TRADIII CULINAREBUCTRIA GRECEASCScurt istoricSe spune c gastronomia este parte important a culturii unui popor. Buctria greceasc este mai mult de att. nceputurile ei se pierd n vremurile mitologice, cnd zeii din Olimp coborau printre muritori.Este o buctrie tipic mediteranean, cu elemente comune buctriilor italieneti, balcanice i orientale.Buctria greac are o tradiie de peste 4000 de ani, iar n anul 330 .Hr., poetul Archestratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii, numita Hedupatheia, sub forma unui poem epic. Acest poem prezenta o calatorie gastronomica in Mediterana si continea multe retete din acest teritoriu.Vechii greci mncau frugal, adic putin si simplu: gru, ulei de msline, pete i vin, carnea fiind extrem de rar. Frugalitatea aceasta s-a meninut i n timpul ocupaiilor romane, bizantine i otomane i sa schimbat doar recent, cnd progresele tehnologice au fcut carnea i alte ingrediente mai uor accesibile.Buctria bizantin era similar celei greceti clasice, petele continund a fi baza alimentaiei.Bizanul fiind un nod al comerului cu mirodenii, acestea au nceput s intre n dieta localnicilor, n special nucoara, scorioara i piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar fi caviarul i lmile.Perioada otoman a dus la adoptarea unor mncruri de origine persan, arab i indian, i a unor ingrediente precum orezul.Rafinamentul era, i a rmas, o noiune relativ strin buctriei greceti care se distinge prin bucate simple, hrnitoare i sioase. Totui, tendinele culinare mai recente se arat favorabile unei abordri mai rafinate. Ingrediente specificeCel mai vechi i definitoriu ingredient al buctriei greceti este uleiul de msline. El d gustul caracteristic i este folosit la orice fel de mancare sau desert. Creta aprovizioneaza intreaga Grecie cu ulei de masline, iar cretanii sunt cei mai mari consumatori de ulei de masline din lume. La nivel mondial, Grecia detine locul I in ceea ce priveste consumul de ulei de masline pe cap de locuitor.Legumele cele mai folosite sunt: vinetele, roiile, castravetii, cartofii, dovlecei, fasolea verde, mazarea, lintea, bamele, ardeii grai, praz, usturoi i ceapa, dar si orezul sau maslinele, cele mai renumite fiind cele din regiunea Kalamata. Mierea provine in special de la citrice: lmai, portocale, portocale amare, dar i de la cimbrul i pinul mediteranean. Masticul, o rin aromat, este nc mndria insulei Chios.Grecii au aromele lor preferate: oregano, ment, salvie, usturoi, ceap, mrar, ptrunjel, foi de dafin, tilio (frunze de lamaie folosite ca o infuzie). Alte condimente populare sunt busuioc, cimbru i fenicul. Multe dintre mancrurile greceti folosesc condimente dulci in combinaie cu carnea (scorioar, cuioare), trdnd astfel o influen persan i arab. Condimentele supreme greceti sunt susanul alb, chimionul, machlepi i ofranul rou.Pmantul Greciei este potrivit mai ales pentru creterea caprelor i oilor, de aceea mancrurile cu carne de vit sunt mai rare. Exist, ca urmare, o mare varietate de branzeturi din lapte de oaie i de capr: Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone i Mizithra. Branzeturile ocup un loc de seam la masa greceasc, situndu-se printre cele mai fine din lume. Feta, preparat din lapte de oaie (70%) si lapte de capr, este cea mai cunoscut si apreciat, poate fi folosit la prepararea salatelor, a aperitivelor, sau poate fi servit impreun cu fructe, ca desert. Rvnit ca i brand, Grecia a rmas singura ar care are dreptul de a folosi exclusiv marca de branz Feta in ciuda cererilor producatorilor danezi si germani de a utiliza acest brand pentru branzeturile produse in aceste tri.Evoluie i mprumuturiGastronomia greceasc a evoluat timp de mii de ani, absorbind i generand cu aceai uurin diverse influene. Unele mancruri ii trag rdcinile din vechea Grecie clasic: skordalia (un piure gros preparat din cartofi, nuci, migdale, usturoi i ulei de msline), supa de linte, retsina REINA(vin alb, sau rose, sigilat cu rin de pin) i pasteli (desert din semine de susan i miere). Altele provin din perioada elenistic i roman: loukaniko (carnai de porc uscai), sau bizantin: branza feta, avgotaraho (icre srate) i paximadhi (paine tare, preparat din porumb, orz i secar).Multe feluri provin din buctria otoman, iar denumirile lor le vdesc originile arab, turc sau persan. Cele mai vestite sunt: moussaka (straturi de carne tocat de miel, vinete i roii, gtite in cuptor), tzatziki (iaurt cu usturoi, castravete i ment, sau mrar), yuvarlakia (chiftelue cu sos) i keftedes (chiftele).Este o mare diferenta intre ceea ce se gateste in nordul Greciei, puternic influentat de traditiile bizantine, si mancarea din insule, care a imprumutat din spiritul italian. O particularitate a bucatariei elene este folosirea ierburilor si a condimentelor speciale. Practic, buctria din aceast ar urmeaz sufletul poporului grec de mii de ani. Asa cum se gtea acum 500 de ani, de exemplu, in mare parte aa se gteste i astzi in zonele rurale ale Greciei clasice. De aceea, Grecia nu are buctari-sefi recunoscui pe plan mondial.Feluri tradiionale de mncaren Grecia, mesele sunt un prilej ca familia i prietenii s se adune impreun la mas si, ca atare, ei nu mananc niciodat pe fug. Lor le plac mesele servite in aer liber, seara tarziu, pe indelete, stropite cu un vin la carafe, sau cu un ouzo sau raki. Grecii rareori obisnuiesc s consume desertul la sfarsitul unei mese, iar cand o fac, de obicei mnanc o felie de pepene rosu, felii de mr stropite cu miere si scortisoar sau un iaurt cu un topping de miere.Micului dejun nu i se acord mare importan, fiind suficient cafeaua insoit de prjitur. La pranz se prefer mancarea uoar, branzeturi, pete sau musaca alturi de tzatziki. Cina este servit destul de tarziu i este masa cea mai imbelugat din zi.

n general, prnzul nu se servete nainte de ora 13, iar cina nu nainte de orele 20-21 sau poate chiar mai trziu.> AperitivePoate cele mai cunoscute mncruri greceti sunt gustrile, numite mezedes, ce includ preparate la grtar, fructe de mare, salate, brzeturi, vinete sau ardei copi, sosuri, msline. Tipurile de mezedes difer de la o regiune la alta. Spre exemlplu in Grecia insular vei putea gusta mezedes alctuite din fructe de mare, iar in Grecia continental mai mult salate, ce conin brz feta i msline. Oriunde a.i ospta, n ara lui Homer, vei gsi ntotdeauna tzatziki i horiatiki. Tzatziki, celebrul iaurt pe baza de lapte de oaie sau de capr, imbogit la nivelul gustului cu felii de castravete, ment, sare, usturoi, ulei de msline i ptrunjel; se consum fie ca gustare, pus pe pine cald fie ca garnitur sau sos pentru carnea de la souvlaki sau de la gyros. Horiatiki sau Greek salad (salata greceasc) contine brnz Feta, roii, castravei, ceap, msline, ulei de msline extravirgin, sare si piper. Dup preferine se adaug i puin oregano.Mezze este un termen generic pentru gustri, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt boureki (plcinele cu legume i carne), melitzanosalata (salat de vinete), saganaki (branz prjit), spanakopita (plcint cu spanac, feta, ceap, ou i condimente), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fieri, sau pine, ulei de msline i suc de lmaie), dolmades (sarmale din vi-de-vie cu umplutur de orez, legume, sau carne), skordalia i tzatziki.Bucataria greceasc este bogat in tipuri de mezedes, aperitive servite pe farfurioare, ce include gustari din masline, sosuri, ardei iute copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din fructe de mare.Brnza greceasc proaspat, fie ca e Romano sau Kasseri, e folosit cu generozitate pentru a insoti pinea de cas facut din seminte ntregi, dar si pentru a o rade peste preparatele din legume si pe deasupra pastelor.Fila pita, este facuta dintr-un foietaj foarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza greceasc, sau miel si prz.> Feluri principaleSupele cele mai cunoscute sunt avgolemono (sup de carne, pete sau legume, ingroat cu ou, suc de lmaie i orez), fasolada (sup de fasole cu roii, morcovi, elin i mult ulei de msline), psarosoupa (sup de pete cu legume) i trahana (un amestec de cereale fermentate i iaurt).Mancrurile cu carne sunt foarte diverse, cele mai populare fiind giuvetsi (miel gtit in vase de pmant), gyros (este ceea ce romanii cunosc mai mult sub denumirea de shaorma). Carnea (porc, pui sau vit) este facut la foc vertical si se taie mrunt apoi se pune in pita calda, alturi de sosul de tzatziki, de rosii, ceap si cartofi prjiti), kleftiko (miel marinat in usturoi i suc de lmaie, apoi gtit in cuptor), keftedes (din carne de porc), moussaka (din carne de porc), pastitsio (asemntoare unei lassagna italieneti), spetsofai (carnai, ardei, ceap i vin) i stifado (vanat cu cepoare mici, vin rou i scorioar).Carnea de miel este principalul tip de carne folosit de catre greci. Pregtirea mesei cu ocazia unei srbatori traditionale presupune prepararea in curte, la protap, a mielului intreg. Pentru mesele obisnuite,carnea de miel este inbusit in vase inalte impreun cu legume asortate, este crestat si apoi fript la grtar. Carnea de porc, de vit, de pasre sau de vanat se prepar marinat, pe gratar sau la cuptor. Puiul se gateste fript sau inabusit.Cel mai cunoscut preparat din carne este souvlaki, care se aseamana cu frigaruile de la noi. Bucati mici de carne de miel sau porc se infig cu tepuse de lemn si se prajesc la gratar. Souvlaki poate fi servit si sub forma unui hamburger sau a unei shaorme, cu rosii, salata verde, ceapa, tzatziki in interiorul unei lipii foarte subtiri.Fructele de mare combinate. Una dintre cele mai gustoase combinatii o reprezinta fructele de mare cu legume: rosii, castraveti, masline, calamari, creveti, sardine etc. Se servesc cu un pahar de ouzo.Exista nenumarate combinatii de carne gustoasa cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de lamaie avgolemono sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara. Aceasta denumire mai esteatribuita unor ciorbe grecesti, pe baza de zeama de lamaie.Vinetele sunt vedete in bucataria greceasca. De obicei, ele sunt umplute cu o pasta formata din carne si legume si se coc la cuptor. Moussakaua garnisita cu straturi de vinete sau zucchini, insotita de un sos de carne, aromat cu usturoi, si dreasa cu ou pe deasupra, e felul de mancare intalnit aproape pretutindeni si este specifica ospaturilor grecesti.> GarnituriDin bucataria greceasca nu lipsesc pilafurile, asezonate cu condimente si alune. Orezul este preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite. De asemenea, se poate gati in frunze de vita de vie asa numitele dolmades (frunze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente).> SalateO abundenta de legume proaspete inspira salate si preparate din legume marinate si gatite la cuptor, adesea condimentate cu plante care cresc in munti.> DeserturiFara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este baklavaua, facuta din mai multe foi, cu sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci.Prajiturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa-amiezele tarzii cand sunt insotite de o cafea greceasca tare.Alte deserturi greceti i ele vestite sunt: galaktoboureko (straturi de crem intre foi de plcint),kourabiedes (prjituri din fin, unt i migdale), loukoumades (gogoele cu miere), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac), nelipsitul iaurt cu miere, karidopita (tarta cu nuci si miere), rizogalo (pudding de orez cu scortisoara) sau kaltzounia (placinte dulci traditionale).Inghetata este un alt desert care poate fi savurat, mai ales in sezonul cald.Un dulce agreat de toate varstele este pasteli, un baton din seminte de susan usor prajite si miere.Un produs tipic insulei Zakynthos este insa mandolata, similar cu nuga, un desert pe baza de albus de ou, miere si alune.> FructeFructele proaspete in general smochine, portocale, nectarine, piersici, struguri, mere si pepene incheie de obicei cina intr-o seara tarzie. Alaturi de ele sunt foietajele, mai des intalnite cu ocazii festive.> BauturiDesi nu sunt prea cunoscute pe plan mondial, vinurile grecesti (krassi) se bucura de mare popularitate in Grecia, cel mai cunoscut fiind Retsina (vin alb sau rosu cu adaos de rasina de pin si diverse ierburi). Mavrodafni este un vin dulce facut in Patras. Este foarte dens si inchis la culoare (aproape negru) si poate fi comparat cu portoul portughez. Este o bautura asemanatoare lichiorului. Grecii asorteaza vinul la toate mancarurile cu carne, dar si la dulciuri.Dintre bauturile mai tari, ouzo este de departe simbolul Greciei, dar nu toti o pot bea, din cauza aromei puternice si intepatoare. Este un rachiu aromat, preparat din struguri, alcool, ulei de anason, coriandru si alte plante. Acesta se poate combina in general cu apa sau apa tonica. Ouzo se bea mereu inainte de inceperea mesei principale. In Grecia este foarte apreciat ouzo de pe insula Lesbos, care este considerata patria acestei bauturi aromate. Tsipouro este o bautura alcoolica foarte puternica, arata un pic precum Ouzo, dar cu un gust mai puternic de anason. Grecii o beau cu gheata si cateodata cu un pic de apa. Este intotdeauna acompaniata de aperitive. In parti diferite din Grecia, cum ar fi Creta, cateva insule si nordul Greciei, locuitorii si-au facut propriul Tsipouro, numit Raki (depinzand de regiune) care este foarte puternica.Grecia e faimoasa pentru vinul ei, consumat mai ales dupa gustari si cu moderatie. Mavrodafini este un vin foarte dulce, cu coninut mare de alcool. Metaxa, cunoscutul coniac dulce, cu 40% alcool. Tentura este un lichior aromat cu scorioar. Mythos, cea mai popular marc de bere din Grecia.De asemenea, foarte renumit este kafenion (cafeaua neagra greceasca, facuta la ibric), care se consuma la mesele obisnuite alaturi de un pahar cu apa. Cea mai savuroasa este cea proaspat rasnita si preparata intr-un ibric traditional de cupru (briki), servita cu caimac. Datorita zatului, ea trebuie bauta incet, cu inghitituri mici. Cand comandati, chelnerul se asteapta intotdeauna sa precizati cantitatea de zahar dorit: pikro (amara), metrio (normala) sau gliko (dulce). Cea mai populara optiune insa, in materie de cafea este caf frapp-ul, servit la orice ora din zi, preparata din cafea instant, lapte, zahar si servita cu frisca, topping de ciocolata si cuburi de gheata.Cafeaua joaca un rol important in viata sociala a grecilor. Strainii sunt tentati sa spuna ca din clientela fac parte oameni care nu au nimic mai bun de facut decat sa stea acolo, dar se insala, pentru ca aici se incheie multe afaceri, iar cele mai fierbinti stiri, politice si economice, se discuta tot aici. Cafeaua se prepara in diverse feluri, ritul kafelaki fiind complicat. Cea mai tare cafea, variglyco, este preparata din parti egale de cafea si zahar (nu e fiarta). Exista si un alt tip, glyki vrasto, care este dulce si fiarta, apoi metrio (mediu), care este si mai slaba si mai amara, si sketo, fara zahar.Apa rece (nero krio) este considerata cea mai apreciata delicatesa, iar grecii pot distinge calitatile apei in functie de izvor. Tradiii culinare de srbtoriMasa de CrciunCraciunul si Anul Nou in Grecia sunt sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale.Bucatareasa nu uita niciodata sa insemne painea de Craciun presand aluatul cu palma, inainte de a-l pune la copt, pentru a le arata copiilor ca Isus a binecuvintat painea in aceasta zi sfinta. La sate, se face o paine speciala, cu forma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre fata cea mai mare.Sarbatorile de iarna din Grecia sunt sobre. Mesele sunt frugale. Micile brutarii lucreaza la maximum pentru a pregati placinte ovale pe care prietenii si vecinii si le daruiesc. Printre prajiturile traditionale sunt Melomakaronas, fursecuri insiropate cu miere, si Kourabiedes, acoperita cu fulgi de zahar. De Anul Nou traditia cere sa se puna pe prajitura o moneda de aur sau de argint. In Smyrna, se imprima pe prajituri simbolul vulturului din Bizant. La greci, nu exista trditia impodobirii bradului, deoarece, in Grecia, nu exista brazi. Locul lor este luat de creanga de maslin. In Madytos, o crenguta de maslin este fixata in mijlocul prajiturii de Craciun, care se asaza in centrul mesei. In jur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. Conform traditiei, una dintre persoane se ridica de la masa spunand: Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Isus s-a nascut, toata lumea se bucura. Prajitura si crenguta raman in centrul mesei pana la Epifanie, cand poate fi taiata.Masa de PateDupa slujba de nviere, grecii servesc un fel de sup numit magiritsa, un fel de drob lichid. n schimb, la masa din prima zi de Pate, friptura de miel pe grtar, "kokoretsi", este nelipsit, un fel de mncare tradiional care const n principal n carne de miel maturat i organe, inimi, rinichi, marinate n lamaie, ulei de msline i oregano, cu sare i piper, toate tocate, un fel de mancare care ne duce cu gandul tot la drob. Dis-de-dimineata carnea de miel este pus pe grtar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor.

Taramosalata - servita in mod traditional la intrarea in postul Pastelui, este salata de icre (de cod sau crap) cu ceapa, specifica bucatariei grecesti, insa ea poate fi servita in fiecare restaurant din Corfu pe toata durata anului. Pentru un gust desavarsit se vor mai adauga firimituri de paine, suc stors din lamaie, cartofi pure si cateva picaturi de otet (de preferat de mere). Culoarea salatei de icre poate diferi de la un crem spre bej, ajungand chiar la roz in functie de natura icrelor alese.

ConcluziiMancarea greceasca ne invata sa ne bucuram de lucrurile simple ale vietii. Oamenii din Grecia se bucura de mare, de soare si de aerul proaspat. Mancarea pe care acestia o consuma reprezinta acest stil de viata simplu si sanatos. Ea este reprezentativa pentru peisajul grecesc, pentru munti si dealuri si mai ales pentru mare. Din aceasta combinatie a naturii izvoraste aceasta dieta bogata in ulei de masline, in rosii, in ierburi proaspete si foarte multi pesti proaspeti.Nutriionitii socotesc mancarea mediteranean a Greciei ca fiind cea mai sntoas din Europa.Nu este doar sntoas, ci i foarte gustoas i cu o personalitate puternic conturat. Bucate robuste, gtite cu ingrediente proaspete i hrnitoare, arome pure i simple, vin uor i rece, branzeturi excepionale, deserturi rcoritoare, i, nu in ultimul rand, minunatul ulei de msline, aromat.Mai trebuie spus ca, asemenea altor bucatarii mediteraneene, si bucataria din Grecia produce mai putini bonavi de cancer sau de boli de inima decat alte bucatarii mondiale.Bucataria greceasca nu este apreciata doar pentru diversitatea prepararii felurilor de mancare, ci si pentru calitatile ei nutritive. Este un prilej de a aduna la masa familia si prietenii, atat acasa cat si in restaurante. Grecii ador s mnance bine, de aceea apreciaz buctria gustoas.Grecii sunt, asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele pe care insa grecii le pun pe masa pentru prieteni si familie sunt putin diferite de cele traditionale romanesti, influentate fiind de cultura mediteraneana.Bibliografie Preparate greceti revista Practicohttp://elyspecial.wordpress.com/retete-grecia - utima accesare 29.11. 2013

http://reteteaz.net- ultima accesare 29. 11. 2013

https://www.google.ro/search?q=bucataria+greceasca+legume&source- ultima accesare 29.11.2013