APRILIE 1944, ZIUA ÎN CARE AMERICANII AU OMORÂT 2942 DE BUCUREŞTENI. REVOLTĂTOR: ROMÂNII LE-AU RIDICAT DOUĂ

MONUMENTE AVIATORILOR AMERICANI DOBORÂŢI!

Astăzi se împlinesc 71 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureştiul  a fost ţinta unui masiv bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iaşi-Chişinău, iar luptele încetaseră de la sfârşitul lunii martie.

Tragedia a avut loc într-o marţi, pe la ora prânzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-

17 (numite Fortăreţe zburătoare) şi 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spaţiul aerian

al României, venind din Italia. Şi au făcut prăpăd.

Iată o mărturie din acele vremuri făcută de Mihail Sebastian în jurnalul său a doua zi după

masacru: „Ieri după-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab

nicio casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă

încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei

boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat,

scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua

plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am

mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de

silă, oroare şi neputinţă”.

Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane şi au fost rănite alte

2.126. Morţii au fost îngropaţi într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de

funeralii naţionale. Cimitirul va purta numele “4 aprilie”, dar va fi desfiinţat în anii

comunismului.

Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă de morţii noştri nu îşi mai

aminteşte nimeni, în Bucureşti există însă doua monumente ridicate în memoria

aviatorilor americani ucişi în misiunile de bombardament asupra oraşului: unul a fost

realizat în 2002 în Cişmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff şi a fost inaugurat în

2007. „Vă închipuiţi, păstrând proporţiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat

aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani şi la Dresda

britanicilor?”, se întreba în urmă cu 2 ani Manuel Stănescu.

Concluziile contemporanilor sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o

justificare logică. A fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, au fost distruse

importante bunuri materiale.

4 aprilie 1944 a fost doar începutul, capitala fiind bombardată masiv în zilele următoare. Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numeric, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.