Reclama Brand de Tara prin Portul Popular

Daca acum portul popular a devenit mai mult un trend in randul tinerilor, si un

fashion statement, asta se datoreaza mai mult strainilor care au fost interesati de

frumoasa cultura oferita de aceste haine minunate care au o istorie numai a lor

egalata poate numai de istoria frumoaselor locuri din care provin. Brandul de tara ar

fi trebuit gasit si valorificat de catre cei care se ocupa cu promovarea acestei

frumoase tari, insa putem spune ca suntem o tara fara brand si sa nu gresim asta,

desi suntem usor de indentificat dupa anumite criterii, insa nici unul cu adevarat

evidentiat si pus in valoare.

La noi in tara s-a incercat ( cam fara succes, din punctul de vedere al romanilor cel

putin) promovarea frunzei ca brand de tara.

Insa anumite elemente, s-au ridicat din multime prin puteri propii, si aici amintim

evident si portul popular.

In mare, costumele populare romanesti se pot clasifica pe zone etnografice, numarul

zonelor variind intre 40 si 120, totul depinzind de persoana care face impartirea si de

criteriile folosite. Confectionarea costumului popular romanesc a pornit de la materii

prime produse in gospodariile taranilor dar a evoluat odata cu trecerea timpului,

reprezentand azi o adevarata maiestrie atat in obtinerea si decorarea tesaturilor cat

si a broderiilor. Portul popular are aceeasi structura pe tot teritoriul tarii noastre dar

se deosebeste de la o regiune la alta prin amanunte cum ar fi croiul, forma si

culoarea.

Cele sapte mari regiuni folclorice sunt:

-Transilvania: Transilvania-Ardeal;

-Campiile de vest: Campia Muresului Inferior; Campia Crisurilor (Crisul Negru, Crisul

Alb, Crisul Repede); Campia Somesului inferior (Tara Oasului);

-Banat, cuprinzind Lunca Timisului si Caras-Severin;

-Valahia, cuprinzind Oltenia si Muntenia;

-Zona Dunarii inferioare, cuprinzind Baragan, Dobrogea si sudul Moldovei;

-Moldova, inclusiv Basarabia, Bucovina si Transnistria;

-Balcanicii sau Romanii din peninsula Balcanica, la randul lor se impart in 4 sub-

grupe: daco-romanii de-alungul granitelor romanesti: Cadrilater (Bulgaria), Timoc

(nord-vestul Bulgariei si estul Serbiei), Voivodina/Banatul sarbesc si in Ucraina (mai

ales in regiunile Cernauti si Odesa Odesa); Istroromanii in Istria, Croatia;

Macedoromanii (sau "aromanii") in Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia;

Meglenoromanii in Grecia si Macedonia.

Piesa de rezistenta a costumului popular este camasa, atat pentru costumul

barbatesc, cat si pentru portul feminin. Termenul de Ie este insa atribuit numai

camasii femeiesti.

Ia este o camasa de sarbatoare care la baza a fost confectionata din panza alba,

bumbac, in sau borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la gat.

Croiala este reprezentata de un dreptunghi taiat rotund la baza gatului si intarit cu un

snur rasucit. Manecile sunt incretite pana la maneci, cat si la incheieturile mainilor. Ia

este o evolutie moderna a camasii femeiesti, deoarece in trecut camasa, era lunga

pana in pamant si se purta sub haine pentru a apara corpul de „vraji si pericole”, in

schimb ia este scurta doar pana in talie.

Tehnica decorarii care consta in modele geometrice stilizate, sau inspirate din

natura a fost transmisa din mama in fiica, insa cu timpul s-a schimbat atat armonia

cromatica, cat si croiul dar mai ales materialele folosite la confectionarea ei.

Daca inainte portul romanesc reprezenta o imagine comuna in viata de la tara, cu

timpul si cu orasenirea, portul si-a pierdut din importanta avuta, insa in sate inca se

mai scot din locuri frumos pastrate, costume lucrate cu migala acum sute de ani si in

zi de sarbatoare vad lumina zilei la o lalta cu frumoasele traditii romanesti care refuza

sa moara.

Ia a fost de asemenea obseravata si peste granitele acestei frumoase tari , ea a

atras atenţia artiştilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse in mai multe

tablouri, unul dintre ele – 'La blouse roumaine' (1940) – fiind expus la Muzeul

National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman, de origine evreiasca,

Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti in 'Romania

revoluţionara' purtand ie si naframa.

Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-

Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.

Ia romaneasca a fost, deopotriva, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a

unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o întreaga

colectie intitulata 'La blouse roumaine', urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom

Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care

a aparut in numarul american al revistei 'Vogue', in martie 2012, purtata de

cantareata Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui

sau Philippe Guilet. Printre designerii romani care s-au inspirat din portul romanesc

se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vadescu, Ingrid Vlasov.

Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York a inaugurat seria

evenimentelor reunite sub genericul 'La blouse roumaine', prin care doreste

promovarea identitătii culturale romanesti in spatiul nord-american si care include

colaborari cu Muzeul Satului 'Dimitrie Gusti', Muzeul Tăranului Roman si alte muzee

etnografice din Romania, prin organizarea unor expozitii si simpozioane dedicate

relatiilor intre artele traditionale romaneşsti, curentele de avangarda si creatiile

artistice.

Comunitatea online 'La Blouse Roumaine', numărând peste 18.000 de membri,

propune ia – bluza tradiţională românească – ca brand de tara si organizeaza pe 24

iunie 2013, odata cu sarbatoarea de Sânziene, Ziua Universala a Iei.

Confectionarea unui astfel de costum presupune o munca de cateva luni de zile, de

la tesutul panzaturilor ,braurilor,cioarecilor pana la brodatul camasii. Tesutul este o

indeletnicire ce presupune pricepere,indemanare si maiestrie. Tehnica de lucru a

panzaturilor tesute permite ca femeile sa-si folosească propria imaginație si

inventivitate.

Portul nostru popular vorbeste despre rabdarea, priceperea si inventivitatea

romanilor. Despre traditiile noastre si despre faptul ca pana si frumusetea unei haine

poate spune povesti pe care doar un cunascator al traditiilor le poate citi . Suntem un

popor cu istorie si mai ales cu suflet si asta se vede pana si in port.