La poalele vestiţilor munţi Rodnei, la peste 800 de metri altitudine, se găseşte Borşa, o localitate plină de tradiţie şi istorie. Prima ei atestare documentară datează încă din anul 1365, când s-a menţionat că făcea parte din domeniul Cuhea, ce aparţinea Bogdăneştilor. După doi ani, regele Ungariei, Ludovic I, a confiscat domeniul Bogdăneştilor, inclusiv Borşa, cunoscută atunci ca Borş, şi l-a dăruit Drăgoşeştilor. Numele Borşei reapare în documente în anul 1450, când aceasta intră în posesia lui Nicolae şi Luca, fiii lui Ştefan, şi Nan, fiul lui Hotiko din Vişeu. Un eveniment semnificativ îl reprezintă victoria pe care borşenii au obţinut-o sub conducerea protopopului Şandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureş, la locul numit astăzi Preluca Tătarilor. Borşa are o istorie bogată şi locuitori care şi-au păstrat portul şi tradiţia din timpuri ancestrale. De altfel, manifestările folclorice atrag aici, an de an, mii de turişti din ţară şi străinătate. Turistul care vizitează aceste locuri călătoreşte în timp. O masă copioasă, alcătuită din mămăligă cu brânză, jintiţă, lapte acru sau un delicios balmoş, servită în mijlocul naturii, în jurul ceaunului înconjurat de flăcări, poate fi o experienţă de neuitat. Plini de viaţă şi veşnic cu zâmbetul pe buze, oamenii din Borşa preţuiesc tradiţia în fiecare zi, o dovadă în acest sens fiind purtarea costumelor populare frumos colorate, dăruite din ţâţă-n fiu. La Borşa, păstoritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri, care s-a perpetuat din generaţie în generaţie, păstrându-şi şi forma arhaică de rânduială şi administraţie: gazda de munte, baciul, ciobanii şi strungaşul. În afară de această ocupaţie, borşenii au, din timpuri străvechi, darul prelucrări i şi modelării lemnului, plămădind forme structurale şi decorative de o rară frumuseţe. Fie că vorbim despre case din lemn, piese de mobilier sau simple obiecte decorative, ei au ridicat acest meşteşug la rang de artă. Turismul este bine dezvoltat în zonă, în special iarna, datorită condiţiilor favorabile practicării sporturilor de iarnă. Şi aici, istoria îşi face simţită prezenţa. După ce partea sudică a Maramureşului a fost anexată Ungariei, maghiarii pasionaţi de schi au căutat locuri în care să construiască pârtii de calitate internaţională. Ei au ales, într-un final, zona Băile Borşa, amplasată în nordul Munţilor Rodnei. Frumuseţea peisajului, vârfurile impresionante, pârtiile perfecte pentru schi şi condiţiile meteorologice ideale i-au fascinat pe toţi amatorii de sporturi de iarnă. Astfel, Băile Borşa a devenit pentru ei, în scurt timp, un punct de întâlnire.