MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUIBucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor iulie 2003

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile)

Traducere realizata de : Anca Armasescu ancarma@yahoo.com in colaborare cu ALPM Alexandria ALPM Buzau

Acest document este unul dintr-o serie de documente deja publicate dup cum se poate vedea din lista de mai jos (la momentul publicrii acestui document, nu toate documentele constitutive au fost introduse): Denumire complet Codul BREF Documentaie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creterea Psrilor i a Porcilor Documentaie referitoare la principiile generale de monitorizare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente de Tbcire a Pieilor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare a Sticlei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Pastei de Lemn i a Hrtiei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Producerea de Font i Oel Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare Cimentului i a Varului Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Sistemele Industriale de Rcire Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare a Clorurilor i Bazelor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Procesare a Metalelor Feroase Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Metalelor Neferoase Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industria Textil Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru iei i Rafinrii Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Chimic Organic de Volum Mare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea i Administrarea Sistemelor de Ap Rezidual i de evacuare a Gazelor n Sectorul Chimic Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industriile Mncrii, Buturii i Laptelui Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Fierriei, Topitoriei i Turntoriei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente legate de Emisiile Poluante Rezultatele din Depozitare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Economie i Efectele CrossMedia Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Instalatiile Mari de Ardere Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Abatoare i Produse Animale Documentaie referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Existente pentru Administrarea Sterilului de procesare i a Pietrei reziduale rezultate din Activitile Miniere Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeelor Metalice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industriile de Tratare a Deeurilor Intensive Rearing of Poultry and Pigs ILF MON TAN GLS PP I&S CL CV CAK FMP NFM TXT REF LVOC CWW FM SF ESB ECM LCP SA MTWR STM WT

3

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale. Anorganice de Volum Mare (Amoniac, Acizi i ngrminte Chimice) Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Incinerarea Deeurilor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Polimeri Documentul de referinta referitor la Tehnicile de Eficientizare a Energiei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Organice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Speciale Anorganice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeelor folosind Solveni Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale cu volum mare anorganic (Solide i Altele) Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Ceramic

LVICAAF WI POL ENE OFC SIC STS LVIC-S CER

Executive Summary

REZUMATCresterea pasarilor si porcilor (ILF) BREF (Documentul de Referinta al Celor mai bune tehnici disponbile) reflecta un schimb de informatii mentionat in articolul 16(2) din Directiva Consiliului 96/61/EC. Acest rezumat gandit a fi cititi I legatura cu explicatiile din prefata BREF asupra obiectivelor, utilizarii si termenilor legal descrie rezultatele principale, concluziile principale BAT si nivelurile associate cu emisiile/consumul. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator, inca, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului text al BREF. De aceea nu este elaborat ca un substituent al intregului text BREF, ca instrument in determinarea BAT.

Scopul lucrariiScopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a anexei I din Directiva IPPC 96/61/EC ca fiind instalatiile pentru cresterea intensive a porcilor si pasarilor cu mai mult de: (a) 40000 locuri pentru pasari (b) 2000 locuri pentru productia de porci (peste 30 kg), sau (c) 750 locuri pentru scroafe. Directiva nu defineste termenul de pasari. Din discutia Grupului Tehnic de Lucru (TWG) s-a concluzionat ca in acest document scopul legat de pasari se rasfrange asupra gainilor, gainilor ouataoare si a puilor de ingrasare, curcanilor, ratelor si bibilicilor. Oricum, doar ouatoarele si puii sunt luati in considerare in detaliu in acest document ca urmare a informatiilor putine avute asupra curcanilor, ratelor si bibilicilor. Productia de porci include cresterea porcilor, a caror crestere /ingrasare incepe de la o greutate ce variaza intre 25 si 35 kg de greutate vie. Cresterea scroafelor include scroafele de imperechere, gestante si scroafe cu purcei si scroafe tinere.

Structura industrieiAgricultura in generalAgricultura a fost si este dominata de afacerile de familie. Pana in anii saizeci si la inceputul anilor saptezeci, productia de pasari si porci facea parte din activitatile mixte de la o ferma, unde erau crescute cereale si diferite specii de animale. Hrana era obtinuta la ferma sau era furnizata local, iar reziduurile de la animale erau returnate pe terenuri ca fertilizatori. Doar un numar foarte mic de ferme de acest gen mai exista in Ue, deoarece fermierii au fost incurajati sa se specializezez prin cresterea cererii pe piata, dezvoltarea materialului genetic si echipamentului agricol si disponibilitatea hranei relativ ieftina. In consecinta, numarul de animale si capacitatea fermelor a crescut si a asa a inceput crestera intensiva a animalelor. In cadrul acestor lucrari au fost luate in considerare protectia animalelor si evolutiile, chiar daca acestea nu au fost prioritare. Suplimentar la legislatia UE se va continua discutia referitoare la protectia animalelor. Unele State Membre au deja diferite reglementari legate de protectia animalelor si impun cerinte legate de sistemele de adapost, ce depasesc reglementarile de protectia animalelor.

PasarileLa nivel international, Europa este al doilea mare producator de oua de gaini cu aproximativ 19% din total produs la nivel international si se preconizeaza ca aceasta productie nu se va schimba semnificant in urmatorii ani. Ouale pentru consumul uman sunt produse in toate Statele Membre. Cel mai mare producator de oua din UE este Franta (17 % din productia de oua) urmata de Germania (16 %), Italia si Spania (ambele 14 %) indeaproape urmate de Olanda (13 %). Din Statele Membre exportatoare, Olanda este exportatorul cel mai mare cu 65 % din productia exportata, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania, consumul esteIntensive Rearing of Poultry and Pigs i

Executive Summary

mai mare decat productia. Cele mai multe oua de consum produse in UE (aprox. 95 %) sunt consummate in Europa. Majoritatea gainilor ouatoare din UE sunt tinute in custi, chiar daca, in special in Nordul Europei, productia de oua provenite din cresterea fara custi, a castigat popularitate in ultimii zece ani. De exemplu, Marea Britanie, Franta, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda si-au crescut proportia de oua produse in sisteme precum voliere, semi-intensiva, in aer liber si spatii cu pat absorbant. Cresterea pe pat absorbant este cel mai popular sistem de crestere fara cusca, cu exceptia Frantei, Irlandei si Marii Briatanii, unde sunt preferate sistemele semi-intensive si in aer liber. Numarul ouatoarelor tinute in ferme variaza considerabil intre cateva mii si pana la mai multe sute de mii. Doare nu numar de ferme relativ mic per Stat Membru se preconizeaza sa intre sub incidenta Directivei IPPC, de ex. peste 40000 gaini ouatoare. Numarul total de ferme din UE ce ating aceasta limita este doar de peste 2000. Cel mai mare producator de carne de pasare din UE 15 (anul 2000) este Franta 26 % din UE-15 productia de carne de pasare), urmata de Marea Britanie (17 %), Italia (12 %) si Spania (11 %). Unele tari sunt clar orientate spre export, precum Olanda, unde 63% din productie nu este consumata in tara, si Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51 % si 31% din productie nu este consumata in tara de productie. Pe de cealalta parte, unele tari precum Germania, Grecia si Austria au un consum mai mare decat productia; in aceste tari, 41 %, 21 % si 23 % din consumul total este importat din alte tari. Productia de carne de pasare a crescut din 1991. Producatorii cei mai mari UE (Franta, UK, Italia si Spania) arata o crestere a productiei lor de carne de pasare. Puii de ingrasat nu sunt crescuti in general in custi, chiar daca exista sistemele de custi. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe sistemul intrare completa iesire completa, aplicat pe podelele acoperite cu pat absorbant. Fermele de pui de ingrasat cu peste 40000 locuri de pasari, intrand astfel sub incindenta Directiva IPPC, sunt destul de des intalnite in Europa.

PorciiUE-15 are aproximativ 20 % din productia de porci, indicata de greutatea carcaselor. Producatorul cel mai mare de carne de porc este Germania (20 %), urmata de Spania (17%), Franta (13%), Danemarca (11%) si Olanda (11 %). Impreuna, ele produc mai mult de 70% din productia indigena a UE 15. UE 15 este un exportator net de carne de porc, importand doar cantitati foarte mici. Oricum, nu fiecare producator mare este un exportator net; Germania de exemplu, importa dublu decat a exportat in 1999. In EU-15, productia de porci a crescut la 15 % between 1997 and 2000. Numarul total de porci in Decembrie 2000 a fost de 122.9 milioane, care corespunde unei scaderi de 1.2 % comparata cu 1999. Fermele de porci variaza considerabil in marime. In UE 15, 57% din scroafe se afla in unitati mai mari de 100 scroafe. In Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Olanda si Marea Britanie, cifra aceasta este de peste 70%. In Austria, Finlanda si Portugalia sunt predominante unitatile de scroafe mai mici. Majoritatea porcilor pentru ingrasare (81 %) sunt crescut in unitati de 200 porci sau mai multi, cu 63% din ei in unitati cu peste 400 porci. 31% din porcii la ingrasat sunt crescuti in adapostori de peste 1000 porci. Industria in Italia, Marea Britanie si Irlanda este caracterizata de unitati mai mari de 1000 porci la ingrasat. Germania, Spania, Franta si Olanda au proportii semnificante de porci in unitati intre 50 si 400 porci la ingrasare. Din aceste cifre reiese clar ca doar un numar relativ redus de ferme intra sub incidenta Directivei IPPC.

ii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

In aceasta evaluare a consumului si nivelurilor de emisie din fermele de porci, este important sa se cunoasca sistemul de productie aplicat. Cresterea si ingrasarea au ca scopt de obicei obtinerea unei greutati la taiere de 90 - 95 kg (UK), 100 110 kg (altele) sau 150 170 kg (Italia), aceste greutati fiind obtinute de-alungul diferitor perioade de timp.

Impactul de mediu al industrieiIn fermele de crestere intensive, aspectul de mediu cheie este acela ca animalele metabolizeaza hrana si elimina aproape toti nutrientii prin excremente. In productia de porci de sacrificare, procesul consului de azot, utilizarea si pierdierile sunt bine inteles si aratate in figura 1. Din pacate o asemenea imagine nu este valabila si pentru pasari.Proteina din tesuturile porcilor Urina Proteina hrana in Dejectii Fecale Imprastierea dejectiilor pe sol

Emisiile de amoniac in aer

Figura 1: Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg

Cresterea intensiva a animalelor coincide cu o densitate de animale mai mare iar aceasta densitate poate fi considerata ca un indicator brut a cantitatii de excremente animale produse de ferma. O densitate mare poate sugera faptul ca depunerile de minerale disponibile din excrementele animale pot depasi cerintele ariei agricole pentru cerealele crescute sau pentru mentinerea ierbii de pe campuri. In cele mai multe tari, productia de porci este concentrate in anumite regiuni, de exemplu in Olanda productia este concentrate in provinciile din sud, in Belgia este punternic concentrate in West Flanders. In Franta, productia intensiva de porci este concentrata in Marea Britanie iar in Germania productia de porci este concentrata in nord-vest. Italia isi are productia de porci concentrata in Valea Po; in Spania aceasta este in Catalua si in Galicia, iar in Portugalia productia de porci este concentrata in nord. Densitatile cele mai mare sunt raportate a fi in Olanda, Belgia si Danemarca. Datele asupra concentratiei productiei de animale la nivel regional este considerate a fi un indicator bun asupra faptului daca o regiune ar putea avea probleme potentiale de mediu. Aceasta este ilustrata clar prin figura 2, care arata problemele precum: acidifierea (NH3, SO2, NOx), eutrofierea (N, P), deranjarea locala (miros, zgomot) si imprastierea fugitive a metalelor grele si pesticidelor.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

iii

Executive Summary

Figura 2: Ilustrarea aspectelor de mediu legate de cresterea intensiva

Tehnicile aplicate si Bat asupra cresterii intensive de animaleIn general, activitatile ce pot fi gasite intr-o ferma cu crestere intensive, sunt:

Selectarea si Impachetarea oualelor (doar fermele de ouatoare

Depozitarea deseurilor Depozitare Permanenta pe teren

Incinerarea

Descarcarea & incarcarea animalelor

Cresterea animalelor

Depozitarea carcaselor

Procesarea externa

Energia

Amestecarea hranei Macinarea furajului Depozitarea hranei Tratarea apei uzate Depozitarea balegarului

Tratarea externa sau aplicarea Tratarea balegarului la ferma Depozitarea Produselor reziduale Aplicarea pe propriul teren

Achizitionarea hranei

Evacuarea

Figura 3: Schema genearala a activitatilor din ferma de crestere intensiva

Aspectul central de mediu in cresterea intensiva a animalelor este dat de balegar. Acesta este reflectat in ordinea in care activitatile din ferma sunt prezentate in capitolele 4 si 5 in acest document, incepand cu buna practica agricola, urmat de strategiile de alimentare pentru a influenta calitatea si compozitia excrementelor, metodelor de indepartare a gunoiului din sistemele de adapost, depozitarea si tratarea gunoiului si in final imprastierea acestuia pe teren. Alte aspecte de mediu precum deseurile, energia, apa si apa uzata, si zgomotul sunt de asemenea abordate, desi mai putin detaliat.

iv

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

Amoniacului i s-a dat cea mai mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in cele mai mari cantitati. Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea animalelor sunt raportate la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de reducere a emisiilor de amoniac vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte impacturi de mediu se refera la emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea gunoiului pe teren. Masurile de reducere a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci cuprinde masurile prin intreg sirul de etape, incluzand pasii pana la minimizarea productiei de balegar. In paragrafurile de mai jos, tehnicile aplicate si concluziile asupra BAT sunt rezumate pentru pasari si porci.

Buna practica agricola in cresterea intensive a porcilor si pasarilorBuna practica agricola este o parte esentiala a BAT. Desi este dificil sa se cuantifice beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau reducerilor in utilizarea energiei si apei, este clar ca un management constincios al fermei va contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ferma de crestere intensiva a pasarilor si porcilor. Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a animalelor, BAT inseamna a respecta cele ce urmeaza: identificarea si implementarea educatiei si programelor de training pentru personalul fermei inregistrarea consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor rezultate si imprastierea pe camp a fertilizatorilor anorganici si a deseurilor detinerea unei proceduri de urgenta pentru a putea face fata emiisilor neplanificate si incidentelor implementarea unui program de reparatii si mentenanta pentru a asigura faptul ca structurile si echipamentul functioneaza bine si instalatiile sunt pastrate curate planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum si furnizarea materialelor si eliminarea produselor si deseurilor, si planificarea aplicatiei gunoiului pe teren, in mod corespunzator.

Strategiile de alimentare pentru pasari si porciCompozitia hranei pasarilor variaza considerabil nu doar intre instalatii insa si intre Statele Membre. Aceasta se datoreaza amestecului de ingrediente diferite, precum cerealele, semintele, boabele de soia si bulbilor, tuberculilor, radacinilor, recoltelor radacinoase si produselor de origine animala (de ex. carne de peste, faina de carne si oase si produse lactate). Principalele ingrediente pentru porci sunt cerealele si soia. Hranirea eficienta a animalelor tinde sa furnizeze cantitatea solicitata de energie neta, aminoacizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentru crestere, ingrasare sau reproducere. Formula de hranire a porcilor este o chestiune complexa iar factorii precum greutatea vie si etapa de reproducere, influenteaza compozitia hranei. Se utilizeaza de cele mai multe ori hrana lichida, insa se utilizeaza si hrana uscata si amestecuri. Independent de prepararea hranei pentru a o potrivi cat de mult posibil la cerintele pentru pasari si porci, exista de asemenea si tipuri diferite de alimentare in timpul ciclului de productie. Vezi tabelul 1 pentru diferite categorii si numarul fazelor de alimentare, aplicate uzual si considerate BAT. O tehnica aplicata de reducere a excretiei de nutrienti (N si P) in balegar, pentru porci si pasari, este managementul nutrional. Managementul nutrional tinde sa potriveasca si mai indeaproape cerintele animale in diferitele etape de productie, astfel reducand cantitatea de azot eliminate din azotul nedigerat sau catabolizat. , si care este eliminat in timp prin urina. Masurile de alimentare include hranirea in faze, formule de diete bazate pe nutrientii digestibili /disponibili, utilizand diete cu proteine reduse cu supliment de amino-acizi si utilizand diete cu fosfor redus cu suplimant fitasic sau diete cu fosfati inorganici foarte digerabili. Si mai mult,

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

v

Executive Summary

utilizarea anumitor aditivi in alimentare, precum enzimele, pot creste eficienta alimentara, astfel imbunatatind retinerea nutrientilor si astfel reducand cantitatea de nutrienti ramasi in balegar. Pentru porci, o reducere de proteina cruda de la 2 la 3 % (20 la 30 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip si punctul initial de incepere, pentru pasari aceasta este de 1 la 2% (10 la 20 g/kg de hrana). Intervalul obtinut pentru continutul proteic, concluzionat a fi Bat, este raportat in tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei aplicate au loc momentan in unele State Membre si pot duce la reduceri posibile in viitor, in functie de efectele asupra schimbarilor in geno-tipuri. Daca este vorba de fosfor, baza pentru BAT este data de alimentarea animalelor (pasarile si porcii) cu diete succesive (alimentarea in faze) cu continut de fosfor per total mai redus. In aceste diete, fosfatii din hrana anorganica digerabila si/sau fitasele trebuie sa fie utilizate pentru a garanta alimentarea suficienta a fosforului digerabil. Pentru pasari, o reducere totala de fosfor de 0.05 la 0.1 % (0.5 la 1 g/kg hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip, utilizarea hranei de materie cruda si punctul de incepere prin aplicarea fosfatilor si/sau fitaselor din hrana anorganica foarte digetibila in hrana. Pentru porci, aceasta reducere este de 0.03 - 0.07 % (0.3 - 0.7 g/kg din hrana). Nivelul rezultant al continutului total de fosfor din hrana este dat in tabelul 1. Pentru situatia porcilor, valorile asociate BAT din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic din hrana. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei este momentan realizata in cateva din Statele Membre si pot aduce noi reduceri, in functie de efectele schimbarilor din genotipuri.Speciile Pui de ingrasat Curcani Fazele incepere crestere final