1

FIŞA DISCIPLINEI DE BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

Universitatea Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Facultatea Farmacie

Specializarea Farmacie

I.

Denumire

disciplină

Botanică farmaceutică (Fosta Biologie vegetală)

II.

Structura disciplină (Nr. ore săptămânal)

Cod

disciplină Semestrul Categoria Credite Curs Seminar Laborator Proiect

F03BFAR 1 DF 7 3 - 3 -

III.

Statut disciplină Obligatorie Optională Facultativă

X

IV.

Titular disciplină 1

Numele şi prenumele Curs Seminar Laborator Proiect

Antal Diana

Simona

Antal Diana

Simona

Palici Ionuţ Florin

Canciu Carmen

Maximiliana

Instituţia UMF “Victor

Babeş”

Timisoara;

Facultatea de

Farmacie

UMF “Victor

Babeş” Timisoara;

Facultatea de

Farmacie

Catedră / Departament Catedra I/

Disciplina de

Botanică

farmaceutică

Catedra I/

Disciplina de

Botanică

farmaceutică

Titlul ştiinţific Dr. Doctor

Doctorand

Doctorand

Gradul didactic Şef lucrări Şef lucrări

Asistent

Preparator

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază Norma de bază

Norma de bază

Norma de bază

Vârsta 32 32

37

26

V.

Obiectivele disciplinei (curs si aplicatii)

Cursul prezintă în sem. I aspecte fundamentale privind morfologia şi anatomia plantelor, ca bază pentru

înţelegerea proceselor de biosinteză/stocare a substanţelor biologic-active; sunt introduşi termenii de

specialitate botanici care permit identificarea şi descrierea plantelor medicinale.

Lucrările practice au ca obiectiv formarea deprinderilor de studiere a însuşirilor morfologice şi

anatomice ale plantelor medicinale.

2

VI.

Conţinutul disciplinei Nr. ore

VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Importanţa Botanicii farmaceutice în contextul învǎţǎmântului farmaceutic

2. Nivelul molecular de organizare al celulei vegetale :

2.1. Molecule organice : glucide, lipide simple şi complexe, holo- şi

heteroproteine, acizi nucleici. Principalele grupe de metaboliţi de intres

farmaceutic sintetizaţi de organismul vegetal.

2.2. Componenţi anorganici: apa; macro-, micro- şi ultramicroelemente.

3. Nivelul celular de organizare în regnul Plantae: studiul constituenţilor

celulari protoplasmatici şi neprotoplasmatici întâlniţi în celula vegetală.

Producerea şi acumularea metaboliţilor secundari de intres farmaceutic în

diferitele compartimente ale celulei vegetale. Diviziunea celulară la

plante - particularităţi.

4. Histologia vegetalǎ: definiţia, diferenţierea şi clasificarea ţesuturilor

vegetale. Tesuturi meristematice. Tesuturi definitive: de apǎrare,

fundamentale, mecanice, conducǎtoare, secretoare şi senzitive.

Importanţa farmaceticǎ a ţesuturilor vegetale.

5. Morfologia şi anatomia organelor vegetative.

5.1. Rǎdǎcina: origine, morfologie, tipuri de rǎdǎcini. Structura primarǎ,

secundarǎ şi variaţiuni. Importanţa farmaceuticǎ a rǎdǎcinii.

5.2. Tulpina: origine, morfologie, tipuri de tulpini. Structura primarǎ,

secundarǎ şi variaţiuni. Importanţa farmaceuticǎ a tulpinii.

5.3. Frunza: origine, morfologie (tipuri de limb foliar, frunze simple şi

compuse, dispoziţia pe tulpinǎ, nervaţiunea, anexe şi metamorfoze).

Structura limbului şi peţiolului. Importanţa farmaceuticǎ a frunzei.

6. Reproducerea plantelor

6.1. Tipuri de reproducere în regnul vegetal: reproducerea asexuatǎ şi

sexuatǎ. Alternanţa de generaţii.

6.2. Floarea la Gimnosperme.

6.3. Floarea la Angiosperme, morfologie şi anatomie. Inflorescenţe

(clasificare; inflorescenţe simple şi compuse). Fecundarea la

Angiosperme. Floarea ca sursǎ de medicament.

6.4. Fructul şi sǎmânţa. Clasificare, morfologie şi anatomie. Fructul şi

sǎmânţa ca sursǎ de medicament.

7. Elemente de fiziologie vegetalǎ

7.1. Metabolismul hidromineral

7.2. Fotosinteza

7.3. Metabolismul azotului şi sulfului

7.4. Biosinteza substanţelor de interes farmaceutic

7.5. Heterotrofie şi simbiozǎ

7.6. Respiraţia aerobǎ şi anaerobǎ

8. Creşterea şi dezvoltarea la plante. Mişcarea şi sensibilitatea la plante.

6h

6h

6h

3h

4h

4h

1h

1h

5h

3h

5h

1h

VI.2. Lucrări de laborator

1. Tehnica microscopică : Aparatura şi tehnicile utilizate în practica de

microscopie vegetală.

2. Citologie vegetală – observarea componentelor celulare

protoplasmatice la microscopul optic. Studiul celulelor din epiderma

internă a frunzelor bulbului Allium cepa. Studiul plastidomului celular:

cromatofori la Spirogyra sp. şi cloroplastele la Elodeea canadensis.

Cromoplaste în fructele de Solanum lycopersicum, rădăcina de Daucus

carota si petalele de Calendula officinalis. Studiul mişcărilor

citoplasmatice la Elodeea canadensis şi Tradescantia pallida.

3h

3h

3

3. Citologia vegetală – observarea componentelor celulare

neprotoplasmatice la microscopul optic. Incluziuni ergastice solide,

amorfe: amiloplaste la Solanum tuberosum, Phaseolus vulgaris, Zea

mays, Oryza sativa. Incluziuni ergastice solide, cristaline, de oxalat de

calciu: rafide în rizomul de Tamus communis; cristale octaedrice şi ursini

în peţiolul frunzei de Begonia rex; cristale prismatice şi macle în

catafilele bulbului de Allium cepa.

4. Histologia vegetală: Ţesuturi de apărare - epiderma şi formaţiunile

sale. Observarea celulelor epidermice şi stomatelor (stomate de tip

dicotiledonat la Pelargonium zonale, stomatele de tip monocotiledonat la

Iris germanica, epiderma unistratificată, cuticula şi poziţia stomatelor din

frunzele de Calendula officinalis şi ramurile de Ephedra distachya,

epiderma pluristratificată şi criptele stomatice la frunza de Nerium

oleander). Studiul indumenului (Peri tectori pe frunzele de Althaea

officinalis, Tilia tomentosa, Hippophae rhamnoides. Peri tectori şi

secretori pe frunzele de Urtica dioica şi Rosmarinus officinalis).

5. Ţesuturi mecanice. Colenchim tabular în ramura de Sambucus nigra;

colenchim lacunar în peţiolul frunzei de Lactuca sativa, colenchim

angular şi sclerenchim în tulpina de Cucurbita pepo. Sclereidele în fructul

Pyrus communis.

Ţesuturi conducătoare. Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita

pepo. Punctuaţiuni areolate în traheidele lemnului de brad (Abies alba).

Ţesuturi fundamentale. Ţesut de depozitare a substanţelor de rezervă la

tuberculul de Solanum tuberosum. Ţesut aerifer din tulpina de Juncus

effusus.

6. Ţesuturi secretoare. Ţesuturi cu secreţie externă: papile secretoare pe

petalele de Viola x wittrockiana; peri secretori pe frunzele de

Pelargonium zonale, glande secretoare pe bracteele de Humulus lupulus.

Ţesuturi cu secreţie internă: buzunare secretoare în epicarpul fructului de

Citrus limon; canale secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi din

peţiolul frunzelor de Cotinus coggygria.

7. Organografia angiospermelor. Morfologia şi anatomia organelor

vegetative. Formarea deprinderilor de analiză şi descriere a caracterelor

morfologice ale plantelor. Executarea şi observarea la microscop a

preparatelor anatomice. Morfologia şi anatomia rădăcinii. Morfologia

vârfului rădăcinii la Sinapis alba. Structura primară a rădăcinii la

dicotiledonate (Ranunculus acris) şi monocotiledonate (Iris germanica şi

Zea mays). Structura secundară a rădăcinii la Saponaria officinalis şi

Taraxacum officinale.

8. Morfologia şi anatomia tulpinii. Morfologia tulpinii la castanul

ornamental (Aesculus hippocastanum). Structura primară a tulpinii la

dicotiledonate (Centaurea cyanus) şi monocotiledonate (Zea mays).

Structura rizomului la Convallaria majalis. Structura secundară a tulpinii

la gimnosperme (Pinus sylvestris), dicotiledonate lemnoase (Tilia

cordata) şi dicotiledonate ierboase (Mentha x piperita).

9. Morfologia frunzei. Părtile componente ale unei frunze simple; formele

limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze

compuse; nervaţiunea frunzei; anexele foliare. Dispoziţia frunzelor pe

tulpină.

10. Anatomia frunzei. Structura frunzei la gimnosperme (Pinus sylvestris),

Structura frunzei la dicotiledonate (structura bifacială a limbului foliar la

Prunus laurocerasus, structura ecvifacială a limbului foliar la Dianthus

caryophyllus), structura frunzei la monocotiledonate (Convallaria majalis

şi Zea mays). Anatomia peţiolului la Hedera helix.

11. Morfologia şi anatomia organelor de reproducere. Morfologia florii la

3h

3h

3h

3h

3h

3h

3h

3h

3h

4

angiosperme. Interpretarea formulelor florale. Anatomia anterei şi

ovarului la Lilium candidum.

12. Grăunciori de polen la gimnosperme (Pinus sylvestris),

monocotiledonate (Lilium candidum) şi eudicotiledonate (Helianthus

annuus). Tipuri de inflorescenţe (racemoase, cimoase). Inflorescenţe

compuse.

13. Morfologia si anatomia fructului. Clasificarea fructelor: fructe simple,

cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple,

uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple;

fructe compuse.

14. Morfologia si anatomia semintei. Morfologia si anatomia semintei de

Phaseolus vulgaris şiRicinus communis. Forme de seminţe medicinale.

15. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor practice.

3h

3h

3h

3h

VII.

Bibliografie

Antal D.S. (2007) – Biologie vegetală pentru studenţii Facultăţii de Farmacie, Editura Mirton,

Timisoara

Antal D.S. (2009) – Practicum de biologie vegetală farmaceutică, Editura Mirton, Timisoara

Ciocârlan V. (2000) – Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,

Bucureşti

Dupont F., Guignard J.-L. (2007) – Botanique. Systematique moleculaire, ed. a 14-a, Ed. Masson,

Paris

Oroian S. (2002) – Botanică farmaceutică: Citologie, Histologie, Organografie, vol 1, University

Press, Târgu-Mureş

Oroian S. (2004) – Botanică farmaceutică. Plante medicinale şi aromatice, vol. 2, University Press,

Târgu-Mureş

Ozenda P. (2000) – Les végétaux. Organisation et diversité biologique. 2eme edition, Dunod, Paris.

Palade M. (1997) – Botanică farmaceutică. Citologie, Histologie, Organe vegetative, Organe de

înmulţire, Ed. Tehnică, Bucureşti

Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. (2002) – Bazele farmaceutice, farmacologice

şi clinice ale fitoterapiei, vol I şi II, Editura « Gr.T.Popa », Iaşi.

Tamaş M. (1999) – Botanică farmaceutică III, Sistematica – Cormobionta, Ed. Med. Universitară

“Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Toma C., Niţă M. (2000) – Celula vegetală, Ed. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi

VIII.

Forme de

activitate

Metode didactice folosite

Curs Prezentare power point, folii, desene schematice la tablă/folii

Laborator Desenarea de scheme după preparate vegetale observate la microscop sau prezentate

sub formă herborizată.

IX.

Forma de

activitate

Evaluare Procent din

nota finală

Examen Examen scris

- cunoştinţe pentru nota 5 :

●Principalele caracteristici ale substanţelor active din plante.

●Componente protoplasmatice şi neprotoplasmatice ale celulei

vegetale: enumerare, funcţii.

●Etapele mitozei.

●Ţesuturile vegetale: clasificare, funcţii.

●Schemele structurilor primare şi secundare ale rădăcinii şi tulpinii.

Schemele frunzei bifaciale şi ecvifaciale.

●Exemple de rădăcini, tulpini şi frunze metamorfozate.

70%

5

●Exemple de formă, nervaţiune şi margine a limbului foliar.

●Elementele unei flori complete la angiosperme.

●Definiţia termenilor: actinomorf, zigomorf, monoic, dioic, spor,

gamet.

●Polenizarea anemofilă şi entomofilă: definiţie, adaptări, exemple.

●Clasificarea fructelor. Tipuri de fructe.

●Definiţia termenilor: dehiscent, indehiscent, fruct simplu, fruct

multiplu, fruct compus.

- cunoştinţe pentru nota 10 :

●Cunoaşterea întregii materii predate la curs, în conformitate cu

programa analitică citată în cap. VI.1. al prezentei fişe a disciplinei de

Botanică farmaceutică. Studentul trebuie să dovedească capacitatea de

a efectua enumerări; definiţii ale termenilor; explicaţii ale structurii,

funcţiei şi relevanţei biologice în contextul organismului vegetal sau

implicaţiei pentru om şi ştiinţele farmaceutice; exemplificări cu plante,

de a efectua scheme însoţite de legendă. Se impune şi capacitatea de a

corela cunoştinţe din diferite capitole ale materiei.

Laborator Observarea secţiunilor la microscop, schiţare si explicare (aplicaţie

practică şi scris)

- cunoştinţe pentru nota 5: tehnică de lucru corectă în pregătirea şi

observarea preparatelor botanice, recunoaşterea a 50% dintre

preparatele arătate la examen. Preparatele recunoscute trebuiesc

însoţite de schiţe corecte ale structurilor anatomice şi histologice, şi de

legendă completă. Explicarea unei formule florale.

- cunoştinţe pentru nota 10: tehnică de lucru corectă în pregătirea şi

observarea preparatelor botanice, recunoaşterea preparatelor arătate la

examen, schiţarea structurilor anatomice şi histologice, legendă

corectă şi completă a schiţelor. Explicarea unei formule florale.

30%

Abilităţi dobândite de student:

- Capacitatea de a folosi tehnici de microscopie în vederea identificării speciilor de plante medicinale,

cu aplicaţii în controlul calităţii produselor vegetale.

- Cunoaşterea celor mai importante plante de interes farmaceutic.

- Determinarea/identificarea plantelor cu valoare terapeutică, cu capacitatea de a deosebi speciile utile

de alte plante având aspect asemănător (dar fiind calitativ inferioare sau reprezentând falsificări).

Data: 20. octombrie 2009

Obs. DF – disciplină fundamentală Titular curs,

Şef de lucrări Dr. Diana S. Antal

6

FIŞA DISCIPLINEI DE BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

Universitatea Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Facultatea Farmacie

Specializarea Farmacie

I.

Denumire

disciplină

Botanică farmaceutică (Fosta Biologie vegetală)

II.

Structura disciplină (Nr. ore săptămânal)

Cod

disciplină Semestrul Categoria Credite Curs Seminar Laborator Proiect

F03BFAR 2 DF 7 2 - 2 -

III.

Statut disciplină Obligatorie Optională Facultativă

X

IV.

Titular disciplină 1

Numele şi prenumele Curs Seminar Laborator Proiect

Antal Diana

Simona

Antal Diana

Simona

Palici Ionuţ Florin

Canciu Carmen

Maximiliana

Instituţia UMF “Victor

Babeş”

Timisoara;

Facultatea de

Farmacie

UMF “Victor

Babeş” Timisoara;

Facultatea de

Farmacie

Catedră / Departament Catedra I/

Disciplina de

Botanică

farmaceutică

Catedra I/

Disciplina de

Botanică

farmaceutică

Titlul ştiinţific Dr. Doctor

Doctorand

Doctorand

Gradul didactic Şef lucrări Şef lucrări

Asistent

Preparator

Încadrarea (norma de

bază/asociat)

Norma de bază Norma de bază

Norma de bază

Norma de bază

Vârsta 32 32

37

26

V.

Obiectivele disciplinei (curs si aplicatii)

Cursul prezintă în semestrul II principalele specii vegetale furnizoare de medicamente, sub raportul

apartenenţei taxonomice, a caracterelor biologice. Prezentarea are ca obiectiv pregătirea noţiunilor

fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare a plantelor. Lucrările practice se axează pe deprinderea

tehnicilor de determinare a plantelor, în vederea deosebirii speciilor medicinale de cele presupus

medicinale (toxice sau fără valoare terapeutică).

7

VI.

Conţinutul disciplinei Nr. ore

VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Botanica sistematică. Nomenclatura unităţilor sistematice. Sisteme de

clasificare.

2. Organisme procariote. Domeniul Bacteria (Structura celulei bacteriene;

Tipuri de respiraţie, nutriţie şi reproducere la bacterii; Bacterii producǎtoare

de antibiotice. Cianobacterii de interes farmaceutic).

3. Domeniul Eukarya. Regnul Protista: prezentarea increngaturilor: caractere

generale. Încrengătura Rhodophyta (Caractere generale; Reproducere, Alge

roşii de interes farmaceutic), Încrengătura Phaeophyta (Caractere generale,

Reproducere, Alge brune de interes farmaceutic)

4. Regnul Fungi: Caracteristici morfologice, structurale si fiziologice.

Reproducerea ciupercilor. Phylum Chytridiomycota; Phylum Zygomycota;

Phylum Ascomycota; Phylum Basidiomycota; Phylum Deuteromycota.

Ciuperci de interes farmaceutic. Ciuperci producǎtoare de antibiotice.

Ciuperci toxice. Licheni : Caracteristici structurale, Nutriţie, Reproducere,

Licheni de interes farmaceutic.

5. Regnul Plantae: Subregnul Bryobionta (Caractere generale, Reproducere,

Briofite de interes farmaceutic).

Subregnul Cormobionta. Supraîncrengătura Pteridophyta (Caractere

generale, Reproducere, Pteridofite de interes farmaceutic).

Supraîncrengătura Spermatophyta: Caracteristici, evolutie, clasificare.

6. Prezentarea principalelor spermatofite de interes farmaceutic. Încrengatura

Pinophyta (Gymnospermae)

7. Încrengǎtura Magnoliophyta (Angiospermae). Dicotiledonate cu polen

monoaperturat: caractere generale; descrierea principalelor familii şi

speciilor de interes farmaceutic din ordinele: Illiciales, Piperales, Laurales.

8. Monocotiledonate: Descrierea principalelor familii si speciilor de interes

farmaceutic din ordinele: Acorales, Liliales, Asparagales, Arecales, Poales,

Zingiberales.

9. Eudicotiledonate (Dicotiledonate cu polen tricolpat): descrierea

principalelor familii si speciilor de interes farmaceutic din ordinele:

Ranunculales, Caryophyllales, Santalales, Saxifragales, Vitales, Myrtales,

Zygophyllales, Malpighiales, Fabales, Rosales, Cucurbitales, Fagales,

Brassicales, Malvales, Sapindales, Ericales, Gentianales, Lamiales,

Solanales, Araliales, Asterales, Dipsacales.

2h

2h

2h

3h

2h

2h

1h

2h

14h

VI.2. Lucrări de laborator

1. Chlorophyta, Rhodophyta, Phaeophyta, Fungi – analiza şi descrierea

principalelor specii de interes farmaceutic.

2. Tehnica colectării şi determinării speciilor de plante. Tehnici de

herborizare.

3. Supraîncrengǎtura Pteridophyta - analiza şi descrierea principalelor

specii de interes farmaceutic.

4. Supraîncrengǎtura Spermatophyta - încrengǎtura Pinophyta

(Gymnospermae). Analiza şi descrierea principalelor specii de interes

farmaceutic.

5. Încrengǎtura Angiospermae - analiza şi descrierea principalelor specii de

interes farmaceutic.

6. Studiul speciilor de interes farmaceutic în natură (in situ).

7. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor practice.

3h

2h

1h

2h

18h

2h

2h

8

VII.

Bibliografie

Antal D.S. (2007) – Biologie vegetală pentru studenţii Facultăţii de Farmacie, Editura Mirton,

Timisoara

Antal D.S. (2009) – Practicum de biologie vegetală farmaceutică, Editura Mirton, Timisoara

Ciocârlan V. (2000) – Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,

Bucureşti

Dupont F., Guignard J.-L. (2007) – Botanique. Systematique moleculaire, ed. a 14-a, Ed. Masson,

Paris

Oroian S. (2004) – Botanică farmaceutică. Plante medicinale şi aromatice, vol. 2, University Press,

Târgu-Mureş

Ozenda P. (2000) – Les végétaux. Organisation et diversité biologique. 2eme edition, Dunod, Paris.

Palade M. (1997) – Botanică farmaceutică vol II. Ed. Tehnică, Bucureşti

Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. (2002) – Bazele farmaceutice, farmacologice

şi clinice ale fitoterapiei, vol I şi II, Editura « Gr.T.Popa », Iaşi.

Tamaş M. (1999) – Botanică farmaceutică III, Sistematica – Cormobionta, Ed. Med. Universitară

“Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

VIII.

Forme de

activitate

Metode didactice folosite

Curs Prezentare power point, folii, desene schematice la tablă/folii

Laborator Observarea plantelor în stare proaspătă şi herborizată, schiţarea aspectelor

caracteristice ale plantelor medicinale, notarea descrierii, compozitiei chimice, acţiunii

si utilizării speciilor de interes farmaceutic. Identificarea unor plante necunoscute cu

ajutorul determinatoarelor.

IX.

Forma de

activitate

Evaluare Procent din

nota finală

Examen examen scris

- cunoştinţe pentru nota 5 :

●Definiţia termenilor ce denumesc acţiunile terapeutice ale plantelor.

●Cunoaşterea regulilor de denumire a unităţilor sistematice în

botanică.

● Cunoaşterea caracterelor generale a diferitelor unităţi sistematice:

procariote, eucariote, fungi, protiste, cormofite, ferigi, spermatofite,

gimnosperme, angiosperme, monocotiledonate, dicotiledonate,

familiile Pinaceae, Liliaceae s.l., Rosaceae, Ranunculaceae,

Malvaceae, Polygonaceae, Fabaceae, Solanaceae, Scrophulariaceae,

Rubiaceae, Apocynaceae, Lamiaceae, Apiaceae, Asteraceae.

●Cunoaşterea speciilor de interes medicinal incluse în Farmacopeea

Europeană în vigoare, în ceea ce priveşte: denumirea latină, familia,

caracterele botanice în descriere parţială, noţiuni fundamentale de

compoziţie, acţiune şi utilizare farmaceutică.

- cunoştinţe pentru nota 10 :

●Definiţia termenilor ce denumesc acţiunile terapeutice ale plantelor.

●Cunoaşterea regulilor de denumire a unităţilor sistematice în botanică

şi a caracterelor pe care se bazează sistemele de clasificare în biologia

vegetală.

●Cunoaşterea caracterelor generale specifice diferitelor unităţi

sistematice: procariote, eucariote, fungi, protiste, cormofite, ferigi,

spermatofite, gimnosperme, angiosperme, monocotiledonate,

dicotiledonate, diferite încrengături, clase şi familii ale regnului

Plantae (toate prezentate la curs).

70%

9

●Cunoaşterea tuturor speciilor medicinale prezentate la curs, în ceea

ce priveşte: denumirea latină, familia, caracterele botanice în descriere

completă, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare

farmaceutică, prezentate corect şi complet, aşa cum decurge din curs.

●Capacitatea de a efectua corelaţii între cunoştinţe din diferite capitole

ale materiei.

Laborator A. Determinarea practică a speciilor de plante medicinale prezentate si

descrierea caracterelor botanice si farmaceutice (aplicatie practică şi

scris)

- cunoştinţe pentru nota 5 : recunoaşterea şi descrierea corectă a minim

4 specii din cele 8 arătate studentului (denumire ştiinţifică, familie,

caractere botanice, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi

utilizare farmaceutică).

- cunoştinţe pentru nota 10: recunoaşterea şi descrierea corectă a celor

8 specii arătate studentului (denumire ştiinţifică, familie, caractere

botanice, noţiuni fundamentale de compoziţie, acţiune şi utilizare

farmaceutică).

B. Proba de herbar: Se evaluează herbarele confectionate de studenti,

conţinând specii de interes farmaceutic (aplicatie practică şi oral).

- cunoştinţe pentru nota 5: Studenţii vor prezenta un herbar cuprinzând

60 de plante medicinale. Specimenele de herbar vor fi reprezentative,

uscate corespunzător, corect determinate, corect şi complet etichetate.

Studenţii trebuie să poată identifica plantele şi să le cunoască

indicaţiile terapeutice.

- cunoştinţe pentru nota 10: Studenţii vor prezenta un herbar

cuprinzând 100 de plante medicinale. Specimenele de herbar vor fi

reprezentative, uscate corespunzător, corect determinate, corect şi

complet etichetate. Studenţii trebuie să poată identifica plantele, să

discute oral despre caracterele botanice şi utilizarea plantelor presate.

15%

15%

Abilităţi dobândite de student:

- Capacitatea de a folosi tehnici de microscopie în vederea identificării speciilor de plante medicinale,

cu aplicaţii în controlul calităţii produselor vegetale.

- Cunoaşterea celor mai importante plante de interes farmaceutic.

- Determinarea/identificarea plantelor cu valoare terapeutică, cu capacitatea de a deosebi speciile utile

de alte plante având aspect asemănător (dar fiind calitativ inferioare sau reprezentând falsificări).

Data: 01.10.2009

Obs. DF – disciplină fundamentală Titular curs,

Şef de lucrări Dr. Diana S. Antal