COLEGIUL UCECOM “SPIRU HARET”
BUCURESTI
UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE
ELECTRONICE
Elev : Popa Maria
Clasa :a-XI-a A
Indrumator:prof.Chirescu Emil
APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE CU NUMARATOARE
ELECTRONICE
In multe aplicatii este nevoie de un element care sa prezinte 2 stari diferite,
cu posibilitatea de a trece dintr-o stare in cealalta, fara sau in urma unei comenzi
exterioare.
Orice circuit electric care are aceasta caracteristica se incadreaza incategoria
dispozitivelor cunoscute de obicei sub numele de circuite basculante.
Aceste circuite fac parte din categoria circuitelor combinationale.
Circuitele basculante sunt elemente care stau la baza realizarii unor categorii
importante de circuite digitale cu multe aplicatii in prelucrarea numerica a
informatiei: registre, numaratoare, memorii.
Tot circuitele basculante ajuta la realizarea unor dispozitive simple de
automatizari, divertisment,etc.
DOMENII DE APLICARE
CIRCUITUL ELECTRONIC DE BAZA PENTRU REALIZAREA UNUI NUMARATOR
TIPURILE DE CIRCUITE UTILIZATE
Circuitele basculante se clasifica dupa numarul
starilor stabile si anume:
- circuite basculante bistabile(CBB) - cu doua stari
stabile
- circuite basculante monostabile(CBM) - cu o stare
stabila
- circuite basculante astabile(CBA) – fara stari
stabile
CBB („flip-flop” si „latch” in engleza) sunt circuite
numerice caracterizate (prin intermediul unor terminale
de iesire) prin doua stari stabile pe durata nedefinita.Au
la baza structuri logice combinationale si o bucla de
reactie pozitiva utilizata (activa) doar la comutarea starii.
-Capacitatea de memorare-
Din examinarea actuala a CBB si a semnalelor de comanda se pot afla date despre evolutia starii si semnalelor de comanda la un moment timp anterior.
Ca element de memorare acest circuit sta la baza circuitelor logice secventiale.
Pastreaza o informatie formata dintr-un singur bit.
Realizarea electronica a elementului de memorie
binara o reprezinta circuitul bistabil.
Circuitele basculante bistabile (CBB) au doua stari
stabile, trecerea dintr-o stare in alta facandu-se numai la
aplicarea unei comenzi din exterior.
Ele sunt de fapt automate de ordinul 1 (se obtin din
automate de ordin 0 prin introducerea legaturii inverse ).
Un bistabil poate memora un timp nedefinit informatia
binara si in acelasi timp starea sa poate fi citita in orice
moment deoarece el are doua iesiri: Q si complementul sau .
Precizarea starii in care se afla bistabilul la un moment dat
(0 sau 1) se face relativ la valoarea iesirii Q in logica
pozitiva.
MEMORIA CIRCUITULUI BASCULANT BISTABIL
Circuitele basculante bistabile (bistabilii)
realizate cu tranzistoare constau dintr-un
amplificator format din doua etaje inchise
intr-o bucla de reactie pozitiva.
Orice variatie a curentilor si tensiunilor duce la un
proces in avalansa de crestere a curentului unuia dintre
tranzistoare si de scadere a curentului celuilalt.
Cresterea curentului de colector, ic1 conduce la
micsorarea tensiunii de colector vc1, care la rândul sau,
conduce la micsorarea tensiunii vb2, deci la scaderea
curentului ib2. Acest lucru provoaca scaderea lui ic2 si
cresterea tensiunilor vc2, vb1 si, in consecinta cresterea lui
ib1 si ic1.
Acest proces in avalansa de variatie a curentilor si
tensiunilor va dura pâna când actiunea reactiei pozitive va
inceta. Acest lucru este posibil la blocarea unuia dintre
tranzistoare (in exemplul nostru T2) sau la saturarea
celuilalt (T1). In ambele cazuri in circuit se stabileste o stare
de echilibru stabil.
Circuitul poate fi realizat astfel incât in starea
stationara de echilibru unul dintre tranzistoare sa
fie blocat, iar celalalt saturat. In acest fel, circuitul
bistabil va avea doua stari stabile de echilibru: intr-
una T1 este saturat si T2 blocat, iar in cealalta
invers, T1 este blocat si T2 saturat.
Circuitul integrat βE555,prezentat este un circuit
integrat monolitic bipolar, care utilizeazã pentru
temporizãri încãrcarea si descãrcarea controlatã a unui
condensator exterior.
Datoritã modului de control al tensiunilor din circuitul
extern de temporizare si a calitãtii comparatoarelor, se
asigurã o foarte bunã stabilitate în timp, si la variatia
temperaturii si tensiunii de alimentare.
SCHEME DE UTILIZARE
BIBLIOGRAFIE1. Sergiu Călin, Manual de aparate şi echipamente de automatizare,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1996
2. Dragos Cosma şi colectivul, Teste şi probleme pentru bacalaureat şi olimpiade- electrotehnică şi electronică, Editura Arves, 2006
3. Aurelian Chivu, Dragoş Cosma, Electronică analogică, electronică digitală/lucrări practice Editura Arves, 2005
4. Dragoş Cosma, Cătălin Dorin Cosma, Aurelian Chivu, Ana Maria Chivu, Componente şi circuite electronice, Lucrări practice, Editura Arves, 2008
5. www.electronicsworkbench.com
6. www.physics.udel.edu/~nowak/phys645/EWB_tutorial.pdf
7. http://www.engr.newpaltz.edu/~bai/CSE45208/ewb.pdf
8. http://www.iticu.edu.tr/ogr/mckasapbasi/ewb/4.pdf
Top Related