Unive rnul XLIV Nr. 7

12 Februarie 1928

5 l i ei erar

TRA O E D ! A NA

102. — UNIVERSUL LITERAR

SllflClllI ГОІІІІІПееС • „ „ n ' .. . _. •

M A R I A V E N T U R A

De câte ori un teatru anunţa spec­tacole cu Maria Ventura, directorul lui trebue să aibă în prealabil o con­ferinţă cu serviciul ds ord'ne al pré­fecture!, jientruca să se ia măsuri de rânduială la cassa de bilete. Şi pe urmă trebue să aibă grije ca să pu­blice un afiş de instrucţiuni, care a-duce cu programul zilei de zece Mai : Im ora 10... accesul prin intrarea late­rală... ghişeu interior... controlaţi şi iar controlaţi.

Nu există actor sau actriţă fie ei de reputaţie europeană care să facă în aşa măsură publicul nostru să aş­tepte înşiruit ore întregi, în faţa ghi-şeului. Ştim că se poate spune că pe lângă reputaţia de a juca în capitala Franţei, Maria Ventura are şi avanta­jul de juca în româneşte, adică de a se adresa unui public mult mai în­tins, totuşi ora ja pe care o exercită asupra sălilor de spectacol este incon­testabilă.

Asemenea idoli sunt primiţi de că­tre adoratori în întregime fără pru­denţă critică, fără rezerve, fără diso­cieri savante.

In „Fedra" —> pe care o menţine la culmile de artă ale tragediei — sau înir'un banal rol de piesă de bulevard, Maria Ventura e aplaudată cu ace-laş entusiasm.

Ce nu poate face, chiar în răz­boaiele de cucerire artistică, un gene­ral atât de orbeşte ascultat de solda­ţii săi, numai să se decidă.

Iată că acum această artistă, după ce şi-a exprimat dorinţa — pe cale de realizare, după câte ştim — de a avea un teatru al ei în Bucureşti, se oferă să ducă la triumf două piese ori­ginale, dintre care una a marelui scriitor Goga. E o magnifică poliţă achitată sufletului românesc, pentru care strălucita tragediană merită nu­mai omagii.

CAMIL PETRESCU

O TRAGEDIANĂ MODERNA

P e r s o n a l i t a t e a poa t e fi p r i v i t ă ca o r e ­z u l t a n t ă a . ciocnirea ma i în tâ i , apoi a sch imbur i lo r d i n t r e ind iv idua l i t a t ea p r i ­mitivă şi mediu l social . In a r t ă , mai mul t decâ t în or ice a l t ă ac t iv i t a t e omenească , factorul med iu a r e în f o r m a r e a pe r so -nal i tă ţe i c u v â n t ho tă r î to r . Nu pu ţ in , pen l rucă i nd iv idua l i t a t e a a r t i s t i că e cea mai suscept ib i lă de a fi in f luen ţa tă . D a r mai a les p e n t r u c ă în a r t ă , m e d i u l de o-pinii, c redin ţ i , p r inc ip i i emise cu a u t o r i ­ta te şi baza t e , în Occ iden t p e o p u t e r n i ­că încă as tăz i i ndes t ruc t ib i l ă t r ad i ţ i e , în­că tuşează p e novicele ar t is t , îi m ă r g i ­nesc or izontu l , îi l a să l i be re n u m a i a n u ­mite şi b ine def in i te p u n c t e d e vede re . Dacă ind iv idua l i t a t ea p r i m a r ă t inde că­t r e a l t e le , r i scă să fie d i s t ru să în m e d i u l nepr ie ln ic , ca un pui d e u r s po la r t r a n s ­por ta t sub t rop ice — dacă însă t end in ­ţele i nd iv idua l i t ă ţ e i în foetus găsesc în­tă r i r e , p r ec i za re , ţel în pr inc ip i i le , c re ­d in ţe le med iu lu i a r t i s t ic , în c a r e aceas t a d in u r m ă t r ăeş t e , apoi p e r s o n a l i t a t e a se va naş te , se va desvol ta , se va împl in i ca şi o p l a n t ă că re i a în tot m o m e n t u l i-au fost f avorab i l e condi ţ iun i le a tmosfe­rice, c a r e a a v u t soare le , vân tu l , p loa ia când îi t r e b u i a u şi cât îi t r ebu i au .

C a z u l d in u r m ă , des tu l d e r a r şi deo­sebit de fericit e acel a l M a r i o a r e i Ven­tu ra , p l eca tă la Pa r i s , la v â r s t a d e 15 uni, însc r i să în C o n s e r v a t o r u l d e a r t ă d r a m a t i c ă francez, păş ind c u 16 an i pen ­tru în t â i a o a r ă p e o scenă f ranceză . D e amin t im a s p e c t u l t e a t r u l u i p a r i z i a n din ani i 1904—1907, v r e m e a î ncepu tu lu i ca r i e re i d-rei V e n t u r a (aspect p ă s t r a t pâ­nă as tăz i de al t fel , căci ce le câ t eva tea­t r e d e „ a v a n t - g a r d ă ' ' d e „ a r t ă ' ' n u se in teg rează nici u n m o m e n t p e n t r u ma­re le pub l i c f rancez şi s t r ă in t ab lou lu i t e a t r u l u i par iz ian) , el se p r e z ' n t ă s u b dub la faţă a t e a t r u l u i c las ic cu l t i va t cu re l ig ioz i ta te în C o n s e r v a t o r şi la C o m e ­dia F r a n c e z ă şi a comed ei d e salon inau­g u r a t ă d e G e o r g e s de Por to -Riche d u s ă mai d e p a r t e d e t e m p e r a m e n t e l e a t â t d e di fer i te a le u n o r H e n r y Batai l le , H e n r y Berns te in , M a u r i c e K i s t emack e r s .

In conse rva to ru l , p e c a r e M a r i o a r a Ven tu ra l a pă răs i t cu p remiu l în tâ i pen ­tru d r a m ă şi comed : e d o m n e a u Mol iè re şi Racine . Sen t imen te l e omeneş t i î m b r ă ­ca te în ha ina conven ţ iona l ă a u n e i for­me fixe, per fec te—obiec t iva te , r a ţ iona l i ­za te (şi n ic idecum in t e l ec tua l i za t e !) —• forma t inzând şi reuş ind , aci s t ă m i n u ­nea, să emoţ ioneze direct , d incolo d e cons ide ra ţ iun i d e d e s ă v â r ş i r e ar t i s t ică , ia tă t e a t r u l c las ic c u m n e stă î n a i n t e p r in r ea l i ză r i l e s a l e ce le mai d e s e a m ă : „Le M i s a n t h r o p e ' 1 şi „Le Ta r tu f f e " d e Molière, „ P h e d r e " şi „ A t h a l i e " de Ra­cine. Des igur , C o n s e r v a t o r u l a desvol ta t Mar ioare i V e n t u r a tot complexu l d e în­suşiri fizice ce se cer p e n t r u i n t e r p r e t a ­rea e r o i n e l o r lui Rac ine (d in t re car i n u t r e b u e u i t a t ă H e r m i o n e d in „ A n d r o m a -que'*) : g lasu l p u t e r n i c , dec l ama to r , ca-

G E O R G E FRIDEŞ B

pabi l d e n e b ă n u i t e c r e scendo-u r i ce • un momen t nu-1 spa rg , nu-1 gâ tue , щ a m e n i n ţ ă sonor i t a t ea ro tundă , p l ină , ь con t ra i t w a g n e r i a n ; ş t i in ţa atitudinii] s t a t u a r e , a paş i lor lenţ i , m ă s u r a ţ i , a Щ t u r i l o r l a rg i , a r m o n i o a s e , impresionau., în vă lu r i a lbe , î n decor d e co loane a tice. D a r o d a t ă eş i tă d in Conservaţii Mar ioa ra V e n t u r a nu a lua t d r u m u l drej s p r e C o m e d i a F r a n c e z ă , aces t t emplu j a r t e i clasice, u n d e t r e b u i a să t r eacă ex> m e n u l pub l i c de t r a g e d i a n ă . Descopt că g lasu l impre s ionan t d e ega l şi d e te rn ie ş t ia să cape t e in f l ex iun i minoi accen te i n s inuan t e , n e p r e v ă z u t e , că • tur i le- i l a rg i , r o t u n d e p u t e a u deve brusce , n e r v o a s e , cr ispate—şi seconsac; cu to tu l t e a t r u l u i m o d e r n bu l eva rd^ T e a t r u l S a r a h B e r n h a r d t , T e a t r u l Réji ne , O d e o n u l lu i A n t o i n e v ă z u r ă p e Ш r i ó a r a V e n t u r a t r e c â n d p r i n cele ma i I fer i te ro lu r i a le r e p e r t o r i u l u i lor. Fáj îndo ia lă însă că, la u r m ă , „îndrăgostit lui Por to -Riche , e r o i n a d in „Secreţii lui Berns te in , G r â c e d e P la i s sans 1 „Marşul N u p ţ i a l ' a l lui Bata i l le сош| t u i r ă t r iumfur i l e - i ce le m a i autenticj Bucureş t i i neu t r a l i t ă ţ i i , Iaşii războiuli iar Bucureş t i i imed ia t u r m ă t o r i păcii ц p ă s t r a t a m i n t i r e a Mar ioa r e i V e n t u r a , \ t e r p r e t ă n e î n t r e c u t ă a t e a t r u l u i d e sş cov f rancez. ,

R e î n t o a r c e r e a , d u p ă război , în Franf a î n s e m n a t şi i n t r a r e a , c u r â n d , la G' m e d ' a F r a n c e z ă . Aci, M a r i o a r a Ventur regăs i cu l tu l l iniei , a l pu r i t ă ţ i i clasici pă ră s i t cu an i în u r m ă , o d a t ă cu ieşiri' din C o n s e r v a t o r . Şi reuşi o uni f icare , ' c o n c e n t r a r e a mi j loace lo r e i d e tragi d i a n ă clasică şi a însuş i r i lo r de corni d i a n ă de salon, în piese le m o d e r n e buli v a r d i e r e ca şi *n o p e r i l e m a r e l u i repe tor iu . M a r i o a r a V e n t u r a a c rea t , p e pi< ma scenă f ranceză , p e T h e r e s e Eontenaí d in „Le vieil H o m m e " a lui Porto-Ridi şi spec taco le le din a n u l t r ecu t d e la FeS-t ru l Regina Mar ia ne -au a r ă t a t cum I pe r sonag iu de piesă m o d e r n ă se ridie la r angu l une i e r o i n e de t r a g e d i e rac n i ană . Şi Mar ioa ra V e n t u r a a juca t b C o m e d i e P h e d r a lui Rac ine , o Phedii modern iza tă , s p ă r g â n d pe a locur i îndr& ne ţ l in ia p u r ă clasică, l ă s ând to tuş i i impre s i e f inală d e a u t e n t i c ă măre ţ i e .

Sen t imen tu l că P h e d r a î n s e a m n ă cui m e a d e r e a l i z a r e în c a r i e r a a r t i s t i că :

Mar ioa re i V e n t u r a t i nde să se s tab i lea» tot ma i mul t . P o r n i t ă cu însuşi r i , de! vo l ta te a d m i r a b i l în m e d i u l cel mi pr ie ln ic , ce-o ind icau p e n t r u o ridicai de n ive l a t e a t r u l u i d e salon ca şi per t ru o a p r o p i e r e d e noi a t r aged ie i cli sice, M a r i o a r a V e n t r u a , p r i n c r e a ţ i i sa le , d e s m i n t e h o t ă r î t c r e d i n ţ a că fci m a l i s m u l r ac in i an sau mondain-ismi 1

lu i Po r to -Riche a r fi ceda t def ini t iv pi sul t e a t r u l u i d e a d e v ă r a t ă v i a ţ ă int«1

r i oa ră , d e a u t e n t i c e p r e o c u p ă r i i n t e k tua i» . 1

UNlVKHSUL U J R H A f l - U&

MARIA VENTURA $1 STRĂINĂTATEA lm avut o su rpr iză , . D - r a Ven tu ra , re o joacă pe F e d r a . A fost pas io-tnt, inegal, uneor i іц î n t r e g i m e fru-e. D-ra Ventura — suint p a t r u an i de meii — se înce rcase în aces t rol . Er i , a Ventura a câş t iga t şi a m i n u n a t

ită sala prin femin i ta tea , p r i n s ince-btea in terpretăr i i sale . Ne-a făcut s'o Idem pe í e d r a . A făcut mai a les să liascà o femeie, cu a d e v ă r a t consu­ltă de tristeţe. P r i m u l şi ai doi lea uct, imite momente d in a l t r e i l ea şi al lulea, clipele de gelozie, desc i impâ-№ prin in tens i ta tea şi a d â n c i m e a tor. près a se p ic tează d i n l ă u n t r u Act r i ţa parc în aceas tă fi inţă, m ă c i n a t ă , po­ată de pasiune. ,ucru mişcător, f ă r ă s ă j o a c e ro lu l , urmare a e x p e r i e n ţ e i d o b â n d i t e , în

rşit prin lentă p ă t r u n d e r e , d - ra Ven-a a realizat d e o d a t ă f igura in te usai licată numai în 1922. C e r ă b d a r e işte arta comedien i lo r . E r i e a ne-a ţ o plăcere comple tă , s u p e r i o a r ă iar. Intrarea sa, a d m i r a b i l u l şi a t â t originalul chip de a invoca soa r e l e ,

linată şi p i e rdu tă , cu b r a ţ e l e desch i -cu faţa în sp re lumină , ca o U a n a e

I ploaia de a u r ; masca sa c r i s p a t ă la nele lui Hipolit, a c c e n t u l s ă u în f rân t itru „Cest toi qui l 'as nommé" — rul ei inexpr imabi l , în tot t i m p u l ac-

mi al II-lea, c a r e a t i n g e p a r o x i s m u l Bcirii la versul : „Ma folle a r d e u r , fere moi se déc l a r e 1 ' — coche ta şi a-

de tandra rugăc iune c ă t r e Venus î n ui III, explozia d e gelozie d in al pă­lea, în care un r â s de copil se a ines-K cu răcnete d e felină, i a t ă p r inc ipa -8 clipe frumoase. S u n t une l e , î n c a r e a Ventura ne-a r e înv i a t foa r te m a r i intiri. Cu a tâ t ma i m u l t cu cât a-stă viaţă totală a p e r s o n a g i u l u i , se iuga atunci unei gra ţ i i , une i a r m o n i i íiptoase a gestur i lor , f avor iza tă d e un rte fericit costum. Alb, co lora t cu k se încălzeşte, c â u d s o a r e l e î l îm-pşează. lngădue mişcăr i d e u n viu )rie;ital elenism, joc de l ica t de stofe suale, care se a rmon izează , p r i n t r ' u n trust tulburător cu co loane l e p u t e r -! ale peisagiului aus t e r .

G A B R I E L BOISSY

)omnisoara Ven t rua a b o r d a s e de ja o-! sau de două or i — mi se p a r e — tutui rol al Fed re i cu un viu succes, cărui ecou îl af lasem. Nu f ă ră in­ii mă dusei s'o ascul t , căci î nce rca -pni se părea g rea p e n t r u mi j loace le \ fizice. Totuşi a câş t iga t u n m a r e Ies cu adevăra t foar te mer i t a t . A tt într'un chip s u p e r i o r . D- ra Ven-1 spune minuna t v e r s u r i l e ; nici o buseţe poetică nu e s t e j e r t f i t ă , rte frumos î m b r ă c a t ă , a r m o n i o a s ă Í dulcegărie ne-a d ă r u i t con t inuu o Eta a celei mai e m o ţ i o n a n t e f rumti -[ Tragediana a găsi t a t i tud in i , l i -iri de cel mai f rumos stil . S t ă p â n ă lectă a rolului, toa tă sfârşi re şi en tu -im, trecând dela g ra ţ i e şi de la coche-;e amoroasă la gelozie dâ rză . . condus cu o f rumoasă e n e r g i e „de-;a(iile şi s'a vădi t d ibace în dif iciul de scenă, când F e d r a ia s p a d a lu i

olit. In ultimul act, c â n d fur ia F e -I este potolită d - ra V e n t u r a a fost Bind m şcătoare şi cu d r e p t răsp lă -de aclamaţiile sălii.

l»r ceee ce congtitnie p e n t r u mine

in te resu l p a r t i c u l a r - al " i n t e r p r e t ă r i l o r sale, e s te n u şt iu ce l u c r u v iu şi a ş i în­d răzn i să s p u n m o d e r n , pe c a r e î l a r a t ă jocul ac t r i ţ e i . T e m p e r a m e n t u l s ă u pe r ­sonal comun ică o a r d o a r e , o v ibra ţ ie , ca re încă lzesc compozi ţ ia clasică.

Am no ta t de j a aceas t ă p r e ţ i oa să ca­l i ta te în Silvia din „Jeu de l'amour et du h a z a r d " şi în E lmi ra d in Tar tu f fe .

D - r a V e n t u r a dăr t teş te aces tor figuri , pu ţ in conven ţ iona le , p o a t e p e n t r u c ă p rea pe r fec te ca sti l şi m ă s u r ă , nel i ­nişt i le, f iorur i le unei femei con t impo­rane ; luc ru de i n t e r e s unic . D e s i g u r cu ea, F e d r a d e v i n e o c r e a t u r ă omenească , a că re i e m o ţ i e şi sens ib i l i t a t e ne mişcă de a p r o a p e . Es te de al tfel i m e n s a difi­cu l t a t e . a aces te i forme, incon tes tab i l cea . m a i î na l t ă în a r t a d r a m a t i c ă , de a a n i m ă aces te s ta tu i , f ă ră a Ie r ă p i st i­lu l şi f r umuse ţ ea lor i m p e c a b T ă .

D- ra V e n t r u a comun ică aces tu i rol o in tens i ta te , p e c a r e nici una d i n c a m a r a ­dele, ce a u p r eceda t -o , nu ne-a făcut s'o simţim. Aşa c u m es te , a c e a s t ă i n t e r p r e ­t a r e a F e d r e i es te cea ma i mi şcă toa re , pe c a r e a m avu t -o de l a .Sarah B e r n h a r d .

A N T O I N E (Information)

M c a d f r v c s i r e i f t p cum am revăzut pe Ventura

Pără s i s em, p e n t r u o s ă p t ă m â n ă t r an ­şeele, dacă se p u t e a u n u m i aşa g rop i le cu bă l toace , c a r e se înş i ru iau de -a lungu l Suşifei şi p r i n p ă d u r i l e dela co ta Mo-mâia . O s ă p t ă m â n ă de nopţ i d o r m i t e fă ră g r i j a s emna l e lo r d e a l a r m ă , d e mese ne ­d e r a n j a t e de. o b u z e d e a r t i l e r i e .

D a r m a s ă t i hn i t ă n u p u t e a avea un soldat veni t d e p e front . „S t r ada I u p u ş -n e a n u " e r a des tu l ca să-i t a i e toa tă pofta de m â n c a r e , cu l u x u l ei inconş t ien t şi de şăn ţ a t , cu cei c a r e în loc să l u p t e cu m i t r a l i e r e l e nemţeş t i , î n v i n g e a u cu s t u ­pef ian te fetele (viciile nu se inven tă , s e descoperă ) şi p rof i tând d e p r o m i s c u i t a t e a refugiului , făceau r a v a g i i p r i n t r e femei le r a v a g i a t e .

La sp i ta lu l , la c a r e t r e b u i a să-mi gă­sesc un c a m a r a d , o i m p r e s i e d e p ă r ă s i r e , de pl ic t iseală , de „ p r e a l u n g ' . E n t u z ' a s -m u l a t â t o r nob i l e d o a m n e , c a r e c h i a r d a c ă nu e r a u de nici u n folos, în f loreau cel pu ţ i n cu p r e z e n ţ a lor, săl i le d e sp i ta l se e t insese cu to tu l . Răni ţ i i î n c e p u s e r ă să fie socoti ţ i ca o a d e v ă r a t ă be lea . Căc i e r a p r i m ă v a r ă , l u m e a se p l imba găt i tă , în au tomob i l e rech iz i ţ iona te , iar sp i ta le le mi roseau a a ţ i fe lnic şi a cămăş i neschim­ba te .

Se a n u n ţ a s e un fest ival , ch ipu r i l e pen­t ru răn i ţ i , c u p r o d u c ţ i i muz ica l e şti a l t e n imicur i ar t i s t ice . Mai mul t p r i l e j d e în­

tâ lni r i m o n d e n e şi consuma t înghe ţa tă , r a r ă şi de l ic ioasă po v r e m e a aceea .

M 'am dus to tuş s'o văd po V e n t u r a , c a r e e r a a n u n ţ a t ă în p rogranr . D a r n 'a venit . D e s t u l de pl ic t is i tor p e n t r u un soldat , c a r e ţ i ne s ä vadă o ac t r i ţ ă p re ­fera tă .

Şi c u m m ă p l â n g e a m u n u i c a m a r a d , a-cesta mă l ă m u r i :

— Vre i s'o vez i p e V e n t u r a ? — Da... m â i n e p lec i a r p e front . — A t u n c i nu o m a i a ş t ep ta aiei . Are

un c«z „ g r a v ' ' la sp i ta l . Nu vine. — I ? — Nu p ă r ă s e ş t e sp i t a lu l , când sun t

ope ra ţ i i g re le , nici ch ia r p e n t r u p roduc ţ i i Şi a m văzut -o î n t r ' a d e v ă r , p r iv ind p r in -

tr 'o f e reas t r ă . Sch imba , cu m â n a ei pan­samen tu l , de s igu r miros i tor , a l unu i pân ­tec d e v o r a t de schi je .

E rau p a t r u d u p ă amiază . î n f lo reau tei i l!a Copou. . . şi „tot l a şu l ' ' e r a la p r o d u c ţ i a m o n d e n ă .

ARIEL

Пкѵттаивіэи

NOTE BIOGRAFICE Mar ioa ra Ven tu ra , s 'a născu t în Bu­

cureş t i , în a n u l 1888. Liceul , p â n ă la cinci c l ase l 'a u r m a t

la „Liceul Negoescu" . Apoi a p l eca t la Par i s , la „Liceul L a m a r t i n e ' ' î nsc r i in -du-se în ace laş t i m p la conse rva to r .

D e foar te t i m p u r i u , la v â r s t a d e 16 ani , a î ncepu t să j o a c e a l ă t u r i d e Sarah B e r n h a r d . F i ind încă e l evă la conse rva ­tor , Mar i a V e n t u r a p lecă i n t r ' u n t u r n e u în Amer ica , a l ă t u r i de S a r a h B e r u h a r d şi d e Max .

î n a i n t e de a j u c a cu S a r a h B e r n h a r d , pr in a n u l I d e c o n s e r v a t o r a j u c a t la t e a t r u l „L 'Oeuvre 1 ' , a l ă t u r i de Suzana Déspres în p iesa lui D 'Ammuz io , „Gio-conda'*.

A ob ţ inu t la conse rva to r p r e m i u l I pen t ru d r a m ă şi comedie , în u r m a că­ruia a fost sol ic i ta tă să j o a c e la C o m e ­dia F r a n c e z ă .

D a r d e p e a tunc i , f irea i n d e p e n d e n t ă ş i n e s u p u s ă a Măr i e i V e n t u r a , s'a opus j u g u l u i şi a refuzat p r o p u n e r e a .

A i n t r a t l a Odeon , s'a plictisi t şi a-colo şi a t r e c u t la R é j a n e .

D a r nici acolo, n ' a r ă m a s m u l t ă v re ­me şi s'a r e î n t o r s i a r la S a r a h Be rn ­hard , c a r e p l e c â n d î n A m e r i c a i-a l ăsa t tot r e p e r t o r i u l ei pe t i m p d e u n an .

Anto ine , c a r e l u a s e O d e o n u l îu acel t imp, văzând 'o în „ D a m a cu C a m e l i i ' a s t ă r u i t p e l â n g ă d â n s a să se î n t o a r c ă d in nou Ia Odéon . V e n t u r a a p r imi t şi t imp d e 3 an i a j u c a t n e î n t r e r u p t I a Odéon , t oa t e ro lu r i l e p r inc ipa l e .

Munca p c ca r e o che l tu i se la O d é o p , o s l ăb i se mul t şi a t u n c i a p leca t în I t a ­lia să se î n t r e m e z e .

î n d e m n a t ă de nos ta lg ie , V e n t u r a r e ­v ine în {ară, u n d e războiu l a s u r p r i n s ' o .

A î n d u r a t ex i lu l cu to{i român i i lao­l a l t ă şi la Iaş i u n d e a fost refugia tă , a lua t c o n d u c e r e a unu i sp i ta l f rancez, u n d e a s ta t nec l in t i t ă p â n ă la s fârş i tu l războiu lu i , î n g r i j i n d cu 'n r a r devo ta ­ment p e r ă n i t k

C â n d pacea s'a înche ia t , când Româ-n i a -Mare e r a u n vis în făp tu i t , V e n t u r a cu suf le tu l p l in d e b u c u r i a i zbânde i e'a r e î n t o r s d i n nou în F r a n ţ a , u n d e C o m e ­d ia f ranceză a î n c ă t u ş a t e p â n ă acum.

Щ . - U N I V E R S U L L I T E R A R

I» o e • e F. ADERCA

A D A M In Biblie pământ e scris : Adam. Şi ţărâna din Mesopotam, Însufleţită, s'a nurrit cu-ace-

laş vechi cuvânt.

FOAME.

La fiecare răsărit de soare descui în mine porţi şi-adânc lăuntrice sorţi mă duc spre ţarinele dospitoare.

Aburi se învălurează peste mlaştină şi bulgărul din negrul cernozoni aşteaptă parcă să devie om noul om, de-aci, de baştină.

Din răsărit de când ne-am ridicat noi am tot mers spre soare-apune : furnici mânate de rebel iune pe globul care ne-a creat. Scormonim adânc cu fierul muma, îi îngropăm sămânţa'n măruntae şi pân'la brâu, în holdele bălae cosim un spic de grâu şi-un vis ca spuma.

De-atâtcn secole, din primul ceas e frământată terra şi himera biblică fecundă a rămas.

— Pământ, bătrân pământ, tu pari un tom pe care-I răvăşim anarhiei parcă... încă n*a sfârşit ca să te stoarcă tristul om

IUBIRE.

Am coborît într'nn apus de soare sub frunze de mesteacăn, în vâlcea ; dintr'o cireada leneşă mugea taurul scurt, în seara răcoritoare.

Subţire lângă mine, cercetai aceste zări campestre. înroşite, nişte mici ferestre semne ne făceau de peste plai.

Bulgării de prin pocne picioruşul le-a călcat— Fiecare'mbrăjişr '

gonea şopârle verzi din burnene.

Iubirea mea, nu simţi ? Pământul gol

ne-atrag' Aud chemarea lui cum rage tăcut, în adormim i rotocol. In părul tău bălai a pus atâtea năzuinţe coapte şi-a vrut ca peste sânii tăi de lapte să lunece crepuscularul crai. Topiţi în golul lui himeric ne-a clătinat... Şi una cu ţărâna Ini ne-a frământat în timp şi'n întuneric.

— Pământ, bătrân pământ . .

dormit pe sânu-ţi plin de sevă de-utâtea ori : aceiaşi albă. Evă sub coapsa-aceluiaşi • Adam !

Noi am

ION BUZDUGAN

RĂBOJUL VREMII Brumarul pe frunte cu glugă de lână

Şi sarică sură, de pâslă, fncet, şovăind cu'nserarea pe cale, Coboară din munte cu turma la vale.

La Sântul Simedru, la cislă—

Simedru, cu sarica-i neagră pe umăr La stâna bătrână de vreme,

L'aşteaptă din munte pe Crivăţ ce geme Să-i vină cu turma la număr,

La stâna bătrână de vreme.

Şi turmele zilnic coboară în câmpuri, Sosind de pe crestele albe :

Simedru le trece'n răbojul de timpuri, Iar turmele vremii — oi negre, oi a lbe —

Se pierd în adâncile câmpuri—

MIHAIL SEBASTIAN

I M N Desfăşură-se ceasul înalt, unic egal Şi fie uniform prin locurile-aceste, Indoaie-se cu linişti de apă lângă mal Spre seară, când nu ştii ce e şi ce nu e s t e Oprească-se aici eternizat .i dens Cu singura lumină, pe care-o mai aştept, Să-1 desluşesc aproape şi să-1 iubesc

[imens, Să-I recunosc mai bine şi să-1 iubesc mai

[drept Desfăşură-se ceasul din ce în ce mai

[vechiu Simplificat şi sobru, intim şi l iniar Subtilizând tăcerea spre calm şi

[transparenţă Desfăşură-se ceasul din ce în ce mai clar.

IOAN C. GEORGESCU

TĂCERE DE CRISTAL Cer de cristal — deasnpra apelor tăcute —« întins în umbre albe, de vânt petrecute — îşi depărtează'n luciu — cuprinsu'ncătuşat, ce bate surd în geamuri, de vifor în fruntat

Cer de cristal — vărsat în câmp de gol ic iune ; îşi uniblă'n fum, turmele de fluturi de argint — ţmnă'ii isvoarele d e apă'n uscăciune, unde corbi flămânzi — sura s'apleacă şi s 'a l int

Cer de cristal — căzut şi adunat pe râuri, ca pulberea de sticlă — închegată'n brâuri — ai'ncins acoperământul , ţesut din zăpezi pogorând tăcerea — strivită alb — sub lespezi grele de cleştar).. . Cer de cristal pustiu— d e ape când te lepez i î—

UNIVERSUL L I T E R A R . — 105

S M I N T E A L A G U C O N U L U I — f r a g m e n t d intr 'o p i e s ă n e i s p r ă v i t ă —

Mihail Sorbul De ani de zile Mihail Sorbul ambiţionează să scrie o comedie. Nici gloria

„Paliméi Roşii", nici aplauzele frenetice cu care i-a fost primit „Dezertorul", nu l-au abătut delà această idee. Acum se pare că e gata, căci a fost vorba să se reprezinte „Coriolanus Secundus" căci nu e, să sperăm, vorba despre cea „neisprăvită" din care publicăm fragmentul de mai jos.

Un salonaş b ă t r â n , moldovenesc . C o n u «ostache G u r a n d a şi conu Matache Mâr-a intră prin fund.

MÀRZA : Iaca şi ca fe lu ţe le ne a ş t eap t ă . GURANDA : N e - a u a ş t e p t a t c a m mult. . .

^ar unde mi-o fi n e p o t u l ? MÀRZA : Te p o m e n e ş t i c ă doarme. . .

!ând umbli toa tă n o a p t e a teleleu.. . , z iua ii loc să lucrezi, . . .dormi. GURANDA : A ! să ştii că i a r mi -a

lcut-o... (trage n e r v o s de pang l i ca c lopo­tului). MÀRZA : D a r d e ce {i-a să r i t ţ a n d ă r a ,

lostăcliel ?... GURANDA : N u m a i nepo ţ i să n u m a i

MÂRZA : Ba e u sun t p e n t r u n e p o a t e & sunt dulci. GURANDA : Eu n ' a m a v u t n o r o c d e

epoate... (Nuţa int ră) .

GURANDA: (Nuţii) C i n e a b ă u t ca­iaua a treia ?... NUŢA : Cine s'o b e a d e c â t domnu l Vic-

| r ?... GURANDA : Se v e d e că nu i-ai spus , am dorit să bem ca feaua împreună . . .

NUŢA : Ba de spus i-am spus , dar... jGURANDA : Des tu l , destul. . . . Ştiu e u i poate pielea... Ş i -acuma u n d e i ?... NUTA : A plecat în oraş . CUR AND A : Când ?... vXJŢA : Chiar acum.

jGURANDA : A l t ăda t ă să nu~i m a i laşj baiele pe tablă... la-i ceaşca de aici...

TfUTA : Eu ce s t r ic ?... JGURANDA : Bine, bine.. . l a să -ne în kce.

(Nuţa iese)

iMÂRZA : Acuma p e Vic tor a i s t a ca lca-pea, vorba ta, e feciorul n e i s p r ă v i t u l u i

frătână-tău, D u m n e z e u sàM er t e , d a r şerpoaica asta de ce-o mai oploşeşt i

casa ta ? Nu vezi ce ochi d e d r a c a r e ?.. GURANDA : Şi t e t u r b u r ă cumva , Mi­che ? |HÂRZA : Vezi tu , b r e Cos tache , d e ce

turbură diavolul n o a p t e a ?!.„. N u Tui bs încă din sufletul tău... JGURANDA : Aici ai adus -o b ine , d a r

să-i fac... Ia şi N u ţ a as ta u n suflet ipăşit la casa mea... A c u m a 15 an i mi-a pis-o primarele d e la Ciuşmăneş t i . . . — \lcoane, a murit văduva lui Ur ioc şi a tat după dânsa o mucoasă d e ş a p t e I... f'ă-ţi o pomană.. . Decâ t să b a t ă u-fele Ciuşmăneştilor, ma i b ine ţi-o face Je-o trebuşoară prin casă şi d e s'o p u r -bine, nu o fată ai m ă r i t a t ma ta l e ' ' . . .

fe-o şi tu la cuhnie , pr imarule* ' , i -am •uns... I de atunci mucoasa şi-a ş te r s nasu l , fcrëscut ca buru iana şi as tăz i e cu ră -I, e şerpoaică şi când i-o sosi ceasu l І găsi cu un om s'o gospodăresc . . . P ă -ktu-i, Mârzo ?...

MÂRZA : D e I... D a r când a i coşgeo mite-a d u l ă u l în casă şi ma i a les când îl ştii...

G U R A N D A : D u l ă u l m e u nu se u i t ă la fete dea ldeas tea . . . Lui ii t r e b u e s c de a lea p a r f u m a t e şi su lemeni te . . . Cu N u ţ e ne m u l ţ u m e a m noi p r in cele t i ne re ţ i t recute. . . .

MÂRZA : Oricum. . . P e n t r u un b ă t r â n ca t ine nu se cade.. . La casa ta t r e b u e să fie o bă t rână . . .

G U R A N D A : Am eu şi d e ace lea la bucă t ă r i e .

MÂRZA : In sfârşi t te p r iveş te . G U R A N D A : Ia l a să -mă şi tu , b r e

Mitache.. . nici n ' a m apuca t să n e încus-cr im şi m ă socreşt i mai r ă u ca...

MARZA : N 'a i g r i j ă că nu te-oi mai ' socri... Eu n ' a m n e p o a t e să le d a u d u p ă Victori de-ai matale . . .

G U R A N D A : Ţi-a i m u t a t gându l ? MÂRZA : C u desăvâr ş i r e . . . G U R A N D A : P o a t e s o ' n d r e p t a . MÂRZA : Nu. nu -mi t rebue . . . Eu nn-mi

nenorocesc copila... Mai b ine n e m ă r i ­tată... D 'apoi u r l ă t â r g u l , Cos tăche l , d e chefur i le şi bă t ă i l e ce le face...

G U R A N D A : E t â n ă r , b r e Mârzacule . . . Tu n 'ai z b u r d a t în v r e m e a t a . . .

MÂRZA : C e - a r e a face zburdă ln ic i i l e me le cu a le s t r i ca tu lu i istuia.. . C e să-ţ i ma i spun.. . F a c e datori i . . . Dă ş ine ţe în a lb , ad i că mă 'nţe legi . . . I ţ i v inde p ie l ea d e pe acum... Nu mai a r e răbdare . . .

G U R A N D A : (cu b ă r b i a în p iep t ) . A-poi. ce să-i faci, Mitache. . . Asta-i a bă­trâni lor . . . C â n d sun t să rac i li se a ş t eap ­tă m o a r t e a , ca să se scape cei t iner i de o p o v a r ă , când sun t î ndes tu l a ţ i H se d o ­reş t e s fâ rş i tu l , ca să li se î m p a r t ă a-verile... .

MÂRZA : ( s u r â z â n d îşi m â n g â e b ă r ­bu ţ a ) . N u m a i că D u m n e z e u a lăsa t ca b ă t r â n i i să fie o a m e n i c u m i n ţ i şi să-şi cau te d e sănăta te . . .

G U R A N D A : Să-şi cau te , Mit ru ţ , d a r vezi că eu am o boa lă f ă ră leac.. . C h e m doctor i , c a r e d e c a r e ma i grozavi . Şi mă în to rc şi mă ciocănesc ei în t o a t e ch ipu­rile... î m i ana l i zează apoi toa te a le i . . . şi la u r m ă dau d in umeri . . . Cică ' s s ănă to s tun.. . Şi tot t r ă e s c p â n ă la 100 d e ani.. . 1-adevSrat... m ă s imt tare. . . a d ; c ă n i 'am simţit. . . D a r a c u m mi -e in ima neagră . . . Mă cândesc tot la ducă-se -pe -pus t i i şi s lăbesc. . .

MÂRZA : N 'o fi m u l ţ u m i t f r ă ţ â n ă - t ă u d e cum îi creşt i feciorul şi acum te chi-nueş t e sub c h ' p d e diavol.. . (îşi face c ruce) . Nu-i vo rbă , că m a r e împe l i ţ a t a fost el şi în viaţă. . . D u m n e z e u să- l ier te . . .

G U R A N D A : T e pomeneş t i că nu- i mul ţumit . . . A m u d a c ă aş î n t r e b a p e ne -po tu -meu n u m a i î n c a p e îndoia lă că nu- i mu l ţumi t .

MARZA : D a c ă a r fi m u l ţ u m i t n ' a r mai face datori i . . .

G U R A N D A : Aşa-i... Să ştii că ăs ta e

Mitache. . . D i a v o l u l c a r e m ă tot c ea r că în f iecare n o a p t e e suf le tu l lui Iorgu.. . Ai drep ta te . . . Deace ia doctor i i nu-mi gă­sesc nici boa la şi nici leacul . Boala m e a nu se v indecă nici cu f a rmac ie şi n ic i cu cu ţ i tu l ci cu biserica. . .

MÂRZA : A r t r e b u i să faci o d a n i e m a r e ..

G U R A N D A : Un spi ta l sau un orfel i ­nat.... (cu g roază ) . D a r când o auzi Vic­tor u n a ca as ta , e în s t a r e să m ă s t r â n g ă de gât...

M A R Z A : Tr imete -1 şi tu la p r i m b l a r e u n d e v a depar te . . . Dar. . . ia, ascu l tă b r e Cos tăche l , mi-a m a i ven i t o ideie... Ce -a r fi clacă te-ai î n s u r a ?

G U R A N D A : Eşti n e b u n ? MARZA : Decâ t a i ţ ine pe l â n g ă t i ne

du lău l şi şerpoaica , ma i b ine ai a d u c e o femeie c u scaun la cap... Hai ?... Ce-a i zice d e v ă d a n a lui G a v r i l u ţ ?... Dacă îmi dai voe încep vorba.. . Nu- ţ i p l ace ?... N'oi fi v r â n d a c u m şi mata. . . fată m a r e !

G U R A N D A Eu d a u să scap d e un d r a c ce m ă ch inueş t e şi tu vre i să mai îmi bagi u n u l în casă....

MÂRZA : Bagi ce-i d r e p t d r a c u l de m u e r e în casă, d a r c u a j u t o r u l lu i să vezi că scofi d r a c u l din suf le tul tău.

G U R A N D A : P â n ă mi-o ieşi sufletuL de tot...

MÂRZA : ( î n d u r e r a t ) . I a r se sch imbă . v remea .

G U R A N D A : T e - a u a c u p a t r e u m a t i s ­mele...

MARZA : D e - a b e a a ş t ep t v a r a să m ă duc la Oglinzi. . . Apoi m u l ţ u m e s c d e ca-feluţă.

G U R A N D A : Mai stai , că d o a r nu v in Turc i i .

MÂRZA : M 'aoucă p loa ia la t ine . G U R A N D A : T e t r imi t cu t iăsnra . . . MÂRZA : Nu, nu... C â n d mi se face de

ducă mă duc... ( in t ră N u ţ a ) . G U R A N D A : D a r ce-i, N u ţ o ? N U Ţ A : (îi î n t i n d e o c a r t e de vizi tă) .

C i teş te şi matale . . . G U R A N D A : (dând c a r t e a de viz i tă

lu i Mârza ) . Ci teş te -o t u Mitache , că eu nu văd...

M Â R Z A : (se c a u t ă p r in b u z u n a r e ) . I r a can d e mine , mi -am .uitat oche lar i i acasă. . .

G U R A N D A : C e i-ai u i t a t căVi'ai pe nas.. . D e aceia ţ i -am da t să ci teş t i , c a i me i n u ştiu oe u n d e i-am lăsat.. .

N U Ţ A : Apoi şi m a t a l e *oi pe nas îi ai...

G U R A N D A : Nu m a i s p u n e şi Ia al ţ i i , Nuţp.. . Mai m a r e ruşinea. . . Dă încoace b i le tu l să v e d e m ce scrie... (Citeşte) „Mi­l u ţ ă Bursuc". . . Tac i b r e !...' Bursuc.. . Bur ­suc:.. P a r ' c ă mi -a r fi rubeden ie . . . Ia să vedem ce m a i z i c e : „ a j u t o r de a r h i v a r . Tg . -Ocna 1 ' . (Cu mi lă ) . P r e a - i de d e p a r t e şi p rea - i mi t i te l săracu;. , Nu-i ce b ă n u ­i am eu.... - i v i « Ă i - '. • • • •-'

Іив. - U N I V E R S U L L I T E R A R

V D o m n i ş o a r a E leonóra , e s i ngu ră pe

l ume . P â n ă Ia cincizeci şi doi de an i , a avu t

v r e m e d e s t u l ă ea cunoască v ia ţa ş i să se s câ rbească do ea.

De-aceea , s'a t r a s d e - o p a r t e d i n vâ l ­toa rea ei, n u b i r u i t ă şi oab lă ca o v ie ta te inf i rmă, ci d â r z ă şi cu f run tea sus , ca un m o n a r h ca r e a b d i c ă d e pl ict iseală. . .

D o m n i ş o a r e l e b ă t r â n e cons t i tue u n sex s p e c i a l . Se nasc tot aşa d e f iresc ca ge-u e n i i sau ca monştrii . . . .

D e a c e e a d o m n i ş o a r a E leonóra n 'a fă­cu- n imic In t r ' ad ins , ca s ă r ă m â i e fată b ă t r â n ă . , ci şi-a aßcul ta t n u m a i imbo ldu l suf le tu lu i şi s'a supus fă ră m i r a r e si r e ­vol tă , firii ei înnăscute . . .

A m i n t i r i l e Domni şoa re i E leonóra , sun t p u ţ i n e şi fade, ca f ruc te le u n u i pom cu ţ e s u t u r i l e anch i loza te .

O r f a n ă Jo douăzec i şi cinci d e an i — fără să ve r se o l a c r i m ă pe m o r m i n t e l e p ă r i n ţ i l o r p e c a r e îi i ubea d in obişnu­in ţă — s'il î n s i n g u r a t de rude l e ce le la l te s'a închis în gospodăr i a ei, moş ten i t ă de là răposa ţ i i şi fără g r i j a zilei d e mâi ­ne , a p u r c e s să-şi t r ă i a scă v ia ţa r u p â n d cu ev l av i e filele d e c a l e n d a r .

f i r e ş t e , a fost un t imp, c â n d Domni ­şoa ra E leonóra — fată de o a m e n i cu d a r e d e m â n ă — a t r e b u i t să p o a r t e ti­t lu l evoca to r .le „fată de mări ta t" . . .

D a r 1 a p u r t a t cu sf ială şi cu ură , ca pe o profes ie de ruş ine , şi în r u p t u l capu lu i n a v r u t să-şi î n t o v ă r ă ş e a s c ă v ia ţa şi să-şi î m p e r e c h e z e f ă p t u r a cu n ic iunu l d in „fanţ i i ' ' s a u oameni i cum-secede , ca i i se p r e z e n t a s e r ă cu in imi ab­sen te şi h a i n e s c u t u r a t e , s ă - i „ cea r ă mâna'. ' .

Şi as ta , p e n t r u c ă Domnişoa ra E leonóra a uirît t o t d e a u n a oamenii . . . U r a a s t a în­d r e p t a t ă d e o p o t r i v ă a s u p r a femei lor şi b ă r b a ţ i l o r s'a p l ă m ă d i t î n suf le tu l du misa le cu p u t e r e d e vo lup t a t e şi n imic şi n i m e n i n ' a pu tu t -o ş t e rge sau învă lu i . Şi c u m n u i -ar ur î , când în cuge tu l ei, toţi a p a r „stricaţi" şi îndobi toci ţ i de pa ­t imi mărun te . . .

Bărba ţ i i sun t beţ iv i , car tofor i , t r ân to r i , mişei şi ga ta să-şi v â n d ă „ o n o a r e a ' ' pen ­t r u un a p e r i t i v sau u n t r u p d e femee....

F e m e i l e s u n t p roas te , l uxoase , minci­noase , p r e f ă c u t e şi le „pică muci i d u p ă

. o r i ce s c â r b ă de b ă r b a t " . Şi poate , D o m n i ş o a r a E leonóra a r i e r ta

— şi d e o p a r t e şi de a l ta , — t o a t e slă­bic iuni le , dacă la baza t u t u r o r n ' a r sta do r in ţ a t rupească. . . Ea e to tu l ; ca o a p ă c ă t r e ca r e m e r g toţi ca să-şi î nnece în ca ru r i l e ei t u r b u r i , i dea lu r i l e , ambi ţ i i l e şi suf le te le , ca o l a m p ă ur iaşă , în j u r u l

I i I — i 11 NUTA : Ii şi t a r e p ros t îmbrăcat . . . G U R A N D A : Şi ce v r e a d. Mi lu ţă Bur­

suc ? NUTA : V r e a să vo rbească cu m a t a l e . G U R A N D A : Bine, b ine , d a r ce? . . . N U T A : Eu d e u n d e să ştiu ? !.. G U R A N D A : Bagă-1 şi t u a t u n c i p e la

' b u c ă t ă r i e şi adu-1 aici... N u m a i să nu ş t e rpe lească ceva... (Nuţa iese) .

MARZA : Atunci te las cu musaf i ru l . d e l a Tg. -Ocna, o fi v r â n d 'să-ţi vândă

- n iş te apă de Slănic.. . G U R A N D A : C i n e ş t ie с е - ѳ m a i fi

v r â n d şi a i s ta d e la mine. . . Să t e pe t rec , Mârzo (amândoi b ă t r â n i i ies).

E R G I N I C căre ia se I m atteste, o a rbă şi fasc inată , o o m e n i r e de molii , cu. t r u p u r i p r e a g re le p e n t r u a r i p i l e mici...

D e a c e e a , în casa Domnişoare i Eleo­nóra , n ' a p u s p ic ioru l n i m e n i a f a r ă d e l ă p t ă r e a s ă , găzar , o l tean, c ă r b u n a r , f loră-r e a s ă şi j u rna l i s t , p lus popii! d in e p a r ­hie , la z i 'n tâ i a le lun i i şi în a j u n u l Bo-botezi i .

Se rv i t oa re n u ţ iue p e n t r u c ă grija^ m e ­n a j u l u i e u n a din mar i l e ei p l ăce r i . C â i n e n ' a re , p e n t r u c ă v a r a l a t r ă la lună şi i a r n a aduce pu r i c i în i a t a c O r ă t e n i i , n u - i t r e b u e p e n t r u că D-şoa ra E leonóra e vege ta r iană . . .

P o r u m b e i i oa re r ă m ă s e s e r ă de l à r ă p o ­saţii , fără g r ă u n ţ e şi a p ă p r o a s p ă t ă în « teţ , şi ma i a les fără m â n g â e r i l e ve r ­ba le a l e coanei Evdochi ţa , m a m a stă­pâne i de azi, p ă r ă s i s e r ă în t r ' o zi co te ţu l p ă r i n t e s c 6u rgh iun indu- se în c u r t e a Bi­serici i de pes te d r u m , în v o l b u r ă d e a ni pi a sp re .

S ingura v i e t a t e î n g ă d u i t ă sub ace laş a c o p e r ă m â n t cu D o m n i ş o a r a Eleonóra , e o p is icuţă cenuş ie şi e las t ică , cu coadă s tufoasă şi ochi c iuda ţ i : u n u l ga lben ca o m a n d a r i n ă pi t ică şi a l t u l ve rde , ca u n glob de st iclă p e n t r u t r andaf i r i i d 'n gră­d i n a une i păpuşi . . .

Vergin ica , s'a p r ipăş i t în t r ' o seară.. . E r a o s e a r ă de pâc lă şi d e t r is teţe . . . I a g u r a sobei d in ia tac , D o m n i ş o a r a

E leonóra ci tea p e n t r u a su ta o a r ă po­vestea f e r m e c ă t o a r e a Genoveve i d e Bra-bant.... Afară p loa ia d e O c t o m b r i e cli­pocea p e b u r l a n e .

l n t r ' u n t imp, s'a desluşi t un mior l ă i t miic şi p a r ' c ă ud ca un scâncet d e copi l plouat. . . D o m n i ş o a r a E leonóra a a ţ in t i t urechea. . . Mior lă i tu l se pre lungea . . . Ci ­neva , cu h â r ş e t e mici sgâ r i a pe rvazu l la uşa d in faţă...

Domni şoa ra E leonóra , n u şt ia ce e a ia frica... Şi-a a r u n c a t r e p e d e u n t a r t a n p e umer i şi l ipă indu-ş i papuc i i d e a l u n g u l a n t r e t u l u i , a cobor î t t r e p t e l e p â n ă lia uşa din faţă.

Afară , u d ă d e p loa ie , cu ochi luminoş i şi l ăbu ţa î n ţ epen i t ă î n t r u n gest d r ă g ă l a ş de i m p l o r a r e , Verg in ica aştepta. . .

Aşa s 'au cunoscut . Şi c h i a r în s e a r a aceea, pisicuţă de

p r ipas , a p r imi t pe l ângă o fa r fu r ioa ră cu lap te , eu bucă ţe l e de pâ ine î n m u i a t e î n n ă u n t r u , şi două d a r u r i d e preţ . . .

O fundul i ţă decolora tă , scoasă d in fun­dul scr inulu i d in odaia mare , şi n u m e l e de Verginica , în ca r e Domni şoa ra E le ­onóra , găsise toa tă c a n d o a r e a şi duioşia , po t r iv i t e pisicuţei. . .

In s cu r t t imp, Verg in ica , a învins-o pe Domnişoa ra Eleonóra. . . I-a cucer i t inima, a învă ţa t -o să m â n g â i e , şi d in e t apă în e tapă , a i sbut i t să-şi i n s t a l eze culcuşul în patul m a r e de nuc , la p ic ioare le pro­tec toare i . ..

P r ie ten ia lor, a l i n t ă r i l e Domnişoare i E leonóra , s ies te le Virginichin' în poala s t ăpâne i , în p r i m e l e dupăamiez i de pr i ­m ă v a r ă , n ă p ă d i t ă în za rzăru l de l ângă pr idvor , î ncepuse r ă să se comenteze la începu t p r i n t r e vecini şi-apoi în tot car­t ie ru l , ca un even imen t mai mare decât o c r imă , o n a ş t e r e sau o logodnă...

In anu l acela Pas te le se ap rop iau ma i înf lor i te ca niciodată.

Cred inc ioasă şi tăcută, D o m n i ş o a r a Eleonóra, se ducea la denie, cu aceiaşi paşi şi p e acelaş drum...

A T U D O R M . iŞATESCU

Verginica r ă m â n e a înch i să In coco ţa tă p e f e reas t r ă , cu ochii du ca lea s t ă p â n e i .

In Joia Mare , p e scară , t â rz iu , t â n d u - s e d e la s l u jba celor 12 ghel i i cu suf le tu l uşor ca u n c D o m n i ş o a r a E leonóra — cu sticlu l ap t e a s c u n s ă în g e a n t a ei încăpăţoa r ă m a s e m i r a t ă în poa r t ă , nezărini m i n â n d în f e r ea s t r ă l icurici i galbei verzi ai Verginichii . . .

I-o fi fost u r î t să m ă mai aştej f e r eas t r ă ii fu p r i m u l ei gând...

D a r c â n d desch i se uşa şi nu j în întumericţul i a t acu lu i n i c i o i ca re să-i i a să î nna in t e , g â n d u l j îngr i jora t . . . •

— Să ştii că a m ui ta t «s'o închi n ă u n t r u , c â n d a m plecat.. . şi vocea I şi muscă l ească a domni şoa re i băl începu să i scodească în tuner ic ! cur tea . . .

— Piss-piss-piss-piss. . . Verginica mii... pissu mic... pissu...

D a r Verg in ica , n ' a r ă s p u n s che drăgăs toase . . . U m b r a ei e las t i că ni ivit d e n i căe r i din în tuner ic . . .

D o m n i ş o a r a Eleonóra , a t ră i t prii n o a p t e d e insomnie .

T r e i zile apo i , a c ă u t a t - o fi-a i tat-o... Ve rg in i ca n u venea .

D o m n i ş o a r a Eleonóra," îşi pierdus d e j d e a s o m a i regăsească. . . Incluse suflet şi î n och i o t r i s i e ţ ă m a r e , ( ură...

D a r , în d i m i n e a ţ a de Paş te , Ver| se ivi în p r a g u l sa lonu lu i cu mir» pel in şi muciga i , cu," ochii s t inş i me r su l înce t in i t şi cu b l a n a terfel murdară . . .

R e v e d e r e a a fost u n mior lă i t ţipăt. . .

Via ţa c o m u n ă şi-a r e l u a t f i ru l o în t re rupt . . .

D o m n i ş o a r a .Eleonóra e r a aceei to tdeauna. . . N u m a i Virg in ica se i ba... Şedea m a i m u l t t o l ă n i t ă la i nu mai s ă r e a pe e t a j e r e şi p e fei to rcea greu , a v e a în och i o Îl c i uda t ă şi o p r i v i r e d e implorare . . .

Abia când a î n c e p u t să i se inj pân tecu l , D o m n i ş o a r r a E l e o n ó r a a ceput.. .

A fost o cl ipă mure , ca un outre In ima i s'a bă tu t a t â t d e t a r e în î ncâ t i s'a p ă r u t că a r e m a i multe ca r e ba t drintr'odată...

Revol ta şi s câ rba i-au îngălbenit şii le-au opr i t p r i v i r e a în loc, sug! tă... Un răget , cu f i re d e s â n g e topi el, i'-a descles ta t b u z e l e a lbe de m

— Ah!... T i c ă l o a s e , t i c ă l o a s e . Ioaso... şi tu ca ş i ele.. . şi tu ca toai

- mea... nu p u t e a i altfel. . . n imeni , : nul, nu p u t e ţ ţ i altfel. . .

Şi toa tă u r a g r ă m ă d i t ă o v ia ţă îi gă, în c o n t r a leg i lor firii p e cari t u r a ei d e o s e b i t ă nu le pu tu se Щ se s t r â n s e ca u n p u m n în vârful [ fului d e tova l , c a r e se n ă p u s t i cu în coas te l e p l ă p â n d e şi mici sub Verg in i ca a d ă p o s t e a ge rmen i i celei tâ iu ma te rn i t ă ţ i . . .

A d o u a zi de d iminea ţ ă , în lada gunoi , V e r g i n i c a p ă r ă s e a pentru d e a u n a , casa osp i ta l i e ră , în t i m p i p r ă b u ş i t ă î n dosul fe res t re i , Domni E l e o n ó r a î n c e r c a z a d a r n i c să înf cea d i n ţ â i u l a c r i m ă c a r e îi şiruia obra j i .

И.Я1 VKKSÜL U T E R A R . - , . 1 0 7

C I U L E A N D R A •

Părintele l i t e r a tu r i i p s i ch la t r e , e s t e STOliam Shakespeare . Pe r sonag i i l e ope-rilor sale, —' Hamle t , Jago, Lear , L a d y Macbeth — sunt a t inse d e n e b u n i i ve r i ­tabile, iar medicii m o d e r n i p u n d iagnos -lice precise abul ie i lui Hamle t , s o m n a m -yulizmului h is ter ic a l L a d y e i Macbe th , perversiunii lui Jago, or i d e m e n t e i se ­ule a regelui Lear . D u p ă epoca lui Sha­kespeare şi Marlow, aceas t a l i t e r a t u r ă a iecăzut. Insă, d in nou a lua t un p u t e r ­nic avânt, după invaz ia l i t e r a tu r i i ruse , In occident. Astăzi se p r o d u c în aces t d o ­meniu, opere din ce în ce ma i r e m a r c a ­bile 'Caracteristica sa p r inc ipa l ă , e volunta^ pizmul, — t r ă s ă t u r ă a n t i p o d ă nebun ie i , [nsă din influenta rusă , a r ă m a s p r ed i ­lecţia de-a descr ie bol i le suf leteşt i . Ast­fel б'а cristalizat a d a p t a t a e u r o p e a n ă , a influenţii ruse. I Din aceiaşi famil ie l i t e r a r ă face p a r t e li „Ciuleandra", u l t i m u l r o m a n al d-lui Liviu Rebreanu. I SUBIECTUL. — Un t â n ă r , P u i u F a -kanga, îşi omoară sofia î n t r ' u n acces de rarie nemotivată. T a t ă l său , ca să aco-kere crima, îşi s fă tueş te fiul, să s imu­leze nebunia şi să se l ase i n t e rna t , în-jr'un sanatoriu, p â n ă ce s c a n d a l u l se va potoli. Pniu consimte . In i zo la rea celul i i jele de bolnav, n e b u n i a lui se p rec izează lin zi în zi, până ce, în u r m a unu i acces pe furie însoţită de d o r i n ţ a de-a uc ide , hebunia se dec l a r ă l i be ră şi ne s t ăv i l i t ă ca puhoaele.

SÄNGE NOBIL. — D. Liviu R e b r e a n u Ir vrea să insinuieze, că p r i c ina nebu -Biei lui Puiu F a r a n g a , t r e b u e c ă u t a t ă în lângele îmbătrâni t a l aces te i famili i n o ­bile, a cărei obâ r ş i e se p i e r d e în v r e -jnurile neguroase a le is tor iei n o a s t r e na­tionale. Hipoteza cu s ânge l e d e g e r a t al remiliilor s trăvechi , nu ma i e d e ac tua­litate în ştiinţă. C â n d v a , a cons t i tu i t o ixplicap'e de supra fa ţă , a f enomenulu i real, că familiile is tor ice , d e g e n e r e a z ă Ireptat. Astăzi, s tud iu l î na in t a t al e r e d i ­tăţii, aruncă a l te lumin i a s u p r a aces te i probleme. Iată-Ie în r e z u m a t . [Biologia dovedeşte că î nc ruc i şă r i l e car i Iu dau progenituri d e g e n e r a t e , v a r i a z ă intre două limite : c o n s a n g u i n i t a t e a şi membrii aceleaşi rase . C o n j u g ă r i l e d i n ­ire părinte şi copil sau f ra te şi soră , d a u naştere la copii d e g e n e r a ţ i . D e a s e m e n i , încrucişările d in t re r a sa a l b ă şi n e a g r ă gfmulnfrii), d in t re indieni i d in A m e r i c a | i albi. ba chiar d i n t r e semiţ i şi a r y e n i , fcunt urmate de creaţ i i d e g e n e r a t e . I Ori căsătoriile famil i i lor is tor ice, nu bec de nici una din l imi te le aces tea . Dimpotrivă, ele se s u p u n legi lor se lec-яііші, aşa că urmaşi i lor, a r t r e b u i să fie • in ce în ce mai perfecţ i . S'a dovedi t că biariajurile în. medii r e s t r ânse , d a u p r o ­pose riguroase. W e s t e r m a r k c i tează o fcomună locuită de Bats, a l că tu i t ă d in 3 Inii de suflete, a că ro r m e m b r i i se căsă ­toresc de mii de a n i î n t r e ei, f ă ră să se Ivească vre-un semn d e d e g e n e r e s c e n t ă , I Deci nu într 'o cauză biologică, ci în -Br'altă parte, t r e b u e c ă u t a t ă d e g e n e r a r e a familiilor nobile. Sec re tu l rez idă în a p u -Şenţa lor. Fiind bogaţi , îşi pot p e r m i t e u-•or satisfacţia î n t r e a g ă a gus tu r i l o r şi papriciilor. Cum omul e la b a z ă a lcool ic У sexual şi cum aceste a p u c ă t u r i sun t u r ­mate, când abuzăm, d e s l ăb i r i n e r v o a s e nau boli, se înţelege uşor d e ce u r m a ş i i bor fi loviţi de degene re scen t e .

In n e b u n i a lu i P u i u F a r a n g a nu t r e b u e văzut un caz ps i ch ia t r i c d e d e g e n e r e s ­cen t ă sen i lă a s ânge lu i nobi l , ci mai de ­g r a b ă un fenomen e r e d i t a r , b las tof tor ic sau d o b â n d i t a l sif i l isului or i a lcoolu lu i .

NEBUNIA. — I n c a m e r a sa d in sana ­toriu, Pu iu F a r a n g a au to -ana l l zându- se , descope ră în t r e c u t u l său impuls i i de a ucide. Aşa că o m o r î r e a Mădă l in i i i se p a r e un fenomen f i resc firii sa le .

P e d e a l tă p a r t e a u t o r u l cons t rueş t e n e b u n i a lui P u i u î n t r ' a ş a mod, că im-pulz ia s ă nu p a r ă gestul unu i smint i t , ci ca un co ro la r al une i gelozii inconş t i en te .

I n t r ' a d e v ă r , d u p ă ce F a r a n g a .,e î n d r ă ­gos teş te fu lgeră to r d e Mădă l ina , vec ina lui d e j oc în v i je l ioasa h o r ă n a ţ i o n a l ă „ C i u l e a n d r a " , el o voeş te cu p a t i m ă şi h o t ă r î r e . In t impu l căsă tor ie i , deşi p u r ­t a r ea e i e r a i r ep roşab i l ă , P u i u e r a chi­nui t de o gelozie cur ioasă . „Când m ă u i ­tam în ochii ei nu mă v e d e a m pe mine , d a r s imţeam p e cineva ! Suf le tul ei se în­ch idea în fata m e a o r icâ t î nce rca să se prefacă. . . Şi a tunc i când am în ţe les că e u r s i t ă să-mi r ă m â e ' t o t d e a u n a s t r ă i n ă , p e n t r n c ă nu mai p u t e a m spe ra să o câş­tig nic iodată , decâ t să fie a a l tu i a m a i b ine am s fă râma t -o !" (p. 280).

P r e s i m ţ i r e a lui Pu iu e r a r ea lă . Ea s e fo rmulase şi conş t ien t Ia un m o m e n t rin*. In furia jocu lu i , s ă r u t â n d - o n e Mădăl ina , zăr i cum a t r e s ă r i t u n f lăcău de sub un pom. In clipa aceia el a în ţe les mica idi lă d i n t r e cei doui t i ne r i . D a r p r e a e r a în­f i e rbân ta t ca să-i d e a i m p o r t a n t ă . Ima­g inea s t u d e n t u l u i d e sub copac, se r e . fiilnse. In t impu l boale i , tot s co rmon ind să-şi a d u c ă a m i n t e d e î n d r ă c i t ă horă , se t r ezeş t e p r in asoc ia ţ ie şi imag inea u ' t a t ă . I n t r â n d în cab ine tu l d- ru lu i Ursu , d in t r ' o d a t ă ch ipu l acela i se p a r e cunoscut . P r o -vocându-I . ac tua lu l med ic m ă r t u r i s e ş t e , că el e r a f lăcăul de s u b copac.

La î ncepu t P u i u c r e d e că a săvârş i t cr ima î n t r ' u n acces d e furie nemot iva t ă , însoţ i tă d e ha luc ina ţ i i aud i t ive . In sana ­toriu, tot s co rmon ind în t recu t , descope ră că gelozia inconş t i en tă , e a d e v ă r a t a cauză a omuc ide r i i .

O r în v i r t u t e a teor i i lo r Ini F r e u d , Pu iu t r e b u i a să se v indece , d e o a r e c e ideia „re­fulata ' ' , es ind la supra fa ţă , a deven i t con­ş t ientă . D a r , d i m n o t r i v ă , el se cufundă în n o a p t e a nebun i i .

D. R e b r e a n u m e r g e ma i d e o a r t e . Nu se m u l ţ u m e ş t e să n e a r a t e că impulz ia lu i F a r a n e a a avu t o cauză logică si ps icho-logică, ci în chipul cum ne p rez in tă toa tă fenomenologia nebun i i . n e s i leşte să o vedem ca un tot a r m o n i c . Obses ia n u m ă ­ru lu i f î : supe r s t i ţ i a l ega t ă d e el ; cău ta , rea asoc ia t iun î lo r l ega t e de aces t n u m ă r , ca si d e cuv in t e l e z ă p a d ă şi impulz ie ; v i sur i le şi v iz iun i le ; n e î n c r e d e r e a şii bă­nu ia la ; i n e r v a t ü ' e si p i e r d e r e a afecţ i ­unii : r epu l s i a ins t inc t ivă p e n t r u oo r t r e tu l lui Ursu ca şi r e p e t a r e a inimaffînabi 'ă a d a n s u l u i etc . — în rezumat , tot s chema-tizuiul nebun i i , se b rodează ne c a n a v a u a zvăpă i a tu lu i d a n s şi a Mădăl in i i .

Aşa d a r şi c a u z a — gelozia — şi efec te le , sun t p rezen ta*e de d. R e b r e a n u , c u logica fenomenologi i ps ichologice.

Or i a c u m se p u n e î n t r e b a r e a , F a r a n g a a ucis d i n t r ' o impu l s i e smin t i t ă s a u din­t r 'o impuls ie ps icho-pa to logică?

Impuls i i l e psicho-i>atologice se da to resc unu i s is tem d e idei bo lnave , („gheme pa­r a z i t a r e " le n u m e ş t e P i e r r e Jane t ) , car i

au p r o p r i e t a t e a d e a u m p l e conş t i in ţa şi d e a poseda desăvârş i t , p â n ă ce s i s temul se desca rcă sub fo rmă d e impuls ie . Mao-be th e r a u n g e n e r a l ambi ţ io s c e r â v n e a să a j u n g ă rege . D o r i n ţ a aceas t a e r a co­pleş i tor d e m a r e î n t r ' ân su l . D a r el şt ia, că conş t i in ţa sa e des tu l de şub redă , ca să s u p o r t e p ă c a t u l unu i asas ina t . Sotîa lui îi exc i t ă însă în aşa g r a d ambi ţ i a , că r euşeş t e să-i î n t u n e c e p e n t r u m o m e n t conş t i in ţa mora l ă . Ambi ţ i a d o m i n â n d tot suf letul , îl î n d e a m n ă la c r imă şi D u n c a n . r ege le Scoţiei, eucis . I n să or ice impuls ie psichologică, se d a t o r e ş t e s lăb i r i i voint i i . D u p ă s ă v â r ş i r e a ei, u r m e a z ă r e g r e t u l şi r e m u ş c a r e a . In cazul nos t ru . F a r a n g a n ' a r e nici o r e m u ş c a r e . Deci impu l s i a lui c r imina lă , n u e d e n a t u r ă ps icho-pato lo­gică.

E foar te a d e v ă r a t , că a s a s i n a t e l e din gelozie, nu sun t u r m a t e d e re imişcăr i . D a r aci n u se p o a t e ap l ica regu la . Fi ind­că P u i u F a r a n g a , d e î n d a t ă ce şi-a da t s eama că a ucis din gelozie, t r e b u i a să cadă în ace ia s t a r e d e l in i ş te şi q u i s i -sa t is fact 'e , i n e r e n t ă aces te i ca t egor i i d e c r imina l i . Insă d. R e b r e a n u n e s p u n e în u l t imul capi tol , că n e b u n i a , s'a dec lanşa t î n t r e a g ă şi inconş t i en tă . In loc d e sa t i s ­facţie. Pu iu a r e furii c r imina le , dansează p â n ă la e x t r e m ă e p u i z a r e fă ră să se poa­tă opr i şi p e r d e conş t i in ţa a n t u r a j u l u i . Aceasta ne d o v e d e ş t e încă odată , că n e ­b u n i a Itrî F a r a n e a es te d e n a t u r ă fiziolo­gică, (adică se d a t o r e ş t e une i lez iuni) , şi nu e de n a t u r ă ps ichologică .

Cum se exp l ică a t u n c i s chema t i zmu l ei psichologic ? N eb u n i i l e e r e d i t a r e sun t dec lanşa re uneor i d e „ şocur i " emot iona le . In cazu r i l e aces tea , e le a n t r e n e a z ă în con­st i tuţ ia lor, u n re la t iv s chema t i zm ps i ­chologic.

N a t u r a nebun i i lu i P u i u Faranffa fiind s tabi l i tă , să a n a l i z ă m dacă a fost e x a c t înfă ţ i şa tă d e d. R e b r e a n u .

Cazu l r o m a n c i e r u l u i român , sufe ră d e două l ipsur i .

O n e b u n i e p r o v e n i t ă d in leziune, n ' a r e logica ps ichologică a t â t de a r m o n i c ă , ca la b o l n a v u l d i n „ C i u l e a n d r a " . Pu iu Fa­r a n g a nu- ţ i face impre s i a u n u i b o l n a v sufletesc. É p r e a m u l t n o r m a l , c a lm şi logică î n t r ' â n s u l . N e b u n u l , de o r i ce ca­tegor ie , a r e o ca rac t e r i s t i că spec ia lă , c a r e '1 scoa te r epede , d u p ă cea mai inofens ivă ac ţ iune , din r i t m u l vieţ i i n o r m a l e , d in r â n d u r i l e sănă toş i lo r . Ex i s t ă în t r ' î n su l o exasrerat ie , u n nevroz i sm d e m e s u r a t , im­pulsi i e t ran i i , o t e n d i n ţ ă d e a a b o r d a c h e ­s t iuni şi de a le t r a t a , e x p r i m a sau a avea p ă r e r i , abso lu t d i f e r e n ţ i a t e de mun şi cu o văd i t ă n o t ă de demenţă . . Mai a les b o l n a v i i p roven i ţ i d in ma lad i i cu l e ­z iune , au ca rac t e r i s t i ce i sb i toa re : ac te r e p e t a t e la infinit , t r i s te ţ i p ro funde sau euforce , v e r b i a j , i m a g i n a t i u n i şi minc iuni , e x a g e r ă r i şi confuzii m i n t a l e . Or i Pu iu e l ips i t d e t o a t e aces tea .

In al do i l ea r â n d . ritmul r o m a n u l u i пь es te a d é q u a t n e b u n i i / N u v e l e l e lu i Ed-g a rd Poë ; „Glasu l s u b t e r a n ' ' a lu i Do-s t o j e w s k y ; c u f u n d a r e a lui Rascolnikoff după uc ide rea , c ămă tă re s i i ; „ H o r l a !" a lui M a u p a s s a n t or i „ G â n d i r e a " lui An­d r e e a __ i-ar fi de s t ă inu i t d-]uii R e b r e a nu, că n e b u n i i şi n e b u n i a , se desc r iu în­t r ' un r i tm, deoseb i t de cel n o r m a l . în-t r ' unu l în c a r e i logicitatea- n e b u n i e i , să se facă î n d a t ă sens ib i lă .

C. M1NGU

"iCS. — UNIVERSUL LITERAR

P O E S I E M I N O R A N. DAVIDESCU

L i t e r a t u r a nu se mărg ineş te , ca miş­care , n u m a i la cele câ teva n u m e s tan­dard , şi la ope ra lor ca rac t e r i za t ă . I n t r e scr i i tor i i d e p r i m p l a n şi p u b l i c u l lor ch ia r se i n t e r p u n o ser ie de confraţ i mi­nori , de inşi cu ' î nde le tn ic i r i l i t e r a r e şi cu ones te asp i ra ţ i i în sensu l aces ta . Poa­te că ro lu l aces te i poezii es te mul t mai impor t an t d e cât p a r e la p r i m a vedere . Ei î n t r e ţ in gus tu l publ ic în nevoia de a ceti şi, p r i n l u c r u r i î n j g h e b a t e ma i a les p e n t r u o re le când ochii, molateci , c au t ă o ca r t e sau o rev i s t ă fă ră să t indă la nici un fel d e s fo r ţ a re a n u m e , fac ambi ­an ţ ă l i t e r a r ă c ia iu lu i d e cinci ca re , al t ­fel a r deveni , poa te , din l ipsă de a l tceva , joc d e căr ţ i , s a u c o m e n t a r i u polit ic.^ O l u m e î n t r e a g ă se p regă t e ş t e , astfel , f ă ră să b a g e de s e a m ă p e n t r u l ec tu r i t r e p t a t mai sucu len te şi mai necesa re suf le tului ş i m i n ţ e i .

Or , ro lu l aces ta de răscol i tor i a l d e ­monulu i ce t i tu lu i reviine, d e s igur , poe-siei m ino re . C u ea, o fată de pension, se d e p r i n d e , şi a s p i r â n d din ce în ce tot mai în sp re înal t , să a j u n g ă la Eminescu , sau la Baude l a i r e , o mid ine t ă să a jungă î ncepu tu r i l e fetei de pension, l i t e r a re , şi o man icheză sau o l u c r ă t o a r e în fa­brici s ă păşească p e u r m e l e mid ine te i . Există, deci, o sca ră foar te compl ica tă in eeace s 'ar p u t e a n u m i poesia med ioc ră . In tot cazul l imi te le ei sun t a t â t de greu de definit în cât a r pu tea , p â n ă la u r m ă , să a j u n g ă con t i guă cu însăşi poezia. Soar ta ei e s te să r ă m â n ă , quas i - anon imă , B a o r o m a n ţ ă a cop i lă r ie i p e j u m ă t a t e ui ta tă . în sufletul nostru. . .

„П pleut, il pleut, bergère „Presse tes blancs moutons ; «Allons sons ma chaumière, „Bergere, vite allons.

Cine , î n t r ' a d e v a r , nu cunoaş t e versu­rile aces tea ? C i n e însă mai ştie, sau nu mai „ştie"', că a p a r ţ i n unn i scr i i tor a că­ni i ce leb r i t a t e , pe la sfârş i tul veaculu i al XVIII a fost î nco rona t ă la concursu l jo­cu r i lo r F lo ra l e , cu Eg lan t ina d e a u r , şi că e l . adop t ându - ş i co roana , d r ep t n u m e . s'a n u m i t F a h r e d ' E g l a n t i n e ? C â n t ă , to­tuşi , aceas tă păs to r i ţ ă anon im, şi î n d e p ă r ­t a t , - î n noi . Soar ta acestei poezii e să nu depăşească , însă , n o r m a l a r o m a n ţ ă .

D . D e m . G â l m a n îşi î n t i t u l ează recen t a o ă r u t o l domnie i sa le volum de poezii : D e s c ă t n ş a r e . T i t lu l t i nde să e x p r i m e o a-t i t u d n e . E o n e î n ţ e l e g e r e a a u t o r u l u i . Poezia d-sa le m i n o r ă nu t r e b u e de cât să cân te , sea ra , ca S a m o v a r u l :

„Grădina mea cn flori nenumărate „S'a smălţuit sub razele de lună „Si mi-a 'mpletit pe frunte o c u n u n i „Din visele-i de-asupra presărate.

„Din nuc privighetoarea mea nebună „îmi cânta vara 'ntreagă pe'nserate „Şi trilurile-i dornic revărsate „Mă 'nvălue'n duioasă voe b u n ă -

Şi-atâta farmec se răsfrânge'n tonte Şi-atât belşug de sfântă bunătate „S'a revărsat din larg în toate cele,

„Că ascultând la şoaptele gradinei „Am îndrăgit şi florile şi spinii „Crescuţi î n preajma visurilor mele.

L u c r u r i l e se pe t rec , d u p ă cum se vede, cu s impl ic i ta tea apei ca re curge . Nu e,' f ireşte. însă, a p ă : e n u m a i poésie mino­ra^ F lo r i l e în g r ă d i n ă sunt „ n e n u m ă r a ­t e 1 ; r aze le d e l u n ă împ le t e sc o c u n u n ă , şi cununa e n e a p ă r a t de v i se : p r iv ighe toa ­rea, f ireşte, cân+a v a r a şi n e a n ă r a t . si pe i n s e r a t e : căci al tfel a r fi c iocâr l ia . Singu­ra î nd răznea l ă , ca să zicem aşa . es te ad jec ţ ivul , colat p r iv ighe toa re i , de „nebu­n ă " şi poate , faptul că au to ru l s ; -o însu­şeşte _ p r in p r o n u m e l e u m p l u t u r ă „mea" . Bănuim însă s inceră . şi i ncandescen tă până ]д . . nebun ie" b u c u r i a auitornlui d e a se t rezi vara . pe î n se ra t e , p r o p r i e t a r u l unei n r i v e ? h e t o r i c ân t ă r e ţ e . Vo ' i imnl a a n ă r u t totuşi . în t ipograf ia . .Geniu lu i" de Ia Cotroceni.

„Poeme simple«' e t i t lul unu i volum e-di ta t d e F u n d a ţ i a n r i n c i p e ' e Ca ro l . în colecţia . .Car tea vre tne i" . şi s e m n a t Za-haria Sfnncn. î n t â ln im în aces te p o e m e melnnoob'n uc igă toa re a unu i a m u r g în­târz ia t şi s t e reo t îo de t oamnă . S e m ă n ă -forismul ne t r imi t e p o s t u m cele d e p e u rmă riilpiiri a l e unei fo rmule p e r i m a t e de artă •

„Şi lăinieesc prin ierbnri verzi din zori, .Cu şerni, cu prepeliţe, cu şopfirle, „Leg mieilor lângă corniţe, flori. ,Şi turma albă mi-o adăp în gârle.

„Şi doar atunci îmi aciuez popas „Când pasări cad în cuiburi pe aproape ..Şi amnrçnl îngennnchie, fără glas. .,Şi-şi pleacă chipul galben peste ape**

Poezia aceas ta îngână , de sigur, ea, ce­va. P e n t r u un om însă ca re se prez in tă , în strofa p r e c e d e n t ă că „sunt l impede şî l iber cum e vân tu l ; p e u n d e vreau îmi pot croi cărare" ' , etc.. căci lă iniceşte pr in i e rbur i verzi de f lori" etc.. efect iva îm-n n v ă r n r e lăunt r ică a versului , în ciuda a f i rmaţ i i lo r con t ra r i i a le au to ru lu i , do­vedesc depe isnrea şi linsa de a d e r e n t ă cu via ta a năzu in ţe lo r ar t is t ice a le d-lui Z a . ha r i a Stanou. ITotârît că . .Semănătorul" '

a mur i t de mul t , împreună cu toate cedanee le lui mai sunt sau mai | provinc ia le .

„Cântăreţii Stranei'' e t i t lu l volun, de poezii a l d-lui Marin Predescu. i rul , în pre fa ţă , scr ie : „Este închisa, aces te ve r sur i , toa tă d r a g o s t e a m e a 1

t ru c â n t a r e a reliigioasă-nnţionala, p e n t r u cân tă re ţ i i s t r an i i . Mi-am făq conv inge re a d â n c ă : v i i to ru l biserică m â n e d,ep'*niae d e a l c â n t ă r e ţ i l o r eij s i m ţ ă m â n t u l aces ta a i n sp i r a t auto| dor in ţa , î n t r u c h i p a t ă în v e r s u r i lin calde, de a-şi n e m u r i , ca odin 'oară : giliu pe Nisus şi pe E u r y a l u s eroii.

„Si quid mea carmina possunt „Nulla dies nnquam memori vos

met aevo''.

NOTE BIBLIOGRAFICE Primite la redacţie

Au apărut : „Buletinul educaţiei (o rganu l ofic. n a ţ i o n a l de »xkicafi z : că) an . V 1927, nr. 12 ; Viaţa Lit nr . 72 d in i F e b r u a r i e ; Arena lit (Brăi la) , anu l I nr. 1 şi 2 ; Familia II, a n u l II nr . 10, 11 şi 1 2 ; Orphei nul III n r . 5 ; Răsăritul, a n u l X, : Cărvunarii , nr. 4 ; Ritmul vremii, -IV n r . 1 : Gândirea nr . d e I anua r i e I Colecjia Manusc r ip tum. [

Şi volumele : Stampe, poezi i de lc. ler ian ; D e s c ă t u ş a r e , poezi i d e Dem-man : Micul Sacrificiu, r o m a n socia| Delafras ; D o m n u l de la M u r a n o , jj de S te ja r lonescu.

A a p ă r u t un s tud iu Cr i t i c asupra 1 cei G e r m a n e c o n t i m p o r a n e , datoritr< Ion Sân Gior igu , p ro feso r univeml C o m e n t a r e a l i r icei G e r m a n e şi Ane ce. m o d e r n e , î n c e p â n d ou> o sumă Aii le tanţ i p â n ă la a r fa unor , Ştefan Gfe ?i Ra ine r Mar ia R i lke . îl

D o c u m e n t a t u l s tud iu c r i t i c al d-lui . Giorgiu u m p l é un gol în frontul tt cei noas t r e . d

?7 ІІ

•e tc C( n vc

U N I V E R S U L . L I T E R A R . - , 109

(Despre stil şi d e s p r e a l t e l e , o fe ră d. mul Zarifopol câ teva „no te şi e x e m p l e ' ' Itr'o broşură a bibl ioteci i „Diminea ţ a " . |D. Zarifopol a su fe r i t în u l t ima v r e m e mele atenţiuni d is t incte , d e l à e logiul brfumat până la î n ţ e p ă t u r a d iverş i lo r briei ascunşi în u n g h e r e mis t ice şi de -îtfel. [Depărtat şi s ingura t ec , d. Zarifopol a butit să se păstreze undeva s e n i o r u l ca f staţie climaterică ex igen tă , a p r o a p e taccesibilă. IObserva (iile noas t r e t ind n u m a i să de­monstreze că d. Zarifopol poa t e acoper i II uşurinţă şi sc l ip i re ch i a r ceeace a r e Stagerat şi uneor i fals în opin i i le d-sale, Kruânând însă p â n ă la u r m ă un domn

b critic şi ar t is t , t i ne r e ţ ea s u b toa te taitifestările ei, de i n v e n ţ i e şi g lumă, de iipertinenţă şi umi l i re , deopo t r ivă . P a r e jt'pceea firesc şi p r e v ă z u t ca d. Znrifo-bl să fi rămas un c e r c e t ă t o r a d m i r a t i v I stilului, pen t rucă în ana l i za u l t imă , Hiúi nu e decât un compl imen t d e t ine-eţe adus gândiri i — st i lul socotit d e d. flrifopol e lementul esen ţ ia l al munci i îrtistice. ** г а 'вв^ — jPHntr'o foarte cu r ioasă s c ă p a r e d in rdere, d. Zarifopol ins is tă în n e n u m ă -ete pagini să convingă p e lec tor d e su-brioritatea scr isului f rumos a s u p r a ce­ai urát, de unde l ec to ru l s u r p r i n s a r pu­pa înţelege că scr isul f rumos e st i lul şi el urât dimpotrivă. ! Astfel, d. Zarifopol c r e d e la pag. 57, că îendhal „făcea stil ' ' , deşi d i sp re ţu i a în-eletnieirea asta s cumpă lui P ier re Louys i altor stilişti a c ă r o r a r t ă migă loasă , bei „făcută" e to tuş i a t â t d e d ' s t a n t in-ţrioară operei lui Beyle sau unu i Băi­le, scriitori foarte negli jenţi în ce p r i -'eşfe scrisul f rumos. Spiritul d-lui Zarifopol inc l ina c ă t r e o

$ояга persistate a t ineri lor scriitori frân­ezi cari găsesc as tăz i p e maeş t r i i stilu-ni străini de p r e o c u p ă r i l e lor a r t i s t i ce І in schimb m ă r t u r i s e s c c r e d i n ţ a lor pearS în gloriile f ă ră „s t i l ' ' . Ba lzac şt kedhnl, mai ales S t e n d h a l c a r e no t a se ţeastă frază gând i tă a d â n c : „ J e v e u x mposer silence à mon coeur , cpii croi t koir beaucoup à d i r e . Je] t r e m b l e tou­

j o u r s d e n ' avo i r écr i t q u ' u n soupir , qu­a n d j e crois avo i r n o t é u n e vé r i t é" .

G e n e r a ţ i a a r t i s t i că a F r a n ţ e i d e as tăz i îl găseş te p e F l a u b e r t , factice şi uşor, tocmai p e n t r u exces iva lui miga l ă în „Sa-l a m m b " " , d a r aceas tă generaţ ie se O-preş te încă Ia r o m a n u l d e gen ia l ă nota­re n a t u r a l i s t ă „ M a d a m e Bova ry ' ' şi la a r t a f i rească d in „Un coeur s imple" .

E d r e p t că d. Zarifopol nu se gândeş t e să confe re munc i i ono rab i l e de compo­ziţie, n o ţ i u n e a deoseb i t ă de „s t i l ' ' şi nici să l imi teze „s t i lu l ' ' la ceeace se r e z u m ă apa ren t , ad ică e x p r e s i a gândi r i i .

E d rept . d. Zarifopol observă că „cri­t ica s t i lu lu i impl ică fa ta l c r i t i ca gând i r i i " însă d. Zarifopol r ă m â n e la cal i f icat ive­le suscep t ib i l e de confuzie „scris u r â t " şi „scr is f rumos 1 ' — d u p ă c a r e s 'ar p u t e a spune că Dostoievsky scria u râ t iar au­toru l că r ţ i i „La F e m m e et le p a n t i n ' 1

scr ia f rumos — ceeace superf ic ia l p a r e ev ident , d a r as ta a r î n s e m n a să p re tu -eşti ca l igraf ia a l ea să a lu i P i e r r e Louys şi să umi leş t i m a r e a a d â n c i m e a lui Dos­to ievsky.

D. Zarifoool e des t ina t să nu fie sur­p r ins de n ic i -un aspec t cât d e n e p r e v ă ­zut şi b r u s c al a r t e i c o n t e m p o r a n e — aşa cum l-am găsi t ca lm în fata v idu lu i r e to ­ric R e n a n pentTU c a r e domnia - sa a re ­curs la a p r e c i e r e a crip'că r e z u m a t ă în cuvân tu l m a r e ş a l u l u i C a m b r o n n e .

Niei rle a d m i r a b i l a revenire a stilişti­lor Gide si Coc teau la că r ţ i l e consulu lu i Beyle, ace la ce-şi i m p u n e a scr isu lu i d is ­cipl ina seacă a codu 'u i civil — n u t r e ­b u e să fie s u r p r i n s d. Zarifopol .

La pag. 61 d. Zarifo.iol r e p e t ă falsa ex­p res ie „stil f rumos" , d u p ă ce îna in t e u-zează de „scr is a r t i s t ' ' şi î n t r ' a l t loc e de p ă r e r e că S t endha l a fost un „ d ; l e -t an t dec la ra t " , n e g l i j e n t e b ă n u i m , ce -a r p u t e a a c r e d i t a op in ia e r o n a t ă că d. Pau l Zar i fopol gustă în a s c u n s l amen ta ţ i i l e g a l a n t e a le ca l igraf i lor roman t i c i si re­fuză să desc indă în t e n e b r e l e s n f e t e ş t i a le u n o r scii tori ca Balzac şi S t endha l .

N Abia s o r e s fâ r ş i tu l b roşu r i i , d. Zar i fo­pol exp l i că ceeace noi n u m i m en tuz i a s ­mul d-sale p e n t r u ar t i f ic iu şi nesocot i ­rea va lo r i lo r r e a l e a r t ; s t i c e — d a r e x -pbVă. ca ne e x p r i m a n t asa , n r in t r ' o p r i smă s t r ă i n ă , d e u t i l i t a r i sm ap l ica t li­t e r a t u r i l o r î ncepă toa re , deci, în special , celei româneş t i .

D u p ă ce r e c u n o a ş t e că scr i i tor i i ca r i u rme a z ă l in ia sc r i su lu i " nea r t i s t . au l ibe­rat l i t e r a t u r a d e „pe i sa je p o e t i c e " si „in­v e n t a r e p i to reş t i " , d. Zarifopol c r e d e că . .Balzac şi S t endha l s u n t p r o a s t e m o d e l e p e n t r u p l ă p â n d e l e l i t e r a t u r i î ncepă toa ­re, c a r e n 'au scăpa t d e s lăb ic iunea i'mita-P'ei na ive . A m â n d o i p rovoacă şi î n t r e ţ i n d ' l en t a t i smu l ..l'a p e u p r è s " tehnic , p ro ­c e d u r a exncrb ' t ivă d e d r a c u l , cum se c rede , al ide i lo r şi al „psihologiei" . I a r mai d e p a r t e :

„ P e n t r u l i t e r a t u r a n o a s t r ă tocmai scru­pulu l a r t i s t ic , î m p i n s pânn la exces , in­clusiv, sau cum zio bana l i i n e l i t e r a r i : . .chinuirea formei ' ' — c specific s a lu t a ­ră ' ' .

Aşa d a r în loc de -a s t ă ru i a s u p r a une i l i t e r a tu r i de e x p l o r a r e în v ia tă ...ai miş-

ea i e , s c r i i to ru l r o m â n să se m e n ţ i n ă mai d e p a r t e în ro lu l p u e r i l d e l i t e r a to r chi­nui t de exerc i ţ i i s t i l is t ice , ad ică să con­t inue „scr i su l f r u m o s " începu t d e poe tu l A l e x a n d r i şi r o m a n c i e r u l Zamfi rescu — iar d in l i t e r a t u r a s t r ă i n ă să p ă s t r e z e pi l ­da scr i su lu i „a r t i s t ' ' a l d- lui de C h a t e a u ­b r i and şi c ava l e ru lu i von Kleist .

Mai a p r o p i a t e e a u m a i c o n t e m p o r a n e mode le a r p u t e a găsi sc r i i to ru l r o m â n in „ P o t o m a k u i ' ' Iui Coc teau , u n d e îl în­d r e a p t ă d. Zarifopol — când în o p e r a a-ce lu iaş scr i i tor se af lă şi poves t i r ea so­b r ă a lu i „ T h o m a s L ' Impos teur" , igno­r a t ă d e d. Zarifopol. . .

Or i , tocmai când d. Zarifopol face ape­lul de mai sus p e n t r u „ch inu i r ea for­mei" , ch ia r cea m a i t â n ă r ă e m i s i u n e d e scr i i tor i r o m â n i r e n u n ţ ă la inut i la î nde ­le tn ic i re de -a a r a n j a cuv in t e s imet r i c şi muzical , p e n t r u a î nce rca m a r e a a r t ă p ro fund neca l ig ra f ică a vieţi i — adică o a r t ă ma i d e p ă r t a t ă d e aceea des t ina tă vagonu lu i de dormi t , Pa lace -u lu i şi clu­bu r i lo r spo r t ive .

Ne p a r e r ău că b r o ş u r a d-lui Zarifo­pol v a se rv i , ghid şi o a r e c u m s teag , câ­to rva t iner i , în m a r e p a r t e e levi la aca­demi i le d e d a n s şi a l t e academi i s e r a l e — cari p r i n t r ' o fat l i ta te năs t ruşn ică — se î n t â lnesc în ce p r i v e ş t e concepţ ia „nobi­l ă " a „scr i su lu i frumos*' cu in t e l igen ta i r ep roşab i l ă a d o m n u l u i Zarifopol .

Mai r ă m â n acei scr i i tor i devo ta ţ i „di fo rmulu i ' ' Balzac şi „ d i l e t a n t u l u i dec l a ­rat*' Stendhal . . .

SERGIU DAN

A a p ă r u t :

•COLECŢIA M A N U S C R I P T U M "

O colec ţ ie fă ră p receden t în e d i t u r a românească . D e o c a m d a t ă au a p ă r u t t re i b r o ş u r i cu m a n u s c r i s e l e d-lor : Mihai l Sadoveanu , Liviu R e b r e a n u şi Ion Min>r> lescu.

Manusc r i se l e sun t r e p r o d u s e d u p ă ul­t imele p r o c e d e e a l e a r t e i grafice. „Din f ' ecare b r o ş u r ă a u a p ă r u t 10 e x e m p l a r e pe h â r t i e Japon , eu p r e ţ u l d e lei 1000 e x e m p l a r u l ' 20 e x e m p l a r e p e h â r t i e de O l a n d a a 500 lei e x e m p l a r u l şi 1470 e x e m p l a r e p e h â r t i e m a t ă -cu p r ê t d e 120 lei e x e m p l a r u l . E x e m p l a r e l e s u n t n u m e ­ro ta te . Cl i şee le se d i s t rug . Ed i ţ i a r ă m â n e def ini t ivă şi un ică . . . . .

E x e m p l a r e l e a 120 Iei s e po t p r o c u r a .în Bucureş t i de là l i b r ă r i i l e p r inc ipa l e .

E x e m p l a r e l e p e h â r t i e J apon şi de O-landa n u s u n t p n s e î n comer ţ . P e n t m aces tea vă r u g ă m a vă a d r e s a d i r e c ed i ­to ru lu i domnu l P e t r e C ă t u n a r n , s t r . Ma­ga 7, (Parcu l Bonapa r t e ) , Bucureş t i . •

PAUL ZARIFOPOL DESPRE STIL

110. — U N I V E R S U L LITERAR

f e ci f r S C H I M B Ă R I I N C O N D U C E R E A T E A ­

T R E L O R P A R T I C U L A R E

. C o n d u c e r e a T e a t r u l u i Reg ina Mar ia va reven i în vi i tor , d-lui Al. Buzescu, u n u l d i n t r e cei ma i p r i cepu ţ i cunoscă to r i a i r e so r tu r i l o r a r t e i d r a m a t i c e , c a r e a l u a t a s u p r a sa n u n u m a i sa la d e sus în c a r e j oacă a c u m t r u p a B u l a n d r a - M a n o l e s c u -Maximi l ian-Stor in , ci şi cea de jos , u n d e e a c u m v a r i e t é u l Majest ic . Aci e v o r b a să facă u n fel d e s tudio , ca ace l d e l à T e a t r u l C h a m p s E lysées a u a l lu i Bra -gagl ia la Roma.

De a l t m i n t e r i d. Buzescu t r a t e a z ă cu d- ra Mar i a V e n t u r a , c a r e a r fi să ia con­d u c e r e a a r t i s t i că a aces te i î n t r e p r i n d e r i d e t e a t r u .

MITICA POPESCU LA TEATRUL Ml( In u r m a notei ce re l eva un a r t i ­

col a l rev is te i „Via t a L i t e r a r ă ' ' în legă­t u r ă cu p iesa „Mit ică Popescu ' ' , „Uni ­versul'* a p r imi t din p a r t e a d-lui Mişu Fot ino u r m ă t o a r e a sc r i soa re :

Domnule Director,

Revis ta „Viaţa L i t e r a r ă " se ooupă p e la rg d e cazu l p iese i „Mitică Popescu ' ' a c o l a b o r a t o r u l u i dv., d. C a m i l Pe t re scu , bun id meu p r i e t en . Se m i r ă n u m i t a re ­vistă că a c e a s t ă comedie că re i a îi gă­

seşte e x c e p ţ i o n a l e cal i tă ţ i , nu e j u c a t ă încă.

C a u z a aces te i î n t â r z i e r i a fost s implă şi d i n fer ic i re t r e c ă t o a r e . La da ta ho tă -r î t ă p e n t r u r e p r e z e n t a r e a aces te i p iese , t r u p a mi se descomplec t a se şi s p r e m a ­re le m e u r e g r e t a t r ebu i t să a m â n r e p r e ­

zen t a r ea . Astăz i t r u p a de là Teatru s'a r e făcu t şi cel d in tâ i lucru , la m a m gândi t , a fost j u c ă r e a piesei t ică Popescu" . Căc i t r e b u e să se çr j u c ă r e a p iese lor o r ig ina l e i n t r ă

g r a m u l m e u a r t i s t i c în primujl râm a t â t m a i mul t , când es te v o r b a den medie ca „Mitică Popescu ' ' asuprac lorei căre ia , „Viaţa Li terară '* a r e u tä te , şi eu şi c o l a b o r a t o r u l m e u di covescu s u n t e m d e acord . c

R ă s p u n s u l e deci s implu , „Mitico pe scu" va fi a d o u a p r e m i e r ă a Tei lui Mic, ad ică va t rece imedia t < „ D O M N U L D E SAINT OBIN" . Sun a t â t mai d o r n i c să o joc , cu cât înfi v ine sa rc ina d e a crea : p e faimoşii s impa t i cu l nos t ru b u c u r e ş t e a n . i

Pr imi ţ i , e tc . if MIŞU F O T I N O H

D i r e c t o r u l T e a t r u l u i !.. 7 F e b r u a r i e 1928.

c i t iemci fogr t i î BEAU G E S T E p r e z e n t a t d e c ine­

ma tog ra fu l Cap i to l , e Unul d i n t r e fi lme­le e x c e p ţ i o n a l e a l e sezonulu i . Ac ţ iunea a l ambica t ă . î n c ă r c a t ă inu t i l nu r e u ş e ş t e să a c o p e r e r e a l i z a r e a a r t i s t i că cu a d e v ă ­ra t s u p e r i o a r ă . Reg ia lui H e r b e r t Bre -non s igură , to tuş d i sc re tă , ca a t u t u r o r bun i lo r r ea l i za to r i a m e r i c a n i . Se des ­pr ind , r ă m â n d e neu i t a t : v iz iuni le for-miidabile a l e pus t iu lu i nis ipos ziua, noap­tea, în zori , p e înse ra t , sub cer t r a n s p a ­ren t sau s u b nor i gonind ce-i p a r cont i ­n u a r e a ; j o c u r i l e d e copii de là început , de s u a v ă f răgez ime, de g ra ţ i e r e a l a r i s ­tocra t ică ; i a r d in a n s a m b l u l ac tor icesc , n u t o t d e a u n a d e s ă v â r ş i t , Rona ld Co lman , fân n u a n ţ a t , emo ţ ionan t p r in melancol ia - i d e loc feminină , i l u m i n a t ă adesea d e s u r â s u l p l in de î n ţ e l e g e r e a l sp i r i tu lu i super io r , p l in d e r e s e m n a r e a l e ro i smu­lui fără î n c o n j u r şi fă ră b r a v a d e — şi Noah B e r r y suculen t , g ras , def in i t iv plast ic , cu fo rmidab i l suflu ce n ' a m mai în tâ ln i t la un ac to r de l à Br ig i t te H e l m în „Met ropo l i s " încoace .

r

"Г'і" -r--

OLGA T S C I I E C H O V A

U N I V E R S U L L I T E R A R , Ш

p I n S I I c N. N. T O N I T Z A

îmi place să mă găsesc c ron ica r a l unei fcviste în tilmpul expoz i ţ i e i de la C ă m i n u l Btelor Regina Maria. Dor in ţa ce o a v e a m le mult sa vorbesc despre acest m i n u n a t lictor, sa іпьешп c á m i \ a î n c â n t a r e a p re -ioasa care s'a ai Iu mit dela cel d in tâ i ta-flou întâlnit, nu mai poarte în tâ rz ia . I închid ochii şi văd pe r indându-se lu­nea (idolilor lui Toni tza dincolo de toa te ;âle înseamnă numai p ic tură , astfel că nu n fi verba aici să-i stabilesc ascendenţ i i fi nici să-i măsor cal i tă ţ i le şi defectele cu t i a r e interesată ori pedan tă . O r i c a r e lin operile lui — ch ia r negl i ja tă , ne te i -ipinată — îl a d u n ă în t reg şi poţ i să-ţi da i leanm că a bătut o in imă caldă şi a t en tă bând s'au a lă tu ra t acolo culori le de a u căpătat fiinţă. Amint indu-mi- le m ă cred ta într'o grădină, în t r 'o s ă r b ă t o a r e a flo­rilor, unde mă p l imb singur, emoţionat , ca №b vraja unei muzici discrete. [Nu cunosc prea mul t pe Toni tza c e l e l e pate zilele. Ştiu că m 'au impres ionat doi |rhi mari şi miraţ i , ochi bun i şi a t en ţ i c a r e

ubese mirajul luminei , vreau să înţeleagă I să răzbiită a d â n c — şi gra iul moldove-lesc cu intimitatea aceia unică . E d in Icurile unde oamenii se opresc aşa , în bun ; se uită în zare, u rmăre sc u n sbor le pasăre ori z â m b e s c la o f loa re — oa­meni calmi si i isalori care par'.că v reau • tie'vremea în loc. C â n d a plecat să se Eacâ pictor şi sa trăia.-*-a în oraşul gălă-fios şi deşert n'a u i ta t să ia — ca î n t r ' o )asma înflorită un lucru umil , d a r pre-ик pentru două mâni pioase — tot ce i-n

crescut in suflet de când, de mic a cutree-rat şesitri, a umbla t pe ma lu r i de a p e şi a s t r ăbă tu t răcoarea crângur i lor .

Din chinul şi sbuc iumul vieţii unui o m — şi el n ' a fost de loc c ru ţa t — s'a ivit p r o a s p ă t şi s'a s ta tornici t în p ic tu ra ţăr i i aceştia el. altfel , cum nimeni n 'a mai fosî îna in tea lui. A a d u s d in t r 'o da t ă o cal i ta te ra ră , a şt iut dela început în câ t îl d u c e a pr iceperea meseriei să se e x p r i m e sufleteş­te. Rar a m văzut u n pictor care să izbu­tească mai . cald şi ma i direct să-şi c au t e în culori emoţii le.

Nu cunosc n imic ma i t and ru , m a i duios, mai delicat decât capetele de cooîl şi chi­pur i le de fată a le lui Neculai Toni tza , în lumina aceia du lce care vine dela un soare iubitor al fiinţelor şi a l lucrur i lor .

Suni copii liniştiţi , cu ochi miraţ i , cu nu ştiu ce pres imţ i re t rag ică în pr iv i re ; sunt fete t inere ca re nu fac nici o mişcare dove­di toare a unu i sent iment şi totuşi a u o nelinişte — ne lămur i tu l exis tenţe i pa r ' c ă din ta ina c ă r n i i vin ca de pe un d r u m lung, fior a l ofilirii, a l bă t râne ţ i i , a l men­ţii-

Ch ipu r i a d u n a t e veşnic pe un sent iment de tristeţe, bo lnave de nostalgie a p r o a p e de lacr imi , se înşirue d e z a r m a t e şi bune , f ragmente d in t r 'o m a r e frescă a fa ta l i tă­ţii. Real izarea lor a r e în cele m a i mul te , expans iv i ta te« unui joc copilăr'esc cu lu­c rur i mici şi ne însemna te ne o cucer i re de lume, î n t r ' o ogradă a l ibertăţ i i de jou-că. Pe u r m ă ca d u p ă po runca unu i glas tainic conţ inutu l se aşează se l ămureş te şi

duci cu t ine neu i ta ta amin t i r e a unei bu­curii şi a unei tr isteţ i , înf ră ţ i te deapurur i ca deal t tngul exis tenţ i i noas t re a tu tu rora .

A I cât d e moldovan e Toni tza în naivi­t a tea cu care compune , îu zâmbe tu l caro joacă pe lucrur i în că ldu ra ca re te c a p n -vează şi te face să poposeşti lung în faţa unei pânze , c u m i n t e cum ai a scu l t a o po­ves te . Căc i p ic toru l aces ta nu u m b l ă n u ­mai decâ t d u p ă specula( i i c roma t i ce or i l i n i a r e în ca r e să î n g r ă m ă d e a s c ă ab i l i tă ţ i de meşteşug, adesea s imple p re t ex te p las ­tice. El vrea să-i vorbească inima, în ca r e bat toa te inimile personagi i lor sale, cât mai nest ingher i t mij loacelor ce le a r e la îndemână . Nu dela formule, nu dela siste­me fiinţele Iui îşi va r iază expres ia , ci din fantezia ace lu iaş suflet de copil cumin te c a r e t ine de r e a l i t a t e câ t poa t e t ' n e u n vis. Aşezat p a r ' c ă la o marg ine de lume. Tonitza spune m i n u n a t e poveşti . Dacă a r fi undeva u r â t şi pust iu în suflete o po­veste de a lui a r coborî mângâ ie rea unu i gest de d r a g o s t e d e m a m ă , şi d a c ă a r fi undeva frumos tare , f rumuseţea nevestei aceş t i a a r s ta a l ă t u r i n e s t â n j e n i t ă . E î n t u n e r i c a p r o a p e , lumina e lc t r ică sila­

b ă n u poa t e s luj i expozi ţ ie i dela C ă m i n u l Д г і е і о г Regina Mar i a şi to tuş i b i rue în camera aceia pu ţ in ospi ta l ieră s ă rbă toa rea florilor, v ra j a unei muzici de înă l ţ imi aL bastre .

„P ic tu ra e în să rbă toa re . Sunt roze p re ­tut indeni . Veniţi să vedeţ i florile p ic tur i i" .

T A K E SOROCEAJMU

112. U N I V E R S U L L I T E R A R

a r i • Ï 9

motiv ser ios

Gine nu şt ie că s impat ic i i şi a p r o a p e egal de t iner i i confraţ i D . C iu rezu — a l că ru i v o l u m „Răsă r i t ' ' a a p ă r u t de cu­rând — şi Sergiu D a n — al că ru i volum va a p a r e tot a t â t de c u r â n d d a c ă în răs ­t imp a u t o r u l îi va găsi u n t i t lu — e rau şi sun t încă foar te b u n i p r i e t en i ?

C i n e nu şt ie că cei ma i bun i p r i e t en i a j u n g d e m u l t e or i p e n t r u o nimica »< tă la cuv in te şi ch i a r fap te mai mul t sau mai pu ţ in i r e p a r a b i l e ?

C i n e nu ştie că aces t a d e v ă r fiind în­des tu l de cunoscut n u mai a r e nevoe de conf i rmare , fapt da to r i t ă c ă r u i a pr ie ten i i noştr i nu a v e a u d e ce să facă excep ţ i e resrulei.

Şi c ine nn şt ie ce le ce sunt d e î isroare mar to r i , p roces -ve rba l . răsgândi re . . . şi î m p ă c a r e ?

D a r şt ie c ineva mot ivu l r ă s e â n d i r e i ? F i e c a r e d i n t r e improviza ţ i i beligeranţii ,

p r e t i n d e că a r fi spus ce lu i la l t : — „ D r a g ă , m ' a m gândi t că s 'ar putea

să te o m o r si pes te o su t ă de an i v re -un Miha lache D r a g o m i r e s c u red iv ivus , des-cope r indu - t e p r in pag in i l e m â n c a t e de v i e r m i a l e v r e - u n e i revis te , t e -a r de­cre ta m a r e scr i i tor . Iti Înch ipui d e ce oprobiu a r fi a c o p e r i t ă memor i a t icălo­sului asasin ' ' .

EPIGRAME

Unul crincertist.

Voind ca să te-ascul t şi eu, Veni t -am ier i la A t e n e u — Dar , puseşi m â n a p e v ioa ră Şi, zău, mă t ranspor taş i . . . a f a r ă I

Unni d e p u t a t

...Totuşi, d o m n u l S tânc i i C iorbă La t r i b u n ă , când se su ie , Pa re , cu a d e v ă r a t , s t a tu i e : (Nu scoa te m ă c a r o * o r b ă 1)

N. CREVEDIA

G O S P O D Ă R I E E L E C T R I C Ă D. J. L. Bre ton, m e m b r u a l I n s t i t u t u l u i

publ ică în „Le J o u r n a l " u r m ă t o r u l a r t i ­col a s u p r a a r t e i casn ice în locu in ţa mo­d e r n ă :

Desch ide rea expozi ţ ie i d e a r t e casn ice a deven i t un e v e n i m e n t d e s e a m ă în via­ta pa r i z i ană . Nu exis tă , în a d e v ă r , m a m ă de famil ie c a r e să nu a ş t e p t e cu d e o s e ­bit i n t e r e s aceas t ă man i fes t a ţ i e a n u a l ă care , în c a d r u l a t r ă g ă t o r şi g rand ios a l lu i „ G r a n d Pa la i s ' ' , o t ine la c u r e n t cu p rogrese le r ea l i za t e în i n s t a l a r ea cămi­nu lu i , confor tu l „Home ' ' -u lu i , o rgan iza ­rea şi î m p o d o b i r e a casei , s impl i f icarea a ace lor mii de t r e b u r i casn ice a le vieţ i i de familie.

Imedia t d u p ă război , în cursu l că ru ia mă c o n c e n t r a s e m exc lus iv a s u p r a c reă -rei şi pe r fec t ionă re i ce lo r ma i g rozave maşini de o m o r î r e şi d i s t r u g e r e , a m lua t in i ţ ia t iva în n u m e l e „Oficiosului na t io­nal d e ce rce t ă r i şi i nven ţ iun i ' ' d e a o r g a -n ; z a aceas tă expoz i ţ i e a n u a l ă al că re i succes a fost a t â t d e r ap id şi de s t r ă ­lucit. Voiam în felul aces ta să î n d r e p t pe inven ta to r i şi c e r ce t ă to r i s p r e rea l i ­z a r ea ace lor mu l t i p l e a p a r a t e casnice , ca r i să poa tă a d u c e căminu lu i fami l ia r mai m u l t confort , h : g i e n ă , s ă n ă t a t e şi pr in u r m a r e ma i m u l t ă fer ic i re .

Rezu l t a tu l fu r ap id şi desăvârş i t . De là în tâ ia n o a s t r ă expozi ( ie , pub l i cu l se a-ră tă a t â t de i n t e r e sa t încâ t ce rce t ă to r i şi indus t r i aş i a p u c a r ă cu h o t ă r î r e pe a-ceas tă ca l e şi n u se d ă d u r ă înapoi d e l à nici o s for ţa re sp re a r ă s p u n d e unei ne­cesi tăţ i a t â t d e ev iden te . Şi în felul a-cesta, d in an în an, inovaţ i i le se a r ă t a r ă , a p a r a t e l e se pe r fec ţ ionară , r ea l i ză r i l e se p rec iza ră .

Mai mul t încă decâ t expoz i ţ i i l e p r e c e ­dente , cea d e acum î n s e a m n ă un nou şi cons iderabi l p r o g r e s al ace lor m u l t i p l e acceeorii ca r i a t â t d e fericit s implifică, u-şurează , fac ma i puj in e n e r v a n t e , ma i pu<in r e s p i n g ă t o a r e o c u p a t i u n i l e casnice că ro ra m a m a de famil ie t r e b u e să-şi con­sac re în f iecare zi o p a r t e a e fo r tu r i lo r sale. P r o g r e s e cu a t â t mai i m p o r t a n t e cu cât e cu mul t mai pu ţ in uşor d e cât a l t ă dată d e a î n c r e d i n ţ a aces te pen ib i l e lu­c ră r i unei mâin i d e luc ru p ro l e t a re , c a r e din ce în c e mai mul t se d e p ă r t e a z ă d e ocupa t iun i l e casn ice .

Să t r ecem în rev is tă ace s t e ocupa ţ iun i zilnice ce i n c u m b ă une i m e n a j e r e vigi­len te .

T r e b u e mai în tâ iu să cu re ţ e praful c a r e mai cu s e a m ă în oraşe se inf l t r ează şi se d e p u n e . p e s t e t o t ; a l t ă -da tă m ă t u r a şi puful de p e n e t r ebu i au să-1 cure ţe , fă-cândn-1 şi mai nesănă tos , mai s t r i că to r , lăsându-1 să p lu t ească în ae r . Acum as­p i r a to ru l îl a b s o a r b e şi îl desfi inţează defini t iv ; d e o foar te uşoară m â n u i r e , el se i m p u n e t u t u r o r în numeroase l e sale r eaPză r i une l e mai per fec ţ iona te şi mai ingenioase d e cât a l te le .

Să în t re ţ i i p a r c h e t e l e c e r u i t e cu per ia e tot a t â t de incomod cât e d e pe r ima t , a p a r a t e noui se impun ; exis tă de a l t fe l de t oa t e fe lur i le delà modes te le şi inge­nioasele a p a r a t e accsibi le or icăre i pung i

p â n ă la c e r u i t o a r e l e e l ec t r i ce perle na t e car i s u p r i m ă or ice s for ţa re , r

S p ă l a r e a care lag i i lor , lucru a tâ t , şi d e r e sp ingă to r î na in t e se face І cu a p a r a t e noi şi d i n t r e ce le mai I r i te , ca acel a s p i r a t o r c a r e a b s o a r b r şi noro iu l ca şi p ra fu l .

P r e p a r a r e a a l i m e n t e l o r e eonside. u şu ra t ă p r in nou i l e a p a r a t e de gaz 1; l ec t r i c i t a te c ă r o r a f iecare a n lei , , noui pe r fec ţ ionăr i . A p a r a t e d e dit feluri pe rmi t p r e p a r a r e a în câteva nu te a u n o r feluri d e m â n c a r e caii, cesi tau a l t ă d a t ă ceasu r i d e p r e p a r *

A p a ca ldă , a t â t d e n e c e s a r ă î n L

p e n t r u toa te t r e b u r i l e m e n a j e r e i\ giena casn ' că , poa te fi furn iza tă îi ' t inuu de d ive r se a p a r a t e d e gaz ş i ^ t r ic i ta te .

*\ S p ă l a r e a ru fe lo r în casă devine a

bilă p r in maş in i p r ac t i ce car i d«ij (ează toa te o p e r a ţ i u n i l e penib i le , u cute. Vase le sun t spă la te , c u r ă ţ a t e , i Uzate şi u sca te a u t o m a t . ii

Mii d e a p a r a t e mici, p e cât de iă nioase pe a t â t d e eft ine, a j u t ă la cm rea cu ţ i te lor , u s c a r e a geamur i lo r , * ch ide rea cut i i lor d e conserve , destupe st iclelor, c ă r p i r e a rufelor , măcinareaa felei, e tc .

P r o d u s e d i v e r s e a s i g u r ă întreţine] a r g T n t ă r i e i . a r ă m ă r i e i , a ghe te lo r ; d u s e a l i m e n t a r e noui p e r m i t confem n a r e a r e p e d e de fe lur i de mânca re* r i a t e .

A p a r a t e e lec t r ice p e c â t de arti^ pe a t â t de p rac t i ce pe rmi t ce le mai monioase jocur i de lumină , inuiidâniu lumină i n t e r i o ru l fă ră să obosească^, chit, fără să o rbească . j (

A p a r a t e l e d e încălz i t ce se pot hţ cu orice fel d e combus t ib i l as igură _j a l inulu i o du lce şi ega lă tempera^ cu mai m u l t ă u ş u r i n ţ ă şi ma i рц. chel tnel i . In t i m p u l ver i i numeroasy, p a r a t e f r igor i fere n e d a u gh ia ta şix coarea şi a s i g u r ă o pe r f ec t ă păs t ra t S (

mâncăr i lo r . ^ In aceas t ă cu r să s p r e p rac t i c , i-

confort s p r e b u n ă s t a r e mobi le le t j aşezat în r â n d u l în tâ iu : f ă ră a ÎBf de a fi f rumoase şi a r t i s t i ce , au devu mai oracUce, ma i r a ţ iona l a d a p t a t e fi t iunDor lor.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 113

Uf é r á r a s e a m a c i e ^ _ c a r i c a t u r a zi lei

COPII VEACULUI

ntcrcându-se în Spania, după cuoe-№ Mexicului, Cortez fu primit rece Tregele Carol Quintul. într'o zi Cor-

se prezintă înaintea monarhului & insă a fi chemat. I Cine eşti? îl întrebă regele aro-iL * - Suni, răspunse Cortez, omul care t dat mai multe provincii, decât o-JMe ce ţi le-au lăsat străbunii.

timpul Iuti Catrol I I - l ea a l E n g l i t e -un vagabond a v u i n s o l e n ţ a s ă se

coare, în t r 'un c o s t u m s u p e r b , la îl Curţei. Regele îl văzu c u m , cu 0 tudine rară , fu ră t a b n c h e r e a de a u r ^buzunarul unui lord . F ă r ă să-şi rdă prezenţa de sp i r i t , i s c u s i t u l ho ţ e degetul la guiră şi făcu s e m n m o ­ftului să tacă. C a r o l găs i ide ia m i -lată. şi se prefăcu că n u o b s e r v ă şi bl Îşi văzu de d r u m .

• bimosul arhimil ionar Rotschi ld i n t r ă Bă într'un local unde s e af lau n u m e -

nobili, literaţi, a r t i ş t i , e tc . T o a t ă a-Miţa se ridică In p ic ioare s a lu t ându-1 >ectos. Un domn c a r e se afla în com-ja lui Heine ве a d r e s ă aces tu ia : • Ia priveşte cum se p r o s t e r n ă toţi la ciul de aur' ' . • Te înşeli, scumpul meu , r ă s p u n s e ne, baronul nu e a t â t de t â n ă r cum d-ta.

arele compozitor Bee thoven , obiş-să dejuneze la b i r tu l „La L e b ă d ă "

)iaţa grânelor din Viena . itr'o zi, contrar obice iu lu i , f ă ră să ite pe nimeni, se aşeza la o masă în A. Era ora 3 d u p ă amiază . C h e l n e r u l , S-i cunoştea obice iur i le . îi serv i o st i-rn bere, un toc şi ce rnea l ă ,

eetlioven scoase din b u z u n a r o hftr-de note şi. spr i j in indu-ş i capul p e o lă rămase în poziţia as ta p â n ă la sa-scriitid din când în când câ te-ceva . dată se ridică in p ic ioa re e x c l a m â n d :

Băete, ce-am mânca t ? Dar n'aţi mâncat n imic 1... Zău ? cu atât mai b ine I...

i-şi luă pălăria, plecând.

apoleon I făcea c u r t e unea ac t r i ţ e . A-jita vrând să facă pe s e n t i m e n t a l a ій-і arate împăra tu lu i că-1 iubeş t e , îi

portretul. Portretul meu ? zise î m p ă r a t u l zâm-

Iată-1. Şi-i în t inse un n a p o l e o n d e

Jovic aî XlX-lea, pe t i m p u l c â n d minor, îşi organizase un co rp de ga r -

, compus clin t ineri senior i d e ace ia ş Istă cu el. Arntându-ş i î n t r o zi lu i Icaii. armata îi ce ru p ă r e r e a .

Admirabilă, r ă s p u n s e Boileau, d a r lai după ce o fi ma jo ră , - . . - т

DUMITRU SÂRBU

UN INGINER ELVEŢIAN, AR FI IN­

VENTAT UN HOROLOGIU PERPETUU

D u p ă c u m a n u n ţ ă j u r n a l u l e lve ţ i an

L 'horo loger ie , u n t â n ă r i ng ine r d in

N e u c h a t e l , a r fi i n v e n t a t u n Horo -

logiu, zis p e r p e t u u , mişcat p r i n e n e r g i a

va r i a ţ i un i l o r d e t e m p e r a t u r ă şi a p res iu ­

n i lo r a tmosfe r i ce .

Un e x e m p l a r cons t ru i t d u p ă u n ase­

m e n e a p rocedeu , a r fi p u e în mişca re d e

vre-o câ teva lun i .

d e c a p i t a ţ i ; s u p r a v i e ţ u i e s c ?

O p i e să j u c a t ă în aces t m o m e n t la „ G r a n d g u i g u o i ' a t r a g e a t en ţ i a , a s u p r a fa imoasei p r o b l e m e de s u p r a v i e ţ u i r e , d u p ă sup l i c iu l d e c a p i t ă r e i . Anal i ş t i i epo­cii r e v o l u ţ i o n a r e a u a d u s cu p r i v i r e ia aces t subiec t , n u m e r o a s e e x e m p l e , car i , d in nefer ic i re , n u fură s p r i j i n i t e d e nici u n con t ro l şt i inţif ic şi ţin ma i mul t d e d o m e n i u l l egende i decâ t a l is tor ie i . Dur , n imic n u se a p r o p i e în aces t gen maca ­b r u d e impre s i a s f â ş i e toa re ce-o încerc i la c i t i rea n u v e l e i lu i Vi i l ie rs d e l ' Isle-Adam. „Le sec re t d e l ' e chau faud" în c a r e m a r e l e scr i i tor a pus în scenă două per ­sonagi i r ea l e ; i l u s t ru l h i r u r g Ve lpeau şi doc to ru l C o n t y d e la Pornera is , e roi t r a ­gici a i une i cauze ce leb re , c o n d a m n a ţ i la m o a r t e p e n t r u o t r ă v i r e . E x p e r i e n ţ a în­ch ipu i tă d e c ă t r e Vi l lers d e l ' I s le-Adam, fu s ăvâ r ş i t ă în r ea l i t a t e , a c u m vre-o 20 ani , d e c ă t r e doc to ru l Beaur ien , med ic şef a l sp i t a lu lu i d in O r l e a n s , cu p r i l e j u l e x e c u t ă r e i unu i asas in , n u m i t Langui l l e . Doc to ru l , de î n d a t ă ce cu ţ i tu l căzu, în­haţă c apu l e x e c u t a t u l u i : „Langu i l l e ! s t r igă el . Langu i l l e desch ise ochii d e vre-o d o u ă ori , la p r o n u n ţ a r e a nume lu i său. E x p e r i e n ţ a a d u r a t , j u m ă t a t e d e ceas. Se î n t â m p l ă că aces t e mişcă r i con­s i d e r a t e ca mani fes ta ţ i i de s u p r a v i e ţ u i r e la decap i t a ţ i s ă d u r e z e ma i mul t .

Uni i medic i a u ci ta t cazur i e x t r e m d e c iuda te . D a r , p o a t e aceş t i medici , n u se lăsau cu înch ipu i r ea , m a i p r e j o s d e Vii­l ie rs d e Lisle Adam.

F a p t s igur , e s t e însă , că fiziologiştii, car i au ap l ica t la aces t fel de s tudi i , t e l mai sever con t ro l ş t i inţ i f ic nu a d m i t în r a p ­tul c a p u l u i p r o b a b i l i t a t e a de s u p r a v i e ­ţ u i r e la d e c a p i t a ţ i . Doc to ru l G ley , p rofe­sor la facu l t a t ea d e med cină, p r in mâi ­n i le că ru ia , t r e c u s e r ă , a t â ţ i a an i d e zile, toţi execu ta ţ i i , d e c l a r ă : Nu ex i s t ă s u p r a -v i e ţ i r r e d u p ă d e c a p i t a r e , ci n u m a i u n e l e mişcăr i f iz iologice, c o n t r a c ţ i u n i ! N u ex i s t ă v ia ţă , nu e x i s t ă sufer in ţă , fără gând , şi Pasca l a zis : N u se poa t e gândi fără' cap" . * .

BUNICUŢA — Hai, Toto, mergem la căluşel ? TOTO (piictisit) — Mda.... daca asta te amuz*

LA ÎNCHISOARE

G A K D I A N U L : Uriclne ireuue B U faea. o meserie aici. Ce ti alegi ? DEŢINUTUL : Voiajor conercial.

FEMINITATE

— Acum ce mai vrei ? ţi-am luat şl automobil şi tot Îmbufna a... — Mulţumesc I Chiar azi МііНеЫі şi-au luat şi el unul.

tPunch)

11* — U N I V E R S U L LÍTBRAfi

cctrTi retftflfe in еж1г< NINON DE LANCLOS

Fernand Nozière

Din toată povestea acestei vieţi, cu înţelegere şi pasiune, fără îndoială că sunt citate din scrisoiile matei curtezan tatea — brutală uneori — şt graţia însuşi scriitor Saint Evremont şi deaceea i-au Molière, apriga regină Cristina a Suediei, figuri al veacului. Ninon de Lanclos şi zâne, au inaugurat prin graţie, spirit şi urmaşilor lui.

Ninon de L a n c i a s s e n ă s c u s e d in pă­r i n ţ i b u r g h e z i , şi cu re la ţ i i o n o r a b i l e .

M a m a oi e r a o c r e ş t i n ă şi cu frica iu i D u m n e z e u , femeie s i m p l a , r e s e m n a t ă şi n e î n s e m n a t ă . Din potrivă, t a t ă l fusese tocă î n a i n t e a că să to r i e i , ce l eb ru p e n t r u l i b e r t a t e a m o r a v u r i l o r , d r a g o s t e a femei­lor şi i r o n i a i m p r u d e n ţ ă p e n t r u b i se r i ­că- Nici u n a d i n aces te c a l i t ă ţ i n u a u fost, p i e r d u t e î n căsn i c i e . E r a u n b ă r b a t f r u m o s şi vesel c a r e îşi î m p ă r ţ i a d r a ­gos t ea î n t r e a m a n t e l e d i n o r a ş şi m i c a lu i fe t i ţă N inon . O i u b e a p ă t i m a ş ş i se îng r i j ea de c o c h e t ă r i i l e sa le t i m p u r i i . Când. N i n o n î m p ţ i n i s e 12 a n i , u n due l s c a n d a l o s îl si l i pe t a t ă l ei s ă fugă d i n ţ a r ă . F e t i ţ a îi p ă s t r ă p e n t r u t o t d e a u n a o a m i n t i r e d u i o a s ă , î n c a r e d r a g o s t e a p e n t r u t a t ă n u se d e s p ă r ţ e a l ă m u r i t de a d m i r a ţ i a p e n t r u cuce r i t o r . Delà e l m o ş t e n e a d e s i g u r N i n o n t e m p e r a m e n t u l s ă u p a s i o n a t şi dorn ic , n e p ă s a r e a fa ţă de m o r a l a t i r a n i c ă şi n e s i n c e r ă a pu ­bl i cu lu i , c u l t u l d a n s u l u i , a l muz ic i i şi al a m o r u l u i . I a fost o d e m n ă u r m a ş e . Căci n u a voi t s ă a ş t e p t e m e s c h i n ă r i a c ă s ă t o r i i l o r t ocmi te ca o a face re bă­n e a s c ă , p e n t r u ca să d e v i n ă femee. In ­t r e t i ne r i i v i z i t a to r i i a i casei Lor îşi a-lesc l a 17 a n i pe cel m a i voinic , m a i cu-r a g i o s şi m a i v io iu : S a i n t - E t i e n n e .

Se h o t ă r î s e să-1 î n v r e d n i c e a s c ă pe el cu i n i ţ i e r e a s a în t a ine l e iub i r i i .

S e n t i m e n t u l du lce a l v r e u n u i vie de ado le scen ţă , n u ex i s t ă p e n t r u N i n o n .

Sa in t -E t i enne o aş tep ta . D a r e bine ' ч'о lăsăm pe Ninon să-şi poves tească sin­gură .

PRIMA ÎNTÂLNIRE „ î n d a t ă ce ven i î n c a m e r a u n d e m ă

a ş t e p t a , S a i n t - E t i e n n e î n c e p u s ă m ă desbrace , n u f ă r ă î n d e m â n a r e . E a d e v ă ­r a t că nic i noi m ă s b ă t e a m .

M ă f e r e a m să- i o p u n cele d i n u r m ă r ez i s t en ţ e a l e p u d o a r e i , ca re s u n t pen­t r u u n u l şl p e n t r u ce lă la l t , o i n u t i l ă o-boseală . El t recu î n t r ' o c a m e r ă vecină

pe care Fernand Nozière a ret fragmentele cele mai „scandalo

e. Dur Ninon de Lanclos e sini Deaceea a iubit-o cu pasiune mu

căutat prietenia La Rochefoua D-na de Lafayette şi atâtea ista

Marion de Lor me, neegalate a libertinaj epoca regelui Soare

ca s ă se desb race . Se î n t o a r s e c u r â n d înapoi l â n g ă mine .

In c in s t ea m e a S a i n t - E t i e n n e se pa r ­fumase . G r e ş e a a s c u z a n d u - ş i as t fe l pe r ­s o n a l i t a t e a . Aşa fi v r u t s a fi* n a t u r a l , de v r e m e ce siperam d e l à e l i n f o r m a ţ i i l e cele m a i p rec i se d e s p r e b ă r b a t . T r e b u e să r e c u n o s c că n u a î n t â r z i a t s ă m i le dea . Legătur i le ' , p e c a r e le a v u s e s e c u u n m a r e muimăr d e femei , îi d ă d e a u o o a r e c a r e u ş u r i n ţ ă .

E r a m h o t ă r î t ă s ă тш-і o p u n n ic i o r e ­z i s t e n ţ ă şi to tuş i — f ă r ă de voie — t r u ­pul m e u se a p ă r a . M ă î n ă b u ş e a , îmi fă­cea r ă u .

B ă r b a t u l se c rede î n v i n g ă t o r p e n t r u c ă n e poa t e r ă n i , d a r s u f e r i n ţ a n u n e r ă ­peş te p u t e r e a . F e m e i l e p o s e d ă cea m a i b u n ă a r m a ; ele d a u b u c u r i a , c a r e obo­seş te şi e p u i z e a z ă , T r e b u e s ă fim p r e a p r o a s t e c a eă n u î n v i n g e m . De cele m a i m u l t e or i s u n t e m a p ă r a t e î m p o t r i v a e x t a s u l u i , l u c r u ca re n e a s i g u r ă s u p e ­r i o r i t a t e a . F ă c e a m aces te ref lexi i p r i -vindu-1 pe S a i n t - E t i e n n e c a l m a t .

C u v e r t u r a a l u n e c ă şi n u făcui n i m i c p e n t r u ca s'o re ţ in . C u m n ' a ş i fi î n t r e ­b u i n ţ a t a c e a s t ă î n t â m p l a r e p e n t r u a - m i p r i v i a m a n t u l ? F a ţ a n u îi e r a de o fru­m u s e ţ e r e g u l a t ă ; d a r a v e a o expres i e p l ă c u t ă femei lo r f r u m o a s e : i n d i c a u n p e r s o n a g i u fă ră s c r u p u l e , a p r i n s şi ci­nic . P i e l e a e r a b r u n ă şi f ină ; b r a ţ e l e rotunde şi v i g u r o a s e ; p i e p t u l b o m b a t , pân tece l e sup t , t a l i a f ină, p i c ioa re l e l ung i m e r i t a u să fie p r iv i t e .

In sfârşi t Sa in t -E t i enne socoti că în­t r e ţ i n e r e a n u mai t r e b u i a p re lung i t ă , î nce rcă tăcut o nouă îmbră ţ i ş a r e , d a r îi amin t i i că m a m a m ă aş t eap t ă la biser ică .

— M ă voi si l i — îmi s p u s e — să n u te p r ivesc î n t i m p ce te î m b r a c i şi n u înce rc s ă te a j u t . B ă r b a ţ i i pot să n u fie n e î n d e m â n a t e c i , d e s b r ă c â n d o femeie , d a r g r a b a de a le î m b r ă c a d i n n o u es t e t o t d e a u n a i n o p o r t u n ă .

Ii fui r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u a c e a s t ă d i sc re ţ ie . Ar fi fost d e s t u l ca să -mi do­v e d e a s c ă s i g u r c ă n u e r a u n ucen ic a l meş teşugu lu i ' . II s ă r u t a i şi o d a t ă î n s t r a d ă , r ă s u f l a t u ş u r a t ă p a r c ă de o m a r e p o v a r ă " .

CAVALERUL DE RARE

Cu t o a t ă v i g o a r e a b u n ă v o i n ţ a şi a r t a sa S a i n t - E t l e n n e n u m i - a d ă r u t t be-

ţia, c o n t i n u ă N i n o n . Be ţ i a n u este de r ă s p â n d i t ă î n l u m e , pe c â t v o r si* facă b ă r b a ţ i i a c r e d e . N u p e n t r u c ă è m i n ţ i .

S u n t c o n v i n ş i foa r t e s i n c e r c ă h t o v a r ă ş e l e lo r l e ş i n ă de p iăce re . E

fapt e l* m u l ţ u m e s c d i n pol i te ţe pentr, b u c u r i e , d e cele m a i m u l t e or i , пеь ţ i t ă . E r a m c u r i o a s ă s ă c u n o s c u n > b ă r b a t şi d e aceea , d u p ă ce î l coi d i e s e m pe S a i n t - E t i e n n e , î n s p ă i m â i l a g â n d u l c ă l-aşi p u t e a face tată., m' d a t c a v a l e r u l u i de Rara , c a r e n ic i • a v e a m a i m u l t e m e r i t e d e c â t prii m e u a m a n t . P o a t e c ă n u m a i d i n fj ş e a l ă m i - a l u a t t o a t e d a n t e l e . E diţi nici n u a v e a m m u l t e , i a r el e r a f< s ă r a c .

D u p ă m o a r t e a m a m e i m e l e m'am^ t r a s p e n t r u p u ţ i n ă v r e m e l a mânăstiţi C a r m e l i t e l o r . A v e a m n e v o i e d e bani; de a c e e a înoepu i s ă m ă g â n d e s c la s t i g a r e a u n o r p r i e t e n i boga ţ i " .

POLITICA FEMENINÄ

N i c i o d a t ă o femeie n u t r e b u i e s ă a| u n u l s i n g u r . Ar c r ede c ă ea d e p i n d ! g e n e r o z i t a t e a l u i . D e v i n e p re ten ţ ios I a v a r . D a c ă d i n p o t r i v ă ş t i e c ă u n al a j u t ă î n t r e ţ i n e r e a a m a n t e i , s i m t e o F b i l ă e m u l a ţ i e , p l ă t e ş t e m a i l a r g şi I m a i p u ţ i n t i r a n i c . î n t r e v e d e posibil t e a d e a fi c o n c e d i a t şi l u c r u l acest* ob l igă la po l i t e ţe . E s t e U Ş O T să. asocf m a i m u l ţ i p r i e t e n i . P o v e s t e ş t i fi«, r u i a î n pairte t r u c u r i l e u t i l i z a t e faţă u

ce i la l ţ i . i Astfel f i eca re se c r e d e f avo r i t şi c<f

p l ice . P r i m u l m e u î n t r e ţ i n ă t o r a fost J |

Couilon, cons i l i e r l a P a r l a m e n t . E u 11-, j u t a m să - ş i r ă z b u n e i n f ide l i t ă ţ i l e Щ sa le . E l îm i d ă d e a b a n i .

C u r â n d d e c o m u n a c o r d î l asociarfj şi pe Á u b i j o u x . D e s i g u r d u p ă ce \ I n t â i u n e c o n v i n s e s e r ă m o ă e s t e deţt' s ă n ă t o s . E r a u a m â n d o i voin ic i , b e ţ h r bogaţi .-

UNIVERSUL LITERAR — Ï10

MARION D E - L O R M E

acest t imp N i n o n d e Lancloe^ cu-•üta !n mod publ ic d r e p t c u r t e z a n ă , e mai afieşte s'o v iz i teze pe M a r i o n

uoraie, aman ta iui Riche l ieu , a Re-i, a tuturor. Ii î n t â l n e ş t e acolo pe rt-Evremotit,de ca re o va l ega o veş-prietenie şi p e Sca r ron . Mar ion ,

ä catolică, silise pe h u g h e n o t u l Gea-de Coligny să t r e a c ă la ca to l i c i sm;

iţionându-şi astfel d r a g o s t e a . Co-y după. ce îi î ndep l ineş t e d o r i n ţ a o seştc. Ninon de Lancloa . d o r n i c ă d e sucres, care s'o u m b r e a s c ă pe Ma-

j , fl atrage spre ea . Dar Col igny es te 1 pulin viguros, li p ă r ă s e ş t e r epede , mplarea aceasta însă a despă r ţ i t p e pe cele două cur tezane , c e r t a t e i r e -abiL

PRIMUL C E R C

non tle Lnuclos îşi i n a g u r e a z ă a-cercul ei propr iu . M:'ca b u r g h e z ă

sete intimidată de nobi l imea, c a r e o ncntează. Ea s ingură m ă r t u r i s e ş t e

dragoste — oamen i i d e s b r ă c â n -I complect — îşi p ie rd i m p o r t a n ţ a lă, valorând pr in ei n u m a i . I n t r e acheu viguros şi un conte fin, n ' a r mult pe gânduri şi nu i-ar fi g r e a rea, văzându-i pe a m â n d o i goi. i cu deosebire a t r a s ă c ă t r e t iner i i , slujiseră poftele a m o r o a s e a l e d u ­de Rohan. E x p e r i e n ţ e l e d o v e d e a u

[rámentül apr ig al aces te i d o a m n e nalta societate. Ninon af lase că o-II ei era să fie p u t e r n i c pă lmu i t ă , ioasa burgheză n u î n g ă d u i a astfel bluptăţi. \tte toţi foştii a m a n ţ i ai ducese i ,

îl prefera p e Miossens.

MOCHETA

[: un joc prac t ica t în c e r c u r i l e d e ă aristocraţie şi i n v e n t a t de C h a -Răspumzând g u s t u l u i t i m p u l u i , a-feeminiscenţe de p a s t o r a l ă a n t i c ă , [invitaţii se d e s b r ă o a u c o m p l e t şi pnă în comun p r a c t i c a u d i fe r i te a-unente nevinovate, bon a regreta: m u l t t i m p , că n u a-îe prilejul să-1 i n v i t e pe f a i m o s u l ut so înveţe şi pe ea M o c h e t a

ALTE CAPRICII

utre vizitatorii ei e r a şi M a r e ş a l u l réee, care la 7Ü de a n i n u p u t e a in -inţa timpul l â n g ă o fa tă , d e c â t c a blescenu Era ag res iv şi b r a v . P o -

'lm sânge viguros. Lucru , p e c a r e lăţit scump, căci aces te e x c e s e se (iară. Nu avusese decâ t 102 an i când rit. îele de Enghien n u î n t â r z i e m u l t ă > în buduarul pas iona te i Ninon, s un tovarăş sp i r i t ua l , vo in i c ş i atic, deşi după în fă ţ i ş a re s l ab .

[ , Ninon şt ia că o a m e n i i n u t r e -I judecaţi după în fă ţ i ş a re , d e c â n d ш rând — î n c â n t a t ă d e p r o p o r ţ i i l e kiuloose ale t â n ă r u l u i N a v a i l l e s — Htase la ea acasă şi a v u s e s e ne -tea de a-1 vedea d o r m i n d î n a i n t e t iubi. Nu tot astfel p ă ţ i s e cu 6 de Villars. D i m p o t r i v ă a c e a s t a bee sacrificul, pe c a r e N i n o n îl fă-.•deghizându-se în b ă r b a t , p e n t r u raia la locul r e g i m e n t u l u i s ă u , pu ce îl părăseşte şi pe aces t a , o-ă de martirii, capr ic i i l e şi favor i ţ i i Ninon se retrage p e n t r u p u ţ i n ă v r e -ia o mănăstire. poitorii ins inuau că îşi î n g r i j e ş t e ia penibilă Lucru neexac t , d e v r e -

m» readuşi Ha v ia ta m o n d e n a de

d r a g o s t e a s f â n t ă d a r n u m a i p u ţ i n tru­pească a c a r d i n a l u l u i A l p h o n s e Riche­l ieu , f r a t e l e m a r e l u i R iche l i eu .

RELAŢIILE CU D O A M N A D E SEVIGNE

N i n o n d e L a u c l o s a t r a s e i n t e r e s u l D o a m n e i d e Sevigné , d in c l ipa în c a r e t â n ă r a c u r t e z a n ă p u s e s e och i i pe s o ţ u l ei. O s t r a t e g i e e l e m e n t a r ă o Î n d e a m n ă p e N i n o n s ă i ubească p e toţi cei d i n j u r u l m a r c h i z e i : Miossens , R a m ­boui l le t , Vassé. In s fârş i t c h i a r şi p e M a r c h i z u l de Sev igné , d e s p r e c a r e so ţ i a s a o b i ş n u i a s ă s p u n ă pe b u n ă d r e p t a t e : II iubesc dar nu i l respect . El m ă res­pectă, dar nu m ă iubeşte . N i n o n a t r ă i t î n t o v ă r ă ş i a lu i c l i pe de r a r ă fer ic i re . E r a u n u l d i n t r e p u ţ i n i i b ă r b a ţ i , c a r e u n e s c o e x p e r i e n ţ ă b o g a t ă cu o formi­d a b i l ă fo r ţă n a t u r a l ă . A t r ă i t î n a n t u r a ­j u l c u r t e z a n e i t r e i l u n i , ceeace p e n t r u g u s t u r i l e şi i n c o n s t a n ţ a ei e r a e n o r m . A fost uc i s î n t r ' u n d u e l şi n e m â n g â i a t a lu i soţ ie a fost n o v o i t i s ă c e a r ă r i v a l e ­lo r sa le o b u c a t ă d in p ă r u l d e f u n c t u l u i . N a i v ă r e l i c v ă , pe c a r j n u la N i n o n s 'a r fi î n t â m p l a t s'o g ă s e a s c ă .

T o t d i a a n t u r a j u l m a r c h i z e i de Se­v i g n é îşi a lese N i h o n pe La M e s u a r d i è -

MiU" •••' '*í! : s.."».

r e şi p e Le Saß l i e r e . P r i m u l p e n t r u cu­noş t in ţ e l e lui (era medic) şi p r i n c iorapi i săi de c u l o a r e a focului. D e câ te or i p u r t a astfel d e c iorapi , avea c l ipe de r a r ă pa ­s iune . Al do i lea p r i n e l e g a n ţ a şi raf ina­m e n t u l f rumuse ţ i i s a l e .

P R I E T E N I A C U S A I N T - E V R E M O N T

Re la ţ i i l e a m o r o a s e d i n t r e N i n o n de I-anclos şi S a i n t - E v r e m o n t a u fost scur ­te . Suf i c i en te î n s ă p e n t r u ca s ă le n e t e ­z e a s c ă d r u m u l s p r e m a r e a lor p r i e t e ­n i e de m a i t â r z i u . N i n o n i s'a d a t u n e ­ori p e n t r u a-i tace o p l ăce r e . Al te ori , f i ind o b o s i t ă de c o n v o r b i r i l e lor a b s ­t r a c t e , p e n t r u ca să-ş i o d i h n e a s c ă m i n ­tea . O p r i e t e n i e a d e v ă r a t ă î n t r e un băr­b a t şi o femeie, n u p o a t e ex i s t a d e când a tunc i , când nici u n mis te r t rupesc , nici u n dor şi nici o cu r ioz i t a t e nesa t i s făcu tă n u m a i ex i s tă .

S i n g u r a p a s i u n e l i t e r a r ă , pe c a r e — m o ş t e n i n d - o de l a t a t ă l ei — o m a i pă s ­t r a N i n o n e r a b u n u l M o n t a i g n e . Il с ь t ea c u p a t i m ă . E r a s e m n u l în ţ e l ege r i i s a l e cu S a i n t E v r e m o n t . Ci e l îl i u b e a p e Monta igne . S a i n t - E v r e m o n t modes t nu ş i -a b ă t u t joc nic i de re l ig ie ,nici de oa­m e n i , d a r î n ţ e l e p t n u c r e d e a n ic i î n bi­se r i că , n i c i î n m o r a l a p u b l i c a Desgus -ta t de m i n c i u n i l e ţ i n e r u ş i n ă r i i » „fe­

m e i l o r c i n s t i t e " n u a bra ivat soc i e t a t ea , d a r ş i-a d o v e d i t d i sp re ţuâ p e n t r u ea , l e g â n d u - s e cu o p r i e t e n i e s i n c e r ă d e Ni­non d e Lanc los . Era u n filozof şi u n scep t ic . V i a ţ a s i n c e r ă de p l ăce r i m ă r ­t u r i s i t e , l i p s i t ă d e î n ş e l ă c i u n i şi c u r a t ă d e m â r ş ă v i i a f rumoase i N inon îi p lă­cea. P r e ţ u i n d omen ia , i ub i a f rumuse ­ţ e a N i n o n p e n t r u el n u a fost n i c ioda ­t ă o d e s f r â n a t ă . D u m n e z e u îi d ă r u i s e f r u m u s e ţ e t â n ă r ă ş i c a l d ă . De oe n u s ' a r fi b u c u r a t de ea ? C r e d e a î n c i n s t e a s u f l e t e a s c ă a p r i e t e n e i s a l e . In. v e r s u r i n a i v e , d a r s i m p a t i c e p r i n b o n o m i a loi s p u n e a .

Natura bună şi cuminte t { A dăruit-o pe Ninon Luând din Epicur plăcerea, Luând virtutea din Caton,

L a 1661 S a i n t - E v r e m o n t fu e x i l a t şi p l ecă î n Ang l i a , u n d e r ă m a s e p â n ă la m o a r t e . N i n o n îi s c r i e c o n t i n u u . Vre­m e a t r ecea şi p r i m a t i n e r e ţ e o d a t ă cu ea. C u r t e z a n a n u m a i e r a fe t i ţa f ragedă d ina in t e . : •

D a r Sa in t -Evremon i t n e v o i n d s ă c rea­d ă c ă b ă t r â n e ţ e a n e m i l o a s ă a r p u t e a s'o s c h i m b e şi pe f e r m e c ă t o a r e a l u i a m i c a p ă s t r a aceeaş i i m a g i n e . Mai t â r z i u , c â n d îi fu î n g ă d u i t s ă se î n t o a r c ă în p a t r i e , p r e f e r ă s ă r ă m â n ă d e p a r t e , p e n t r u a-şi c r u ţ a o dez i luz ie .

A fost p e n t r u i n c o n s t a n t a N i n o n pri­m u l ş i cel m a i m a r e p r i e t e n

PRIMA A M E N I N Ţ A R E

S a l o n u l ce lebre i N i n o n n u m ă r a în a-ces t t i m p oamenii d e s p i r i t şi o a m e n i de p a s i u n e , b ă t r â n i şi Unori . C a v a l e r u l Mere , a c c e p t a p e n t r u ca l i t ă ţ i l e lu i in te­l e c t u a l e , le, u i t ă c u r â n d p e n t r u a l t e a p ­t i t u d i n i , lidot, d e s p r e c a r e S c a r r o n spu­n e a c ă es te ant ipodul prostului , d e a s e -m e n l . Cât d e s p r e n a n i , ÍN i n o n îl î n iocu . -se pe p r e ş e d i n t e l e Cou lon cu Miche l J é r ô m e Mo rea u, m a i t â n ă r şi m a i bo­ga t . Veneau î n saloniul ei a t â t e a l iber­t in i î n c â t d e v e n i s e c e l e b r u şi s c a n d a l o s . O d a t ă in t i m p u l p o s t u l u i m a r e de l à fe­r e a s t r a case i , u n d e l o c u i a N i n o n , fu a-r u n c a t ă o b u c a t ă do c a r n e . C ă z u tocma i po p ă l ă r i a u n u i a b a t e . I s t o r i a f ăcu t m u l ­t ă v a l v a To ţ i d r e p t c red inc ioş i i e r a u de acord: c u r t e z a n a t r e b u i a p e d e p s i t ă . Eu v o r b a să fie t r i m i s ă la „Fecioarele pocăite". Dar p e n t r u c ă n ic i fec ioară , nici pocă i t ă n u e r a , — p l a n u l nu izbut i . Deal t fe l m u l ţ i p reo ţ i e r a u g a t a s ă o a-d u c ă pe N i n o n pe ca l ea m â n t u i r i i ce­reş t i . Şi Ninon nu le c e r ea b ă r b a ţ i l o r să a i b e spir i t , ci să-i d ă r u i a s c ă în p r i m u l r â n d spec taco lu l a g r e a b i l a l u n e i nudi ­tă ţ i .

I n m i j l o c u l aces te i soc io tă ţ i gă l ăg ioa ­se de l ibe r t in i vest i ţ i , N inon ş i -ar fi spo­ri t fa ima cea r ea şi s 'ar fi p r i m e j d u i t d a c ă nu a r fi fost s u r p r i n s ă l a t re izeci şi cinci de a n i de

PRIMA PASIUNE

Norocu l , d a r î n p r i m u l r â n d , c a l i t ă ţ i l e s a l e excep ţ iona l e . îl a l e s e r ă pe D o m n u l de V i î l a r c e a u x . E r a u n a d m i r a b i l v â n ă ­tor d e i e p u r i şi femei . F r u m o s , v igu­ros , i n t e l igen t , a v e a o f a i m ă s tab i l i t ă . Neves te l e cele m a i ones t e îl c e d a s e r ă . Nu e r a s e n t i m e n t a l şi n u e r a b r u t a l Dar ş t ia s ă fie, d a c ă vo ia i .

De la cea d i n t â i î n t â l n i r e N i n o n fu a t r a s ă c ă t r e el. De obice iu , d u p ă ce p ă s t r a s e pe v r e u n a m a n t l â n g ă e a m a l m u l t ă v r e m e îl c o n c e d i a d i sc re t , N i n o n a v e a n e v o i e d« d i v e r a i t a u şi inedi t .

116. — U N I V E R S U L - U T E R A H

D i m p o t r i v ă de a s t ă d a t ă s e n t i m e n t u l p e n t r u V i l l a r c e a u x e r a m a i t r a i n i c iHSp fi "Vrut m i m a i p e n t r u t>a şi la r â n d u l său,- bucuroasă . , a r fi f ăcu t sac r i f i c iu l de a-i fi c r e d i n c i o a s ă . D a r s o l ă s ă m pe ea s i n g u r ă să-i lau<le ca l i t ă ţ i l e .

„ î n d a t ă ce a m fost în b r a ţ e l e Dom­n u l u i d e V i l l a r c e a u x , m ' a m s i m ţ i t la m i n e . .

G ă s i s e m a s i l u l s p e r a t . El a v u a c e l a ş s e n t i m e n t . F o r m e l e n o a s t r e se î m p r e u -naui, n u p u t e a m face o m i ş c a r e f ă ră să n e g ă s i m c o m o d u n u l l ip i t de ce lă la l t . E t se m i r a că m ă poa t e ţ i ne t o a t ă n o a p ­tea în b r a ţ e , f ă r ă s ă s i m t ă nic i o obo sea lă . N i c i o d a t ă n a ş fi c r e z u t că a c e s t con t ac t m i - a r p u t e a fi a g r e a b i l de cu s e a r ă p â n ă în zori . A v e a m o m a r e bucu ­rie s i m ţ i n d u - n e p ic ioa re le l e g â n d u - s e şi nu p u t e a m s ă a d o r m d e c â t în b ra ţ e l e lui , cu s ân i i î n m a n i l e lu i , c u g u r a pe g â t u l lu i . C u m m ă t r e z e a m — d i m i ­n e a ţ a s a u n o a p t e a — buze le sa le îm i e-r a u d r a g i . N a t u r a n e făcuse p e u n u l p e n t r u ce lă la l t .

P o a t e c ă n u l -aş i fi a d o r a t , d a c ă n u m i - a r fi d a t d e c â t a c e a s t ă fer ic i re pa ş ­n ică . D a r e r a pe câ t d e î n d e m â n a t e c pe a t â t de p ă t i m a ş . A v e a d a r u r i l e cele m a i ferici te şi poseda a r t a de a le î n t r e b u i n ­ţa. Nu t r e b u e s ă s i m ţ i m n i c i o d a t ă efor­tu l şcoale i . E d u c a ţ i a , ca re s u p r i m ă ori­ce s p o n t a n e i t a t e , es te s u p ă r ă t o a r e . Am u r â t t o t d e a u n a p e d a n ţ i i . S u n t d e s t u i şi în a m o r .

A m fost n e l i n i ş t i t ă , de c â t e o r i a m vă­zut i n t r â n d în p a t u l m e u , o a m e n i p r e a m â n d r i de r e n u m e l e lor .

La D o m n u l de V i l l a r ceaux , a r t a n u a s c u n d e a n a t u r a E r a s incer , d a r n ic i ­o d a t ă n e î n d e m â n a t e c . N u d a n i c i o d a t ă impres i a , că a r fi s t u d i a t .

I m p r o v i z a ca u n ac to r i t a l i an . O a m e ­nii, a c e ş t i a cunosc a d â n c sec re te le m e ş ­t e ş u g u l u i lor ş i t o tu ş i jocu l l e p ă s t r e a z ă f răgez imea . Astfel j u c a D o m n u l Vi l la r ­c e a u x — şi j u c a m u l t " .

P e n t r u a fi m a i a p r o a p e u n u l d e al­tul , V i l l a r c e a u x îşi t r i m i s e v a r a fami l ia la o m o ş i e a sa, i a r el p l ecă î m p r e u n ă cu N i n o n la ca s t e lu l u n u i p r i e t en . Pe -t r e c u r ă s ă p t ă m â n i de l ic ioase . B ine găz­du i ţ i , h r ă n i ţ i a d m i r a b i l , se i u b i a u cu p a s i u n e şi a r t ă . S p i r i t u a l a N i n o n se o-d î h n e a z iua , d i s c u t â n d c h e s t i u n i de fi­lozofie cu gazda , d o m n u l d e Va l l iqu ie r -vil le. u n b ă t r â n în ţe lep t , b o n o m şi s im­pat ic . V i l l a r c e a u x a s c u l t a d i scu ţ i i l e a-ces tea p rea a b s t r a c t e p e n t r u el şi su r â -dea a ş t e p t â n d n o a p t e a . P e b u n ă d r ep ­ta te .

COAFURA „NINON" * Heîn to rş i la P a r i s V i l l a r c e a u x voi de

ochii l u m i i , s ă t r ă i a s c ă d e s p ă r ţ i ţ i . Dar ca să fie s i g u r de c r e d i n ţ a a m a n t e i , se m u t ă î m p r e u n ă cu so ţ i a şi copii i să i , t n t r ' o l o c u i n ţ ă pes te d r u m de c a s a ei. E r a foar te ge los .

I n t r o zi, f r a e t u r â n d u - ş i u n p ic io r şi uevoi t să s t ea o s ă p t ă m â n ă în pa t , e r a g a t a să t u r b e z e de m â n i e . N i n o n — ca eă-1 a s i g u r e de c r e d i n ţ a ei — îşi ta ie p í r u l şi i-1 t r im i se , d o v e d i n d u - i as t fe l că va r ă m â n e şi ea î n c h i s ă î n c a s ă pe tot t i m p u l boalei l u i . Aces t a f ec tuos s e m n de d r a g o s t e , fu u şo r s c h i m b a t în m o d ă de coafură . Toa te m o n d e n e l e îşi t ă i a s e r ă p ă r u l . Astfel N i n o n d e Lanc los l ansă o m o d ă , c a r e a v e a să r e v i n ă pes te t re i v e a c u r i . Coaforu l C h a m p a g n e m i n tise- s u s ţ i n â n d că eű a i n v e n t a t coa fu ra p e n t r u N i n o n , E r a u n o m g r o s o l a n şi l ă u d ă r o s .

D o a m n a d e Choisy, c a r e îl p r i m i s e In p a t u l s ă u o d a t ă , s'a c ă i t în u r m ă . Căci a v u s e s e i n g r a t i t u d i n e a s ă d e s t ă i n u i a s c ă s u b ţ i r i . tn m o d pub l i c că ş o l d u r i l e ei s u n t p r e a

NINON MAMA

V i l l a r c e a u x îi d ă r u i a m a n t e i s a l e un fiu, L o u i s - F r a n ç o i s . N i n o n 1-a i ub i t cu d e v o t a m e n t şi 1-a î ng r i j i t d r ă g ă s t o a s ă . D a r V i l l a r c e a u x r e c u n o s c â n d u - 1 d r e p t oopil a l s ău . î i t r i m i s e să-ş i f acă edu­c a ţ i a în a l t ă soc ie ta te . Mai t â r z i u , î n ado le scen ţă , L o u i s - F r a n ç o i s , a v e a s ă în­veţe m u l t e de la e x p e r i e n ţ a şi a fec ţ ia m a m e i sa le .

DESPĂRŢIREA

In v a r a u r m ă t o a r e a m a n ţ i i locuitra c h i a r l a c a s t e lu l V i l l a r c e a u x .

Ca o n i m f ă , N i n o n se p l i m b a g o a l ă p r in p a r c şi î n o t a în e l e ş t a i e .

II i u b e a î n c ă pe V i l l a r c e a u x , d a r se g â n d e a cu r e g r e t la v i a ţ a P a r i s u l u i .De aceea i n v i t ă ea î n să ş i la cas te l p e fru­moasa, şi t â n ă r a soţ ie a b ă t r â n u l u i S c a r r o n . D u p ă ce c u n o a ş t e în ea plă­cer i le d r a g o s t e i femeieş t i , i-o i m p u n e d i sc re t lu i V i l l a r c e a u x . Voia s ă plece şi ţ i n e a să-1 l ase n e m â n g â i a t . P r e a îl i u b b se p e n t r u c a s ă nu - i fi l ă s a t o u r m a r e d e m n ă de eï, de e a de fe r ic i rea l o r ne ­u i t a t ă .

MĂNĂSTIREA MADELONN ETTES

R e l u a r e a v ie ţ i i d i n a i n t e s c a n d a l i z a o ieru l şi m o r a l a „ c u c o a n e l o r ones te" . D u p ă m a r i i n t e r v e n ţ i i se h o t ă r î ca Ni n o n s ă fie î n c h i s ă la M a d e l o n n e t t e s . Îm­p o t r i v a o r d i n e l o r d a t e , a s c u l t â n d de o s i m p a t i e exp l icab i lă , ţ i ne r i l e m a i c i a le m ă n ă s t i r i i o î n g r i j i r ă foar te f rumos . A d o u a zi, d u p ă ce v e s t e a î n c h i d e r i i se r ă s p â n d i s e , m ă n ă s t i r e a fu î n c o n j u r a t ă de a d m i r a t o r i i a d o r a t e i N inon . Se pre­g ă t e a u n a t a c p e n t r u ca s ă fie s a l v a t ă . S p e r i a t e . a u t o r i t ă ţ i l e s c h i m b a r ă reşe­d i n ţ a c u r t e z a n e i . N i n o n fu i n t e r n a t ă în m ă n ă s t i r e a Bened ic t i ne lo r d i n L a g n y . Dar d e p ă r t a r e a n u î n s p ă i m â n t a pe n ic i u n u l d i n c u r t e z a n i i ei . I n c u r â n d L a g n y deven i locul u n u i p e l e r i n a j m o n d e n şi galamt-

Acolo N i n i n p r i m i v i z i t a r e g i n e i Cr i s -t i n a a Sued ie i . M a i e s t a t e a s a fu î n c â n ­t a t ă de f r u m u s e ţ e a aces t e i femei s u p e r ­be şi d a c ă t e m p e n a m e n t u l v o l u n t a r al c u r t i z a n e o a r fi p r i m i t , b u c u r o a s ă i-ar fi c e r u t t o v ă r ă ş i a p e n t r u a n u m i t e plă­ceri . R e g i n a îi d ă d u u n inel , o m â n g â i e , îi făcu d e c l a r a ţ i i d e d r a g o s t e ş i îi p ro ­m i s e s ă i n t e r v i n ă p e n t r u l i b e r t a t e a sa. In t r ' adevă i r îşi ţ i n u f ă g ă d u i a l a , căc i Ni­n o n fu c u r â n d l i b e r a t ă .

NINON DE LANCLÖS, TEORETICIANA AMORULUI

O d a t ă l ibe ra , N i n o n îşi r e l u ă v i a ţ a o b i ş n u i t ă . D a r de a s t ă d a t ă c u o a r e c a r e d i sc re ţ i e şi m o d e r a ţ i e . N u m a i e r a fetiţe zg'iobie de a l t ă d a t ă . T r ă i a cu b a n i i bogă­t a ş i lo r Gourv i l l e ş i F o u r e a u , a m u z â n d u se î n s ă cu t ine r i i Duros , d e D a n g e a u şi Guiche . S a l o n u l e i d e v e n i s e u n fel de şcoa lă g a l a n t ă a m e z i n i l o r . E r a la v â r s t a e x p e r i e n ţ e l o r t r e c u t e şi a s f a tu r i l o r d ă r u i t e g e n e r o s . A v u s e s e , a v e a încă o v i a ţ ă p l i n ă de a v e n t u r i şi emoţ i i , t r ă i t ă în b u c u r i a d r a g o s t e i . E x p e r i e n ţ e l e ei p u t e a u sluj i dirept e x e m p l u a l to ra . Şi n u e r a a v a r ă î n d r u m a , corec ta , s f ă t u i a În­t r ' u n t i m p c â n d femei le se l ă s a u în voia celor m a i v u l g a r e p a t i m i , N i n o n de Lan­clos r ă m â n e a î n s e n i n ă t a t e a p u ţ i n c a m u ş o a r ă d a r f r an ţuzeş t e c ins t i t ă a g ra ţ i e i ş i - a iub i r i i . E r a u p r i n ţ e s e ca re se in t ro ­d u c e a u î n c a z ă r m i şi se l ă s a u f r ă m â n ­t a t e b r u t a l . Des igu r n u m ă r t u r i s e a u de c â t pe of i ţer i , d a r soldaţ i i n u îşi u i t a u b ă r b ă ţ i a O d u c e s ă ofer ise c h i a r solda­ţ i lo r u n u i î n t r e g ba ta l ion , c â t e o j u m ă -

- t ä te l i r a , d a c ă işi vor a r ă t a pe răn t f l pu r i l e goa le . . Щ

I n a c e a s t ă o b ş t e a s c ă u e r u ş u u u e f l n o n e r a u n e x e m p l u d e grafie # ) зЯ r i t a t e . P r o p o v ă d u i a t i n e r i l o r sâ; • d r a g o s t e a , c ă r e i a mu îi r ecunoş tea a l o s i n g u r ă lege şi o singura tngr&m s p i r i t u l a d e v ă r a t e i âeVicateţî. 'Niionl L a n c l o s a ră imas cu adevăira t cop] s p i r i t u a l a l l u i M o n t a i g n e ş i s i n j v r e m o n t . D u m n e z e u îi d ă d u s e ЬтаЁ ţie p e n t r u a s t a

CUNOŞTINŢA CU M O L I A

N i n o n de L a n c l o s 1-a c u n o s c u t î m p r i e t e n i t c u Mol ière , î n t r ' u n ц c â n d m a r e l e c o m e d i a n t r ă i a cel« i s t u p i d e necazu r i . D u p ă s c a n d a l u l J j de r e p r e z e n t a r e a comedie i Les pred ses ridicules , Tar tu f fe a r fi fost Щ sibi l pe s c e n ă . Ace lo r n e p l ă c e r i M s iona le li. s e m a i a d ă o g a u i n f i d e l i | | p a s i o n a t e i Bé ja r t . N i n o n a î n s ă p o a t e cu succes sări m â n g â i e şi «Ш m u z e . I n s a l o n u l ei a c u n o s c u t М ш o b u n ă iparte- d i n o a m e n i i , c a r e a t â r z i u a v e a u s ă fie t r a n s f o r m a ţ i ЩШ de comedie . Tot acolo a i m p r o v i s a i v e r t i s m e n t u t B o l n a v u l u i î n c h i p u i t a ca re i n t e l i gen ţ a s p o n t a n ă a gazde» j d ă o g a t c â t e v a ve r sünk

SFÂRŞITUL

Nino n d e Lanc los a î m b ă t r â n i t Лек şi a r e n u n ţ a t c u bonomie . L a 51 iHej l ' a m a i a v u t pe fiul d o a m n e i uWl v igne , ca re n u a m u l ţ u m i t - o , deşi Щ o a t â t de g l o r i o a s ă fa imă. Se iii&V nosc câ t eva l egă tu r i , d a r — Impioij o r i c ă r o r c a l o m n i i — se ş t i e p rec i s delta 6 0 de a n i a fost n u m a i o ma a f e c t u o a s ă şi b u n ă p e n t r u fiul ©£; g a z d ă s i m p a t i c ă ei a t e n t ă pen t ruq ) peţ i . A iub i t t o t d e a u n a t i n e r e ţ e a ş i i r i t u l . De a c e e a p â n ă l a m o a r t e — Щ p â n ă la 85 d e a n i . s a l o n u l e l a Щ u n loc de î n t â l n i r e , a les , d i s t i n s şi Щ

Nici u n om d e sp i r i t — ch ia r diă c o n t i m p o r a n i i ei — n u a a v u t гйН poză de a n u o iubi pe a c e a s t ă sânt p r i e t e n ă a iubi r i i şi a g r a ţ i e i .Dinăj de S e v i g n é — care a r fi a v u t sufkcfj motive/ d e u r ă — i-a doved i t simpl ei. D o a m n a de Lafaye t t e , d o m n u l d i Rochefoucauld , o p r i v e a u a fec tuos sa c e a s t a bătr-ânică b u n ă . c a r e în t impţ j nei vieţ i î n t r eg i î n v ă ţ a s e s ingura, j zofie o m e n e a s c ă : a î n g ă d u i n t i i şi à ţe leger i i . Cu u n s u r â s de nes i l i t ă M mie, N inon de Lanc los p r iv i a rifl« du - se în j u r u l ei o a l t ă t i ne r e ţ e . Frta zâmbi a» îşi d r e g e a o c h e l a r i i şi гЩ s ingu ră , d e s c h i d e a poa te s e r t a r e <Щ eu pl icur i vechi .

M. m

FERNAND NOZIÊRE

La vie amoureuse de

Ninon de Lanclos E-dit. Flammarion-P^ai

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL ", STR. BREZOIANU N o 11