COLEGIUL UCECOM “SPIRU HARET”

BUCURESTI

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE

ELECTRONICE

Elev : Popa Maria

Clasa :a-XI-a A

Indrumator:prof.Chirescu Emil

APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE CU NUMARATOARE

ELECTRONICE

In multe aplicatii este nevoie de un element care sa prezinte 2 stari diferite,

cu posibilitatea de a trece dintr-o stare in cealalta, fara sau in urma unei comenzi

exterioare.

Orice circuit electric care are aceasta caracteristica se incadreaza incategoria

dispozitivelor cunoscute de obicei sub numele de circuite basculante.

Aceste circuite fac parte din categoria circuitelor combinationale.

Circuitele basculante sunt elemente care stau la baza realizarii unor categorii

importante de circuite digitale cu multe aplicatii in prelucrarea numerica a

informatiei: registre, numaratoare, memorii.

Tot circuitele basculante ajuta la realizarea unor dispozitive simple de

automatizari, divertisment,etc.

DOMENII DE APLICARE

CIRCUITUL ELECTRONIC DE BAZA PENTRU REALIZAREA UNUI NUMARATOR

TIPURILE DE CIRCUITE UTILIZATE

Circuitele basculante se clasifica dupa numarul

starilor stabile si anume:

- circuite basculante bistabile(CBB) - cu doua stari

stabile

- circuite basculante monostabile(CBM) - cu o stare

stabila

- circuite basculante astabile(CBA) – fara stari

stabile

CBB („flip-flop” si „latch” in engleza) sunt circuite

numerice caracterizate (prin intermediul unor terminale

de iesire) prin doua stari stabile pe durata nedefinita.Au

la baza structuri logice combinationale si o bucla de

reactie pozitiva utilizata (activa) doar la comutarea starii.

-Capacitatea de memorare-

Din examinarea actuala a CBB si a semnalelor de comanda se pot afla date despre evolutia starii si semnalelor de comanda la un moment timp anterior.

Ca element de memorare acest circuit sta la baza circuitelor logice secventiale.

Pastreaza o informatie formata dintr-un singur bit.

Realizarea electronica a elementului de memorie

binara o reprezinta circuitul bistabil.

Circuitele basculante bistabile (CBB) au doua stari

stabile, trecerea dintr-o stare in alta facandu-se numai la

aplicarea unei comenzi din exterior.

Ele sunt de fapt automate de ordinul 1 (se obtin din

automate de ordin 0 prin introducerea legaturii inverse ).

Un bistabil poate memora un timp nedefinit informatia

binara si in acelasi timp starea sa poate fi citita in orice

moment deoarece el are doua iesiri: Q si complementul sau .

Precizarea starii in care se afla bistabilul la un moment dat

(0 sau 1) se face relativ la valoarea iesirii Q in logica

pozitiva.

MEMORIA CIRCUITULUI BASCULANT BISTABIL

Circuitele basculante bistabile (bistabilii)

realizate cu tranzistoare constau dintr-un

amplificator format din doua etaje inchise

intr-o bucla de reactie pozitiva.

Orice variatie a curentilor si tensiunilor duce la un

proces in avalansa de crestere a curentului unuia dintre

tranzistoare si de scadere a curentului celuilalt.

Cresterea curentului de colector, ic1 conduce la

micsorarea tensiunii de colector vc1, care la rândul sau,

conduce la micsorarea tensiunii vb2, deci la scaderea

curentului ib2. Acest lucru provoaca scaderea lui ic2 si

cresterea tensiunilor vc2, vb1 si, in consecinta cresterea lui

ib1 si ic1.

Acest proces in avalansa de variatie a curentilor si

tensiunilor va dura pâna când actiunea reactiei pozitive va

inceta. Acest lucru este posibil la blocarea unuia dintre

tranzistoare (in exemplul nostru T2) sau la saturarea

celuilalt (T1). In ambele cazuri in circuit se stabileste o stare

de echilibru stabil.

Circuitul poate fi realizat astfel incât in starea

stationara de echilibru unul dintre tranzistoare sa

fie blocat, iar celalalt saturat. In acest fel, circuitul

bistabil va avea doua stari stabile de echilibru: intr-

una T1 este saturat si T2 blocat, iar in cealalta

invers, T1 este blocat si T2 saturat.

Circuitul integrat βE555,prezentat este un circuit

integrat monolitic bipolar, care utilizeazã pentru

temporizãri încãrcarea si descãrcarea controlatã a unui

condensator exterior.

Datoritã modului de control al tensiunilor din circuitul

extern de temporizare si a calitãtii comparatoarelor, se

asigurã o foarte bunã stabilitate în timp, si la variatia

temperaturii si tensiunii de alimentare.

SCHEME DE UTILIZARE

BIBLIOGRAFIE1. Sergiu Călin, Manual de aparate şi echipamente de automatizare,

Editura Didactică şi Pedagogică, 1996

2. Dragos Cosma şi colectivul, Teste şi probleme pentru bacalaureat şi olimpiade- electrotehnică şi electronică, Editura Arves, 2006

3. Aurelian Chivu, Dragoş Cosma, Electronică analogică, electronică digitală/lucrări practice Editura Arves, 2005

4. Dragoş Cosma, Cătălin Dorin Cosma, Aurelian Chivu, Ana Maria Chivu, Componente şi circuite electronice, Lucrări practice, Editura Arves, 2008

5. www.electronicsworkbench.com

6. www.physics.udel.edu/~nowak/phys645/EWB_tutorial.pdf

7. http://www.engr.newpaltz.edu/~bai/CSE45208/ewb.pdf

8. http://www.iticu.edu.tr/ogr/mckasapbasi/ewb/4.pdf