nouărenovare a clădirii intervine în +JDE = i se adaugă două noi aripi,ane$ate corpului central. pare primul volum al pu9licației !înlim9a ranceză- W


26/50

numit director al 'uzeului. 6n +JJ+, mulțumită deschideriigranițelor, o nouă e$pediție este organizată în Indonezia. In cadrulacestei e$pediții, la care au participat @ specialiști din cadrul'uzeului conduși de 0r. Pr. 0umitru 'urariu, a ost colectat un

material zoologic deose9it de 9ogat. 6n +JJ@ are loc încă oe$pediție a 'uzeului în Brazilia, organizată în parteneriat cu>niversitatea catolică "4anta >rsulaW din Rio de 8aneiro.

6n +JJC începe consolidarea clădirii 'uzeului, șu9rezită decutremurele anilor +J@, +JEE, +JLC și +JJ, precum și delucrărilor de construcție a metroului, a pasaKului )ictoria și a9locurilor uriașe din împreKurimi. 'uzeul se închide pentru pu9lic

în +JJE, și se redeschide în +JJJ(77. %a demisol este realizatnoul sector WGriginea >niversului și a viețiiW. 'inisterul 1ulturiiacordă instituției de patru ori, în 7+, 77, 7;, și 7@WPremiul 'ihai Băcescu pentru patrimoniul cultural nationalWpentru proiectele WBaza de date pentru gestiunea computerizată acolecțiilor de științe naturale și utilizarea ei la 'uzeul 3ațional deIstorie 3aturală 2rigore ntipaW, WGriginea >niversului și a viețiiW,W%umea văzută de noiW și W6ntâlnirea de 0uminicăW. Prin contestatahorărâre nr. E@7 din ; iulie 7;, guvernul trece 'uzeul din

su9ordinea 'inisterului 5ducației și 1ercetării, în su9ordinea'inisterului 1ulturii și 1ultelor, care în 7@ apro9ă un nouRegulament de organizare și uncționare al 'uzeului. cestade:nește 'uzeul ca Instituție pu9lică de știință, educație, culturăși divertisment, și permite campanii de pu9licitate cu sponsorizareprivată, ca de e$emplu campania Aard to orget !declaratăcampanie a anului la &estivalul de Pu9licitate d QGr-. 6n 7D,sondaKele de opinie comandate de 'inisterul 1ulturii și 1ultelor

dau 'uzeul ca :ind situat Wîn topul preerințelor pu9liculuiW.

6n 7L, 'uzeul se închide din nou pentru încă o renovare aclădirii și o nouă reorganizare a conținutului, un șantier îndecursul căruia vizita devine virtuală, prin intermediarul micilor


27/50

ecrane ale computerelor și al sit(ului instituției. 'uzeul s(aredeschis la +E septem9rie 7++.

*modi:careRedeschiderea din septem9rie 7++

0upă circa trei ani de renovări, muzeul s(a redeschis la +Eseptem9rie 7++, într(o nouă prezentare. )itrinele au ostregândite, mediul natural este acum :del reprezentat, iarmonitoarele și ino(touchurile oeră un plus de inormație și deimagine. 1osturile de renovare s(au ridicat la circa +; milioane deeuro*D. 1olecția muzeului a ost îm9ogățită de cele ;E deo9iecte donate de miliardarul român 2heorghe Iaciu*C. >nuldintre o9iectele donate este un cap de eleant naturalizat, e$puschiar la intrarea în muzeu.

'uzeul este organizat pe trei zone de vizitare ( la demisol estezona WBiodiversitatea RomânieiW, la parter sunt prezentateecosisteme de pe toată supraața pământului, iar etaKul esterezervat istoriei umane, mineralogiei, insectelor etc*E. )itrinelecare sunt însoțite de o plăcuță metalică pe care e desenată o

cască au parte de prezentare audio, disponi9ilă în lim9ile română,ranceză și engleză.


28/50

'uzeul Hăranului Român'uzeul Hăranului Român este unul dintre cele mai diversi:catemuzee din amilia europeană a 'uzeelor de rte și


29/50

elementele traorate, oișorul amintind de clopotnițele vechilormănăstiri, coneră clădirii somptuozitatea unui adevărat palat alartei.

'uzeul deține colecții de ceramică, port popular, țesături pentruinterior, lemn, mo9ile, eronerie, scoarțe. 6n curtea muzeuluidinspre 9ulevardul Ion 'ihalache a ost montată o 9iserică dinlemn, monument istoric din secolul al ?)III(lea, strămutată aici înanul +JJ7.

'uzeul 3ațional 1otroceni'uzeul 3ational 1otroceni este unul dintre cele mai importante

muzee din București, situat în Palatul 1otroceni, unde pot :vizitate spatii din osta manastire de la 1otroceni si ostul palatregal de la 1otroceni, unde au locuit regele &erdinand și regina'aria precum și colecțiile de artă veche decorativă europeană.

nsam9lul 1otroceni a ost ridicat între+CEJ(+CL+, la vest deorașul București de către 0omnitorul Ner9an 1antacuzino !+CEL(+CLL- și a ost cea mai importantă ctitorie a sa. 6n cadrul acestuia

se remarcau 9iserica "dormirea 'aicii 0omnuluiS (asemănătoare tipologic 9isericii episcopale din 1urtea de rgeș (precum și grandiosul palat domnesc, edi:cat în spiritul 9aroc (speci:c civilizației occidentale europene a acelor vremuri. 4u9aspect arhitectonic, ansam9lul de la 1otroceni cunoaște câtevamomente de reerință= primul este legat de numele ctitoruluiNer9an 1antacuzino !+CEL(+CLL-/ al doilea datează din perioadadomniei lui Bar9u 0imitrie Ntir9ei !+L@J(+LD;,+LD@(+LDC- care, în+LD7, îl reace și modernizează, în:ințează gradina de la1otroceni !una dintre marile grădini ale 1apitalei -/ urmeazăedi:carea palatului princiar !+LJ;(+LJD-, de către arhitectulrancez Paul 2ottereau, dar, din neericire, datorita rezistențeiscăzute a palatului, după cutremurul din +JEE va urma o nouăetapa, când s(a reacut în mare parte palatul, spre deose9ire de


30/50

construcțiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii/ totatunci s(a ridicat și o aripă nouă, care adăpostește sediulPreședinției României.

Prin %egea nr. +; iunie +JJ, care stipulează utilizarea corpuluiistoric ca instituție muzeală, la 7E decem9rie +JJ+, a ost deschispentru marele pu9lic 'uzeul 3ațional 1otroceni, având unpronunțat caracter memorialistic.

)isul unei nopti de vară


31/50

)isul unei nopți de vară, conorm originalului din engleză, 'idsummer 3ightQs 0ream este o comedie romantică adramaturgului englez illiam 4haUespeare, scrisă cândva înmiKlocul anilor +DJ. cțiunea prezintă aventurile a patru iu9iți din

tena și a unui grup de actori amatori într(o pădure luminatăeeric de %ună și relațiile care se creează între personaKele umaneși spiridușii care locuiesc în pădure. stăzi, această piesă este unadintre cel mai Kucate comedii ale 'arelui illiam.

0atare și surse

3u se știe e$act când a ost, de apt, scrisă sau Kucată prima dată 'idsummer 3ightQs 0ream, dar se poate plasa cronologic

oricând între +DJD și +DJC, plasare temporală 9azată pe aluziaăcută de 5dmund 4penser în a sa 5pithalamion. >nii au teoretizatcă piesa ar : ost scrisă pentru o nuntă aristocratică, întrucâtnumeroase nunti în această clasă socială avuseră loc în +DJC. lțiiau sugerat că piesa ar : ost scrisă pentru Regină pentrusăr9ătorirea zilei 4ântului Ion, dar nu e$istă dovezi clare înavoarea vreuneia din sugestii. Gricum, presupunând că unul dinmotivele enunțate ar : ost adevărat, piesa s(ar : Kucat în

premieră la


32/50


33/50


34/50

illiam 4haUespeareilliam 4haUespeare !n. 7; aprilie +DC@*+ ( d. 7; aprilie +C+C- aost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitoral literaturii de lim9a engleză. 5l este adesea numit poet naționalal ngliei și SPoet din von#!SBard o von#-. %ucrările sale ausupraviețuit, incluzând unele cola9orări, alcătuite din aproape ;Lde piese de teatru, +D@ de sonete, 7 lungi poeme narative, și altemulte poezii. Piesele lui de teatru au ost traduse în :ecare lim9ăvor9ită și sunt Kucate mai des decât cele ale oricărui altdramaturg.

4haUespeare s(a născut și a ost crescut în 4tratord(upon(von.%a vârsta de +L ani, el s(a căsătorit cu nne AathaqaV, cu careacesta a avut ; copii= 4usanna, și gemenii Aamnet și 8udith. 6ntreanii +DLD și +DJ7, el a început o carieră de succes în %ondra caactor, scriitor și proprietarul unei părți a unei companii de Kocurinumită SGamenii %ordului 1ham9erlain# !


35/50


36/50

originar din 4nitter:eld, si al lui 'arV rden, :ica unui prosperermier. 5l s(a născut în 4tratord(upon(von și a ost 9otezatacolo la 7C aprilie +DC@. Miua sa de naștere adevărată rămâneneștiută, dar e o9servată legendar la 7; aprilie, Miua 4ântului

2eorge !4t. 2eorgeQs 0aV-. ceastă dată poate : urmarită înapoi în secolul +L ca o greșeală a oamenilor de știință. 5l a ost altreilea copil din opt și :ul care a supraviețuit cel mai mult.

1u toate că nu e$istă înregistrări de prezență pentru perioada încare a supraviețuit, cei mai mulți 9iogra: sunt de acord căpro9a9il 4haUespeare a ost educat la 3oua Ncoală Fing !FingTs3eq 4chool- în 4tratord, o școală li9er privilegiată în +DD;, camla sert de milă de casa sa. Invatamantul liceal a variat calitativ pedurata erei 5liza9etane, dar planul de învățământ a ost dictat delege în întreaga nglie, și școala ar : asigurat o educație intensă

în gramatica latină și în clasice.

%a vârsta de +L ani, 4haUespeare s(a căsătorit cu nne AathaqaVin vârstă de 7C de ani. 1urtea consistoriala al 0iocezei deorcester !"0iocese o orcester#- a emis certi:catul decasatorie la 7E noiem9rie +DL7. 1eremonia poate sa : ost

aranKata in multa agitatie, deoarece cancelarul orcester apermis ca strigarile de casatorie sa :e citite o data in loc de treiori, cum e deo9icei, iar la sase luni dupa casatorie, nne a datnastere unei ete, 4usanna, 9otezata pe 7C mai +DL;. 2emenii,9aiatul Aamnet si ata 8udith, s(au nascut aproape doi ani maitarziu si au ost 9otezati la 7 e9ruarie +DLD. Aamnet a murit dincauze necunoscute la vârsta de ++ ani și a ost îngropat la ++august +DJC.

0upă nașterea gemenilor, 4haUespeare a lăsat puține urmeistorice, până când el este menționat că ace parte din scena deteatru a %ondrei în +DJ7, iar oamenii de știință se reeră laperioada cuprinsă între +DLD și +DJ7 ca "anii pierduți# ai lui4haUespeare. Biogra:i, în încercarea de a ține seama de aceastăperioadă, au adus la cunoștință multe povești nesigure. 3icholas


37/50

Roqe, primul 9iogra al lui 4haUespeare, a povestit o legendă a4tratord(ului în care 4haUespeare dispare din oraș ca să scape deacuzarea 9raconaKului de cer9. G altă poveste din secolul al +L(lea

îl are tot pe 4haUespeare, care a început cariera teatrală având

griKă de caii patronilor de teatru din %ondra. 8ohn u9reV neinormează că 4haUespeare a ost un învățător provincial. 'ulțioameni de știință ai secolului al 7(lea au sugerat că dramaturgulpoate a ost angaKat ca învățător de le$ander Aoghton din%ancashire, un proprietar de pământuri catolic care a numit unoarecare "illiam 4haUeshate# în testamentul său.

%ondra și cariera teatrală

3u se știe e$act când a început 4haUespeare să scrie, dar aluzilecontemporare și recordurile de perormanță arată că mai multedintre piesele sale au ost pe scena de la %ondra după +DJ7. 5l aost su:cient de 9ine cunoscut la %ondra ca apoi să :e atacat dedramaturgul Ro9ert 2reene.

>ltimii ani și moartea

Roqe a ost primul 9iogra care nu a luat în considerare legenda

că 4haUespeare s(a retras la 4tratord cu puțini ani înainte sămoară, dar retragerea de la toata munca a ost neo9ișnuită laacel timp, iar 4haUespeare a continuat sa viziteze %ondra..In +C@7,el a ost chemat ca martor la 1urtea de Instanta privind acordulcasatoriei :icei lui 'ountKoV, 'arV.

0upă +CC(+CE, 4haUespeare a scris puține piese de teatru șinici una nu îi sunt atri9uite după +C+;. >ltimele trei piese ale saleau ost cola9orări, pro9a9il cu 8ohn &letcher, care i(a succedat ca

dramaturg pentru WGamenii regeluiW.

4haUespeare a murit la 7; aprilie +C+C. 4usanna s(a căsătorit cuun medic, 8ohn Aall, în +CE, iar 8udith s(a căsătorit cu


38/50

Gpere

1ei mai mulți dramaturgi din acea perioadă au cola9orat cu altepersoane de aceeași e:cacitate, și criticii sunt de acord că

4haUespeare a ăcut același lucru, cea mai mare parte în primii șiultimii ani din viața sa. >nele lucrări, cum ar :


39/50


40/50

6n +DJL, 4haUespeare se mutase în parohia 4. 5lena, înBishopgate și apare în capul unei liste a actorilor la o piesă !5verV'an in his Aumor- de Ben 8ohnson.

4haUespeare devine actor, scriitor și apoi co(proprietar al uneitrupe de teatru, cunoscută su9 numele de Gamenii lordului1ham9erlain O compania și(a luat numele, ca și altele din aceaperioadă, după numele sponsorului ei aristocrat. devenit destulde cunoscută pentru ca, după moartea reginei 5lisa9eta I și

încoronarea lui 8ames I !+C;-, noul monarh să adopte trupa, carea ost cunoscută su9 numele Gamenii regelui.

0iverse documente ale unor chestiuni legale și ale unor tranzacții

dovedesc că 4haUespeare devenise o persoană importantă în aniipetrecuți la %ondra. 4e descurcase destul de 9ine pentru a puteacumpăra o proprietate în cartierul londonez BlacUriars și dețineacea de a doua casă, ca mărime, în 4tratord.

6n +CJ își pu9lică sonetele, poezii de dragoste maKoritatea !+7C-cărora ( piperate de insinuări homoerotice ( sunt închinate unuitânăr !Srumos stăpân#-, și restul !7L- închinate amantei sale, odoamnă 9rună !the darU ladV-. luziile pe tema amorului masculinsunt un ecou ale situațiilor am9igue și Kocurilor de cuvinte dincomediile sale, și vor cauza un anumit eort cenzorial din partealui 8ohn Benson care, la douăzeci și patru de ani după moartea lui4haUespeare îi pu9lica poemele în așa el încât să ascundăaspectul lor homoerotic. G admira9ilă traducere în lim9a românăa sonetelor aparține poetului 2heorghe


41/50

9e the man qho cast these stones, and cursed 9e he that movesmV 9onesW-.

4urse te$tuale

6n +C7;, 8ohn Aeminges și AenrV 1ondell, doi dintre prietenii lui4haUespeare, de la FingQs 'en, au pu9licat &irst &olio, o edițiecolectata cu piesele lui 4haUespeare. cesta conținea ;C te$te,inclusiv +L tipărite pentru prima dată. 'ulte dintre piese auapărut deKa în cărți su9țiri realizate din oi de hârtie împăturite dedouă ori pentru a ace patru oi. 3ici o evidență sugerează că4haUespeare a apro9at aceste ediții. lred Pollard a numit uneledintre ele Wversiuni releW, din cauza te$telor lor adaptate,

pararazate sau deormate, care prin unele locuri au ostreconstruite din memorie.>nde dierite versiuni ale unei piesesupraviețuesc, :ecare este dierită ața de cealaltă. 0ierențelepot rezulta din erori de copiere sau de imprimare, din note de laactori sau mem9ri ai pu9licului, sau din documentele proprii alelui 4haUespeare. 6n unele cazuri, de e$emplu, Aamlet,


42/50

populare și au ost de multe ori retiparite în timpul vieții lui4haUespeare. l treilea poem narativ , Plângerile unui îndrăgostit,

în care o emeie tânără se plânge de seducția ei de către unpretendent convingător, a ost tipărită în prima ediție a sonetelor

în +CJ.'ai mulți sanvanti au acceptat acum că 4haUespeare ascirs Plângerile unui îndrăgostit. 1riticii consideră că calitățile sale:ne sunt um9rite de eecte de plum9. Phoeni$ul și țestoasa,tipărită în %ovea s 'artVr a lui Ro9ert 1hester în +C+, Keleștemoartea legendarului Phoeni$ și a credincioasei țestoasă. 6n +DJJ,două dintre proiectele timpurii ale sonetelor +;L și +@@ au apărut

în


43/50


44/50

BuKor 3edelcoviciBuKor 3edelcovici !n. +C martie +J;C, Bârlad- este un romancier șieseist român, sta9ilit din +JLE la Paris, &ranța.

ltimii, apărut în +JE, a atras atenia criticii literare i a


45/50

pu9licului prin descrierea melancolică a soartei vechiiprotipendade în România comunistă-.

0ei n(a ăcut gesturi spectaculoase de contestare a regimului,

BuKor 3edelcovici !născut la +C martie +J;J, la Bârlad- nu s(aputut adapta niciodată cu adevărat la situaia din România, chiardacă între timp a devenit mem9ru al >niunii 4criitorilor i a ostales secretar al seciei de proză a sociaiei 4criitorilor dinBucureti. &ilmul realizat după romanul său, Mile de nisip, a ostcriticat de 3icolae 1eauescu însui, în +JL;, pentru aa(zisaSnecunoatere a tineretului patriei noastre#, de apt pentruinsu9ordonarea aă de e$igenele propagandei de partid. 6n+JLD, scriitorul a pu9licat alt roman, l doilea mesager, la Paris,după ce încercase în zadar să(l pu9lice în România ără să acăvreo concesie cenzurii. &iind vor9a de o para9olă despre raportuldintre scriitor i dictatură, poliia secretă l(a trecut pe autor pelista neagră i a început să(l supravegheze îndeaproape. 6nprimele zile ale anului +JLE, BuKor 3edelcovici s(a e$patriat,sta9ilindu(se la Paris, unde se afă i în prezent. 6ntre9at de ce nus(a întors în România, el a e$plicat că evoluia situaiei politice dinara sa de origine l(a deziluzionat.

Reuiem pentru o lume dispărută

Romanul de de9ut al lui BuKor 3edelcovici, >ltimii, +JE, a

provocat un coup de oudre printre criticii literari ai momentului.3icolae 'anolescu l(a remarcat primul, a:rmând !în cronica saliterară din 1ontemporanul nr. 7E+JE- că Seste o scriere deminuioasă o9servaie i, în acelai timp, stranie, ireală# i căSdenotă o remarca9ilă vocaie de romancier#. %ucian Raicu areluat discuia !înr(un articol din România literară nr. ;; +JE-=


46/50

SBuKor 3edelcovici este un nou romancier, despre care, de peacum, se vor9ete i, după toate semnele, se va mai vor9i.Interesul provocat de proza sa, inteligentă, :nă i în acelai timpconsistentă, a$ată în Kurul unor o9sesii sta9ile, mi se pare perect

legitim.#/ Sltimii ne emoionează ca un apel misterios venit dintr(o lumedispărută !în roman ( pe cale de dispariie-. 5ste vor9a de lumea

dinaintea comunismului, demonizată de comuniti i mitologizatăde imaginaia populară, o lume ai cărei supravieuitori îi găsiseră,

în timpul comunismului, reugiul în su9soluri întunecoase, în care îi luaseră, ca pe o rcă a lui 3oe, vestigii ale e$istenei loranterioare.

6ntr(un asemenea su9sol trăiete o ostă mare actriă, doamna

RuKinsUi, de origine poloneză, împreună cu cel de(al patrulea so alei, care i(a câtigat ani la rând e$istena ca antreprenor i care,după pensionare, o întreine din veniturile lui modeste pe artistaadmirată încă din tineree. Prezena actriei ( printre ei i totuiinaccesi9ilă lor ( îi tul9ură pe locatarii 9locului= ostul proesor detiine naturale &a9ian, de trei luni pensionar, i nevrotica lui


47/50

soie, tânărul pictor 1ristu ntim, student în ultimul an laarhitectură,


48/50

directe, prozaice. urel 0rago 'unteanu a a9andonat prozaeseistică în avoarea uneia de actură 9alzaciană.

G evoluie asemănătoare cunoate i scrisul lui BuKor 3edelcovici.Romanul său de de9ut se remarcă ( am văzut ( prin atmoseracrepusculară, printr(o sensi9ilitate paro$istică, aproape maladivă,prin la9irintica investigaie psihologică. Romanele următoare (&ără vâsle, +JE7, 3oaptea, +JE@ i 2rădina Icoanei, +JEE ( sunt oScronică de amilie# ăcută din perspectiva unui personaK carevrea să(i cunoască ar9orele genealogic pentru a(i înelegepropria viaă. >lterior, romancierul le(a declarat pări ale unei

trilogii i le(a repu9licat su9 titlul comun 4omnul vameului, +JL+.'ărturisirea ăcută de el în postaa trilogiei este semni:cativă=Sm ost martorul unei epoci, eram o9ligat să(mi depun mărturia.3u am dreptul să uit sau să tac.# 1a i ali prozatori, el îirevendică deci un rol de Scronicar#.

ceastă responsa9ilitate ( asumată cu o gravitate rigidă, proprielui BuKor 3edelcovici i, pro9a9il, cu teama de eventualelerepresalii din partea autorităilor ( îl împiedică să se maimanieste cu dezinvoltură ca artist. Prozatorul se simte o9ligat să

Kudece evenimentele istorice i enomenele sociale din epocă depe poziia unui martor care a Kurat cu mâna pe o Bi9lie amoralităii că spune adevărul.

6ntrucât :ecare a:rmaie dintr(o depoziie are sau poate aveaimplicaii, scriitorul afat în această situaie nu îi permite lu$ul săacă digresiuni anteziste sau să ia în considerare sta:ile din

zonele o9scure ale contiinei lui. 5l îi instituionalizează scrisul,construind versiuni greu ataca9ile de către avocaii pării adverse.

ceastă instituionalizare reprezintă principala noutate pe care oaduce trilogia 4omnul vameului în cariera de scriitor a lui BuKor3edelcovici. 5ste, din ericire, un proces care s(a petrecut doarparial. 4tilul de altădată se dovedete încă productiv=


49/50

S


50/50

sensi9ilitate, ci :indcă a urmărit să se So9iectiveze# în sensulconvenional al cuvântului.

cest tip de o9iectivare nu constituie un progres în scrisul luiBuKor 3edelcovici. 0e altel, partea interesantă i rezistentă atrilogiei lui o constituie tocmai versiunea, de un marcatsu9iectivism, avansată de personaKul principal al întregiiconstrucii epice, Iustin rghir !alter(ego al scriitorului-.

Iustin rghir, :ul unor oameni care au dus o viaă prosperă înainte

de răz9oi, pierde, în deceniul ase, din cauza o9tuzităii serviciuluide cadre, dreptul de a proesa avocatura, pentru care sepregătise. 0upă nouă ani în care încearcă să se vindece deo9sesia eecului, lucrând pe un antier, el începe să acădemersuri pentru recâtigarea drepturilor pierdute ără vină înperioada stalinistă. I se spune să mai atepte doi ani. 6n acestinterval, acceptat de el ca o doctorie amară, personaKul seangaKează în reconstituirea minuioasă a istoriei amiliei din care

provine. 4copul său este să îneleagă ce eroare stă la origineadistrugerii vieii lui. 1u o energie a interogării o9sesive,compara9ilă cu aceea a lui

Bucuresti Proiect

Documents

Transcript of Bucuresti Proiect