BOTANICÃBOTANICÃSISTEMATICÃSISTEMATICÃ

  - CORMOBIONTA-- CORMOBIONTA-

ORGANISME VIIDupă L. Margulis şi K. Schwartz 1982

MONERA

PROTISTA

FUNGI

PLANTAE

ANIMALIA

SpeciaSpecia este unitatea taxonomică fundamentală de este unitatea taxonomică fundamentală de clasificare şi evoluţieclasificare şi evoluţie

CategoriiCategorii

taxonomicetaxonomice

supraspecifice

infraspecifice

genul

familiaordinul

clasa

încrengătura (filumul)

subspecia (rasă geografică)*

varietatea

formabiotipul

soiul

Diferenţiate numai pebaza unor caracteremorfologice, neereditare

*diferenţiată morfoanatomic şi genetic, dar nu şi reproductiv

NOMENCLATURA UNITĂŢILOR TAXONOMICE NOMENCLATURA UNITĂŢILOR TAXONOMICE SUPERIOARESUPERIOARE

ÎNCRENGĂTURAÎNCRENGĂTURA

(Filum)(Filum)

CLASACLASA

SUBCLASASUBCLASA

ORDINULORDINUL

FAMILIAFAMILIA

SUBFAMILIASUBFAMILIA

- - phytaphyta

- atae- atae

-idae-idae

-ales-ales

-aceae-aceae

-oideae-oideae

Magnoliophyta, PinophytaMagnoliophyta, Pinophyta

Magnoliatae, Liliatae, PolypodiataeMagnoliatae, Liliatae, Polypodiatae

Magnoliidae, Asteridae, AlismidaeMagnoliidae, Asteridae, Alismidae

Ephedrales, Lycopodiales, Rosales, Ephedrales, Lycopodiales, Rosales, PoalesPoales

Taxaceae, Rosaceae, Brassicaceae, Taxaceae, Rosaceae, Brassicaceae, TyphaceaeTyphaceae

Abietoideae, Ranunculoideae, Abietoideae, Ranunculoideae, Quercoideae, RaphanoideaeQuercoideae, Raphanoideae

Subregnul Subregnul CORMOBIONTACORMOBIONTACARACTERE GENERALE:CARACTERE GENERALE:

OOrganisme rganisme tipic terestretipic terestre ((numai puţine adaptate secundar numai puţine adaptate secundar acvaticacvatic));;

Sunt plante, în majoritate, Sunt plante, în majoritate, autotrofe, pluricelulare, autotrofe, pluricelulare, având având aparatul vegetativ constituit din organe diferenţiate nu aparatul vegetativ constituit din organe diferenţiate nu numai morfologic ci şi anatomic, în numai morfologic ci şi anatomic, în rădăcină, tulpină rădăcină, tulpină şi şi frunzefrunze, alcătuind , alcătuind cormulcormul, de unde şi numele de , de unde şi numele de cormofitecormofite;;

CLASIFICARE:CLASIFICARE:

Filum PolypodiophytaFilum Polypodiophyta

(Pteridophyta, ferigi)*(Pteridophyta, ferigi)*

Subregn. CORMOBIONTASubregn. CORMOBIONTA Filum Pinophyta**Filum Pinophyta**

(Gymnospermatophyta)(Gymnospermatophyta)

Filum Magnoliophyta***Filum Magnoliophyta***

(Angiospermatophyta)(Angiospermatophyta)

*Se înmulţesc exclusiv prin spori (criptogame vasculare)*Se înmulţesc exclusiv prin spori (criptogame vasculare)

**Se înmulţesc prin seminţe dar nu au fructe**Se înmulţesc prin seminţe dar nu au fructe

***Se înmulţesc prin seminţe închise în fructe***Se înmulţesc prin seminţe închise în fructe

POLYPODIOPHYTAPOLYPODIOPHYTA((PTERIDOPHYTAPTERIDOPHYTA, Criptogame vasculare), Criptogame vasculare)

după numele genului după numele genului PolypodiumPolypodium şi gr. şi gr. phytonphyton- plantă- plantă

gr. gr. pteris, pteridospteris, pteridos- ferigă şi - ferigă şi phytonphyton- plantă- plantă gr. gr. cryptoscryptos- acoperit, ascuns şi - acoperit, ascuns şi gamosgamos- căsătorie- căsătorie

Caractere generaleCaractere generale  1.1. Majoritatea polipodiofitelor sunt plante erbacee perene, rar Majoritatea polipodiofitelor sunt plante erbacee perene, rar

anuale (anuale (Selaginella sp.)Selaginella sp.), dar şi arbustive sau chiar arborescente, , dar şi arbustive sau chiar arborescente, vasculare, cu ramificare dicotomică, rar monopodială;vasculare, cu ramificare dicotomică, rar monopodială;

2. 2.   Rădăcinile toate sunt adventive, iar rădăcina principală   Rădăcinile toate sunt adventive, iar rădăcina principală lipseşte;lipseşte;

3. Sporofitul este foarte divers, sporangii epifili, hipofili sau 3. Sporofitul este foarte divers, sporangii epifili, hipofili sau terminali, mai mult sau mai puţin grupaţi în sori sau strobili;terminali, mai mult sau mai puţin grupaţi în sori sau strobili;

4. Aparatul vascular lemnos format din traheide, adesea 4. Aparatul vascular lemnos format din traheide, adesea scalariforme, rar însoţite de trahee scalariforme, rar însoţite de trahee (Selaginella sp., Athyrium (Selaginella sp., Athyrium filix-femina )filix-femina )

5. Au două generaţii heteromorfe independente, care se succed 5. Au două generaţii heteromorfe independente, care se succed obligatoriu, cu predominarea sporofitului.obligatoriu, cu predominarea sporofitului.

Ciclul de dezvoltareCiclul de dezvoltare

GAMETOFAZA (n)

spor protal gametangii

gameţi

zigotembrionplantulăplantăsporangi

SPOROFAZA (2n)

R F

Clasa LYCOPODIATAE (LYCOPSIDA)Clasa LYCOPODIATAE (LYCOPSIDA) Caractere generaleCaractere generale

Se împart în 5 ordineSe împart în 5 ordine: : Protolepidodendrales, Lycopodiales, Selaginellales, Protolepidodendrales, Lycopodiales, Selaginellales, Lepidodendrales, IsoetalesLepidodendrales, Isoetales

Ordinul LycopodialesOrdinul Lycopodiales  

Grupează plante erbacee terestre, epifite şi liane (în zonele Grupează plante erbacee terestre, epifite şi liane (în zonele tropicale) cu tulpini repente şi erecte, ramificate dicotomic, fixate tropicale) cu tulpini repente şi erecte, ramificate dicotomic, fixate de substrat prin rădăcini adventive.de substrat prin rădăcini adventive. Frunzele sunt microfile, sesile, Frunzele sunt microfile, sesile, solziforme, dispuse spiralat. Sporofilele sunt dispuse în lungul solziforme, dispuse spiralat. Sporofilele sunt dispuse în lungul tulpinilor sau sunt grupate în spice sporifere. Sunt izosporeetulpinilor sau sunt grupate în spice sporifere. Sunt izosporee..

Lycopodium clavatum LLycopodium clavatum L., cu ., cu sporofilele grupate în spice sporofilele grupate în spice sporifere pedicelatesporifere pedicelate;;

L. annotinumL. annotinum L L., cu spice sporifere ., cu spice sporifere sesilesesile;;

Huperzia selago Huperzia selago (L.) Bernh. ex (L.) Bernh. ex Schrank et MertSchrank et Mert., cu sporofilele ., cu sporofilele dispuse în lungul tulpinilor printre dispuse în lungul tulpinilor printre microfilemicrofile..

Ordinul SelaginellalesOrdinul Selaginellales

Selaginella helvetica (L.) Link. Selaginella helvetica (L.) Link. (struţişor) (struţişor) areare tulpini repente ramificate tulpini repente ramificate dicotomic. Pe tulpini se formează rizofori terminaţi cu rădăcini dicotomic. Pe tulpini se formează rizofori terminaţi cu rădăcini adventive. Frunzele microfile, anizofile, dispuse pe 4 rânduri, dintre adventive. Frunzele microfile, anizofile, dispuse pe 4 rânduri, dintre care două laterale mai mari şi două dorsale mai mici (ligule). În care două laterale mai mari şi două dorsale mai mici (ligule). În vârfurile ramurilor ascendente se află spice sporifere cuvârfurile ramurilor ascendente se află spice sporifere cu microsporofile la vârf şi macrosporofile la bază.microsporofile la vârf şi macrosporofile la bază.

Selaginella helveticaSelaginella helvetica

Caractere generaleCaractere generale Equisetatele sunt actuale şi fosile: cele actuale sunt plantele Equisetatele sunt actuale şi fosile: cele actuale sunt plantele erboase mici, în comparaţie cu cele dispărute, care erau erboase mici, în comparaţie cu cele dispărute, care erau lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti şi lianelemnoase, sub formă de arbori, arbuşti şi liane Tulpinile şi ramurile sunt ramificate monopodial, sunt articulate, Tulpinile şi ramurile sunt ramificate monopodial, sunt articulate, formate din internoduri lungi, canaliculate, separate de noduri formate din internoduri lungi, canaliculate, separate de noduri scurte.scurte. Frunzele în general sunt microfile, îngustate spre bază, în formă Frunzele în general sunt microfile, îngustate spre bază, în formă de panăde pană,, dispuse în verticil la noduri, sau se unesc într-un manşon dispuse în verticil la noduri, sau se unesc într-un manşon în jurul tulpinilor şi ramurilor, având la vârf numeroşi dinţişori, în jurul tulpinilor şi ramurilor, având la vârf numeroşi dinţişori, formând formând vaginavagina, neasimilatoare, neasimilatoare.. F Funcţia de asimilaţie este uncţia de asimilaţie este preluată de tulpină.preluată de tulpină. La articulatele actuale sporofilele sunt grupate în vârful tulpinii La articulatele actuale sporofilele sunt grupate în vârful tulpinii sau ramurilor în spice sporifere sau strobili.sau ramurilor în spice sporifere sau strobili.

Equisetalele se clasifică în patru ordineEquisetalele se clasifică în patru ordine: : Hyeniales, Hyeniales, Sphenophyllales, Calamitales, Equisetales Sphenophyllales, Calamitales, Equisetales (primele trei sun (primele trei sun cunoscute numai ca fosile)cunoscute numai ca fosile)

Clasa Clasa EQUISETEQUISETATAE (ATAE (SPHENOSPHENOPSIDAPSIDA, , ARTICULATAEARTICULATAE))

Ordinul EquisetalesOrdinul Equisetales

- - Tulpinile şi ramurile sunt articulate, la noduri Tulpinile şi ramurile sunt articulate, la noduri cu cu frunze verticilate, frunze verticilate, neasimilatoare, unite într-o teacă (vagina)neasimilatoare, unite într-o teacă (vagina) din dinţată la vârfţată la vârf..-Sporofilele au forma unor scuturi hexagonale peltate, dispuse în Sporofilele au forma unor scuturi hexagonale peltate, dispuse în vârful tulpinilor, formând spice sporifere.vârful tulpinilor, formând spice sporifere.

TTulpinile aerieneulpinile aeriene pot fi:pot fi:1. V1. Verzi, asimilatoare şi cu spice sporifere erzi, asimilatoare şi cu spice sporifere 2. D2. De două feluri: sterile, verzi şi asimilatoare şi fertile, brune, e două feluri: sterile, verzi şi asimilatoare şi fertile, brune,

neasimilatoare care apar primăvara.neasimilatoare care apar primăvara.

FFamiliamiliaa EquisetaceaeEquisetaceae cu cu un singur genun singur gen, , EquisetumEquisetum L. L.SporofitulSporofitul are în sol un rizoare în sol un rizomm peren, articulat, emiţând peren, articulat, emiţând

rădăcini adventive. Tulpinile aeriene cresc de pe rizom şi sunt net rădăcini adventive. Tulpinile aeriene cresc de pe rizom şi sunt net articulate, cu internoduri costate. Acestea sunt de două feluri: fertile articulate, cu internoduri costate. Acestea sunt de două feluri: fertile (de primăvară, , neasimilatoare, cu spic sporifer terminal) (de primăvară, , neasimilatoare, cu spic sporifer terminal) şi sterile şi sterile (de vară, asimilatoare).(de vară, asimilatoare).

Equisetum arvense

Clasa Clasa POLYPODIPOLYPODIATAE (ATAE (FILICATAE, PTEROPSIDA, FILICATAE, PTEROPSIDA,

FILICOPSIDAFILICOPSIDA)) Caractere generaleCaractere generale

  Cunoscute şi sub numele de ferigi, Cunoscute şi sub numele de ferigi, cucu cormul diferenţiat în rădăcină, cormul diferenţiat în rădăcină,

tulpină şi frunze.tulpină şi frunze.RădăcinileRădăcinile primare dispar de timpuriu, fiind înlocuite cu rădăcini secundare primare dispar de timpuriu, fiind înlocuite cu rădăcini secundare

adventive.adventive.TulpinaTulpina la la majoritmajoritateaatea ferigilor actuale este subterană, perenă, un rizom de ferigilor actuale este subterană, perenă, un rizom de

culoare brună, prevăzut cu solzi şi resturile tecilor frunzelor, de pe care culoare brună, prevăzut cu solzi şi resturile tecilor frunzelor, de pe care pleacă rădăcini adventive.pleacă rădăcini adventive.

FrunzeleFrunzele sunt macrofile, întregi, lobate, sectate sau compuse, cu nervatură sunt macrofile, întregi, lobate, sectate sau compuse, cu nervatură dicotomică, cu creştere terminală. Frunzele sunt de trei categorii:dicotomică, cu creştere terminală. Frunzele sunt de trei categorii: trofofiletrofofile,, verzi, asimilatoare,verzi, asimilatoare, sporofilesporofile, galben- brunii, purtătoare de , galben- brunii, purtătoare de sporangi şi sporangi şi trofosporofiletrofosporofile,, verzi, asimilatoare, care poartă şi sporangi. verzi, asimilatoare, care poartă şi sporangi.

SporangiiSporangii au o poziţie marginală şi hipofilă, de obicei grupaţi în sori au o poziţie marginală şi hipofilă, de obicei grupaţi în sori

Clasificare:Clasificare:

Subcl. ProtopterididaeSubcl. ArchaeopterididaeSubcl. CoenopterididaeSubcl. Ophyoglossidae

Subcl. Marattiiidae

Subcl. Osmundidae

Subcl. PolypodiidaeSubcl. Hydropterididae

Subcl. Ophyoglossidae Subcl. Ophyoglossidae

Ferigi fosile şi actuale, cele actuale erbacee, Ferigi fosile şi actuale, cele actuale erbacee, având în sol un având în sol un rizomrizom de pe care se ridică o de pe care se ridică o axă purtând o singurăaxă purtând o singură frunză frunză, alcătuită din , alcătuită din două segmente, unul verde, steril, autotrof, două segmente, unul verde, steril, autotrof, şi altul galben-bruniu, fertil, purtând şi altul galben-bruniu, fertil, purtând numeroşi sporangi. numeroşi sporangi. Sporangii Sporangii sunt grupaţi în sunt grupaţi în spice, sau un sinangiu foarte aluspice, sau un sinangiu foarte alunngit, masiv, git, masiv, cu perete gros pluristratificat, producând cu perete gros pluristratificat, producând numeroşi izospori.numeroşi izospori.

Ord. Ophyoglossales – Fam. OphyoglossaceaeOrd. Ophyoglossales – Fam. Ophyoglossaceae

Ophyoglossum vulgatum L.Ophyoglossum vulgatum L. este o ferigă de până este o ferigă de până la 20 cm înălţimela 20 cm înălţime.. Segmentul steril al frunzei Segmentul steril al frunzei este foliaceu, ca o limbă întreagă, iar este foliaceu, ca o limbă întreagă, iar segmentul fertil este alungit liniar, cu segmentul fertil este alungit liniar, cu numeroşi sporangi grupaţi într-un spic numeroşi sporangi grupaţi într-un spic sporifer.sporifer.

1- Ophioglossum vulgatum;2- Botrychium lunaria;

Subcl. Osmundidae Subcl. Osmundidae

Ord. Ord. PolypodialesPolypodiales::

SporofitulSporofitul:: fferigile erbacee au în sol un rizom brun, acoperit cu solzi şi cu erigile erbacee au în sol un rizom brun, acoperit cu solzi şi cu resturi din tecile frunzelor moarte, purtând rădăcini adventive.resturi din tecile frunzelor moarte, purtând rădăcini adventive.

FrunzeleFrunzele sunt de tip macrofil, lung peţiolate, de regulă sectate, rareori întregi. sunt de tip macrofil, lung peţiolate, de regulă sectate, rareori întregi. La majoritatea, frunzele sunt trofosporofile şi numai la cele mai evoluate La majoritatea, frunzele sunt trofosporofile şi numai la cele mai evoluate sunt diferenţiate în trofofile şi sporofilesunt diferenţiate în trofofile şi sporofile..

SporangiiSporangii sunt pedicelaţi, cu capsula prevăzută cu un inel mecanic incomplet şi sunt pedicelaţi, cu capsula prevăzută cu un inel mecanic incomplet şi sunt grupaţi în sori. sunt grupaţi în sori. SSporangii pot fi porangii pot fi marginalimarginali, cu dispoziţie pe marginea , cu dispoziţie pe marginea frunzelor, sau frunzelor, sau superficialisuperficiali, pe faţa inferioară a frunzelor, uneori acoperiţi cu , pe faţa inferioară a frunzelor, uneori acoperiţi cu o induzie. o induzie.

Familia AspidiaceaeFamilia Aspidiaceae

SSpecii terestre, cu rizom târâtor sau ascendent. Frunzele sunt pecii terestre, cu rizom târâtor sau ascendent. Frunzele sunt divers penate, rar întregi, cu sori hipofili, de obicei rotunzi, dispuşi în divers penate, rar întregi, cu sori hipofili, de obicei rotunzi, dispuşi în lungul nervurilor sau acoperind întreaga suprafaţă a frunzelor. Induzia lungul nervurilor sau acoperind întreaga suprafaţă a frunzelor. Induzia este diversă, reniformă, circulară, peltată, sferică etc. este diversă, reniformă, circulară, peltată, sferică etc.

Genul Genul Dryopteris Dryopteris AdansAdans.., , cu peste 150 specii, dintre care frecventă prin cu peste 150 specii, dintre care frecventă prin păduri estepăduri este Dryopteris filix-masDryopteris filix-mas (L.) (L.) Schott, cu frunze bipenat-sectate, Schott, cu frunze bipenat-sectate, putând atinge 1 m lungime, în primul an cu o dezvoltare circinată. putând atinge 1 m lungime, în primul an cu o dezvoltare circinată. Sporangii sunt lung peţiolaţi, grupaţi în sori, dispuşi pe două rânduri pe Sporangii sunt lung peţiolaţi, grupaţi în sori, dispuşi pe două rânduri pe faţa inferioară a pinulelor, pe mici ridicături (receptacule) protejaţi de o faţa inferioară a pinulelor, pe mici ridicături (receptacule) protejaţi de o induzie reniformă.induzie reniformă.

Familia AFamilia Athyriaceaethyriaceae

Ferigi erbacee, rar arborescente, cu frunze penate, purtând spori hipofili induziaţi. Ferigi erbacee, rar arborescente, cu frunze penate, purtând spori hipofili induziaţi.

Athyrium filix-femina (L.) RothAthyrium filix-femina (L.) Roth (spinarea lupului), cu frunze mari, bi- sau tripenat (spinarea lupului), cu frunze mari, bi- sau tripenat sectate, purtând sori rotunzi – alungiţi, hipofili, induziaţi.sectate, purtând sori rotunzi – alungiţi, hipofili, induziaţi.

Familia AFamilia Aspleniaceaespleniaceae

Ferigi erbacee, aproape toate terestre, cu frunze întregi sau penate, purtând sori Ferigi erbacee, aproape toate terestre, cu frunze întregi sau penate, purtând sori hipofili, uneori fuzionaţi, alungiţi, lineari, de regulă cu induzie simplă sau dublă. hipofili, uneori fuzionaţi, alungiţi, lineari, de regulă cu induzie simplă sau dublă.

  Asplenium trichomanesAsplenium trichomanes L. L. (straşnic), este o ferigă de talie mică, cu frunze simplu (straşnic), este o ferigă de talie mică, cu frunze simplu penate, având peţiolul brun negricios, lucios.penate, având peţiolul brun negricios, lucios.

Familia Familia PolypodiaceaePolypodiaceae

SSpecii erbacee, în majoritate epifite, pecii erbacee, în majoritate epifite, răspândite pe tot globul. Frunzele sunt răspândite pe tot globul. Frunzele sunt întregi sau penat sectate, purtând pe dos întregi sau penat sectate, purtând pe dos sori neinduziaţi, de regulă circulari, mai rar sori neinduziaţi, de regulă circulari, mai rar alungiţi. Sporangii sunt însoţiţi de parafize.alungiţi. Sporangii sunt însoţiţi de parafize.

  Polypodium vulgare Polypodium vulgare L.L. (feriguţă, (feriguţă, iarbă dulce) este o ferigă erbacee mică, cu iarbă dulce) este o ferigă erbacee mică, cu frunze simplu penat sectate, purtând pe frunze simplu penat sectate, purtând pe dosul laciniilor sori mari, rotunzi, dosul laciniilor sori mari, rotunzi, neinduziaţi, pe două rânduri paraleleneinduziaţi, pe două rânduri paralele..  

Ordinul Ordinul SalviniaSalvinialesles

- ferigi acvatice anuale, natanteferigi acvatice anuale, natante;;- ssporocarpii conţin sori unisexuaţi.porocarpii conţin sori unisexuaţi.

Familia SalviniaceaeFamilia Salviniaceae

Salvinia natans (L.) All. (peştişoară)(peştişoară)::- - tulpină filiformă, de până la 20 cm, pe tulpină filiformă, de până la 20 cm, pe care se află trei feluri de frunze în care se află trei feluri de frunze în verticil:verticil: două dintre frunze au o formă ovală, două dintre frunze au o formă ovală, sunt verzi, păroase, plutind la suprafaţa sunt verzi, păroase, plutind la suprafaţa apei;apei; unele metamorfozate, reduse la nervuri, unele metamorfozate, reduse la nervuri, albe-gălbui, dispuse vertical şi cu peri albe-gălbui, dispuse vertical şi cu peri absorbanţi, îndeplinind rolul rădăcinilor;absorbanţi, îndeplinind rolul rădăcinilor; frunze frunze care formează peretele care formează peretele sporocarpilor, dispuşi printre filamentele sporocarpilor, dispuşi printre filamentele verticale.verticale. Toamna, sporocarpii se Toamna, sporocarpii se desprind şi cad pe fundul apelor unde desprind şi cad pe fundul apelor unde iernează, iar primăvara peretele iernează, iar primăvara peretele sporocarpului putrezeşte punând în sporocarpului putrezeşte punând în libertate sporangii şi sporii ce se ridică la libertate sporangii şi sporii ce se ridică la suprafaţa apei.suprafaţa apei.

Clasa PSILOPHYTATAEClasa PSILOPHYTATAEOrdinul PsilotalesOrdinul Psilotales1. Psilotum nudum1. Psilotum nudum

Clasa LYCOPODIATAEClasa LYCOPODIATAEOrdinul SelaginellalesOrdinul Selaginellales

2. Selaginella selaginoides2. Selaginella selaginoides

ÎNCRENG. ÎNCRENG. POLYPODIOPHYTAPOLYPODIOPHYTA

Clasa EQUISETATAEClasa EQUISETATAEOrdinul EquisetalesOrdinul Equisetales

3. Equisetum telmateia3. Equisetum telmateia

Clasa POLYPODIATAEClasa POLYPODIATAESubclasa OphyoglossidaeSubclasa OphyoglossidaeOrdinul OphyoglossalesOrdinul Ophyoglossales

4. Ophyoglossum vulgatum4. Ophyoglossum vulgatum

Clasa POLYPODIATAEClasa POLYPODIATAESubclasa OphyoglossidaeSubclasa OphyoglossidaeOrdinul OphyoglossalesOrdinul Ophyoglossales5. Botrychium lunaria5. Botrychium lunaria

Clasa POLYPODIATAEClasa POLYPODIATAESubclasa PolypodiidaeSubclasa Polypodiidae

Ordinul Polypodiales – Fam. PteridiaceaeOrdinul Polypodiales – Fam. Pteridiaceae6. Pteridium aquilinum6. Pteridium aquilinum

Clasa POLYPODIATAEClasa POLYPODIATAESubclasa PolypodiidaeSubclasa Polypodiidae

Ordinul Polypodiales – Fam. AspidiaceaeOrdinul Polypodiales – Fam. Aspidiaceae7. Dryopteris filix-mas7. Dryopteris filix-mas

Clasa POLYPODIATAEClasa POLYPODIATAESubclasa PolypodiidaeSubclasa Polypodiidae

Ordinul Polypodiales – Fam. AthyriaceaeOrdinul Polypodiales – Fam. Athyriaceae8. Athyrium sp.8. Athyrium sp.

PPININOPHYTAOPHYTA((GGYYMNOSPERMNOSPERMMATOATOPHYTAPHYTA, ,

GimnospermGimnosperme)e)

Caractere generaleCaractere generale

Pinofitele sunt plantePinofitele sunt plante exclusiv lemnoaseexclusiv lemnoase (arbori, arbuşti, (arbori, arbuşti, subarbuşti sau liane) constituite dintr-unsubarbuşti sau liane) constituite dintr-un cormcorm complet, cu complet, cu lemnul format din traheide areolate, iar liberul este lipsit de lemnul format din traheide areolate, iar liberul este lipsit de celule anexe;celule anexe; SuntSunt diplobiontediplobionte, , eusporangiateeusporangiate şi şi heterosporeeheterosporee. . A Apare un pare un organ nou, numitorgan nou, numit ovulovul;; SuntSunt antofiteantofite,, ((staminele sau carpelele se formează pe staminele sau carpelele se formează pe lăstari fertili, care constituie flori, unisexuate, ahlamide şi lăstari fertili, care constituie flori, unisexuate, ahlamide şi anemogameanemogame)). Numai unele pinofite fosile . Numai unele pinofite fosile (Bennettitales)(Bennettitales) au au flori bisexuate;flori bisexuate; Ovulul, după fecundare la pinofitele evoluate se transformă Ovulul, după fecundare la pinofitele evoluate se transformă înîn sămânţăsămânţă - - spermatofitespermatofite. Sămânţa nu este închisă în carpele . Sămânţa nu este închisă în carpele (care nu formează ovar), ea rămâne golaşă(care nu formează ovar), ea rămâne golaşă - - gimnospermegimnosperme;;

FloareaFloarea are o conformaţie strobilară, de con şi este are o conformaţie strobilară, de con şi este lipsită de periant lipsită de periant (ahlamidă)(ahlamidă) sau cu periantul redus sau cu periantul redus ((Gnetatae)Gnetatae), sporofilele purtând numele de stamine şi carpele, , sporofilele purtând numele de stamine şi carpele, care se dispun spirociclic pe un lăstar scurt, terminal sau care se dispun spirociclic pe un lăstar scurt, terminal sau axilar. Majoritatea pinofitelor au flori unisexuate şi în acest axilar. Majoritatea pinofitelor au flori unisexuate şi în acest caz ele sunt dioice (caz ele sunt dioice (Cycadatae, Ginkgoatae, Gnetatae, Taxus Cycadatae, Ginkgoatae, Gnetatae, Taxus baccata baccata L.L.)) sau monoice ( sau monoice (Pinatae)Pinatae)..

StamineleStaminele (microsporofilele) (microsporofilele) se pot grupa în spice se pot grupa în spice sau conuri compusesau conuri compuse;;

AntereleAnterele (microsporangii) (microsporangii) au de regulă doi saci au de regulă doi saci polenicipolenici in care se formează grăunciorele de polen.in care se formează grăunciorele de polen.

CarpeleleCarpelele (macrosporofilele)(macrosporofilele) au forme diverseau forme diverse..

Cl. CycadataeCl. CycadataeCl. BennettitataeCl. Bennettitatae

ClasificareClasificare Cl. GinkgoataeCl. GinkgoataeCl. PinataeCl. PinataeCl. GnetataeCl. Gnetatae

Clasa CYCADATAE (CycadopsidaClasa CYCADATAE (Cycadopsida))  

- P- Plante lemnoase, arbori, arbuşti sau liane lante lemnoase, arbori, arbuşti sau liane dioice, monopodiale, cu frunze penate,dioice, monopodiale, cu frunze penate, pteridoide. pteridoide.

Ordinul CycadalesOrdinul Cycadales Arbori dioici cu port de palmieri sau Arbori dioici cu port de palmieri sau

de ferigi arborescente, cu tulpină de ferigi arborescente, cu tulpină columnară, purtând în vârf un buchet de columnară, purtând în vârf un buchet de frunze mari, penate, sau cu frunze simple. frunze mari, penate, sau cu frunze simple. Florile mascule au numeroase stamine Florile mascule au numeroase stamine dispuse sub formă de con lung de 2 – 45 dispuse sub formă de con lung de 2 – 45 cm, în mijlocul buchetului de frunze.cm, în mijlocul buchetului de frunze. Florile femele sunt sub formă de carpele Florile femele sunt sub formă de carpele foliacee, galbene sau brune, lungi de 10 – foliacee, galbene sau brune, lungi de 10 – 15 cm, cu vârful penat sectat sau lăţit, 15 cm, cu vârful penat sectat sau lăţit, dispuse în con format din numeroase dispuse în con format din numeroase carpelecarpele ..

Familia CycadaceaeFamilia CycadaceaeCycas revoluta Thunbg.Cycas revoluta Thunbg. - arbore - arbore

înalt de câţiva metri, cu tulpina un stip, înalt de câţiva metri, cu tulpina un stip, purtând la vârf un buchet de frunze mari, purtând la vârf un buchet de frunze mari, penate. penate.

Clasa Clasa GINKGOGINKGOATAEATAE

Fam. GinkgoaceaeFam. GinkgoaceaeGinkgo bilobaGinkgo biloba L. L. - arbore de până la 30 m înălţime cu coroană - arbore de până la 30 m înălţime cu coroană

cu ramuri lungi (macroblaste) şi ramuri scurte (microblaste).cu ramuri lungi (macroblaste) şi ramuri scurte (microblaste).-TulpinaTulpina simpodială, are ţesuturi secundare, cu lemnul alcătuit din simpodială, are ţesuturi secundare, cu lemnul alcătuit din traheide areolate.traheide areolate.- FrunzeleFrunzele sunt deltoidale, peţiolate, mari, adesea bilobate, dar pot fi sunt deltoidale, peţiolate, mari, adesea bilobate, dar pot fi şi tri- sau tetralobateşi tri- sau tetralobate- Floarea masculăFloarea masculă este formată dintr-o stamină alcătuită dintr-un este formată dintr-o stamină alcătuită dintr-un filament purtând la vârf 2 saci polenici.filament purtând la vârf 2 saci polenici.- Floarea femelăFloarea femelă este alcătuită din două ovule situate pe un peduncul este alcătuită din două ovule situate pe un peduncul dicotomic. dicotomic.

Clasa Clasa PINPINATAEATAE  

Cuprinde arbori sau arbuşti cu ramificare monopodială, Cuprinde arbori sau arbuşti cu ramificare monopodială, mai rar simpodială, cu ramuri lungi, sau scurtemai rar simpodială, cu ramuri lungi, sau scurte şi mici.şi mici.

FrunzeleFrunzele sunt simple, aciculare sau scvamiforme, alterne, sunt simple, aciculare sau scvamiforme, alterne, izolate sau grupate câte două sau mai multeizolate sau grupate câte două sau mai multe.. FlorileFlorile sunt sunt unisexuate, iar plantele sunt monoice, rar dioiceunisexuate, iar plantele sunt monoice, rar dioice. . Florile masculeFlorile mascule, , sub formă de stamine solziforme,sub formă de stamine solziforme, sunt dispuse pe un ax formând sunt dispuse pe un ax formând conuri.conuri. Florile femeleFlorile femele sunt dispuse în conuri formate dintr-un ax sunt dispuse în conuri formate dintr-un ax pe care se inseră carpele solziforme. Fiecare solz este dedublat, pe care se inseră carpele solziforme. Fiecare solz este dedublat, constituit dintr-un solz extern steril, şi un solz intern fertil, care constituit dintr-un solz extern steril, şi un solz intern fertil, care poartă pe faţa inferioară ovulele.poartă pe faţa inferioară ovulele. Când solzul extern este Când solzul extern este considerat bractee, iar cel intern carpelă, conul este o considerat bractee, iar cel intern carpelă, conul este o inflorescenţă.inflorescenţă.

Pinatele se clasifică în două ordinePinatele se clasifică în două ordine: : Cordaitales Cordaitales şi şi PinalesPinales..

Ordinul Pinales (conifere, Ordinul Pinales (conifere, răşinoase)răşinoase)AArborirbori şi şi arbuştiarbuşti cu ramificare monopodială, mai rar cu ramificare monopodială, mai rar

simpodialăsimpodială.. FrunzeleFrunzele de cele mai multe ori sunt aciculare, dar şi de cele mai multe ori sunt aciculare, dar şi lanceolate sau solziformelanceolate sau solziforme,, dispu dispusese altern pe microblaste sau altern pe microblaste sau grupategrupate. . FlorileFlorile sunt unisexuate, iar plantele sunt monoice sau sunt unisexuate, iar plantele sunt monoice sau dioice.dioice.

Familia AraucariaceaeFamilia AraucariaceaeFamilia PodocarpaceaeFamilia Podocarpaceae

Ord. PinalesOrd. Pinales Familia CupressaceaeFamilia CupressaceaeFamilia PinaceaeFamilia PinaceaeFamilia Familia TaxodiaceaeTaxodiaceae

Familia CupressaceaeFamilia Cupressaceae

Arbori Arbori sau sau arbuştiarbuşti monoici sau dioici cu ramuri lungi şi scurte, monoici sau dioici cu ramuri lungi şi scurte, frunze frunze aciculare, dispuse in verticil, sau solziforme, imbricate. aciculare, dispuse in verticil, sau solziforme, imbricate. Florile masculeFlorile mascule sub formă de conuri mici solitare sub formă de conuri mici solitare F Florile femelelorile femele sunt formate dintr-un număr mic de carpele solziforme, care sunt formate dintr-un număr mic de carpele solziforme, care poartă 1 – 20 ovule.poartă 1 – 20 ovule.

Subfamilia Subfamilia CupressoideaeCupressoideae Familia Cupressaceae Familia Cupressaceae Subfamilia Subfamilia Juniperoideae – Juniperus sp.Juniperoideae – Juniperus sp.

Subfamilia Subfamilia Thujoideae – Thuja sp.Thujoideae – Thuja sp.

Familia Familia Pinaceae (Abietaceae)Pinaceae (Abietaceae) AArbori, rar arbuşti, monoici, răşinoşi, cu rbori, rar arbuşti, monoici, răşinoşi, cu

ramificare monopodială, cu ramuri macroblaste, ramificare monopodială, cu ramuri macroblaste, microblaste şi brachiblaste dispuse în verticile microblaste şi brachiblaste dispuse în verticile etajate, cu coroana de formă piramidală sau de etajate, cu coroana de formă piramidală sau de umbrelă. umbrelă. Frunzele sunt aciculare sau Frunzele sunt aciculare sau solziforme, uninervate, dispuse solitar sau grupate solziforme, uninervate, dispuse solitar sau grupate în fascucule, sempervirente sau caduce.în fascucule, sempervirente sau caduce.

Florile mascule sunt sub formă de conuri Florile mascule sunt sub formă de conuri mici, înconjurate de bractee, cu numeroase mici, înconjurate de bractee, cu numeroase stamine foliacee, imbricate, cu doi saci polenici stamine foliacee, imbricate, cu doi saci polenici situaţi pe partea inferioară. Grăuncioarele de situaţi pe partea inferioară. Grăuncioarele de polen sunt prevăzute cu saci aeriferi.polen sunt prevăzute cu saci aeriferi.

Florile femele, de asemenea, sunt sub Florile femele, de asemenea, sunt sub formă de con, formate dintr-un solz steril şi unul formă de con, formate dintr-un solz steril şi unul fertil, purtând două ovule.fertil, purtând două ovule.

Subfamilia Abietoideae:Subfamilia Abietoideae:Picea A. Dietr. (molidul),Picea A. Dietr. (molidul), arbori cu ramuri arbori cu ramuri verticilate, etajate, cu frunze aciculare pungente, verticilate, etajate, cu frunze aciculare pungente, tetramuchiate, dispuse spiralat pe microblaste. tetramuchiate, dispuse spiralat pe microblaste. Conurile mascule sunt mici şi cad de timpuriu, iar Conurile mascule sunt mici şi cad de timpuriu, iar conurile femele sunt mari, pendente cu solzi conurile femele sunt mari, pendente cu solzi carpelari foliacei cu vârful retuz şi strâns carpelari foliacei cu vârful retuz şi strâns imbricaţi, la maturitate căzând întregi.imbricaţi, la maturitate căzând întregi.

Abies Hill. (bradul),Abies Hill. (bradul), cu arbori piramidali cu frunze cu arbori piramidali cu frunze acicular-lăţite, emarginate, dispuse pectinat şi cu acicular-lăţite, emarginate, dispuse pectinat şi cu două dungi ceroase albe pe faţa inferioară. două dungi ceroase albe pe faţa inferioară. Conurile femele sunt erecte, iar la maturitate solzii Conurile femele sunt erecte, iar la maturitate solzii carpelari rotunjiţi cad, rămânând axul golaş.carpelari rotunjiţi cad, rămânând axul golaş.

Subfamilia PinoideaeSubfamilia Pinoideae: :   

Genul Pinus L. Genul Pinus L. se caracterizează prin se caracterizează prin frunze aciculare, lungi, grupate câte 2 frunze aciculare, lungi, grupate câte 2 – 5 (7) în vârful unui microblast. – 5 (7) în vârful unui microblast. Conurile mascule sunt grupate la Conurile mascule sunt grupate la extremitatea unor rămurele, formând extremitatea unor rămurele, formând un con mai mare, iar conurile femele un con mai mare, iar conurile femele sunt izolate.sunt izolate.

Pinus sylvestrisPinus sylvestris L. (pinul) L. (pinul) , , Pinus montanaPinus montana Mill. (jneapăn), Mill. (jneapăn), Pinus nigraPinus nigra Arn. (pinul Arn. (pinul negru)negru),, Pinus cembraPinus cembra L. (zâmbrul) L. (zâmbrul)

Subfamilia Subfamilia LaricoideaeLaricoideae  

Genul Genul LarixLarix Mill. (lariţă, crin de munte) Mill. (lariţă, crin de munte),, cu frunze aciculare, caduce, dispuse în cu frunze aciculare, caduce, dispuse în fascicule pe microblaste. Conurile fascicule pe microblaste. Conurile femele mici.femele mici.

Larix deciduaLarix decidua Mill. Mill., , ocrotită la noi în ţarăocrotită la noi în ţară, , Larix sibiricaLarix sibirica Ldb. şi Ldb. şi Larix dahuricaLarix dahurica în Asia, în Asia, Larix americanaLarix americana în America de Nord în America de Nord

Ordinul TaxalesOrdinul TaxalesFamilia Familia TaxaceaeTaxaceae

AArborirbori şi şi arbuştiarbuşti dioici, uneori monoici, dioici, uneori monoici, cu cu ramificaţie simpodială, lipsite de canale rezinifere, cu ramificaţie simpodială, lipsite de canale rezinifere, cu frunze frunze aciculare, uneori lanceolate, atlerne. aciculare, uneori lanceolate, atlerne. Florile Florile masculemascule sunt alcătuite din 6 sau mai multe stamine, sunt alcătuite din 6 sau mai multe stamine, sub formă de scut pedicelat (peltate) iar sub formă de scut pedicelat (peltate) iar florile florile femelefemele sunt solitare, fiind formate dintr-un singur sunt solitare, fiind formate dintr-un singur ovul, la care după fecundare, la baza acestuia ia ovul, la care după fecundare, la baza acestuia ia naştere o formaţiune cărnoasă roşie numită naştere o formaţiune cărnoasă roşie numită arilaril, ce , ce acoperă parţial sau total sămânţa.acoperă parţial sau total sămânţa.

Taxus baccata Taxus baccata L. (tisă)L. (tisă)

Clasa Clasa GNETGNETATAEATAE (Chlamidospermopsida) (Chlamidospermopsida)  

LLemnoase dioice arbustoideemnoase dioice arbustoide, rar liane, nerăşinoase, fără , rar liane, nerăşinoase, fără reprezentanţi fosili. reprezentanţi fosili. 

FrunzeleFrunzele sunt variate, scvamiforme, late, în formă de panglică, sunt variate, scvamiforme, late, în formă de panglică, cu dispoziţie opusă.cu dispoziţie opusă.

FlorileFlorile unisexuate au perigon redus. unisexuate au perigon redus.    SSe clasifică în trei ordine: e clasifică în trei ordine: Ephedrales, Gnetales Ephedrales, Gnetales şi şi Welwitschiales.Welwitschiales.

OrdinulOrdinul EphedralesEphedrales Cuprinde arbori sau arbuşti cu ramificare monopodială, mai rar Cuprinde arbori sau arbuşti cu ramificare monopodială, mai rar

simpodială, cu ramuri lungi, sau scurtesimpodială, cu ramuri lungi, sau scurte şi mici.şi mici.FrunzeleFrunzele sunt simple, aciculare sau scvamiforme, alterne, sunt simple, aciculare sau scvamiforme, alterne,

izolate sau grupate câte două sau mai multeizolate sau grupate câte două sau mai multe. . FlorileFlorile sunt unisexuate, iar sunt unisexuate, iar plantele sunt monoice, rar dioiceplantele sunt monoice, rar dioice..

ÎNCRENG. ÎNCRENG. PPININOPHYTAOPHYTA

Clasa PClasa PININATAEATAEOrdinul POrdinul Pininales – Fam. ales – Fam. PinPinaceaeaceae

99. . Pinus cembraPinus cembra

Clasa PClasa PININATAEATAEOrdinul POrdinul Pininales – Fam. ales – Fam. PinPinaceaeaceae

1010. . Cedrus deodaraCedrus deodara

Clasa Clasa GNETGNETATAEATAEOrdinul Ordinul WelwitschialesWelwitschiales

1111. . Welwitschia sp.Welwitschia sp.