Bronsiolita acuta

Bronsiolita acuta este o boala infectioasa acuta a cailor respiratorii inferioare care apare mai ales la sugari, mai frecvent intre 3 si 6 luni, dar si la varsta de copil mic. Este cea mai frecventa cauza de internare la sugari. Apare de obicei in sezonul rece, iarna, survenind de multe ori in adevarate epidemii.

Bronsiolita acuta este o boala acuta inflamatorie a cailor respiratorii de calibru mic (bronsiole), simptomatologia fiind determinata de obstructia acestora prin proces inflamator care determina edem la acest nivel, se acumuleaza mucus, ceea ce duce la diminuarea calibrului bronsiolelor si in consecinta la dificultati de respiratie.

Cauze:

Bronsiolitele sunt cauzate de virusuri; in peste jumatate din cazuri agentul cauzal este virusul sincitial respirator (VSR). Pe langa bronsiolita, virusul sincitial respirator poate determina: rinofaringita, otita, laringita sau pneumonie.

De mentionat ar fi ca pana la varsta de 1 an peste jumatate dintre copii sunt expusi la acest virus. 

Sursa infectiei este de obicei un copil mai mare sau un adult, care insa fac forme usoare, minore de boala respiratorie si nu prezinta simptomele specifice bronsiolitei, ci doar simptome de viroza respiratorie. 

Inafara de virusul sincitial respirator, alte virusuri care pot determina bronsiolita sunt: virusul paragripal 3, adenovirusuri, rhinovirusuri sau Mycoplasma (ocazional). 

            Dintre factorii favorizanti ai bolii este important sa mentionez:

 lipsa alimentatiei naturale expunerea copilului la medii aglomerate - la domiciliu sau colectivitatea mame fumatoare si fumul de tigara in general, chiar daca nu se fumeaza in camera

bebelusului prezenta unor frati mai mari (acestia pot fi sursa de imbolnavire).

Desi de cele mai multe ori este o boala cu o evolutie usoara spre medie, unii sugari prezinta un risc crescut de a dezvolta o forma severa de boala care necesita internare in spital. Conditiile care cresc riscul de forma severa de bronsiolita sunt:

prematuritatea greutatea mica la nastere varsta sub 12 saptamani boli pulmonare cronice: fibroza chistica, displazia bronho-pulmonara

malformatii cardiace congenitale boli neurologice in care se asociaza hipotonia deficite imune malnutritia sindromul Down conditii socio-economice precare

            Relatia intre bronsiolita si astmul bronsic este foarte cunoscuta. Se stie ca acei copii care au prezentat bronsiolita ar putea dezvolta mai tarziu astm, dar nu este inca stabilit daca boala cauzeaza sau declanseaza astmul sau daca copiii care dezvolta astm la un moment dat au fost pur si simplu mai predispusi la a dezvolta bronsiolita la varsta de sugar. In prezent se fac numeroase studii pentru a clarifica aceasta legatura bronsiolita-astm. 

Transmiterea: 

Infectia virala care cauzeaza bronsiolita este contagioasa. Virusul se poate transmite prin contact direct cu picaturile de secretii nazale sau saliva ale persoanelor infectate prin stranut, tuse, sau prin contact indirect cu obiecte contaminate de catre aceste persoane. 

Copiii care se afla in colectivitate (cresa, gradinita) au un risc mai mare de a face bronsiolita deoarece ei sunt in contact apropiat cu multi copii de varsta mica. 

Perioada de incubatie (durata intre contactul infectant si aparitia primelor simptome de boala) variaza intre cateva zile pana la o saptamana, in functie de tipul virusului care cauzeaza episodul de bronsiolita. 

Simptome:

             Bronsiolita debuteaza cu simptomele unei infectii usoare de cai respiratorii superioare: 

secretie nazala mucoasa obstructie nazala (nas infundat) stranut tuse scaderea poftei de mancare uneori poate sa apara febra, in general la valori de 38-39oC, dar temperatura poate

varia de la normala la febra foarte ridicata.  

Aceste simptome de obicei dureaza aproximativ 2-3 zile, dupa care tusea se intensifica, devine frecventa, spastica, in accese paroxistice. Sugarul este mai agitat si nu se mai alimenteaza corespunzator din cauza respiratiei care devine mai dificila. Frecventa respiratorie creste peste 45-50 respiratii pe minut, in formele grave de boala putand ajunge si pana la 60-80 respiratii/minut. 

Un semn caracteristic bronsiolitei este wheezing-ul sau respiratia suieratoare. Atunci cand este foarte intens se aude si fara stetoscop. 

In formele usoare de boala simptomele dispar in 2-3 zile, dar in formele severe simptomatologia se agraveaza rapid, in cateva ore. 

Simptomele si semnele care pot sa apara:

dificultati de respiratie, insotite de wheezing (respiratie suieratoare), expirul prelungit

tuse spastica, in accese prelungite astenie, oboseala, iritabilitate refuzul alimentatiei – asociat sau nu cu febra determina deshidratarea sugarului febra cresterea frecventei respiratorii (polipnee) dilatarea preinspiratorie a aripioarelor nazale retractia musculaturii intercostale si subcostale ca urmare a efortului musculaturii

respiratorii accesorii cresterea frecventei cardiace (tahicardie) cianoza – coloratia albastra a tegumentelor, initial in jurul gurii si la extremitati

(se poate observa mai bine la buze si unghii), ulterior putand deveni generalizata; se datoreaza lipsei de oxigen si este un semn de mare gravitate, fiind necesar tratament de urgenta in spital

varsaturile – pot sa apara ca urmare a efortului de tuse apneea – poate sa apara mai ales la sugarii mici, nascuti prematur, fiind maifestata

ca episoade scurte de oprire a respiratiei – semn de gravitate, fiind necesara prezentarea cat mai rapida la serviciul de urgenta

ficatul si/sau splina se pot palpa sub rebordul costal - hiperinflatia plamanilor determina coborarea ficatului si a splinei.  

 

Diagnostic: 

             Diagnosticul este stabilit in urma anamnezei si examenului clinic.  

 Radiografia pulmonara este in anumite cazuri utila in diferentierea bronsiolitei de pneumonie sau pentru diagnosticul altor boli asociate. Ea poate evidentia modificari sugestive pentru bronsiolita: 

 cresterea transparentei pulmonare orizontalizarea coastelor largirea spatiilor intercostale coborarea diafragmelor – datorita hiperinflatiei plamanilor. 

 Examinarile de laborator:  

Pulsoximetria – determinarea saturatiei in oxigen este foarte importanta pentru obiectivarea si monitorizarea insuficientei respiratorii

Hemoleucograma si probele inflamatorii – au valori in limite normale, fiind infectie virala

Electrolitii si functia renala – la sugarii care sunt deshidratati Dozarea gazelor sangvine – la cei cu forme severe, la cei care prezinta fenomene

de insuficienta respiratorie.

 

Evolutie si prognostic:

De obicei in formele usoare simptomele se amelioreaza in decurs de aproximativ o saptamana. Dificultatile de respiratie dispar pana in ziua a treia de boala. Altfel spus, faza critica a bolii, cu fenomene de insuficienta respiratorie este in primele 48-72 de ore (2-3 zile) de la debutul tusei si a dispneei (respiratiei dificile). Dupa aceasta perioada critica, ameliorarea este rapida, cu disparitia treptata a simptomelor.

Durata de evolutie a bolii, pana dispar toate simptomele, este in general de 10-12 zile, dar in formele care au fost severe tusea poate persista si pana la 2-4 saptamani.

Simptomele sunt foarte exprimate in zilele 2-3 de boala dupa care cedeaza in mod progresiv.

Severitatea bolii poate varia de la o forma usoara la forma severa cu dificultati majore in respiratie.

Recuperarea dupa un episod de bronsiolita este totala.

 

Complicatii: 

Deshidratarea – datorata polipneei, febrei, refuzului alimentatiei Tulbura hidroelectrolitice si acido-bazice Insuficienta respiratorie acuta Insuficienta cardiaca – in special la copiii cu malformatii cardiace congenitale sau

in formele severe de boala Suprainfectii bacteriene, cu aparitia:

o pneumonieo bronhopneumonieio otita medie acutao septicemie

Convulsii febrile – in caz de cresteri bruste ale temperaturii Sindrom de hiperreactivitate bronsica, astm bronsic mai tarziu in copilarie. 

Tratamentul: 

Tratamentul difera in functie de forma de boala: usoara sau severa, forma care este stabilita de catre medicul pediatru, care va decide daca poate fi tratat copilul acasa sau necesita sa fie internat. Si in cazul formelor usoare, este necesara supravegherea la domiciliu de catre medicul pediatru pana cand evolutia este clar spre vindecare.  

Antibioticele nu au efect in infectiile virale, iata de ce subliniez: in bronsiolita nu se administreaza antibiotice!! In practica exista insa cateva situatii in care este recomandat totusi ca in tratament sa se asocieze si administrarea unui antibiotic: la sugarii de varsta mica, cu risc crescut de infectii, in caz de spitalizare.

          In continuare voi sublinia cateva masuri generale in ceea ce priveste tratamentul la domiciliu in caz de bronsiolita acuta, cu mentiunea ca medicamentele trebuie administrate doar la indicatia medicului pediatru, sub monitorizare, avand in vedere evolutia uneori imprevizibila a bolii si posibilele reactii adverse ale medicamentelor: 

Temperatura optima in camera este de 18-20 grade, cu aer umidificat (de preferat umidificator sau daca nu aveti, puneti un vas cu apa sau un prosop umed pe caloriferul cald). 

Cantitate crescuta de lichide/24 de ore – administrarea lichidelor se face in cantitati mici si des, pentru a evita aparitia varsaturilor. 

Pentru evitarea aparitiei deshidratarii se pot administra saruri de rehidratare.  Odihna copilului este o parte foarte importanta a masurilor generale, asa ca aveti

grija ca cel mic sa se odihneasca cat mai mult timp posibil.  Aspirarea secretiilor nazale, pentru a usura respiratia copilului. Sa nu uitam ca

pana la varsta de 6 luni sugarii nu stiu sa respire decat pe nas, ceea ce in caz de obstructie nazala determina probleme de respiratie. Pentru a aspira secretiile, puneti in fiecare nara cate 1-2 picaturi de ser fiziologic, iar dupa 1-2 minute aspirati secretiile cu pompita sau cu batista bebelusului. Va recomand sa faceti acest lucru in special inainte de mese sau inainte de somn. 

Sugarul se simte mult mai confortabil si poate respira mai usor daca sta in sezut sau la 30-40° inclinatie, de aceea este bine sa se puna o perna sub cap atunci cand sugarul doarme.

Evitarea expunerii la fum de tigara, care este un factor care intretine inflamatia si obstructia la nivelul bronsiolelor. 

Tratamentul medicamentos: 

Este de fapt un tratament simptomatic, pentru combaterea: 

febrei – antitermice obstructiei nazale – picaturi in nas si aspirarea secretiilor nazale tusea – sirop sau de preferat aerosoloterapie – sugerez parintilor sa-si procure un

aparat de aerosoli, fiind foarte util atat in cazul bronsiolitei cat si in cazul altor infectii de cai respiratorii superioare

saruri de rehidratare orala sau perfuzii intravenoase in caz de deshidratare medicatie bronhodilatatoare – sub forma de aerosoli este cel mai frecvent folosita:

Adrenalina, Salbutamol (Ventolin), sau alte bronhodilatatoare, diluate in anumite proportii cu ser fiziologic. Aceste medicamente pot avea efecte adverse servere, motiv pentru care se administreaza doar la indicatia medicului specialist.

         Formele moderate sau severe de bronsiolita necesita internare intr-un serviciu specializat, cu supraveghere permanenta si monitorizare a evolutiei bolii sub tratamentul adecvat indicat de medicul curant.  

         Internarea este necesara atunci cand: 

Copilul nu se alimenteaza corespunzator – cantitatea de lichide este sub jumatate din aportul zilnic obisnuit, ceea ce duce la deshidratare

Este apatic, somnolent Polipnee – frecventa respiratorie peste 60/minut Semne de insuficienta respiratorie: bataia aripioarelor nazale, retractia

musculaturii intercostale si subcostale ca urmare a efortului musculaturii respiratorii accesorii, cresterea frecventei cardiace (tahicardie), cianoza, saturatia in oxigen scazuta

Crize de apnee in antecedente Varsta sub 3 luni Prematuritate Malnutritie sau alte comorbiditati asociate care predispun la o evolutie severa a

bolii.

       Nu uitati: tratamentul trebuie sa fie facut la indicatia medicului specialist. Nu administrati medicamente copilului din proprie initiativa, intrucat acestea pot avea efecte secundare nedorite daca nu sunt administrate corespunzator. 

Prevenirea: 

            Avand in vedere ca bronsiolita este o boala contagioasa determinata de virusuri, masurile de prevenire sunt aceleasi ca in cazul oricarei infectii virale: 

evitarea contactului cu persoanele bolnave evitarea zonelor aglomerate regulile de igiena personala, spalarea pe maini cu apa si sapun de fiecare data

inainte de contactul cu sugarul evitarea expunerii copilului la fum de tigara. 

            Foarte important de subliniat: alimentatia naturala are rol protector.

La momentul actual nu exista un vaccin impotriva virusului sincitial respirator (VSR). La copiii cu risc crescut de a dezvolta forme severe de bronsiolita (cei nascuti prematur, cei cu malformatii cardiace, cu afectiuni cronice pulmonare, cu deficite imune

severe) se recomanda imunizarea pasiva prin administrare de imunoglobulina VSR in sezonul cu risc crescut (iarna). 

Cand sa va adresati medicului pediatru: 

Contactati medicul pediatru de urgenta daca copilul dumneavoastra prezinta:

o raceala care se agraveaza brusc incepe sa respire foarte repede wheezing (respiratie suieratoare) dificultati de respiratie este apatic, somnolent sau foarte obosit refuza sa manance si/sau varsa are febra mare tuse foarte frecventa cianoza – coloratia albastra a tegumentelor, initial in jurul gurii si la extremitati

(se poate observa mai bine la buze si unghii) sau generalizata – semn de mare gravitate, necesitand prezentarea de urgenta intr-un serviciu de specialitate pentru internare.

Unii copii sunt predispusi sa faca forme severe de bronsiolita. Adresati-va medicului pediatru daca copilul are simptome de raceala si daca: 

are varsta sub 3 luni s-a nascut prematur are malformatie cardiaca sau alta patologie pulmonara cronica are deficit imun a mai prezentat in trecut episoade de bronsiolita sau bronhopneumonie care au

necesitat internare si oxigenoterapie.