Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)

BPOC se caracterizează prin:

• Tuse cronică sau recurentă minim trei luni pe an; cel puţin 2 ani consecutiv

• Expectoraţie cu spută cu aspect variabil, muco purulentă sau purulentă

• Dispnee persistentă sau intermitentă, cu weezing diurn sau nocturn şi reducerea VEMS sub 60%. Uneori se asociază simptomatologia cordului pulmonar cronic complicaţie frecventă a BPOC cu edeme ale membrelor inferioare, hepatomegalie de stază.

In BPOC se descriu două sindroame clinice, in funcţie de predominanţa bronşitei sau a emfizemului:

Tipul A cu predominanţa emfizemului:

Simptome • Dispnee progresivă, iniţial la efort ulterior şi in repaus;

• Tuse relativ rară, puţin productivă, cu spută mucoasă;

• Rare episoade de acutizare infecţioasă

La examenul clinic: • Tahicardie de repaus, expir prelungit, avnd aproape permanent buzele ntredeschise;

• Toracele aste emfizematos,

• La palparea toracelui, ampliaţii reduse bilateral, uneori semnul Hartzer pozitv(palparea ventriculului drept n epigastru)

• La percuţia toracelui, hipersonoritate şi micşorarea matităţii cardiace;

• La auscultaţie MV diminuat, expir prelungit, rare raluri sibilante fine, zgomote cardiace diminuate, galop protodiastolic, datorită insuficienţei cardiace drepte.

Tipul B cu predominanţa bronşitei -Simptome:

• Istoric de tuse productivă, de mai mulţi ani, apărută la un fumător, iniţial in anotimpul rece, apoi devenită purulentă şi severă;

• Tusea se accentuează in perioadele de acutizare infecţioasă, cand este insoţită de expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă;

• Dispneea are un caracter ondulant, exacerbandu-se in timpul perioadelor infecţioase.

La examenul clinic: • Pacient obez, cu facies cianotic. Cianoza apare iniţial in timpul puseelor infecţioase căpătand ulterior caracter permanent;

• Degete hipocratice(curbarea unghiei si hiertrofia ultimei falange) ca semn al bronşitei cronice cu poliglobulie secundară, pot fi uneori marca unui neoplasm bronhopulmonar asociat;

• Semne de cord pulmonar cronic se asociază frecvent edeme, jugulare turgescente, hepatomegalie de stază;

• Percuţia toracelui-de obicei normală;

• Auscultaţia decelează MV normal, sau diminuat; raluri romflante şi sibilante, cu localizare modificată de tuse, raluri subcrepitante n perioadele de acutizare a tusei, galop protodiastolic n caz de insuficienţă cardiacă dreaptă.

Radiologic: -in tipul A-hipertransparenţă pulmonară;

-in tipul B-aspect normal, sau desen bronhovascular accentuat de stază, cardiomegalie.

Testele funcţionale respiratorii evidenţiază: -Capacitate pulmonară totală: • crescută in tipul A;

• normală sau uşor scăzută n tipul B;

-Volumul rezidual crescut mai mult n tipul B;

-VEMS: • normal in tipul A;

Examenele de laborator: • poliglobulie; • hipoxemie. EKG: normală in stadiile iniţiale ale bolii, ulterior reflectand apariţia decompensării cardiace.

Tratamentul nu poate face decât sa stopeze declinul parametrilor spirometrici (VEMS) si sa amelioreze dispneea de efort resimtita de pacient.

Prima masura de tratament este oprirea factorului determinant al bolii, fumatul

Bronhodilatatoare administrate cu regularitate, cu un singur medicament sau mai multe (salbutamol spray, atrovent spray, teofilina retard pastile). Cele mai utile sunt bronhodilatatoarele inhalatorii cu actiune prelungita (salmeterol, tiotropium). Pentru stadiile moderat si sever, este utila asocierea unui spray cu cortizon. Aceste medicamente pot ajuta efectiv pacientii prin ameliorarea simptomelor, prin rarirea episoadelor acute si prin încetinirea declinului functiei ventilatorii. Nu s-a dovedit ca alte medicamente, cum ar fi antitusivele, expectorantele sau antibioticele administrate preventiv ar avea vreo eficacitate. Vaccinarea antigripala toamna s-a dovedit însa foarte eficienta în prevenirea episoadelor acute virale. Utilizarea corecta a spray-ului.Consideram exacerbare a BPOC o perioada în care simptomele se agraveaza sau apar simptome noi: tusea se intensifica, devine productiva, cu expectoratie purulenta, dispneea se accentueaza încât pacientul oboseste la cele mai mici

eforturi. Episodul poate fi declansat de o viroza sau de alti factori neidentificati. Medicul trebuie sa aprecieze daca exacerbarea se poate trata acasa sau este necesara internarea. Uneori exacerbarea poate fi atât de severa încât se impune internarea la terapie intensiva, la unii bolnavi fiind necesara ventilatia mecanica pentru a le salva viata. Tratamentul exacerbarilor presupune de obicei cresterea dozei de bronhodilatatoare si introducerea unui antibiotic si / sau cortizon administrat oral. În spital, bolnavii beneficiaza de oxigen si de tratamentul complicatiilor cardiace.