Bucataria Ruseasca

Primele date despre bucataria ruseasca apar in letopisete – scrieri vechi din secolele X- XV. Tot in letopisete sunt descrise conditiile naturale si asezarea geografica a Rusiei care au contribuit la dezvoltarea culturii gastronimice rusesti .Raurile si lacurile bogate in peste, padurile intinse pe suprafete imense sunt o dovada a aparitie in bucataria ruseasca a multor preparate pe baza de peste, vanat, ciuperci si fructe de padure. 

     

Din cele mai vechi timpuri, ocupatia principala a rusilor a fost agricultura. Pe pamanturile lor, taranii cultivau grau, hrisca, orz, ovaz, orez, secara si altele. Din aceste cereale rusii fiebeau “kаша” ( kasha).

Cele mai populare sunt pe baza de ovaz, hrisca, orz...Kasha a fost si ramane mancarea traditionala a rusilor. In popor, kasha este numita „strabunica” painii. Un vechi proverb rusesc spune: „  Kasha este mama noastra, iar painea de secara – tatal nostru”. Acest fel de mancare insoteste poporul rus pe parcursul intregii vieti: copiii mici mananca gris cu lapte, maturii prefera kasha din hrisca sau din fulgi de ovaz.  

Ideala pentru micul dejun este kasha din fulgi de ovaz si fructe confiate ( musli). Aceasta contine ingredientele de baza necesare functionarii organismului: cereale si lapte bogat in calciu. Cerealele mai contin fibre alimentare, proteine, vitamine, minerale si oligoelemente, acestea asigurand un sfert din aportul energetic necesar in fiecare zi. Daca doriti sa va bucurati de un mic dejun satios, recomand urmatoarea reteta:  

Ingrediente pentru 4 portii : 200 g fulgi de ovaz; 400 ml de lapte; 400 ml de apa; 75 g de fructe confiate ( pot fi afine, stafide, caise, capsuni, chivi ). Se fierbe la foc incet, amestecand treptat cu o lingura de lemn. 

Incepand cu secolul X, in bucataira ruseasca incep sa fie folosite tot mai des varza, sfecla,  ridichea, mazarea, castravetii. Aceastea erau servite crude, fierte sau murate. Cartoful s-a raspandit, in Rusia, abia in secolul XVIII, iar rosiile in secolul XIX. Pana la inceputul secolului XIX in bucataria ruseasca nu existau salate. Primele salate erau pregatite dintr-un singur fel de leguma, astfel incat ele au primit denumirea de: salata de varza, salata de castraveti sau salata de cartofi. Mai tarziu, retetele de salate s-au  diversificat: contineau mai multe feluri de legume, carne si chiar peste. Au aparut si primele denumiri: „ Primavara”, „Sanatate”, „ Perla marina” si altele. 

Astazi, este foarte raspandita salata „shuba” (vezi reteta „blanita”). Ea este nelipsita de la masa de Revelion a rusilor.

O alta reteta de „salata ruseasca”  pe care o recomand este aceasta: Ingrediente:  3-4 cartofi fierti; 250 g carne fiarta de porc sau de vita; 2 oua fierte; 1 mar, 2 castraveciori murati, o scrumbie marinata, 2 sfecle rosii fierte.

Pentru sos: 5 linguri de smantana, 1 lingura de hrean ras, 2 linguri de otet, 1 lingurita de mustar, ½  pahar de verdeata ( patrunjel si marar). Cartofii si sfecla se taie cubulete mici, apoi se curata si se taie marunt marul, castraveciorii, carnea si scrumbia. Din smantana, hrean, mustar, otet si verdeata se prepara sosul pe care il amestecam cu salata. 

Preparatele calde ( lichide), care erau numite „fierturi”, au aparut in bucataria ruseasca inca din perioada antica. Primele au fost: borsul de peste (uha), ciorba de varza ( shi), mai tarziu borsul rusesc, rasolnik ( supa traditionala), soleanca. In secolul XIX, toate aceste feluri de mancare calda au primit denumirea comuna de supe.

In bucataria ruseasca intalnim si supe reci. Printre acestea, o popularitate deosebita a cunoscut-o „ acroshka”.Este o supa delicioasa, perfecta pentru zilele insorite de vara.Exista mai multe retete de preparare pentru acest fel de mancare, eu va prezint una dintre ele: Ingrediente: 1l de cvas ( bautura traditionala ruseasca fabricata din paine de secara, orez, drojdie, zahar...), 200 g de cartofi fierti, 50 g de morcovi fierti, 2-3 bucati de ridiche, 10-12 fire de ceapa verde, 200 g de castraveti proaspeti, 100 g de smantana, 2 oua, sare, zahar si mustar dupa gust, marar.Ridichea, castravetii, cartofii si morcovii se taie cubulete mici. Ceapa se toaca marunt. Galbenusurile fierte le amestecam cu smantana, mustarul, sarea si zaharul, dupa care adaugam

albusurile maruntite in prealabil. In aceasta compozitie se toarna cvas rece, se amesteca, iar apoi se adauga legumele taiate cubulete. Se orneaza cu marar tocat marunt. 

Desert 

In categoria deserturilor traditionale, primul loc il ocupa clatitele ( blini, blincichi si oladii), checurile, placintele ( cu cartofi, cu branza si carne), turtele dulci aromate (preaniki)

Exista nenumarate feluri de „blini”, care difera dupa forma si compozitie. De obicei, se servesc cu dulciata, fructe de padure si smantana. Mai jos va prezint cateva poze:

 

Bauturile traditionale Kisel ( bautura din fructe), mors, mied ( o bautura din miere) sau kvas sunt cateva dintre bauturile cele mai renumite din gastronomia ruseasca. Vodka (bautura alcoolica) a fost adusa, pentru prima data in Rusia, in secolul XV, dar fusese interzisa. Ea apare, din nou, pe timpul lui Ivan Groznii, la mijlocul secolului XVI.  

Cuptorul rusesc  

Specificul bucatariei rusesti este reprezentat nu atat de diversitatea mancarurilor, ci de metodele de preparare. Mancarea gatita in cuptoarele rusesti are un gust deosebit, datorita veselei specifice, a regimului de temperatura si a incalzirii uniforme.

Inca din timpurile stravechi, mancarea era gatita in vase de lut. Fara ulei sau alte grasimi, ea fierbe in vasul de pamant doar in suc propriu. Peretii vasului sunt porosi, absorbind lichidele, iar de aici pana la formarea aburului nu mai e decat un pas. Deosebit de gustoase sunt:  kasha, supele de mazare sau ciorba de varza pregatite in cuptoare rusesti. Cuptorul a fost un atribut de indispensabil in gospodaria ruseasca timp de 3000 de ani, dar acum este inlocuit treptat de noile cuptoare electrice. 

 Samovarul 

Denumirea de „samovar” provinde de la expresia „fierbe singur”. El este o inventie pur ruseasca, iar originile sale sunt legate de cele ale ceaiului. In secolul XVII ceaiul a fost adus in Rusia din Mongolia si folosit mai intai in familiile nobile. In componenta sa intrau: apa, ierburile medicinale si mierea.  

La sfarsitul secolului XVIII, samovarul a devenit unic prin forma sa si originalitatea elementelor tehnico functionale, necesare pentru incalzirea apei. Datorita pierderilor mici de caldura, apa din samovar fierbe repede iar caldura se pastreaza mult timp. Samovarul a cunoscut o adevarata evolutie in ceea ce priveste aspectul sau si a imbracat diferite forme artistice. Dupa detaliile de exterior, se deosebesc samovare din argint, cupru, otel, fier si lemn. Samovarul a devenit simbolul ospitalitatii rusesti, dar si un semn al prosperitatii.