ry4^

ffi(3r*trrffi

C?EWbfl}ErdJ*

ffi

ffi%ffiffiffiffiffiffiffiff*@

ru'{[7

C7pFiU(3

;b ndr)r't

rTltdUFoo6!ffi]>i

ry:,Ft,

H'cnlF

;6irn

.(,4-*i l

rl

td,rOr{3'$$i

,rftei .-&in.|..tn.{

ffi,$I --&: (sp

&.&\#

-

NICOTAE CIACHIRProfesor universilqr

EDTTURA D|DACT|CA tt pEDAcOGtcA, R.A.

BUCURESTT, I993

ffiffi75 -'f 944)

4il(17

l

a

ru- I

- i,{,til ]f,Y E. -*'r i

Editura Didacticd si pedagogica R. A.

|SBN 973-30-2377-9

Redcictor : Prof. Virgil SmdrceoTehnoredoctor : Anq limpduCoperto , Dumiiru $molenic

Elaborarea unor mhnuale noi a istoriei romanilor adeterminat Editura Didacticd $i pedagogicd sd treacJ tapurblicarea unor lucrdri ae sinGia-privi"a trecutur isto-,rirc al neamului nostru.

- O primd monograle purblicatd 1a inceputul acestuia4'a avut ca temd ,,Basirabia sub ;,dpili; ;;;id'(1B12-*1B1Z)" dE prrof. univ. dr. Nircrodae Ci€rbil1i;,--.Lucrarea a fost rbine primitd, de cei cdrora li se aclresa,de publicul- 1rlg,,'{qrni,c

-sa "urroasca

istoria adevdratd aacestei pdrli a Moldovei lui $tefan ""i lt"r".

_ Pentru a veni in inti;mpinarea acerstei-cerinfe, EdituraDidaglicd, si Pedagogicd desbhide 'cu;aceasta lucrare colec_

fi1 ,,Pagini^de istorie.( in care vor fi abordate te*e ai"istoria romdnilor si universald.ln cadrul colecfiei, in perioada urndtoare, urmeaz,d

T -tn1taa",;Anglia gi Romdnia intre anii tSSg 't94Z,i deValeriu -t'lorin Dobrinescu, Ion pdtroiu ; ,,Scurtd istoriea cel.ui de-al doilea id.zboi((, de James f,. Stbkesnu.n lt"r_ducere din limba englezd, publicaLd la William- M;ri";;,

New York, S.U.A.). Vor urma si alte lucrdri.

':t '

l'

I

tA

coNsrDERArr rsroRfflllJ 'RUTND

BUcovrNA

Riuri rdsdltinde printreApele lucinde-n dqlbe

f lori,stince'nolte,

diomontePeste cimpi in zori

BUCOVINA

,,N-oi uito vreodotd, dulce Bucovind,Geniu-fi romontic, munfii in lumind,

Vdile in

Moldova de Sus, cu {inuturilc Cernaufiului si Sucevei, e]"anucteut statului feuclat ruoiao"u,"u.",-l;' 1:;;.1i, .irJ"l" inrrareain rinclut statelor independeni" ;t"'1u.d_9stui i"r;;;ii. Iar prinvitejia iui grefan cer Mare --.;i; Dimitrie c;r$;;

-, apeleNistru, Serafine!, Cnll"j". .i C"r"rrur", unite intre ele, fornau hoter_rul de nriazdnoapte al Molclovei.- - " "

Situatd la orani{a,_poloniei, voievozii^moldoveni, qi mai aiesstefan cer Mare] a .intarit-ei;;i";tri rorranesc cu oameni cre n,_dejde - boieri. rnaziri ii^.ar"ii.'baJa cetatire Hotin. soroca, orhei,Tighina, Ceratea AIbd,'Ch;ti;;,;;;; gran*a de risdrir a rorna-nismului, lantul sateloruareieqtf'pi).ru,onu nordici : Vilarntea.Carapciul, Votoca. star"sri, -i"!i";ii'

cuunrrii di;^ im*ire;urur vaiiCeremusutui _ sranid ;r' p"i"l,i"l' n;; ;9. "ii, ;;,1i,";e capitaleale {drii (siret. silceava) si perrere-de 'nindstiri, venind fiecare dincite o domnie glorioasA ,oi,

"u"o.ni"Jr.De Ia rnijlocul secolului al XIV-lr.,a. s,i. pina la 1775, cind par_tea nordica a Moldovei riipita p.irr-ganLui gi vicresug de c.rtrc Habs-burgi (denumitA ulterio, b, "'nrri "-ol. va fi dominaf a je o puLer_nice viata romdneasca pJn ^i"r,it"tii' f"ei, IAca5uri cl. cuil si decultura satele si oraseie intro.iioaie addposl eau o popuratit, gaia

:1::]:.1 de.lupta, ,,dar'qi irbi;;;;";e artd si li,teraturi,,d. Nu in,tin_ptator in clopotnila nrinastirii J"-ta Vlronet s_a clescoperil cel nraivechi izvor al linilbii .o-ano,.til ""IUrrf (,ttfli1.,, l,or.rtn,etictn.

-

l NicoIae Ciachi r, Bucouina i.ntre cloud rdpiri (1ZTS-'1940),in ,,Revista de istorie militard,,, _..ti", 1992, p. 3 9i urm.2Dimitrie Topa, Romt.nismul in regiunea rl.intre prut. siNistru clin fosta Bucouind, Bucuregti, l.q2g, p. 7.3Ion Nistor, Istl.aria. gur'o,u,in"i, BucureEti, 1991, p, 7.4 Ihidem, p. T.

Astfel totdeouno,Sufletul mi-oposd

cind gindesc lo fine,nouri de suspine,

Bucovino meo !,,

(Mihoi EMtNESCU,in ,,Fomilio" din J4 ougust 1g66)

!

." I

Istoriografia roinand a acordat un important spa{iu aces,tei re-giuni, plind de mindstiri si rbrazi. Afard de cronicariiGrigore ureche,Miron costin, Ion Nec-ul,ce qi, eruditul clomnitor Dimitrie cantemir)',i-eu dedicat studii ?i Igry Budai-Deteanu, Mitzail. Kogdtniceanu, Bog-_dan P. -Hasdeu, C._ Erbiceanu, Gh. Bogd.an-Du,iid, Ion Siauiii,V. A. Urechea, A. D, Xenopol, Nical,se torga _ fard a avea.preo_cupdri majore in acest s,ens. studii speciale privind istoria Buco-vinei - de ordin social ec-onomic, rnilit,ar, poiiti", cultural gi reli-gios - ne-au lasat ; Teodor Bdl,sn, Ion Eum.bac, Dimitrie Dan,va.sil.e Gd.ind., Ion qi Nicorai Grdmad.d., vasire Greciuc, Gauril lere-mieu.ici,'Isidor Iesatzu, C: Loghin, Aurel h[orat-iu, Aurel, Isidor qiDimitrie onciul, Euse-bie Popouici, Al.ere procopouici, simion ReLi,I:an Gh. sbier a, T e o dor. $tef anelr.i, N icolae Tc ctiittc - ALbu, Gheor gheTofan, ILie Toroufiu, Dimitrie lopa, Ouid. lopu, Eugenie Ipotii qiOetauian Vot"obchieuici qi multi altii*.

^Un loc special ocupd Eud.oriu Hur,muzaki (IBIZ--1874), juristca formafie-, cu studii la Viena, cipitan al Bucovinei (1864i,' ba.onattstriac {1872) qi membru al Acaderniei Romane (lBT2),'care a ldsatcirca 6 000 de documente depistate din arhive, multe cu referiri laBucovina**. De asemenea, pdrintele lraclie borumbescz - tatdlilustrului compozitor, mort atit de tindr - are, in romdnd si ger-niand, lucrdri cu privire la isto.ria Bucovineil.

Genialul Ei inegalabilul poet Mihai Etninescu,,bucovinean dupdlatd (din satul Cdlineqti, judelul Suceava), cu studii fdcute Ei Iacernduli, ne-a ldsat dour lucrdri care merg la sufletul cititoruiui,dar qi bine documentate, editate integral postum : Rdpirea Buco-uinei (Bucureqti, 1905) g Insemnd.tatea serbdrii d.e la putna (Bucu-re;1i,1905).

Nu putem sd nu zdbovim si asupra lucr,Srii lui Dimitrie Onciul,apirutd in timba germanS, la 'Cernduli, in 18982.'Autorul (1856-192J)este un istoric de temeinicd formalie (studii la Cernduli si Viena),creator al scolii critice in istoriografia romAneascS, medievist de

mare talie, profesor la Universitatea din Bucureqti, clirector generalal,Arhivelor statului din Romania qi pre,qedinte al Academiei doma""(1920-7923) -N* Ei-a uitat provin'cia natald (ndscut in comunaStraja, j"q"^t^{ Suceava) gi timp de 10 ani profesor de istorie 1aCern5u!1 (1885-L895), ne prezintd in 1BgB. una clintre primele sin_teze ale istoriei Bucovinei, p,e baze stiintifice. IatI cif de f1_rmosaprecia ft Onciul contrirbulia provinciei nataie : ,,Nicdieri pe totpamintul romanesc, nu se a,fld pe un spaliu atit de micj atitabogSfie_ de istorie romAneascS, atita bogdtie de amintiri scumpe alctrecutului nostru. Daca Ardealul cu resturile sale arheologice ainepoca romanS este lara clasi,cd a trecutului rornan din Daiia, Bu--covina este lara clasicd a Jrecutului romAnesc propriu_zis((.

teticd a doctorului Aurel Morariu, Bucc.tuina in perioad,a lTT4-1g14(BucureEti, 1915).

un loc special meritd, si fie rezervat istoricului lon Nistcn.(7876-7962), bucovinean, de loc din vicovul de Sus (fostul juJetRddduli), absolvent al universitatii din cernduli, cu' audieri clecursuri la Miinchen, L,eipzig, Ferlin, Bucirresti si

'Iasi. Dupd cu'r

declara personal, ,,pentru a ajunge profesor' de ' istoria ,o^a.rilor,

sim{eam nevoia de a aucria cursuiire- rui onc?ur, xenopoi, Iorga sinogg.T". Pg9lo. in istorie (1909) ra viena si docent t" u"""3si'iJni-versitate (1911) Doctoratul si l-a pregdtit la viena, sub indruma-rea profesorului constantin Iosif Jirelek*, vestit slavist. bizantino_log.qj balcanolog, fondator ar Instituturui pentru Ist;;;; Est-Eurr-peana, inclusiv a slavilor din Balcani qi a romAnilor din spatiulcarpatin. Ion Nestor renunld la cariera universitard din strdluci-toare'a Viend si se rputd in Bucovina natard, devenind, i'ig12, titu-Iarul unei noi catedre infiintate la universitatea din cerndu{i, careavea ca scop popularizarea qi propulsarea istoriei romAnilor dintoate provinciile ve'chii Dacii. Istoric si om politic,- deosebir" deactiv in arnbele domenii, profesor la universitdlile din cerndufi siBucureEti, rector qi memibru activ al Academiei Romane, din 1915,a scris numeroase studii privind istoria Bucovinei si rnonur'entalamonografie Istoria Bucouinei, care a vlzul integral lumiria tipa-ruiui de-abia in 19g1, deci dupi 2g de ani de la moartea sa (1962).

* Titlul lucrdrilor este trecut in bibliografia selectivd de la sfir-qitul volumului.

** Valoroasa colectie inoepe sd ap'ard din 1876 (seria noud din1962). $i in uricariul tui T. Cod.rescu au fost publicate numeroase do-cumente legate de istoria Bucovinei.

1 De retinut, mai ales, Ceua d.espre trecutul si prezentul Buco-rsinei, Cernduti, 1889.

. 2 D. O n c i u I, Geschichte d.er Bukowino, Cernduli, 18g8,

* Considerat ceh de majoritatea biografilor sdi, este de originevlahd - dupd tatd -, dupd cum rezultd dintr-o scrisoare de_a sa, de-pistatd de subsemnatur in 1964, 1a sec{ia de manuscrise a BiblioteciiAcademiei Sirbe din Belgrad.

Isioricii de ob{rqie bucovineand ILie corfus, Nichita Acldnilouie,Gheorgh,e Duzincheuici, Leon simanschi ;i allii, au atacat in strr-diile lor d'oar unele aspecte legate de istoria Bucovinei, caci subi-ectul era considerat tabtt in anii totalitarismului si mai ales p,inain anii 1963-1965. Ion Nistor arat'd, pe bund dreptate, ca litbra-tura istoricd asupra Bucovinei este si bogatd si variita, si cd despreaceastd provincie ,,s-a-'scris foarte muli- atit in limba romand, cit$i in limbile germand gi ucraineand,,l. Se cuvine, in acest context,sa ddm unele explicalii.cititorului... $i in germand s-a scris n-rult, deoarece Bucovina a fdcut partedin Imperiul Harbsburgic intre anii 177b-1918. Relatiile cte ordineconomic, politic gi administrativ au fost mai strinse cu guvernulcentral de la Viena qi acest lucru este reflectat in lucrdrile luiT Bendella, R. J. Bid.ermenn, M. Habertanctt, R. F. Kaindl,S._L. Klunker, H. Lagl.er, I. poLek, L Rolu-er, F.'A. Wickenhauser',cele 12 volume aie fecunduiui F. uon zieglauer (apdrule in cernduliintre anii 1893-1908), ca si a multora de obirgie- rom6nd, dar careau scris in germand (cum este D. weren,kcr) De asemenea! istoriilede .sinteza privind Imperiul Haibsburgi'c apirute in ultimele de-cenii acorda spaliu Bucovinei, aga cum acotldi Gaiiliei, Voivodinei,Sloveniei etc.

De ce ucrainenii s-au ocupat de istor.ia tsucovinei ?

.. 'in-ajunul ceddrii par,fii .toidi"" a lvloldovei (deci a Bucovinei),adici in 1774 exista,u in ace'a zonr circa 1b 000 de u,craineni (hu-'

fani, -ruteni). .Numdrul arcestora va creqte vertiginos si in cuppinsir.rllucririi sint inserate startisiticile respe"iive. IatX expiica,liile veniriiacestora :

a) boierescul - adicd ddrile

- era rnai usor decit in Galili,a ;b) erau scutirfi de recrutare ;

c) voiau sd-qi pastreze credinla ortodoxd;d) Galilia si V_olinia, aflate in cadrui statului polono-lituanian,

ca gi majoritatea Ucrainei centrale, pind la ITT2, prin Conciliul deIa.Florenla (1439) 9i a sinodului de ta Brest-Lifovsk (1596) i-auobligat sd se uneascd ecleziastic cu Roma. Refuzur a fost migrareain Bucovina, ca ,qi cei care n-au fost de acord ca ucraina s'd seuneascd cu Rusia (Rada de la Periaslavl din '1654). Tn secolul alXIX-lea, tarismul aplicind o politicd d,e rusificare, a interzis pre-darea in limba ucraineand^in invafdmint iclin 1Bi6;, ca si edita-rea de cdrli, reviste, ziare. in Galilia si Bucovina austriacd s-au re-'lugiat intelectuali ucraineni, de unde au pdstrat vie flacira tra-di!iei nafionale.

4

iri acest context se cuvine sd precizdm urmdtoarele :

, Istoriografia rusd si ucrainean'd - atit cea burghe za, cit gi cea

din perioada..sovieticd, lb care se adaugd istorici ircraineni stabi-liti in strdin'5ta'te - susline ca Bucovina este teritoriu ucrainean,deoarece a Jdcut parte din rGt,rt rnedieval kievtean si apoi dincngzatul Halici. Istoricul rus Nikoloi Karamzin (IT66-L82:6),- Giin'istoria sa ap'5ruta [n 12 volume a folosit .rr-"rour" izvoare, cro-nici, letopisel,e (Troifki, I aurenteuski, IpateusRl s.a.), nu rezultd c,dMoldova ar fi fdcut parte vreodatd din statul Kievlean sau Hali_cian. La aceeasi concluzie ajungenr dacd citim $i monuinentalaopel4 i!--?9 de volume a-tui_ Sei'ghei Soloudeu gAtiO_tdZS;, a tuivasile Kliuceuski (1841-1911), hiiliukou, platonou, pocrouski etr.

unul din marii is.torici ucraineni, Mihail Hru;euskii (i866-1g34),iider al migcdrii na{ionaliste ucrainene, fost si

'pregeclinte al Radei

Centrale Ucrainene 11.912), . cjrre a predat la Kiev, i"o", Viena,

$gscova (in J1!o^ril Utraini-Rusi, 10 votume in 13 Cirfi, apdruteii"f.".i9:da _1898--19i6 9i unde rrierge cu evenimenteie pind la1b5U), alirma ad nafiunea ucraineand este mosteni,toarea itatuluirnedievql. !(je-vlean, iar prin destrdmare,a acestuia spre sfirsitul seco_lului al X_I;19a (Kig.rr,. Crernigov, Halici, VotinG;, 'si-

" -;;io,

p"t."Knezatul Halici-Vo1inia s-a -fonnat in nrma unirii celor doud decdtre Roman Mistisr"auici.(rr70-1205). i' unrr iigs

-;ru"u o ug.i-culturd infloritoare, popura{ia se ocupa cu creqterea vitelor, se sco-tea rnulta !a,re si- eraul circri B0 de brase infloritoare in secolul alXIII-lea (Peremi;t., FIatici, t,u[k, Luou,'Hor.m

"1;.j.']; -iZSO,

tdtariid.u"--9 lovitura grea^cne^zatulul respectiv care, i"tie -timp,

incrusese1!^\i""y! (din -1203).. cnezatele rusesti vor prdti tat#to, tribut(7240-1480), iar Halici-vorinia va fi incorporat ia polonia, in 134g.

Prin prima impdrlire a poloniei (1772), Haliciul _ din careo parte forma Galilia - va cleveni provincie habsburgice,-;;";-i;1918.

- Dar sd analizdm urtima lucrare de sintezd, apdrutd in 10 vo-llry llSi:",_il perioada rser-l-e-Bo, sub redaclia lui 1. k"ia;iJ,+r r' Donon. rnteresant cd acestei masive rucrdri ii ripseste isio-:i-:gl"liq problemei. Dar sa trecem peste acest detatiu. Aftdm cdLnezatul Halici se invecineazE ra.est cu cnezatur Kievre,an, 1anord-est cu Volinia, iar in s'ud, pe cursul superior al Nistruluigi Prutului. Din secolui al XII-lea vor fi cuprinse si teritoriile dinzona Nistru-Dundre (vol. I, p. 404) si principatul Birladului, cu

I Mi ch e1 M o urre, Dictionnaire encycloped.ique d,,histoire(T-Z), paris, 19g6, p.4730,J I. N i s t o r, Istoria Bucouinei, p. 2.

ora;elc : Bi,lad, f3el,gorod (CetaLea Albii), Cerne, Ja.si, S,.cea ua, SireL.Aici, igi aveau secliul ,,p.osadnicii't rui vcrsiLe iiostisr.auici" alroivloclirn.it' I\'[onot.taltul. ca vccini, sprc ap.'ls aveau rroloniar si un-garia. Granila era pe carpati, intrs *si 1i u.nguri. llirtile on"r,or"nu aratd clar cui apartinea Bucovina, atunc,i- ;!ce,crsi'/:t islorie cLredrept .scop sit jus-tiJice gronitere firate r.cL sfir;itul cerui d.e-al coil.eat'dzboi ntoncliar. l]craina sovietici detinea norciui (LIc.ftinul) qi sudzrlRcI::u'tL('iei (Isnnit, Borqrod., crtilia, ietct.t.cL Atbii), nordul liucovinci,cu ('erndtLliul

- luate cle la Rorrri.lr ---, terirorii rl in polonirrrisdriteani si Rusia SubcarpaLicd carc, intre anii lgiB_1g3g,apar{inuse statului cehoslovac. Prestigioasa r-cvisti dc cullurir isto-ricir,,Patrilroniu{(, carc ajtare la Chisir-rAu, clin 19g0, in nr.4, (1gg1)reia integral ur.r studiu al istoricului Al,erand.rtt Borclttr, pubticaiir-r ,,Arheologia Moldovei(( (an xII, 19BB), intitulat 'feritiriul l\[or-douei fald de principatele Kieu si FrcLlici, r,lin care rczu*iirr :

Expeditiile cneazului sr'icrlo,slcrr. aI Kievnlui (gs7--g72) i*po-triva Bizanlului nu inse:rmnd stipinire ei'ectivti la Dundre, in timpce lara sa era asediati de pecenegi. Ace'tia cle fapt l-au si'-rcisin 973.

^ Referitor _lir garnizoane, Ia ;eli r:aro sir controleze ,,posaclniciir(in secolui al XII-lea, 1a Dunire, Cronico lui lpcttieu conscrnncazdcii ln 1116 a'r avut loc trei cxpeditil in cinci iuni, c.are s-au ter-minat cu un egec total. cronica rui Lciurentieu relaleazi nurnaiprinra expedilie si nu poi-neneste ninric ck: posaclnici. Acelasi lucruau sesizat chiar istoricii lor, ,4{. V. Leucen,ko si S. hf. Sercd.onin.

Potrivit cro'icilnr .rse drln secolcle xI-xIII, hofalui Ia vestera riul Sloci, iar in slrd, riul Ros -- alluenti ai Nipruiui. Sutsti-tuirca Niprului cu Dun.irea era o rclr-riniscen!i a secorelor vI-vII,cind slavii au ajuns si au trecut accst ntare llluviu.

in problcma afl5rii teritoriului Moldovei sub dorninalia prin-cipatului Halici, Boldur conchide : ,,Printul Ivan Rostislav" care1l Ji adnrinistrat si teritoriile bucovinene si nroldovene (llotin,Birlad., Chilia, Cetatea Alb5. Galati), sc alias,c cn curnanii, era unaventr:rier, isi pirdsise cnezatul, fuge a.poi Ia Salonic, unde a sifost otrdvit" in 1162.(.

In leglturd cu izvorul Ci.ntec despre ocrstett tui lqor (sfirsitutsccolulrri al XII-lea) , lv.'Karatnzitt r-i intcrpretat exfinzirrcl hota-rele haliciene pin! Ia gr_rrik Siretului si pruiului. Istoriografieiucrainenc i-a convenit acest lucru si 1-a acceplat.

Totusi. au fost istorici ca V. B. Arttonouici. (1BBb), cir.re a sus-{inut hotan-ri pinir la Nisiru, iar /\ri. Ilnrsetrskl (190b) fixeazl .gra-nila sudici pe rirrl U;ita

- alluent sling al Nipnrlr-ri - .si pe.cursirlsulrerior al Prutului, "S" M. Sereclinou (1916) fixe;rzi hotarul sudic

10

la oraqele IJ;ila, Mikul'in,..KoLont'eea,^ iar D' A. Rassovski susline

^l i" ntilrd|e erau. cut]tanii, iar romAnii lc recunogteatt st,apinirea."' 'fn

tSOg apare AtIa.suL istoriei ruse;t'i, intocuit cle l/. N. Tor-

nau pentru uzul qcolilor din Iirperiu, si unde Har'la tlr. 4 (perioada'ioil--tZ+O) traseazir ]rotarul Haliciului pind la cursul superior alprllufui si Siretului - i'rqa cunl apare Ia V. Antr-tnouici, n"I. HrtL-

.seuski, S' Screc/onin'Y"- jn 7932, fostul ministru dc externe rus, P. Mil,ittkou, inrpre-un5 cu Ch. Seqttobos si L. Eisenn'tann, in Istoria llttsiei" editatb lapl"ir. in acea perioadd amintesc de cut.nani c1 stipini i1 Moldova.

Deci, conchide Alexanclru Boldur, ,,sinlet.u indreptSlifi si afir-mdm cd pdrerile cu privire la exis,tenta unei dorrinalii kievlene si

fruti"iun" asupra tcritoriului Molciovei in secolele X, XI, XII sir-rt

neintemeiate((1.$i diaspora ucrainerand a prr'1uat aces1. 1-'uncl. clc vedere

Cum Se reflect.i si in monumentala lttcrare a istoricului canadianOrest Subtel'n.u. De origine ttcraineana, cu doctoralul suslinut laHarvard (U.S.A.), in lucrarea Ukrctine. A. histcril, aodrilld in 1986

la Toronto, traleazd Bucovina ca teritoriu ce isloriceste 1e aparfine,dar unde elita rurali cra fornlala din rolnAni. Perrtrr: anrrl 1861 dicifra aproximativd cle 300 000 ucraincni, adici 40n'i, din tofalulpopulatiei, concentratd rnai a1e:' in nord, urnrali de ronl6i-ri 3404,'evrei

lbo,zo, gernani B0 Ci ale minoritdti 5rl02.

Respect5m drepturile rutenilor cijn Bu.covina, dar fald de aceste

,,argumenie(' - sls r-rnei stdpiniri ipoletice, efentere -- opunenl sti-pinirea unui principa.t rotnAnesc, inchegat cu institutii solide, carenu nutrai cd rezistase eroic otomanilor, polonezilor 9i unguriior, daroblinuse si o serie de victorii pe cirnoul de luptii. tsatrr-r sute sai-sprezece ani cle stabilitate stafalir a Mo1do.,'"j dc Si-ts si a popu-laliei ntajoritare rorlAneqti in 1775. ne'indreptites.-: si afirn"iiru cS,

istoriceste. Bucovina aDarlir-rc Rolit:iniei.Iatii un izvor cit se poate de concludent, in snriii-ntrl tezelclr ro-

rndne;ti : Diiplom,a tnt12d.idteascd a hLi Frctncisc lo.slf din 9 decembrie1862, adresati in limbile german:i, rornAn:i si ucraineanii populalieiBr-rcovinei, rlin care citim : ,.Ca parte din DcLcia ueclrc, torct aceastd,

Ipatele

2

falo -privindintr-un

Alexand ru RoIdu r, Teritorittl MoldoueiKieu si Halici, in .,Patrlmoniu, nr. 4 (1991)' p. 16.

Orest Subtelny*, Itltaine. A historll'London (Canada), 1986, P. 333.

Pe respectivul autor il cunosc, intrucit colabordm la o lucrarcParalele intre Cantemir 5i Mazeppa. Am scris despre dinsulperiodic uralnean drn RomAnia (1992).

f at;d de princi-

Toronto - Buf-

11

Bucouina, se numd.ra sub ,std.pinirecr d,omniLot. Mold,ouei La asu-nu-mits" -Tard de Jos*, ma.i tirziu se numict |i"t iii'iii,,"2ii"-:i,i"i*sipe urmd. .,Bucouina,,,, ,I!p4 pd.clurea de Jagi d.intrle' Cnl,l"iiti ;;vijni{a (,") suu erout $tefai cer. Mor", iu."tm n-td.ret renulne, pe':ln, o d.ouedesc

^$_i a,stdzi numeroclsel"e' ttisit.ici 7,i-'n"irnstiri carurl(r, v oloL)att, Rddduti, Suceatsu, Sglcg, Motd.ouita, Su,ceui{a, Dra_gomirtto.,_PriscLca ;i aLtele tncLi mui,te,,1. imparatuf, hripa

"gface ace.stisioric docuinentat aI intietatii rornanesti, adresindu-se rntregiipopulafii, cu muitip.re referiri gi ra popura{iile gerinana si ucrai-neanai, scoate in evidenlar _ era qi 'fiiesc dil ff;l;i de veclereal 'Casei de Habsburg binefacerilc stdpinirii austriecc. ,,Dinmomentul acela in care B_ucovina, prin T.'u1;di iii'-i -,.ai 177s,impreunata cu Coroana Noastrd, '{ara incep" ; ;; rdsufla subbinecuvintarile unei ocirmuiri bliircle":.

Dar, s.d deruldm evenimentele i' context european, pentru oinlel6gere corecfd.

I Citat dupd Dr. Aurel Moraru, Bucouitttt (1774_IgI4),1915, p. 120.

2 lbidcm, p. 121.

Copirolul ll

coNsrDERATil TSTOR|CE tN CONTEXT EUROPEAN,PINA tA ACAPARAREA NORDUTUI MOLDOVEI

DE CATRE tMpERtU[ HABSBURGTC (1775)

o Moldoua Lui Al.erandru cel Bun - Jactor cle stabiLitate inzorud. o $tefan ceL Mare tine Ia respect : polonia, TJngaria, Im-periul Otomen ;i Hanatul Crimeii o Ecoul, europedn ctl. statul,uiunitar romaru real"izat de Mihai ViteazuL o lntperiuL Habs-burgic acapareazd" teritorii romane;ti : TransiLianiu (1699),Banatul" (1718) si, temporar, Oltenia (1718-1739) . Ritzboaieruso-otomane in secolul al XVIil-Lea, cu teatruL'de opera[iunipe teritctriul Principatel,or Romane;ti . Printa, i.mpdrl.ire ct

Poloniei (1772), Trata.tul. de Ia Kuciuk-Kainargi (1774) qiacapatarea Bucouinei (177 5 ).

Pinq La 7775, istori(t Bucouit"tei se t'ottJ'unda cu isioria Llolctcueimedieuale ;i n-are sens sd fie tratatd. sepurat. Dupd cum se gtie,din a doua jumdtate a secolului al XIV-lea, teritoriul Bucovineide astdzi forma partea nordicd a Moldovei, Suceava (dupd Baia qiSiret), cetate de scaun a ldrii, iar primii Musatini, inn-rormintali invechea biserica din Raddufi. Alexandru cel Bun (1400-1431), prinIunga sa domnie, a intdrit definitiv !ara, i-a adus sta,bilitate si noictitorii. A stdpinit de la Ceremu;, ia limanul Nistrul.ui si cie IaMilcou la Hotin.

'Cronica lui Grigore Ure,che gi Simeon Dascdlul ne spune cAAlexandru cel Bun a inten-reiat rnitropolia de la Suceava (recunos-cutd o icial de cdtre patriarhul ecumenic) si una din cele douaepiscopii aflatd pe teritoriul Bucovinei, Ia Radauli. ,,Plin uitejiaLui $tejan cel Mare - aratl Dimitrie Cantemir -, {inutul, inue-cinat clinspre partea Podoliei pi,nd. La gura riulefului Serafinet d

fost ald.turat stdpinirii moLdouene;ti ;i, astJel, astd.zi apete Nistru,

Bucure$ti,

1tld

Serafine!, Colucin-;i -Ceremu;, unite intre ele, Jornteazd h,otarul, d.emiazd.noapte aL Moldouei"l. Dupa o tradi{ie iniegistrate de I. Ne-g,tl"q,-hotarul^pe C.eremug a fost fixat de logofdTul I. Tdutu2.

Moldova Superioard sau lara cle sus era"formatd din sapte ti-nuturi : Hotin, Dorolr,oi, Hirt"d"u, Cernd.uli, Suceaua, Nesnl,t s'i B&cdu.

linutul Sucevei cuprindea _ consemneazd tlantemir'_, Su-ceava, fosta cepitald,a intregii Moidove, adicd scaun domnesc simitropolitan. Erau 40 biscrici de piatrd, iar de lemn mai multe ;

1-6 0.90 de -case particulare, centru mesteEugiresc gi comercial in-

{I.ori!o1, aflat pe drumul de nego! ce-duce*a is T wow (l,ember,g)din Polonia. De acest linut depindeau tirgurile Radauli qi siret -primul, Ei scaun episcopal.

trupul Moldovei.Fluvir,rl Tyras sau Nislru, numit de turci

moldoveni de p'olonezi si de ser-ninlia tdtarilorrus, avindu-gi frontiera in acea vreme la suteriisdrit.

Calatorul italian A. M. Graziatti scria in 1564se incaierd Ia luptd, cu atita dispre! de dusmansine, incit adeseori, cu puline forle au bitr_rt chiarde ale vecinilor'(3.' Drago; incd, cudin sdminld romand,armelor gi socoteaugrijeast A de ogoare.de pritnir-rt dc prin!ara.

vecini, printre ei gi ruteni, populind

oamenii sdi - auinteste Canternir -

se considerau nobili, ocupatia eranevredni,c pentru ei, ca luptdLori,De aceea au fdcut prdzi si au adus

. Moldova qi, in spe!5, partea ei nc.,rdici - care va Ii nurnit,i

ulterior Bucovina - se invecina direct cu puterhicul slat polonezcare, in evul mediu, juca un rol de decizi,e in Europa. Popor cuun trecut milenar, care se afirmd pe arena istoriei in secolul alX-1ea, avind ca prim suveran p,e Meszko I (960-992) cel care i-aEi cregtinat (966), in simbiozd cu }ituanienii (1389), aveau iegireatit la Marea Balticd, cil gi la Marea NeagrS, incorporind o nareparte din Ucrainal.

O serie de domnitori romAni au fost recunosculi ca suzerani,au fost sprijlnili cu trupe gi cu bani ; totu,si, polonezii au incercat,in mai multe rinduri, sd includa ;i c'oroana Moldovei ia titlurileJagelonilor. De-aibia grava infringere sr,rferitd de polonezi la CodriiCosminului, in !497, pricinuiLd de $tefan cel Mqre, a normalizatrelaliile qi 1-a detertninat pe lon Albert sd renunle la aoeastd idee.

Daca cetSlile cle pe Nistru - Holin, Soroca, Orhei, Tighina,Cetatea Alba

- erau falnice redute ale hotarului rlsdritean, vo-

ievozii moldoveni, mai ales $tefan cel Mare, au intdrit grani{a nor-dici cu oam6ni de nadejde : bqieri, mazili si rdzeEi romAni. Lanlulsatelor rizesesti Ia granila cu Polonia : Vil.anceu, Carpaciul', Voloca,Stdne;ti, Coste;tii, Cabe;tii -

in valea Ceremu;ul'ui, ;i Piedec(tu{ii,Iuancdufii, $i;cd.utii, BubinuL, Culdutii, VasiLd.ul,, Horo;du[ii, Bo-iancenii, Cucuirul Mic - intre Frut ;i Nistrtt, intregeau cordonulnordic cle apdrare.

. Dar, din sud se contureazd un dugman si mai puternic : Impe-riul Otoman, care se putea menline qi prospera numai prin rcuce-riri qi rdzboaie victorioase. Numai trei sule de ani trecuserit decind primul caldre! al lui Ertogui a pisit pe solul Anatoliei, iarincursiunile ulterioare au lSsat Europa in admira{ie qi mai ales

, in stupoare. Trei sute de ani, luptdtorii osmanlii au galopat dinvictorie in victorie, creind unul dintre cele mai falnice inlperii dinIume, iar din viala ascetd si nomadd a stepelor strdmogeqti se sta-bilesc definitiv, in de,corul rafinat qi fastr,ros al Cornului de Aurii+s:)), ri.tiiJi"il cu sabia milenarui Imperiu Bizaniinl.

cucerirea constantinopolului in 1453 si lickridarea LnperiuluiBizantin au constituit peniru otomani un eveniment ile mare im-portanld, Constantinopolul fiind o cetat'e de prim rang si un im-portant centru comercial qi cultural, a;ezal Ia incruciqarea a cloud

' 1 Nicolae Ciachir, Istoria modernd a

tsucuregti, 1987, P. 3.2 \/ez\ pentru amdnunte : Nicolae Ciachir,

Sultanul si epoca sa, Bucuregti, t972, p. 7-.

Poloniei (1795-1918),

Soliman Magni.ficut.

linutul 'Cernir-rlilor, de-a lungul hotarului cnd,e un mare spitar, atestat do,curnentar din 1404 ca

Polonia, cilmuitf.Scind parte din

'Iurla, despdrfea pedin Oceakov, statulde kilorretri, spre

cd ,,rnoldoveniisi incredere inogtiri puternice

-- ndscufiminuirea

sd se in-iucr'5tori

mai dens

MolCovenii din Jara de Sus erau oan(3ni rnindri, iar Cimpu-Iungul din linutul Sucevei (circa 50 de sale) alcdtuiau un feL derepublica care iqi avea legi qi jr-rdecdtori proprii. Fiind regiunemuntoasd,. toatd munca consta in special din ingrijirea oilor.

Fara o incursiune in istoria Poloniei, a Rusiei ,si Ucrainei, aImperiului Otoman qi a celui Habsburgi'c nu putem inlelege corectcum s-a fdcut ripirea Bucovinei (1775) si evolu{ia ulterioari aacestei provincii.

1 D. Cantemir, Descrierea2 T h. B 5l a n, Hotarul de la

Moldouei, Bucuregti, 1973, p. 61.

Ceremu;, in,,Codrii Cosminr.rlui",rx (1935), p. 273-282.

" LalatorL sfro,rnt..., p. 383.

15

con_tinente c_r ]r intretiierea drumurilor cle cornunicatie mariiimri.Mahontecl aL II-Lea, cucerind cetatea cesarilor _ uruta istori,culturc H. Inctl"cik -. .s-a considerat u.ntaqul legitim aI in-rpdratilorromr&ni. trI a sintetizat astfet in persoana sa traditiile monarhiceislamice, turcice si bizantine, c.ernd ,t.r i-p"ri., ;;;-;; dura pestepatru secole.

In 1459, otomanii lichideaza Serbia, ca stat, rransformind_o inpaEalik turcesc, iar in 1463 cuceres,c Bosiria, principatul grec Moreeagi ducaiul Aienei. in r47b ogqpa puternica'ceht; stdplnita atuncide genovezi, caffa, unde cei tob aL morcroveni gasili acoro sint de-' capita{i ; de asemenea ivlangopur, unde stdpTnea cumnatul rui$tejgn cel Mare, Alexandru. ln' tsjs reocupd cea rnai mare p,artea Albaniej, iar in ^1482 qi Her{egoviner este incirsd in cadrur Im-periului otornan. in 149g, ultiirele teritorii di. I{untenegru sintincorporaie Ia sangearcul Skodar, nou creat.

Racovei cu riul Birlad, ciomnitorul violclovei, $tefan cel NIar'e,repurta o stralucitd victorie asupra unei armate.otomane ce de-paEea 100 000 de oameni, inperiu care de{inea forla militard ceamai puternica Ia acea vreme in lurle.

-,Cum s-e explicd aceslc succes $i cum in aceie timpnrri atit denesigure, $tefan cel Mare a reusit sd se nt-on{ina pe tron 4l' deani, iar {ara - dupa expresia unui istoric -- nicibdatd n-a fostmai intinsa, mai ib'ogat'5 gi r-r-rai respectata ?

Trebuie aratat cu toatd obiectivitatea, ca lupta ir'potriva pri-rnejdiei otomane a integrat Molcova intr-una din pro,Llernele do-minante ale secolului aI XV-lea si a conferit acliunii sale o semni-fica'lie mai mult decit europeand prin legAturile p"

""r" le sta-bilise $tefan cel Mare.

Spania de-aibia atunci se unifica, Anglia, iricurcatd in Rdz-boiul celor dou,5 Roze, plivea destul de nepasdtoare la proble-mele din, sud-estul Europei, iar Franla, iesila mult sldbitd din Raz-boiui de 100 de ani, pe tin-rpul lui Ludovic al Xl-lea (1401-1489).fdcea mari eforturi de a intdri puterea centralS, iar statele ger-

dupd expresia episcopului de Sena, care ajunge mai tir-ziu papd sub numele de Pius al Il-lea - alirma cd ,,qelmaniiintre sine dez'binafi, nu lin nica-irea impreunS". Esie drept cd inEuropa CentralS erau doud state puternice si intinse ca teritoriu,Ungaria gi Polonia, care erau deose,bit de interesale sa stdvileascdinaintarea otomanS, Ei Republica Venetia, atit de a;bild in aranja-rnente dipiomaLice.

In aceastd conjuncturd generald, acliunile Moldovei ;i figuralui Stefan cel Mare trebuie revelate. La urcarea pe tron a dom-

16

nitorului moldovean, in 14sT, acesta a gisit-o. inchinata turcilor,in sensul cd predecesorul siiu, petru $.q" a incep,ut sd pldieascdotomanilor, din 1455, un haraci anual de 2 000 galbeni. in schimibulunui tribut pldtit cu regularitate, statul tribuTar iEi pastra auto_nomia interna ;i o anurnitd libcrtate rn reiafiile 'irricrna[ionale.ablinindu-se astfel de la orice acte de ostilitate fala de r;rp;;i"iotoman. Dupd expresia istoricului A. D.^.Xenopoi, $iefan c*t Ma.e,care de-Ia. inceput a dat dovadd de a, fi un.mare'strateg militar,gi-a probat pe' parcursul domniei si airibuiele unui mare oin po-litic. ,,El urmdri incd. d"it't, titteretea Lui

- precizeaz!-a. U. X*-

nopol _ ,y?.principiu care ii fu folositor in Lunga ;i uiJctt"gasa Luicarier(t. Niciodatd. doi dugmani, ci tatd.eauna hipd.carea ar unul,,cind era in ceat'td cu celdlal.t". De-abia ciupa ce iii consolirieazd re_1aliite cu Polonia gi Ungaria, $tefan cel Mare sd ginde;l.e la oac'liune fd{iqd fald cie otonuni, caci, rn acea conjunctJrd, o politicdantiturcd implica rnari prin-rejdii.

conflictul armat cu Regatui ungar se incheie la Baia, in 1467,cu o strdlucitd victorie a lui $Lefan, pe care un cronicar contem-poran o calificd ca ,,un uriaq dezastri't (cl:tLcle ingenli) pentru un-guri. Pe bund dreptate, cronicarul polonez Mie,chor,vski'il caracte-riza : ,,Bdrbat gl,orios ;i uictorias, care ui biruit pe tofi reqii uecini.(...)'Tu e;ti drept, preud.ziitor, istef, itiruitar contra' tuturor dus_marlildr. Nu in zsdar e;ti soctttit p7intre eroii secolul,ui nostru',,.

Astfel, dupd inldrirea autorita[ii doinniei si a capaciti{ii deapdrare- a ldrii Ei dupd normalizarea rela{iilor cu polonia qi-Un-garia, deci dupd circa 17 ani de efcrturi si pregatiri extrem deminu{ioase +i dupe ce au incercat sir asocieze ia lupta antiotoinaniigi

, Muntenia, cealaltd lari romAneascd, profitind ,sl de faptul cisultanul era angajat in acliuni militar-e in Asia si in Albania, arefuzat sd pldtealcd tributul. incd clin 1422, $tefan cel Mare intrasein tratative cu Uzun Flassan, hanul turcoman care urmdrea s,h in-I5ture tutela lui Mahomecl al Il-iea ; de asemenea, emisarii siicdutarr sd neutralizeze qi pe hanul Crimeii, iar prin interrnediulVeneliei se adreseazA papei Sixt al IV-lea, solicifindu-i concursr,ilin vederea unei acliuni comune impotriva atotputernicuiui sultan.

Manevrele lui $tefan cel Mare nu au rdmas strdine sultanului.Acesta doreste sd-I verifice pe vicleanul si 'cutezdtorul rnoldoveair.Ii cere pe un ton jignitor s,:i-i p,redea ceta{ile-porturi Chilia siCetatea Albe qi ,,sd, aduci tu insuti haraciul, aga currr il aduce Ei;beyul ldnii RomAneEti, ca sd gtim cum stai tu cu noi(. $tefan arefuzat fdfiE, p,regdtindu-se militar, concomitent desfSgurind o

vasti activitate dipiomaticd cerind ajutor papei, Venefiei, Ungariei

2 - Din Istoria Bucovinei - cd. 291 .J7

gi Poloniei - adversarii'firegti ai Imperiului otoman. Ajur"orulinsd a fost neinsemnat: 5 000'.de secui-si 2 000 p_oronezi.Alegind un teren i'ra.gtinos, marginit de pdduri, uncre uriaga

i:]i"13 1tgmana,, condusa de bey'terbeyul Rumeii*i, SJti,run Ilachn_DUI' nu s-a putur desfa;ura, $r.elan cel Mare a rcpurlal o stralucitavictorie cu puternic. ecou in-intreaga Fpropa, i"'r\;i; qi in Africade Nord. cronicarul otoman seadetdin este nevoit sd recuncascd,ci ,,a fost un teribil mdcer si putin a lipsit ca sd nu fie cu totiit?iati in buc5!i6'. Iar vestitul' cionicar poior.", Dlugosz ;"J;'""',,,un bd,rbat demn d'e ad,mirat, inLru ii"ii" irtJerior Eucilctr eroici pec,are.-ii-udrnira otit, care cel, d"intii dintre pri"ncipii Lumii a re\turtatin zilele noastre o uictorie atit cte strdlucitd in contra turcilor.'Duptd.pd.rerea mea, eL este mai urednic sd i se incredinteze cancrucerea$i std'pi'nirea Lumii ;i, mai al.es, functicr cle comand.ant si cor-td.ucdtctrcontra turcilc.trK.

$tefa' cel Mare isi dddea . searxa cii otomanii nu se vor re-sernna la o infringere care sd le a.renin{e pozilii1e strategice dinEuropa Rdsdriteanr6 gi in special bazinul Marii'Neere. prin scri_soarea din 25 ianuarie 1475, $tefan anun{a victoria ca,tre to{i prin-cipii crestin5tSlii: ,,$i.i-am invins Fi i-arn cilcat in picioare, ;ipe toli i-am trecut prin ascu(isr-rl sabiei'(. Dar ii aveitizeazr inacelagi timp cd turcul, ca si se liizbnne, va veni clin nou si daci,,poarta cregtinatdtii(. care este ftiolclova ar fi pierdutii, ,,va fi inprimejdie toatS creEtindtatea. ( .) $i asa trebuie sd faceti si voi,din partea voastrd, pe uscat ca si pe rnare, intrucit de asta datii-am tliat mina dreaptS. Asadar, sir nu intirziati(.

Dar acest avertisment al slrah-icitulLri ckrrnniLor molclovean a,dat practic puline rezultate, caici

- dupi expresia lui A. D. Xe_nopol

- ,,cind era vorba de a pune miner p,e pr:ngi sau de a vdrsavreo picdturd de singe, popoarele apuserlL- se gindeau cd mai laurmd furtuna este dep_arte qi cine stie de era vreodali sd-i ajungi!..Aqa incit $tefan cel Mare rirnine singur in fala trupelor taia s'iir-qit venite in 1476 si comandale personal de catre irufasul sultan.Desi nroldovenii au fost infrinli la valea Albd liulie i+26), sul-tanill nu reu;e'qte sd-qi realizeze scoirul politic $i a ordonat retra-gerea.

?-Inca din 1475, Hanatul Crin-ieii recunoasle suzeranitatea oto_mand, iar in 1479 venetielii fac pace cu ti,rrcii, urma[i si de cdtrestatul maghiar in 1483. In fata uriasci puteri turcesti in plindascensiune, Moldova rinine singr-rra, iar in 1484, printr'-un atacdat prin surprindere, otomanii ocupir Chilia si Cetatea AIbE, 1o-vind astfel Moldova

- politic, rnilitar ;i economic -

prin dez-orgelnizarea sistemului defert-.siv sudic.

1B

In timpul sulta'urui soliman Magnificur (1b20-1566), Impe_riul otornan - acest ediliciu rndre!, dar gi hrdpdre! -- se extinde

pe trei continente, de la Buda pina ia riul Eufrit, clin Munlii Ail;;pi4a_in caucaz qi lran, 20 de popoare $i 15 religii in componenlalui. Imperiului ii erau subordonate : Cartagena,, Me'ifis, T'yr, Ni_nive, Alexandria, Ierusalimul,

_ Qpyrlu: Damasc, Atena, Sparta,Filipopoli, Adrianiopol, Trod.a, Medina, Mecca e,tc., adicd toate ma]rile ora,ge ale antichita'lii ; numai Rorma Ei syracuza au rimas inalara orbitei sale.

Sultanul din palatul sdu de pe maiurile Bosfor:ului stdpinea cudrepturi nelimitaie teritorii scdldate in zeci de mari si sute delacuri, ibrazdate de munli qi fluvii. Avind o armatd bine instruita,perfect ciisciplinatd gi produse suficiente pentru dur.erea unor cam-panii de anvergurS, Imperiul Otoman putea cu us;r-rrinfd sd aca_pareze noi teritorii Ei si intervir-rd in confliclele care sfiqiau mariporliuni din Eqrop,a, Afrirca de Nord si Asia.

Desi Soliman Magnificul va ocupa Algeria, Tripolitania, Rho_dosul qi va purta numeroase rdzboaie cu lranur, elrortul principalva fi canalizat in direclia Europei centrale, asupra acesteia aLi-tindu-se o adevdratd furiuna, us'tf"t

"A Belgradul,'TimG;;ra, Buda

vor deveni paqalicuri turceqti, iar flamurile sen:ilunii ajung sdfluture chiar sub zidurile Vier-rei.

- Solirnan Magnificul va intreprinde 9i o can-ipanie impotrivaMoldovei, care se soldeazi cu delronarea 1ui Petiu Rares (1b38),cu smulgerea sudului Basarabici d-e la romani, transferatd Hana-tului Crimeii, oprindu-si cetatea Tighina

- devenit5 raiaua Ben-der. Atuirci mulli boieri qi rize;i si-au pierdul parninturile pecare le stapiniserd in acea perrte a Moldovei, iar pircaldbia prin-cipalS este nevoitd sd se lnute :.nai Ia nord, la Soroca, insugindu-sirolul strategic de apdrare, atit impotriva otomanilor, cit si a teta-rilor Hanatului Crirneiii.

In ciuda acestor rnari sncccse, in secolul al XVI-lea, diploma-{ia otornand trebuia sd facd fald unorsitualii cor-nplexe. Astfel,drumurile comerciale din Mediterana se deplaseazd in Atlantic siincep sd joace un rol tot n-rai important, care se va accentua insecolul urmdtor, avantajind slate ca Spania, Irortugalia, ldrile deJos, Anglia gi Franla. Iar din punct de vedere politic are loc ocentralizare a statelcr pe plan intern, burghezia care incepe sd seridice, oa qi monarhia, aveau nevoie de linigte, de lichidarea ele-mentelor feudale turbulente. De asernenea, se dezvoitd tehnica,

1N. Ciachir, Basarabia sub std,pinireEditura Didacticd 9i Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p

(1812-1917 ),

apar inovalii in do'meniul artei militare, incit hnperiul otom.an,aeEi 13 -apogeul puterii

_ sale, va trebui sd se adapteze, dar in

aceastd intrercere va fi depdsit de statele crestine. .iotu'Ei, in con-junctura internafionard a secolurui ar XVI-lei, *tut"t" "iltopene

iicdutau prietenia, plStindu-i in numeroase situalii atiiudinea bine-voitoare sau chiar numai neutralitatea.

Solimanpe plan

Interesantd este o convorbire a rui hlittai Viteazttl,, in careacesta face ap'recieri senmificative privitor Ia semnele decdderiiputerii otomane. Ea apare intr-o crohice turceascd scrisd cie Mus-tafa selaniki. Astfel, intrebat cum de s-a rdsculat irnpotriva sul-tanului-atit de puternic, Mihai ar fi spus : ,,Aceste vorbe ale voastrese potrivesc cu vremea vechilor padiEahi. Atunci o mie de neferide-ai lor nimiceau zece mii de osta;i. Acum oastea acee,a qi feu-dele qi apanajele cetei de osta,qi qi posturile lor si tinuturile lorsint pe ducd. Ele a'u fost cumpdrate ,si vindute ain mind in inini.Nu a r5mas cinste, onoare ,si respect. Se poate ,ca omul sd deape un pre! de nimic lucrurile ;i apanajele cumpdrate ? Se vedeca nu ! Acum apanajele o'stii lui Osmanoglu, fie creqtini (zimmi),fie cei din ogeacul de ieniceri, precum si toti demnitarii impard-liei sint alegi dintre strdini 'qi dintre raiale josnice. Tirania ddrilorpuse asupra raialelor !5rii nu are hotar. chiar qi musulmanilor,birbaili qi femei, au inceput sd Ie pund pe an cite 500 de aspri caclare. (...) O stapinire nu se line cu tir.anie,,l.

Marii viziri, prin funclia pe care o define,au, o,cupind locul aI,doitea in imperiu, dupd sultan, ar fi putut inlocui intr-o mdsurdoarecare lipsa de energie a sultanilor, dar acliunea lor este stin-jenitd de intrigile palatului qi de corup(ia virfurilor feudale. Curare excepfii, ca aceea a familiei Koprulit, marii viziri n-au reusitsd corespundd funcliei inalte pe care o detinear,i2

Unii istorici consiclerd cd insuccesul o,stilor olomane sub zi-durile Vienei (1683) ar fi fost semnalul clec'linului puterii otomane.In realitate, semnele decaderii Impcriului otoman preced insucce-sele militare. La vremea sa, Dirnitrie cantenir sesiza procesul de-cdderii Imperitrlui sultanului in cunoscuta s,a lucrare Istoria cres-

t Cr.onici turce;ti pri.uind. ldrite Romd.ne, vol. I, intocmit deM. Cublogu Ei Mustafa Mehmet,'vol. I, Bucuregti, 1966, p. 394.

2 N. C i a c h i r, Soliman Magnificul. Sultanul gi epoca sc, Bucu-regti, 1972, p. 167.

20

terii gi descresterii ly.yeful,ui otomani, situindu-i inceputul cu mr-rltinair.rtea evenimentului din 1683.

rcercetdrile intreprinse de Harr-r'rer1 au doveciit fard putinla detagada cd_ organizarea Imperiului tnrcesc intrase incd de pe atunciin stare de descompunere si ca de citva timp se observa cd epocade forld qi m5,re!ie a otomanilor se apropie de sfirsit.

in timp ce la mijlocul secolului al XVII-lea revolulia instaurain Anglia orinduirea burghezd, care in firile de Jos triumfase maidemult, iar capitalismul incepea s,a se dezvolte puternic in cea maimare parte a Europei, Imperiul Otoman rdminea, in ciuda mariisale intinderi si a puterii sale politice, acelasi stat medieval bazatpe un sistem feudalo-rniliar, intrat in dezagregare) cu o economienaturald predorninant5 in agriculturd, cu o ,,industrie(( ce rimdsesemeEtequgdreascS, cu o micd productie de mdrfuri. cu un cornertdependent de marii leudali.

In acest vast imperiu, turcii nu constituiau n-rajoritatea popu-laliei, cu exceplia regiunilor din Asia Micd, incit se r-nentineati caocupanli militari, concentrind in miinile lor toate fmncli'trnile pr,r-blice - atit cele militare, cit qi cele civile si judecitoresti. Totusi,in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman se intindea incd pe treicontinente, posedind imense teritorii : Anatolia, o parte a Trans-caucaziei, Siria, Palestina, Irakul, o rrare parte din Arabia, I{urdis-tanul

- in Asia ; Egiptul, Tripolitania - in Africa -, care de

fapt ii erau vasale si se bucurau de o largd autonomic ; intreagaPeninsulS BalcanicS (Gre,cia, Macedonia, Bulgaria, Serbia, I{unte,negru, Bosnia, Herfegovina, Albania), o mare parte a Ungariei, oparte din Slovacia, Banatul, avind sub suzeranitatea sa tdrile ro-mAne, Hanatul Crirneii si o serie de teritorii din sudul Rusiei -in Europa. Dar tot in secolul al XVII-lea, Imperiul Otoman aveain Ep-rropa o serie de du;mani, ca Imperiul Habsiburqic, Polonia,Rusia qi Venelia, iar in Asia - Persia.

ln 1683 turcii au asediat Viena. Ini{ial au repurtal unelcsiudcese, dar" aprarilia trupelor potonez,e qi slaxone, sub

.cond'u'cereu

regelui Ioan Sotrieski, a schimbat raportul de for{e. Deoarece Po-lonia a avut un rol-cheie in depresurarea Vienei, dar se invecinasi direct cu Moldova, pentru ca cititorul sd in{eleagi mai bineintreaga complexitate a evenimentelor care se derulau in Europa

7 Joseph Hmnmer-Purgstall (L774-7856), istoric or,ientalist aus-triai, autorul unor cunoscute lucrdri despre istoria Turciei. Din 1796plnd ln 1835 a fost in servicilrl diplonratic in legdturd cu OrientulApropiat.

in^-orice caz, dupd moartea narelui sult,an, adici aMagnificul (1566), imperiul isi va releva slabiciunilemilitar.

lursi

21

Rdsdriteand si Central,S, se cuvine sd punct5m unele momente dinistoria acestora.

Precizdm c5, din_1569, statul polonez sc prezenta ca o confe-deralie intre Regatul Polonez si Marele principat aI Lituaniei, var_sovia* fiind desemnatd ca regeciin!ii coriruni pentru deliberdrileseimului, capitala cracovia fiind prasata la cxtremiiatea vestica a{drii. Acest stat nobiliar multinalional a primit numele cle repu-blic5, degi avea in fruntea sa un rege alei pe baze eiective si caformi de organizare- nu reprezen[a un reqir, iepublican. in timi cein Austria, Rusia, tsrandeniburg (urterior--prusia) se intdrea absblu-tismul, Poio-nia, prin organizarea sa politiicd, continua sd pdqeascdpe drumul fdrimi!5rii feudale, a decJrdeiii politice si econonice, aascufirii luptei de clas'd.

Dacd in 7634, teritoriul poloniei atingea suprafala de990 000 km2 qi o populafie in jurul cilrei cr.e i0 milioane. in anui1667, in urma pdcii de Ia Andrussovo. cincl o rrrare parte d ucraineitrece Ia Rusia si in urma unor teritorii ocupate de oiomani si sue-dezi, teritoriul statului scade la 230 000 km2, iar populalia Ia7 milioane. De-arbia spre sfirgitul secolului, vicioriile iui Ian so-bieski imbundta{e,sc politic pozilia europeand a poloniei, ceea ce sepercuteaz[ pozitiv qi asupra factorului demografic...

Dreptul de veto a fost folosil pentru priira dala in I6b2, invederea impiedi,cdrii lucririlor Seimului, extins din 1666 qi asu-pra onganelor legislative locale, uncle fiecale gleahtic il putea foJ.osi,statul se prezenta ca o democratie nobiliar5, unde puterea de statera sJ.ab'd, anarhia lua .propor{ii, iar permaneniele discordii feu-dale sl5,beau ia maximuil atit putere'a centrald, 'cit $i burghezianationai.d care se infiripa.

ln urma r5zboaielor cu Succlia :i Rusia, Polonia pierde o seriede teritorii: Prusia ducald in 1657, Livonia in 1660, Ucraina dinstinga Niprului, inclusiv Kievul in 1667, Ia care se adaugi qi Smo.lenskul. Tratatul de la Andrussovo din 1667, sta;bileEte relalii paq-nice cu Moscova ; in schimib, le deterioreazd cu Imperiul Otoman,care isi vedea ameninlate posesiunile de pe liloralul nordic alMdrii Negre. Sultanul, prevalindu-se de actul prin eare hatmanulcazac Petre Dorogensko supunea lJcraina in 1668 suzeranit5{ii oto-m,ane, ceea oe duce la declanqarea operaliuniior ntilitare impotrivaPoloniei in 7672, s'oldat cu ocuparea puternicei cetdli camenita (oc-tombrie 7672). Pacea incheiatd irrediat prevedea intrarea podolieiin 6le'piir-ra srtdpinire a suitanului s,i a Cameni{ei, si suzeranita'tea asu-

pra rJcrainei,- Polonia urmind sd pldteascr un tribut anual de20 000 galbeni.

Fira indoiaiS, rezultatul ce1 mai important al pdcii de ia Buc-zacz era cucerirea camenilei, prin care Poarta iqi crea r-rn avanpostde unde putea supraveghea cu nsurinld nisr-.irile polonezilor, alecazacilor ucraineni, ale Moscovei si ale Moldovei. Marele vizir Ko-priilii Ahmed, in urma succeselor repurtate, s-a gindit pe ntomentsd uneascd posesiunilor otomane ciin ungaria cu cele din polonia ,siIJcraina, transformind s.i Principatele Romane in pagalikuri turcesti.

Deoarece in 1674 Franla era intr-o situalie criticd,, in urr-r'ia in_cheierii pdcii separate anglorolancieze qi a pr"dbusirii sister-r-rului dealian{e din Germania, iqi concenLreazd efortulile asupra Poioniei. Lu-dovic al XIV-lea va cheltui 500 000 livre, ca hatrnanul Ian Sobieskisa ajunga pe tronul Poloniei, in speranla ci va stopa operatiunilemilitare cu Poarta, care reincepuser5, si va porni impotriva r\ustriei.Polonia urma sd fie compensatd de pierderea Podoliei, prin cuceri-rea Sileziei de la Austria gi acordarea de ajutoare financiarc.

Prin Tratatul de ia Iaworow (1675), semnat cu Franla, So-bieski -- in schirnbul subventiei anuale de 200 000 de scuzi

-urma si incheie pace separatd cu sultanul si sd-i atace pe imperialiin Ungaria sau pe electorul de Branclenburg. Diplomalia habsbur-qicd c:c.rnlracareazi actitinile Franlei, inchcind un tra,tat de neutrali-tate cu Polonia (7677), urmat de o alianla ofensivi si defensjvir(1683). in aceastd noul ipostazl, iI gdsim pe regele polon Ian So-bieski, ajutind habsburgilor la'depresurarea Vienei in 1683, dar inanul urmdtor Polonia va face parte din Alianla Sfintd (aldturi deAustria gi Venelia gi suib patronaiul papei), indreptatd exclusivasupra Imperiului Otoman, uri'nind ca in Liga sA fie atrasl atitRusia cit qi Princip'atele RomAnegti.

Prin pacea de la Karlovitz (1699), Imperiul Otoman renuntd Iatoate cuceririle fdcute in 7672, qi anume, la Carnenila, podoiia sio zonl, a Ucrainei apusene. Cu toate succesele repurtate pb planextern in iimpul domniei lui Ian Sobieski, Ia moartea acestuia (1694),fiul sdu, din cauza opozitiei nobilimii de frirca intSririi pu[erii cen-trale, nu este ales rege, fiind prelerat electorul Saxoniei in 1697(suib denumirea de August al II-iea). De altfel, vlduva lui IanSobieski, franluzoaicd, marchizi d'Arquien, cunoscuta sub denu-mirea de ,,Marysiefka(', datorita ingimfdrii sale era cleosebit denepopulard in cercurile de la curte.

In alegerea noului rege s-au confruntat interesele dintre marileputeri. Categoric, candidatul a1es, August al Il-lea

- cunoscut subdenumirea de August cel Puternic (datoritd forlei sale fizice her-culeane) - urmdrea orbieative personalp. Pentru a crea o nronar-

,9

x Vargovia devlne capitala statului din anul 1b6g

AO

-rtftt@'-...r

hie puternioS, ie'qit[ din' unirea unui mic principat absoltrt , (Saxo-nia) qi o mare r:epurblicS- oligarhicd cu populalie et,erogend (undepolon,ezii forrnau cir'ca 400/o), ,treilruira iniin-sa n'r-r nuunai rezirs'it'ent4nobililor si magnafilor autohtoni, dar;i a marilor puleri, care erauinteresate sd mentind statu-quorrl jn El,rropa Ccntraia.

l\,Iinolitatea Seimului polonez' apeleazd la Ru,sia $i trupeleageg,ieia impun ca rerge pe noul elector dc saxonia, fiul lui Augustal II-Iea, care devine rege sub denumirea de August aI Iti-tea(1733..1763). Rusia acliona in comun cu Austria,-- pe baza unuiacord ,comun din 7726, in vederea rnenlinerii troloniei in sfera lorde influenld.

Pentru a inlelege contextul acapardrii Bucovinei de citre im-periul austriac sau ha'bsLrurgic, se cuvine si facen o incursiune qiin istoria acestuial.

Austria propriu-zis,d a fost o feudi a Habsburgi\or, ocupindcursul miilociu al Dundrii, cu centrul Viena. Rudolf de Habstrurg(1273-7297), noibil din Ziirich. ibr.rn diplomat, viteaz si priceputorganizator, a extins ieritoriile Gern-raniei de Est, inglobindStiria, Carintia, ,Car:niolia (I275), teritorii revinclicate siceFri din dinastia Fremysl.

In 1438, Habshurgii recupereaziidezastrului trupelor ungaro--ehe, Ia_

Regatului Maghiar (1541), s-au maitare : Ungaria de Nord-Vesi, o partesi Moravia).

Dracd Tratatui de la Westfaliade Inrperirr qi de Spania. in schimh,tate de ac{iune in f5rile dundrenez.

formase ca unul multinafional, in conjunctura luptelor Si a hdr_tui'elilor permanente cu otomanii si a politicii p,rovocatoarb a luiiudovic al XIV-Iea. intr-o serie de situalii, Habsburgii erau obli-gali sE menajeze nobilimea ,croatd,, ceh5, dar mai ales cea maghiard,care ar fi putut cocheta cu otornanii si sabota pe imperiali.' Pe cit de eterogend era con-lponenla nalionald a posesiunilorhabsrburgic€, pe atit de qomplexe erau ,si evoluliile social-econo-mice din diferitele provincii. in ansamblu, toate regiunile aveau un

. caracter agrar, dar situatia lirdnimii era diferitd - de la liranulliber din'Tirol, la mica gospoddrie larAneascd din Austria Superi-oard, .Stiria, Carintia qi Carniolia' care achitdu stdpinilor o rentlfeudalS in naturd sau ,bani, 1a {Sranu1 legat de pdmint din 'Croalia,Oehia, Silezia ori Ungaria. Se observd progrese insemndte in dez-voltarea industrial'd a'!5rii, aparitia tot mai numeroasS a intre-p,rinderilor megtequgdreqti, a manufarcturilor, o parte din ele spri-jinite de stat.

Comerful era frinat clc' numcroase bariore naturale (qrani!e,vdmi interne), privilegiile diferitelor provincii qi ale oraselor. Teo-reticianul mercantilis:t Phil,ipp WiLhel.n, uon Hornick (1638--1712) arecunoscut cd posibilit5{ile economice ale Austriei nu sint folositedecit in foarte micd mdsurd,.si a propus o serie intrebqd de mdsuri

' pentru prosperitatea acesteia. Ideilb s,il" ut dat roade a,bia in limpr-rldomniei impdritesei Maria Terezc (1740-1780), cind aceste ideinovatoare s-au bucurat de atenlia cuvenitd. Tn lucrarea sa, Oster-reich iiber alles, tnenn es nur usill., aulorul urmireqte nu nurnaiun obie'ativ economic, ci mai ales unul poliiic : puterea economicS,ca premisd a pute'rii politice.

Mercantilismul corespundea tendinlei de centralizare politicda statului absolut gi realizarea unui corp statai unit. Se ci'uta asi-gurarea controlului statal aI intre'gii produc{ii, a comerlului, a fi-nanlelor si a politicii demografice. De aici p,r-rtem inlelege impor=

"tanla deosebita a banului - atit de necesar finan!5rii armalei, dargi pentru intrelinerea qi administrarea statului centralizart. Era decinecesard mdrirrea r,ezervelor finanrciarc ale !"5rii. prin m5rirea ex-portului si oblinerea unei balan{e comerciale active sau redttierea

. exportului, respectiv mdrirea de rnetale prelioase.S'e poate afirma cd finanlarea deselor qi grelelor rdzlboaie ale

Austriei, in prima jumd,tate a sccolului aI XVIII-1ea, a favorizataparilia Ei dezvoltarea mercantilismului in Imperir-ri Habsburgic. Se

realizase conlucrarea intre purtarea de rizboaie ;i oblinerea de noiteritorii, a ciror profituri erau atit cle necegare finan{irii arma-tei, r.lzboiului qi aparatului de stat.

Austria,de regii

ironul Imperiului*, iar in urmaMohacs (1526) si desfiinrfareaaddugat la posesiunile eredi-din ,Croafia si Cehia (Boemia

a izolat Halbsburgii austriecile-a asiqurat o cor-uplcld liber-Statul eentralizat.'austriac se

1 Vezi, pentru amdnrinte: .Walter Pollak, Tausend. Jahre 6ster-reich, Miinchen. .l975: N. G. Konigsbsrgsr, The Habsburgs and Europa.1516-1660, London, 1977; J. Droz, Histoire de I'Allemaqne, Paris, 7964iVictor l\ttamstey, Rise of the Habsburq Em.pirc. 1526-1815, 1971.

* Bazele Imper:iului Romano-German, cdruia Otto I i-a pus bazelein 962, numit clupd secolul al Xl-lea Sfintul Iniperiu Rornan de na-tiune germand, a fost o institutie hibridd de la inceput, cdreia paceawestfalied i-c dat o loviturA in plus. Numdrul statelor care alcdtuiauimperiul a fost fixat Ia 343 (dintre care: 158 laice, 123 ecleziastice si62 ora$e libere, numite.si imperiale).

2 Histoire de lq Hongrie, des origines d. nos jours, par IstvanBartha, pr6face de Georges Castell,an, Roanne * Budapest, 1g24, p. 1BS.

25

ln potitica externS, Habsburgii au fosL norocosi, cind asediulVienei (1683) intreprins de otonani a e;uat ; in alianta cu polonia,venelia qi Rusia, au trecut la contraofensivd. Astfer, Austria a d.ez-I;inluit o serie de acliunl militare ofensive, dublate de o vastd cam-panie diplomaticd, pentru realizarea proieclelor- sale de expansiuneteritorialS in sud-estu1 Europei. canrpaniile inrpotriva Inrperiuluiotoman, desfdsurate intre 1683-1697. s-au soldat cu un succesdep)in. rrraterializaL prjn Tral"atul cle paco de Ja l(arlowitz (16gg,1.Principalele clauze prevedeau intrarea in stdpinirea Austriei a Un-gariei, Slovaciei, Transilvaniei si a tinutu{ui l3iska (art. 1 si 3) ;sultanul se o,bliga sd distrugd fortif icatiile l,ugojului, Caransebe-;ului, .t-ipovei, Cenadului (art. 2), pentru slguranla granilelor hairs-burglt'cl.

licest tra,tat schimba rap'ortul cle for"le intre Poar,td Ei liabs-.}:urgi, i:ir, in plus, ajung sd aibd frontierd comund cu Jara RomA-neascd qi Moldova. Acest respiro in rdsdrit le-a permis sd parti-cipe, in apus, la rdzboiul de succesir:ne pentru tronul Spaniei (1200-17 i3), r'azbot incheiat cu pacea de la Rastadt (12i4), care le aducenoi teritorii in ltalia si in fdrile {e Jos spaniole (in linii mari,Belgia ;i Luxemburgul).

Succesul pdcii de la Rastadt ii detenlind si nu mai respecteclattzele de la Karlowitz, in 1716 pornind un nou rizboi impotrivaImperiului Otoman, iar generalui Eugeniu de Savoia*, invingdtcr laPetrovaradin si TimiEoara, reuseste sd ocupe Belgladul (septembrie7717), una dintre cele mai puternice fortifica{ii din Jiuropa.

Tratatul de la Passarowitz (1718) a incunnnat o nou,d victorie aHatbsburgilor impotriva Imperiului Otoman, bresa deschisd spr.e sud-estui Europei la Karlowitz (1699) luind prcporlii : Banatul Timi-qoarei, Oltenia qi partea nordicd a Serbiei, cu Beigradul, intrau di-rect sub dominalia Austriei. Tratatul era conpletat cu unul de co-mer{ si navigalie, dind posibilitate Habs'burgilor sI aibi liberi navi-gatie pe Dundrea inf'erioard, Crimeea, Trapezunt - clup.l necesitdti.Negustorilor austrieci li se facilita chiar posibilitatea unui comer!pe uscat qi pe mare cu Persia.

1 H u r mvz aki, Documente, v,ol. V, partea a II-a, Bucuregtii lB8ti,p. 329-335.

*Eugeniu de Savoia (1663-1736), print, cornandant deogti austriac gi om politic, nS.scut la Paris, era fiul Olimpiei Mancini,nepoata cardinalului N{azarin. FeldmareEal (1693), repurteazd victoriilede la Zenta (1697), Belgrad (1717) etc. Din 1703 devine preqedinteleComitetului de Rdzboi.

Incontestabil, monarhia habsburgici devine o rrrare putere, pu-ternic ancoratd in centrttl Fpropei, in Peninsula Apenind si Bal-canicS, cu ieqirile Ia Atlantic prin larile de Jos spaniole (acum, aus-triece), numitd de cartografii timpuiui Europa Austriacdl'.

Acest stat eterogen, dar subtil condus, in[inzlndr-r-se de ]a Ca-nalul Min,ecii pind in sudul Itariiei li din Tirol pind in Silezia siOltenia, va primi cloua lovituri.

lnfrinta din nou in rizboi cu otomanii (1736-i739), prin paceade la Belgrad (1739) pierde Ollenia si nordul Serbiei, cu Belgra-dul. Tratatul dernonstra cA lt-npcriul Otoman era incb o conslrurctiedestul de solida care a reuqit s5-i barreze pc Habsbr;rgi, pdstrindin miinile sale drumurile cornerciale ;i strategice care intrau inPeninsula Balcanici.

A doua lovitur5 este corelati cu ,,Pragtnaiica Sanc{iunet(, emisede Carol aI Vl-iea (1777-1740), in aprilie 1713, ce stabilea posi-bilitatea succesiunii Ia tronul Austriei si pe linie fernininS. Mu-rindu-i unicul fiu in 1716, Carol aI Vl-iea dorea sanclionarea Prag-maticii pentru fiica sa, arhiducesa Maria Tereza, ndscutd in 7777.Eugeniu de Savoia evalua cd o arrnata bine instru-itb si dotatd, cuun efectiv de circa 200 000 rliiitari, ar fi valoral rnai mult decittoate acordurile ;i traLatele incheiatc privind recunoagterea Prag-rnatioei Sancrtiuni. Ilustml general a avut dreptate, caci ia moar-tea lui Carol aI Vl-lea (1740), Prusia, tr'ranfa, Bavaria Ei Spaniavor invada Aust-ria. Pini Ia urmd, Austria va face fald situaliei,chiar daca Maria Tereza ((1740-1780) va pierde oameni, bani qiSilezia.

lnconjuratd de sfetnici buni, Maria Tereza isi va moder.niza sireorganiza institu{iile de stat. A fost modernizat consiliul Aulicde Rdzrboi (7746), Eaolile devin de sla,t (1749), separate financiar deadministralie (1760), a dat un cod penal (1768), a fost abotitd tor-tura (7777), s-a re,glementat regimr-rl presei, cerizura a fost scoasddin atribu.fiile clerului (1781), a fost abolitd ,serbia (1783-1785), aufost secularizate domeniile bisericeqti si desfiin{ale peste 400 demfndstri si ordine cdlugdresti.

Habsburgii - delinind si demnitatea de ,,irnpdrat.( in hnpe-

riul Rorl'ano-German, mai intii soful Mariei Tereza, Francisc I(7745-1765), apoi fiul sdu Iosif al ll-lea (1765,-1790)

- au favori-zat teritoriile Casei de Ar,rstria. A fost introdusd o legislalie uni-formd pentru intregul regat (1753), Kaunitz detinind func{ia-cheiede cancelar

l Randa Alexander, Osferreich in Obeysee, Wien-Miinchen,1966, p. 35"

/, t.

Reformele se incadrau in spiritut absolutisn-rului luminat *practicat de Maria Tereza si de Iosif aI II-Iea.

De ce Austria, ieqire la Marea Mediterand, prin Adria-ticd : Triest si ,tr'iume (Rjeka, porto franrco), iar prin Ostende (Bel-gia), 1a" Oceanul Atlantic a clevenit o.mare p,u,tere maritimd 5icoloniald ?

Posedind mai multe comp,anii comerciale -- cu Inperirul Oto-man (1667), cu Orientul (1719), Compania Conerciald de la Ostende(1722)

-, iar Carol al Vl-lea a de(inut ci{iva ani coroana Spaniei,sub numele de Carol al III-Iea, iar ca irnpdrat al Imperiuiui Ro-tirano-Germ'a.n din 1711, s-a inconjurat de o serie de sfetnici spa-nioli care-l indemnau la crearea unui imp,eriu colonial - dupdexempiul Spaniei si Portugalieil. Jinla a fost Asia -- consideratdci riposta Angliei Ei Olandei ar fi fost mai pulin eficace. Mari-nari si negustori francezi qi irlandezi, flamanzi, germani formauechipajele, fdcindu-se uz de principiul liberului Bchirnb, promovatde Anglia qi Olanda. Folosind o avangardd iezuitd, au luat fiinldprimele baze p,e teritoriul Chinei, in zona Cantonului, De asemenea,va lua fiintd o colonie gi pe teritoriul Indiei, Ia Sadatpatun-r -sud de Madras. Se fScea comert cu ceai, mirodenii, mdtdsuri qipo4oianuri

,Noile factorii austriece, ca qi navele acestora, erau sup;usein permanen!5 ,gicanelor si atacurilor din partea vaselor engleze;i olandeze, drapelul austriac nefiind tolerat pe o,ceanele lumii. Celedoud puteri rivale - Anglia si Olanda - au 'condi{ionat cunoa$-terea Pragmaticei Sancliuni in func{ie de lichidarea Companiei sia factoriilor austriece.

In politica de centralizare a Imperiului Habs'burgic, Maria Te-reza i-a favorizat pe rnaghiari, comparativ cu alte popoare, neui-tind sprijinul"acordat de aoegtia in I74A, cind Friedrich al Il-leaa invadat Silezia. Istoriografia maghiar5 considerd cd aceste favo-ruri erau .minore (vizitele frecvente ale Mariei Tereza in Ungaria,acorclarea de domenii, organizarea unei gdrzi maghiare etc.), fa!'5cle aspiraliile unui popor iare delinuse pozifii-cheie in centrul Eu-ropei, pind in 1526. Sistemul de s'educlie qustriac a dus Ia germa-nizar'ea unei pdrli a marilor r-nagn,ali m,aghiari ; 'in schimb, micanobilime a rdmas incoruptibilS pe pozilii, incercind sd se afirmetot mai puternic in cadrul dietelor locale.

Iosif al Il-lea (1780-1790), fiul Mariei Tereza, pentru a Ii-mita autonomia maghiarS, a refuzat si se incoroneze ca rege al

i Nicolae Ciachir, Istoria modernd. uniuersald. (1642-1918),

Toronto - Montreal, 1990 (curs xerografiat)' p. 298.

UngaLiei, ng. a_ convocat Dieta ntaghiard, a aclmis ocuparea defunclii it _r^tgr de cdtre protestanli ;i catotici, iar prin oeitiinlareaEerbiei (178s1 gi-a atras simpatia ldrdnimii, mai bles a celei ro-maner. I)e asemenea, el a'desfiinlat autonomia naliunilor privile_giate. ^

rnugllali, sa,qi, secui - ;i face o noue impdrlire a imp"_

riului, in comitate, cu scopul centralizdrii larii.Habsburgii s-au trezit in Transilvania cu o nobilime rnaghiard

iurbulentd, iegat5 de calvinism, care f5'cea front comun cu secuiipriwilegiaJi Ei cu orargele sdsegti (BraEov, Sibiu, Sighisoara, Bi,s_tri{a etc.), -cdrora otomanii nu le-au qtirbit autonorr-ria meclievald.,,Pentru a gdsi wn sprijin im.potriua acestor a,,*piratii

- arata Ni-colae Iorga - hnperialii trebuird. sd priueascd inspre popula{ia ro_mdneasc(r, ce sl,cirtuia cea n'tai mare ;i m,ai neJericitd.-parten2.

RomAnii, prin diferite moduri - dar mai ales prin filicra cul_

turald - smulg cite pulin din drepturile ce li se cuvin. Tipirireaunor bucovne iri lirnrba romdnd : Alba Iulia (1699), Btaj (1?5g),Calendarul rornAnesc (Brasov, 1733), clifuzarea,,Trintbilei rorla-negti6l

- primul manifest politic romAnesc, intprimat in 1?6g, cu

ajutorul tip,ografilor rimniceni -, editarea in 1797, Ia Buda, aprimului manual rorndnesc, iniitulat ,,AB.C sau Bucovar spre fo-losul ;coalelor nearlului rorndnesc(( (3), redesteptatc-a spirituluinalional aI vechii Dacii.

^ Din 1718, Banirtui a devenit o provincie a Inrperiului austriac.Incd dir-r timpul razboiului cu otonanii (1716-1718), Eugeniu deSavoia, vestit comandant militar, s-a preocupat de organizarea vii-toarei provincii. Guvernul de la Viena a hotarit adrninistrarea pro-vinciei ca domeniu al Coroanei, in care nu se tolera vreo nobiiimelaicd" sau ecleziasticd, toate drepturile existente inain'uea aciutinis-trafiei otomane au fost abrogate qi declarate nule3.

Fentru a asigura venituri imperiului, Banatul a devenit Dome-niu al Coroanei. Monarhului, ca qef al statului, ii aparlineau t,oateimpoziteie percepute de stat, iar ca singurul feudal al provinciei,toate taxele respective.

1 Pentru amdnunte; vezi:Ervin Paml6nyr, Roanne -l' Aurtich.e-Hongrie, depuis leschichte Ungarns, Berlin, 1953 ;

Histoire de Ia Hongrie, sub redac{ia luiBudapest, 1974 ; L. Ldger, Histoire de

origines jusqu'a 1978, Paris, 7920'; Ges-

E. Z6llner, Histoire de l'Aurtiche,. des

origines d nos jours, Paris, 1966.2 N. I o r g a, Locul romdnilor in istoria uniuersald.,

1983, p. 242.3 Leonhard Bdhn, Geschichte des temescher Banats,

1861, p. 212.

28

Efr

i

Guvernator al Banatului a fost numit conl"ele irancez Mercy,intrat in serviciul Austriei, cai'e in 11 ani a realiza[ progrese re-t"""f}tli;gd

populaliile rornana si sirbir, care,au. supravleluit pa-

qamcutui dt"ohan^ (1b52-1718), s-au faicufi gi colonizari. Colonizarea

cu populalie germand in Banat. avea obiective econotriice, politiceqi r;tigioase, ilrmdrite de curLea vienezS. Se reliefa necesitateari- p

dicdrii" ramurilor economice b5nd{ene, consolidarea rlilitard u P?-natului ca provincie de granild si transformarea ei intr-o citadelS

catolicA. Datoritd succese"lor oblinute in dezvoltarea agriculturii.gi /industriei s-a putut practica un comer! activ' Se exportau vite'

""pr", cear5, arir't, iu. printre produsele importate se numdrau sarea

qi'oerLar"I" -_ pn"a in lzzs,-cind nevoile interne au fost satisfS-

cute prin proPria Produclie.Administrat cu inlelepciune cle Habs'burgi, B4natul, a atins cu

repeziciune o treaptd superioari de dezvollare -- rezultantd a P9,

iiti"ii pro-ovate qi conlrolate cle stat. Astfel, Banatui a devenit

lara testirilor qi reuqitelor mercantilismului'

Si Oltenia a fost incorporata in perioada 17IB._7739 ltnperiu-tui liats'nurgic. Provincie dc grani[5, vecina cu Imperiul Otoman'

;f*t ;;;ruft ..,,U autoritatea inei institulii speciale constituitd din;";;;;t""ti ri Cn-"rei Autice qi ai Co.siliului de Razboi. Con-

duoerea militard austriaci de la Sibiu cuuula conandamentul tru-nelor din Transilvinia si Oltenia. Caracterul 'rilitar al regirnuluifi.;;#; r-. "r""ii"ut nealterat in tot timpul dominaliei ototnanel'

Schimbaia direc{ia, I-Iabs'uurgii pa'rticipa la prima -in'rpdrtire

a

potoniei (7772);i la acapararca norduiui Nloldovei (1775)'

Dar, cutl s-a ajunssa ajungd {inta atacurilor celor irci vecine - Austria' Rusia ;i

acestui oraig provine qi denumirea statului rus, cunos,cutmedievala ca Rusia kievleand.

Europa

Formarea statului la slavii de rdsArit s-a datorat inilial nor_manzilor (cunoscutj in izvoarele orientale sub denumirea de uaregi)care, venind din Peninsula Scandinavicd, au patruns pe Neva 1Ladoga - Volhov - Ilmen

- Nipru, spre Bizant, prin MareaBalticd.

Rurik, cdpetenia normandd, stabilit Ia Novogorod c,r,r cetelesale, a fost in scurt timp slavizat. Cunoaqtem numele' cnejilor :

Oleg (879-912), Igor (912-945), Sveatoslav (957-972) si, in spe-cial, Vladimir (980-1015), care i-a qi creEtinat (9BB), fiind cdsa-torit cu Ana Porfirogeneta, sora impiratului bizantin. Stabilireaunei religii unice, creqtinismul de rit ortodox, a grd'bit procesul deunire a slavilor rdsariteni in jurul Kievului; aria statului exlinzin-du-se in cele patru direc{ii ale punctelor ,cardinale.

Iaroslav cel in{e1ept (1019 1054) a depus mari eforturi pentrumenlinerea unita-tii slatal.e, dar va incepe perioada de farimilarefeudale, care va genera popoarele ucrainean, rus qi bielorus.' Prin farimilarca feudala a statului kievlean, cnezatele i{iev,Cernigov, Halici gi Volinia vor da nastere poporului ucrainean. Unrol major l-a jucai cnezatul Halici, care se invecina la sud-vcst cuRegatul Maghiar, iar la sud cu Moldova. Si:re sfir;itul secoluluial XII-lea s-a creait cnezatul Halici-Volinia, prin oonitopirea ceLordoua cnezate.

In secolul ai XIII-lea, cnezatul l{alici-'Volinia a fost impirlitintre Ungaria qi Polonia, iar din 1245 recunoagte dominalia mon-gold. Diicd cnezatui Moscovei reuqeEte, pe timpul do'mniei lui IvanaI III-lea (7462-1505) sd inldture dominalia mongolS, in 1480, sisisteze plata tributului qi s'd unifice teritoriile dintre Marea Bal-ticd (cneazul Novgorodului) qi Volga, teritoriile ucrainene vor fiinglobate in componenla Lituaniei si Poloniei. De aitfel, rrraiori-tatea teritoriilor ucrainene, iniliai au f'5cut inilial parte din Ma-rele Cnezat.al Lituaniei, pe'baza hotdriritor"Seimului de la Lubiin(1569) se crea un singur stat polono-Iituanian, insd nobilirlrea po-lonezii reugeste sd controleze teritoriile ucrainene'

in 1610 trupele poloneze intri in Moscova, 'iar regele Polonieise proclamd si lar al Rusiei. Polonezii sint scoqi din Moscova dupidoi ani, iar dupd 1613 irlcepe sd domneascd dinastia Romanov''-fotugi, 'din

171b ruEii slnt nevoili sI le cedeze o nrare parte din

in prima jurnitate a secolului almai ducea Pe Plan extern o Politicasubordon'a.tA Rusiei din ce in ce mai

Dealtfel,esteimperiosnecesarsirdiimoseriecledatecupri.rioJ fu *t"l"t" ,.r.uqti - clatc care sjd justifice a$ezanea popu-

"rj;i u"rairrerr" in Bucovina. statul feudal al slavilor de rdsSrit

u to.t constituit in secolul a1 lX-lea, prin unificarea triburilor aqe-

;";;"G Ntprul nijlociu, cu capitaia la Kiev' De la clenunrirea

Prusia ?

Am vdzut anterior Ci,XVIII-lea, aceas,ta Practic n't't

inclepencic'ntd ProPrie, ci erar-nult.

1N. Ciachir' Istorza

real - Toronto, 1990' P. q40

mod"errtd uniuersald (1642-1918), Mont-(curs xerografial).

Bielorusia (regiunea Smolensk).Desi, sub jurisdiclia polonezd, pdrlile sudice

controlate cie Hanatul Crimeii, iar zona de laaIesud

Ucrainei eraude Kiev era

3031

controlatd de cazacii zaporojeni (oameni liberi, fugifi in special dinteritoriile locuite de ucraineni), carc va fi folosita de regii polonezica unita{i militare, aqa-ziEii cazaci inregistrali.

De peste treizeci de ani, Polonia - precizeazi Gaston Zellereraun stat-satelit pentru hlp'eriul farist, iar rege^le-elector August aIIII-lea qi-a datorat coroana Rusiei si Austriei. in timpul Razloiuluia" I "ii trupele lariste, din neceiit:ili mititare,

""' ;;pioatat re-sursele farii, iar un vice-rege reprezenta ia Vargovia . autoritatea

Cazacii zaporojeni, conduqi de hatmanulrdscoalS imp,otriva stapinirii poioneze (1648),victorii, iar la Rada rie la Pereiaslav (1654)cu Rusia. Ucraina urma sd se bucure de

Bogdan Hmelnilki, serepurleazd o serie de

hotdrdsc sd se uneascdo largd aulonomie in

cadrul statului rusi, s,e statbilea principiul eligi,bilitS'{ii func!ii}or,inclusiv al hatmanului.

Acordul Rusiei de a incorpora o parte a Ucrainei conholatdde cazaci a dus Ia un rdzboi singeros cu Polonia (1654-1667), inurma ciruia teritoriile respcciive, inclr-rsiv Kievul, au fost anexate

Dirr a doua jumdtate a secolului aI XVII-lea Rusia trece Iamonarhia absolutd, iar institul.iile n-redievale

- ca Zemski So,bor,ca gi Duma boiereascS, iqi pierd oportunitatea. Deoarc-ce patriarhulse opune puterii laice a monarhului, Petru cel fuIare desfiinleazaaceastd demnitate, iar pe tinpul Ecaterinei a II-a o mare parte dinlatifundiile Bisericii sint trecutc in patrin-roniul sIaLului.

Pe timpul lui Petru cel I\{are (t689-7725), Rusia devine qi oputere europeand -'prin infringerea lui ,Carol aI XII-lea Ia Poltava(1709) si a ie'girii la Marea Baltica, prin pacea de 1a Nystarii (1721)cu Suedia. Crearea Sankt Petersburgului si deschiderea acestuiala traficui intcrnalional, concomitent, cu drunul Volgai ^gi aI MdriiCaspice, cit si penetralia spre Marea NeagrS, dar qi spre OceanulPacific, au dat un nou impuls comertului rusesc ;i apetitul aca-parlrii de noi teritorii.

Pe timpul lungii domnii a Ecaterinei a II-a (I762-1ig6), rugiireqesc nu numai sd incorporeze toate teritoriile Ucrainei si Bielo-rusiei, dar iichideazd qi statul polonez, participind la cele trei im-pdrliri (1772, 7793, 1795), lichideazd Hanatul Crimeii (1783) .qiajung sd se invecineze nemijiocit cu Principatul lVloldovei, din1792.

In orice ,caz, imc'diat dupd tertr-rinarea Razboiului de Eapte ani,Prusia, degi mici ca suprafala, este recunoscutd ca putere mili-tard de prim rang in Europa, iar .suveranul siu, Friedrich al ll-lea,urzegte diverse com,binafii - mai ales in contul Poloniei Si Sue-diei -,

pentru a-si extinde teritoriul. Dintre vecini este ascultatdcu mult interes mai ales Ecaterina a II-a, care urntiireqte in pri-mul rind anexarea ieritoriilor ucrainene ;i bieloruse aflate sulbjurisdiclie polonezd, iar spre sud, toate teritoriile -- inclusiv Cri-meea, care era de{inuti de tdtari, in calitatea lor de vasali aiPorlii otomane.

oqJ'

Petersburguiuil.Lo sugestis Ecaterinei a II-a, Stanislas Poniatowski a fost al,es

rege in 17ti4, care provenea dintr-o veche gi ilustrd familie polo_nezd, asociindu-se gi Frieciricil al ll-lea.

Tot'in 1764 se ajunge la un acord intrein vederea dezmembrdrii parliale a Poioniei2.

Petersiburg Berlin

NouI rege, in virstd de 32 ani, de o inteligenld remarcabild sifoarte instruit, "foarte curind nu va mai fi pe placul Rusiei. Deiiincintat de fastul de la Versaiiles si Peters'burg, era un admiratorsincer aI sistemului de guvernare englez si al Constituliei acestora.ln 1765 va fonda Scoala de cadeli -- prirna ,9coal5 cu caracter totaliaic din Polonia, care urma sd creeze nu nurnai cadre militare, cigi pentru o administralie nodernd ; este editatd revista ,,Le Moni-teur(( (1765), care critica ignoran{a, conserva'torismul, anarhia gise duc acliuni p'entru centra-lizarea statului.

De altfel, o part.e a nrarii nolbilimi, in frunte cu fainilia Czar-toryski, iqi dau seama ci pracfica foiosirii ,,liberutn veto(( este deo-sebit de ddundtoare, tnai ales cd Polonia nu avea hotare naturale(r4un i inal{i, cursuri de apii nari) care s-o fereasci de apetitulrnereu in cregtere ai celor trei vecini : Rusia, Prusia, Austria. Cu'ioatd anarhia, trebuie sd faceitr remarca cA burghezia polc-rnezd sedezvoll5, cresc oragele, ap,ar noi manufacturi ,qi intreprinderi, seldrgegte piala internS, se ciczvoii,i nteseriile, ia amploare conerlul.Nobilimea incepe sd fie $i ea ilngrenata in deschiderea de noi ma-nufacturi (textile, metalurgice etc.), negustorii, bancherii, meseriagiibogali incep sii ruleze capilaiuri tot rnai uari, interesali in lichi-darea anarhiei gi creirii unu.i stal" puternic centraiizai.

Dacd administralia polonezA irrcearcd sa puna capat anarhiei,paradoxul problemei constA in faptul cd cele trei state vecine ab-

1 Histoire des relatiot"ts internationales, torme III. Les temps mo"

derns, lL De Louis XIV d 1789, Paris, 1955, p. 251.2 Histoire de Potogne, par A. Gieysztor, St. Kieniewicz, Em' Rost-

worowsky, J. Tazhir, H. Wereszycki, Warszawa, 7972, p. 338. (Prusia

era interesatS in mod special de dezmembrarea Poloniei. Acest lucrurezultd 9i din ,,Testamentul politic" (7752) al lui Friedrich aI Il-lea.Berlinul nu putea uita epo,ca de grandoare a statului polonez, cindPrusia fusese o feudd a puternicei republici).

3 - Din Istoria Bucovinei - cd. 291

soluliste sprijinir anarhia. si institufiile acesteia. sub pretextul apd-rdrii,,ortodocgilor Ei menlinerii cu orice pref a drepturui cle ,,riberu,mveto((, cei mai ddun,ator arhaism- at cbnsiitutili-s"lr."r'i poronez1o lege nu-putea fi adoptati daca avea chiar qi un singur vot con-tra), trupele ruse pdtrund in poronia in inartie rioi, ?pri3i'indu-ipe diziden{i. Este inceput astfel un rizboi civil care'izduc'este pelundalul _unor miqcdri larrne;ti ce cuprincl mai ares partile iuaiceale statului.

-- - Ne-eocierile din'tre Austr-ia, prusia gi Rusia privind i'pi.tire.Poloniei_ se prelungesc ci'ca un an, petersburgrt'u.mail,-rcr icniziqiiteritorieile moderate, c-er sd influenfeze in acest"sens Viena qi e";ii";i,deoarece avea intenlia sa lini sub tutela set cxclusivi repr_rblicaamputatd. Astfei, in t.!!Z are .loc prirna impArlire fartiala at polo_niei. PrLlsia^^o!!inea 36 000 knr 5i b popr-ilatie ae srjo 0b0 Jocuitori;Austria 83 000 km2 ;i o p,rpulaiie cle d 650 000 krcuitori, iar Rusia92 000 km2, cu o popuia'fie de 1 300 000 locuitori. Achizitiile nu tre-buie privit,e mecanic, prin prisma suprafelei ob{inutc', .lrl"l' ,,..t -uiavantajat era Friedrich al ll-lea care, punind mina pe guriie vis-tulei, controla intregul com'er! clin aceasta zona, ceel ce i-a atras

, nemullumirea Angliei qi a larilor de Jos, iar Austria a oblinul' teritorii dens populate, cu bogafii subterane _ mai ales mine desare.

Regele polonez a ceruL o intervenlie straini qi a cleclansat ocampanie in occident, mai aies ir-L Anglia, in presd gi in parlarnent,d.enonstrind ilegalitatea acestei clezrnembrdri.,-

cele trei puteri au ameninfat cu ocuparea de noi teritorii, incitseimul a fost nevoit s5. ratifice, la 30 septer.r-rbrie 1773, deznem-brarea parliald a Poloniei. Acorduri comerciale oneroase completauaceastd subjugare ,qi decidere a statului polonez. Desi polonia pier-dea circa 30%r din teritoriul seiu si 350,26 din populalie, rainineatotusi unul din statele mari ale Europei, depasind spania si fiinclsensibil egald ca suprafald cu rfranfa (520 000 krn?). insr aceastdprimd imparlire a statului polonez ii Eurbrezea considerabil poziliape plan internafional, iar ceea ce era rlult mai grav, se crea unprecedent in istorie; cind.for{a ;i agresivitatea igi spuneau cuvintul.

Istoricul austriac Erich Zrillner condam.a irnpdrlirea polonieidin 7772, considerind-o ca una din acliunile cere mai odioase alepoliticii rrrarilor puteri din secolul ai XVIII-lea. Iar din punctulde vedere al politicii austriece, impdrlirea unui stat catoli'c, o mon-struozitate, dar - argumenteazd autorul - decit prusia si Rusia

34

sa ia singure totul, era logicr intr-o asellrenea conjuncturd ;i par-ticiparca Vieneil.

Referindu-se Ia.prima irnpdrlire a poloniei, charles Dupuis sus-{ine cd pen'tru cur{ile oelor tlei state nordi'ce a fost coroiarul na-tural aI principiului echilirbruiui si cd repulsia Mariei rereza a fostrepede- spul,berata de ideea seduc{iei acestui principiu. Dar,

- pre_

cizeazS, auioruL - actul justiiiei este confundat cu actui balanlei,incit cei puternici impart totul, calculind intre ei fertilitatea solutuija irpelor, a bogSliilor sub,terane, poziliile strategice etc.z

Aceastd prima impirlire a Poioniei avea loc pe lundalul unuirdzhoi ruso-turc. Dar, sd derulirrn evenirnentelc.

trmp'eriul otornan, lui^ci ca pretcxt incendierea de cdtre cazacia unui sat de la frontiera Hanatului Crimeiis, intemniteaza pe arn-basadorul rus de la Istanbul qi declara razboi Rusiei in octorlbric7768 - r'5zboi cunoscut in istoriografia otomand sub denumirea de,,r6zboiul. p'olonez"4. Diplom,alia oltomanS. a fdcut acest pas de-abiadupd oe Austria qi mai ales Franla i-au promis sprijinul. Ludovical XV-Iea, degi convins cd un conflict ruso-turc putea fi fatai pen-tru otomani, iEi indernna ciiplornaiii si gaseasca argnrnente caresI-i determine inceperea ostilitdtilor, socotind ca ,,pnlin ne va pdsa,de vreme ce va fi realizat obiectivul. in veclerea unei explozii ime-diate'':.

Pina la urm5, nrarele vizir Nluhsin zacle Mehnecl, care Lrra Llnadept al tratativelor cu Rusia, cleoarece cunoELea fragilitalea poten-

lialului nilitar ototlan este demis, iar sultanul Mustafa a1 III-lea,influenlat de francezi gi habsburgi, incepc operaliunile militare.Otomanii, slab pregdti{i, sufera infringeri atit in Caucaz cii si inpdr{iIe elrropene, ruqii ajungind curind 1ar Dundre. Concotnitent cuofensiva trupelor ruseqti, voluntarii ron-idni qi ai poi:oarelor balcit-

l Erich Z611ner, Flistoire de I'Aurticlre, des origines it no:tjours, Paris, 1966, p.297.

2 Charles Dupuis, I'e prittcipe d'1cluilibre et le concert ett-

ropden, p. 12.3 Histoire des relations internationales, III, p. 254.

'aIsmail UzungarEili, OsmanliTarihi, voi. IV/1, p.367;vezi gi Histoire de Pologne, p. 351 ; De Keralio, Histoire de la der-nibre guerre entre les.Russes et les Turcs, II, Paris, 1777,p. 42.

5 Dupd Saint Priest let Cornpte, Memoires sur I'Ambassade de

France en Turquie, Paris, 1877, p. 163 ; vezi gi Mustafa Ali N{ehmed'

Istoria Turcilor, Bucuregti, 1976, p. 283.

35

nice se ridicd la luptd, agi'tindu-se in prus qi egiptenii Ei grecii dininsule, stimula{i de prezen{a flotei ruse in Mediteianal. ' c

Nu vom intra in amdnun'tere acestui rd,hoi ruso-turc, care adurat _- cu intenmitenle - 6 ani, cu armistitii, cu trata,tive dinpartea beligeranlilor. Insd acest razboi ar fi putut 1ua propor{ii Eigenera complica{ii imprwizibile, dacd, Austria s-ar fi gi^rroit sd iba-reze drumul Rusiei spre Bal.cani. De altter, aiplo-r1iu f?anceza mizape un confliot armat intre. petersburg si viena. cd"comitur.-t, Frie-{riqn-a}-Jl-Iea, cu scopul de a_depdrti Austria de Fra"ia-"si cle Im-Perig] Otoman, a pnopus - dupi cum am arnintit _ o imparlirea teritoriilor poloneze.

Insd succesele rus'eEti din anii r7|0-r777 au alarmat mai aresAustria, care Ei vedea Rusia starbilitd pe linia Dundrii. pentru acontracara aceste acliuni, Austria incheie un acrord secret cu poartra,in iulie 1777 ; au loc concentrdri de trupe' in rrngaria si Transil-vania -- drpd unii, Turcia promitindu-i, in caz d"e aiutor militar,o parte din fara RomAneascd3, dups al,fii, Serbia3.

_concomitent,, Anglia renunld sa mai sprijine flo,ta rusd dinMediterand, iar Franfa mdregte contribufiile'in bani Ei arme Im-periului otoman. In final, Austria r"nunle sd con,tracareze cieschisftugia. 9i -participd- Ia prima imparfire a poloniei (1772), iar Rusiaincheie yictorioasS. rdzboiul ,cu Imperiul otoman, irnpunindu-i pa-cea de ia Kuciuk-Kainarrgi, in 1774._ Juristul qi istoricul corneliu Blaga, intr-o }ucrare deose,bit de9.ocumentat? privind evolu{ia diplomaliei europene, apdrutd IaPtris in 19381, der'ons,treazd, cu do,cumente, cd diploma{ia ,,despo_lilor lumina{i'( nu se impiedicd cle nici un argument'istoric,'nuare remu$cdri, nu ar"e nici scrupule, iar Istoria poloniei din secolulaI XVIII-1ea este elo'cventd in acest sens, ca $i ac,apararea Buco-vinei.

Tratatul de Ia Kuciuk-Kainar,gi - anrinteqte Gaston Zel\er _marcheazd o datd foarte irnportantd in evolu{ia problemei orien_tale, unde toate preten{iile anterioare mseqti au-fost satisfdcute.Astfel, Hanatul crimeii - care era vasal In-rperiuiui otoman dinanul 1475 qi cuprindea, in afard de Crimeea propriu-zisd, Bugea_cul, o parte din Cuban Ei zona Azovului - era recunoscut inde_

pendert de cSrtre cele'dou5 imperii qi su,bordonat numai' hanuluisdu, ce descindea din neamur-lui Ginghis-H;; -i;;.'5i'conforn-r

tratatului; Hanatul crirneii pis,tra doar i6gdturi ,piritr"iJ cu poartaotomanS.

, Dogrpgste ci{iva ani_ (1783)-, Rusia va alipi la imperiul siuHanatul -crimeii gi, astfel, pe iingd asigurarea .u""riliiii terito-riilor sudice, cdpita qi ie'girea ra Mirea Neagrd. Du"d;-;;i" aceastdanexare., Rusia repurta un succes considerabll din punci cle vedereeconomic si militar, care ii permitea coronizarea partiro" sudice,1",T,1_""j:tt:-d 'n pericol. tatar ;i perspectiva constiuirii unui portmrrrtar tn zona ce va prinri denumirea de sevastopol, pentru oto_mani, pierderea crimeii insemna desprindereu, p"rrt.u prima oard,a unui teritoriu locuit de musulmani ! sultanii iurci ,roi li nevoitide-acunr sd faci uz. de atributul 1or de califi, penLtr rpa.iru,-"rti"iunele conexiuni spirituale cu Hanatul crimeii,-iar tr-].:aterina a II_a,privind lucrurile in perspectivd, incurajeaz1 tendin{a de emanci_p.ar,e a beyilor egipteni, in vederea crediii ,,unei {dri independentegi demne de cinstea qi renumele ei.(1.

.. Treibuie sd punctdm aici cd habsburgii, concomitent cu pdrtidin Polonia, voiau .sd profite de conjunclurd ca sa ocupe si l.eri-torii romaneqti. Asffel, in ianu.arie rT7s, cancelarul austriic Kar-rnitzdddea instruc{iuni ,baronului F, M. Thu,gut, ambasador la Istanbul,si se informeze asupra teritoriilor rom6nesti de dincolo de orsova,pregum si ale Moldovei de Nord din vecindtatea pocutiei2. in'sc'p-temibrie 7774, Kaunitz il informa pe Thugut cd Viena s-a clecis idoeupe nordul Moldovei - considerat punct strategic prin care sep-,"!ga realiza legdtura dintre teritoriile poloneze acaparate in 7772qi Transilvania..- Inifial, Habsburgii inclinau sd ocspE Oltenia - provincie de-linutd de ei intre 1718-1739, in sensul cd aveau un precedent. DarIosif al ll-lea va domni, din 1780 - asociat inc6 mai inainte ladomnie, de cdtre mama sa, Maria Tereza, - fdcuse incognito ocdldtorie pe valea oltului qi raportase despre sdrdcia provinciei.ln acelasi timp, colonelul Carol Enzenberg evalua nordul NToldoveiIa circa 21 milioane de florini.

lHurmuzaki, Documente, vol. XIV, partea avezi qi Musta"fa Ali Mehmet, o1s. cit., p. 284.

2 Histoire des relations internationales, III..., p.2bg.3 lbidem.a L'euolution de la diptomatie (id.dotrogie, moerlrs

tome I, dix-huitidme sidcle, Paris, 1938.

p.1206;

et tehnique),

La sfrrgitul lui deeeml:rie 1.774, amibasadorul Thugut ii raport:rKaunitz cd Grigore al III-lea Ghica (7774-1777), clomnitorul

* Crimeea va purta denumirea de ,,Provincia Taurid5", pusd subordinele unui guvernator care era subordonat direct Petersburgului.

l lsmail Uzunqargili, OsmanliTarihi, vol. IV, p. I, p.517.? N. Ciachir, Gh. Bercan, Diplotrna;,ia ettropeand in epocct

rnodernd (1566-1919), Bucuregti, 19B4, p. 213.

37

Nloldovei, protestase vehernent la Poartd inrpotriva sniulgerii Bu-covinei din trupul Moldovei, amintind cd respectivul teritorin nua fdcut niciodatd parte din Poculia, iar ocuparea sa nu poate ficonsiderati un ,,act amical(( din partea Austriei.

Cu toate acestea, prin coruptie, ,ssnfsj si presiuni militai'e (con-centrdri de trupe in zona Belgradului), la 7 n-rai 1775 st: semnaConvenlia austro-otomand, compusi din patru puncte, prin carenordul Moldovei (Bucovina), cu vechea capitalS, Sucr:ava, si rlor-minii--ti l'{arelui Stefan, de la Pi-rtna, jntra in componenla Impe-riului Habsburgic. Ignoranla si venalitatea func{ionarilor otomaniinsircinali cu delimitarea hotarului a lacilitat anexarea, in plus, aincd 30 de saie - acest nou abuz al Vienei fiind parafat cu o notdexplicativd a Convenliei din 7 i.nai 1775. incheiatir la" Istanbul, Ia12 mai 17761, in ibaza cdreia frontiera dinlre Moldova qi In"rperiulHa'bsiburgic era pe riul Suceava, Ia colrfluenla a,cestuia cu Siretul.

$i astfel - consemneazd ironic Coi:neiiLr Blaga, dac'd Eugeniude Savoia ocupase cindva Oltenia, cancelcirul, I{uunitz n-a vrlrt sAse lase nrai prejos $ a reu;it sd snrulgtd Eucouino," in virtutea prin-cipiului... echilibrului ! (Statu-quo ? Pentm cine !...).

Conchidern deci ca teritoriul cedat. care va fi denutlit Bu'co-oraqe/tirguri, 226 satelocuitori. Iatd si pre-

15 060 de ruteni, plr-rs

Couandantul trupclor ,de ocupalie, generalui Gabriel SirlenY,adresiirdu-se locuitorilor din acest teritoriu, spunea': ,,... Aceastibucatd cle loc a Moldovei, pe unde s-a pr-ls hotar si semne, impd-rdtqti pajure, este in stdpinirea iinpiraliilor -qale, crdiasa apostoli-ceascei Maria Tereza gi impbrilia sa, Iosif Secundul. $i de acuminainte, orice porunci Ce Ia Poarta olornand ori cie la Divan (Iaqi),nitneni- sd nu cuteze a asculta, ci toate poruncile vor veni de lamdria sa baron Sp16ny $i a oantenilor MAriei Sale'{2.

1 Hurmuzaki, Documente,Yfi, P '277.

2 Citat dupd L N i s t o r, Istoria Bucouinei, p. 72

cqpirolul lll

PATR|.,INDEREA TRUPELOR AUSTRTECE ('r7751,

coNsTrTUrREA DUCATULUT BUCOVTNET (r849)DE

PiNALAtA

vina. era de 10 441 km2 insumind o serie desi 52 cdtune, cu o populalie de circa 70 0C0cizdri statistice : 47 860 sullete dc rorndni,polonezi, ruqi, armeni, evrei etc.

c Jurd.mi.ntul, de credintd. fatd. de noua stdptnire. Md.suri edm,i-nistratiue ale comandantului milita,r o Infiintarea EpiscopieiISucouinei, cu clependenfd. ierut'hicd. fatd. de Mitropolia Ortodord.de Ia Karl.otoitz. Secularizarea oueril,or mtndstire;ti qi a'eareaFondului, bisericesc o Incht$erea Bucouinei tn administra[ictDuccttului Gali{iei (1786). Reforme sociale. Cre;terea demoqra-ficd.. Viata bisericeascd.;i cul.turald o Reuolutia d.e la 1848 i.nBucouina. Frunta;i ai rnigcdrii reuolulionare din Mol.doua, Bu-sarabia, lara Romdneascd. ;i Transil,uania, Ia Cerndufi. Ral"ulziarului ,,Bttcouinaft

Populalia Moldovei austriece. - aqh apare in primele acte cfi-cirale - era chematd Ia 1 octombrie 7777 sd depund jurdmintul decretdin{d fa{5 de noua stdpinine habsburgicS. Maria Tereza lansraun manifest cdtre noii sdi supuqi, fdgdduindu-Ie reispectarera legilorqi obiceiruril,or !5rii. in timp ce in seara zilei de l octombrie 7777,generalul ,comandan,t austriac dd,dea in nou,a s,a re$,edinti din Cer-niuli o mare receplie, in pal,atu'l de la Iagi, domnltorul Ghica eradecapitat de ,c5tre un emis'ar al sultanului.

Un contemporlan consemna fe pagina unui minei : ,,Si se qtie

cd au tdiat tur'cii pe Mdria S,a Grigore Alexandru Ghi'ca Voievo'din I'asi, cu viclequg prin un spuncat de tunc capugiu la casele dinB'eilic, la vdleatul 1777 octombrie 1, duminicd spre luni((.

Ion Ni'stor, in documentata sa lucrare Istori'a Bucovinei, re-prodr;ce insemndrile unui corespo,ndent din Tstanbul, datate ia 19

nroiernbrie 7777, privind cauza aslasindrii domnitorului Mold'oveidin ondinul sultannrlui'(." distrirotu'l Buoovinei a fost principala

38

aauze a asasin5rii principelui Ghica. Acest domn nu voi,a cu niciun pnet. sd ,consimtd I,a cesiunea Bucovinei in favoiare,a Austri'ei.Prerogm se vede, el. se componta ca un s,uveran ind,ependenrt((1.

In pratru ani, a'dicd in 777g, populrafi,a Bu,covinei a sp,orit cu47 775 lo'cui'tori, a'tingind cifna de 776 925. S,tariisticile au,s,tri,ecesinlt exracte qi, din ordinul nouiui guvernraior militar al Bu,oovinei,gener.altrl Enzenberg (cane a preluat funcfia in 7779), afl5m si deunide venerg sroes,t spor : din Tr,ansilvania, Manamureq, Mo,ldova qiG'ailiti,a, a'corrdindu-1i-se celor veniti o serie de privilegii. Astfel,statlsti'cile consemnerazi nurnele familiil'or transilvdnene-a,qezate inBu'covina, o'cupafia, avere,a mobitd, originea etniicd qi ce sate auinfiin!at.

De pildd, din Transilvaniia au venit in Buoovina, in 1778, 4587de nomdni qi 431 de seicui. Veneau din comirtatqie Bistnifa-Ndsdud,Maratnttres gi Trei-Srcaune, qi s-au aqezart in 52 de sart,e din sudulRuc:ovinei, inteneind fie sa.te noi -(Tercblecea, Botosana, Iaslov5!,Teodoregti q.a.),. fie aqezindu-se raldtriri de big,tinaqi in satel,e S,tupda,Corlata, Gura Hum'orului, Sol'ca, I[cani, Vonone!, Stadova, Dorna,Car'apciu pe Sir'et etc.

Tn afard de romdni, secuii coloniz,ati pe moqiile mindstireqtiau constittn-rit coloniile ungureqti de Ia fibeni*I,stensegits, I,acobeni,Dornes,ti, Maneuli ; ruteni fugili de pe moqiile b'oiereqti din Ga t-lia qi Pocu{ia ; s,ectari ruqi, "numiti lipoveni - forrninid satele Cli-mduli, I-ipoveni, Fin'tina Alb5, iar mai tirzil-r Lucavd{, I,osif ,al II-Ieaingiduin'du-le exencit,area liberd a confesiunii lor ; s,trovaci, asezadiIa Soloneful.-,Nou, trlequl si Poiana. I\tficul'ui qi. in special, coloniqtigerm)a'ni, evr,ei, ,arrrr€ri, ligani etc.

[n afara celor trei oraqe (Cerndu{i, Siret, Sucerava) si d'e te-ri,toriul o,colului Cimpulungului, populat de ldrani liberi, pdmin-tu1 se gdsea in s,tdpinirera mindstirilor, a Episcopiei de Rdid6uli qi

.. +a boieril,or. In urma secularizdrii mosiilor minSstireqti qi episcopale,din 17BB s-a format f,onrdul biserices,c (org'an1s,s11 definitiv in 1786),car€ ,ov€ro misiunea d'e a intreline Biserica qi S'ooa'la. Fondul acesffaera ju,mditate din pro\/incie2.

t Ion Nistor, op2Ilie Corf us,

Bucureqti, 1982, p. 9-11.

cit., p. 74.Aqricultura in ldrile Romd.ne (1848-1864),

In 7784, sirtu,atia Biserricii Ontordoxe se prezenta astfell :

Nr.crt.

Dennmirea institu{ieiecleziastice

Nnmirparohii

Familiienoliati

Nun^dt'biset'ici

I

t

4

5

ProtopopiaCemdutilorProtopopia0eremu;uluiProtopopia NisLntluiProtopopiaBerhometuiuiProtopopia Sucevciqi a vicariatuluiCimpulungIloldovenescProtopopia Yicovuluiqi vicariatulCturpulung rusesc

4'229

JO

5 427

4 597:l 315

3 109

4 7B7

5 466

39

4629

JO

61

513.1

38

51

50 5,1

58

| :o zrr 247

Inilial apdre'a pr,egnan,t caracterul r,omanesc al Bu'covinei qi,ou precdd'er.e, aI Bisericii. Patru sute de exemplane din legile ger-mane au fost traduse in lim,b'a romAnd. Baronul Spleny, intr-unuldi,n r,apoar,tele sa'le, se ref,erea la cl,eri,cii mir,eni, d;ar gi Ia cei dinminds irile Putna, Vor,one!, Hurnor, Dragomirn'a ertc., care invSlaupe eopii ca te romdne,as'c5. :

$colile rnol'doveneEti din cele patru centr'e - Cozireni, Zzts'tovna, Cir-rcdu si Rarancea iqi desfiqurau activita,tea in timpul luiI,osif aI Il-lea. Dupd aceea incepe o germanizare a Soolii, ,cici dupdvorbel'e Mariei Tereza, ,,Die Schule ist ein Politikum( ($coala este

de fapt politiicd), care trebuira sd pregdteascd certdfeni credincioqiImperirul'ui Habsburgi'c, care sd facd polirti,ca Vi,enei, fi'e ci s,e aflattin Bucovin'a, in noridul ltaliei, in Cehia, in Tirol ori in Btanat.

Folosind' car"tea preotului Dimitrie Topa', afldm imediat dupa1775 nu,rne f,oarte rdspinrdite pe plaiuril'e Bucovinei: Muntean, Mo-

1D. werenka, Topographie der Bukowina, p

9i tab. lui Ion Nistor, Istori,a Bisericii din Bucouina,p. 203-270.

2Dimitrie Topa, Romdnismul in regiuneaNistru din fosta Bu,couind, Bucuregti, 1928.

185-1Bg ; veziBucureqti, 1916,

d.intre Prut si

40

w

Inde

can, Lupul, Ursul,, Cucul, Sundul; Grdmadd., Cantemir, Onciul., Ni-coard., Frdlior, Purice, Rdloi, Cdfea, Micul, Cretul., Pilul, Surdul",Dumitrag, Dud(t, Cocoq, Labd", Carp, Tdutu, Moloc, Nulul, Epure.

La depunere'a jurdmintului de credinfd (omragi'uiui) rssrs s-,.cerut, in iala noii stdpiniri, care a avu,t loc la 12 o,ctombrie 7777,in orasul Cernduli, s-au prezenta,t urntdrtorii :

. 'a) boieri (in slujba activd a !drii), 23 inqi, dintre crare retinemnumele : BaL;, Costin, Calmulchi, Gafencu, Herescu, Mitescu,

b) mazili (boier.i demisi din slujba {drii) : Arctbul., .Antohi, Go-ian, Gore, Lepddat, Mortun, Mofoc, Pdunel,, Stroescu, Tdutul., Vtr-gol.ici s.a. - 93 insi ;

c) ruptaqi (ooproprietari d" mosii) : Brtnzan, Bttfurd., Frunz(t,Goictn, A[dlinescu, Marqind, Onciul, Predct, Stirtgaciul" Tdutul, Topct,ZoLa - 115 inqi ;

d) slerathici (boiernasi) : BrahcL, Brinzan, Diaconu, Gulescu,Mintici, Sandul, Andrei, Muntean, Negoitd., Popescu, Popic, Sduescu,Sd.pun, !intd., Topa, Zota - total 146 insi.

Deci, 377 capi de farnilii 'din clasa de frunte a Bucovinei, maream,ajoritate rom6ni. Unii au contestat, cd deqi lac parte din ca,tego-riile de mai sus, n-au f'ost tr.ecufi in tabelul resp,e'ctiv, emifindu-seaceslora o noud patentS.

Aus'tria - ar"altd Top'a -*, dupd tre'cerea Bu'covinei sub admi-nistrarea Galiliei, a urmdrit doud s,copuri : slavizare,a provinciei, qiconvertirea populafiei slavizrate la confesiunea unitl catolicd. Dece ? Sprijinind pe ucr,ain,eni qi ajutindu*i in aspiratiile ior nafionale,cre'a o barierd impotriva Rusiei qi, totqdatd, stopa eventu'alra acliunea Mol,d'ovei de a recupera Rurcovina.

In tabelul respectiv erau trecuti trei Nlintici (Sandul, Andrei siTeodor). Un descendent al acestei familii se af15 astdzi in Toronto (Ca-nada), inginerul John de Mintici, care este prieten cu autorul acesteicdr[i Ei i-a pus la dispozitie din arhiva familiei atestarea titlului denoblefe conferit de cStre To,sif a1 I]-lea in 1790.

Mai apare in 1782, din lvdnciuti (judetul Cernduti), plasa $ipenitu-lui, un Andrei Mintici, in fata Comisiei pentru confirmarea proprie-tdtilor din Bucovina (Bucowiner Konfirmierungs Kommission), impreundcu Ion Buturd, Gavrilag DrSghindd, Grigoraq Tdutu Ei Andrei Tiganiue,cu un uric originai din 1473 cd sint descendentii boieruLlui Dragog Uga-rul, care cumpdrase satul respe,ctiv de la boierul Cirste, pentru 170 dezloti tdtdreqti.

$i, astfel, numele de botez sau de familie primesrc sufixele.ciuc", ,,wicz((. ,,eac(( :" Sand.u - Sanduliuc sau Sandul'ouici, LJrsul - IJrsuleac

Andreias - Andreia;ciucDumitra; - Dumitra;ciuc

' Surclul - SurdulecLcBaba - BabiucMulei - Mateiciuc.Micul - MiculeacSau traducereia numelui. F amilia Epure aprare la generafi'a

urmdtoare ,,Z,ait(t. Piriutr Negru din judelul Cernduli' pl'asa Nistrului(documentul este din 1433), devjne Ia sfirqi'tul secolului al XVIIi-Iea ,,CiorniPotoc((.'Arces,t uttn* ai lu,tenilor se da'tora, dupd'T'opa, din trei mo-tive : boierescul el-a mai uqor decit in Galilia ; scutirea de recru-tare ; nrai'oritatea preolilor ruteni nu voiau unirea cu Rormal.

in sprijinul vechimii moldovenilor in Bucovina se mai aducur,mdtoarele argumente. Plu'taqii hufani din Carpatii ruteneqti,ajungind pe apele Nistrului, intre Bucovinra qi Galifa, rdau plutelordireJgia: ,,bni-na la!,chii bik( (bate cu cirma) sau ,,bni na voloskiibiku ibate cu cirma spre p'artea valahd). in legd'turd cu numele de

,,Bu,oovina(t, Top'a men{ione'azd ci aceastd denumire o gdsim in-tr-un atlas suedez din prima jumdiate a se'colului al XVIII-1ea,pentru regiunea dintre Prut gi Nistru, din finutul Hotinului, zondaaoperitd -de pdduri. Atlasul, lucr,a de min5, se afiS la Liceul realnr. 1 din Cerndufi.

Tn .Bucovina, Habsburgii au PdstratGrigore Ghica din 1776.

apii'cat aqezd,mitrtul lui--Sr-rb"a.spect

iuridic, {Sranui avea statutul de ,,liber((, din 1749'

reaiit'a,te, ins5, se bucur,a de o libertate limitetS, 6vind dreptulfolosinld asupra pdmintului pe c'are-l lucr'a.

Pind la 6 august 1786, Buc$vina era o provincie austriacd de

sine stdtStoane, rdtnasd sub .colducere militar!, exercitati ca aitareqi in administnalia bisericeas'cd, qcolarS qi in gospodSrirea dome-niilor bisericegti secul arizate.

lmpdratul Iosif al ll-lea (1780-1790) i*a favorizat, in generalpe rom6mi, le-a recunoscut liiseriia ortodoxd qi chiar a primit sd

1D. Topa, op. cit.,p.29;vezi gi T. Nis+'ot, Romd,nii' sL rutennd.in Bucouina, Bucuregti, 1915;vezi Si I. Nistor, Der nationcLle KampJ

in d.er Bukowina, m.it besonclerer Berliltsichtigungt der Rurnrinen und

Ruthenen, Bucureqti, 1919.

fie Patron suprern aI Biscricii ortodoxe din Bucovina. In 1zB3 avizitat i'ntreag-a Buicovind, iar la suceava re-a as,curtat pisurire, pecar,e in parte le-a qi rezolvat.

In Bu'covina a fost introd'usd o adminisrtr,afie m,ordernd, qi dinlTgl I luat fiin{d serviciul s'tdrii civile pe lirigr fiecare oficiu paro-hial. Dar trebuie s5 insistdm pe o problemd care a avut mari impli-ca{ii. Biseri,ca din Bu,oovina a ieqlt de sub jurisrdiclia Mitlopoliei* i]u t.uqi, I'a Mitropolia orto'd'oxd de la Karl6witz (corect. sremskiKarlovici), cu serdiul in Voievodins silbgsscd. Majoritatea pre{ali1orerau sirbi, iar Biserica orto'd'oxd din Transilvania qi Br-r,cbvina vafi subord,onatd a,ces'tei mitropolii, ridi,caitd I,a rang de patriarhie din184B. in 1965 am lucrat in Arhivele de ra sremski xlartovi,ci, unrdese gdsese peste 2 000 000 de docmmen'te ronrAnegti, iar o istorieserioasd a Bu'covinei nu se poate fa,ce prin omiterea documentel,ordin perioad,a 1781-1873 aflate acolo.

. DgEj cle-rul- qi poporul bu,covinean au p'otesta,t energi,c oontrar:nportulri de d'emnitari sirbi in eparhia loi rom6neascd, episcopulD'anjil vlah,ovici qi 'oamenii sdi incep si sirbizeze nur4ele'r,ornaniior.Astfel, r-'umele patrirmonice capata terminatia sirbeascd ,,,ovigi((, inlo,c de cea mo1'd,ovenerasc6, in ,,escu!(. Astfel, in catastiful din 1Z86gdsim sirbizate numele pr,e'o{ilor :n'old'oveni. Nume ca stef.an, Ioan,simion, Toma, vasile, PaveL et'c. apar ca $tefanovici, Ioanovici,simionovici, Vasil'ovi'ci, Pavlovici. lrr a'cest s,ens ron Nistor dd untabel de'osebit de sernnifi,cativ, pe d'oud ,col,oane, din care neddmclteva :

Nurneie si breasla pdrin{il,orPreotul Vasile de l"a Vd"sldutiProtopopul Simion d,e La Terebl.ecealVeculae Gricu in CerndutiPreotul Iarcb din StdnceniGeorge Costui[, mazil

Fl-

ritr mai aveaiu aonalionali in Gaii{ia, iar din p;trnct de vedere reli-qios, it5rionezii din Galilia erau catolici, iar ucrainenii qi armenii, de

'is,emerrea tre'cuserd de rnai mult timp sub obe'dienla Sfintului S,caun

de Ia Roma. Prin alipirea Bu,covinei la Gaiilia nu mai erau res,trirctiiin privinfa bdjenariior, qi ,astfel ucrainenii pdtr;r:nd ca hulani invdile Ceremuquiui qi Putilei Ei, ca ruteni, in pdrfile su,di'ce aleBucovinei.

Deci, prina consecinfd pentru acest teritoriu al Moldovei deSus a fost slavizarea tot mai accentuatd a Bucovinei. Rezutrtatulse ve'de in recensdmfntul., adi,ci in s'ta'tisti'ca oficirald din 1848.2@9 293 romAni Ei 108 907 nrteni, plus cetrelalte nalionalit5li : ger-rnani, polonezi, evrei, ,ar,meni etc., insumind 93 381 locuitoril.

Prin desfiinlarea a'dministraliei militare (1786), atribuliile autrecut asupra Cancelariei aulice unite boemo-austrie'ce de 1a Viena,cdreia ii era supusd Galilia. La Lw,ow (Liov, I-emberg) eria un guver-nator (de fap't un guberniu) 'care avea in subordine un Kreishaupt-man, cu regedinla la Cernduli. Printre cdpitanii districtuali aiBurcovinei au fost gi o s,erie de romdni, printre care Vasile Baiq(7792-7805) qi H. Isdcescu (1841-1849). Limba oficia,Id a guber-niuLui Galilia era gerrnana, iar boierii qi m:azilii bu,c,ovin'eni erautre,culi in ma'tricola n'obililor asimila{i qi se judecau in caz de litigiiin fala aqa-numitul-ui I'orum nobilium de La Lwow. Daci nobilirneapolonezd a obfintrt recun,oaqtere,a tutir.rror drep'turilor ei feudale qidneptul de a avea o Die,td (Seim), nobilimea romdnd din Bu,aovinanu ob{inuse asemenea privilegii. Rezultatul ? l\{ulte familii b,oiereqticu rezonanld (BaJ.q, Ca'targiu, Donici, Necul'ce, Stundza etc.), careaveau mari proprietali in Bucovina, s-au retras Ia Iagi.

ln schimb, viafa spirituald fd,cea progrese, in ciuda germ,ani-zdrii qi a Bisericii ca'tolice, prin oele 72 pro,t'opopii : Cernduli,Cene,mu$, C,ozmeni, Cimpulung, Hum'or, Nisiru, Putila, Ridduli,Siret, Storojine!, Suic'eava qi Vi,c'ov. Preolii de lard pdstrau tradiliilestrdmoEeqti, slujeau in romdnd qi in aoeeaqi iimbd invdlau copiii.Mai erau dascdli ambulanli, care ,adunau in. case partioulare pecopiii cle mazili, rdze'qi mai instdrili, preoli etc. La Liceul clasicdin Cerndufi, cu limbd de pr'edare gerrnand (infiinlat in 1B0B),^reli-gia pen'tru elevii ortodocqi s-a pre'dat totd,eauna in romAnd. Incepsd se tipdreascd in romAneEte, in Bucovina, cdrfi pentru nevoileBiseri,cii (Catehismut qi Ochtoihul Mic - 1804), pentru cunogtin-

lete mirenilor ; Calen'darul r.omAnesc, ingrijit de dascdl'r.rl Vasile

i ltie Corf us, op, cit., p.2l: vezi amdnunte in lucrareaIon Nistor, Romd.nii si rutenii, in Bucouina, BucureEti, 1.915.

Nurnele copiil'or1 Monoli Vasilouici3 Constantin Simionouici7 Vasile Nicul.aeuici18 loctn lacobouici23 Vasil.e Georgeuici

socotim c5 eele cinci exemple date de noi sint oonch.rdente.Derci, in lo,c sd treacd in catalog Manoli, fiul lui Vasile, era treeutelevul,,Manoli Vasil,ovici.( et'c.

Unii, iuindu-se dupd patronimul sirbesc ,,-vi'ci.(, ,air.r denh'turrartistoria si au sustinut ,pretinsa origine ucraineand a vechii c5rtu-rdrimi din Bucovina. Incorpor,area adminisirativd a Bu,covinei laGalilia, din 1786, a ,dezavantajat elementul romdnesc. Motrdovenii

&4

t'intiia clirr Tereblecca, r1e li1gri Sirei (1811), ,,gazetele" lui TeodorRa,coce din Carapcir-i pe Ceremi-rq (1820) qi altele.

Viala na[ionala din Bucovina pulsa pe domeniul- Cernau'ca' a1

Iui trud,oxiu, 'cavaler

de Hr-rrmuzachi. Casa era un a'devdrat m'odel

de via{d romdneascd. Aveau Eapte c'opii, care vor juca -un

rol impor-tant in istoria RomAniei moderne. Solia sa, Et'ena Murgule{, ' sp'u-

nea : ,,Sd grijim, iubite soluie, ca in amestecdtura aoea'sta de limbi,copiii"noqt"ri sd rimind ceea ce sintem noi, a'di'cd .romAni((' AndreiMureqanu numea aceastd familie ,,Gr,a'chii RomAniei'6'

Revolulia de i'a '1848, cuprinzin'd o mare pa1te. din Eur'opa, a

cuprins qi imperiul Habsburgi'c. De al'l,fel, Revoluli3 paqoptista a

cuprins intreaga arie geografica ]oc'r-rita 'de romAni. Pregdtitii in c'on-

diiii asemindt6ar,e, deaflqurindu-se simul'tan irr cele trei {ari romdne,,a avut un catacter unitai qi na{ionai.

Din punct de ve'dere juridic, Principa'tele Rom.Ane se bu'curau

de o lar[! autonomie, insd protectoratul rusesc (instaur,at oficialprin fruin,tul de la Adrianopoi, din 1829) j-ena tot *i.*YT in plus,

ieritoriul dintre Prut Ei Niitru, clesprins Moldovei din 1812 qi de-

venit gubernie ruseasci, este supus rusificarii, in urma urcSriipe trofr a larului Ni'colae I (1825), ca.de altfel qi Mare1e Du'cat a'l

hinlandei $l negatul Poloniei. hnperiul Otoman rdminea p9 Tai,departe pu,terea suzerana care st5pinea elecliv incir din secolul alXv-lea, itreveche,a provincie r,omdneascd Dobrogea, un'd,e eiemen-tul musulman turco-t5tar, delinind pozilii-cheie, st njeneau luptade emancipiar,e a valahi,lor. Totuqi, generalia de la 1B4B ii considerape r,om6nii rlin Dobrogea ca o rezervir de forfe in serviciul revo-iuliei si al unitalii nalionaie. 1\r-r intimpliitol Proclamafia de la Islaz

se'gasea Ia Niculifei, iar pe o car.te de rugaciuni de la mindstireabbft ei,au notate' evenidentele inrtimpli'rte.ia- Iaqi in martie 1848,

qi p.i*'"trl satului Tuncoaia iqi exprima dorinla -{e ,,a vedea pe

i-qi'romanii uni!i(. Dupd cum se gtie, restul teri't'oriilor romAneqti-b-rioo"i"u, Traniitvanii qi Banatul - erau incluse ImperiuluiHunrnntgi", qare stinjenea macheaveli'c lupta de ernancipare, folo-sind in lcest scop qi nobitimea maghiard, patri'ciatul german, qi

chiar pe sirbi, ruteni, slovaci.inconjura{i de trei imperii c,onsei:vatoare, ca1'e le stdpineau qi

te|ito|ii, ou..*'p" cine puteau conta 'romAnii, ln exterior ?

Mi,ca C,onf,e,deralie trlve[iani e'r,a singura republicd din Europal,

d,aca exceptam cele patr-u oraqe libere gelmane (Hamburg, Bremen.

1J. B. Durose11e, I"Europe de 181'5 n nos jours, Paris'

1964, p. 91.

F-'

l,r_rbecls, Franl<furt/Mein), caci Republica Cracovia dispiruse in1846 (inghilitd_ de Austria) 9i - dupd expresia Iui H.era ca ,,o oazd s securitdlii in mijlo,cul unei Europeconflicte('1.

Pe Anglia burghezd nu se put,ea conta. Aceasta iqi avea bineconturalte obie,ctivele politicii externe, care aveau cia scop conser-varea tr,aficului pe dr,umlrriie maritime, ce-i asigur;au m'aterii primeinrdustriei, hranl - cu pre'cddere grine qi carne - Ei debuqee pentrumdrfuriie englezeqti. Muifumita cu rezuitatele Congresului de laViena, cduta sd menlind in Europa statu-quo-u1, iar tratatul econo-,rni'c in'cheiat cu P'oanta (1BSB) si mai sies Convenfia de Ia Londra(1841) demonstrau cd Marea Britanie doreqte cu incdpatinare sdmenlind integritatea Imperiului Otoman qi sI nu permiti, mari alesR'usiei, sd se s'tabiieascd in Strimtori.

Cu exceplia Fi'anlei Ei a revolufionarilor polonezi stabi)ili inrnulte ,centre eur'opene, Prusi'a, Spania, Piemontul, Sue,dia etc. aveauprobleme in'terne ;i, pra,ctic, nu aveau cum sd ajute cu elicacitatepe romAni. Dar, sd deruldm evenimentele.

Izbucnirea lanlului de r'evolu{ii in anii 1848-1849 s afe,ctat,in primul rin'd, intregul sistem de relalii internalionale din Europa,monarhi'c5, instaura't in 1815 Ia Vien,a. E1e au izbucnit inca diniranuanie 1848, in Sicilia qi 1a lVlilano, dar iau amploare dupi cevalul. revolu{ionar va cup,rinde doua centre impor,tante ale Europei :

Parisul qi Viena. in Frahla este proclamatd republica Ei introdus.votul universal. Revolu[fu se extind'e la Torino (5 martie), la R'oma(14 rnan,tie) ;i va rdbufni cu mai multi vigoare Ia Viena (13-15 nartie), uncle liberalii inpun o constitulie, iar batrinul Mettci.-nich (can'ceiar aI Imperiului din 1821), de frica miniei poporului, afugit, deghiz,at, din ofaE I

Cdderea lui Me,tternich d:i impuls popoare'l,or din m'onarhia habs-burgicd sd se ridioe Ia luptd (romAni, maghiari, cro'a{i, cehi, sirbri,slova,ci, polonezi, sl,oveni) ; dar, toto'datd, accelereazd lupta italieni-lcr pentru uni'tate, ca qi a germanilor din cadrul Confederafiei.Paralel cu aspirafiile nafionale, tot ce-i retrograd, feu,dal, este abo-Iit, r'evoiuliilor inscriind,u-se p,e o orbitd profund socialSz

L.a 20 m,ai 1848, fruntaqii romAni din Bucovina au convo,cato M,are Adunare Nalionald Ia Cernduti. A venit o mare multime

1H. Hearder, Histoire(1830-1880), Paris, 1973, p. 237.- 2 E. Zdi,\ner, HistoireParis, 1965, p. 319.

de I'Europe. L'Europe, atL XIX sibcle

de I'Atttriche, des origines a nos

Heardermdcina'te de

46

din intr€aga BucovinA si au Jost repr€zenlate toate clasele sociale congusa de poetul Taras sevc€nko care lindea re6taurarea unui

fri;;led joainrar; l;i,'ai,i.,r"r ,"p.r"J*, 'i zi,,i,"ii] iiiiil'c;,I srat ucraineon de sine st:,taror. in care sa rie inclLrsd BucoviDr'

i" -t "'"- p" *t"iji";fi'dt**,' . -- -*' '*'-' " calitia, Volinia, Rusia Subcarpatice, in juml. Kievului.

I s€pararea Bucovinei de caliria qi constituirea ei in rara d€.,,co. u,, ff#ffiTTltlYiliaT'31tlftrJl-thi? IT#"]?H*",H{-

rodni aubonome{ - . Incredinhta tui ,qron Pr.lmnul - IoEt proJeEor 'Ia BIaj. De a6emenea,

3 Tns"ry""uu naFonalite{ii rornane ii crearBa de $(\oli nationale I a l,ua( fiinla o $coala normala (,,preporandie") ronlaneasce, oare sd

?: d:zrobirea Franilor - prin desfiintsrea cldcii ti a dijmei MEqei€a€46 invatAlori p€nttu Bucovjna.lU. desFjnderea de Mituspolia ortodoxd de la Karloval.- -La 4 octombrie 1848 ap;Fa Ia C,erneLrti gazeh romarEasce

*,ftl*]il'#il;l"if ;iltriHffin.murld vreme, "" ""*'r- ;f;.|flfiit,ft, L}lF;!:f*:'{{;ff"T'T"ilr:ffi:'-ff;Td.g

Hg#fifPi,ffifttuT,;lr*;"*ffi"r;l*t:ti:tr;',.*$tr,r;;dl'ntr*i;#"t''$,'#,trffi,"."D,g!y{.*=. Ne.sserrode, in'"-.".raporr jnro{mil ra ,, ,*" ffS*,'il,fr,Jill"jlii,tf,i,X,iji,#fitlll"ffi{?"'1ff'u";[]rlfl:#1l-l:_9Ijf"-.'Yp"^ ca m pknul rc\,olutionariior rom6ni adunati iuth.v,e{e - cere se pioclamau rewlulionare i dar, jn fond, emanauT_oYTa1 $r,drn liucovina, se pr€coniz_a crearea unui gat aaco_ convinqeri de oo,. j.;re polilica qi

"ociaLd.T1?1: !T9, rylol9o"r, ^lJucovina { Ba6arabia (deci, tosta Moldova), io'manti au in<ercdr sa ,#,i tronr comun cu croatii (in acest

sa se une:urca cu ]ara Romeneasrd {i cu Tra-nsilvania. " 6"qp i-" aflal L Bureanu Ia zagreb), cu slovacii si in special cuIa 9 iurie 1848, un grup de bucovineni 6e adreseazd mirmooli- sirfit ai" Voi"voOi"a. tle alttel,'inca din mai 1B4B; riacuiatii Birbj

tului ryloldovei, Melelie, bucurcs de inldturarEa regimului ab;f,lLr- din voieiodind - avind binecul'rntaRa proaspdtului partrjarhti6t al lui Metternich. ,,Trei rnilioa;e de romAni de sub Cor,oalra Rajadid - se adie.a,u qi ei,-nu llumsi romeni[or din voievodina'AuBtriei, au inhat in rinrdul popoarclor *mi. *i

"Lu"a.

- ar" qar Si celor din Principa'te. In a.€64 sens -au elaboEt gi un mani_

Eurqpaui. rar bucovinenii Ga-li"i," *t""""rr" ;ffi;T "!""1 $l*g" a fost tradus in romane$te si difuzat in citeva sute d€

trdr€a caraoterului ei romarresc. -Indeamra

p" ^iltl firii"i in"io, *"ftffi{ul

rus Duharnet, aflat la Bucurcsti, raporteaze peters-vei, cel care ,,a ridjcar putemicul glas arhepisrop€Ei, impotriva unei u*diirii

"a a lacul rcs4 de ac€st manifes!, cjre ire oa scop sa_i

tbanii cat€ rn ,Lra de astiizi este lera pildd jn Eumpa si 3dgcd ;tt|tl" p";i"bt a".'rtut'i, p"nr* " "onr.uiuru

actiunile maghiare,f€ricire 9i in Moldova, ale cdFei lucrari, ale cir.ei rane sing&nae cit gi ae; frince opozilia curlii dela Viena.conl,r€64eazi a,fur de puternic cu iericirea noastrii si ale c€iorlalte Datoritd pozi{iei ma€hiarc (,,Uniune. ori Moarte l!), romanii austaturi din Europad2. intrat in tralalive cu Viena. unde se insldura6e un guvern.l.iberal,

In r:indurle popuraliei rur€ne .rin "f*111.

* conrurau doud ;iflj"t""H'T*1fi1"ffi:r]iti1#S"ffi?g$ni",ix"3ffjil.1Jtlt-curente lolitice: uDul de Jacturd pansla!,istd, care propoveduia ;ili:^ ftj impdrat a iscilit Eescriptul pri4 car6 romdnti si bucu-unltatea nalionald 6 slavilor - su'b €ida Rusiei -, Fprezentati o" i.*'a"-i*i. Ji."pturiie (document iinut-sub regim ,,se(retlr de ge-istoric'rl rus N. Posrdin si zurbrycki qi, alla. nafioni-ucrri"*oa,. ;.""fr

*ffo !iirl"fi;rtjti'!i$. "

premierd Ia Praga; in 1875,

1 Document reprodus in anexa cdrtii lui I; Nistor, Istoria Bisericiidin Bucorsina, p. 212.

2 lbidem, p. 213.

In Memoriui romAnilor adre'sat implratului (ia Olmu'tz, in 25

februarie 1849) se stipula ci ,,...nafiun'ea romdnd 'din Marele Prin-cipat at Ardeaiuh-ri, din Banat, din pdrlile vecine ale Ung'ariei, din

4 - Din Isto!"ie Bucovinei - cd. 2914B 49

Bucouina (s'n.) - care es'te cea mai veche in,tre celelaite naliuni qicea mai nurner,oasd din linutul lo,cuit de dinsa(l.

Romdnii cereau sa aiba_un ,,cap nafi,onal intdrit de impdrdt,ttn sfat (cu 'titlui de. senat Roman),^ introducerea iimbii nali,onalein toate lo,curile ce ating pe romani';i etc., docurnent,ui purtind s*m-ndturile unor fruntaqi- ca .{ndrei $aguna (Arrdea}), ion Mocioni(Fg"qU' const,antin pomu! (reprezeniini rombnii ai# paiqile unga-riei), Eudoxiu.Hormuzake (BuCovina)3.

. Expedi{ia militara a_ Ungariei dL a ingloba Transilvania, a f'ostopritd de bravul Avram Iancu qi rnolii sdi,"cu prelul a 82 000 familiirdmase fArd addp.ost, a,l distrugerii 'a

2b6 biJerici qi ui tou."rii inlu,mea celor morfi a 80-40 000 de suflete...

Nicolae Bdlcescu qi ceilal[i r,om6ni ,arflali in emigrafie continudJupta revolufionard, se organizeazd,in diferite capitale'gi'or"q"

"rrro-pene, 1'4cind prop.uslldd pentru cauza poporuiui ,o"-ar,., in f,a{aEu'opei.. Astfel, din Paris,- N. Bdtcescu ii schila rui Ion bhi,c,a, indecemibrie

^1849, planurile de acfiune penrru viitor : ,,Ghi,ca si

. rdmind la consrtantin'opol, eu sd rdmin li paris, iar dac6 nu avem

Evident, polonezii, fiind rdsplndifi prin toatS Europa in urmadispari{iei staiului nali'onal (1795), dar mai ,ates a ,,marii emigrdri6((in urma inabuqirii revolufiei de cdtre trupele lariste, din 1830-ie:t;, erau utili romdnilor. T'oto'd'atd, sirbii, slova;cii qi croalii,pentru a con'tracara qovinismul maghiar gi autocra[ia habsburgicri-er,au cel pufin Ia fel de nec,esari. De asernenea, state ca Piemontulgi Prusia - care urmdreau idealuri nationrarle similare.

Dintre marile puteri, Fran{a era acee,a cane ne putes ajuta celrrlai mult - linind con,t de originea comund l,atind, cit qi de faptul,cd doreau sI cr,eeze un stat-tampon intr ecele trei imperii 1a gurileDundrii. Prin Franla, rom6.nii au cdpatat o des,chidere spre insti-tufii qi civilizalii o,ccidentale - ca dovadd, domn ales pe 5 anirdin toate straturile societd{ii --, era sinonim cu Republica burghezd.Istoricul francez G,eorges Castellan are dreptafie cind afirmd cd eqe-,cul Revoluli'ei romAne cle la 1B4B a d,emonitrat cd realizarea UnirriPrincipatelor es,te subord,onald unei r'upturi intre Istranbul gi Peters-burg, qi acest lucru s-a conturat in ciuda semnirii Convenliei de'la Balta Liman (1849) Ei a sta{i'ondrii trupelor de ocupa[ie ruso-otorirani, pind Ia 1851.

Acelaqi Castellan consemneazd cd, in 1848, Kossuth qi ceilal{ilid'eri maghiari au manifestat o totald desconsi'dera{ie fald de pro*blemele ro,mAneqti, iar nobilirnea micd qi mijiocie ungard, in ciudadeclaraliilor romanti'ce de fra'ternitate, urmdre,a un sta,t unitarpropriu, in care sd fie inclusd ;i Transilvania.

Categoric, li'derii romdni nu puteau ,accepta aEa ,ceva,, adicdner,etcunoagterea drepturilor lor na{ionalb, intr-un teritoriu in careerau majoritaril !

Solulia ? A dat-o Eftimi'e Murgu : ,,Cea dintti grijd. sd. ud fie,Jrafilor, erma. Armstd. ctt msi degt'abd. gi mai, pe urmd. grijaEuropei. Nu glumi{i, ci ud i.narma[i !(2.

Sd revenim Ia Bucovina. Revolulia, deqi indbuqitd, Cons,tituliadatd de Habsburgi in mar'tie 1849, satisfdcea doleanlele romAnilorbu.covineni, in sensul ca despdr{ea Bu,covina de Galilia, devenincl,,[ard de Coroan5. eredi,tard (Kronland). ]ar noul. titlu, Duce alBu'covinei'f Herzog der Bukousina) a fost raliat aldturi de atte titturidu,cal,e Ei regale in marea nornenclaturi a impdr,atilor Aus'triei.

l Georges Casteilan, Histoire de la Routnanie, Paris, 1gB,{,p. 32-38.

' Bo,gdar-r-Duic5, Ettimie l,Iurgu, Scrisoore din pesi,a,

8120 iulie 1848.

pe crne*trtml'te, to,t e1 .v'q, ryerge la Londra, ca si_qi facd felalii(...) iar Bollia'c sd meangd in Bulgaria qi pe ma'lul Dunarii. ca sd fiepe cine trimi'te, to,t el va

in comunica{ie cu lara(a, ca sd fie

Ce concluzii se pot trage ?Romanii trebuiau sd mizeze in prirnul rind numtsi pe ei inEiqi

Ei si profite Ia rn-aximum de orice ,ionjunctura externd. De a].tiintre romdnii din toate pr'ovinciile s-ai produs o ulmitoare cone-xiune - in'clusiv cu cei de la sud de bundre. in aces,t contextamintim de un mesaj aI lui Bdl,cescu ciatre Ghica.. ,,... aveam hotd_rirea, viind la Constrantin-opol, de a md ageza intre'cufo_vlahi, cdcisocot rde.neapdrat de a {gvelopa nafionalitatea intr-acest avanpostarl ror.ii6nismu1ui"5, ,ori in Doi:roge,a.

Int.o scrisoare a l,r.ri G. sion, experdiatd la 14 iulie 1B4B dincernduti cdtre George Bariliu, se spune : ,oconstitu{ia valrahiei neaducea in deliruri de bucurie", clar evidemti'azd. qi conjunctura nefa-voi'abil5 provocatd de prezenla celor trei'imperii : ,Vai $i amar !Singura nddejde ce o aveLm este la miqcdrile ^polonieius.

.7 Cererile romdnilor d.in Monarh;a Austro-[Jnoard, Viena, 1g4g(tipdritd in romdnegte, dar cu caracfere ciriiice), p. 1.

2 lbidem,, p. 2.3'Ibid,em, p. 4.4 N. B6lces cu, Opere, vol. IV, Coresponden\Er, p.247.5 N. B 51c e s c u, Scrieri olese, Editpra Minerva, Bucureqti, 19?3,

p.344.6 Dacurnente 1848. Scresoore Cernduli, 14 iwlie tg4g.

50

51

F4F=--

tului nalional romAn' ReturnarealBbG, o celor trei judefe din sudulgrad), cie la trmperiul !ari.st,..c5..5i

'cd,tre Principatul Moldovei, inBasarabiei (Ismail, CahuL, Bol-

statste mari, in condi{iile unorionjuncturi, pot return'a teritorii. Aga s-,a initimplat qi cu Oltenia,in i7:9, a,caparata de Habsburgi in 1718: De 'ce se nu fi f'ost fravo-

fizati qi bu'covinenii ?

De ai,tfei, evenimentele majore de istorie romAneascd au avutrezonantd qi in Bu'covina. Am omis sd menliondm, intr-un capitolprecerdent 9ir, jn 1821, o serie de b'oieri moldoveni s=au refugiat inbu,covin,a, in imprejur5ri rameninld'loare pentru, ei. De frica deban-dadei create de trupele e'teriste, cit Ei a pdtrunderii trup:elor oto-irnane, au luat drumul Buc'ovinei qi alte categ,orii sociale. In aceiaqitimp, comisarului districtual al Sucevei, deoarece Bu'c-ovina se com-punea in cea mai mare parte din moldoveni, ii ena fricd si nu fiecontaminatd provincia de duhul rdzvrdtirii. Pe aceleaqi co.nsider'ente,epiicopul Bucovinei pretindea cierului din subordine sd prestezejurdmint cd nu face pante din vreo societate se'cre't5l.

Un document program'atic ,a fost Memoriul fruntasil'or bu'co-vineni, iscdlirt de reprezentanfii tuturor s,tirilor, na{ionalitdlilor siconfesiunilor, intitulat,,Chemrarea Bucovinei lla'emancipa{ie( qi

care cerea menfiinerea, respe,ctarea qi ,chiar ldrgirea autonomiei !5rii.ln m,ar,tie 186J,, s,turden{ii romAni bucovin'eni aflali la studii in

Viena se a,clresau cona{ionralilor lor cu in,clemnu} l,a redeqteptare:lnatii;nalI. In apeiul iscdlit de Ioan Sbiera, AnLemio Eerariu si LeonPopes'cu se spunea : ,,Noi am avurt, o lard voinicd, cu moqii minu-n'ate, acum o aflSm inundlatd de strdinism gi moqiile noas'tre strd-rnoqeqti in miini striine. Noi am f'ost mai mult dec{t minoreni, maicd am putea zice cd am'fost chiar robi, cdci allii ne-au purtattr,eburile noastr-e, allii au dispus, dupd pla'cul 1or,

- asupra avuliei

qi vielii noas,tre6(. Apelui se incheie chemind sd fie aleqi 30 dcbdribati care sd vorbeascd gi s.i ingrijeascd de in'teresele romAniior:bucovineni.

Nou,a Dietd a Bucovinei, intrunitd ia 5 aprilie 1861 ia Cernr:r-u!i, qi in 'care romdnii constituiau mrajoritatea absolutd se va nlen-line cu mi,ci varialiuni pind la in'ceputul socolului aI XX-Iea.Preq,eidintele Dietei va fi epis'copul romdn Eugenie Hacman, care

va fi confirm'a't qi in func{ia de cipi'tan al lirii (Landshauptmann).

1 Dan Berin clei, Reuolu[ia romdnd din 1821, BucureEti, 1991,

p. 15 : vezi 9i T. Bdlan, ReJugia{i moirloueni in Bucorsina, Ia 1821 ;i1B4B; BucureEti, 1929 ; N. Addniloaie, Gh. Duzinchevici, Noi mdrturii'contemporane asupra nigcd.rii d"in 1821, in ,,Stuclii', nr. XXIV/1971

53

eopirolui tV

DE [A CONSTITUTREA DUCATUTUT BUCOVINEI (18491,piNA tA DECLAhI$AREA PRIMU!.II RAZBOI MONDIAI {19i4}

c NouL cadru administratiu - cu ' itnplica$ii de ordin poLitic.Viafa cultural"d.'. Du&Lismul, Austro-Ungar (1867 ). Bucouinu,szb regimul noii Constitufii oustriece din d,ecembrie 7867e Infiin[area Mitropoliei Ortddore a. Bucouinei 9i 'a Dalma[iei(1573) o Inaugurarea[Jni,uersitd[ii Germane din Cernduli (1875)e Pozifia romdniLor buco'uineni fald. de Unirea Principatelor(1859), a serbd.rii CentenaruLui '.\nexdrii (1875) ;i a Rd.zboiuluid.e Ind,ependen{d. (1577) o DemograJia Ducatul,ui' Progrese ;idifzcuttdpi economice. Real.izdri in domeniile tnudldmintuLui $iculturii. Re g enerar e a u ielii Bis ericii sub nt itr o pol'itul' Sil,u e stru-lWorqriu (1550-1"595) ,o Viala pol'iticd. intiinlarea Partidul,uiNalional, Popular (N}A) 9i a Partidu!'ui Na{ional Romdn (1905);Reapari{ia ,,Gazetei Bucouinei" (1"906) a Actiuitatea deputalil'orromdni in Parl,amentul de Lu Viena s ,Contacte 9i diuergenle cu

. rutenii,gi germanii d'in Bwcouinu.

C'onstitufia sLrstlirss[ din martie 1849 consa'cra Bu,covina ca

,,Dui-.it de sine stdtdtor, subord,onat dire'ct Coroan'ei habsburgice,avind gi o sternd proprie : cap de bour cu o stera intr'e coarne - oimita{ie dupd s'tema Moldovei('. Steagul noului ducat era albastru-roqu, nuianle aqezate orizontal. Ducatui avea in fruntea sa un gu-vernator, numit de Viena - care, in rnajoritatea caz'urilor, a fostneramt: B,ach, Henninger, Schmiick E.a. DeEi Imperiul Habsburgi'c

a f,ost condus in rnod abs,otutist intre anii 1849*1860, Bucovinra

qi-a pistnat aut'onomia, iar in 1861, noua Constitulie i-a mai a'cor-

, dat o seri,e 'de dr'epturi.Lup,ta romdnilor bu,covineni a f'os,t impulsionatd qi de faptul

cd prin unir,ea celor doud principate, in 1859, s-au pus bazele sta-

52

Puterea Jegislativd era incred-inlatd Dietei fdrii (Landtag), aleas.ipe 4 ani. La constituirea Adunirii Legislative, m,embrii. Di.eteialegeau un Comitet al ldrii (Landesausschuss), compus din 4membri, cu un pr'egedinte. Comitetui fdrii, in frunte cu cdpitanul{drii, reprezenta pu'terea autonomd a Bucovinei. Guvernul centralde Ia Viena era reprezentat la CernS'uti de un guvernator, numitqi preqedintele {drii (Lanidesprdsident).

Bucovina avea 456 920 de lo,cui'lori, conform r,ecensdmintuh-iidin 1861, reprezentali pe nafionalita{i astfel : 202 655 romAni,.l 70 9.ql ucraineni si B3 282 (f,ermani, pclonezi, evrei, ma,3hiari ,

armeni etc.). Cu to:ate cd r'omdnii erau majoritari, at{,t ,ca populalie,cit qi in Diet5, dezbaterile se {ineau in lirnba germanS.

Un rol pozitiv in sprijinire'a intereselor romAnegti l-a jucaiistoricul Eudoxiu Flurmr-rzaki, mulfi ani preqedinte al Di,etei qi

cdpitan al Bu,covinei.in aceastd perioa'd5, rorn6nii din Transilvania, Bucovina, Ba-

nat qi din Ungaria luptd sd se emancipeze de sub jurisdiclia mitro-poliei (devenitd d,e fapt patriarhie, clin 1848) de 1a CarlovS!, intr*omitropolie de sine stltStoare. C'olaibcrarea.din,tre clericii qi mireniitransilvdneni s-a sotdat cu infiintanea L{irtrropoliei or,to,doxe a Tran-silvaniei in 1864, con'dusi -de marele patriot, cirturar qi om politicAndrei $aguna. Bu,covin'enii nu s-au alipit acestei mitrop,olii, dincauza vanitd{ii episcopului Eugenie Hacman. El a fdcut j,ocul curliide 1a Viena ;i a rufenilor, luind fiin{d in i873 Mitropo}ia ortodoxia Eucovinei qi Dalmaliei.

RomAnii bu,covineni au dezaprobat numirea ,ca mitropolit a luiFfacrnan, iar mirtropolitul Moldovei Calinic Miclescu iqi afirmidreptul s5u ab cmtieuo asupra diocezei bucovinene. Tocmai cind scpreedtea sd plece de la Viena spre Cernduli, pentru a-qi lua inprimire scaunul mitropolitan, Eugenie Fa'cman a murit. Totuqi,rdmdgilele sale pdminteqti au fost transportate la C'ernduli si in-hrrmafe la biserica catedrald.

*

Dupd 1856 au loc muta{ii spectaculoase in Europa, modifi'cdriin raportul de forfe, cu implica{ii in soarta intregii pl'a.nete. Rusla{aristd este infrintd in timpul rdzboiului Crimeii (1853-1856) qi

n-are voie sd find flota militari in Marea }Teagrd (1856), se punbazele statului nalionral romAn (1859), are loc unificarea Germanieiprin constituirea celui de-al ll-iea Rei'ch (1871) qi dbsdvirqireastatului italian (1870). ln afara Europei se afirml tot mai pregn'antU.S.A. gi Japonia. T'oate a,cestea se vor percuta negativ asupraImperiului Hatrsburgic sau austriac, de care tinea Buc.ovina.

54

F,f:--

ImperiuJ, Habsburgic, infrint pe cimpul de luptd in 1859, darmai ales in 1866, cind trupele prusier'-e, sub comanda feldmaresa-iului Helmuth von Moltke, au pulverizat Ia Sadova (K6niggrdtz),te cele ale lui von Rene'dek, a'cesta a fost nevoit sd renunle defi-ili'tiv se joace un rol a'cLiv in Europa Centrald*.

Rdzboiul din 1866 a zdmncinat din temelii intregul ediii,ciuhaLrsburgic, pierdere,a pozi{iilor delinute in cadrul fostei Confede-ra{ii germane, precum qi a posesiunilor din Italia reprezentind un,.i i""putubil, care a dus din nou in prim-plan problema maghiardr.Inrsuocesele Austriei se datoresc, in rn:are mdsurS, faptului cd intre1Bi5_-1848 m'onarhia haL,strurgicd s-'a' aflat din punct de vederenolitic inrtr-o totatd stagn,are, neavinid forla necesard de a ln'tre-prinde relormele necesare. iar dupd 1848, politica de qermanizrreilrornov.r.ta Cc rrrinistrul de interne Alexander von Bach a nemnl-lumit toate na{ionaliidlile, suLrminind ;i rn-ai mult edificiul fragil,41 Imperiului l{a,bsiburgic.

fn 1866, Aus'tria a fost'mai puternic lovitd decit in 1B4B-1849intrurcit a,cum lupta na{ionalitdlilor subjugate luase un nou avint,singura soiulie fiind ori transformarea statului intr-'o fe'denatie, orieonstituirea unui dualism, aiunginldu-se astfel la un compromis ct.r

elementul miaghiar ce delinea, dupd germani, cele mai importantepozi{ii politico-e'conomice. Astfel, fdurirea unei natiuni unice si a

irnr-ri slal tinitar nafional german (Gro-ssdeutschland) cu centrttl 1a

Vierla s-a ndruit, iar Transilvania, Cro,atia, Slavoni'a, Voievodinagi Slovacia, timp de 51 de ani (1867-1918) s-au aflat sub stdpinireadirectd a Unqariei.

[n 1866, Beleredi, preqedintele Consiliului de Ministri, par]i-zanul federalis,mului. este nevoit sd-qi dea d,emisia, locu1 fiind ce'datbaronului Fendin,and von Beust, partizanul ajun"gerii Ia un com*pr'omis cu ungurii. Lid,erii politici maghiari, Francisk Deak .si con*

tele Julius Andrassy, ultimul reintors dupfi exilul s5u de la Parjs,

a,u gdsit in persoana impdrdtesei Elisabeta, un arrocat fervent insprijinul unui compromis politic intre Viena qi Budapesta. Unul

* Vezi, pentru amdnunte : Jacques Droz, L'Europe, Centrale, Paris,1960 ; Hans Ko]nn, The Habsburgt Empire. 1804-1918, Princeton --New Jersey, 1961 ; Louis Eisenmann, Le compromis austro-honqrois,Paris, 1904 ; K G. Hugelmann, Das Nationalitdtenrecht des alten 6ster-

reichs, Wjen - Leipzig, 1934 ; A. lr/'ay, The Habsburg MonarcltE, 1867*'1914. Cambridge, 1960.

I Erich 26llner, Histoire dejours, Paris, 1966, p. 396.

des origines it nos

55

Y-dintre istoricii austrie,ci cei mai r,emarcabili, Eri'ch Ziillner ara'tirispicat cd d,ualismul au'stro-ungar a insemnat o inrdutd{ire con-siderabil5 a nationralitd{il'or din cadr,ul sta,tulr-ri maghiarr.

In ori'ce caz, pe baza in!,elegerilor intervenite, Imperiui bice-f'al a fost organizat in doud pdrli : Cisleitania (Austria, cu capitatala Vien,a) gi Transl,eitania (Ungaria, cu capitala l'a B'tldapesta),Frian'cis,c Iosif I incoronindu-s,e qi ca rege aI Ungariei. In afari deproblemele milita:e, fin'anciare qi de p.oliti:d externi, pentru cares-au cre,at ministere comune, Ungaria a devenit stat indepenrdent.cu propriul s5u guvern si prsv]piment. in decembrie 1867, Imperiuldualist a aid'optat o n'oui Constitufie, iarr Ungaria, in problema n'a-

{i'onral6, a a'doptat o lege in ptus (6 de'cembrie 1868) care procl'a'maexistenla unei singure na{iuni polirti,c'e, limba maghiard fi'gur"ind ca

Pe plan economi,c, industri'a austriacd gdsea in Bu'covina o bu--; oirat! de desfacere ; de aceea s-au construit n,oi qosele Ei prim'a'^iJ t"iuta in peri'oada 1866-1869, pe traseul Nepolo'car-rli - Cer-

"?rU - Ilcanf ; in 1889, calea ferata Dorneqti - Rd'dauii, care in

iggi u fost prelungit5 pe valea S.ucevei, pind Ia Seletin, cu o

niiur"ati. la-Putna. Releraua de cdi -ferate, Eosele si p'odrrri peste

ii"tilu 'Su,ceava,

Ceremuq, Prut, Moidova, Bistrifa atl facilitart' dez-

urttur"" comerlului qi a indu,striei f orestiere, singura investilieclc rlari proporlii in Bucovinal.

Din'Bucovina v"ne,u.r in R,omdnia mai ales produse man'uf a,c-

turiere ca mobil5, vase de lemn, trSsuri, sdnii , in schimbul po-,.t-u"t.ti qi griului. in R,omAnia veneau qi sezonieri din- Bucovina.

e.if"t, Ion Diocan iqi aminteqte ci in 1865 a adus 250 de lucrdtorip,,nt.,r strinsul r,ecolteii. in :;chirnb, _luau drumul Vienei vite mari,porci, giqte ingriqate, brinzetr-tri. qi lemn de constructii' La tirguri'*i iurrrt'utouce se intilneiau romdni din Mo1'dova, Basarabia, Tran-'liivu.,iu, dar gi muili siriini. Meqtequgarii, c'a .gi ldranii, iqi desfd-

c.au pro.luu"ie, mai ales cele alimentare (brinzd, _cas,,caval, j,am-

Oortr"l qunci. pasiri. oui etc.), care erau deosebit d'e ieftine'La'inceputLrl secolului al XX-lea se infiinleazd fa'brici de za*

hdr ia Jn'cica gi Lujeni pe Prut, gi Zviniace pe Nistru, fa;brici de-frJi" f" Cernduli, S:'ceava, Rd4iuli, Siret, Solcl,- o .Pa.re fabri'c5

de sticld Ia Putna, mori sistemati,ce la cernduli, VSqcduli, D'orneqti

ier.eblecea pe Siret etc. De asemene,a, o fabri'ca de ciment Ia Stra-

ia, e"pfo"tiri de sare Ia Cacirca, cariere de var la Crasna qi Pojo-i.liu, a" mangan 1,a Iacc,beni ; mui{i se ocup,au cu plutdritul qi

cdrduqia.Sub conclucerea preofilor 5i inv6{dtorilor, ia fiint'b. miqcarea

cooperatistA, apar, o serie de bdnci' populare, ca s5-i sprijine qi sd-i

iurun*qi pe'fiiani cle cdmd,tarii strdini, care implnziserd Bucovinagi percepeau camitd de la 150/o pind la 70070

Tn acest context, o parte din romAni, c:a de altfel li ruteni'prefera sd ia drumul Am.erlcii, s,tabilindu-se cu precEd.ere in u.s.A.qi Canada, in timp ce strdinii, mai ales din Ga'Iilia, invadeazd

io"u*ta perld a Carpa'{ilor. Statisti,cile austriece indi'cd cu precizie

matematicd schimbaritb demografice ce survin, din pd,ca'te, in rle'favo,area romdnil,or- Daca in -ig69

r'omenii erau majorltari in Bu-

"o,rinu,-in 1BB0 u,cra,in'enii apar pe primul -toc

(239 690, fat'6 de

190 005 romanil. n""a pop"dfiile u'eiainean5, germanS, evreiascS

unra llmba olrctalaAmintim cd irnpoiriva aiipirii Transilvaniei La Ungaria, frun-

taEii politi'ci ai romdnilor din Transilvania, in urma Conferinlei deI'a BIai (3/15 mai 1868), a;r: adoptat un act de protest, cunosicut subnumele de ,,Pronunciamentul de la Blaj'(, unde se arati cd romA-nii rdmin credin,ci'oqi principiilor qi reven'di'c5rilor formulate incadrul Marii Adundri Nalionale de la Blaj (mai 1B4B), soli'citin*du-se totodatS. autonomia Tr,ansilvanlei pe bazii Diplomei leopoldinegi a Pragmaticei san'c{ir-rni, pr"ecum qi re'cunoaqterea legil,or votatede Dieta de la Sibiu in anii 1863--1864. Ca rdspq-rns la campanialansatd de autoritdfile de La Budape'sta, de ma,ghiarizare forlatd,rornAnii iqi inte{es'c ac{iunile, privin,cl lupta pentru lib,ertate qi

unitate nafional5, bur,qh,ezia a'cestora organizindu-qi propriile sale

Partide P'oliti'ce (din 1869).Pra,cti,c, noua stare cie lu'cruri nu afecta Bucovina, care era

in,clusd in Cisleitania, adicd teritoriitor ce reveneau dir:ect Vienei.Noua- Constitu{ie a Austriei, pnomrulgatd in clecembrie 1867, pdstraautonomia Bucovinei $1, in plus, sep'ara piiterea iuidec'iitoreascicle eea adr:ninis'trativ52. Insd introducerea drlali:trltiLui s-a percutatnegis{iy a,supra relaliilor dintre Bu':ovina qi provinciile m,ajoritarer,omdneqti - Transiivania qi Banatul -, aflate a'cuma in Trans-treitania, supuse unui proces de ma,ghiarizare accentuat.

Recensdmintul din 1869 indiea in Bu'crovina o popula{ie de511 964 suflete, repartizate astfel, pe etnii : 207 000 romAni, 1BO 000

ucraineni, 118 000 alte nalionalirtSli (germani, polonezi, evrei, ma-ghiari, armeni etc.).

I Erich zdllner, op. cit.; p. 398.2 lbidern.

1 I. N i s t o r, Istoria BucoDineL, Bucureqti, 1991,

21on Ionescu de la Br'ad' Aglricultuta

delul Dorolroi, Bu,cure$ti, 1866' p. 192.

p. 306.

romd.nd' d,in

Popula!iaIlucovinei

l{elnrani, noloni,I rnaqhriu'r,I arnrcni ctc.

cresc, numdrul romAnilor in intelvah-rl, 1869 -1880, cleci in i1 ani,scade cu 17 000. Dar, - ne ,atrag,e atenfia I. Nistor qi atli specia-ligti romAni in istoria Bu,c,ovinei - statisticile indicd de fapt vor-bitorii de limba respe'ctivd, in sensul ca muil;i romAni incep sA scasimileze, 3'doptind germana qi ucraineana.

In 1910, populafia totald a Bucovinei era cie 794942, dintrccare : 305 101 u'craineni, 273 254 romAni, 216 474 alte na{iona1it5.!i.Pentru a il'ustra mai bine, dam taLrl,oul demografi.c de la detrun-chier,ea Bucovinei din Moldova, pinir la ultimul recensdrhint aus*triac din 19101.

UF--

la I. Nistor, in tr"774 sint ciati 4 000 stlaini, {6rir ruteni (1 Mora'riuB 000), in 1910 la total strdini l{istor are 216 474 (Morariu cu 100' ip plus). in edilia I. liiistor 1991, nu apare tabe ul cu anul 18?5.

Statisticile fiind foarte edi{icatoare, si prezentim si tabe}ui1ui L irl. J'oronliut, t:u prirrire la nequstcrii dln ilucovilra. in anui7972, pe ora;e qi districie, unde aceqli'a sint impdriifi in romAni,evrei qi a te nalionalitS{i. Cititorul iqi dir seama cd elementul evre-ies'c predomini in toa'te districtele Bucovinei, re'cunosctr.li a fi cuaptitudini exceplionale in acest 'domeniu. Dar aceastd populaf ie

- vbrsat5 in materie de comer!, este qi foarte mun'citoare, perseve-rentd Ei ocupd, de asemenea, detaqat prirnul loc ca meseriaqi :

ceasorni'cari, curelari, dulgheri, croit'ori, cizmari etc.

Nit[i{:-crr(}{t[{ EIN I!{.{iox'Ii\*.l" lN 1.{tl3

1,77.1

1779

1E001 848I 851186118091 8801890I $001910

116 gil01ii5 4t) Ir 92 830

:);18 5:,t6

456 92051 1 901568 453642 49i;730 195794 912

52 73tJ

87 611$1 823

1 50 000209 20318,1 71820ll S5a207 0001 90 005120.q 301229 018273 25,1

'1 5 f)(){)

,it I I I

48 1311{)3 3071 12 6it:1

1 70 98318{1 (}0{)

239 tiStl26r] 367297 798305 101

.,tr 0008 000

12 00048 4815? 38151 13{l83 282

118 364138 758165 827203 379218 47 4

Ii:icliuiiSii cl.Sti-oj ittctSuccavil\rl'1'li:ar u i ;\iiinitaZastr.r'n:r

'11,i;

1 0105376i0lr.1 I

1 082'c7 7t

2 9$592ti?.) I55;

|')a)718718644288

1 158

stliitri

l{l 36765/(\

t24i07iit

76162

7:

,++

08

Doctorul Aurel Morariu2, pentru a populariz a calJza provincieisale, care d,e un an era angrena,td in primul rdzb,oi mondial, ddstatistica pe care o are $i Ion Nistor, numai ,cd evreii sint men-lionafi defalcat de ceilalli strdini. D,atele coincid, cu mici ex,ceptii :

A-i:elaqi r.LitoJ' ne rJA qi u:r tabel cu tiieserrialidin Bucovioil' cr'

fun,clionau in anul 19i2 (v.p.urm.)Austriecii au intocmit'statistici"qi pe confesiuni in cele 20 de

judele atre Eucovinei,: 1. Cerndu{i (urban;; 2' Boian;-3' Cerniuti

itrrutl ; 4. Sadagura; 5. Co{mani;'-6. Zastavna; 7' VdEcduti; B

Vtj;i6'; 9. StirnEs;ti ; '10. G.rra pu6itei ; 11. Stor'ojiryt: 12' Siret ;

fS. naAauqi ; 14. Seletin ; 15. 5'o1ca ; 16. Suceava ; 17' Gura Humo-mlui; 18.' Stulpicani; lg Cimpuiung; 20' Vatr'a Pgll'"i Astfel'j*a"i"r Cernduli (urban), la un iotal "poput'alie

*- 9j:28 de lo'cui-

iori,'tre primul loc. conieslonal" sint isiaelilii (28673)' urmali cle

I --O

i 84818751 8901 9001 910

1 10 925

5.13 915642 195730 195791 929

B7 811209 293221 726208 301229 018273 254

2t 114108 907202 700268 367297 798305 101

E 000i,.9 381

119 ,189

1.65 827J\JJ J /

"12!.G 574

i)..4 t)

11 5305i 617

100 353102 919

PopulafiaIlucovinei rut en l

na!ionaliLiliCIrrC

I

Dupd I. N i s t o r, op. cit., p. 312.

Aurel Morariru, Bucouina, 1774--1914, Rucuregti, i915, p.49.

1J. E. Toron{iu, Romdnii si clasa cle "nijtoc din Bucouina'

Ce:niuti. 1912, P. 1G.

5B

w-

mareau germanizalca populafiei. In satelc mixte romano-ucrainenr-era lavorizat c'Iemr:ntul uc|ainean. Pe par-curs volrl explica gi cie ce.D,afr ca idee, Bucovina era smulsd Molrdovei, iar prin favorizareaelementuLui rutean sau ucrainean se str:pa penetiafia Imperiului{arist, adicA rus.

Invdldmintu] se'cun'dar se predia intr-,o serie de ji,cee din Cer-ndufi, Su,ceava, Rdrdduli, cu lirnba de predare germana. Religia or_todoxa qi limba romAnd inilial s-au predat fa'cultativ qi "numaipentru elevii ortodocqi romd.ni.

Dar obie'ctivita,tea trebuie sa predomine, precizinrd cA qcolilecare funcfionau in Bucorrina, indiferent dar'd erau de stat sau par-ticulare, era,u a'ccesibile tuturor elevilor, fdra deosebire de origineetnicd, sociala sau,confesionald.

In toarnn'a anului 1875, prin de,cret imp,erial, a luat fiinfdUniversita'tea din Cerndufi. inifial ,a fun'c{iona,t c'i.r trei facultali :

Teologie gre,co-orientaila (deci pentru ortodocEi), Drept gi de Fiio-sofie. Meninea noii Universita{i era sd constituie un puternic cen-tru culturai gi Etiin{ific 5Jerm,an, ca avanpost in rasdii't gi care sdcontracareze universitdfile din Cra,covia (1870) Ei Lwow (1871),un'de se preda in polonA, Ei cea din CIui (1872), cu limba de pre.-dare maghia,rd.

Un ziar vienez, ,,Neue Freie Presse6(, fd'cea remarca ci ,,me-nirea Universitdfii din Cernaufi este de a desavirgi germanizareaBucovinei gi Ce aBasarabiei(t.

raze civiiizatoa,re asupra Moldovei Ei

In domeniul invifdminlului, reamintim ca in perioada 1816-1850, Ecolile primare din Bucovina au fost subor,,donate Consisto-riului roman,o-catolic din Lemberg. A fost defavoriza,t, elementulortodox romdnesc, cici din 18 qcoij infiinlate B erau pentru copiiicatoli,ci. in urma intervenliei hotdrite cdtre Vien,a, prin rnemoiit_rlinaintat Ia 7 septembrie 1848, autoritatea ira'bs,burgicd dispune cadin 1850 g,colile respective sd fie suibor,donra'le C,onsistoriu,lrui orto-dox din Cerndr"rfi" Are lo,c un impuls, viitorul mitropolirt Silve,-strupubiicd 14 m,anuale romdneqti. Ca bilan{, in 1865 funclionau inBucovina 133 gcoli prim'are, dintre care 10B mixte, 12 nemfeEti, 13i'Lit-u':ne, da.r nir,i i;na crrrat romAneascS?.

In 1869 s intrat in vig,oare o noua lege a invdlS,nrintuini pen-tru l;5rile de corcand ale Austriei. Legea preved,ea obligaitivitate:invd{Smintului primar pentru copiii intr,e 7-13 ani, dar scotea$coala de sub contr'olui Bisericii qi o supunea ,controlului Statului.Cardrele de condu'cere din qcoli er'au in majoritate.germani qi ur-

1 lbidenl, p. 17.2 VasiIe Grebnic, Cultura romdneascd in Bucouina, Cer-

nduti, 1913, p. 27-24. (,,Asgdzi - aratd Grebnic, ,aclicd in 1913 -- dintotalul de 531 Eeoli primare, ntrmai in 179 se predd in romdnegte" -p 24).

IIEStrRIA$II DtN BtICO\rIn*A I 912)r

1

2

4567B

$

1011

Cerni utiCin-LpuiungColrnan

Ilir diu! iSiretStot'oj iu c ISrrceavaYascitutlVijni[aZasLavna

roi.74788

139

-- I tl.)'l t?

165I n-,

'2 t'?.)Q;

'lo r

89535t!r

I alt)'2i 0

o1

241"

2,-020177'.2

()il.)oa

181

.i l)Jl1 1')

5081 060

G055356S215ir

j )')

3 49 I 9:r22

rornano-catoiici (23 474) si apoide ort'odocgi ai Bucovinei, del0? !il9 is;raelifi, de,ci pc locul

dc ortodocsi (20 615).547 603 (romAni qi:r1 doilea, uri:ita.!i

La cifra to+"al:iucr,aineni avem

cie romano-cato-

incir din se.olul al XVIiI-lea, un cronicar roman fdcea remar"*c_a, cind tlabsburgii ocupaserd Oitenia, cd ,,neamful se idlea qiDundr,e,a hoiar voih'a. in timpul rdzboiului Crimeii' (din i8b4) in_trasera cu trupe de ocupafie in Principateie Romdne, cu avizulcelorlal,te, mari puteri qi numai protestul energi,c ,aI Europei i-;rscos in 1857. Darci nu rerusiserA pe cale militar[f acum inrc,errcau pecale e'conomi,cd qi cul,turaid. Drar in special Rusia qi Fran{a eriuatente la miqcdrile Vienei. Dacd Rusia urmdrea sd-gi extindd ho-tarele pin6'1a Dundre, Fra,nfa urmdrea un stat-tampon intre celedou5 imperii, la sora miai micd de origine iatind de la gurile Du*ndrii mu1{umindu-se cu pozifii ."".ro-fr" Ei politice.

Desigur, deschirderea Univer,sitdfii bucovinene a avut un pu-ternic r.ol pozitiv qi asupra romAnilor, chiar dacd cursurile se pre-dau in germa,nd. Unii tineri nu mai luau drumul Vienei, ori a1altor universltdfi europene, ci rdminerau acasd, in Bucovina natald.ln plus, au inceput sd vind sd studieze tineri din Mold.ova, Basa-rabia, din Vechiul Regat. La Faoultatea de Teologie veneau castu'denfi tineri din cele trei rnitropolii ortodoxe - a Bucovinei si

60 6l

,ii,rii

I)alma{iei, a 'Iransilvaniei qi a carlovAlniui, ca li larile vecineoltod,oxe :' RomAnia, seribia, Bulgaria, Rusia. Nu,marul studenlilorin primul an de funcli,onare a1 UniversitSlii din c'ernduli era de

ZOe, aitr care : 53 romAni, 51 evrei, 41 ruteni, 31 germani, 28 po-

tronezi, 4 cehi. Dinrtre cei 53 de romdni, 34 studiau-. te'ologia, 11

dreptul qi B filosofia. Fun,clion:r o oatedrd de Istoria limbii qi lite-raturii romane, la Fac,ultatea de Filosofie, al cSrei titular era IoanGh. sbiera qi se predau unele cursuri qi in romand, -Ia Teologi'e.

RomAnii bu,covineni incep sa faca opozilie politlcii de dezna-

{ionalizare a guvernului ,cenlral dt la Vien'a. Una din acliuni a

ios,t manifestaJia stu'den{eas'cd cle Ia Putn'a din 1871, din aI cdrei

.o".ri,t"t de iniiirativd a i5cut parte ;i l'4ihai Eminescu, legat atitde mult de aceasta p|ovincie ; a fost boicotatd ser]:area centena-,,.ri,.ri u.ru"5rii (1875) qi comemorali cu pietate 100 at'ri de la deca-pil;r"u domnitorul*i Gtigot" Ghica (7_517), care s-a opus cu indir-jire sces'tui furt teritorial de care era frustaii Moldova'" Lu putn,a, in 1871, printre personaliti{i au participat: MihailKogdlnic'eranu, Vasile AlecsanLclri, viitorul mare is'tori'c A'D'Xeno-pof care a evocat figura lui $tefan cel Mai"e, ca simbol al romd-iit,]. Ae pretutindenil iar Ciprian Porumbescu a pus mina pe vi-oard qi, dupd spusele sa'le, ,,... a cintat in-tregii-Da'cii('--

t"lf"gitrrrd ", boicot'aiea Centenarului Unirii Bucovinei (1875)

se cuvine sd zdib,ovlm putin.Marele nostru om potitic h,Iihail, Kogdl.niceunu.,. care, dupa sp-u-

sele lui N. I,orga, iqi leagd numele de trei evenimente majore dinistoria moderni a homaniei : 1848, 1859 qi 7877, in 1875 puiblicabroqura Rdpirea Bucauinei (Bucureqti, 1875), aazat6. pe do'cumente

u"t""ti." din arhivele austrie'ce, unde dem'asca f5rd drept de apelpe cei care se pregSte'au s;i sarbatoreascS centenarul acestui actpoli,tic imoral. Slitut este a,tit de incisiv, demascator, incit ne per-mitem sd ddrn un lung citat :

,,Sihrt mai mul,te iuni de cind printarui de Cier'.u!i, prin o pro-clamilie in rtre,i lil-nbi, a invilat populei;iile dc pedle Mc,tdo-va a serba

- ptin ri'dicarea u,nui rnohument in Capi|n]a !5rii - j'Litriieu'l cen-

t,enir al an'exirrii B'ucovinc-'i cI,trc Impci'itr'tl A'ristriEi'

A6easttl serbare est'e a se l:rce in zina c1.c 25 iiipr:il (7 mai; 1875,

actucd,to,are arlin,te a zilei c1e 25 aprill7 l"nal 1775, grfncl.' prin o con-

venlie cumparata, Turcia recunoscll faptr,rl -irrdeplinit . al f ur'5rii a

trei,'tinuturi alc L{oiclovei, p,sre6lilte itpoi d;e _Dr:cit'tt-tl l}.r'covina !

O,pera rdpirii qi a corr-r'pt|ei, pro'claurafi'a domnu'lu,i primar: rie Cernt"i-

uli ii pla-ce a o numi : impr' unarea Bucov'inei cu Austria'

Primarul clc Iaqi, in aplauzel,e RcimS,niei intrrcgi, a hoiti'rit c,a inlicee,asi zi cie 25 april/7nrai 1875 si se serl:cze in vechca Cilpitala

62

}tn--

a iiltoldovei o panairidi r:ciigioa,sa si tot acclo si sc riclce Lur rlionrr-ilent funerar sp1"e eierna amint,ire a lui Grig,sls Ghi,ca Vocvoci,bare, ,ca n|-l Ei ca Rcm6n, s-a .l'osf inipo'triv'itt clin tcatr purtcyil,esra e de 1a dezlipire':r 'de la s,inu1 rnunt,ei-paiirie a Cul,cii Bu:cc.,rinc, gic.arre ,cu siqgele sau ar platit rornAncas'ca re!,risile,nia I

, iNe llropunem a ex,aminra a.ici care din aces,te doua strbdri isipio'llte gasi justificalia s,a, cl,inainica is'toriei nerpirtin,itoarc, clirr,ai,n-tea rr-torrairei puibiice, dinaint,ea const:infc,i uirlane.

"

Meqtequgurile odioase prin care Austria a izbutit a pune minape Lell r.-iari fninoa,sd parte a Moldovci, Climpulungul, vechea repu-blica roml,na, t-u Suce:.va, Capitarla D,ormnildr croi, cr,r cele na,i re-nrumite Ei nrai bogatc rniririrsitiri, ca Putna, pui:rtiiiloarea o,aselclr lui$tefan_ c:I Mare qi a dinasliei Dragoqizitror

- ac,estLe meqte;uguri,car,e din'ain,tea 'etern'ei jusirilii niciordalta nu-gi pori doib,incli pie,s-rip-!l:, nu er,au pirri ac.um cuno;cute d':citt prin traliifiile m,cgtenite clelia bdltrrinii !5rii Motdovei, maritori oculari ai spclialiunii.

Aren'enea nr-r'rai inima poporului roman -- ca.rie niciodata nu uitabinele ficut *- a fost singr,ira arhivi ce nc-a pds'trat in trd,siitqlr.imari lupta perseverentd a lui Grigore Ghica Voevod qi a boierilorMold,ovei plntru a nu se s1iqia rlogi,a silrS:-rosea,sb5

O nrorccittd indiscrefie nc punre as,tdzi in pozific de a dovecli -prin insegi acteie ciirdomartlrce a1e aceleiaqi puteri care a conice,puit,

s r-irzit si ii sirrir;sit spolialia, - de a dovedi zicem, ca glasul po-

poruiui rori-iAn este glasui adevlrului, giasul lui Dumnezeu, atit inprivinla fluririi l3uco-,.zinei, cit E_i in privinla uciderii lui GrigoreGhric;r \roevo'ci, viciirnii a rdzbunaiii Austri,ei.

Avem sub o,chi insdEi boresp,o,ncien{a au'tentici urrnraitd intreprinrcipete d,e I(aunitz, Cr.encelarul imperial al Mari:i Tereza, qi initrebaronul de Thugut, Internunciul ,austriac din Constantinopole, qiacesta de ia anii 1771 gi pina 1a 1777, in intervah,rl caroira s-a siivir-fit furare'a Buco,vinei gi dr,amn singe,ro'arsa din Beilicull tlirn la;i.. . Origi,nai,ele a,ces,tor preti,oers,e srg'lrg 5c afl5 in Viena, ryi ,anurme inArhiva secre'tir a Iniperiului. Ele s,int scrise, cele mai' mr-rlrte, in.limba germanir , ,rr"iu, in rnirc numir, gi sinl redija.te in limbileittallianti san f r;iricezAr(.

Dilpa r:c sinL date documentele in e:ttenso,ceanu coircluzioneazi :

_. ,,Rercunoalsterea ac€l,stui fapt o,d,ios a fost cunrp;iratd, a {ostzulta,tuil corurptiei intinse llc ce:t mai m,are s.car,i.

I Conacul sau casa de gardd a turcilor dinfost rrcis.

in care Ghica a

WtF -

RuEi, turci, greici, tro{i s-au. v'in'dut pe bani ti -pt ocl;oare, de lafeldmar'eqatul Ir"ICrii Ecaterine, de la Rieis-ele'n'Ci* aI Portii oilotnane'pinb la dlnago,n1anul Porlii, Clotstachi Mcruzi, pina la -gpe'cu'l

I,ac'o-

vachi lllzo, i'edemnul socru $i ca'pruchehaie"" aJ domnuiui Moldio"'iei'

In lunga listA cle corupfi, pe care Th'ugut o impdq{eqte fdrdrusirn,e can'ielarultti Mariei Tere'za, un slngur n!Te. -romdlelsc rru se

gd,serEte. in mijlorcul corup(iei gene'rale, num,ai I\rt,oldova legalS, nu-;iai'Cirigor." Gj.i.u Voevod si cu boierii Divanului sdu s-au linutn r c'o'rup{i .

C;in,d virlutea strd,mrorsilo'r nogtri va retinvira i'nlt're noi, ni vare'verii qi dulrcea i3u'croivina' Cdci minciuna' corulp{ira Ei rdpirea nici-odaii nu pot co,nsti'Lui un drcplt ; caci cituzcle ccle ntai dr'ep'Le, in"to'cn-r'ai ca ,si drepta{e,a lu.i Ditmnez,neu, nu pier nirci,ord'at5t(1.

Il,crnAnii bu'covin,eni au salutat pr,ojclaimarea indepenrdenleiRon.rAniei, de 1a 10 mai 1877, au participa'u ca voLuntari }a rSzboi,iar prima jer,'lfi cdzuta 1,a Cial'afat a fos,f chiar unu] dln acestti tinerientuziaEti, C'o'ns'tanrtri.'n Prorp'e'srcu. Au'tcriti{ile aust,l^iac3, a'lartna'te, au

dizolvat bo,cier['atea cr-rltura]5 ,,,Arbnloasa(', l-au arestari pe CiiprianPoruilbes'cu, iar urn rapcr,t erl accsto,r'a, din decem,brie 1877, -sem-

Irala : ,,,..in judelul S't,oroji'nef sp'u'n pe taln cd s--aq inteles cllpreolii qi bo-erii ro,mani, .u ia inutga Bu.,'ovina de 1a Austria(6?.

Ilecunoa,glerea inde,p,en,d.en{ei RlollAniei de cdtre ar,eop;ag.u'l euio-pe'an inrtrupi,l 1a Be,rlin irn v'ara anului 1878 si revenirea,stravechiiprc-rvincii l)obpoge,:r la p,a,t,ria mallti, cu o letrg! ic'qire }a l\{sr'ea Ne,a-

grA, a r-rmplu,t cie speran![ irri,rrii]'e'fralil'or din iluc'ovina' T'o'lte aces-

t"r, ,,, reflecta in activitil.Ltea societd{ii poii'tice ,,concordia( infiin-!a,talaCernauliin1BB5,inp'eriodicul,'Rrr:visfapoliit'ica6{,ceilperetri,a Suceava clin 1BBti,, devenit6 din 1E92 ,,Ga,z'e,ta Br:covinei(', ca ;iiqtrcgui uvi1,t nalional qi ct-tlturai patronat de patriotul mitlopolit

siivestru Morariu Anclreievici, care a pdstorit in perioada 1BB0*

13ii53.

ln Parl,atnentui de la Vien'a, buc'ovine'anul Ghe,orghe Pioporvici a

ridicat in 1900 che'"yhiunera per.s€iculiei s6,stAniloir din TransilvaniaJe cair.e guvernul maghiar. De altfel, iuristul Gheorgtre Popovici a

Iou,t +i uriul di'n iniemerieiLorii, tort in 1900, a_ Pailtidului Plopudarr

llirtiohui, apoi ;e{ia a fost prre$:ata 'de I'ancu Flondor (i905)'-' ' InvSldmlntut in Iimba nomend ia propor{ii dupd 1900, oa 9i cel

de lim,b5 Lr,crarine'and. P,e parrc,urs, n'umeroa:se Fcoli din Buc'ovinaincep sa funcliotneze cu lrei sercfii : g'ermand, romAnd Ei ucraln'eand.

ln tgOA func{ionau in Bucovina 492 de qcoli primare, dintre care

i?9 r,o,maneqti, 18 nrixrt,e - roman'o-geirmane' 2 mixte - rslmflns-

lcrainene Ei + -i*t" - romAno-gerlnane-ucrainene, deci romAniiimplicati in 193 de qcoli. inci din 1895 ia fiin{d Ia Cimpulung o

Sc6a,fa pentru p,relucrarea lemnul'u,i, cu limba de predane ro'mane,

un liceu romanesc, tot la cimpulung, din 1907, iar djn 1910, clage

piralel,e rromdn,e,;rti pe linga Li,oeul CLasic din Rddnu{i. R,evista

..sooala,,, editata in -perioada

1905-1914, a sustinut revendicdrileiiiva@toritor qi prro,Iesorilor romani. Lin merit iin dezVollt,area i'nv[-ternnlrtul,ui licea,l l-a a,vul profesorui]. Gherorghe- Tlofan d: t: $coa1a

normald din Cernduli. in invS{dmintul universi'tar, Sextil Puqcariu,io cat"atu de Limba Ei literra,tu,rd rormdnS, iar Ion Nirstor, deja afir-mrat ca isrtoric cunoscut, prerda din 1912 Istoria ro,tnAnil,or de pretu-tindeni, in cadrul Catedrei de Istsrie su'd-est europeand'

Pe pla,n poli,tic se unesc for{ele, consti,tuirnd in 1905 PartridulNa{ironaL R,odAn, ia,r clin 1g06 r'e'apar-e ,,Gazeta Bu'covineis( (sistatd

d'in 1897).Din 1907 se introdurce in teritloriile oon,triolate direct. 'de aus-

trieci, inClusiv Buclovina, stilragiul universial, direrct Ei se.cret, drep-tul de vot fii,nd exe'rcltat de Cdtr.e toli bdrbai[ii cale implini,serdvirs,ta d.e 24 ar-ri. Astf'e'l, rom$n'ii bucovineni se afirmd in Pa'rla-mentul d,e tra Viena, iar din 1909, irnpreunl cu colegii itla'lien'i for-meazd Cluibul par'lamenrtar,,IJniune a latin5((.

Ard,tam adierio,r cd RSzboiul de Indepe,nden-{a din 1877 a sti-m,utat la tomAnii bu'oovineni procesrlrl de eman,cipare. Conlcomi'tent;autoritalite haibs'burgice urmdreau aceste ac$iuni. Astfel, poiitia sem-

nala cd supusul toiran Costici Teodoru incearci sd facd re'crutdripurrl.r arrna,ta d,omneascS, iar oraEul Suceava este somat sI intro-bu"i o"n mai sLevgr5 su,pravegherel, iar cei pringi in culpd si fieirne.iCiart deferili justiliei,

vasile Kogdl.niceonu, con,sulul romd,n aLcreldiitat la cerna'uti, innaportul sdu din 15 octombnie 189? face referiri 1a aecentuarea au't'o-

r Iichivela cu rangul cie nrinistru de externe al irnperiului oto-

44 Rei:rezentantul ciiplornatic a1 JArii Ronranegti ori aI Nloldovei

pe lingd Poarta otomand.lNIihail Kogdiniceanu,

1875.? Citat clupi 1. Nistor, otp. cit., p. 353.3 Vezi gi ,,Voice of Romaniatl", din

Ontario (Canada).

Rdpirea Bucouinei, Bucureqti,

decemblie 1991, Hamilton -- I Arh. St. Suceava, fon<i Primdria, inv' 1 428 (1877)' f' 1'

645 - Dln tstoria Bucovinei - cd, 291 65

nomiei I-iucovinei, prin elortr"rrile rornAnilorl, 1a organizarea prcoliIor ronnani, cdci ,,pr,eolimea este aonduciltoru,l firesic al popo1u,l-' 6.jos si cei c,are contri.buie cel ma,i muLtt Ja rede,qteptarer individuali-tilii nalionalita.{ii roirAne"2.

ln r"aportul confiden{ial dtn 24 marti,e 1BgB, girantul Consula-tului RromAn ei pentru Bucovina ;i Galifia, G. D. Galbin, fac,e unisrtorric privind e'volutia Partidului'Na{ional Iiorn6n ;i dcspre efica-cirtratea presei apdrute aco,lo, concluzi'onind cd ,,deEi sin't unele satt_'rutenizaLe, Bucovina intreagd este a neamului romAnesc,(3.

Ritrnul de eman'ciparre se r,esinte mai ale,s pe pl'an cul;bural.Ziarul ,,Patria{( din Suceava, in numdrul sdu din 10 ianuarie 1910,informa ca Soicietate,a pentru cultura ;i liite,raturd clin Bucovina a,organizart un simpo2ion dediic'at lui Ion Crei,,ng5. Ci,r ac,"^astd ocazieau vorrblt urmdtorii : Mihail Sadroveanu, -St O. Iosif, D'imitri,e An-ghe1, Ion Minules'cu, Emil Gdrleanu. Cincinat Paveles,cu - deci,eliba lirtera,turii romAne. Ac'e[a$i ziar, in numdrul sau c]in 30 ianua-rie 19i0, anun{a cd sculptorul Archip Rro,qca, prof,eisor la Gimnaziuldin Suceava, a eNecutat bustul marelui poet Mihai Eminescu gipoa'te fi procurat.

Il ajunul de,olanqdrii plimului rSzboi m,o,ndial, 1,a ? iunie 191.1la SucEava s'e des,chide prht"L,ul, Congres aL inud{dtat.il,or romani dinIlucovina. Dol,egali din toate provinciile romAners,ti au ,audiat pcIancu Nistor cu comunicrarea ,,Dezvoltarea Ecolii primare din Bu-covina(', pe Gavril RolticS, cu ,,Nalio,nalis,mr:l in gcoala" romAnd(., iar.Dimitrie Gavriles,cu a afirrrr*at ,cd ,,pen,tru ca invd!5,torime,a rromAnirsA fie puternicS, trebuie sd fie cSlauziti de ideea cuLt,urii na!i,ona1e6'.Participanlii 1a congres au vizitat ruiinel,e certSlii Suceava gi s-al-1ilespiirlit mai unili ln idealuri corrlun€4.

Cind losiJ al. Il-Lea a vizitat Bucovina in 1783, a ajuns Ia con-cluzia cd. ,,Tsopulalia acestei tdri esie absolut necoresplLllzdttoare tn-,tinderii ei" gi a dat dispozi{ia ca si fie atra,qi coioniqti -- printre'ei ruteni, Lipoueni, arrneni etc., asigurindu-le li,bertatea de confe-siune.

Am vdzut in capitoleie precedente, afluxul -

mai ales 'de ruL-teni din Galilia ,Ei Ucraina. Revolufia de 1a 1848 a avut ca urmareqi desfiinfarea iobigiei in Bucovina, qi iniproprietdrirea bdjenarilor.

Ion Nistor, in studiul sdu istoric gi statistic, intitulat ,,RomAni

r Arh. MA.E., fond 21, 1893-1912, vol. 115.2 Arh. MtA.tr., fond 32, raport din 14126 oct. 1897.3 tbidem, f.. 52.4 Arh. St. Suceava, fond $coala primard de bdie[i, Suceava.

si ru,leni in Bucovina" (Bucureqti, 1915) aratd ci prin improprietA-iirea 1Sranilor si promulgarea noii Conslitulii, cele mai mari fo-loase L:-au tras rutenii. Din pribegi au ajuns proprietari liberi, iaro serie de scriitori ruteni, ca Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,pihuliak qi allii, au inceput o puternici agitalie politicd, ci ei ar1i populalia ba;tinasd, iar rouAnii ar fi venit mai tirziu. AcelagiNistor ntenlioneazi cir, ttltet"ior, partidele politice ron-iAneqti dinBucovina au evitat sd colaboreze cu rntenii, din cauza prelenliilornejustificate ale aceslora si a politicii 1or revendicative fali depopulalia ronineasci --- excep{ie fdcind Aulel Onciul, care a in-cercat sd si-i aProPie.

De altfel, rutenii se organizeaza qi ei cultural qi polilic. in 1859

ia fiinla Asocialia lor cultrtrala ,,Ruska besida((, la Cerndu{i ; itltreanii 1870-1875 este editakr prirna revistd ucraineanS, ,,BukovinsiisZarea" Ei ziarr-rJ. ncrainean ,,Bukovina'( (1885-1910). Prograniul uneiucr-aine Mari fusese stabilit concrel in 1894 de cStre is'coricul giprofesorul Mihailo F{ruszewski, expulzat cle cStre autoritalile !a-iiste dir-r Kiev, din cauza convingerilor sale politice, si care s-a

staibilit in Galilia, la Lworv. Despre el arn vorbit in primul- capitol,Iq istoriografie - autor aI Is{.oriei ruqiior ucraineni, in mai mul[evolume qi care a intemciat Partidul politiic Nalional-Democrat. l-or-mula revendic[rii teritoriaie precise : ,,Noi cer:em ca teritoriul lo-cuit de ruteni in Austria sd formeze o provincie aparte qi unitard,cu o largd autonomie in s,ensul administrativ ,si legislativ. Noicerem

"a=Guliliu sd fie imp5rlita in doua, in asa fel ca partea ru-

teani sd fie unitd cu Bucovina intr-o provincie nalionald unitard,care se aibd o adminislralie provincial5 proprie qi o Dieta nalio-nald deosebiLi"l.

I{oua grupare politicd iqi schimbd 9i nurneLe etnic de pini'.

aturxci - de rutean, i:nalorus, hulan -, folosindu-l pe cel-de,,ucrai-ouurr, dupd numele celei mai mari provincii maLoruse, ucraina'

Ironia face ca in Parlamentul de la Viena, moEierul romAn rlt-tenizat Nicolae Wassilko sd ceard in 1907 crearea fostului regatrutean si Haliciului qi a1 Vladimirului (Galilia ;i Lodomeria), cu

Bucovina invecinatd si constituirea acestui teritoriu intr-o provin-cie ruteand deosebitd, cu Die'ta ei provincialS

Cum rutenii incercau sd sirbordoneze qi Biserica, delegalia ro-

mdnd a ortodocgilor bucovineni (baronii Nicu Flondor, Constantin

Hormuzaciri i;i cleputalii Teodor $tefaneli, Eusebiu Popovici, Teoiil

I cital dupd I' N i s t o r, Istoria Bucouinei, BucureEti' 1991

p. 309-3i0.

66 tll

siminovici gi ipolit Tarnavsciri), in februarie lgi3 au inainlat im*pdratuiui un memoriu in care cereau cd ,,numai impdriirea na{io-nala a ariridiocezei gi crearea unei episcopii rutenegti inclependentepot sd opreascd _Iuptele 'alionale si sa restabileascd pacea intreromAnl qi ruteni,61.

. Autorii porrl.au de la consideraliuni istori,ce : ,,Bucrlvina a fostodata parle integrantd din principarul romdn at Moidovei. Elemenrtul inrerieietor si suslindtor al statutrui nalional erau romAnii (mol_dovenii) ca parte dintr-r-in stat romAn, F,artea ce,o rrt&i nordicd avoievodatului Moldovei(z. Moidovenii erau majorilari in Rucovina,in limba romand s:a d,epus juramintur de credinld fa{a de MariaT"t":u (augus] 1777), C-ancelbria Curfii vieneze poruncise ca pen_tru Bucovina-toate legile sf, lie lraduse in romines.te, iar fondulde bunuri al mindstirilor erau donatii ale voievozilor' si boierilortnoldovenj. ,Deci, acest f91d este ,,nurnai avere ,orrla"u'u..ai;,-;;_tenii venind succesiv in Bucovina, clin Galilia ;i din teritoriile deia est de Nisiru.

Din ordinul impdratului Iosif aI ti-lea (1T90-12i0) au luat{iin!5 doud Ecoli normale, _Ia cerndu{i rsi sr.rceava, in germand simoldoveneas'cd, cdrfile. scolare erau iipairite numai in" cele doualimbi, iar suveranul care a vizitat in ifsc i'treaga provincie, ,,... arecLrnoscut ca nafiune principata a larii pe romeni',a.

,,Rutenii -_ se aratd in memoriu - care in prezent poartd. curomdnii cea mai violentd luptd, ar.it pe ',eren biiericesc, ci,t Ei pecel ,nalional, gi prin toate rnijloaceie cbuta sd scoatd pe romdni dintoate nozi{iile ior strdmoseg,ti'i5, alr in-ceput sd rnigreie rnereu dinurmdtoarele motive : posibiliidli de cistig rnai bun, densitate micda popula{iei, recrutarea militard era interzisd .pina in 1830, incitcie 1a citeva mii existe4li in 1775, ajung'- 4upa re,censdmintulaustriac din 1910 .- la 305 101 ruteni greco-orientali qi greco_ca-tolici, fa{a de 273 254 romani. Acesi recensamint -- aratd autorii__ a fost ,,corectat(( in defavoarea romdnilor, plus mii de mazili;i rdzegi au, fost inscrigi ca ruteni ; dar iisind toate acestea, triiind

irnpreuni ,,r"1 r]r_ rivnim tra nirnic strdin, ci numai 1a pdstrarea in_tactd a propriei ibiserici s,trdmoge;ti, a limbii gi a piopriului pd_mint"1.

n ln_ februaric 1913 a .[ost cnnvo,ca!-I o at]unare a poporului ro_m6n din tsucovina, care s-a intmnit cu delegalia ruteand. Le-aufd,c'rit propuneri privincl impdrtifea diocezei,

-din care rlitenii auprirlit urn-.dtoarelc :

a. Bise'ica Greco-orientalei (ortodoxi - n.a.) a Bucovinei seinrparte in doud dieceze independente si anume : un ar.hicpiscopal.romAn si r-in episcopa,t rutean ;. b. Dernnitarului romdn i se va da titlui si denrnitatea de ar_hiepiscop al Arhiepisr:opici rornaneqti a Bucovinei qi n-ritropolit alI)almatiei ;

'e. D'emilitia,Lul'ui rut.erarn i rse va da tiltliul si domnita,tea de episcctpail Episcopiei rutcne din Rucovina si el va fi supus arhieniseo.uluirrom6n numrai inltr-a,tirt, initruicf't sint sr-rpir:gi oa urm,are a ra.no,rtuluilor cdtre mitropolie, episcopii greco-orientali din Dalmatia2.

Insd - pr"e'cize'azd semnatanii -, trataitivele' intre cele cloui na-tiuni arLr foslt 'oprritre, deo,areoer guvennul central ,a numift doi rutenica ,anhimiandliifi consist,ou:iali, ,,proceidu,ra aeerasrta a g'uvern,ului ,cen-lrail a fos,t penttru romAni sulprinzdto,are qi j111rs,6r6rs5[!t3.

Cer impdratului obiectbiviitaite si dreptarte. Prin dalele cuprinscin memoniru ne ddm S,oaryts de ,evolu{iia istonirc;i, dre drep,tririle romd-nl'tror, sermnata,rii n'ep'utindu-$i permite sd intro'duci inex:lc,tititi,cumoisrcirldu-rse scrupulozitaitea ,arurtor:irtirli1,or a,ustrierce in privin:[apdistrr'5rii documerltelon de sltat.

Ficind aeerasti 'di,gre,siiune, si revenim I,a fondul fun_eiar. Intre::teritor.iul ]h:covinei "era un areai de 2 095 008 poqoane, articir1044 2!ta hectere sau 10 441 km2. prin desfiinlarea-io,bieiei ltsaotgi' in u,rma impl"oprie,ldri,rilon, c,ol,onizdril,e incefie,azi, loctil il ocllpiiarendisiile. ^Fondul religios nve,a 268 4gS ha, cam 1lS din supraiataBucovinei. lmprerund, c'u marrea prroprierbatr: de,line,ar"r o ponclere cl.c44,93070, iar pro,prieta,rii mici 55,07o70.

'In iB75 exista,u 521254 poEo€ne cle pdrmint arabil, 1F 6g8 po-$grye grddini, 320 587 pog'oranLe finefe, 229 47A pogoane piscitoni,450 278 pogoane pidu'ri, 2515 poqoanc constrr-r,ctii." F0 Zl7 poqoan.r

ll$ftr rnla'stini, pdmint neproducLiv. ln sup,rafaia cultivati de521 254 pogoane l'o'cuia'rr in casie 60 728 agriculttori qi cei care lucrau+-

1 Ibidetn, p" 278-279.2 lbidem, p. 284-288.3 lbidetn, p: 2Bs.

1 Anexa XVBucureEti, 1916,

dan-Duicd).2 lbid.em, p.' loldem, p.4 Ibidern, p.5 lbidem, p,

la cartea lui I. ldjstor, lstoriap. 272 (document tradus clin

272.t7L

,J';

276.

Bisericii din Bucoui.na,germdnd de G. Bog-

6B69

1a ,exptro,atarea pdidrrilor ; 73 218 pdlmaqi Ei 26 000 'copii de proletaride pesrte 14 'ani

rcrar:e nu laveia;Ll nici o o'cuptatie'

In 1900, r.epanti(ia pdlninitru'Imi dupi p']'asele t:airulare (Grund-

nuchselnlagen;, in,tocmitd'de ,autt;oritdtilie aus,trie.., era u'rmdt'oareal

T6'ti atoegrtia sint romAni : Medve chi, Vasitrco, Dihon, Mdne'scu1,

ffrigo,rcea ertc. Faprtrr,rl c.d ma'iorittatea boierjl-or- mani proprie'tari erau.",m?ni Si nici unul u,ctainean, ra{teLs'td o dati in plus in'tiietatea e1e-

m,entului roimane,scl. Pe [o,cru] a[ doilLera, ,ca mari pnopri,etari in Bueo-

li.r". r" situeazi evreii : Iosef Blum. Marcu Fischer. Keisselburqer.

Isaac Berail, K,alm,arr Ho der, sarru.ril ,ohrenrst'ei,n, ciliva polonezi qi

irn urmean, Peltru Rormaqican (morgia de la Mihuaeni). Repetdm, nieiJn u,c,rainean Ei nici un ge,rlntan2.

Derolafeoe ne-ratrn neferit [,a fonLdr-rl

cilteva detalii.retspes'fiv, rn,aicomplettd.m cu

de Ia 0- 0,5de la 0,5 -1,0de la 1-3de ]a 3-5de la 5-10de la 10-2Ude la 20-50cle la 50-100de ]a 100 -2 000peste 2 000

i Flo,ndor (1865-1924), srtr,alucirt om politie roman, o'rnul numdrulunu al Buieovinei, presedinlte al consiliului Na;fional in 1918 ; infondul de arh'ivd ear.e ii prs3yti nfl-lmrele ,5g qlsese acrte ,orioinale dln1672, 7760, 1787, diplom,a 'de rabsiotvire a Universitdtii din CernSulisi oea de docrtora icelei din" Vi'en,a (1894 - Johann de Flondor dinSrto,ro'iine0, breVetuj. ,de 1o'eo'ten'eint d'e rrezerv5 a armlatei austriece(1887 - Johann Riltrter von Flondon), b'revetir.rl ,,Cruc'era cornem'ora'tivda rdz'boirul'r-ri din 1916-1.918", brevetul Corto'anei Ro'mdniei cu ,,Mareacmree", acjordat de ir'e-qele Ferdinand I, in 1918 e'te3'

Fondul ouprinde pirese' pretiloalse, mlai ales de la 1905, eind nrei -

sefia Partird,ululi Nalion,a[ Popul'an, oare din 1909 se va nuryi Pa1tidulNalio,nal RLormAn ,qi Va edifra o'fi,cirolsul ,,Pa'tri'a", rofltrr€ urfi,a si an'erelege,a, lirnlba, moqia rctr'Smorseascd, sd destepte cronstiin'ta nationatr[ sisentimenrtul de sioliid,aritaite a provinctiilor* si,tuate inltre Tisa _- Nis-tr,r-r - Dunire - Manea Neagr.5. '.

1O0o/o 1014290 ha I

1 Aurel Morariu, Bucooina (1774_1914),Bucuregti, 1915' p. 99'

2 yez!, pentru amdnunte 9i Ion GrSmadd, Din Bucouina de altd-

dofd, Bucureqti, 1912'* ln actele din sec. XVIII-XIX familia este trecutd l{ormuzachi,

nu Hurmuzaki.

Strdinii rema,rcau marea curdlenie a locuin{elor fdr5neqti, fru-,r'rrJg"Jli-#ili;i" pro'duse,1or imd,usrtria'le de c'asi : pi'ze din in"

cinepi qi Prrordusele d'e l.ind2''in 'f'o'nd,ul ,,Ianou Flondor", pis'trat la Arhivele Starful ri din

Bt.,lcure.qti, esLte datd orriginlera etnic5 ra rn,anitroq' prop'ri'ettiari din 48 de

locali,ta'li din B'uaovinra, in 'aj'unul pri'miuilui rdzboi mondi'al qi sratele

ff.'ou"" le delinea' D{m'cflteva exemp'Ie :

Familii'le : FLondon, Hormuzachi* (satu1 Ropce'a) ;

Co,nsltanltin de Nircr.rliif a -Popovici (Mihalce) ;

Iancu cle Flondor (Brosclulii Noi) ;

Fani de Medvelchi (Broscdulii Vechi);lanrors, Vasitrc'o (Panca)tUodestra de Vasi'lcto (Ze'lenen) e'tc'

Mdrireaploprietifii

(in ha)

Nr. propri-ctalilor

77 165,10 81448 2237,1 47511 060

4 7571 902

77963

% acestorproprietari

fali de totali-tatea proPr.

lA,r.ut,.,t stipinitI a. tntl propri-I ctarii acestei

I

catesorii {itr hal

Aceia;i al'eal(in 0/6 fali dc

sup. ldrii)

38,7420,4924,21

5,562,090,960,270,380,03

1B 4312S 72t84 97755 9'1776 18257 18155 801?,9 772

3't2 023315 485

7,7'.7

8,145,367,295,4 85,343,7 4

29,8830,21

laoo/oTotal :

Cre,stenea prelstl,giu uii Rorm6ni'ei in 1913,

'de la Bucureqti, care punea ,capdt celui de-a1s.a pericultrat gi asup,ps romdnilon butcovinreni.

p,rin inchei,errera pecildoilea rdzboi balcanic"In oriic,e ,eaz, drumul

Cernduti 9i Su-etc. aveau tra-corul a clntat:

afirmdrii Ro,mAni,ei in s,ud,estul qi c,entnul E;urop,ei e,ste rtot mai sim-

tit, in ciuda irirt5rii m'arilor ptlteri, obi,qnuirte cu dociliitatea srtatelor

1 Arh. St. Buc., fond Iancu Flondor, dos. 15,, f. 7-9.2tbidem,f.9.3 Ibid.em, dos. 1, f. 1-28 ; ci dos. 74.* Actorii romAni dddeau frecvent spectacole l'a

ceava. Trupele lui Fanny Tardini, Pascali, Matei Milloditie in Bucovina. ln 1864, la Itrotelul de Moldavia,

,,Astdzi, fratilor rom6niNe vedem qi noi stdPiniPe-ale noastre hamestiiCe gedeau mai tot pustii."

Deseori, la scend deschisS, era evocatl figura lui. Mihai

707t

mircil. Sinit eloovente in acest s€ns cuvinrtrel:e imparatului Fr,anzIosif : ,,Pu,terilie Cenftrale niu parl prirni tt'rrartaiul 'die la Buciureqti c,a

un angajamenrt de'finitiv al chestiunii bal,canice, numai un rdzib'ci ge-neral ne va pulte,a druce la o solu,{ie cconve,nabiii"2.

Se intelesc contactele pe plan politic, cultural qi Eiiintific intrrrBtlc,ovinra gi ceilelal1te provincii r:orndneryti. Dar p,rin aitacare,a der catreAa.rstrto-Ungiaria a Serbiei in 1914, se de,clanqeazd pniimul r'5zboi nion-diall, ,sarg adruoe sp'eranle in procres'ml de dersiivirqir"e ,a unirlilii na{io-nale romAneEti.

t N. Ciachi r, Istotia popoarelor din stLd-estttl Europei in epo<:a

modernd (1789-1923), Bucuregti, 1987, p. 337.2Emil Diaconescu, Rom,d.n.a si nr.ttrile puteri d.u1sd Con-

gresul de la Berlin gi pind Ia 1914,1a9i, 1937, p. 39.

Copitolul V

BUCOViNA IN PRTMUT RAZBOT MONDTAT {rel4-rel8l.PROCLAMAREA UNrRil CU ROMANTA (28 NOTEMBRTE 19181

Cadrul qeu,eral. CeIe doud" tcLbere beliqerante. Antanta ;iPuterile Centrcile. [zbttcnirea razboiulzti o Bucouina anererzatdin. rdzboi cu cl.oi arti ittaintee. RomAnie,i. Sub stectq liabsbureicou f ost ntobilizct{i initial" 30 000 de bucouineni o Incetarecl'acti-ui.tdtii Parlanzentultti de laViena qi a Dietei Bucouinei, ht urntacleclan5drii rdzbolulzLi - Bucot;irza. teatrtt de o'perqtiurti tttili-tare. Cr:le tre.i ocu,patii ruseSti. o Actiune,a refzLoiqtilor bucotsi-

' ne:iti in, tinLpul rd"zboitt:Lui. Ment oriul, Iui lctncu Flondor din 191 5a Int'rcLrea Rontd;r.iei in, rdzitoi (au.g1u.st 1916) si elanul proDoccttin Bucouhm. infiintarea nlisiunji rctrttdtte in BtLcot-tina (iulie1917 ) a Aclunerea Cot'tstitucLtitd de Ia Cernduti (27 actetm,brie1918). Ilraclq.ntarecl Unirii Bucotsinei cu Ronzdt'ticL, la 28 noiem,-bri,e 19L8. Importcntta istoric(t a eaerti,ntentului.

I)upd r:utrr se stie, in lrrivinta pri trulLti rd:zboi mondial existii o

literal,itril .cleo'sebit cle llr:tgata, atit in ceea ce prive5te clesfA5urareaqperalir.rn,ilor nriiitale, a elortitlui eco,uclmi;c $i un-lan, cit 9i cliplorna-[ia de a atrnge noi aiiati, cle a contracar:r acfiutli, de a desfaslrra pro-pagandri in ca,clrul opiliei publi,ce monc'liale in ved'erea incheqirii riest"ate na{ionale unitare, de. a apdra interesele sr-tveraniiitii in favoa-I'ea tenrCintelor cle hegemonie, a1e prarilor puteri. Cele doua tabereantagpniste in Euiropa, T,ripia Alianfd (Germania, Austro-Ungaria,ItaUa) qi Tripia'intelegerp (Franfa, Rusi;a, Anglla), inchogata in 1907,

a{teptau m,o,mentu,l prielnic sd portreascd l'a ,acfiit-rne. O dat6 ce a fostdeclaqqat razboiul, diplomatia - prin di{erite c'ana,le -_ i'ncerca sd-iaiut'e pe mitritani ca arceFtia sd obtina vi'ctoria.

Cei treri par,teneri principali ai Tripiei in+"elegeri sau Ant'anteis-au angajat efectiv in lupta in vara anul'ui 1914, secundafi de douA

73

slate i'icute. seriaia gi Bergia - c'are fuseserd atacate Ei erau nevoitesi-qi ,apere fiinta nationall.," ln-Ertrenrur orient. 'Iaponia -_ regatd de Angria printr-un tra-atl.l: ]0?t. cu ajuLorul ci,reir iiui".*il Rusia in anii 1904_190b alllurat de asemenea. in..rdzboi de partea Antantei (august 1914), i;rrbderea c';ceririi coloniilor flerm;ane Oin traciiic.. Trip,la Alian!5, creatd ca blo,c tnilitar in 1882, practirc nu,a rnaifunc{ionat inteq;:ar ciin 1g1a. p"*

""rupri,carea in razboi a unuia rdinpartene'ri. Italia. Aceasta n,u numai oa ,_u decl,.rat neutrd, dar inanul urm,itor (1915).t,re,ce de partes Antantei,- a"i^A ,O-"'""vendicatteri;torii cletinute de Austro-Urrgu,.ia.*

1'rei state sucl-est eut:opene (Serbia, Mr-rntenegru qi Romdnia),legate de tratate cu Tripla Atiania - .pl" austro_Ungurio ., ,r.,numri ci rru DerticiprL dc prrtea brocuruj putcriror centiate, der vorlupta- chiar impotriva ac'estuia - serbia ;_i Munteneg'u din 1g14, iarRom6nia din 1916. I. I. c. Britiarlu ii creciara in 1g1?-[ui Czernin, ca.,dacd Austro-Unsaria, sprijiniii ;; C;;;;;i:;. tt;" # imp;nei rarrzboi Peninsura 'salcinica Ei. .r- oioi

-n""op", Rom'nia se desorida-rizeazd complet-de ea. Dg_ u;_";g;lu, O" p,artea antuniri va tupta

lortr,isalJg {ie1G), Gr,ecia (1e12). inse'ror}itl,;;;- r#;',rl', au o,._,"_rilcanii _(U.-q.A.), cinrd se aiaturfl u""rtql gru:p.iri beliperrante in apri_lie l9l7.

Puter; le Ccnirale (Gernranie. Austro-Unfleria) inregistreazJ unelesuccese in prima perioacli_;a _rdzboi,ului, ^atrdljind Au frJiua

-f

or Impe*ri'ul otornan (noiembrie 1914), u'cre'f.ranc;;ii sl";;;i "a-ies

engleziiaveau 'mari traditii in surs{inerea inteqri,tdfii aceistuia, si eutgaria (oc_tembrie I915), care - de Ia.,cre,areu uu

",u s,tat incd autonom (iB78) _datora atit cle m,ult Rr-lsiei.

Tn ccer ce privesto u.s.A., r'inJ,r izbrrr'nir .iz.boiur, rnr.,r.ic,rnrir{t:tll rc'onviligi ci se afta in- dep,rinir siguranfii, ia,r comunicatiire r.'a-ritirne c,nl,rolate de ciitre frot.a engleze le asigr-rra securitate,a con:rer_lY]*.ll.l,:1.'

j,rs trc c3r€rt fAceau ,uiit "r.,

betrinur c.nui*ii, "t ,i .,_,ertte 'rlericiiane rre lumii - mai ares,cd din lBgB stapinei,u si Fili_pinele. Prjnra reacfie ? Dezinteresur-.- urrrat cle o neutralitate cle,cra-ratd. Pe parcurs. insh. stinieniti de flota gerrlani _ m,ai ales clesttbnra.inc. e,rc nu folosca.u mijroaecrc cele mai evravioase -,;;aldtur,at Antantei, fiinrd unurt rnai regali de englezi, avincr ac,ereasiafinitati si vor-binci a/c,eeasi limbd.

^ lnsd cliplomatia gerrnand nu impdrtisea acceasi pbr"ere. Astfer,in ajunui izbu'cnirii primului rdzboi mondial, ,a,m,ericanii _ clintrecare unu'l din 'parinti, dacd nu chiar amindoi e,ralr germani insnmau

74

circa 6 rrnilioan,e Ei jun-rAtate ; cler aceltia traiau laolalta cu 3 400 00C

iflandezi care, in ura lor impctriva Angliei, aveau sent,imente favo-rabiie Puterilor centrale. sa ,ackhugSrn a.ces'tui c'ongtomerat ertni,c

"r"o 2 500 000 d'e emigranti din monaihia habsburgica (cehi, slovaci,

unguti, polonezi, romAni, germ'anl, broali etc') care' evident, dorcar-t

r,'ilcioria tal:erei ,clin care ficea'u llarte, 'ca na{iune' Deci, politica ex-terna a u.s.A. treibuia si tina cont de toti aceqti fa,ctori comp'lecqi,

care aLl e,voluat pini la urmi in favoarea Antantei'"-'i; E;r;pa_ perioadei lui Napoteon I, practi,c n,T s-aq dus r5.zboaie

d" ;;";G;ia.'c*i" mai mul e le-a avut Rusia (3 cu-.Impe,riut oto-rnan, unu"t cu lranuL. unul cu A'nglia,,I'ranfa qi Sardinia -

1854-1856 - si unul ,cu Japonia), repurtincl ri.n sco'r favc,rabil:,4 viictorii

ii Z i"ttii,eeri.- in schimb, I1erer Britanie ,a fosl implicr;rta intr-unii"g", ralzhoi in Europa, t'cl ai Crimeii, .u foarte pttline trupe te-tusT." si fard nici o birtiiie n'avali - 6lsosngge Rusi:a avind o flotadotata icu... pinze, si-a autcscnfunclat-o in fata sevastopolultti, pentrtt

a brar.a'intrar'ea navelcir st'riine in radra 'portului'- -- Prlusia a pu.rtat trei rizboaie, care i-au adus to't atLite'a victorii'

infringind fara drept cle apel dor-r6 state mari $1 cu traditie n-riLitari :

ii;;C-;ia"tttn-i"earia' Dar, de la .c'onfrunta'rea s'ingeroasi fran*

"o-pr*ir.i (1870) trec.sera 44 de ani, iar de ila luptele la c'are;prarti-

.iput.ra.rttirrro Oota-itulienii qi austriecii -- 48 qi respectiv 60 de

anide}3-sarjeledecravaleriedintimpu.lrizboiuluiCn"i.meii.lncit,laA""tu*uu."lo prlmutui oazboi mondiral, cei m'ai "tine'ri6(

su'blocotenenti;;;;;t;;ii (nu "ut"ti- 1a rnilitarii 'de

carierb) aveau int're 65 qi 85

de ani. clar:a mai'erau in viatd !

}"l[rai arrantainil'*""" ruqii Sj 'iaponezii, cAci t]ecuserd nouA alli

de ta razboir,rl incheiat, 'si i" special-balcani'cii (Serbia' Grercia' Mr-r'n-

t"-',Lg;.". Bu.lgaria) .ti i,.-p.ii"i Otn*ut-t, citre se co'nfrunlt:rseri in

i9l2-19.]3.Germrnia, l'rirn!a si Atrglia au fo,losit ioate posibilitatiie lle 'care

.]eputeaolcrlstiin{ainc.lorneniuiltehniciirnilitare(tunuridetrrarecalibru, rsubmarine, avioane - evaluate la tehnica perioadei respec-

ii.;;t. O Jat;, .e ,, it"*rr.tt riizhoir-rl. oamenil -le stiinli'L qi ioli 5pe'cia-

rietii ti.linr- resoective ar-t fost anerenali in obiectivet: l:tllf*statele maiore : rullerea frontuJui, uzura ina'lrricului, di'"'ersiunea,

,'"n.li":"i, .u^toi"t Iipfom^ti" (deci, principii .machiavelice !), scoa-

terea aclrrersaruTui din 1l'r,ptil - indiferent de n-riiloace"'

Ps plan sr-td'est ellro'lea'n, miiloacele t'ehnjce erau mult mai

m,ordeste, clai: erar-r suplinite cle patriotismul osta'.1r-r-1u'i sirb ori mun-

te,negrean care luptau pentru alung.area a,qresoru'lui habsburg. ca 9t

de c,el al rorndnilco"-u"i."tloti Jl"'tgtO, crire urmareatt desdvirqire'r

r-rnitdtii nationale -* realizati 1a 1 Decernbrie 1918'

75

^ ln orice caz, cele patrr-r fronturi des,chise in cursul anu,lui Ig14:1n r1es,t (cu Franta. Rciqia. Anglia), in est (cu Rrrsia). in Brlcani. (cuSe,rbia si l{unte,negrr-r) gi i" tru"roailcazia (cu Impe,riul Otolnan),din'tre care primele cloqir e,rau de ,rr*" unr".g,_rra, p,rimui. fiind chiar\/ital p'en'tr.u clesti,nele Fra.ntei, t.t-""'0,r, la rezr_rr,tateie scontate cleFuterile Centrale.

, - TotuEi, at'ra'gere'a trrnperiului otoman ,cre parte'a ptrterilor cen-trale nu numai ca a modificat raportLrl cle forte in far,roarea lor instt'd-esturl Eu,ropei, dar prin op"ruii""lie clin Cau,caz, Egipt, lnchide_rea Stri'mtorilor e't'c. a,meninfau drumurilr: maritin.* Ai"-ro"a Si.re_lYl.l1,q Golfu,iui P,ersic si. atrcesu,I brita,nic spre Incli,a. Raz]:oiul rde*FaSeSte tot mai n-rult grani'tele Enrope'i, clevenin,d trit mai muit rnon_dial.

Buoovina, aftata I,a qranita crintr:e cele cioui i*penii, hab-sburqic9i tarislt, aflate in r6zboi, va-cleveni foarte curincf fill"."rr"tul luniigygust 1e14) teatru de c,peraliuni ririritare. t; ;;;p;;;-Jl"izl:o ;.,ri"1914 s-a,.o.e*ggtat, mobi1iznre general.i in Buoovin"l fir".i .rr"rnati subarm,e tofi bdrbatii int,re 21 gi 42 4" ani. Doctor"l't;.;l nt;;;;;":'j;Jycrarea amintita, apreciazA .i i"

-ptii"ere siptrnrinr au fost m,obi-Iizati p'est" 30 000 oa-menil. n*"."ig-iii roma'i ,au fo,st inctusi in re-gimentede 23 si 4t cle infanterie, a'si .q J"'i..e;;i'_:'":"st*uindDiv.izia 43 -, iar toli sursp,eclii ae iJO nationaliste .r,.rra,,,ulti,'pli,l

,,.grija(( ,colone'luhri de janrdanni Eciuarci Fischer "ii*g-inioea.ul der:on'cent*are de ra Thalerrrof din stiria. scolile tiLii;"';;t inchise,

lir.:tit]rtilla isi.,rcclu: proq,ramrrl. j,rr euvernr{orul Br,rco,.,inei, rlin mo_Ir'e de secnntate isi mutir resedinta de la cernir_rfi la Va,tra Do,rnei.Miisura era itirdicioasi, dle,oare'ce cre ra-cerniititi pinii 13 fi-oltiera rus;:rsint nr-tnrai i30 krn. Prirre,le ciocniri cu nisii "-,-,

in.i rinr:,rr.s.irit. NouA.I)e a.semcne,il,.se da'.r Iupte ia Roian, A4ahala, lla.uir.--.,-':,r ioporruli.To,t,r-rsi, inevit,abilul se lproclrics la 21st:lrtenrb,rie 1g14^ rcincl ca*zacii qeneralirlrri Par.lov ocu,pi capitala Bucovinei.

- Da'cer avorcatul roman T. Bo,cancea aiun,qe prin.r ai cerniufiii_lui surl: rusi. unr-rr din riclerii pariidurLii. rvalidnar R"*a", fii"r'r,it"-dor, es'te l.rimis ca ostatec in adincurile Imrperiul-ri ta,r.ist.

Dar ocupatia rusd a B,ucovinei e,ste scurtd, $i [i3 21 o,ctornb,rie1914 a.ustri'ecii re'ocupd provincia. Guvern,atorui l\4eran, profitinrd cle

* Petersburgul voia sd rupd Romdnia de puterileparticiparea directd la rdzboi era nedoritd de diplornatiatralitatea RomAniei asigura interesele Rusiei, fArd tratatenici un fel de angaj,amente (Doc. dipl. secr. rus., p. 1B7).

. r A. Morari u, op. cit., p. 1A4.

sentimrenlgle ar-rstrofite ale deputatului roman-Auqel o'ciul, iI fnsar_cineaz6. pe acesta sd organizeze un "t.p O"-l"gir""ri';"ilarri. La 2dece,mbrie 1914, la C,impulung, 1 b00 cl-e rom6-ni ,"oi-lrurt depunjurS-mint cie ,credinla austrieicilor. La ,ace.ste_,actirini ,i-u"-uo,.r, upo.-tul o seri,e de pri'rnari rora$ sa Hu,tu, a'ar,orirescrr,-nJ"iug, tsubu_ttlzsn, B,aitoi, l-,orfotld. Zub. Un corip sirnilir orgarrir"oru ,siucralnenii,r'rqii ocurp5 rdin n,ou Bucovina Ei cernau i"i n" it loiembriel91a Ej mulfi rcombatanli din Legiu'ea'romena iint "*oriti in am_btlscadele rcu trupele !aris't'e, ian cei mai noro'co,Ei

'ouug*uo sA se sai-veze, refugiindu-s,e in R,omAnicr.

- In februa,rie 1g15 austriecii recuceresc proyin,cia, dar in irrnie1916.rLrsii reintri c.lin nou in Bucovirra.ln 1915, Antanta . _in.spetd gi llusia __ cinrd a n,egcciat,atra-

ger'e'a Roma-niei in rdzboi, i-au orerit territoriile sta,plni,t" cle Aus_tro-ungaria (Tr,ansilvani,a, Banat'i si Bucovin"i, i;; ;;iiona,ri;str-rrIt.. A. Gherovsky, impreunS cu Antonie, arhiepisco,p"f Ui.f.ouu,iiii,in'aintau un mernoriu la cur:tea irnperiatra ,d" l" p*tut"u.irE cr,r privi,r.cla tinia cie deinnar:catire ruso,romdnd.

Er,a vorba d.e Bucovina. Se afirrna ,ca ,acolo lo,cuie,sc 250 000 delarani rugi ortociocsi ,care nu pot cadei sub auioritatea Hohenzoller,-nilor romano-catotirci. Era inadmisibil, o iniosire pentru Rr-lsia, cad'upa 10 ir-rni cle rizboi sd cerleze parfile .useiti aLe Au,covinei, ItoinA-niei. Argurnentele ,sint puerile :'_ , a) Rusia, ,ca X,arir ortorcloxii. aplrdtoareBalcani, avea ,clreptuL la intireaga Bu,c,ovind ;

b) despr"s ,apartenenfa Bucovinei la Cnezatul ruschime;

ve-

c) Mitropolia ortodoxi a cernau{iului a fost interneiata cie aus-trieci, gi nu de romAni ;

, td) ced,area pdrlii ruseqti a Bucovinei ,cdtre RomAnia arseartirnent d,e a,rndrdciune in rinduril.e intregii societd{i ,ruse

;

' . e) prin ,pierrderea o,ragului Cernd;r.rti, Rusia -Jara Universi,tateade aco,lo -_ ar fi liipsitd d.e orice influenld ,cul.turaLd asup,ra romt*ni,lor ;

. f) ayind B-ucovina.$i Mararnuregul, s-an crea un ,,corirdor6( carel-ar' u'ri cu ,ceilalti slavi (slovaci, rsghi, sloveni, croa{i).

^ Autorii memo'riului ii transformd. pe toli rurtenii din Bucovinain rugi,,aviqd un clispref total iati de ucrainenii,-consiiderlndu-i,.,rnirqav! qi daunitorit{, cdci ,,pr.opagd. spiiritul rde sep,aratist marlorus(mazepian)tt1.'

1 Publicat in ,,patrimoniu,, (Chigindu) nr. 4 (1991), p. 184

a popoareior cregtine

un

Centrale, darlaristd. Neu-

- deoi fdrd

r."iri

76

t

Intr-qn sinqur lor.au clreptate. crnci alit'ttra ci unul din Iideriiuc,raineniior dln Bt-lcovirr-a, meml:ru marcant 'aI Parlaltrrentrrlui aus-

triac, Nicotai Vasilco, esie Lin mosier rc.rt-ni1tt' LLn iom cu capacitIliexcep{ionale, ,c.rre cistigA pe coniul ,politicri ,,ucraineJli'u.sYt" de miianuul... ;i care igi va continua activitatea in dauna Huslel''

La '77 iulie 1916 erau "setnnate la BucureStl, de chtre lonI. C. Bnltianu si minigtrii Rusiei, I'ranlei, ,{ngliei si itaiiei, acre'cli-

lati in Rominia, ,o lco'n,ventie politicii si i-ina rnilitarir''^ -C.-""t-,tiu1

politicA preveclea : qi,tr-antarea integrithlii teritorialea li,omAniei $i reunirea ilu'coviuei. a '1'rilnsilv;rniei qi a TSanatulu'i 1a

.Vechir-rl Rega1. Intrari in r.izboi nutnai 1'rpcrtriva Austro-Untgariei

1deci, nu si 'impotrivra

Germarniei, a ImpeLrir-rtui Cioiran gi ra B'ulga-

iiuiJ,' i"""tarea'legdturilr;r e,conorlice cu Pute,rile Centrale qi clrep-

t,;r:i'";;t; t""t."'itut"t iomdn 1a viitoarea conferinld de pacee.

Deci, lluc,ovLi.na pini la Prut $i capitrla ei. Cernau{iut' e13 15-

cunoscuti de Ru,sia -ca parte cotnponeutA a statului unrtar rolxall'

So,ar1a Buc,ovine,i e.a otita, iar a,rmateie romene l'r-'p'tau a,laturi de

cele fl,usegti pent,ru punerea in practicir'a de'ciziiior enlullate tnai "sus'

Dar, surprizi planetari I in februarie 1917 izbu'cnegite 1a Pet'no-

gracl Revolutia ru'sa ; ta,rul Nicolae rai Il-lea este cle'trona',t, Gtlvernr-rl

ii"orriro.i,,r .i 1.,-rf Xerenski nr-r maf stapineqte situalia, .i;ar in Buco-

vina incip ia funclioneze... comitete revoiulionare ostdqeqti - atitrusegti, cit $i .ucrainlene I in plus, Racla Ucraine'ana cere includereaBucovinei Si Basarabiei ,in coinponenta nor-r.lui stat'r.lcrainean, atulcip.ocia'rllri. Guvernul clntrat de le Petrogracl .refu.tu .t?^,1"t'noascrtnoul guverrt .1g13ine,an, din care ficeau parte : istoricul Mihail llrus-t"*"t'i, S. P'etliurLa $i arllii. Prin b'ol$evlzarea 'arlnatei ruse$ti frontuiest'e a'banrdonat, iar trurpele germane Si austriece. ?"lPe Kievul'up"oup" inireagu U.;i;i., proctaminot-t-l p" genera'lul Sk'oropardski

ca hatman aI Ucrainei.Revoiulia din octo'mb'rie

sevicii Iui Lenin comPiica ;i1917 Ei preluarea puterii de cdtre 'bo1-mai mtilt lucruriLe, sporind haosul qi

nesigurenta.Dar. sA revenim ia 1 augus't 19i6, c'in'd l{omiiuia a intrat in

razb,oi de Partea Antantei.---ti"iiaiii" .o^atr tti. f" ofensiv6. pe intreg arcul carpatic. Dar,

in urrmdtoarele zile, "G".-"t

iu, Imperiul Otoman qi Bulqaria ne de-

;1",.e",^j;;;;. i;t;i""t, generalui August von Mackensen' unul din cei

;;; tJ;-;,*ti -.o-u"of i"ti rg ermani' ir-rlterior ai uns f el dmaresal, rnort

r lbident., p. 186.2N.Ciachir,Gh.Bercan,Diplonratiaeuropeand"''p480'

78 79

in toamna ernu,[ui 1945, dupa ce a asistat la capitulare:r ce]rii cle-elIili-iea Reich), for{eazd Dunirea in. frunt,ea un,or unitati german,e qibulgare qi pdtrunCe iprin sr-r,d, amernintind llucr-rrestiul. ln aicest con-text, in decembrie 1916, armata romana erste nevoitar sa se retragain Moidova, inamicul ocupind 2/3 din teritoi'iul tirii, incl.usiv Bucu-restiul.

Intrarea Ro,naniei in razboi impotriva Austro-Unga,r'iei a dez-lanluit o adevirata prigoana impotriva rornanilor bucovineni. Erar_ram'eninlati cu moairtea. cei binuiti de spionai si tra'dare --- ntri alestinerii grupali in .iuru,l ,,Junimii literare6(.

La 15 lebruarie 1915, Iancll Flondol inainteazl lui I. I. C. Brir-tianu un mernoriu. pLrin dejlLrtatr-il Ioan lVl:rvrocoirdat. Au fost tri-mise dou5. exemplare, scrise de mina lui I'londor, iar tabelele anexiau fcst c'opiate de rsotia lul, Elena. Docurnentul ,este ine,di,t. De altf,ei,n-a aji-lns nici in rnlna lui Bratiann - se p.Ltre cd r-tn exemplar i-aparvenit h-ri Otto Czernin, iar aut,orita{ile austriece au avut o pieslla dosa,r pentru procesut intcnt,Lrt lgi Iancu Flondor, la C,;rtea Mar-liala de 1a Lemberg (juclec;rt in pericarcla 1916

- octc,:lblie 19:19).

$erban I. !-londor, fiul lui lancu, rezid,ent regai al {inutr,riui Suceava,'I-a recuperai in decembrie 1939, ajungind in pistrare [a mogia 1ordin Storojinefl, Se intituleaza ,,Merloriu privitor la frunlariile Bu-covinei'(. Cuprincle informalii despre bogiliile solului qi subsorlului.Subsoiul incepuse sIi iie ,expioaiart. : pulin fier ia Iaccberni qi trise -

6 rl,as, _- prodr-rcfie anevoio,asir Ei nerentabila ; salin'ele de I,a ,Cacicaerau m'onoi:ol rde s'tat. Inrdustria localA se limita doa,r la velnile, morigi'fason'area lernnului de constructi,e. Regiunea ce'a rnai fertitla seaflS pe tdrrnul rsting a,1 Pn-itului, progresind in calitarte cu cit inain-tezi spre Nistru. Sudul este i,n mare parte muntos 190c,,'o), im,pi'durit,cr-r finete Si izlazuri. Vii putine, dar rcrrqsterea vitelor arei ro mare tra-diliq qi este forar:te rdspindita. Produsele solicitat,e la 'export sint :

_ i:pflinlll, vitele, spir,tul si ,C€v& flucte. Grinele era,u insuficiente gipentru rconsumnl local.

Cernautiul este centrui, pl5minul provinciei ; pe aici se inte,rrse,c-teazl, toate qoselele si ,ciide ferate, ,iar Prutui se spera sI devind na-vigarbil pina la Dunire $i mare. Raporturile co,merciai.,e actuale gi deperspecti''/e cu strAinatatea viz,au in primul rind Genmania.

Sint furnizate date deosebit de interesante cu privir,e la fondulfunci,ar in general, al bisericii (delinincl satele : UrdihoreLcea, Revna,Mo,lirdia, Ce,cihor, Ostroita, Prevorochie, ?ereblecea, Opriqani, VotocaPe D-erehyi, Corrovia), ale marilor proprieiari, nai ales romdni (Hor-

i Astdzi se aflS la Arh. St. Buc', fond ,,Iancu Flondor" 9i formeazd

obiectul dosarului nr. 15.

muzachi, I'lonclor, I,licr-llitA, Popor,-ici, Nlirncscr.rl, Grigor,cea, Niculi,lVledvelcdri etc.) si ajunge i.a cc,rnciuzia cA, fatir de statisticile oliciiale,in rearlitate sint mai neul[i romani. cu 18 599 fala ile ruteni. Pe,ntrucA {ar.anii rcmAni. intreba;[i dacd stiu rutene,gte qi r5spunz,ind afir-nativ, erau trecu{i ,ca... rutenil !

Pentru cA an aiutrs la reialia ro,mAni-ucr,aineni, si fa,cem olncursie,,retrc(( in tirnp. Pe Ia 1860 se cristalizeaza p,olitic dt"rud cu-rente : unnl centralist .qi , altul. aut,o,nomi,st.

Curentul centralist, adept ai ideilor pitngennane, iosefiniste, re-lrrezen rat pril lVletternich. Ber-isrt, 'laalfe, il avea ca fruntas in Bu,co-vina pe Eudoxiu I{urmuzaki. 'Urn-iiirea

egala inparlire in Bttcovlnaa puterii politice, administrative, bisericelti, cnltnra,le, intre cele, treinaliu,nj

- romAnd, gerulanit, ucraiuelnA - fid.ele Casei d'e I'Iabsbr-rrg,".t.ci .ti.' cilbei centt'i-rle de la Victtir!.

. In a,cest context arnintim gi cle Dtplorni'r imparateascd din 9 de-cembrie 1862. clata in trei lir-nbi lromanI.r, qermanii 9i urcraineani), dern!eie,gere 1i c'orrrpromis.

Majori,tatea romunilor, ins"t, voiuLr colab,orarea cu cei din Tran-silvania qi Banat in vedere,a emancipirii depline, salurtind r,idica,rea).a rangr-i de mitrrop,olie .L episc'opiei sibiene qi nr-rmirea ca titr:tlar aILri -.\.ncir r:i $rrguna'r.

I)egi dr-redismr-rl austro-unEa,r instaurat in i867 a inqreunat "sttua-lia ,ar.delenilor, supuqi 'd,eznationalizirii d,e ,cir,lr,e ungurl, le T,urda,in 1870, llie Maceiariu si lon Raliu iqi pro,lrr-lneau sa striq:rgir legiitu-rile c:u rr-rrndnii din Bucovinaa. In aces't sens activa si Societatea,,Arboroatsa" din-r ,CernAu;!i, prezidata de Ciprian Porurnibe'scu. Ziaru\,,.t\lbina(r din Pesta o populariza cAlduros, scriind : ,,In tirnpul acesta,in c'are germaniza,rera gi slavizarea progrreseaz[' rr-le,relt ilnpotrivanoastra, f,ormarea arcestei societiti este de o rrnai mar,e im'porta,nli glfiiradca stuidenlii tutur,or fracu[t5lilor, adicA teologi, iuriqti qi filosofis-eu unit intreolaltdi'.

Dosarul 11 din fondul ,,Iancu I'londo,r'( cuprinde ,numenoase scri-sori d.e Ia Aurel Onciul., Iegindu-i o tr,ainicd prietenie. Aure'l Onciuleste fo,arte afectat gi-[ rcaga sd renunte, rcin'd, in 1910, Flondor s-;tdecis sa se reiragd de la ;efia par;ticlului5. F'on'dor ii telegrafiazd la

i Arh. St. Buc., fond ,,I,ancu Flondor", dos. 15, f. 2--3.I I. Nlstor, Romdnii si rutenii, Bucureqti, 1915, p. 154; vezi

'siAurel Morariu, op. cit., p. 119.3 Ai. Procopovici, Luptele na{ionale din c.eldlalt ueac; Bu-

couina care a fosi si care aa sd. fie, Sibiu, 1942, p. 11.a ,,Cazeta Transilvaniei", Bragov, nr. 12 (1B70).t Arh. St, Buc., fondul ,,Iancu Flondor", dos, 11, f. 49.

\iiena : ,,Itegre,t, nu pol primi, sint feri-n hotSrit ,sA nu' iau parte ac-tivA la poli:ticA, pind nu rni voi desface de alacerile cu fonduL re-ligios"l.

Aurel Onciui gi Ni,coriae Wisilko, pentru a-Ei arltra rcredinla falade Austria, dupA inceperea razboiiLrlui au organizat cite un c'orp delegionari romAni (A. Onciul) )gi de vol.untari ucraineni (N. Wasilko)car,e, sub drapei hab,sburgic sa ape,re Bi.rcovina impotrivia penetrati'eirusesrti. De altfel, o ma,re parte din romdn,ii bucovineni, cit $i gu-vernul ,de Ia Iagi a'Lr infi,erat ac{iune,a lui Onciul. Acesi,a, avind ulte-rior nep,IAceri, va ,cer,e spnijinul lui langu Flon'dor2. in ianuarie 1919il anun{5 ce se va stabili ca a\ro,cat gi, presupunind icd Unive,rsitat-^adin Cei:n5uli va fi menlinuta gi romAnizatd, a considerat cd posedatoat,e conrditiile ca sd o,cupe postul dg tittilar al Caterdralei de Dr,eptconsti:tulional si a;dministr,ativ3.

Revenind la re{r-rgiatii bucovineni, ,aceEtia au erditat il,a Bu,cure$,ti,,Revista Bucovine'i(r, sub ,ingriiirea iui Ilie T,orouliu, iar in martir'1915 qi r',oluntarii bucovineni ,depun iurAmint de credin![ tricoloru-lu,i ,ro'mdnesc. Cu ,arceastd ocazie. Ion Grimadi dec,Iara : ,,1n numeleBu,covinei , in nu,rnele tarii n'oasir,e, ne-;rm adunat. Cnoi{i hotare mailargi Ro,mani,ei ; de vi vor opri purhoaiele c1e ciuqmani, deschideti-vAcale cu sAbiile vo,astre, sint noi. strdh,rcitoare, cu fulgere de lumindpe elet'. Cu cloi ani rnai ttrziu, Ion Grfulada cadea ,ciuruit cle gloan-

teie du,$manilor l,a Cileqouia, ,,ca erou r6zJrr-rndtor pentru d.ezrobire'aBucovinei

- cull-r ili numeqte Ion Nistor. Au mai cdzut p,e cirnpu} cle

luptd o serie de bu,cc.rvineni, dlntre care ii arnintiun pe Lascdr, Lulia.Breabatr, Zamfir etc.

O bogata activitate a desfAqurat Cornitetul refug{afil,or bucovi-neni, prezidat de Ion Ni,stor, mai ales in rindurile studenlilor $i ele-vilor ca,r,e studi,au in Vechiui Regat, cit si in al celorr inrolali in ar-rnata rrromdnS. S-au di"stins pe cirnpr-il de lupta : Dirnitrie lMaranc'liuc,Constantin ArdeLeanu s.a., iarr doi osta;i buc,ovineni __ Nicoala ;iDumitru Cdt,ana - au fost impu,gcati linga Bragov, pentru ,cA refu-zaserl (fiind in armat'a au.striacd) sa tragA in fralii I'or din Pre(rlt.

1 lbident, p. 49. Formularul telegrafic este tipArit in trei limbi :

lomdn6, germand, ucraineand. Onciul ii scrie cd a pledat atunci ca 5e-

fia sd revind lui Hurmuzaki (23.XI.1910, din Viena).2 Arh. St. Buc-. fonrl Flondcrr', clos. 11, i. ti1

1J decembrie 1917).3 tbidem, t. 62-63.

80 Eucovinel - cd- 291

fdranul Te'odor Habaiia, din Volo,ca, a fost spfnzunat - ca gi

Iliu{n Moldovan din ,Cernduca. De asemenea, bAtrinul Gheo,rgheMeileanca, dupi ce l-au pus ,sd-$i sarpe gro,a,pa, l-au spinzurat de lrncop,ac. _Un {[, larnd,arm a ,sp,inzurat, in comuna Ropcea, pe Florea giParaschila'Oldragu, oarneni cu tortul n,evinovali.

l\u fost aresta{i, schingi,ui{i gi purtati pe Ia curtile martiale r:nEir de preoli care rs-au d,ovedit ,a fi conclucdtori vainirci ai 'rornanilordin sate:ie lor, dintre 'care ii pomeni,m pe : Casi,an Bohateret, NicolailVlihailcea din Iacoberni, George Lanioschi, Diimitrie Topi, TeofilIllen'ca din Juci,cra Veche. Stefin Malanciu.c'din Ca,menca,'Halip dinBerhomete, Ignatie Ca'rage,s din Ndmegtii Vechi, Ion Macovei, AbrianAnrdroni,c din Lu,c'ovita, Cristofo. iliut Ei multi alfii ; pina qi calug5riid,e ta lnindstirea Dragomirna au fost aresta{il.

B,uicovinenii. in afari de pr,opagand,a d,esfa$urata in in.terior, auavut ractiu'ni in u.s.A.. r'ranta, Italia, in tabir,a de prizonieri de laf)arnila de tinga Kiev, in -Basarabia. mai ,ale s Ia Chi'sinau, in Bucu-regti, iar ulterior fu Iasi. in U.S.A. trdi,au circ,a 140 000 cle nonlAni,ciintre c,are. mulli pr,ovenifi din Bucovina. pltis 50 000 evrei dinl'uonraniaj. Numarul exact nu se poate stabili, deoarece mutti avindp'ars;apoairt,e austro;urng'are, erau inreEistrati ca sr,rpuqi aii monarhieibicefale. Emigririlg mai marsive au incepnt pe ia tggf si au c,onti-nuat sd crearscd pfn5 in 1914, inregistrinrdu-se cote mai ri'dlrcate inar.ii :r!106*1907'i. s-a,u stabiiit in jurul rnarilor cerr-tre industriale inOhio, Pennsylvania, Indiana, Illinois, Californiaa. Oierii de meserieau inceput si cre,asieS. oi i'n iVI,ontana, grr'lpuiri mArunte aiungind pin5la Pacific.

S-'au onganizat in sociertS(i d,s ,ajutre1 qi cultu:r,ale, ,au ridicat bi-seriLci, in oad'rul paro,hiilon putind s5"si pastreze spiritul n,a!ional.,credinla gi oibiraeiruri,le strdmo$,e.sti. $i-au tipirirt zia,re qi reviste f6ravreun sp,rijin ,o,fi,cial qi au pop,ularizat cauza nonnAneascA Ei a pno-vinciilsr simulsre pnin forta ori vicle,g,ug d,e ca,tre c,c,le d,o,ud imp,erii,habsburgi,c gi lrarist. Amintim cotitdianul ,,Americ'a" la Cl,eveland,,,Renastte'r.e,a Rotmdniei" la

- Ci,n,ciln,a,tti, ,,Destepta,rea,' Ei ,,RomAnul

american" la Dieltroirt, ,,Trransilva,nia" ln Yot-rnst'own, ,,Rotrnania" (bi-

l Bucouina, cu contribu[ia D-lui D. Iou Cuuinte cd,tre ostasi, nr. g

(1940), fara sp.ecificarea localitdfii cle editare, p. 10-11.2 Arh. S't. Buc., fond Casa Regatd, dos. 29 (1920), f. 1.3 lbidem, p. L4.4 lbidem, p. J7.

lingvd) a fralilo'r Negul,escu, editatA 1a Chicago, c'u _scropuJ. de,claratde

-,,a f a,c,e c'unrosoute amenircani{or le,luni'lre RomAniei"l.

Ro'mAnii americani, in ,afana vtorlrunfiari,Iro,r lcare aiu ltrp,tat in ca-drul trupel,or arnericane in Eurnopa in ,anii 1917-1918, aiLr donait ma-t,eriale de rdzb,oi, im,bracdaninrte, hr.an,5, gi bani. Prin Cnucea R,oEie

[iomAnd, p]i'na ia sfirgirtuX" rdzboiul'ui s-ailt adunatt cam B0 000-100 000 d,olari. Se cuvine ,aminti,t qi de cei 100 000 dolani s,trinEi decrormanrdorul Pamttazzi, cormisar ral grrrvernu]Irui rornAn in U.S.A., aaurmar'e a u.n'ui 'imprs2i1 spe,cial irrnprus praigapoarrte(,or rro,mAnilor deaco,l,o ;i din ca,re js-,a acoperiit s,uim,a inEces'ar5, repaitirirerii p,rizomierilorromAni din Siberia*, in primdvara lui 19202.

Se cuvine sA amin,tim cd in 'Clanaida erau '15 0'00 romdni, 15 000mteni gi 10 000 evrei pnovenili din Rorndnia, o p'arte insemn'atd gidin Buao,vina. Imrperiul Brirtanirc fiinrd in razboi ,cu Ausitarc-Ungaria,rnajori'tatea buciovin'r,enilor- au f,ost int'ernali in lagdrre rfu p,rizonierii:ar averille lor puse surb serchers'tnru. Explicalia ? Canada, era do,minionbri'tanic.

Intrare,a U.S.A. in rdzboi a f,ost prirnirtd, c't.r erntuzi,arsm ;i de r,o-mAni. N. Iorga not,a cu aoeastd, d,c,azie: ,,Im,p,e,rii1e Europ,si Centrale,au Corborirt o ttrre:apltd la fiec,ane nouA' ,ali,anr!d, ca,rre-i injo,sea Ei maimrulit ; no,i ,nre riidicam rcu un pas de gi,g,ant in ,ace'asitA n,o'ui al"ianlacane, fiind o ,aga d,e put'erniLcd asigtlrare de izbi'nd6, este gi ,o supremaconsacrare a scopurilor rce urrndrim((3.

Guvernul romAn va hota,rri ,trimit,ere,a unei misiuni nali,on,aie inU.S.A.4 Inilial, misirunea ,tneb,ui,a' sd'fie fonmaltd dinitr-un bucrovi,nean

I Pentru amdnunte, vezi I. Stanciu, Rela{iiie romeno-americane inperioada primului rdzboi mondial, Bucuregti, 1971 ; V. Stoica, in Ame-rica pentru cauza romAneascd, BucureEti, 1936.

* Vezi gi Ilie Bufnea, Voluntarii romdni din Siberia, BraEov, 1928.2 Arh. St. Buc., fond Preged. Cons. Min., dos. 9 (1919), f.7; vezi

gi Dru,tzu $erban, Romdnii din America, Chicago, 1930 ; Boris Ranghet,Relaf.iile rornd.no-arnericane in perioada primului rd.zboi mondial (1916--7920/, Cluj-Napoca, 1975 ; I. Stanciu, Relaliile romdno-am.ericane dinanii prim.ului rdzboi mondial (1914-1920), Bucuregti, 1981 ; V. Stoica.O ldmurire in legdturd cu propaganda noastrd in America, Bucure$ti,1924 ; N. Iorga, Americo Si romdnii din America (note de drunt" gi con-ferinte), V6lenii de Mun e, 1930.

3 N. I o r g ar Rdzboiul, nostru in note zilnice, III (1917-1918),Craiova, p. 324.

4 Bibl. A,cad. Romdne, Sec{ia mss., Arhiva Constantin Angelescu,rnss" 16, f. tr.

82B3

(isrtoiicul .Ion Nistor) gi doi ardeleni (Ioan Moga si :Vasile l,ucaciu).Pina ia urrmd, int locul lui I,on Nistor- va pleca ard,eleanul VasileSioica. Datoritd opera{iunilor milittane' di'n Europa, misiun,ea rorrnAnd,trecind prin Rusia, Si'berri'a, Japoni,q Ocea,nul Paci{ic, va ajunge in,A'merica de Nord la 29 iunie 1917. Au mai sorsi,t, penrbru a suslinecauza RomAniei, pr:ofesonii universiitari paui Neg'r-ilescu, LudovicMrazec Ei NicorJ,ae .Pertresou.

Planul Misiunii Nalionale privind o,rganizarea unitdilii romd-neEti in America preveidea in eisenld q.rnrndtohre,L,e :

'1. Fo,rm,area unei unirtdli 'd,e rromAni ,arde,leni, bucovineni gi bd-nileni voluntari, ,cane nu sint ,cetiteni ai S.U.A. ;

2. uniltattea se va lncadra in ,unirtatea ramericane, dar va purtanumeLe de ,,batali,on", ,,regim,enit', sau ,,brigadd",r romAneasci,, infuncfie de mdrime'a sa;

3. Ofiferii vor fi americani ;

4. subofi{erii vor fi ronidni, fogti gradeti dinj armata austro-ungard ;

5. Limba de comanda va fi engleza. putirrclu-se foiosi insa Ianevoie gi liimba ronnAni ; - - - -- 1--:-

6. Chcltuielile de transport, trai si echipameni vor fi suportatcde guvernul U.S.A.

Esenlialul din ,acest plan ,esrte 'c1auz,a ca acreas,ta unita,te sd fie

recunoscutd ca,,unitate rom6neascd((1.

bili'{ijn u.s.4._ au pqrticipat in ,saidn'ql arinatei t"rnericane lia luprteledin Europra. Numdrul ,ro'mdnilor inrolali in ,arrnaita americani, innoiembrie 1918 - la sisrtarea opera{irunil,o,r mili,tare _ er,a de eirrca3 200-3 500, ,,cifrd ce p,orafte fi veri i,catii oricinJ i" ,*giutJ"i-';;:ntatei atnericane6.j.

AstfeJ, cforlurile aativitdtii .omanilo,r clin U.s.A. se conccn-treazd.la finele anului 1918, in vederera obfinerii unei cleclaralii dinp,antea guvernutrui american, de aproba,r,e a,aspiratiilon nioarsrir€ n'a:{ionale, gar,anfie sigurd in congitiinfa romanilor americani a infap-tuirii Marii uniri gi recunoarste'r'ii e,i i' carclrrul conferintei pdicii.

_ -peclaralia a lost obtinuti in 6 noiembnie rg1B, s.u.A. anu'tind

pubiic cd sprijina aspiratiile nalion,aie. ro1nanes,,ti, Textu,l declaraliei

I lbid.dm, f.. B.

_ 2 t\ryeyn, .11 11 ; vqzi.gi. Firvlr llie,. V_plqnla4l. qqmQni din America,

Sibiu, 1937, p. 7-9. i ,, i

FI

I es,tc reprod.us in toatd prgs? anglo-saxon5, in Rusia si Fran{a, pre_

I cunr si in zi.arele ro,nrAneqti din Atneri,ca.

I _-,_"","1ul cablogra.mei_ trimisd cu accst prilej de Lansing amba_| -<aclorutui anrerican din la;i spre a fi remisa qtivernurui rom6n sub-I trntaza :.,,... gu'vernul S.U.A. simpatizeazi adinc cu spirit.url de uni_I t",1".,ytionald gj !" aspirafiile romAnitor de pretutin'cleni, Ei;;-;"I l"_gl,,ju sd intrEbuin,leze la vr€mea p,o,trivita influenta sa cu ils.teleI 9i.p*.i n;oliji9g si ,teri;t,o,riale a[,e neamului r,omanesc ,sd fie oib,linuteI $l a;iguratr frria de olicc navalire strlind((i.

I ._^ ,o!lil"l"o ac'cstei crccrara{ii din nertca uncia rlin cele pa,t'rI 311t piu'ten ce va ov€a url ro de,cisiv in ca,drul conferintei ". vuI l::f":,,1n anur viirtron in capirtala Frran{ei, a eon*rtirhrit in constiintaI romanllor^ americ,rni incununarea s,upremi. a activildtii crcsfai".^t"I d" ej :y

.S U a. Sfirsi,tul ,rizboiului ii va gasi pe acestiia in,tr_o at-

I moslera de entuziasm gi incre'dere prileluirte de. aminitita cleclaratie.I in cbea ce privegte numdruT pri2onie'rilor r.mAni utn 11,1s1a, nuI avcn:r date ccrte; dal ccle vehiculale in lueririle de speeialitate

I osliicazi intrc 109 000i si ?00 0003 de oameni.

I Nurnirul rnare de prizonieni romAni in raldrclc Trusiei, c,lar nu' numai aici, rcprezin,td o realjitate obicclivd. ci ".... so:ldatii ronrAni,o,ri de cilc ori aveau o'cazia, infruntind ri"rul de a fi imrruscafi, srprr:rluu sau sc larau canturati(r, devcnind prizonicrr in 1a-irple nr-sesti sau italiene, spre a cvita de a,lrape fn f;ratii lor.

Frocesul de 'organizare a prizorni,erilor rcmani in Ru,sira qi aeti-vitatea lor in ve;derea prarticipdnii la lupie, de asti dartd ippotrivaPuterilor Centra;le. a luat nasitere de altfe,l cu mult inainte rle in_tr::,:ca Rom6niei in razboi : ,,petitii p,entntr a fi re-ruta{i r-a

".ot"n.!gri veneau din rto,ate 'clasele so,ciale, cle la cet mai umil pluqar, nin.iItt r,'l rrirri subtrli intelcctu:r1i...,,j. inci clin inii 1914-l g:1 5.

1 ,,.\merica", 19 nor,. 1g1B (Clevelanci - U.S.-A. Am eonsultat pe-

riodicuL cu ocazia vizitei c.lin iurrie 1991 fdcute in statul Ohio). .2V. Achim, I. Iacoqi, DoctorulV.Lucaciu, Iuptdtoractiupentru unirea romdni.Ictr, Cluj-Napoca, 1988, p. 83.: P. lI e m o i a n u, Corpul

'uoluntarilono*ant clin Rusfo, Lugoj,

1921, p. 4. ,

{ H u r e a E u q' e n, Despre contributirt,-oruntorilor- r.cmdni ininf dptuirea Unirii, in ,,Apulum,,, nr. XIX (1976), p. 344.

5 V a I'er P op, Legiunea .romd.nd ain naifa,, ip ,.,,Gazeta Volun-tariior", Ciuj, numdrul din 10 august 1933. i , :.

84

B5

Evidenit, radtiMit,ate.a iaoersilo,r prizoni,eri dirn Rusia a inn.egis,tnal

oort" oiOiclg, aupa, inltr:ar,ea RomAniei in rdzb,oi, in a'ugusrt 1916, auto-

tirffitl;,* ronn6neiifi pnirninrd numiai in piima lund de rdzboi aldturide Anriantta run nrurndr de ,aprroximativ 3 500 de 'oereri d'e inrol'are'a

in ranmra,ia relgulate.In,trarea tn rizboi ,a R,omanirei 'alSituri d'e Antanta a prilejuit qi

maniferstanea do,rinfe,tror r,omAnilor ref'ugirafi din 'teritoriile ocupate

On arrstoo-Ungaria in Vechirul Regat. Grija lorr fa!a. de. viirforul sta-

't"ft nf *u"ton"provincii rromdneqti s-a manife'st,a,l qi prin atiturdinea

hortarita in pnobrl'em a vol'unf ariatullui'Imedi,ai dupi initrarea Regattuilui RormAn in razb'oi, un grup de

ardeleni Ei ibtlcovineni in fnunle .m V. Lrucacilu, Octavian Tasluanu,

V.---Or"n,ia, Onirsi'fon Ghiibiu, Iancu Nist,orr, Dimitrie Marmelimc,

c. r.-u Ei mm$i al$ii ,au ,ned;adtrat un m,e,mroriu, inaintat g'uvernuiui

romAn Ia 1 septrembr'i,e 1916, in 'cane s'e sip4Jnre : ,'Crerdem 'cI e o da-

trorie de ,omoar€ p,en,tru noi ca in ,acresrt ra'z,b'oi s5 ins,criem pe paginile

istoriei f apte cane si rarrarte urrrxaqilor ci qi rornAnii din ^ linutu'rile

sublugate ,au luprtat aldrturi de ostaqii rergatului p,entr{-l in'truparea

Ro,maniei M,ari,'l, ian ,pentru irnapilinirea acestei ,,'datonii de onoare"

semnartarii merm,ori,ul,ui igi expr.imau dorinla ca ,,onorrat consiliul de

Miniq,tri sd incuviinteze 'or"ganiz'area cle legi'mente ardelene qi buco-

vinene crare sd se ,oo,mpund din foq,li sio,ld,ali romani ,ai arrmatei aus-

trro-ungaref'2. Se averau in verderrre in mocl expres prizonierii romAni

,di,n R,usia, ;al cdiror proces d'e 'ong'361i7are incerp'use deja' din inilia-,Livd proprie.

Plocesulerr,ainrsdingruunat,'daloritdfap'tuluicaprizonieriiro-mAni 'errau rdsp,in itj in ,c,ei.e pe,ste 400 de lagdre mari gi 600-700 de

lag{re mai mici, in ,cape erau interna{i p,rizonierii pii:ovenili din rin-

durile Pu,terilor Cenrtrale. Un numa'r tlai trrare de prizronieri se va

a,fla in lagdnele d,e la odestsa, Harkov, smot,ensk, Tarnb'ov (total

22500),,cirrca 1000 in gubernia orlov, 'allii in Vo'rronej, Kazan, Sa-

rnara, utterrirOr ,ConCrentrindu-se la D,ar,ni,ta, o l,oc'ali't'at'e linga Kiev.

sre cuvine sd ,rnentionSrm cd, in afara de milit,ari, rugii au depor-,,ta,t mii ,de nomani din Bu,covinra. in sprijinul .afirma{iei noastre, deo-

sebi;t de inter,esant este ttabelul nomin,al cu lo,cruirt,orii de origine

etni'ed n',q1rdnd d,epo,r''ta{i in ti'mpruil iocupati'ei ruse de pe teritoriul

l Achim Valeriu, I.2 lbidenl, p. 93.

I a c o $ i, op. cit., P. 83.

rrural al jud,efrului Storrrojin'et, rcare ,cuprinde 2 034 p,€,r5oon€' din careprezentdm in conrtinuare nume 'de familii mLai'cunoscLlrtel .

Contuna Numele fomiliei

Slobozia-Corn dlest i

Budcn i{circgDavideniNlihricen iBlosciutii \rgchiCrasna- Ilsch iCrasna Putnci

' Cupea

Suc ettert iCar.rpci rr

Priseciren iCiudeniVilancca

Lucavi{.SadovaMilicPancitPdtrduIii dc Sus

Corcelt i

PeLriceniRopceaIorclin c;t iStoloj ine!_

Cupca

Loghin, Sauciuc, Opai!TaLulici, NIuha, CaciureaGitej, Tcaciuc, ZsLta,\nrarilci. Cimbt'trOotdoban, BerciuMitroc, Isopei, Palamrr, Sauciuc, Ur-sache, G:'ozavu\Iitric, PercecNistor, Catargiu, Jibuleac, Alergug, Tugui, Bolocan,I tt'rT3Amariei, \{utu, Isopescu, Bostan$ti:bu, Tovarnilchi, Ciotnei, Lutec, Cit'ciul, LivifchiBilenco, l,IoscaliucVoloscii.rc, Nlacriniuc, CulicGoiac, L)oncs, Onciul'Libanirschi, Verschara, Alexiuc, Demediuc, Romaniuc,FlufulcacPi [uI, Iurcescu, Stin!ischi, Loghin, Zavelifa, Gavlilescu,Frunzi, Lenla, PalachPuha, []rsache, LupescuTcaciuc, Ianog, l,Ioloc, BoiciucCernavschi, Onciul, Culcalluzan, Rorlnariuc, TomiacPlsat, Todolesci, Guga, Vasca, Nica, Burla, GhelitrFedureanu, Craiucan, ZmoguRol rrrriuc, Druciuc, .Jut'avicLazurca, Panllr, SlanovschiIirlt'cea, Rczian, OIiras. Palagitrc. Irle€iciTirncu, l{alaicu, Bostan, Hutan, MusLaliIvasiuc, Zanea, Vitiuc, Haraga, Costa;iuc, Slusar,(i-iini, lloca, Dascaliuc, Nlitriclirri f5, Pc:cec, Iloloaan, Jugui, Cirarabarovici, Alergul,13ogdaniuc, GreirrativiciTlacicariu

in lega;turd iou a,ctiunile dre' ,org'anizare 'a priz'onieritor romeni,Iu,crurile ss ,prercipi'td' la sf,irrqitu' iui 1916 : in de,cemirrie, ,au sorsit laDarnifa prirnii prizonieri romani @ca 250 de o,fi{eri Ei 1 200 de sol-dafi)2

I (de Ia p. 112). Arh. St. Buc., fo,nd,,Ian'cu Flondor", dos.42, f. t-31.2 P. Nemoianu, Prinla Albct lulia, Timiloara, 1922, p, B.

86 87

Sirtualia dificila cr,eatd ace:stror prizonieri, ca urlnare a hotdririiRusiei de numire in fruntea Lagdrului de Ia Darnita a generaiuli-rirus von Eiche (,,qerman de origine qi de sentimen+{.((1) a deterntinatcon'tinua agita$ie ra prizonie,rilor r.omAni con,centrali a,ici, in ve'dereir'organizirii [o,r penitru pl,ecare,a spre {ard. Fap,1s1 a stirnit iirgrijo-rare Ei in rindul guvernului de 1a Bucureqti, detenninind gi pri;inaluare de Con,traLet a guvernului r,ormdn cu aceqti prizonieri

- prininttermedi,ul I-*. 'c'ol. Consltantin Pi,etlar.u, ins5rcinat de guvernulroiman cu mirsiunea de ronganizare a lor.

Prin Ordinul Ministerului de Razboi nr. 1 191, din 23 februarie1.917, rse hotiirdqrL: infiinlarea ,Corpului r.olun'.ariLor rorileni -- arde-leni si bucovineni - aflati in Rusia, sub comanda generalului Con-s,tan'tin Coandd" .-, Lt. ,col. Pietraru Con.stantin fiind insi,r"cina't cumisiunea de organizare a lui.

Evenimentele se precipitd si sub irirr-.ul.;ul ppel-;'ir.lor innoiroarece se desfdqoard in Rusi'a, in februil.ie 1917, izbu,cnirea Rcvolufieibu,rghezo-dgrrloic'rat,irce. ln aceste imprr-ejurari e,ste perfecta,t un noLlaco,rd privinrd organizarea prizonierilor romAni din Rusia. Desi seobfinuse ini{ial aiordul putrtru ne,cnttarc-,a nnui numnr cle 30 OOb dctrcli;ir,iariz, r-ilterior s-a revenit, cifra fiincl clinrir-ruatil la b 000, iarre,cruta,rea era permisd numai in Cir,eumscripfia n-rilitarii a Mo,sc,ovei.

Cu ioa'te aceste ingrddiri, u",ti',ritrt"r p.ironierilor roinAni cle laDarnila c'ontinm5. La 1 miartie 1916 a sosi't :rici Lt. col. Cons;tantinPietraru. rci-r acest prile,i, soldratii qi ofi{erii ro.nAni erfla{i aici sen-r-neazd o deicl,ara{ie-angaja,men,t i,n care se sublinittz5'dorinla i'or dea inttr,a in armata romand Ei 'de ,,a lup,ta p,entiu dezrobirea {ariino'astre de sub dorninalia Aus'tro-Unqariei qi alipirea la RomAnia3.Prin acest angajame,ni, soldalii 5i ofiterii ronrani rlin Tabdra de raDarnita 'deveneau soldafi Ei odi(eri ai arrlralci rot-nAne, cu ace,leaqiclrep"uri ;i datorii ca qi aceqtiaa.

In urma aeesfrei ac{i'uni, la 16 martic lfll? s-a anun{at ofici,alinfiintar.e,a Corpului voi.unrtarilor romAni din Rusi;r.

Doui zile rna,i tfrziu, AngrajamenrtLrl era supus semndrii celorprezenfi la Danniifa. Dahoritd nu,rndrului mic de prizonieri ce se paJ-

I lbiderl, p. g.

2 P. Nemoi anu, Corpul uoluntarilor romd,ni din Rusia, Lugoj,1921, p. 15. '

3 P. N e m oi a n u, Prinro Alba lutia, limi5oara, 1922, p. g.

1921, p. 14.

' trrst,ri aCulrr in aceltstil I-ibara, Lt. cr-rl. C1lnstuntin Pit'traru a t crut

. guvcl.nului rus - prin Diamandy, nrinistrtr plcnipolcnliar in Rusi:r

'11- si aprobe infiinlinea un'or co'misii pen'tru recrutareLi d'e prizonieri.paialel cu ac,este a6tiuni vizind organizarea Corp,ului, inregi:;

irirl gi priimele n]anifes,tdri cr.r caracte'I polirtic qi naliona1 ale pri-zonieriior rotndni aflrali Ia Darniia. Ini{iativa a venit din llurtra n'e-

clicului br,aqovean Pon-rpilitr Nistor car'e, La 11 aprilie 1917, in caCrui

unei adundri la care au participat aproximativ 500 de ofileri qi sub-

ofiferi romAni, a propui redactLarea unui memoriu care apoi si fiepiezeniat intr:egului Corp a,l volunlari],or romAni de la Darnifa. Me-moriul a fos,t infioc,mirt de o' comisie cons,tituirth din noud p'ersoane :

docrtorul P,o,mpiliir-r ,Nistor, avocalii Vicrtor Deleu, Octavian Vas'u, Ni-colae Ne,del,cu, Gavritd Iuga, V'asi1e Chiroiu, Trifon Ghilezan qi pro-fesorii Sitlion Gocan ;i Eman'oi1 Isopescu.

Pro.tectul tnemoritiiui cla'borat'de cei aLrninti{i ar fo's't siuif}us apro-b;irii Corpullri in c'adru1 r:nei aclundri genc'rale linute la 13126 aprilie1917, la 'iare au partici:pat toli voltrntarii ardeleni 1i bucrovincin-i pre-zenli la Darnifal. Manife'stul 'a fosrt apr'obat' in tlnanimi'ta'te de'to!'icci prczcnli.

DupA ce ldcear un aspru rechizitoriu 1.r adlresa politicii aus,t'ro-

ungafe. Drclara{ia clc ia Darriti{a sublinia hotiirirea priz'onierilor io'nrani aflali in Rusia cie a par,ticip;r la lupt:i pentru realizare'a i'dea-

lurilor 1o,r, pe baz,a unor argullente indubitail:ile : ,,Noi' crare inli,inba, in cui,tur5, in structura s'ocialA qi in intreaga fiinlb a noastraeinicil ;i politica - se sp'une in Declaralie - face'm un 'trup unic

';i neclespir[ilt ctr 'toate c'E elalte pdr{i cons,tituiive ale nafi'unii ro-mAn,e, cerem cu vointa ,ne.strdrmuta;ti in,corprora,rea ]a Romdnia lVTare,

pe;rir:u a folmrr ii-n1:reunA cu ea un singtir stai nalional ro'ntAnesc(t:.

\/orbind despre ;semnifi'ca(ia De'claraliei d'e Ia D'arnila, unuldirr,rre parbicipan{ii la ,evenimen'Lel.e aCelor Lani avera sd scrie : ,,I)ilr-ni,fa 'e,sie p,rima n,oastr;i Al'ba Iulia ( .) ln cursi.rl rdzboiului mondiaiacEst ,aolr a legitirnat p'entru prima oard aspira'tiile n'o'as'tre, airdgindatenlia straiina;ta(ii asupra voin{ei unui pop,or: ar cirui problen-ia nicic-hi.rr p::ntn-r aliali nu existd(13.

La o saprtarnini dupd sosirea 1,;r Iaqi a prirmului de,tagament dc

volun,tari romAni, ia 14 iunie 1917. ia fiinfd Biroul ard:elean,o-buco-

vinean, cu scopul i,mpulsionSrii 'rorn-dniior din provinciile subjugate'

r.1 P.' N e m o.i'a n u, .:Prinra :,4lba lltiia,-'Iimigo:ara, 1922' p' 28'

2 1918 la rontdni (documente externe), r';o1. II, p' 908:909'3 P. N e m oi a nu, CorpuT uoluntarilr:r rontdni din Rusio' Lugoj'

1921, p. '/I

80

I

t

BB

' potrivi't dateror furnizate de connisia spe,ciarS, in aprili,e 1g1gse afrau in Italia: 108 ofiteri qi i6"a" g.uau1i,--leparizali in 23de cimpuri de internar" qi izbo6 de solda{i, i.,ter'natl in 50 clecimpuri' in ro[a]. tl soi p.i^"i"ri rorneni. Lrr[erior, numarul rors-a arrblat. jn scrrtcmbr.ie' l91B aSrngi,ra Ia aproximativ 40 0001.La 12 apriiie tsl'B ia fiinlA. crin iniliatva proprie. in ragirur de IaCiiirducate. un .."orp "iitt-."r";;,';it';o dsveni un rdevirat centrude organizare si "o.,ducer" u i"ir-""rror prizonieriror romani din

i'3i[ .l;r'l'ff1";x;:*;;r","* oiiffi '"'r"t ate"i'2"unariu eiu",,La 25 0ctombrie 1glB soseste clecretul oficiar privind infiinta-rea Legiunii rom6ne, in care

"r'"" il-,"f"qi gi muili bucovineni.incheierea arrnistifi'ului cu austria, la 11 noiembrie 1g18, n-adus Ia incetarea actiunii p.i"i"o- "."u."u o""st"i unita{i de vorun.tari ; dimpotriv.. ea se urgenteaz, ca url'rare a stiril0r ce soseaudin fara si care d:""^d.;"-;;;;;iti"", ..r"r,ime'te]or de aici. Inlunile ce au urmat pina la ,iidt;i .anului 191g, in Itatia s_auconstituit p'atru regimente de ""r""tu.i t"il"ii;iio."u,:,,cloqca(6,,,Crisan(( si ,,Avrain_ Iancu,;;,

";i;;" {ei sruprem intoarcerea citmai grabnicd in tar,, pentru u p".tioriru Ia consolidar:ea tindruruistai ._rbia constituit.Rcpalrierea acestor voruntari se va. Iace Ia inc,ei;utul ]ui 1g1g

.l'i:1 llit-tti in. {ara i'rr-o ur-ori""ra' cre sirnparic generara. chiar'aca nu a reusir sd participe decit in rrricA,.r.rururn-ra operar,iunileqrilitare, constituirea ;i aciivitar"u uo99i.i-l;;,;;',,;1, i!4at,-,q'u,capitonal;e aie diplomafiei inteririut","ia"i,-rd sa se .r.,orrr"u idealurromAnilor de-pretutindeni de u ,"-""i'ir.,tr_o Dacie noud,(3.' Revenind la unitdtjle rnilitare de-

. voruntari, sosite clin Rusiala Iasi, in B iunie fgfZ, aminii-""i''fi s_a fdcur o lrrir_nire entu-ziastd in piafa unirii. c" ,"""ria*'ocarie, rur,

- foi.,t,i.

'i"-u ,prru ,,,Steagul tricolor la care ati jurat nu este nou pentru io{i. Subcutele lui au biruit strarloqii nogtri in coclrii cos'inului. vouasoarta v-a. rezervat cea rnai mare cinste de cir.e se pot invrednicifiii Bucovinei : cinstea cre a implinta din nou steagul nalionar iasuceava si ra cernauti, de unde fusese smuls acum 143 de ar-ri decAtre rdpitoarea pajurd habsburgicdc.

'1G. G. Mironescu, Din pribegie, in ,,Convorbirj literare,,din august 7927, p. 66-69.,I. $urban. op. cit.,,p. b0b.3 Valer pop, op. cit., p.3-

9091

La IaEi s-a constituit Comitetul Nalional al Romdnilor Arde-leni Ei Bucovineni aflaiori in X{oldova si Basarabia ;i al Corpuluiofileresc de voluntari.

Pe plan european, prin bolgevizarea arr.t-tatei ruse, operaliunilemilitare sint sistate*, iar Rusia Sovieticd -

prin Troiki - ducetratative de pace la Brest Litovsk, de la 20 noiembrie 1917, 'suPuterile centrale. Aici apar pulernice clivergenle intre , Rusia so-vietica Ei Rada Ucraineand. ]n aces,t context, de prabulire a fron-tuiui rdsiritean, Romdnia este nevoiti sd incheie pace separatd cttPuterile centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia), iurnai 1918. Teritoriul Bucovinei, slapinit de austrieci, urura sd fiemdrit cu finutul Ho,tinului, o parte din jude{ul Iloroiroi si dinjude{ul FAlticcni.

Dar sorlii razboiului sint din nou schilnbatori. Marea ofen-sivS germand din vara anului 1918, care avea ca s'cop sd s,c;oatd

Franfi clin luptd, izbindu-se de trup'e proasp,etre alr-l'ericare (U.S.A.)gi canacliene, printre ele ,;i bucovineni, equeaza, iar Puterile cen-trale sint nevoite si capituleze'

Intre limp, la Cerniu{i, ia 27 octombrie 1918 ia fiin{d Adu-narea constituanti, su'b preqeclintia lui Dionisie Bejan, care hot5-rdqte ca scop primordial unirea Bucovinei cu c,elelalte {5ri roma-nelti intr-ut itut naliona). independent. Cu 5 zile inainte, la 22

octotnbrie, Sextil Puqcariu, Max Hactratl, Isidor Rodea, VasileBorlnarescn, Alecu Procopovici, Radu Sbierea qi aliii scot ,'GlasulBucovinei((1. ln numSrul doi apare articolul lui A. Procopovici,

,,Dumnezeu s-o ierte,(, in care se spulibera rnitul rnonalhiei habsbur-

gice. Ziarul era difuzat in Ardeal, la iasi 9i la fra{ii bucovineni

refugiali la Chi5indu ;i in alte pdrli ale Basarabici'Georgc $andru, preotul paroh al bisericii sf. Paraschiva clin

cerniuli, numit ca primar al orasr-rlui de cStre Iancu Fionrlor, con-

ducatorul ,Consiliului National RomAn, noteazi in amintirile sale

cd, incercind sd conlracareze ac[iunile ucrainenilor, au certtt spri-

jinul artr,atei rornane.

* ,,Nu ndddjduiam - arAta I. I. C' Bratianu - cd din rdzboiul

mondial vrr ieli 9i lichidarea Or,'a1 111"isle. a5a precum eram sigur dc

lichidarea Austro-ungariei. Nu md indoiam insd c6 ceasul Basarabie!

va suna, cum sunase ceasul ,{rdealului" (Arh. B.C.S., fond .,Bratianu".

dos. xVI/1920, f. 10).rSextlI Pugcariu, Cum a tuat fiintd,,GIasuI Bucouinei"'

Cernduti, 1938.

De- altfel, un^.alt participant clirect la evenimente, Aurel Tur_can, relateazd cd in noaptea be 3 n.iemnri"-rrir-e,l;;"qi s"""d#.' rul austri'ac, Etzdorf, s-a intilnit in casa baronurni Arexancrru Hur.mqzaki cu Iancti Fiodor $i ai{i lideri ;"il;i,;;"""iiri.r ce misuri:i fj" luate, spre^a^fi asigur'ita lini;tea 5i .rJi,r"o l; ;";;i#:La I noienrbrie f 918, Diviiia

"- g-3 roman,{, su,b rio'randa gene-ralutui Iacob Zadic, intra in Bucovin; i;;i]o.1i;;,i" se spunea:,,Trecind 'hotarul pus intre .noi de o soartd vit.ega

-icum o sutdd^e gni Ei mai bine, trupere ronrdne sosesc in rnijrocur to.tr.,, uJrlcindu-vd dragostea 9i sprijinul roi p"nt*'iii".'""irrpdr[ire a do-rinfelor niscute din dreptur regitim ir popoarelor Je i dispune desoarta lor{.

i" if noiembrie 1918, unitllile roni,ae pdgeau ih Cerndu{i. lnpqintirilg sale, profesorui N. Tcaciuc-Arbu 'vonbeste de prin-iireaentuziastd fdcuti armgtei..ropdl", Ji".t 6-"";il;ii;: ,,pentru cdci,asa in,telectual5 era imibiba,td delculturd rorl$neascil(. De la ,Cer_

'Aufi, .trupete'romdne inainteaza ;i;il; ^;";h;;-;;;ni!d

a Ruco-vinei de la Cerenrug. Colacin si Nisiru.:- Pe 27 noiein'brie- 1918, iricoiorur este arborat gi pe crddirea.lniyersitdfii, iar: .a _do_ua ;, 1i-ia' .roi"-,tri" -i9is, 'este convocatCongresui General al Bucovinei, pentru,,rt"ilifir."-rap:ortului poli_tic ai Bucovinei fatd de Regatui Roman,J. t;;;;,g.;;?u fost invi_tafi -qi reprezentanlii ucrain*eniror, germanilor, poronezilor gi evrei-lor' La invitatie n-au rdspuns decii ger'ranii ii polonezii, ,;i doarciteva sate ucrainerre.

;

^ Conqresul, deschis la orele 11 in sala de rnarrrrurd a Mitropoliei,a intrunit 74 rnembri ai consili,urui Nafional no-arr, t ;Jr6;iiqermani, 6 delega{i polonezi s-i 13 din co,munere ucrainene - prin-tre ei, o .serie de, r,omdni dupi nume : Mardare fnoaor, RdiftanuNicolae, finfa Gheorghe si tonicd Mintici ("rti^rl,-ali Ivancduli).Basarabia r:ra repr:ezehtatd de pan Halippu, 1r,., piU*", Ion Buz_dugan si Grigo.e cazacliu. Lucrdrile congresurui au fost "o",r"rodc Iancu Flondor, Eefur guvernului bucovinean. dupd salutul cie

rigoare al iui Dionisie Bejan, preqediniele consiliul"i N;i;";].S-a da.t ,citire Declarafiei de Unire care, in sintezd, fd,cea urmd_

toarele precizari :

. - Bucovina a fdcut pururea parte din Moldova Ei in jurul ei s-arnchegat stalul.'In

perimetrur Bucovinei se gdsegte vechiur scaun de domnie deIa Suceava, gropnilele domnegti de Ia Rdddu{i, putna Ei d"*it, .;. alte urme sculrpre din trecutul Moldovei. .

92

Fiii acestui pamint, sub conclucerea aceioraEi clomnilori romAni.;i-au^ pdzit mo;ia strdmog,eascS.

In 7774, prin viclequg a fost smulsd din trupul Mold,ovei, decoroana Habsburgilor.

144 de ani b,ucovinenii au luptat ca nigte muoenici, pe toatecimp,urile de bdtaie din Eur,opa, sub steag strdin, pentr,u gloriaAustriei.

A venit ceasul ca fdrile r,omAne dintre Nistruun singur stat unitar.

si Tisa sd formeze

S-a hotd,rit in unanimitate Unirea necondi,{ionati a Bucovineiin ve-chile ei hotare, pind ia CeremuE, ,Colacin gi Nistru, cu RegatulRomdnieil.

,Apoi, in Piala Unirii s-a incins o hord mare. IJn martor ooularconsemna : ,,O sdrbdt,oare c,um poate o fost ire timpul lui $tefancel }iare, dupd vreo anare victorie.(.

I Arh. St. Buc., fond Casa Regald, do,s. 56 (i918), f. 2.

Copirolul Vl

DE I.A REINTEGRAREA BUCOVINEI TN REGATUT ROMANIEI(DECEMBRTE l9t8l, piNA tA NOTA UTT|MAT|VA

GUVERNUTUT U.R.s.s. (tuNtE 19401

1

6 .sanctionarea. [Jnirii. Austria renunra ra Jostul Ducat ar Buco-uinei prin Tretatur d.e pace cre La saint-cLr*nii 1isls1."{.Jnifi-c:erea edm.inistrat[uci. Moclificdri in Cod.ur penal ;i'd.e proced.urdciuild. Le ge a ag r a,rd... I.naugurar e a u niu ei sitdtii' r o,mdne gti dincerndufi (1920). Ar:tiuitctte-a cttltura.rat. " nuiiitia- demograJicape bctza recensclnrintului d.in 1g30. Reartzdri in ioieniur eco_no.mic, social, potitic ;i cuLtural intre 1gJT_lgJS. inuagdntint,

$tiint(r, culturd., b.isertcd.. MitropoLitii vtadimir n:."pti, N ectariecotlarciu.c, viserion puiu, Tit Smed.rea. olnstaurarea cLictaturiiregele (februurie .t!38 ) ; - clesj,iintarea partid.elor poitice. Nouctrein"tpiir{ire adrninistratiua : - tnjiin;area ;inutiilii. Rezidenti

r eg ali (G e or g e Ale1:ictnu, $ erban Fiond.or )' ; - At;;;r;; ";;;;;;;;(1 septembrie 1g3g) ;i lLeclangarea.unui focar cle ,irioi la gra_nita Bucouinei ; refugiati poionezi. priiejd.ia- ila;;;zd qsupra.

Bucouinei.

. La telegrama congresului bucovinean privind unirea cu Rom6-nia, regele Ferdinand rxspunclea, pri";; aHere : ,,Din adincul sufletu-lui rneu, mullumesc proniei ce,re'Eti ca mi-a ingdd,uit ca sub domniamea, fiica lapit5 ac,un 144 de ani sA se reflnrtoarcd la sinui tarii _lttam.e, aCucind noi iorle ,pentru plopagirea n.earnului((.

Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea lui lancuFl'ondor, a plecat la Iasi, ca sa predea regerui mesaj.ul unirii. unuldin cei 15 isi arninteste cd au fost primifi in camera unde micufaprincipesd Ileana iEi fa,cea lectiile si av,ea acolo o tabld. prEzentindactui unirii' Iancu Flond.or a adresa:t regerui urmdtoarea cuvintare :

,,Aducem mriestetii v_oastrc, rege, al tuturor rclnrAnilor, Unirea*Tl,if.l i:trcst, L 1;;.ii B;";;ir; 'icea.ta fara a avut vechi te_melurl curat rom.neSti pe vren,ea cind- pastorii rornani strdbd,te,aumuntii galitieri si cind ;* pi;g;;; iomani ,se coronizau satele dinTari.r Ilaliciului. Si:r.e rrcesre lJcuri .o-en*sii -.;,-;:.uprai maiintii voievozii descalecdtori,-

";;;j jin Mu,.u_ure$ ca sA faca tard'ou'i 1;cnrru neurrrur ror Acoro, i" ""i, 1-i Rudauti, s-.u arnestecatin pamii-rt oasete intemeietorltor fitotAlv"l, "i9"f", f",";i.jj" Suceava,s-a aSezat cea dintii mitropolie pentru toa.te tinuturiie acestei d,omniia rcnrdniior. Acolo, r: loi,. il ;,;;;; ctitor:ia i;i-'i;";#cet Mare,cel nrai rrare c-lin inai'taqii ;rr";tii;i voastre, si-a ares vegnicur roc

5-:':i ii,i"llT:;':1, Ju jt*lli;;,,1"r,' p*",., *ola,.u,.no

nuti"isu ru i cres L i ", i"

" r,tl *,; ; ;;';;;:l;',iT,?,"" ""i,::;-i; -'o:"fif i;noi' arLa de cradire rrrorcrove.e,..;; scrbat i' ziduri. unde astaziclopoLele batrine sur.rd p"r-rt.u- rr_ri,r.lu noastrd cu partes ramasalibcru u tarii, cele mai .",.i-i.iJ,,rluri ,L*

"i.Aceasta !at'i {i-o inchinAm, maria ta, noi tofi, nu numai urmasiivit3tti<ilor Iuptalori de pe "."riruril'"I.n r.,_uu uitat niciodata din cetrup nalional fac partej ci si re-prJz!iltan1ii tuturor neamurilor calecu vremea au ve'nit sa se aseze'sub'blinda si .,meneasca o,b,laduirea dor-r-rnito.iror'o'dni ai Moidovei ;J ;n." qtiu ca Romania de as,tdzia menlinut toate bunele tra.di{ii ospiialiere ale Moldovei.

Ac'ui:r-r 144 de ari ne-a desfScut de Mord,ova o pace incheiataintre turci, ca'e nll avdau dreptul sa ne ins,trdineze, si intre aus_trieci' care inainti: cle a cdlca granita m'ordoveneasca nu se ingri-jiseri de a intreba pe iocuitori de voia ior. Astdzi puter.ea lor numai este si r-rici umlbra de legitimare ps c,are a creat-o un tratat cum-pdrat cu bani nu rnai exista.pentru a ne pdstra un ho,tar fdrd sens,pe care niciodatd in chip lib,er n_am aecla.at "e_t

no."pia_.,Plecali pulini, ne intoarce- u"u- ,mai mulfi. Suftetul cel ve-chi e ne'schimbat. L-am transmis ,oaspefilor si frat'or nogtri din altneam' care impreund cu n'oi vin inainiea -";*;i r."#.". ivu uo cucerire a armelor, ci intoarcerea la vatrd a frafilor despdrfifi,;tffi [jlijcstatea

voastr5 regasesc pe parintete de mutt pierdut si

A'dinc emotionat, regels Ferdinand a rd.spuns cd primegte cubucurie 'Arctul cre u'ire al Bucovinei cu Regatul RornSn, asigurindpe noii sdi crcdinciosi cle dragost,ea, o"ro,io"" si loialitatea sa.

Ccpirolul Vl

DE I.A REINTEGRAREA BUCOVINEI TN REGATUI. ROMANIEI(DECEMBRTE I9t8l, ptNA rA NOTA ULTTMATTVA

cuvERNUrUt U.R.s.s. (tuNtE 1940)

\

@ .sanctionc*ea unirii. Austriq renunld. ra fostul Duca.t ar Buco-uinei prin Tratcltttl cle pace d.e La Sctint clr"rrii f-lusl. tJnifi-r:erect ctd,ttinistrati,ua. Moctificdri in Cod.ut penal ;i'd.e procedur(tciuild'. Legea cqrard. Inau.gurarecL uniueisitd[ii' rornanesti dinCe,rnduti (1920 ). ActiuitqLeL culturatd., n"iiitio" a""^"ir"iii:,Ape bctzcL recensd.ntinturui crin 1g30. Rectrtzdri in ioienrul eco_nomic, social, poritic si cur"turul intre 1g30- 1fdti . inudtd.mint,$tiintd, culLur.a, b.iserica. MitropoLitii vtad.imi i"pto, N ectctrieco'tlarciuc, viserion pttiu, Tit imed.rea. o Instaur.aiei aictaturiiregale (f ebruurie .l!35) :. desJiintarea particLelor poitice. Nouareimpiirtire admini.s.tratiua :

" injiinparea pittuturiiii. Rezidentiregali (George ,Alerianu, $erban Fiond.or)' " ii;;;,";";;;;;;;;;(1 septentbrie 1939)_qi .cleclan;area.unui focar d.e-iirUoi Ia gra-nita Bucouinei ; refugiati po[onezi. ertmejii"*pt"i"ira cLsuproBucouinei.

. La t'elegrama congresurui bucovinean privind unirea cu Roma-nia, regele Ferdinand r5spundea, pri"tr. artele : ,,Din adincul suf4.etr-r-lui meu, mullumesc proniei ceregti ca mi-a ingad,'it ca sub domniamea, fiica lapitA acum 144 'de ani si se rennitoarca ia sinui larii _ntame, aCucind noi forle pentru plopa,girea nearnului{(.

Apoi, o delegafie de 15 bucovineni, sub conducerea ]ui IancuFl'on'dor, a ple'cat lar Iasi, ca sd pre'crea regelui meisajur unirii. Unuldin cei 15 isi arninte'qte ca au fost primifi in eamera unde miculaprin'cipesd Ileana isi facea lecfiile si avea acoro o tarbrd. pr,ezentinciactul Unirii, Ioncu Frond.or a adresat regelui urmdtoarea cuvintare :

94

. . ,,Aducem mir iesla{ii voastro, regen al tu_turor ronranilor, Unireaunet fdri intrcgi' a lai'ii eu"otino.'iceasta t"ra ^r""iut

vechi te_merurl curat rom.negti pe vrerr,ea cind^ pd;to;li-.Jrs;,l'strSbdite,aumunlii galitie'i si cind "; pi;;; io-a.,t ,.-^;"ill;"il satele crinTara l{ariciului. srpre ,,"".t"--io-ilr.i '.o-ar."gii ,a,,,r'11-r?reptat maiintii voievozii crescaiecat"ti,-"""iLj it,-r tu.r-;;$-;' ; faca {ard

lL";*:,l ili""X,: i"' i lT l "':1

-, ff ?l?l J{;ta, l, R;,,r; l;i ll ui, o,, ",

t

""o,s - ;r a s e z a r c e a d i n ti i ^i t," p;l il o* # iX lL 1::rJi"ii, I ",? J1

"i i:,?lla rcnrZiniior. Acoto, 13 noi, t" 'p;il

_ctito,:ia

-iL]'B;";;;. cet Mare,

i!]fi fr Ji T"",lii iii'#' * r*;l.;oi vo astre, ei-u -ur

" J,,"snicur I oc

sale,. ci si 'r""t',r',rccc,

a crestin,tatii'Y.T.L1-,I"ntru apalarea na!icisu ru i cres r i,,, i n rut" ;;ry ;,il ";r;:i, :XT,?Jli i,,,,?!if ; r'ol"fi:i;i,?;,iil:l t"rr:1i:'': '"orJou""i'"f':, serbar in zidLrl. unde astirzirt i,* llairi,";i: ;:i'ilJ:ilil-trji:1" :i"',.a "'

- p".l"a rdmasa

Aceasla {ara ti_o inchinam, mAriir ta. noi toti, nu nurnai urmasiiv,Srricitor luptalori de pe ;;;;r;;,';l.n 1;3u uirat niciodata din ce,trup nafional fatc pirtg, ci ;l-r-epr-ezliiurrtli tuturor neamurilor car.ecu vrcmea au venit se se aseze.uir'nfi"Ou si ro,meneasca oblarduir"ea do'nitoril0r

'o'rani ai Moido;el-u iu.u Stiu c5 Rom'nia de as,tazia.menlinut toate bunele tradi{ii osp,italiere ale Molclovei.Acu'r 144 de ani ne-a desfricut cie Mord,ova o pace incheiatdin lrt' rurci' caf c nu aveau dreptu.r sa ne inslraincze. si intre aus-trieci' care inaintr ide a "at"u'g.u.r'rifa m'oidoveneascS nu se ingri-jisera de . intreba pe l,ocuitori d,e voia lor. Astdzi puterea 10r nurnai este si r-rici utnrbra de iegitima.u o" "u." a creart_o un tratat cum-pdra,t cu bani nu rnai existi O",ri.,,'a- ne pa5t.a un ho,tar fdrd sens,pe care nici,odatd in chip li,b,er n_am declarat ca_l acceptdm.

"i,i "P1""",.1t'i,fl1t'ilt'a""

intoarcem acum 'msr murfi. sufietur cer ve-nea,rl, care impre,#':"'ffiTl: iTfit:. ;:;Hii. _**:o cucerire a armeror, ci intoarcerea la vatra a frafilor despdrti{i,ffi, [#ijestatea

voastr5 regasesc pe parintete de mult pierdut .si

Ardinc emofionat, regels Ferdinandbucurie Actur i";;* .J;#;il:iii,

i#;i:T::^l.''eqre cup e n oi i s d i cr e d i n,ci

" ;il: ;ill1.}|X"j#,1":i |i1" f-"":T, ^'s

igurin docrotir,ea si loialitatea sa.

I.a 31 ciccenrblie 191ii aparea Dc'crctul-lcrqe. privitor 1a unircirBucovinei . La 1 iaruarie 1920,'p'in alricol unic,'se rtrtifica Decre-tul-lege nr. 3 744 din 18 decembrie 1918, publicat in Monitoruioficial nr.277, din 19 decernbri,e 1g18. I.uind act d'e hotdrirea una_nimi a congresului'General al Rucovinei din cer.r-riiufi, de la 15 no-iembrie* 1918, ,,Bucovina in cuprinsul grani[el,or saie'isiorice este;i rinr n.e de-a p,ururea unitd cu Regatui

.RomAniei,,1

Pentru mornent rdmineau in. vigoare vecirile legi gi ordonan{e,schimbdrile putindu-se face prin *decrete-legi.

pe"ntiu Buc,ovin.rint.au in.guvern cloi rniniqtri de stat frra por.t"ofoliu j unul cu ad-ministratia, avi'd sediul_1a cernauti, iar ceidlalt la Bucureqti. La1 ianua.ie 1919, Iancu I.londor era ''inistrr,

"., ,uiliri ru c.i"auii,iar Ion Nistor. la Bucuresti.Serviciui administrativ local cuprinclea g secretariate ,flg sg1_viciu : .inte.nc, justilie, finau!e, instruclie publicA, ogr:icrrtt.,ra etc.Afacerile e,xterne, armata, siguran{a geneiald a staTului, vdmile,P.T.T.-u1 (Posta-Telegraf-TeleTon) tineau cie puterea centrald de la13ucureSti.' Din pircate, in "sc'ult timp iz].,ucn,esc clisensiuni intle oameniic'arc au avut un .oi in-r.portant in procesul de emancipare qi u'ireir Bucovinei ; rnai precis, i^tre cei doi ministri, iancl Flonclor siIo' Nistor. ianc' Flondor, unur rlin liderii t.t"orrn"ri, ;;iii;;- d"

acorcl cu plocesul cle unlficare prc-er accelelat, este saclificat .si inlo-cuit cu lon Nistor. I)e asemc-.nea, se pr.oclui' rern;lnieri ln adllinis-1t'lrtit. si' jLrsLitic.

L'a 21 iarnuarie 191g, Ia'rcu Flonclor se acrreseazi conficlenliu1plimului-nrinistru, intr-o serie de i:roblenre major:e cu privire 1allucovin:r. La lichicla.ea fostului hnperiu Aust'o-ungar, Rucovinertlste it-iteresatil de multe sute cie milioar-re avere nrobilir si imobilir.l-a .o"isi;1 i^stituitl lu Vic'a, bucoviner'ii -* i' in{elegcre cLrtransilvdnenii

- ;i-eru suslinut interesele, ra care si-a aclus conlri-bu{ia si lostul deputat in c.,rera aush'iacd, profe.sorul universit:rrco;rsi.rntin Is,pescu-Grecul, acum clelegat al consiliului Nationalj.

P'in rrniruu Ru.ovirrei c'u Regatul Rorn6riei. Tsopescu-Gr.ccuri5i piercle c;rlitiitea oficiala ra vie'a, ial Republica Austro-Gennanirincii nu c'ste rccruroscntir. A' li o sorufie ca el "si fie numit arrrbzr-

sador .la !trg" - stat recunoscut __ Ei sE fie insdrcinat sd ,girezeafacerrle Bucovinei $i ale Transilvaniei in comisia J" ti"t ii"r"l.Aceasta solulie se impune, deoarece guvernul nostru nu are infor-nralii sigure Ei precise asupra miEcdril politice Ei economi"" i" .ia-tele nou cre:rte pe teritoriur fostei mo.rarhii austro-ungare.., Nn giini_ce se petrece in centrele acestor noi formaliuni; i'plus, ,,cehoslovacii, iugoslavii, impreund cu sirbii, p,olonezii siucrainenii *-- cei din rirmd, cu cunoscuta lor perfidie

- r" i"tr""'r-rnij pe allii in lupte diplomatice : propagandb i' pr".d, concesiiregip.rgcg si

_ convenlii secrete politice-, ecoiomice, duse de oamenipolitici legirirnali qi confidenli (...) u'crainenii, care in momentul

armisti{iuiui general pierduserd in unna repetatelor felonii __ totcreciitui polilic ;i treceau d'ept cantitate neglijabila, si-au ridicaipe incetul capul. si luptd acum contra armatel",or"nouriru' gi ale polo-nlior-r6. In schirn-r-:, cehoslovacii - car,e erau adversari 'hotdrili

aiucrainenilor - ,astazi stau in reialii amicale.Flondor intreabd : la a cui stdruinfa s-a trimis misiunea angio-f'ancezd la cernduli gi cte ce mei,brii acestor misiuni sint preocu-pali sd aclioneze in favoarea ucrainenilor si nu u

"ourlra ?',,De-ceam pornit agiialiunilc ucrainene in Bucovina puline zile dupd so-

sirea misiunii -- irr rnare parte evrei ? Ce coinciden{d are aparitia<rmisir-rnilor- cu Eiirile lansate in presa s,trdind cd nordul B,ucovineicade in sfeia inte.eselo' ucraineniior ? ce misiune are domnuliocotenent frarrcez Barraque (recte Fibisch Baruch, o{/reu ndscut inNoua sulifi), sosit in localitate de 5 zile Ei neaflind de cuviinfd sdse prezinte la mine ? Nu se ascunde strb uniform a francez| un agen!aI cercurilor ucrainene din Viena, oercuri care dispun de multemilio'ne, care au stat la timpur sdu in iegaturi intirne cu ,,Ardevd-rul( Ei ,..Diminea{a(( ?

. Dupd ce h:ece in revistd realizdrile ;i re,Ialiire vecinilor, iIintr:eabd pe prirnul-ministru dacd ,,politic,a noastrd externd privito,rla puterile mici care ne inconjoard, este ea bine determinata ?ur.

lancu Flondor, supirat cd reformel,e adminis,trative se deruleazdprea repede (inlocuirea funcfionarilor, desfiinlarea -Dire,ciiei cdil,orFerate din ce*raufi, dezorganizar,ea jandarmeriei etc.), cere exclu-clerea lui ion Ni.stor de la orice amestec in treburiie Bucovinei, altfel

r fbiclern, f. Z.2 lbidem, f.. 3.

7 - Djn Istoda Bueovlnei - cd. Zgt

* Pe stil vechi.1 ,,X,Ionitorul Olir:ial,, din I2 Arh. Inst. Qenti-.. Arh. St.

ianuarie 1920.

Btic.,..fpnd ,,Iancll !.londcrr,,, dos. 22. f.. 1

9697

Limba romAnd a fost introdusa ca limbdgermane, in administra[ie, justifie Ei in qcoli.darmeria dupa sistemul romAnes,c, sint numili

(pin5 la 15 aprilie 1919) iEi decllnd orice responsatrilitate Ei se re-tr"age cle la cond'r.rcerea afacerilor: bucovinene..

Are cigtig de cauzd Ion Nistor, care este insdrcinai cu admi-nistra{ia Bucovinei de ia 4 aprilie 1919.

La 77 aprilie 1919 apare decre'tul-lege privind trecerea servi-ciilor de poEta, telegraf si t'elefon sub autoritatea Ministerului deInterne (opera{iunea a inceput e la 1 aprilie - stil nou - 1919)iar administrarea, organizarea si exploatarea** urmau sd se facd co.r"r-form normelor in vigoare din Vechi'r.rl Regatl.

La 19 iunie 1919, decretul-Iege modificd unele disp,ozilii dinCodul penal func{ional in Bucovina (de ex. ,,Pede,apsa cu moartea,chiar gi in cazuri speciale, se desfiinleazd, afard de cazurile preva-zute in Codul penal militar in timp de rdzboi((z (art. 4). Iar pe 21iunie 1919 se fAceau modificari Ei in Codul de procedurd civild, insensul lichidarii avelilor fostei monarhii austro-ungare qi a1e sta-tului austriac3.

oficial5, in loc'r.rl ceLeiEs,te reorganizatd jan-

curori, ia fiin{a Curtea de Apel a Bucovinei,noi judecdtori qi pro-cu sediul la Cernd-

uli (1919).-*, iar aprilie 1920, ministrrul delegat devine preEedintele

* ft-r fondul ,,Iancu Flondor", sint numeroase scrisori de la clife-. rite personalitdfi din care rezultd cd a fost prea categoric Ei s-a retras

din fruntea administrafiei ; cle la generalul Alexandru Averescu, Ni-coJ,ae lorga, de ia fratele mai mic al tui NIihai Eminescu, Matei (capi-' tan in retragere, fost elev al $colii Politehnice clin praga, inginer ho-

, tarnic, stabil.it cu domiciliul la Turnu Severin, pe strada GeneraLA,Ianu B; de Ia basarabeanul D. Bogos g.a. Corpul de griniceri din,Bucuregti a ho'tdrit (6 iunie 1923) ca pichetul de grdniceri nr. 13 (situalin satul Rus Banila) sd poarte numele lui Iancu Flondor, ,,cel care acontribuit la m6rirea ;i inchegarea Romdniei l\1lari,. (Arh. St. Buc., foncl,,lancu Fiondor", dos. 5, f. 414).

** De Ia 1 aprilie 1919, in toatd Bucovina se introduc tirnbrelepugtale romAnegti.

I Monitorul. Oficial din 17 aprilie 1919.2 Monitorul Oficial din 19 iunie, 1919.3 Monitorul Oficial clin 21 iunie 1919.**+ Curtea de Apel pentru Bucovina, cu regedinfa la Cernduti, urma

'sd rezolve to,ate afacerile competente ale provinciei. va avea un pre- "gedinte gi 7 consilieri. Dintre consilieri, unul va fi delegat procuror

general Ei altul inspector judecdtoresc (Hamangiu, IX, p 69-70) ; veziqi Monitorui Oficial din 15 mai 1919).

98

comisiei Bucovinei, cu sarcina de a lichida serviciile l.egionale"La 24 octombrie 1920 este inauguratd universitatea romaneaicd dincernriu{i-. in viitoru} apropiat se amenajeazd cdmine, un cli,spensar,se achizi{ioneazl, pentru Universitate grddins familiei Hurmuzakide ]a cernauca gi incepe construc{ia noului palat al universitdtii.

Au fost numi{i prefecli romAni in fruntea celor 11 iudete buco_vinene: Zastavna, Cozmerri, Vd;cduli, Vijnifa, Cernaufi, Storojinef,

. siret, Rddau{i, suceava, Gura l{umorului ;i cfimpulung. e.ere.rta^in continuare lista prefecfilor din Bucovina Ei locali,tdtile unde igiaveau regedinfal :

1" Iliut Dirnitrie. 2. Lucescul Arcadie3. Iliut Vladimir4. Goian Leon5. Mafiovschi Ilie6. Nichiiovici Teofil7, Carage Emilian

B. Dr:. Lupu Nicu9. Michitifici George

10. Percec Aulelian11. Chozacal loan72. Dr. Tarangui-Valea Ulei Eugen13. Coian Dirrritrie

- districtul Cerndufi

-- Cimpulung

- Gura }{umorulul

- districtul Cofntan

- Raddu[i

- Siret

- districtul Flondoreni(Storojine!)

- districtui Suceava

- VAgcdu$i ,

- Vignila-- Zastavna

- Vatra Dornei

- Seletin

^ Peste cifiva ani, Bucovina va fi arondatA in 5 judete : Cerndufi,Stor"ojine{, Rddauli, Suceava Ei Climpulung.

Frin Legeti agrard din 1919 s-au,expro,priat in Bucovina g7 810 hade pamint arabil, cu care au fost improprietariti {dranii indiferentde nalionalitate.

* Inid din 30 noiembrie 1918, senatui universitd{ii clin Bucuregtitransmitea pe adresa lui rancu Flondor, presedintele congresului Na-tional al Bucovinei : ,,Salutdm cu drag, Dulce Bucovind a Romdniei,scumpd fiica ce pastreazd in sinul sdu.sfinte amintiri ale trecutuluiromdnesc". Semneazd lon Bogdan, Petfe Missir, I. proca, D. Onciul.I. Mihdlcescu, G. liteica, Obregia (dos. S, f. 371).

t Arh. St. Btic., fond ,,Iancu Flondor.., f. B (20 martie 1919, sint12 prefecfi).

.99

Incd dje la 20 ma,rtie 1919, prin l)ercretul lege nr. r2s1 au fositd,esfiinla,te coqr,trac'te,le de arendare si s,i:barendalre a inobilelor ru*rale ,din Burcrovina. vor pultea fi arendate numai locuito,rilor (drani,cult'ivatori de pamint sau cnescitori rd.e vite1.

In 'legdturd cu exprroprie,rile, l,egea apd'uti in Monitorul ofi-cial din 7 seprtembrie 1919 facie urmdtoarele pre,ciziri :

Iocurile. de arie Ei rer'e, conacur cu gridine, "ii g.aa;rr de ztrza-vat,'pis I'ocurile unrde sint ;stabili,mbnte industi.ial,e ; "o sub,solul gi apele trrec iin propriet,atea statului.

S,e declard exprcpri,alte in intregirn,e :

. .. a) pro'prietSlile striinilor care piina la i aug,ust 7974 nu aveauindigenatul in nici una din c,o,murnele Bucovinei sau nu sint c,e,td-{eni rom6ni ;

- b) proprietS{i}'e rurale are absenteriqtilor carE au petr,ecut cite5 ani consercutiv in alara grani{elor Ro,maniei intregiii.e, lnire anii1909-1919 ;

c) proprietdli'ie rurale ca're intre 1905-igig au fosit ,arendatemai mult de g aini ;

d7 pddurile tuturor acestro,r categorii, ,expropriaife in intregime.se expropriau pr,oprietdfile d,e peste 100 ha, ila urmdtoarea

scarA?:

. e) oelor care au lup'rat petrtru cauza rormAneascd, ,mai al€s vo-luntarilor" ;

f) cel,or pdgubiii in urma rdzboiului, c{ln cauza frontul,ui.'t. Improprietdrirea consta din loturi intregi pind Ia 4 ha. Lotu-

rile de .colonizare erau de ,prind Ia 6 ha. J,a mu,rte, clin 'cauza rtere-nului dificil, se aicordau pini 1a B ha.

Statul avansa - prin ,Clasa rCen'ir:alA a irnproprietdririi - su-

m'ele ,neeesar,e, urirrind sd fie r,estituire in timip de 40 de- arni de cei'care au beneficiat. Banrca reg,ionald din Cerndiuli u,rma sd se ,o,cupeop'erativ de toate prcble,melc1.

. Srocietatea rneseriagilor, rgs,msr,cian{i1or si inidusilriasilor r.omAni'din Moldo,va de suLs, infii'{ata prin strAclania lui Au,rei Morariu, adat impuls aces,tor rse'crtoar:e cie atrtivit;rtc. fin,eri talenta{i qi unii dinei sdrarci. au primlt burse qi au putut urrna qcoli de artid si mes,erii,

- gimnazii ;i ilicee comerciaiE gi industrialc.- In spiritul acestei errnulalii, ziarui ,,Buco,vinad., organul romAni-lor bucovineni, incd de la prirnul nunidr al aparitirei s*.dl,e (cernauli,

a 18 martie 1919) a trasat un program mobiliz-ator, che,minC la con-''centrarea 'tulturor for{erlor de mun,cd cinsti;id' qi dezintere,sati, suib

lozinca: .,'Totul pentru r.ege, patrie, neam!,,, p,e car,e il prerzentdmin continuare :

,,1. Contopirea des6r"irEirtd cu Verchiui R,ega,t,, intr-u'n rsingur staftnafional, omogen.

2. Organizar'e, dar gi de,sicen{tralizare admirnistrativd. Organi-zarea Bucovinei cu pirlile trimi,tro,fe ale ve,chirr,lui R,egat gi Barsara-biei (pdrli din judre{ele Hoitin, Dor,ohoi, B,o,tog,ani gi--s,uroeava). icaunitate adminisir:tt i','i.

3. Reforma dreptului civil, penai qi de procedurA civili.4. Menlinerea religiei ortodoxe 'ca religiune dominanitd in stat.

Menfiner'ea Mitron,oliei Bu,covlnei, cu deplina 1iirer,tate a cu'ltLelorstrdine.

5. Inva,ldmint de toa,te grade'Ie. Con,s,erva.eia ,Universi,tdfii clincerniufi, plus ro facultate de me,dicina. universitatea rsd aibd un

120 ha - rdmin 717,2 ha 300 ha - rSmih 2A7,7 ha150 ha - ,, 138,6 ha 400 ha - ,, 224,8 ha

,, 165,7 lra 500 ha - ,, 24I,2 ha,, 185,9 ha 600 ha -- ,, 250,0 ha

Pelte 600 ha - rdnrin 2J0 ha

. ^In legdrtrura cu imp'opriertdrirea, .pdmintul expropriat .se parcela

(conform art. -62) gi se vi'aea in rortuni, avantajirs, celor i"ilptdf{ifi, cu precadere ;

a) lbranilor cu,parninr pu{in ;.b) parohiilor ortordox,e (prind la 6 ha) ;c) 5colilor rurale - ca pdmint erperimentai agricol, cite un

Itc,ctar de fiecare clasa ;

d) fanrilii{or celolcazuii in rdzboi, ca si inval iz\lor ;

I ,,Monitorul Oficial" d,in 20 martie 1919.2 ,,Monitorul Oficial" din 7 septembrie 1g19, capitolul 2 al legii

respective, prevede despdgub.irile in lei, dupd media cle arendare a pd_mintului. Plata se va face imediat, dupd efoctuarea formalitd{ilor,

2,00 ha *250 ha *

* Duminicd, 17 martie 1919, avea 1oc 1a Cerndu[i trecerea in re-vistd a Legiunii bucovinene care a luptat pe frontui ita1i,an. In piataAlecsandri a avut loc un Te-Dcum oficiat dc mitropolitul VladimirRepta. Au participat : ministrul delegat a1 Bucovinei, Dr. Iancu Flon-dor, primarul G. $andru, generalul Zadik, comandantul Diviziei lrVIlI-a qi alte oficialitati. Din partea co'mbatantilor a luat cuvintul lo-cotenentul Isopescu Claudiu (,,Bucovina" din 18 m,artie 1g1g).

I ,,Monitorul Oficial" din 30 iulie 1921.

100

101

caraoter curat romanesc. Transformarea seminarului in Facultatede-Teologi,e. Naliunilor rneromane conlo,cui,t:oane li Ee acordd dneptulcultivdrii lim,bii lor m,aterne rcu au,tonomie scrolard na{ionaH pen-tru gcolile prirmale gi se,cundare, in cadrul inter.esel'or superioareale statu'lui.1((

Pe plan extern, prin pacea de la Saint.rGermaine ,en Laye, Aus_tria sr: transformi intr-un foarte mic stdtulet (84 000 km2i, recu-noscind vecinilror sdi independenla gi teritoriile car,e li se ,cuveneau.Dar sd deruldm evenimentele.

,ohestiunea Bucovinei a fost prezentatd in cornferinfa de paceprin au'dierea lui Brdtianu, la 1 februarie 191g, arcesta referindu-seIa revendicdrile Romdniei,asupra acestei prov,incii.

L,a B februarie 1g1g, rcomisia americand - p'rin charles sey-T:oyr a suslinut par:erile delegaliei franceze gi a celei britanice cdviala ec'ono'ricd ar Buco,vinei E1 cu precaderer a cernAuliului a fostindreptata spre Romdnia, ,cd ar clori sd se pisitreze hotarele ist,o,rice,dar nu pol, fi dezavantaja{i nici cei 100 000 iau 1s0 000 de ucraineni.

- Rap'ortui ldin 6 aprilie 1g1g al Comisie,i asupra fron,tierelorRomAniei a fo,st aprobat in unanimitate, c,onciuzioni,nd :

a) tr'ebr:ie lua,te in seamd aspiraliile naliornale a1e ,romanilordin Bucovina ;

_ b) viala economicd a Bucovinei este strins legatd de aceea aRomAn,iei;

c) este in avan,tajui ruteniior din Bucovina sd fie asociati crrromAnii la o coloperare cconomic5, fiind qi de aceeaEi religie.

categoric s-a linut seama cd Rrornania s,e gdsea in tabdra invin-gdtoare'a Antantei ;i era ,un farctor stabiiizab{ fald de Rusia, ucra-ina qi Urngaria, ,gsnlxminate de comurnism qi anarhie.

Bucovina desemnatd Romdniei av,ea :

272 952 ro,mAni,218 918,ruteni,153 280 germani,44 757 al.te nafionalitdfi.

To,tu,gi, discu{iile se reiau in iulie-augus,t 1919, italienii sus_tinind cd intreaga Bucovind trebuie datd Romdrniei, pe temeiul cd iifusese promisd prin jtra,tartul din 1916, cind intrase in rdzboi. Alti

delega'fi suslineau cd unele pdr{i trebuie d,ate Ucrainei, cd sint 1o-

c,uirte de ru,teni ; allii - p6[6nlei, pentru a stabiliza si'tualia'

Hotarul a fost stabitit la 10 august 1920, deiimit'in'du-se intreRomAnia, Polonia gi'Oehoslovacial.

Tratatul lde pa,ce cu ,A,ustria s-a incheiat, 1a Saint-Gertnain, incdde 'la 10 .se'ptemLrie 1919. Referitor tra Bucovina, ,,Austria renun!5in ,ceea ce b priveqte, in favoarea RomAniei, Ia toa,te drepturile si

titlurile asr'tpra parlii fostulu,i Ducat al Bucovinei cuprinsi dincoace

de frun,tariitre Ro,mdniei, astfel curlf vor fi fixate ulterior de prin-cipalele pute,ri aliate gi ,as'ociat'e((2 (art. 59).

Romdinia co,nsimtea la ins'criere'a in,tr-un tratatt cu principalele

Fnlrteri aliate qi a,sociate cd ,,vor ocro,ti in RomAnia interelsele 'Locui-

torilor ce se deosebesc prin rasd, ,1imb5 sau re'1igie de majoritateat

populaliei6(3 (art. 60).

R'omania prelua sar,cinile financiare ale fostului In-rperiu al Ar,ts-

triei, pe care lara noastr5 le pre'lua cle la Habsburgi, adica, in spefa.

cele a1e Bucovinei4 (art. 61).

In rnarbie 1920, comissrlll p'spre1llui pe'ntru Afacerile Striine ale

Rusiei sovie,tice, cicerin, dorea s5 inceapd negocieri cu guv,erllul

romAn in ,privinla litigiilor existente. Propunea oragui Harkov dln

Ucraina qi parti,ciparea reprezentantului U'crainei Soviertice' argu-

mentind ca ,,Republica sovietici ucrairreand, fiind sitttata intre ves-:tul Rusi,ei gi RomAnia, participarea ei la nego'cierile noas,tre se im-pune in m,od evid,ent prin foria lucruril'or, c[,ci nici ro chestiune teri-torialfl nu po,aite fi solulio,nati fara ea! preoum si multe alrte ch'estiuni

dinti:i: cele mai impor'tanta reclamA imperios prezenla ei"s.Intr'o te'leg,ram5 ,confid,entiald, remisd guvernului rotnAn din

partea 1ui Ciicerin, din 17 octombrie 1920, problema esrte ridicata din

1V. F. Dobrinescu, I. Pdtroiu, MareaUniredinl9lSirtd.ocumente diptomatice americane, in ,,Patrimoniu", nr. 4 (1991), p. 148-I56 (Chigindu).

2 N. Daqcovici, Interesele ;i drepturile RomdnieL in tette de

drept internalional public, Iagi, 1936, p. 22.3 Ibidem, p. 23.a lbidem.5 Arhiva Bibliotecii Academiei, Arhiva istoricd, fond XI\r, dos. 661

(confidential).

702

I ,,Bucovina", I, nr. 1 din 1B martie 1g19, Cernduli

103

nou, cd normalizarea rela{iilor se p,oate face ,n,umai si cu prezenfaucrainei. ise are in v.derre teritoriur Basa,rabiei qi irlJoao,ta nu estepomeniti Bu,covirna, ci ar fi t""gnflrrcratd de ljcrraina n" "r.**"""1guvernul so'viertirc acuzl, Rromania icd ar da ,os,pitatl-iate generaluluiWnanghel Ei ofi,fierilor sdi, spre a-qi refaoe arrnatal.. La 16 ianuarie 1g21, cisslin se adrese,a,zi lui rake Ionescu, li-ri-nistr'ul de extern'e romdn, insisrtinrd ta lu co.r'vorbirire ,rom6.n,o-ruse

sd parLicipe ,cu drepturi egale qi Ucraina.Initr-'o notd dirn 1b februa'rie i1921, aicela;i rcicerin acuzd. ci Ba-sarat'ia a devenit o b'az6.de atac impotriva ucrainei gi-cd militari dintrup'sls lui Peiliura au trecurt Nisnrul, ai" eii;ullii., pil.i,..,i.ra pu_guibe. Guvernul rornan o".ping* ;*Ji"r,-rnu acuzalii, ,ca zvonuri fan-tezisrte. Take Ionescu rdsiplnd],e la rtrB februarie 1g21 cd frontieraucraineand n-a ost vio,laid, linia rd,sdriteani a RiomAniei esile binepdzitS,.irar La BraEov, la peirte 200 k; de Nisiru, ;i"',t ;;r;;;";i":.;

inttern':ati un griurp de 'rnilirtari din trupere lui wran[neri" --' ' '-

- i,a 27 marlie ig24 se deschide la Viena o conferintd intre cle-[ega[i,i u.R.s.rs. qi Romaniei-, put;;"u,ta :i"' ir"irt"r"J'i."u"t"rne a1Austriei, Gruenberger. scoput'poriiio pu care r-a urmdrit guvernulromAn era de a srtabiii ,reia,gii de prie,ienie sinc,ere .u toli vecinii,inrcluisiv cu U.R.S.SDupa .um se iqtie, de ra 'formarrea. u.R.s.s. (80 cle,cemirrri:e rgz2),Moscova preluase f6i3fE 3l1ifs[iile, inicrusiv ale ,ucrainei. L,a 2g mar_t'i'e 7'924, qeful delegati,ei sovie,tirce; Krerstinrl"i, *"- a"rla"furse impo_triva !5rii noastre, afirrnin'd cd Basarabia nu a a,par{inut ni,ciodatd

. Roniirniei. Ea s-ra- aflat ,,sub puterea Turcieir(3, iar R,usia a eliberat-ogi a in'corporat-o in urma ,unui rdzboi vi,ctoriios (1806*-1812), iar ,

,,in rc'ees ce priveste sitatur romarn, e,I s-a fo,rmat citeva rze,ci de animar tirziu((4.

N'u dis'c.r'tdm aici pseudoargumentele sovietice, ci fa-ptul cdRusia gi ucraina nu fdceau nici o refe,rire la Bucovina, nu erm;itreaunici o preitenfie, dersi alceas,td provin,cie s,e unise. cu ,statul roman lasfir;itul lunii nroiemibrie 1918.

I G'uverrrul romAn e's,te nevoi,t rsd intrcrup. cornv'rbiri,re, iar, inscopui nsietir5rii sccurita{ii s.tatutur, la 26 riart;i;'ii,t6' in,cheie untr''tui cir ;rran1lic cu poronial,-i;'i0'iu_nie r92; ;; irr-Lt oo priete-:;L #, ;; : :il,:il j3 ii",ffii,;,''r.in

Ur # ;- i,Ii"J. jj" o,ietenie, si, Iati rcum carac,t,erizeaz6, voi. VI,I (din ceie 10 ale Isttioriei Ucrai-: nei, e,dit,atd de I-cactcmia-Jc'Eiiff"ru de- la Kiev, in 1984) desdvir_

311c1 ^uilttatii na{;ionat" ,orano , ,j^ ,i}il. RoiriAnla

-n,irehczo_nro_sirrc:rsci r ocupat Ruc,c;vina cje Nord si i,,,.,;r;;;;: blupanfii aurnsidui'a t r-rn rc'irir crc_ ,lcroarc qi irrrobir',, coroniala. Eucovina deN-orr' a devrnit"-cu si alte terlro;li pent,'u ocup-rnfi. sursa iefr.inS crematrr^ii jlrirtre gi foria cle muncd.ua. ' -

" P: parcurs, aclicd rllurnai in i:erioada i!)2r2.*_1g2g, ar-r fost inichi_' se in 'Bucovina 85. cle in,treprinrdiJ

",t "i.ULt". d" itt-1, o situatiei*IirT au avut Ei rcgiu'iio Ji;"*u;rrot_.ja _*

""-Hlii,.','Akerman,. Concornitent, Llc,raina Silhcar;tatica a [ort o..upa,tj de Ceho_slov.rcie. iar jn **ra arbitra3'iiii i.:il vi"nu"ij ^,,i"Illli- tg3s), inzorra oragelor liiEorocr. Mucacevo si Beregcv"';,;';;"td hor:rhyqtii6.

"' In lgs, staiiir murise, clar rimbaiirtio t*-n'i,r."0"^t",,) f,o-losit de is'toricii sovietirci

";" h*p;;;n; ";

l,ri r,"o,-ria-nr*;nev, ca qi,,argumen'tele,, au rd,nras acetleasi Isi revenim la nisi,e statisrt;ci - care, prin defini{ie, refiectlsintetic, obientiv, o stare de fapt.-.--]n iglg au5i.ca la llerrra (EJvefia) o lucrlre a doctorulrri.MyronKordr-iba;, i' cai:e sr: preciza cd maiiusese purrljcatd, in ucraineand,: in 1918 si care conlinea cratc valab'e pentru anur 1gr.. Dupdauiq1, froniiera,Llcrainei, etnog,rafice cuprinde,a Ucraina propriu_

I Reprodus clin N. Dagcovici, Intereseie. si d.repturile Romdniei...,p. 410-413.2 societ6 cres Nations. Recueir. cr.es Traites e.t cLes Engagem,ents in-ternationaur, vol. LVIII, 1926-192|, p. 226-2J1.3 Ibidem, vol. LXVII, 1g2l-tg2l, doc. 1 b60, p. 393_398 (proto-colul semnat de B. Mussolini gi generalul Aiex. Averescu).a Isto,ia Lrlqainskoi S.S.R., vol. VII (1921_1941), Kiev, 1984, subredac[ia S. V. Kulci{kii, V. V. Nikolaeva g.a., p. 5J5.' 5 lbidem, p. 53b_b36.

6 IbidenT, p. 5b7.7 Myron Korduba, La territoire et ra populatiott d.e ,tlkraine,Berne, 1919, p. 3.

I lbidem.2 lbid,em (nenumerotat).* Delegatia r.omdnE, condus{ de Langa_Rdgcanu. Au fdcut parte :Drdghicescu, Djuvara, Arion, Cazacu, pdntea, Ciotori, Crihan.

. 3 Arh" I\[.A.E., fond 71 (U.R.S.,S.), anut 1924, vol. 26, f. 139.a lbidem, f. 1J9-140.

t04

nou' cd normarizarea rela{ii10r se poate fac,e rnumai si cu prezenlaucrainei' rse are in ve'd'ere teritoriul gu.ara,bi;-Ei'"i"i"a*ta nu estrepomeniti Buoovirna, ,ci a.fi revendircraltd de ucrb;na. -Du

u."n """u,guvernul soviertiic acuzd, Rromania rcd -ar au 'o"pilalliail generaluluiWranghel Ei ofirferil,on sdi, spne a_Ei refac,e arrnatal.

Lra 16 ianuarie 1g21, rgl.urin se adreseazi lui Take Ione,scu, rifi-nistnul de extern'e rom6n, i".istirr'J La ia "onvorbirire romen'o-rusesd parrticipre,icu drepturi egale qi Ucraiha.

I''tr-'o notd crin 15 februarie 11921, aiceragi rcicerin acuzd. cd Ra-sarak'ia a d,evenit o bazd de atac impotriva Uciaineiqi-cd militari dintrupel'e 1ui p.ilirrra au trecurt Ntrn."L di; B;;;;;btd, il.i""i,ra pu_gtrb'e' Guvernul rom6n -*;p;;g;-;,#"r-r*u acuza\ii,,cra zvonuri fan-teziste. Take Ionesicu rdspl-rnd"e ta ib runruarie 1g21 cI frorntiera'ucrainearnd n-a fost vio,latd, linia rdGriteand a Rtom6niei esite binepdzi't5, ,irar La Braqov, la ,pesrte :OO f.- de N,istruj siil-;;r;;;r;i';;intternati un gr,up de rniliitari din trupele f,"i-W;;Ah.,it. '"

T,a 27 martie 1g24 se deschide la Viena o conferintd intre de-[ega'!li u.R's.,s. si R'omanret;;-;;;;";;a:i"'it"l.#r,rT'i'"""*turne ar"Austriei, Gruenber5;er.., scopul'poriiio p* care r-a urmbrit guvern'lromdn era de a stauiti retilii i" priulu"i" .irr.".u ."-t"ti vercinii.inicft.risiv cr_r U.R.S.S u Lu 'uu

Dupd cum se iq,tie, de la formarea. U.R.S'S, (30 de,cembri,e lgZZ),lVnoscova preluase ,toat,e atributiile, incJusiv ale ,{_Icrainei. La zg mar_'t'ie 7924, geful derega{iei sovietice; Krestinski, se dezldnNuise irnpo-triva {drii noasrtre, afirLrnind cd Barsarabia nu a. aparlinut ni,ci,odatd

- Roniirniei. Ea s-ra. afiat ,,sub puterea Turciei(s, iar Rusia a eliberat_o$i a irnc'or'porrat-o in urma ,unui rdzboi victoriois (1806-1812), iar ',,in roe,e6 ce privqt,e s,ta,tul romArn, re,l s_a f.,rffiat citeva ,zeci d,e animar iirziu((a.

Nu di,src,utdm aici pseudoargumentele sovietice, ci faptul ciR'usia si i[-Icraina inu fdtceau nici o rrEferire la Bucovina, nu e,miteaunici o pretenfi'e, clersi aiceastd p.ovinrci,e s,e u,nis,e cu ,statul roman lasfirgiiul lunli nroie;mibrie 1g1B.

t lbid.ern.2 lbid,em (nenumerotat).* Delega{ia rom6n-a, condusi de Langa_Rd;canu. Au fdcut parte :Drdghicescu, Djuvana, Arion, Cazacu, p6nt!a, Ciotori, Crihan.

. 3 Arh. M.A.tr., fond 7t (U.R.S.S.), anut 1924, vol. 76, f. 139.a lbidem, f. 139-140.

, G'uvernul roniidn esrte n,evoit sd intrerupi ciotnr,rorbiri,le, iar in' scopui tisigur,rii sccuritalii s.tat;lui; Ia 26 ,i*ti"'"iJid'i^"huin ,^traiuI cii' {rrrrntic cu poroniai. tu-io'i1l* :s,z? ," ir"t"t o" 'riete-

nie cu Frarrtap, iar ra rz septentr-i* rgze ;;";,,il;i';J"frriute,.,iu si

, '"'''il;::#':fff"T#i

"* ,o, gin, cele 10 :,rre ,.Jj;::"::nei, e'dit'atd de Acacr-'mia c{e ,stii"t. i-rl* Kiev, in 1gB4) desSvir_sirca unitafii nai;ional" ,orEnn , ',.in

1glg. lloniA;ia ";;rp,h.zo_nro_sici'rrrsc;i a ocupal Bucovina ,i" lrollo :; p:r\.,rabia- ocupar..,tii auins'iaui'at un reoir-n de.teroare qi inrourrn

"oiior.iuia. Eucovina derolu 3 devenit,'ca,qi alte-te"itorlr p"nt.r, ocupanfi, surs5 ieltind crema'ierii prir.re si forld de rnunci(a. ' --

Pe parcurs, a'cli'cd nurnai in i:eri,oa,rJa ig2?-*1g2g, aLr fost ln,chi-se in Bu,ctivina Bh cie inrirepri",ai"i gi ateliere. n,.-"ftiuj, o si;tua{ie

i];*;l 3u .vut .i',usi;"*a-;h #;.abia --r *"nrii",'Akerman,

, concomitenf. Llglsin6 subcarparica a lort o-,upa,t' de ceho-slo\iacia, iar in r:rina arbitt"j"i"i'oi;-i; vienar(i "-"i;;;ie .rg38), inz'na

'rasel0r iJjgor'd, Mucacevo si Beregr:vo au intrat horthystii'.In 1953 Sitaiin murise, ciar limbajul dr. lemrn (,,acaiCemic,,) f,o_losit de istorircii sovietici .t"t*po.on; a; lui Leoni,cr lir,einev, ca qi,,argurn,enitele(( au riinas a,ceieasi I

sd revenim ia nisrr,e ;'tatisrtici -* care, prin ciefini{ie, reflectdsintetic, o,biecrtir., o stare cJe fapt. .

In i919 apa'ea la r,cr'a (Elvetial o lucr.rre a doctorului Myron'KordubaT, in clare se preciza .a mui i.,ru.n pubJicatd, in ucraineand,in i91B gi care confinea date' valabire pentru anur rgr.. Dupd""5:Tiiera Llcrainei, etnografice cuprindea Ucraina propriu-

1 Reprodus din N. Dagcovici, lntereseie si clrepturite Romdniei...,p. 410-413.? societ6 des Nations. *ecue, rres Traitis et d.es Engagements in-ternationa.ur, vo1. LVIII, 1926-1927, p 226-231.3 Ibiden.r, vol. LXVI], 1g2T_lg2}, cloc. 1 560, p. 393_398 (proto-

colul semna,t de B. l4ussolini si generalul Alex. Averescu).4Istoria Llkrainskoi S.S.R., vol. VII (1921_1941), Kiev, 19'il, subredactia S. V. Kulcitkii, V. V. Nikolaeva E.a., 1:. b35.5 lbidem, p. 535_b36.6 Ibidena, p. 557.7 Myron Korduba, r'o. ten'itoire et ra popuratiott de l,tlkraine,Berne, 1919, p. 3.

t04

1,05

zis5, rQpl-",ea. n,ord,ul si sudul Basarratbiei, Bu,covina, Ucraina ungu-reascd (Maramures), Galifia, Vo,linia etc.

ToaG aceasta zond avea o populali,e itotald de 46 012 200 l,ocu-itoril (aici se spe,cifircS'anul 1g14), dintre care :

32, 662 000 - u,craineni . (7lo7oy5 376 800 - rusi (77,7,07012 079 500 - polone,zi (4,b0/o)3 795 760 - evrei (8,2a/o)BTI270 - germani (1,9'o/on435 240 .-, romAni (0,90/o)32960 - unguri (0,070i6

958 470 - allii (7,73'0701

$i acum, defalcat pe regiuni, provincii :

In Crimeea (Taurid.a)

. I 763 800 - tortaldin c,are : 805 900 - ucraineni

338 590 - nu;i

Curios I in Crimeea nu apare nici u,n tatar...FErd cromen'trarii, s5-1 lds5m in continuare pe Myro,n Kordbuba

sd vorlbeascS. PEnrtru B'ucovina, erl dd tabelu,l :

Cernduli (par!ia'I), Vachkivci, WynytzaZaslavn a, KAmpulung (par{i al)Kitzm'an, Rdddu[i, Seret (par!ia1)Storojiine{ (parfial), Su,ceava (parfial)Suprafafa totald a acestui teri,toriu : 5 276,8 kmz \

Populalia totala (calculata in 1914) : 460 430locruitori, din care :

301 !!l Qs,+o7n) ucraineni2 950 (0,6070) ruqi

27 030 (5,90/o) polonezi73270 (15,90ls) eviei21 07A (4,60/o) g,ermani

. 31 320 (6,80 ) romAni230 (0,50/0) 'unrguri

Densitatea : 57,1 l,oouirtt orilkm2.Continudm sd prezenrtdm 'ddtatii statirstice cu privire la teri-

'toriile rom6nesti.

U cr aina ungur e as cd. ( M ar amur e s 1rTo'tal populalie : 2I2 240 locuitori,care : 160 5g0 (T3,6o7olr ucrairneni

84 600 (76,20/s) wrei72 0I0 (6,00/o) unguri2 390 (2,0\)/o) germani

490 (0,2a101 romAniIn gubernia'BasarabiaAker-man (jud. Cetatea. ALb(q2Trotal populalie : gZ8 300

carre : lOi 010 ucrairreni36 200 ruEi17 400 evrei61 660 nemti62 040 romAni95. 390 alrte nali,onalitadi

HotinsTotal populatie i 409 400

din care : 2IB 200 u,crain,eni3b 800 rr,rqi64 370 evrei97 440 romAni

germani

T'otal general in cele doud districte amintite din Basar.abia.* :

787 700din care : 31g 210 ucraineni

67 b00 ruqi81 770 evrei6i 660 germani '

159 480 romdni

Amintim cd aceastd carte a apdrut in 1919, cind in ucrainase dddeau- lupte intr,e nalionaliEti gi .bolqevicl. Razr,oiui civil erain floar.e in fostul trmperiu larist, iar ungaria era irr- parte con-

1 lbidem, p. 106.2 lbidenl, p. 97.3 lbidem.* Am pdstrat ordinea indicatd de autor.

106

1 My.on I(ordoub a, op. cit., p. 104-105.

107

tro,latd de bandele lui Bela Kun ; cu polonezii se dddeau ciocniri, singeroase, cal'e vor degenera in rdzboi.

La v:ersailles, ,.inving4o_tii se, preg4a'teau si traseze gr,anilele'Europci, iar pregedintele S.U.A., Wilson, lansase ,,principiul na_!ionalitd{ il or((.

In Ramdnia ercL stabititate ; Basarabia ;i Bucouina'se ireur-tiserd.cu lara, -irtr trupele noastre fuseserd. solicitaie sd fintre in \Jngaria,ca s:d stabilizr:ze ,si,tu,atiu.

in';eLeg cante:rtul .apaririei ,ace.stei cttrli, d.ar nici chiar a;a !Perr-tru o concluzie generald., ne voirl' opri la pirerea cuno,s-cutului istoric brita,nic G.M. Trevelyan, tiadus qi in Rom6nia,

care afirrd pe b'r.ln5 dreptate cd ,,in general, trasarea frontiereloreuropene nu a fost r5u fScutd ia Versailles. Europa nouS era aIcS-tuitd dintr-un numdr de state ce se sprijir"reau pe adevdratul prin-cipi,ir st nalionalitdfilor. Inir-a'devdr, itaie'le cai" au deveniit hros-tenitoarele Austro-ungariei se formasera prin vr,erea propriilorlor.populat"ii, drept rezultat al uitimei etape a rdztroiului, chiar maiinainte ca oan::enii de s,tat sd se intrune,ascd ra versaiiles spr:e aconfiru:a schimJrar,ea((1.

- ._ Plez.eir{a Ron-i6ni,ei ald,t,uri de {drile mici !i mijrlocii, ca rrfelr_i:r5 lonciatoare a societdlii Natiunilor (1919), i"r""i *,rt"1iit" pn-trecute in lume qi in s;pecial in Europ,a. Dacd la congreseie de laJiela (18i5), Paris (tr8bd), Berlin (182b), marile puteri-reprezen,taufactctum, iar delcgatii celorla,ite state asteptau umlli in antticamerdpentr:u a-1i piezen'ta memoriile, situafia-se prezen{ta acum dife-ren{iaf, t;r in l91ll, la pacera de Ia Bucurelti, Romdnia a fostvioara intii.

D,:ci, pr"oblenrele sint clare. Tn 7775, Ausrtria a smuls Moldoveiparte,a sa nordicS, denumitd ulterior Bucovina sau Mold'ova aus-triacd, iar in 1919, aceeaqi Austrie, invinsd pe cimpul de luptd,cedeazi RcniAniei, n-ro,glenitoarea de drept a acestor

-teritorii, pd-

mintiul luat.Dar p,este doua decenii lucrurile vor evolua altfel. Sd nu ne

pripirr, sd le tratdm cronologic.Dupd vot,area Oonstituliei din 7923, Buoovina s-a integrat

aproape tc,ial in viala economicS, sociald, administrativd gi politicda RomAniei, de,si Ei-a pSstrat in 1932 ministrul sdu in,guveinul de1a Bucuresrti. i',ltinistrul respectiv era de obicei o fi,gurd marcantl amec]tr-iiui lomanesc bucovinean. Aaegtia'uu fost : Ion Nistor (in maimulte linduri), Ion Stircea, D. Popovici si Teofil Sauciue-,Sdveanu -

p. 822.

108

Bucuregti, 1991,'p. 416

109

aces'ta din urnrd ini-a fost profesor de is,torie anticd la Universitateadin Bu.curegti, in an'r 1946-1947. in lgai " r"rilr.,r".r;; D;;f*;Pippidi, filoiog ca pregdtire, apoi Sar,rciu"_Sa""*rru .'i"rt intem_nilat

- ca gi lo,n Nisior de altfel.Bis'erica Bucovinei Ei-a pdstrat mi,rropoli: urosr rud Duuuvrrtel ;r-a pastrat mrtropolia de la Cerndufi,avind in sub,ordine gi episcopia HorLinr-rlui. pinA i,-, lglt--, f,rnnrinnerin 7924 a func{ionat

::*'*,_.:.i,i:p_:]l! clle-^a ._"'.yit _ n^q! Hon.b",si,

^ ffi ffi#"H;,;,care cdzuse in dizgra{i,e incr din 7g24, deoarec,e-oficiase un b":i;5;;in cinstea !a.u]ui, in.decembrie 1914, Oin poruncu grri..',atoruluirus Evreikov. In i924 a fost ates mitropotit rvectafie' ctiloocirr",iSrl^j'l'.r*:"episcopul rsmailuiui ;i a pastoiit pinS in 1935. in acEas-

Visarion Puiu, care la 11 mai 1940 si-a prezentat d,e,mil;i,a, iar cud'oua saptamini inainte _de_rdpirea Bucovinei de Nord, ia rs iurriu1940. a fost ales rnitropoliL f it Srnedrea.rR'ecensdmint'ul celor cinci juclefe ale Bucovinei ne-a furnizaturmdt,oarele d,ate , l]q 9?1 de rornAni (41,01,0y,,1,,_rr1nu1i je uc.aineni(ruteni, !u[ani) 236 130 (27,70/q), pe' locul it treilea

- i;ituinclu_seevreii : .92 492 (10,810zo) - agezaii

-cu precddere in mecliul urban ;gerpanii, fogtii stdpinitori pind 1a 191b se situau pe i"..,t il paitrulea totalizind 75 b3g (8,8a/o), urmafi de polonezi, uiguri, rugi,armeni, cehi, slovaci, figani etc. (v. tab. urmltor).

td perioadd a fost solutionatd chestird lrc'ruaoa a rost solullonate chestiunea Fondului bis,ericesc a1Bucovinei, in interesul clerului. In 1g35 a fosr ;te; ;1il.^^^rii1935 a fost ales mitropolit

POPULATTA, fiELOR CINTCT^ JUDHTTi BUC{}n/NENEDUt'i RECENsArrit'rul ptn* lsto'

romaniungurigermanicehoslovacirugiruteni,ucrainenibulgarislt'bo-croalievreitui'cij.iganipoloneziqi altii

Cerndu!i

78 589610

19 586JID

3 295

136 380ot38

5l 21735

11215 895

Storo-j inet

57 59562

B 990' lb51 582

'17 38289

1 E et,)

287B 48S

89 00210 29177 857

867 126

13 9168

11 508B

il<t

16 323

96 401813

s 99157

1 163

2 09024

6(: (t77

58 10 "1

10519 109

4[i482

6 3S21

s

3807

2 048606

3 499

Bucovina (/o)

379 69 1

11 88175 533

b/t7 948

23{i 130

6:is2 492

492 16i1

4E 254

i DupA I. Nistor, Istoria'Bucouinei,

rt

Jude!ulNa!iona-litatea

cerndu{iul tiind u' orag cosmopolit - '-rostenire }dsata de

habsburgi -, aici se ciocneau diferi'te interese. pentru relevan{a,sd apeldm la unele m'ateliate de arhivd. Astf,el, in 1928, cind ,,Ami-cii Poloniei(' a;rlauda'u la Teatrul Nalional din locaiitaie conferintaprofeso,rului universitar filolog NandriE, un grup d" "".;;;;;';;incercat sr pr,ovouce scandal, concomitent spargina gearnurile con-sula'tului polonez1. La rindul lor, slovacii ain poian-a wlicului, ju-deful ci'-rp,u,lung Moldovenesc, se piing ca preo{imea ;i invd{aioiulse straduiesc sd-i p-ol,onizeze, afir.mincl intr-un mernoriu cd po-lonezii fac propaganda ostila .guvernului romAn2.

cerndutiul devenise gi ur-r puternic centru cultural rornanesc,Tai aie's prirr activitat'ea Universitifii, care funcfiona cu pa,trufacult5li : ^D.ept si stiin(e cle siat, Lite'e si filoso.fie, $tiinte,Teologie, corrservator dc r.nuzicd si arta dramatica. iJniveisitaieafusese incaclrati cu elemen,te tinere, dar capabil". .o,oar.esti

- cloarpatru profesori austrieci consimtiserh sa-;i conlinue activitateaclidaclicA la noua universitater.

,,r\11 lrvut privilegiul -* n'rir.lurise;,te Vlardintir Tre.bici.( -- dea fi fost student in islorie si filosofie la universitartera din cerna-u{i (1933-1938) in'Lr-o perioada in care Arma Mater cernoviciensisera ilusirerta de mari profesori, intlali clefinitiv in pante,onul is-torio.glafiei romar,esti. cursul de jst,ori. ro,mAnilor era predat deprofesorul Ion [. Nist'or (1B7ti-1962), rectol zr1 Univerii,telii, ce1de. istcria eurticir, de profesolul rhercfil sauciuc-siveanu (lBB4-1 gT1),cel de isto.ie univelsald, de profers'olul Rom'ui candea, cu docto-ratul la ljniversitatea din Leipzig, Ia profesorul Karl Larnprecht,acelasi in fa{a c'iluia suslir-ruse doctorartul, cu ani rnai inainte, in-ry;i N. Iorga ; cursul cle bizantologier era linut de ltrofesorul VasileGrecr-r (1885-1972), docerrt cle isLoria romAnilor ; pentr.u Istor-iaBucovineri ltlecla plofesorul Teodor Biilan (1885-1922), iar cel deIstoria ar'tei eliL pleciat rier lrrofesoruL Alexarclru Tzig,ara-samurcraq(1872--1952), continnat -- dultii pensionar.e

- rle profesorul I. D.$tefAncscu (1 BB6-1 981).

Nu l-ar"n avut profesor Ia Universitate pe N. Iorga (1871-1940),dar el era profesorul nos,tru al t.uturor, Profesorul plofesclrilor noqtrioare, fdrA nici o excepfie, era iubit si respectat cle to!i. Buoovin,eniiaveau moiive speciale sa-L iubeasc:d gi sa-I r.especte pe marele Iorga.

I Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Jrrdiciara, dos. 74 (1928).2 1b;dem., dos.* \riadimir lrebici -- economist de valrrare, om de culturd,

membru plin al Academiei RomAne.

r: "t scrisese^ qagini inspirate despre Bucovinir inca inainte deMare:i unire ? o cunogtea bi,-,e, o iubea cu acel patriotism infla-cdrat care ii era atit de propriu. De copil .iirr-,-"a'-r]*.""i" r.tori" uf-ost presedinte al Adundrii Depr-rtafilor cind, i" ;"-;;i;ia sedintadin 25 desembrie 1919, au fost preientate de ;et .'i.r"ril";#;lrrF,tu{u" Cicio pop, basarabeanul Ion Incule[ $ t;;;i;;;nul ron r.Nistor, proiectere de legi pentru ratificare,a u"iiii i l"

"iit"r, in 1920,ilustru{ savant N. Iorga -a fggt proclamat ,,Doot,or i."-"".i, ca6sa,(al ^universi,tdlii romdnlzalte din cerndruti. (.:.) i" prio'#ura aru.rrui1935, cu-prilejul unei conferinfe finuts a" fi lo.eu fu'C;rndufi, laindemnul profesorului nostru Ion'I. Nistor r--ag ifr"itrt p" N. to.gosa ne inso{eascd la o exoursie documentard la manasti.ea putna.* tilpy"t cu dr.agoste ;i, iati-ne, initr-un tren ,,special;,-un grupde 170 de studen{i cildtorind spre putna.

O leclie neui,tatd ne-a tinut mare.le cErturar in incinta mdnis_tirii !_Cu infaligarea s,a falnicd, cu barba pe care o rdslira vintul,ne ardttr el de unde a tras sidvitul voievod-$tefan cel Mare si sfintcu, arcul, per-it.u a stabili locul altar,ului. Ne-a vorbit a"' oa"iiisihastrul, ne-a evocat c,ongresul studen{esc al intregii Dacii, di^1871, ai caror inspiralori qi organizatori au fost Mihai Eminescu siion Siavici. Ne-a spus, .cu talentul sau inegalabil, multe uit". fuptude seam5. Nu care ne imintea de profelii Vechiuiui restament. Nefascinau ochii lui, n-riinile sale, cu gesturi I'argi Ei expr"esive careaveau darul c1e a recladi isto,r.ia neamului romAnesc. Nu l_am uitat,cum lru l-au uitat colegii mei care au avut fericirea cle a-l verdea sia-l asc:ulta pe ilustrul cdr.t,urar N. Iorga (...)1.

Junimea liter:rr'5 (iulie-august 1g24,y publica un anrplr,r .rticolprivincl conferin{a luf N. Jorga la Teatrul Nalional ciin cernrufi(13 iulie 1924), intitularta ceec: ce se Ttoote r:ere Bur:oLtinei, c)in car:espicuim :

. ,,Pt'in r,eobiqnuita talie a oratorului, clar si pri. ncobi5nuitainf5liEare a publicului (reprezen'tanfii intregului Cernduli er.au defafd), conferinla aceasta iese cu totul din cadr,ul celorla,rte trei con-ferinte aranjate anul acesta de *Societatea Cer:nduleand,,.

Bucovina e eminamente lara ,trecutului romdnesc, zice - ca SiD. Oncitri2 - cl. Iorg,a. O cunosc cu tolii sub acest raport __ s-au

r Vladimir Trebici, N. Iorga in atnintirect fostilor stud.en[iin Istorie, de Ia (Jniuersitatea din Cernduti, in ,,Caietele Studioului deistorie ,,N. Iorga", Bucuregti, 1991, p. 34-36 (redactor, Alexandru Chi-riac).

2 Vezi ,,Junimea literar6", 1923, p. l2l.

110111

grebit, desigur, s-o cunoasci atit rorndnii veni{i din tard aici, cit siminoritarii bucovineni (...).'Dar Bucovina iEi va s.rluce contri'bu!iirsa speciald in evolu{ia ,culturii romAneElti nu numai cLr a,ccentuare;1acestui cult ai 'trecut'ului, ci gi cu adincirea unui sdndt,os spirii.democratic nalional, cdci ea este si patria aceltii liber si congtient,Ei conservativ ldran m'oldovean care iI in,cinta deundzi pe ChailesDiehl, chiar si nurnai prin pi'torescul sdu str,dvechi port rornAnesc.De aceed, (...) bucovinenii s-au Ei grbbit sATi creeze un rn,are mlt-zeu.al lor', nu numai istoric, bi Ei etnografic romdnesc...

In ader'5r, sd nu itaragdndm trdgind n5'dejclea ajuloar,elor ofici-alit5lii. Inilia:tiva. sei p,orn'eascei de la societate, de la pa::ticuiari.Sint doard in a'cest coi! moldovencs c ,societdli si oameni de cui-turd. -- subliniaza cra''iorl,ul. Ninieni nu va tdgadui meritelb unuiagezdrrrinI culturrr] ca. ccl al Irrsiilutului ,,Glasul Bucovinei6(. Inpaginile ziarului ,,Glasul Bucovinei6( ni s-au dat pind acurm atiteadove,zi de temeinicd infe,legere a rosturilor culturale. Calendarele,,Glasul Bucovinei" ar face cinste celor dintii insti'tr:rie cultur,ale dinintreaga Roninie. Iar ,,Junirnea literardtt, stapinitd qi ea de acela;imediu cr-rltural al ,,G1asu1ui Bucovinei({, stindald ridicat incd de pevrem'uri de cumpdnd de cbtra un I. Nistor qi iun Gh. Tofan, es'te,,una din cele mai temeinice gi mai frum,oase opere bucovinenet(,pilduiLtoare chi,ar qi pen'tru cgle dintii reviste ale noastre. iE ,cinste,e noble{e in ,paginile revistei cernSulene _- ca gi-n f,ntreg cuprinsuiacestui neviciat pdmint ,,bucovinearf", Fe care neromAnii il culcd,de cele ma.i nulte ori nebdnuind rndcar oe coinori ascunde. ,,Notilefeaobligd"

- $i proverbuL francez se potriveEte de n:iinune cqracteruluibucovinean. ..Partea cea mai nobila a Rorndniei este aci, in Buco-vinao ** qi aceas'Ll cali[ate cere sa fie valorifica.td si revArsatd qi

asupr"a cehiilait pdmint rornAnesc.(61

Nu puterl omite figura unui mare jurist qi om deValentin Georgescu (n, 1908, Colabi,e), care un numdr del,egat desiinul de Universiiatea din Cernduii {193.1--1940).

ln 1934 iqi irraugura cursul de Drept roman (originilelulia generald a propriet6lii in Dreptul roman)z qi de Drept

cultur5,ani qi-a

El evo-public:t.

,,Junimea literard", an XIiII nr. 7*8, iulie-august, 1924, Cern5u{i.Curs litografiat in 1937 ; vezi gi Drepiul roman in lun:ina noilor

concepfii ale metodei istoiice, Iaqi, 1936.3 Criza Dreptului public, Cerndu[i, 1934 ; vezi Ei La maartea lui

Otto Lenel, ,,Pandectele RornAne'-, Cerndrll,i, 1935 (ed germand, trad.O. Becker), Cernduti, 1939.

t12 8 - Din lstorla Bucovinei * cd. 291 113

cu studii strdlucite la Paris (d'oetorat, in 1932) qi lucrdri puiblicateatit in 'diomeniul juridicl, git Ei in cel umanistic2, Valentin Cuorgu.",,a fost s'ufiet;r.rl cercului de prietenie francezo-r,oman a[ Bucovinei.La Teatrul Nafional din 'Cerndufi, cu prilejul festivalului coimemo-rativ dedicat morlii lui Vic'tor Hugo (11 iunie 1935), a citit poerneproprii3, lui Verlaine, in 1937 e,tr.

Teatrul Nalional qi Conservatorul de Muzicd si Artd Dramaticd.au impulsionat via{a artisrticd gi culturalS a Bucovinei acelor ani.

in Cerndu{i mai func{ionau Ei un liceu militar, un seminar,mai multe licee teoretice de rbdieli qi fe'te, com,erciale, indus\trialegi gimnazii.

$i, inevitabil, acest rnare ora$ bucovinean, cu populalie etero-gend - evrei, ucraineni, g,errn,ani si polonezi -, 4 f,ost martorulunor ribufniri in rindurile studenlimii. Astfel, in i930 a fost bdtutLucre{iu Patrdgcanua, La 6 februarie 1938, procurorul general aIzonei Cernaufi raporta confidenlial cd 'Ia 6 feibruarie 1938 s-austrins circa 700 de legionari din Partidul ,,Totul pentru lard !(,unde, incolona{i Ei in ordine, au traversat srtrdzile Miron Costin,Iancu Zo'ta, Romand, Pia{a Unirii, Regina Mari'a. Apoi profiesorulConslantin fopa i-a, instruit cu privire Ia campania elector.a15.5.

Aoelagi procuror gener,al a} Curfii de Apel Cerndufi raportaconfidenlial cd la 24 octombrie 1938 au fost des,chise cursurileUniversitS{ii ale noului an gcolar, in prezenla rezid'entul'ui regalpr'ofesor Alexianu, a rectorului Ion Nistor, a miitropolitului Visa-rion Puiu ;i a comandantului mili'tar, gener'alul Dimitriti.

Studenlii au rtransf,ormat festivitatea intr-o dem'onstrafie pro-IegionarS, cerind eliberarea tutur'or c,olegilol' internali in lagdre Ei

a lui Corneliu Codreanu6.

1 Es.soi d'une thbme geru)raLe des leges priuataes, Faris, 1932 (lu-

crare premiatd de Fpcultatea de Drept din Pari.s).: Valentin Georgescu, Appresentissages. Podmes, Paris, L934.

(,,L'auteur transpose clans un langue qui n'est pas 1a sienne propre.toute une gamme d'dmotions fortes", tn ,,Les nouvelles Litt6raires" din29 decembrie 1934) ; vezi gi Valentin A1. Georgescu, Les Voit. Pobme

symphonique, Paris, 1939.3 Valentin Georgescu, Homrnage a Victor Hugo, Cern6u\t'

1935 (Editions des Amities Franco-Roumains, Cernaufi)'4 Min. Justitiei, Dir. Judiciard, dos. 67 (1S30), f. L7^18.n Ibidem, dos. 23 (1938), f. 54.6 lbid.em, f. 129-130.

Aoelaqi proc.rl'or sem'ala la 28 noiembrie 1g3B rdspindirea demanifeste legionare, unde se spunea : ,,s,tudenfimea crestind €rBuc'ovinei inlelege. si vorbeascd Regelui fdrii, fard oco1, fird rdu_tate, din durerea ei, inghilinfl veninul ja amintirea atit,or necurmateprigoniri iniliate si patronrte de ei((1.

, Iar in no.ptear de 29-30 n,oiembrie 1g3B au iz,bucnirt in cer-n.lulr noud incendii in clilerite cartieree. concomitent, iin ma'itestlegionar tipdrit circula in Bucovina -- cd s-ar p,rrr" i" cale uci.dere,a lui corneliu codreanu, afirmindu-se ci Armard cdiinescuagteaptA numai consemnul din par.tes regelui3.

isto.ia a confirma.t ca aqa a fost ! intr-un raport stri,ct secret,Parchetul cernauti inforr-r'ra ra 24 clecembrie lgi8 cd a identificaipe noul sef a1 organizafiei iegionare conspirative din judelul suceava,pe capitanul invaiid (rez.) Mihdescu, domiciiiat in l3urdujeni, ajrrtaide avo'catul octavian cerchez din suceava si cle absol.rentul deliceu Spcdal Gheolghe

Din puncrt de vedere economic, unele jude{e erau deficitare incultura cer"ealelor. Daci. -67,0/o din suprafala iuaelutui Cernd.rfi era

arabild, favorabilS cere.alelor (porumb, secard, griu, ,orr, ovaz), ju_detul cirnpgly"g avea nulrai 2,92'0/o; compensarLiv, acest luaei'aii-punea de 192 390 ha pdduri, pdguni, pomi fructiferi. De altfel, inintreaga z.ond, pentru n-iui{i 1ocalnici principala oc'r-rpafie era creg-terea vitelor,- exploatarea^le;mnului, prelucrareu produseLor lacta'te.In perimetrul jude[ului cimpulung se mai qdse-au roci cristaline(granite, gnaisuri), ape riin,erale acidulate (Vatr"a Dornei, poianaNegri, Dorna-clindreni), sulfuroase (Iacobeni), minereuri mebalice(mangan -- la Iacobeni qi Dorna).

i r ^^-_ In i937, in jude{ul Cernduli func{ionar_i B',ori, 12 fabrici despirit, 3 de zah6,r, una de unt si brinzeturi ; in j,udeful Rddautifunc{ionau 3 mori sistematice, 60 mori {arinq,ti, 4 fabrici de spiri,26 de chereste,a ; in judeful siorojine!, 2 mori sistematice, uni demezel'u.i, una de zahdr, ca de altfel gi in juclelr-rl suceava ; in ju-delul Cimpulung, 49,de'mori, 1B d,e brrinzeturi si unlt.

In privinla cregterii animalelor, pe lo,cul in,tii se situau ovi-ne'le (60 000 - judelul Rdddufi, 48 000 * Suce,ava, b0 000 - Cim_,puiung etc.), apoi bovinele (43 000 - in jude{ul Rdclaufi, B0 000 _

-

r lbidem, f". L67.2 lbidem, f.. L6B.3 lbiden:,, f.. 2g0.4 lbidem, f. 782.

174

suceava, 46 600 - c'frnpulung), pe locul al 'treilea situindu-se cres-

"*i;*XtJ:"Hl,.o,ri'a este un nuzeu, o relicvi scumpa neanuruinostru. Fdcind abstrac[ie de celerbrele mindstiri rnedievale, fala a.spiritualitdfii €uropen€, nu num,ai a poporului romdn, ddm depum,br,ava Ro;ie - care aminte;te de strdlucita victorie a Marelui'Stefan impotriva polonezilor', de 'oriqelul vijnila - reagrinul familieiT5'utul ; Ia S,torojine! - conacul lui I,ancu Flondor, pe care-l putemnumai omul numirul unu al Unirii,din 1918 ; de mindstirea Putna -ctitorie qi loc de veci aI lui $tefan ce,l Mare ctitoritd dup5 victoriaimpotriva tiita.rilor ; zidurile Cet5iii de Scaun a Sucevei, ridicatede Petru Muqat ; de stil,pul lui Vodd din oraqul Vama ; de bisericadin Topordu{i indllatd de Miron Vodd Barno'vschi ; de conacul gibiserica de la C,ernauca a lamiliei Hurmuzaki g,ls.

TotodatS, pe teritoriul Bucovinei exista biserici, monurlente,loc,uri scumpe legate de istoria popoarelor ucraine.an, geranan, polo-nez, evreu Ei chiar o m,inistire armeneascd (Hadchgadar), con-struila in 1512.

tNu trebuie sI uitam ,cd, in ora,ge, romAnii trdiau ald'turi de,celelalrte nafionalitS[i ; ^existaru qi sate mixte, mai ales romAno-rutene,dar si casdtorii mixte. In ziarul ,,Timpul.,, ediitat de Grigoi.e Gafencu,in numdrui din 6 ntartie 1938 se da o statisticA. In 17 ani, deci dupaprimui rdzboi mondial, in cadrul RomAniei Mari al.r fost contric-tate 135 115 casdtorii mixte *- de'ci, unul din parteneri fiind rom6rn.Este o cifrd care indeamnii la reflecfii, la spiritul larg umanitarde respect reciproc al minori,tdlilor conlocuitoare.

Pind la prirnul r:azboi mondial, din Bucovina alt emigra,t nu-mer,oqi localnici, mai ales in U.S.A. si Canada. Aceste e,migrdriau continuat gi dupa . anul 1918, mai ,ales din rindurile rutenilor,dar qi ale rom6nilor. Pentru romAni nu se mai punea problemaasuplirii nationale, ci tentalia posibiiitali1or economice sporite. lnarhiva Prefecturii Timig-Tor"onthai aflam ambnunte cu privire iaIegea emigrdrii dupd primul rdzb,o,i mondial a ce,tdfenilor r,orndni,pentru Stateie Unite Ei Canada. Posiibilitatea ,de a emigra se ofera,,...nurnai cetSlenilor lomAni cu acte in regula si care probeazA onecesitate reald, care se apreciazd de minister"l. Pentnr romAniide origine se prevedeau o serie ds restriclii in plus : chema{i derude bogate, de rude, femei care au solii stabiiili acolo, copii careau vreunul din pdrinti acoloz.

I lbid.en, f.. 99.2 Arh. St. Timigoara, fond Prefectura Timig-Toronthat, dos. 7

(1922), f. 16.

115

ln aces't c'ntext, in 1g2F, cu sprijinur dornnurui cojocarr-r,prefect'uJ. de suceava Ei prin Biroul ae v6ial conclus ae un ,oarecareEidinger, unii romAni^ (p*cagu, pldcintd, Ciistu;;;, nr*rr."u, Bera_riu etc.), pentru 35 000 lei sint de,clarafi ruteni, p""tr"-u on,qine malugor -pagapo,rtull.rn 7929 s-a descoperit si o banda cre falsificatori de pa;apoartt,,care activa incii din 1925, ra cernduti, pe strada xo"rri".i-"r.i, :.R'eteau,a era condusd de maior,ui in rezervd A1exandr" st"raru, "!..era qi directorul Funda{iei universitare ,,Vasils Bolnavu( din Bucu_re$ti. Pin- ' atunci es,crocaserd peste 10o'de ldr,ani ca"L ooreu" siple'ce in Brazilia2.

_ Dintre periodicere mai pulin ,cun,oscute din Bucovina meritdsd semnaldm

',Tribun?" -.oig_an independent caie

"-p;;; i" cer;duiid'in 1929, gi,,Timpul((

- tot Ia,Cerndufi, Ei tot din lg2g:,,Timpul.(era condus de cdtre constantin cehan-Hacovita qi are in nurmdrulsdu din 13 martie 1932 un articor interesan,t despre o.ft;e;;;.P'o'etul .se propulsa in politicd, afirmind,r.r-se d6spre el ca poseddceva din cuminfenia lui $aguna, din curajui rui 'Avram Iancu sidin avinttul potiitirc al lui wtihai,i Kogdlnice"^irj.

-__

."^..^1" pla.n eu'opean, dupd veniiea Ia pute'e a lui Adolf Hitler(1933), evenimentele se pr:ecipita : rdzborJ,r "rvil ar"--spu"i", inter-venfia italiand in Etiopia, aneiarea Austriei cle cdtre Cerina"ii (1988)"

Pe .plan ra{ional regetre ca'or ar ti-lea clizotrvd pi"tiaui" po-lltice- gi P,arlamentul, instaurincr dictatura personard (10 februa-rie 1938). concomitent au fost ;tir,bite gi diepturile minori,tdtilorna$i'on,ale.

Tre'buie sd recunoaEte'r, cu toatd obiectivitatea, insd, ci _ maiales prin instaurarea dictaturii regale.- drep,turile ucrainenilorbucovineni, rninori'tatea ce,a mai nufreroasl, au fost lezate; ziar,e qi-reviste suspendat'e, ,;coli inchise, intelect,uaii sicanati, slujba slavono-ibis'ericeascd interzisd, ca gi conferin{e]e ;i reprezenitatriitl teatrale.

Aceste dEtalii rezultd Ei din cloleanfels cuprinse in mem,oriileprezent,ate comisaliat,ului General pentru Minoritdli. De altfel,incd din 1936, profesorul l,on Nistor aten[ioneazr cd o serie cle do-l:qlt" t..':9uL. respec'tate - in sp,ecial cele cu privire la invl{dmintgi bisericda. Faptul in sine a generat reaclii qi iezultarte nerdori;te --

1 Min. Justi{iei, Secfia Judiciard, dos. ZB (1925).2 Dos. 106 (1929), f. 16.3 ,,Timpul" (Cernduti) din 13 martie ig29.4 Arh" Bibl. Acad. Ro,mdne, fond XV, Inspectoratul General al

Jand,armeriei, Serviciul Janclarnieriei, Buletine informative asupra si-tuatiei interne (1938-1939), p. 107 si urm.

'daci ie cornparam cu si'tuatia dinainte cre 1g18, cind regimulr,austriac i-a piotejat. De altfel, rutenii ni'ci in.ainte ae rg:s nu eraiumtillumili (evident, din punc,tul lor cie ved,ere...) de drepturile pri-mite qi v.or desfdqura in Bucovina - mai ales in jude,leie cerniu{igi storojinef, r:nde era.u in numdr rrlare! numeroase organizatiina{i'onalirsrte indreprtate imp,66pit u r.,o,mAnilor $i piolonezilonl."

Prin Constittutia din 1938 are 1oc o nor.rd arond.are aclministra_.tivd, tinutul Sucevei, care cuprindea Bucovina, plus ja-rdelere Doro-hoi qi Hotin. In frunte era un rezident regal, cu" sediul Ia'cernduti.Primul reziclent rega.l a fost profesorul universitar Gh;.gh;Alerianu- Deoarece este legat de B,ucovina timp de 14 ani, esle cazuls5-i prezentdm citeva date biog4rafice.

George Alexianu s-a ndscut la 1 ianuarie 1897, in corr\unastrdoanele, iudeful Putna. Tatdl 1ui a. fost invdtdtor, invarid dinRdzboiul de Independen{5. Face liceul la Focqani gi Facultatea deDrept la Universitatea din Bucureqti. Pleacd voluntar pe fronrt. Esteavansa,t su,bloco'tenent in 1917 si decorat cu Ordinul ,,VirtuteaMilitarS". Tn 1925 i$i ia ,,Doctorafui in Drept({ la Universitatea dinBucureEfi. Intre anii 1926-1940 a f,uncfionat ca prbfesor la Catedrade Drept constitufion,al, 1a Faculta'tea als Drept a Universi,tdlii dinCerniu!i.

Iubilt de studenli, S,ocietatea ,.Tinerimea Universitar5.. il alegein 1932 ca presedir-rte de onoare. Cu alutorul hii s-au reatizat eiteo excursie in Fran{a si in Italia (1935).

S,trdlucit specialist in Drerptul publjc" a fost $i jurist de va-l,oare - ca avo,ciatt ,al srtatului (la ,,C,asa $;co,ale1or") qi pledant laCasa;[ie -_ desfdqurind in p,ara]el $i o bogatd activitate stiintificS.Multi ani a functiona.t in calitate de consilier juridic aI ,.Fondu1uiBisericesc(' din Bucovina, apreciat in nrod deosebit de I.p.S. Mitro-poli,tul Visarion Puiu.' ,Numele lui este corelat qi de construirea Palatului Culturii dinCerndu{i - o podoabd arhite,ctonici care reprezintd geniul con-structiv al romAnilor.

Prin Leqea a.cl'ministrativd din 14 augu.st 1938, suib imperiulnoii Constitulii din februarie 1938, es'le instalat ,,Rezident Regalal linutului Suce,ava" (din 29 august 1938).

ArmcLnd. Cdlinescu, venirt la instalarea sa, in calitate de minis-tru de interne spunea : ,,Do,rnnul Alexianu es'te un distins profesor,eare de pe catedra Universitd{ii din Cerniu{i, ani de zile a pre-

r Min. Justitiei, Secfia Judiciard, dos; 23 (1938), vol. II, f. 804-80b.

I

116

t17

gdtit serii dupS serii de tineri bucovineni, ciqtigindu-qi simpatie qiprestigiu in acest Jinut(.. Qu aceeagi ocazie! C. Brumi, prim-preqedinte al Curtii de Apel

din Cerndufi, declara : ,,Natur6 i-a ddruit ce a avut mai brun, maicurat, mai select : inlelepciunea sclipitoare, culturd generald pro_fundd, neob,osit de harnic, b{ind, c'orect gi euviincios(.

George Alexi,anu, in cali'tate de rezident regal a nLrmitlicentiafi ai Universitdtii din Cerniu{i in posturile vacante delinut, 19 licentiali in Drept ca n,otari comunali qi 20 licenliafiadministraliile financiare din finut.

A inceput unificare,a Codului civil romAn (1864), a Codrului deproceclurd civila (1900) ;i a Codului eomercial (1900) pe tot cuprin-su1 Bu,covinei. Cr: incepere din i5 octombrie 1938, toate legile aus-triece care con,tinuau sd se mai aplice in cetre cinci judele ale B'r.r-covinei au fos,l abrogate, urmind s5 rdminS in vigoare num,ai legiledin Vechiul Regat. Pe data de 1 februarie 1t139 a fos't transferatca rezident regal al linutului Bucegi.

ln limpul lui s-a infiinlat coo,perativa din $arul Dornei. ju-detul Cimpulung, pentru industrializarea laptelui. $coaia profesio-nalS de'fete din Cernduli a f,ost ridicatd la nivel de Liceu indus*trial de fete, cu opt clase gi cu ateliere pentru invi{dmintul practicin speci,alititile: croitorie, rufbrie, cusutul mecanic qi tes6toria decovoare ; s-a infiinlat Banca de Nord, Cooperativa ,,,Ovidenia.( dinsuceava, s-au acordat burse studenlilor merituogi qi sdraci, qi cinciburse pentru a-qi da doctoratul in Drept in Franla.

A fost rezident regal al finutului Bucegi, cel mai mare al !d-rii, care era format din 10 judefe, cu o suprafal5 de 40 B7g kmz,pind la 6 septembrie 1940, zi cind s-au desfiintat tinuturile.

Ion Antonescu! apreciind calit5lile si modestiar sa, l-a numitguvernator civil al Transnistriei, la 1g august 1941. La 2g ianua-rie 1944 se instaureazd acolo numai administratie militar5, prinnumilea generalului Gheorghe Protopopescu. Se cuvi,ne de precizatcd teritoriui dintre Nistru qi Bug su,pus administraliei romaneqti in

i Rezidentul regal $erban Flondor, fiul lui Iancu Flondor, a datdovadd de aceeagi corectitudine Ei onestitate. Cdsdtorit cu Nadeida,frincipesd $tirbey. In fondul ,,Iancu Flondor,, (dos. 66) se gdsegte ointreagd coresponden{d purtatd de cei doi soli cu diferite personalitdti,care reflectd activitatea umanitard in slujbi ceLor obidifi, de cei doiso[i.

perioada 7947-7944 avea suprafala de eirca 44 000 km2, o populaliede 1 200 000 iocuitori (din care 250 000 ro,mAni). in cele b

-j,ra",t"

(Ribnila, Ba1ta, An,aniev, Dubdsari, Golta, Tiraspol, Berezovca,Ovideopol), erau 89 sate mold,oveneqti cur,ate saLL cu majoritateabsolutd, 50 sate mixte si 36 unde locuiau ;i moldoveni. De altfel,cind stdpinirea rusd a incorporat aceste meleaguri in 17g2, le-abotezat inifial Ecaterina a II,a, Moldova Noud.

De'qi in calitate de guvernator civil al Transnistriei s-a purtatcorect qi omenos, to,tuqi, la 1 iunie 1946 a fost executat la Jilava,alaturi de marepalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu qi generalulPiki Vasi]iu.

Se ,cuvine de preciza,t cA Gheorge Alexianu a fost sco.s dinfunclie de rezident gi suspendat din invatdmint (din septembrie1940 era, prin transfer, profesor la Universitatea din B'u'cure'ii).cin'd veniserd legionarii Ia putere. Ca sd nu fie chinuit de legionari,a incercat sd se sinucidS, insd glonlul a rico,qat gi a trecut pe linqAinimd. A f,ost dus in secret de doctorui Petr.e Niculescu si ineriiitla un sanatoriu.

In legdtura cu execulia din 1946, ion Pantazi cons'emneazd inlucrare,3 A'm lrecut prin iad (Miinchen, 1986). ,,Cea mai dramaticda fost desparlirea dintre Alexian'u, fostul guvernat,or al Transnistrieigi copiii sdi in jur de 10 ani, care plingeau in hohote qi nu se put€audesparli. Mai tirziu am afi,art - scrie Pantazi, fiul generaluluiConstantin Pantazi, lost ministru a1 Apdrlrii Nalionale - ci tatdlmeu fusese graliat de rege ; Eugen Cristescn de citre com'unigtipen'tru a Ie organiza Securitatea, iar Radu Lecca de c6tre evrei,drept mullumire de felul cum se p,urtase cu ei. Tot mai tirziu amaflat cd Alexiatru, fostul guvernator al Transnistriei fusese judecatqi achitat la Odessa de cdtre rugi, penrtru a fi ucis de romAni si n,u

de ei, dar tot din ordinul 1or."Curind, cititorul va gdsi in librdrii cartea \ui Oliuicln Verenccr,

Administratia ciuild romond in Trensnislrio, autorul fiind licenliatin Drept al Universitd{ii din Cerndufi si direotor de cabinet laguvelnirnintul Transr-ristriei, deci colaborator direct qi permanental lr,ri George Aiexianu ir-r perioada 7947-1944. Detine gi o seriede i.nateriale de fan-rilie puse la 6li5,pozilie de cdtre solia lui Alexianu,A;narillys, decedati in mai 1988.

Prin C,onstitulia din 1938, dictatura regal5. inrtroduce pedeapsacu moartea qi pe tin-ip de pace, si nu mai pdstra nimic democra,ticdin conStitu[iile anilor 1866 si 1923. Erau dizolvate partidele po-

119

12

1a

la

118

liti,ce, iar Panlamenitul devenea un o{:ganr pLr,r decorativ. La 72februarie au fost numifi pre,fec{i, cu piecdd-er.e militari : colo,ne,lulIones,c'rl Vasile la judelul storojinei, locotenent-colonel LaurentiuNicolae la Rddduli, locotenent-colonel Apostoleanu D. Ia S;;il;etc. se revizuia cert5fenia-_rorn6nd, vizind in special pe evrei si

",y!ai pind la 2 martie 1938 au fost primite Ia Primdrio C"r"l"{i15 000 de cereri in acest sens ; la Biasov au fost are,sta{i 9 saqiadolescenli, la seidiul hirtlerist al tinerertu'I,ui, penrtru cd si-au malnifestat bucuria l,a veste,a inoorpordrii Austriei la cel de-a1 III-leaReich ; 3 funcfionari din chisind,' au fost dati afard din serviciuqi judecafi, pentru cd au vor;bit ruseqte intre ei in timpur pro-gramului ; o serie de generali au fost trecuti in rezervd Gh: Da6ij;,Gh. Filitis, Nicolae Petala, Gh. Mdrddrescu etc.); unii irofesori aufos't- suspenda{i in invaldmin,t pentru atitudfni poliiice incom-patibile

- printre e_i, Hgria simaf de ia Liceu} ae baieti din Lugoj ;in mai 1938, corneliu codreanu este conclamnat la 10 ani n.i"iasilnica, iar la 30 noiembrie a fost asasinat, impreund eu a1!i frun-taEi legionaril. ca revangd, in septembrie'193'9 a fost irnpuEeat inglind zi primul-rni'istru al Romdniei, Armand cdrinescu, omulforte al regimului, fost minis.tru de interrre i' noiembrie lg3g.

Pe plan extern, cehoslovacia este dezmembrata in martie 1g89,cea mai mare parte fiind inc'grporatd la cel de*al III*lea Reich.Peste o'iuni, Albania este ocupatd de Italia ; in august se incheiepaetul Ribbcntrop-Molotov, iar Ia 1 septembrie 1939, prin atacareaPoloniei de citr'e Germania, practic incepe cel de-al doilea r6z,boimondial.

Desi Romania se decrard neu'trd, la frontierere Bucovinei seduc lnpte, iar mii de refugiali poronezi se stabilesc la cerndufi,Sadagura, Suceava Ei in alte multe tocalitdli ale lirii, in totalpeste 100 000.

s'ovieticii, care incorporaserd ldrile baltice (Lituania, L,etonia,Estonia), o figie din Fintanda Ei mai mult de jumdtate din po-lonia2, ,agteptau pre,textul sd acapareze Basarabia.

Manevrele lui c'ar,ol al II-Iea in domeni,ul politicii externe s-audovedit ineficace. ofensiva germand din vestui Europei in mai 1g40

1 S, tef an Palaghi I,d, Gard,a d.e Fier spre reinuierea Romri_niei, Buenos Aires, 1951, p. 110.

2 N. .C i a c h i r, Istoria mod,ernd, a paloniei (l|g|-Lglg), BucureEti,1987, p. 200.

scoate Franfa din luptd,_aruncd trupele britanice in mare gi pestec,analul Minecii, iasind Romania feia aliati, Ia cheremut tui s'tatins_i Hitler. Dacd la I februarie 1939, I-itvinov 1I asigura pe Dianu,dipi'omatul roman de Ia Moscova, cd u.R.s.s. es'te plqnicb, IiniqtitiEi Romdniei nu trebuie si-i fie teamd, continuind :-,,In chestiuneaBasarabiei trebuie sa tinem si noi se,ama de opinia noastrd puLrlicd.Ali vazu't ceva, in ultimul timp, in presa noastrd despre chestiaBasarabiei ? Am avut citeva organizerlii basarabene qi le-am des-fiinfat ; a fos't chiar un ziar, l-am suprimat. Hdrfile in care Bas,arabiafigureaza in,tre fron;tie,rele noastre sinit d'e uz intern.,'

Dar ia 7 oct,ombrie 1939, Stalin ii declara ministrr_rlui de ex_terne 'turc Sara'djoglu, cd Rusia nu are de gind sd-i facd ca ouRomaniei Basarabia. In aprilie 1g40, ministru{ de ,externe Molotov,intr-,Lrn discurs avea deja un ton riuvoitor si agresiv ra adresaRomAnieir.

Presa englezA cotnent3 ci intrbrn intr-o noud fazd a uneltirilorsovielice qi cd Basarabia este acum oibiectivril lor.

La 30 aprilie 1940. diplomatul rom6n Davidescu raporta de laMoscova ca ataqatui militar turc 1-,a informat (eram alituri de turci,in Antanta Ralcanici, din 1934) c,l sovieticii maseazd trupe gimateriale de rdzboi spre Nistru

La 4 mai 1940, geful Sectiei consulare romAne de la Moscovaa intreprins doud cdl5torii in zon,a Lvov, rapor,tind despre concen-trdri de tru,pe inrportante la frontiera Bucovinei. ofiterii sovieticis-au ldudat localnicilor cd merg sd elibereze Basaraibia, dar invd-luirea va veni din nord, din Gali{ia si Rusia Subcarp,aticd, nu cumse aEteptau romAnii - din est. Aceeagi sursd inforrneazd cd qi oon-sulul american M. ward l-a avertizat cd Rusia face pregdtiri intenseEi probabil cA RomAnia va fi atacatd din nord, prin Bucovina.

IatS deci, roinAnii forrtificaserd linia Nistrului, iar sovieti,ciivor sd-i iovcasci prin Bucovina.

In acelaqi timp, diploma{ii ruqi incd mai voribeau d,e intenfiipagnice, pentru der'utarea ro'mdnilor.

I:a 2a apriiie 1940, ambasadorul Italiei de la Moscova ii raportalui Ciarro, ministrul de externe, cd ambasador^ul Tur,ciei i-a ipus,de fa!5 cu ce1 ai Ungariei, cd ,,in cazul unei acliuni sovietice inBasarabia, tar,a iEi rezerva dreptul de a-qi defini pozitia in acelmoment. Reacfia va fi diferitd, in funclie de timitele in eadrui

1 N. C i a c h i r, Basarabia sub std.pini,re laristd (1812-IglT ), F;di-tura Didacticd 9i Pedagogicd, Bucuregti, 1992, p. 100.

x?0r27

cdr.ora se va destdi$ura o eventu,ala acliun,e sovietti,cd, cit gi de rezis-tenla pe care o vor o,pune romAnii.,,l

,,...ace,a lume ,bucovineanS, de la ho,tarul Nis,trulnri gi pind inpragul Birgaielor ardelene, care s-a ridicat intr-iun etran admirabilaI sufletului ei'(2 era adurna, in 1940, in pericol.

,,Sextil Pu,scariu, I,ancu Flondor, Iancu Nistor, care au indru_pat Ei sustin'ut migcarea unirii Ei nici de miile de mindri ldranibu,oovineni se descd,tuEau (in 1g1B) din imhrd(iqarea balaurului carei-a rdpit Moldovei de mai bine de un veacu3, apdrea acuma Ia ori_zonl un balaur Ei mai hidos : puter,ea soviertici.

:' i Arh. M.A.E., doc. l8b.2 Al. Procopovici, 25 d.e ani d.e la unirea Bucouinei., Sibiu,

1943, p. 1.s lbid.em.

€opirolul Vll

BUCOVINA TN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940. UMITINTA

$r DURERE. BUCOVTNA DE NORD 9r ZONA HERTET

suB ocuPATrE BOI9EVICA (1940-r94rl. DrN NOUTMPREUNA 11941-19441

. Euacuarea Bucouinei de Nord. Umili,n$d gi durer,e ,o A,r'matarorndn6. intrd. in ac{iune (22 iunie 79411'o Din:nou acasd.; or-ganizarea guuerndmhrtul,ui Bucouirilei. Impliniri $i lipntrio Dinamica defauorabild. a opera[iunilor militare duce la re.

- incorporarea Bucouinei d.e Nord ta souieti.ci (august 1944:

iAritam in capitolul precedent cd sovieticii se comportau inaparenld c'orec,t Ei loial, sp,t:e a deruta Qiplomalia romAnS. Darataearea Poloniei, Finlandei qi anexarea celor trei !5ri baltice tre-buia sd ne dea de g,indit - mai ales discursir.rl lui Molotov, rduvoi-tor gi agresiv, din aprilie 1940.

Diplomalii strdini acreditali la Moscova sernnalau agitaliileKremlinului. Astfel, la 20 mai 1940, Mascia, insdrcinatul ad-interimal Italiei de la Moscova, telegrafia lui Ciano : ,,De ci'teva zil,e cir-,cu15 zvonuri de importante trupe spre Basarabia. $tirea lansa,td deataqatul militar turc qi confirmatd de Oficiul rnili,tar al Ambasadei'Germane. To{i miniqtrii balcanici sint alarma{i. Arrbasadorul Ger-maniei manifestd mul,t calm."

. Pe ptran intern, in aceeagi perioadS, Biroul -/ Informalii alArm.aitei raporteazd cd germanii din Bucovina, prin so{ia lidenului1or, profesorul Frantz Lehmer, a predat C,onsuiatulrui german dir-rCerndu{i

-3000 perechi de eiorapi qi 3000 pieptare confecli,onate de

fernei si fete pentru solda{ii Reichului care lupti pe front, iar pro-fes,orul Ernst Gamillschegg, directorul Institutultri $tiinfific Germandin Bucuregti, a tinut 1a Cernduli conferinfa ,,Nietzsche Ei pre-zentul"" Raportul conchide : acliunea germand din Romdnia se

N23

desfdgoari in concordan!5 perfectd cu interesele p,olitice gi economicea'le Reichului, iar minoritatea gennand se incadreaze tot mai muJ.tin ac{iunca pangermanal.

La inrcep,ntul lunii iunie 1g40, Miklios Honthy, reg,entul Ungariei,trimite 'o scrisoare lui Hitier, prin Tereky. Referindu-se la infrin-g€rea spectaouloasd a Franfei, spune ci a sosit mornentul ca ungurii,impreund c,u _bulgarii, sd*qi realizeze pretenliile teritoriale fatd deFotstiq, O Ungarie puternicd, cu granitele la Carpa{i constituiein risirit un avanpost sigur si peiltru Germania. adauga cd evre,iidin Rorndnia qi mai precis din Ardear ,,sint mulf"*iu-"" totii dedominatia roman5((, pe gind ungur"ii n-ar putea ti mutgumi{i 'si

arapliea politica Reichului fafi de ovrei.Dar si lSsAm in continuare si vorbeascd d,ocumentere care sereferd in mod expres la Bucovina"Ambasadorul Germaniei la Mose,ova, Schulenburg, raportaMinisterului dc Exte'ne la Berrin. 1a 23 irrnie tg40,

"r.ru-'g,zop.m.:Molotov i*a declarat cd rezolvarea problemei Basaraui"i "" suferdniei o anrinare. nar cererea sovieticd se extinde si asupra Bucovi-nei, cr.r motivafia cA are poprrra{ie u,,.oir'r"u,'ra. -Ni;

;:;-;;teptait raasemenea pretenlii si cere in mod expres instrucfiuni.Acelasi schulenbirrg trimitea o teregramd foarte ureentd, nu,

Tui 9up:l 2 ore (28 iunie, orr t7,ST p.m'.), personal fui niUUe"tropMol,otov i-a comunilu! "A..vor

aqtopta pind ia Zf i""1", uJi"a ,a ,.,,acfioneze, a$,teptind intr-e timp .aspunsul g".*u,.,.secrelariatul de Stat ar Reich,urui expediazi urgent, cu priori-tate o noli, ra- 24 iunie 1940, cdtre Minisierul de E;te;;e Ger,m.n.se fac referiri la telegrame.le primi,te de la Mos"o"r,-ru"fap,tur ceruEii inqiE. vor sd aplaneze conflict,ul, dar preferd pe cale p-asnicd .

insd pind artunci niciod,atd n-au ridicat proiblema Bucbvinei.Da,ci inird rugii, dorinlele noastrg sint ,Lrrmdtoarele :

a) Din Basarabia, nici o trecere mai departe __' peste p.r-rt oriD'r.rndre. ;

b) De protejat drepturile qi interesele Reichului.c) De protgjart popula{ia glermand (Volksdeutsche).' d) In caz cie confTic't armat, protejarea regiunii petroliere. De

insista't, nici un atac aerian asu_pra zonei respeciive.La 24 iunie 1940, Ribbentrop se prezinti la Hitler ;i ii prezinti

pro'tocolul a'difional, anexat la tratatul secret sovieto-german, unde

la punctul 3- integral se aratd : ,Jn privinla Europei sud-estice, par_tea s,ovieticd su'bliniazd interesur pe ,tare-l manifesta pentru Basa_rabia. Parlea germand igi declarr totalul dezinteres pbiiti" i"tn Aacest teritoriu. La- punctul 4 sg stipuleaz,a : Acest piotocol va fioonsiiderat de ambele pd,r(i ca stri'cit se,cr'et." M'oscova, 23

"rgo.fi 1g3gsi urmau iscdlitr-rriie lui Ribhentrop gi Molotov.' Hitler cere explioafii Ei Rilb,bentr,op dd urmdtoarele amdnr.rnte :sovieticii au accentuat inte^resul pentiu Basarabia, iar el ci-a oe_clarat dezinteresul.verbal. in profocor, formuldrile sint trecute vag,datorita posibilitdlii vneunei indiscretii, in plus, reiafiile germano_

sovietice nu erau suficient de cristalizite. Rbtentrop ii'aamce aminteFiihrerului ca ia plecarea spre Moscova l-a autorLa,t sa aectaredezinteresul Germaniei fa{d de teritoriile din sud-estuL nuropei qi,daci_ era necesar, chiar_ pind la co'stantinopol Ei sirimtori, dacipr,obleima ar fi fost abordatd.

Deci, in problema Bucovinei nu s-a fdcut nici un aranjament.La 25 iunie 1g40, la orele 6 p.m., Ministerul de Externe Ger_man transmite telef,onic lui schulenburg ca sd-i facd imediat o vi_

" zita lui Moiotov Ei sd declare :

1. Germania., conform in{elegerii de la Mosaova, nu manife,stAin*eres pentru Basarabia, aeEi tiaiesc acolo 100 000 a. germani.Este convinsa ca viitorul lor va fi asigurat.2. Revendicarea B'Lr,covinei este o noutate. B,ucovina a fost intrecut o provincie a coroa'ei austriece qi este dens p,rpurata cugermani" Germania este in rnod de,ose,bit intelesau'a" i"r"ta aces_tor Volksdcutsche. - 'e!\r ss Jv

3' in restur Ror'aniei, Germania are interese eco'oanice de-osebit de irnp'ortante, de aceea nu Jor"Et" sd izibucneascd un rdzboi.La 26 iunie, telegranele respe,ctive au fost trimise LegafieiGr'rmane de r' Bucu'r'eqri, pentiu i"r*,il.* "'"^"""ir' 9i confi-den{iald a a,mbasacloruiui. Acesita sd nu promitd abs,olut nimicr'ornAnilor.' in aceeagi zi,. la o.u lz,so, ern.iai""- tli.grul, rtinBucuresti catre Mir-risterul de Externe cie la Berii",

"i F.i*ul_mi-nistru rornan i-a declarat cd nu cedeazd, cd sint hotdriti sa rupte.Basarabia are 3 rnilioane de jocuitori, dintre iurn -2

milioanerontdni, B0 000 germani, citeva rnii cle ricraineni, mulli evrei gi numaicilivn ruEi. se gindesc la un schimb de populalie gi tergiverseazd,in s,peranfa spr-ijinuiui Germaniei.

Fabricius i-a comunicat verbal primului-ministru ro'r6n cIMolotov i-a dct'Iarat Iui schr.rlenburg ca trupele sovietice vor trecea doua zi granifa Rornaniei, daci aceasta nu rdspunde afirmativ

124

I Arh. M.F.A., M.SI.M., dos.725ll.

;125

la ,ultimatum. Acceptarea este insi in interesul Romdniei de a primifdrd rezerve conrdiliiie lusestil .

Tot in 26 iunie, orele 12,59 a.m., Schulenburg telegrafia foarteurgen't din Moscova lui Riblbentrop, cd a fost la Molotov qi. acestai-a exprimat mul{utniri pentru sprijinul acordat cu privire laBasarabia ; cd ,,B'uc,ovina constituie ultirna parle care mai lipseEtedintr-o Uclaind 'unificatd((. Cd popuialia gerrnand va fi multumitd,se vs rezolva in mod analog cu cel al nemfilor polonezi. U.R.S.S.urmireEte propriile interese qi nu are intenlia sa ineurajeze cele-alte s'tate in pretenliile ior - curn sint Ungaria qi Bulgaria.

intr-o alta telegramd foarte urgentd, Schulenburg cdtre Minis-,terul de Externe German, clatatd tot 2tj iunie 1940, transmite cdMolotov l-a convo'cat din nou, azi dupi-amiazir gi, avind in vedererelinerile Germaniei, 1-a rugat sd transrnitA cd guvernul sovietic iqilimiteaza cereri"ie asupra pdrlii nordice a Bucovinei, inclusiv ora-;ul Cerniufi. ,,La declarafia mea cd s-ar putea ajunge la o solufio-nare paqnica mult mai usor, in cazul cd guvernui sovietic ar inapoiarezerv:i de aur a tsancii Na[ion:rle RomAne - rezervd care a fosttransferata pentlu pdstrare la Moscova, in c,ursul primului rdzboim,on'dial

-, Molo,lov a rispuns ci aceastd problemi nici nu se maipune, deoarece Romdnia a exploa'tat un tirnp destul de inde,lungatBasarabia".

Zi clensd ;i tcnsionatir acest 2G iunic 1940, cirLd rninistrul deexterne Molotov, in acelagi timp si premier,ul guvernului sovietic,trimite o noui ul,tirnativi Romdniei. Argumentild cd Romdnia s-af'olosit de siabiciunea militara a Rusiei Sovietice in 1g1g, gi nu s-aimpdcat niciodata cu gindl,rl cd Bas:.rrabia ar putea fi delinutd dealtii, cere retrocedare.a aces,teia si pa.rtea noidicr a Bucovinei, acirei populalie al fi, chipr_rrile, legatd de Ucraina.

nordDeci, sa se inapoieze Basar"abia ; sd se transrnitl paritea dea Bucovinei !

Agtept r;ispunsul I ;rrnenin[a Moscova, in c,ursu] zilei de 27 iunier940.

- _ Davidescu telegrafia in 2Z iunie de 1a Moscova : ,,DornnulMolotov m-a invitat astd-seard, ra orele 12, la Kremlin. Apoi a datcitire notei cu caracter ultimativ, transmisa prin telegrama ante-rioard. ,,Guvernul sovietic -- incheie Davidescu - J""" aceastdparte a Bucovinei ca despdguhire pentru dominalia romdnd inBasarabia timp de 22 ant&.

1 Arh. M.F.A., Cabinetul militar al lui I. Antonescu, pachetul 1?9,dos. 1212.

Tot in zz iunie, guvernul ro'r6n de ra,Bucr.rregti anun!a I_,ega-lia noastrA de la Mosc'ova, cu semndtura lui Gigur,tu, Jj A".i ,_udecis mobilizarea generald, vrem sd evirtdm r,,t-r "o'rfli"i "i-iitri"rise precizeze locul unde se va disc'r.rta.

" In aceeagi zi, Legatia RomAnd telegrafia de la Moscova cd avorbit cu ambasadorul Germaniei, S,chul6nburg,

"u.u ilu-p.ornis cAva .interveni la Molotov ca sd prelungeascd'-'termenui 'fixat

deuitimalum.27 iunie 1940, ora 10,30 a.m. Mesaj telefonic se,cret. Riblbc.ntrop

^ dil trenul special - c:i.tre Ministerui de Ex,terne Ger,min : ,,Te,re-fonafi imediat lui l-abricius, Ia Bucureqti, si_l viziteze pe minis_trul de extelne romAn Ei sa-i spund : guvernul sovietic nl_a infor_rnat ca a cerut cedarea Basarabiei si Eu,covinei cle NorJ de ta guvernul romdn. Pentru a evita rdzboiul intre Rom6nia si U.R.S.S.,noi nu putem decit sd sfatuim guvernul ror-nan ,a ""alr" in fataguvernului sovieticr(.Fabricius, cdtre Ministerui de Exte.ne German. tr'o,arte urgent,BucureEti, 27 iunie 1g40,.ora 4,00 p.m. . ,,Regele n,_u

"trrooii-lol0 -? T, Erau prim,r-'-rinist'r.r, ce1 'de

extern"" si maieEarul curfii,E. urdireanu. Mi-au citit ultiniatumul soviertic. cer Basa.itia rdpitau_crainei sovietice, cind Rusia era .slabd -iiitu.,t qi-""r.1"r Buco-Itl"":*_:l, o-"^ol!"1.a!ie pentru cei 22 de ani de' ocupare ilegalAa-bas.arablci. Regele dezanagit de pozilie cermanioi. cum si cedTczeI'ari iuplA l/3 din teri'toriur*tarii ?'Romania este aecisi si se bata,dar roaga ca Germania sa tinr in f iu u'garia ri B;ig;;;"-fi, in prus,sd le procure armament.

rFabricius, cdtre Minis'terul de Externe German. tr'oarte urgent.Teiegrami clin 27 iunie 1940, or"f" O,.Sat q.", _R&;il u **t spriji_nul lui Hitler si Gciering. Atniosfera in caarut Consiliului cle Coroanii^lort lgrnt''ca 9i atiluaire" ,eg;rui. Motriiizarea generald va in-cepe astdzi

Legat,ia Gernand clin. Romdnia, ci,tre Ministerul de Exter.neGernra.n. Bucur.esli 28 iunie fg+0.t-dru"rnul romAn acce,pta necon_difionat ultimatumur ro"iuti", i"l *lga ca noi sd intcr.venim caCerndufiul sd nu fie ocupat, mai al]es cd acolo locuiesc multigermani. ^vvu'sor' Berlin, 28 iunie - din tren,ul specialtransmis lui Schulenburg sd raportere carioa'da pentru evac,uarea romAnllor si saCerndu{i.

-, cdtre Fabrici,us. Amsovieticii sa extindl pe-nu fie menfi,ona,t orasul

Fabricius, catre Ministerul de Externe German.foarte urgenta. Bucuregti, 28 iunie 1g40, orele 6,30 p.m.

TelegramdReceplio-

I?6 !27

nati la 8,3 p.m. Am transmis ieri urmitoarele informalii minoritiliigelma-ne din Basarabia_ qi Bucovina, an'un{end in acelaqi tirnp con-sulatelor noastr'e din Galali si cernduti. Germanii care s-au evi-{e-n:[r1rt in acliuni antibolsevice, qi cred cd sint pe listele G.p.U.(ale Securitafii sovietic,e

- n.a.) gi au motive sd se teamd, sd pleceimediat spre Transilvania. Toli ceilarfi sd rdmind in gospoddriile1or, sd ia contact cu f,or{ele militare ruseEti, sd se legitini,eze ca ger-mani ; li se va acorda proteclia, pind cind von fi strdmutali. SX seapere impotriva eventualelor bande cle jefuitori vagab,onzi, iar ceidin ferme izolate sd se mute in co-unita i comp"acte. Totodatd,qegistrele parohiilor_d,e stare civild ale comunitdlilor gerrnane sdfie imediat ingropatel.

In acele zile a fost invitat in Romania von Killinger, care aavut convorbiri cu generalul Moruz,ov, cu ministrul uidireanu siu.f.::t.primit de rege, vineri,27 iunie 1940, in cursul *ptii. d"r,jial Tr-lea i-a oerut sd intervinp la Rihibenfrop gi Hirtler,'ca sd fiea'rutat. ultimatumrul Rusiei e,chivalEazd cu o

*rdpire ; dir el, fiindun Hoh.enzoLlern,_va 1upta. Dar- gere"armament, cdci el, regele, dAgermanil'or petrol. in p1us, sd-i'asigure spatele 'unlaria

qiBulgari4 sd nu-I atace_ -, cdci pericrotut botqevizar"ii garcanilor estetot mai ame-ninfdtor. Kilringer i-a rdspuns ci nu se i'doieste de cu-raSul soldafilor rom6ni, dar fdrd echipament adeicvat, oolosul rusii va zdnobi.

. 'Pr]nd-,la urm5, R'omdnia s-a decis sd cedeze Basarabia qi Buco-Yna.dq.{ord, ta 28 irunie 1940 sovieticii ocuria ;#itrr;';",covinei,9""T:*,1:tf,:i,l:oro".d grave incidenie la uerla----;;; lu figurasa re cedatA lor; au ucis un cdpi tan. mai muiti civili si au trecutmai. departe cu 11 km de rinia de demarca{ie'pretinsd- de ei. La29 iunie, di'pl'matur roirnan Davidescu telegrafia cd a fos,t arestatgeneralui Mitrea si o.serie de funclionari'c.F.R. ra iernduti, inrnod cu fotul abuziv, de cdtre sovie,tici2.

. ^A .doua .zi, dupd. ce- trupele sovjetice au patruns in Basarabia,qi in Buc'ovina de Nord, aciicd la 29 iunie rb+q iritre. li t.i-it"o scrisoare regelui C3rol al ll_iea : ,,Deduc "a '\,i"J;;l;iea voastrase teme ca ar fi vreo legdturd intre ce se intimpla acum in Romania;i vizita de la Bergho,f, din 24 noiembri" 193b;i il-';6;"G;"i;

continuare cd Romdnia a fdcut politica duEmanilor geimanilor Einumai in ultirnul timp a incercat sd se'eiibereze de tabdra potriv-

ni'ca Reicirului. Ar dori sd ajute Rornania, ,,in masura in eare aceastasta i! puierea Germa.niei((.

Intre tirnp, sovieticii incdlcau in mod grosol.an acordul stabilitcu_Romdnia, prov,o,cind gi:ave incidente, dezarmind, ouptu.ind--,,'a-t,eni'a,] de rdzb,oi, sechesrtr"inrd trenuri de evtacTuare ; dar, lucrul celmai^ gra.v, omorind militari romdni Ei ocup,ind teritorii in p,h.rs I ---

- - In iegAturd cu zona Flerla, este cazul sd detaliem situatia. ast*i.i,_1, ocupat ilegal un ora$ neregedinld de judef, HerJa, Oin-:,rJ"-[uI Dolohoi, f,ormat din cartierele : Herla-tiirg, Modorojeni, tvl"f,"i,Movila, Slobozia si [inteni. De la oragul neregedinla Miheileni,'c;tierul Sinduli. plus 7 comun,e r,ural.e, constitLriie din 26 Oe's"ale.Acc'stea crau :

1. Buda .'- cu satele Buda Mare, Bgdl Micd, Mogogeqti, pasat ;2. 9oCineEli -- cu satele : Godines;ti, I-ucovifa, Sloiboaa ;3. Il,orbova - cru sateie : Bdnceni, Cotu Boian, Horibova, ft1q_morni{a, SiniirALr ;

Valeni ;

5. Lun"u -- cu sateie , Lur'rlca, Molni{a, pilipduli ;

ii. Tirnauca - cu satele : ProboteEti, Tirnauca ;7. Tureatca - cu sate,le : Culi,ceni, Nicoveni, puieni, Tureatcal.Dar sovieticii nu s-hu_ mrul{umit cu atit, ci i-au alifat pe ma-

s^hili si .buiqa.i,_incercirrcl practic s;d desiiinleze ,titir roman.Astlel, mrnistr.ul Gct.maniei acreditat la Budapesta rap,ods la 1 iulie1940, orele 2,05 a.m., printr-o te,legramd adiesatd Ivrinisierut,r.ii aeExterne, la .Br-'r-lin, urmdtoarele , ci r'eplezen,tantut sJvietic oe laBr-rdapesta ii incr:rnra p-e .ungr-rri sa intreprincra imediat o acliunearmatd irrnotriva R'o,maniei, facindu-se specifica'ea cd Rnrsia ma-nifestd dezinteres pentru Transilvania si spaliul ;*p"ti". czakyle-a spus cd- forfele.rnaghiare sint egare

"u "f..ii"" cu bele rorn6ne,dar. moraiul ung'Lr'i1,6r este murt mlai ridicat.'lt,r-ru-u[ieapta h orezistenfd serioasd ciin partea romAnilor, in caz Au "onf,hi"t,

dar nu_sip"une mari speran{e in'tr-un a'tac simultan bulgdre-", d;;;il;;;:tia sint linufi in gatr d,e cltre turci.Intr-o aLtd teleqratni, expedia.ta din Brurdapesta la 5 iulie, ora11,55, aceeaEi sursd informa cd Molotov, car.;;;;";rimeste am-basadori, pe c,er maghiar l-a primit de aoud ori-ii irei'rile, ainproprie i.i{'iati'ri. La incerput a respins propunerea ungariei, ca5 sate din B'ucovina, insumind 12 00d rocuitori de origine Tnaghiara

1 Documents on Germ,an Foreign poli.cy. 1g1g*lg4|, X, London,1957, doc. 50.

2 N. Ciachi r, Basarabia sub stdpi.nire laristd (1812-1917), F,di-tura Didactic5 9i Pedagogicd, Bucuregti, lgg2, p. 102. '

I Arh. St. Buc., tinisteru.l Jurstiliei, Sectiunea jucliciard. dos. 34(1940), f. 13-14.

128 g - Din Istorla Bucovinei - cd. 291129

sd fie strdrnutati, apoi a declarat ci le va satisface dorinfa. In plus,considerd juste revendicarile lor fald de Romdnia ;i a dat ordin canavele maghiars aflate la Reni gi Ismail sd primeasci liiber, ca celegermane.

surse romanesti informau ca Fabricius socotea ci Reichul tre-buie sd ajute cu asistenld -irituia-n;;;;,";;i;;.;;" 2_3 tunidacd ungurii Ei bulgarli nu vor ridica pretenlii teritoriale, or.i or.-dinea internd nu va fi subminatd, U.R,S.S. servindu-se de agenliiInrternalional'ei a II[-a va ridica noi pnerten{ii1.

. J'abricius, fdcind un sondaj printre saEii clin Transilvania cuprivire ia viitorul 1or Ej ai provinciei in care locuiesc, a ajuns laulmdtoareie rezultate :, 800/o din ei sint.pentru menlinerea situalieiactuale, adici adminiStra[ie romdneas,ci, 780/o p..rt* iu,tonomiaArdealului, iar 5,To.pentr.r alipirea 1a Ungaria.'Fafa de revendi_carile ungurilor, saqii din Ardeal manifestd furie si n"i"rr"r "rt*mullumit d-e modul cum Romdnia i;i respectd u'rguju*"ntere eco-nomice, dar la Berlin existA temerea, "i"a ur-Ja'gfi:-"rre va in_cepe acfiunile decisive impotriva Angliei, Rusia

"u'rt.iiou noi pre-tenfii, cerind teritorii pesie prut ;i" Dunare, ;i i"- u".rina sub-cappatica:.Temerile erau re-a1iste, deoare,ce Schulcnburg raport;r 16 2l sep.-tembrie 1940, la Be-rlin, cd Morotov i-a deciarai t"S ""r" ii ciecra-

:::: $l la,1 septembrie lg40) cd sovieticii er.au'ripr*i; '.I ;:;10sr corsultelr cu privire ra arbitrajul-trc ra Viena, din 30 augusL19.10, Gelrnania violind articoiui s ui--irutui"f.ii .r"'r_,Jut.Jrlr,.". i,,plus, ,,garantarea de cdtre gr.r*r.r,ri-g"r-u' a frontierelor rr-rmAnei*_ :-i^u:li1l:ti"r im po-tri v3 Uniilni i Sovie ticcil.

- i)"-

"or,,,.un *u,'trrrlrrarea pretentrllor _rusqti numai 1a nordul Bucovinei s-a fdcutia insistcnfcle licichu]ui. Molotov a

"oncluzior.ut ci ,,el spera cAguvernul gcrman ii.vg ryo1da sprijinul p" "iiio, "inU'.r""

va punechestiunca Bucovinci de Suc{.(.Alexandru Cretzianu, c,are cunogtea decies,bturiie politiciianului 1940-1941, declara in i95a-, ia paris : ,,Atit;;i;;; agresivda uniunii sovietice

.nu_ a _luat .tirsit J a"ta

""';ilp;;;"basarabieiqi Bucovinci de Nord. Unitdfiie sovietice ae pe ,rolr" Urri" dedemarcatie au provocat inciciente zilnice, facind incursiuni pL.teritoriul romanesc, impugcind ;i capturind grdnice'i .;;;. Mareiestat Major Roman era info'nat cd ruqii fac intense pregdtiri mili-

depJ-asari mrasive de trr*pe d'e Noate armele dirr nondul Bucovinei s'de dincoro dc Nistnu, cdtre rinia de- demar.aq ii-;t* 'pffi iLucririre unei- comisiuni mixte incepute ta Moscova pentru tra-sarea riniei de dclimitrre sint intrerupLe in octombrie, fi guvernulsovietic nu arard nici

-o. dorinta ;;-;'r" ,"r"r,"a"i"iiril astfet canoua li'nie nru reprezinrta in orchii sai aercrt o etipa ,to".i,L*"".,,La 2 iulie 1940, generalul ioi- "qnton;; ii;;a regeluiCarol, aL ll-leo urmatoarlea a".i.r.* ,-

,,Majesta Ie,

, _ fala se pribusegle.ln Basarabia ;i Bucovina s,e pertrec scene sfiEietoare. Mari simici unita{i, abanbonri".J,-$;ili""rrp"ingi fdrd ordine, se rasddezarmate. la prima ameninfare. '

.t"uncfionarii. familiile ior gi ale ofi{eril,or au fost ldsate pradacelei mai groaznice urgrr.Materiale militarJ ;i depozite imense, acumulatc Ai menfinutepind in ur'timul -o*"rri- dil ;;i",^u, ,a-u. in mina inamicurui.Iata rVlaiesrate,^schitat in fuga, numai u' capitor ar tragedicigi calvarului unui ncam. care esle'numai la inceput.Poporur si armata

.a.u fost crezarmate fdrS luptr. Demorarizar.ca,H;:f

fdra limiti. r,tp* "ioi"-#"i.,"""aere

in cond,'cdt,ori este

$i, in continu,are, Antonesrcu ii aratd fdnd mrenajamente toategregelile fdcu,te, scriinclu_i raspicat :- *'

"Trebuie schim'bat imediat si sistemrul si oamenii. Dacd Majes-tatea Ta nu va anreca nici in ace;;";;ry suprem ure,chile ra crure_rile nearnujui. nrabusir"a toiatel"priUr;ir", iremediabild _ cu totcortegiul ci sinlstru ;.; ;liil';i fi;;;s".i, va urma. Am prevenit9.-:^-u'i {g zile., i' scris gi

""ruurl^ii'iuve.n"le si pe gefi m'itariraspunzStori gi pe Majestatea Ta'cd' va veni catastrofa de azi.Metodlle intrebuinfate in seleclionare gi in conducere tre,buiau sdne ducd fatal ia aceastA scadenfi.Am fost insd socotit ca rdzvrdtit qi lovit ca atare.ln fa{a catas,tlofei am uitat totul.

. Siqt gata sd dau. concursul, dar 1a atitudine cinstitd trebuie simi se rdspundd cu atitudine cinrtita-. i.llEste u0itimrul meu strigdrt de alarmd,, Majestatte.,,ltare in Basara'bia gi Bucovina de Nord, e,fectuincr transporturi sil:. ":::,rrl zi, Nicotae r.orga, - ";;;; a 27 de parlamentari

1 Arh. M.F.A., M.St.lvI", d.os. izsllz lbidem"

romdni, remitea un memoriu "preqedintelui C;n;liul;i de MiniEtri,

130

1 Integral, tn ,,Universul,. din 2g iunie 1941

r31

in ,care prote,sta vehement ci Buccrvina de Nor'cl si Basara,bia au

inni ""ait". iar Parlamentul rotndn sd nu recunoasc5 legal aqeste

pierderi teritoriale.La g ilr'lie', lon Nistar preze,nta r"egelui un me'mroriu similar

privii,or la pierdgrea Buc,ovinei de Nord qi cfltre toate academiiledin ],t-u, solicitind suport moral pentru redobindirea celor doudprovincii.

Gheorghe Tdtdr"escu, in calitate de prim-ministru, in brogur-aEuctcuctrea-Bc;sarubiei ;i ,a Bucouinei d.e tford (apdrutd in iulie 1940,la Craiova) incearcd sd justifice cauzele eva,cudrii oe'l,or d,oud.pro-vincii romdneqti, la uitirnatumul sovietic. Adundrile din Chiqindu,Cernduli gi Aiba Iulia .din 1"918 au afirmat -conqtiin{a nalionald'pdstratd vie de-a lungul veacurilor de asup'rire'l.'Tim'p de 20 de ani,R,omAnia sija creat o relea de ,alian{e qi de pacte menite sd-i asi-gure securita,tea si apdrare.a teritorialS. Ta,tdresc;r.r atrag'e atenlia canici unui din actele de politicS,externd ale RomAniei n-au fostindrepta'te impotriva Germaniei. Dar scoaterea clin luptd a Po'loniei,ln trei sdptdmini, in 1939, ,a distrus singurul sprijin prevdzut ,,insisrtem,ul Clianfel,on noastr,e imprsrfpivs unei agr'esiuni din Rdsdnit."2

[n plus, puterni'ca ofensivd germand dezlinluitd ]a 10 mai 1940a scos din tuptd Fra4{a, Danemarca; Olanda, Betrgia qi Norvegia. EaIichideazd intreaga ordine europeand instauratd prin victoria alia.[itio,r din 191B; qu intr,egul echilibru. p9 carqrl f[urise.

ln acest 'nou context a veni't ultimatumui sovietic, la care seputea rdspunde prin do,ird sol,ufii : rezistenld sau ac'ceptare. Rezis-tenla er,a solu{ia bdrib6;fiei, d'ar insrernna un rdzboi inegal, in c,arearmqta noastri nu-qi putea ar;iinca toate fortple irnpotriva U.R.IS.,S:,cdci trebuia sd Ie disperseze p,e alte fronturi ameninlate. De aceeaa. fost abandonatd hotarirea r.ezis,tenlei Ei s-a in,cercat sd se nego,ciezepentru a reduce amploarea lovitulii.,

Desigur, accasta era cruCrr reliitate, insi TAtarescu ine,erca infafa naliunii s5-i disculpe pe Caroi aI ll-lea, care ,,i-a inminat sprecontrasemnare de.cre'tul de m'dbilizare generali ;i si-a oferit spadapentru a apdra in' iruntea armatei plmiitr-il strdmoEesc'i3.

La { ,aggust 1940, Moiotov fdcea o de,clara{ie in fala deputalilorSovietului Suprem il U.R.S.S., cd a cre,scut consideraibii teritoriulstatului printr-o .felicita solu{ionare : 1. s-a restituit Basaraibia ;

'l Gh. Tdt6rescu,Nord; Craibva, 1940, p. 5.

2 lbidern, p. 17.3 lbidem, p. 23.

Euacuarea Bosarabiei si a Bueouinei Ce

132

p. 628.

x33

2. Ie-a fost cedata o parte din Buoovina. In continuare, 'citdm :

,,Locui torii Basarabici ;i Bucovinei de N'ord, indeosebi ucraineni gimoldovr:ni. s-au putut alipi la famiiia unitd a poporului sovie,tic qiinaugura o viald noud, aceea de popor eli'berat'(. Basarabia are osuprafa{a de 44 000 }rm2, c'r.r 3 200 000 locuitori, iar Bucovina deNord 6000 hn-r2 qi pcste 500 000 iocultori. Astfel, frontiera vestic6a U.R.S.S. s-a extins pind la fluviul Dundrea care, dupd Volga, estecel mai m:ire fluvi',r in Europa qi una din principalele c5i-pentruschin-rb,urile comerciale dintr,e numeroase !5ri europene.

il F1us, a n-rai fost ocu,patd regiunea Herfa, cu o suprafati deaproximativ 30 400 ha, locuitd de circa, 35 000 nomAni.

^ . La 26 august 1940, noul nostru ministru acre'ditat la Moscova,Grigore Gafencu, rapo;lta Ministeru ui de Externe cd Molotov arepetat ma.i mul'lor am'ba-qadori (Gerimania, Italia; Japonia, Iran,Afganistan) ci acurna U.R.S,S. inle dge sd dqicd relalii normale cuRomAnia, dupi lichidarea. neinlelegerilor teritorial,e - de fapi,Stalin a exprin-]a"t pdrerea, iar Molotov a difuzat-o.

- -Dar nu ela aqa. Provocdrile continuau (au ocupat cu forta in-sulcle TSlarul Mare, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Ma.ican gi Limba--toate pe bra{ul romAnesc al Chiliei,, intre 26 octombrie ** 5 noiem--brie

19.40), iar pe plan extern ii inouralur p* maghiari';i bulgariimpotriva noastrd.

Iata curn consellncazd evenime'rteie cle dupa 2B iunie 1g40 Isto-ria ucrainei (r'ol. vII, editat de Academia de stiinfe din I(icvl) :

La 28 iunie 1940, Ia orele 14, trupele sovicticc arr trecut uistrul,a fost eliberata provincia, iar la'ceiniu{i "-u 1i"ni un'miting laca_r-e-au participat 40 000 de cetdleni manifestin'du-qi simpatia.*Laa VII-a sersiune a So'vietutui Sr.rp.r'enr al U.R.S.S., \a'i augus,t tO+0,N. Mihal,bi'Lic a deiclarat : De sute de ani poporul nostru

-uorainean

a fost rupt de fr'a[i. cerem si firn inclu$i in ucraina."Zr-ta z august 1g4ca fnsi creatd regiunoa Cernau,ti, in pqrg intrau-teritoriit, fu"ouinene,o pante inrs,ennn'atd din fostuil j;ude( Hotin. Din fostele rtieri,iorii ronnA-neEl.i beslrabene s-a mli format Ei regiun,era Akerman, dar din ? de-cembrie 1940 sedirul s-a Sta'biliit l,a lsrniails.

Ter:iioriile ucrainenc oblinute d"'lu polonezi si ,o*erri "r,insumat 560 000 knr2 si locuite de B 100 000 locuitori.

Din 5: iutie i940; in 'Bucovina sjau r"biii; ""ile orgqne aleputerii cle sta.,t, prin noii lideri ca I. Pavliuc, N. Tcaciuc, S,''T{trtm s.a.

.* __ :' i'..1 -! - _'_,.I '1

r Istoriat lbidern.3 lbident,

Ukrainskog S.S.R., tom VII (1921-1941), Kiev, 1984,'p. 627

.,1' .:l i

In organele_locale au activat ca deputa{i, dupd nafionalitdli: 1167ucraineni, 218 ruEi, 214 romdni, 199 mol,doveni, BB evrei Ei 14 polonezi.

La 15 august 1940, in Bir.rcovina s-au nalionarizat intrepiinderileindustrial,e Ei comerciale, transportulil'e, cdile ferate etc., astfel :

4 t_5nci, 804_inrtreprind'eri cromerciale, 845 intreprincleri ind,ustriale,6 170 cas'e, 426 km de crale feraltS, t,elefo,ane cu o relea de 2 100 km.Tot-la 15 august au fost nali'onalizate pd;minturile, liranii prirninclin folosin{d 770a0 ha, 1200 vite rnari, 790 de

"ai,'uu fost iertatc

datoriile.. _ ^ Au inceput si functioneze un tcitai de 538 qcoli, din care :

408 ucrainene, 111 moldovenesti, 10 rusqti si g in alte limbi. pebaza Decretului din 13 august 1g40 a luat fiin{d Universitatea cieStaltl.

Ele,mentarl romAn,esc al Bucovinei a fost persecutat, lipsit detgaje ly.1urile agonisite, marginarizat. intemnilat, aeportat. Bisericasi invdtdmint,ul rom6nesc pricticat p,ind atunci au fosrt iichidate.Exemplul cel mai concludent este marsacrul sdvirsit eu cruzirne decdtre_solidalii sovietici asiupra ldranilor romani de pe vaiea siretutul.

Dar ce i-a de'terminat pe aceEti oameni sd-gi ia iumea in cap ?

.-snai,ma fa{d de noiile rinduieli, arestdrile aproape zilnice, abu-zuriie.. nesiquranfa, ticdloqia. Deroarece toate demeisuriie d,e a se ,repatria in Romania au fost zdaranice, s-a incercat ur-r ex,od in masddin satele romanesti_. Bahrinesti, petriceni, cu-""*.--suceveni.Presic5'reni' crupca, pditrdufi, Igegrti, Ropcea, Iorddneqti. colo,ane demii de oameni - isi-amintegte martorur ocular vasile Levitchi -purtind in frun'tea coloane,lor cruci si orapuri cre nrin b,iserici. s-auindrerptat spre. punctul de frontieri Finiina Albi. peste 1 b00 deoameni au fost miceldrili,_ia_r restul. hdit;iti p.i,-r- paauri, l,unci,crinquri, _qi de asemenea iichidafi. Asa inteted"; ,il;;,smul so_eialis,t al lui Stalin sd se comporte i

_.La 4 septembrie 1g40, generalul Ion Anton,escu esite n,umit pre-qedinte al Consiliului de MiniFtri. A cloua zi este suspenaatd Con_stitu{ia din 1938' care-i conferea reeetui pri""i .p;;;;i", carola1 ll--lea cedindu-i princip_a1ere po"roguii.r. qi

t""*i"a;-i"f rin decret

regal ,,conducdtor a1 Statului(r.Evenimentele se preciprtrE, opozitia nu vrea sd colabore ze cucarol qi Antonescu, printr-o icris'oare, ii solicitd ubdi."o"u ,

"Si'I€,M-arn angajat sE apdr treeutul, cu cinste,a qi cu viala mea,tana qi tronul.

incercrrile mele de a gdsi ,oameni cu adevdrat patrioii si pri-ceputi, cu caie s5 fac o echipd noud de redresaie a^statuiui'si-jureinfrAlire a Maiestdtii Tale cu fara, ,au esuat.

Toti *. a'bdicarea Majesrt5lii Ta'I,e.

- In faia acestei situa{ii qi a agitatiiior pe care e,u nu pot sr 19inec in va.luri de sirge, pentru a arunca iara in,tr_un rai,noi civil:t- q dg]g.,.ryn_a ocupalia strdind, md simt dator sd supun qi in scri.sMajestbtii Tale gtasut fdrii.

Cine alirmi altfel, face o crimd...,,1carol, incercind toate combina{iiie, chiar si asa.sinarea rui

Antonescu, e,qui'd, abdici iir favoarea' fiuiui .1", Jo."*"*;;'i;-;;;avind r"egen!5, in perioada lgz7-rgs\. Antonescu u."o",pii ca Mihaisd fie _reqe, iar acesta, in calitate de suveran, il reinve,steste prindecrEte'le nr. 3 062 (6 scprtembrie 1940) si B 072 (B *pi;#;ib td+o;,cu depline p,uteri privind conducerea Romdniei.

'

Nous institulis potiticd de ,,'Cronclucd)tor a1 Statului Rom6n({arzea urnritoa.rele atrib,Lrtii :c dre'ptul de a inilia qi a promulga legi ;o dreptui de a nurni si revoca-min-igtri, ca qi orice func{ionar alstatului ;o dre,pttii de a incheia tr:atate cu alte sltate qi de a declara rdzboi

"si P'ace-

- Reqele pistra urmdtoarele prerogative, :e este cap,ul ostirii ;o drcptul de a batc monedd :e 'dreptul de a conferi crecoratii, a primi si acredita dipr,omati ;o, dreptul de ,amnistie si grafiere. '

Romania era ingrijoraid de provocdrile sovietice si urmirestesprijinul Germaniei. Dir intr-o s'eri" de ,ii""iii-"r""".";;ffidt;;descrrrcc sinqurd.

{1tt9t' Leqatia Ron-r6nd de la Berrin tele.qrafia la 26 octonr-brie i940. ci nrinistrur Ribberrtrop i-a avertizat cd Germania nujntervin i^ i^cidentere serrnalate'inire Rornania si Rusia privinclcele trei puncte : Fle.!a, Dundre, repatrierea di;b;";;[i" qi Buco-vina de hlord.De la 18 de,cembrie 1g40, sovieti,cii inchid frontiera rom6no_sovietici pentru cei care voiau -sd se repatrieze in Basarabia siBuccvina rle l;orci. fdcind urnrdtoarea motivatie , "i "t;;;;;;; ii

lin ^Ja frontierd pe cei crare vor sd se intoarcd, sdiptimini int'egi,incit repatriafii sosesc fdrd mijloace materiaie qi cu sdnitatea

134

t lbiden, p. 641 1 Pe marginea prd.pastiei, I, p. ,74.

135

zdruncinatd ; b) deschid campania clectorald pentru alegerile carev-o,r avea loc acolo, era posibil sd vina Stalin sau Molotov, deci, Eidin mottive de securitate, spre a nu p5trunde vreun spion.

O attd maqinalie machiavelicd. I-a B martie 1941, Sovietul Su-prem al U.R.S.,S. emite De'cretul privind restabi,lirea ceta{enieiU.R.S.S. pentru basarabeni si dob'indirea cetdleniei soviletice pentrucei din Bucovina de Nord. Degi sovie,ticii, incepind cre 1a 2B iunie 1940i-au impie'dicat pe basarabeni gi bucovineni si se refugieze, decichiar din prima zi, decr.,etui apare dupi 6 luni ! Astfel, opinia pu:blicd mrondialS es:t,: indus4 in eroare - ca qi curn pind ra acea datdse puteau gindi gi slege, aEa cum s-a facut in 1812, 1856 si 1B?8.

in ciuda a-cestor impedinrente, din Basarabia gi Bucovina deNord s-au refugiat, in condilii deoscbit cle dranratice, circa 70 000persoane.

Intr-un raporr- inaintat lui Ion Anto'escu, aflim cd la 2 noiem-brie 1940, numai 2000 cle persoane nu erau irrca plasate ih serviciu.Toti au primit ajutoar,e Si au .fiost cazali corespunzi.tor. Dacd negin;dim qi la cei 100 000 refugiafi din Transih,ania de Nord si citevamii din Dobt'ogea, ne dam seama citor dificultrtti a trebuit sd Iefacd fa[d staLul.

Es:te interesant de radiografial structura etnica a Romaniei,la I ianuarie 1941, dupd pierderile Ler:itoriale srrfcrite :

Deoare'ce sovidlricii fd'ceau prersiuni. ca partca ronrana sa recu_n'oascd ofirciar rdpirea zo,nei Her[a qi a insri,el,or d; ,;-;""dre, Ia26 mai 1941 Iron Arntone,scu ii daidea 1ui Gafencu u.,rlra't,otarele in_stru:ti un i

,'D'oimnule Ministru, g'uvernr-11 r'man nu este cl,e1,o: grabit crca- relua negorci,eril,e 1o,rn6;no-56vigt,irce cu privir.e la de1jmita... iiJ-ei d,E d,emarcafi,e. Intr-ad,evdr, este mai bine c: rdpire,a Baserabieiqi Burco"rrinei d'e'Nc,rd sI rd,n"iiina caraci,erizati ca un ac,t clc :o.ta pecare Rro,ndn,i,a nu 1:s sl,g,erpta,t de:it ca dtr,re. Nu avetl nir:i ,.rn inrfe_r€s dre a lega&iza acest arct, of'eri,nd astfel sovi,eticilor un tirg,u juridi,cp,enitru d'efinerea acesttor provincii."

Pe textul bdtut la ma;ind, Ant,o,nescu a adauga;t1,L4,qiisprt de la Dv. rnul,td abilitate in ace':r.rtr privin!5,,.' La 18 i'unic 1941, Anrtoneslcu a primit de 1a Hiiler o scris,oarein 'care si'nf expu-se p'lainurile operiliunii contr,a Rusiei. .oe tapt,A'n'loine'srcu f'us'es,e la Miin'cir'e,n cu citeva zile inaint'e, unde pre.sa ger-mani I'a elogiat Ei s-aiu sc'ris cuvinte calde la adrcsa itornariiei.

La )2 ir-rnie 19,11 armata romdn5 i'trA in luptd, pa,t,r.unzind .cutrup'ele, sale in lJasarabia si Buc'ovina cle Nord.- pentru R,ormaniaincepea-un r5zb,oi pienrtru eliberare'a c,eior doua provincii Ei spdlarearu5irrii din vara anului I g{0.

Ce s-ar fi intirrrplat daca i-iorrranir s-er li clcciarat neutrA sinu in't,ra in razb'oi ? Ar li purtru,t ierta basarabenii qi bucovinenii, caieer"au ar'e,:;tfafi, malrtrartali si unii.de'po,rrtali in Si,beria, dezitntene.sulfr-a{ilo,r din Rega,t" ?

in continuare prezentim gruparea lortclor romdne desitinale sa

eli,bereze Buc'ovina de hlo,r:d.

eu mina

TOTAL: 13 280 000 100,0

In aonrtexturl peri'oorlrului sovidtiie, eare' tinrdea la domiinalia inBalcani si fron.tierd comund cu Bu,lgaria, a un.ei Franle inf.rinte qi

a unei A,ng{ii in imposiibilitarte de a ne aj,uta, aprqoicrea de Germa-ni,a era u,nica solufie de supravierluire pfnitru nori.

136

Potrivit proiectul,u,i de or:din nr. 19 19.06.1941-. semnat deco,ilan'dantul d,e cdpetenie al Armatei, generalul I. An'tioinescu, co-m'anldarnen'tul fiorle1or ro'mAne din Moldovu u 1oslf reorganrizart astfel :

Tola'fe for{ele Armaitrei a 3-a (co,mandant general' Petre D'urni-trescu), Ia care au fost addugate gi diviziile 13 qi 35 Infanterie, au

La 12.06.1941, gruparea fortelor romdne destinate sd opereze inBucovina de Nord era urmdtoarea : .co'mandamentul operativ-strategicsuperior - Armata a 3-a, care avea in subordine : Corpul 4 Armatd,cu diviziiiq 8 Ei 14 Infanberie Ei Brigada 6 Cavalerie ; Corpul Muntecu brigdzile l, 2, ! Mixte Munte qi Divizia T Infanterie ; Corpul deCavalerie cu brigdziie 5 qi B Cavalerie ; Divizia a 6-a Infanterie erasubordonatd direct Armatei a 3-a.

Structura eteicit

romAniungurigexmanievreiruqi, rutenibulgarialte nationalit5{i

(96)

11 380 000 85,7536 000 4,45:5 000 4,0233 00ii 2,1' ?5 000 0,G

17 000 0,1450 000 3,4

l.)I

intrrat din pruncl d,e vede,r,e operartiv sub or'dinele comanclantutuiArlnatei a 11-a gennand, gerreratui Ritlter von Srcho,b,ert. prinurmar'e, in faza iniliarla a rdzb'ori'u'1ui, comandantul Armateri a 3-aa f,os't li,psit de atrirbutel,e contdu,c,errii acllunilor de lupta.

In interrior,ul Armrdtei a 11-a germrand, subord,ona ea mariloruni'tiiti romane se prezenrta a,stfel :

- _l ,Corpul 30 ArmatA german, cu Divizia 14 Infanterie (gene-ra1 Gh. sltav'nesrou) qi Brigad,a 6 oavalenie (ge,nerai A. Racovifd) roirdne.

- tClo'rpul 11 Armatd ge,rman, cu d,iviziile 6 (general R. Ioanro-vitcd) si B (gb,nefat A1. Ordsanu) Infanlterli,e romdn,e.

"Ctgrpu4 d,e Caval,erie (g'eneral M. Racovifd) cu brigdzile 5

(colonel V. Mainerscu) Ei B (colonel V. postelnicescu) Cavaleiie.. - __tOorpul Vindtorilor de Munte (gene,ral Gh. Avrame,scu), cubrigazile

_ _1 (gene,ral La,scdr Mihail), 2- (gene,ra'l i. Dumitrache), 4(gerreral Gh. Mar-i'oli'u) Mixne Mu,n,te'si livizia Z Infantrerie (generalO. Stavrat). - ,In rezerva Armatei a 11-a germane:diviziile 13 si 35 Infan-tErie romAne.

: rCom,a'nd,anrturl Corpuiui 4 Armati (gene1al C. Sdnfltescu), i,adispoz'i{ia Arm,ate,i a 11-a.

- conrandamen'Lul Arma'tei a 3-a isi pdstra a'ullrd nrarilor u'i-td{i r'omdne numai atribu(ii}e de o,rdin maierial Ei e4rovizirondri.

!e..ryen-tionrat insd, cA 'e,spieyl,5ralbitiltatea

co'mernzii superiioare agruparii de forte r,omAno-germane (armatele 3 gi 4 ,roua-ne Ei a 11-agermand) apar[inea genreralutui I'on Anton.escu.

L,a 02.07.,Ig4'1, o,reLre 22, prin Orrdinui nr. 32AT al A'natei a11-a german'e, cornanrdamenturl Annaatei a 3-a prim'erqte .insircinareasi co,nducd operaliunite pentru eli,beranea Buicovinei d,e l{ord. Tnaeest scop i s-au ptrs 1a di;sFozirfie urn g,rup de ior{e consti,tu,it dirn :Oor'pul de Murlte cu brigdzile I, 2 qi 4 Mixt,e Mrunrte, Divizia Z In-fant'e'rie, Brigada B ,Cavaileri,e Ei ba{tarliroranele 7 si 85 Mitraiiere.

Totodata, armata iqi pdstra in aontinuare les,ponsabililatea aplo-viziondrilior M.u. rorndn,e ramarse in c'o,mpunerei Armateri u it-ugermand,

.^ _Lo-calit5fiie eliberate de trupele romane: Stcrojine{ (4 iulieI94i), Cerna,u{i (6 iulie 1941), Flrotin (B iulie I94l).

La 6 iulie 1941, armata hota=rdste sb se orprerasc.i pe Nistru Eis5. treacd la o reg,nrpane a for!'eLor care sd-i p,glrnifd fie sd forlezeNistrul Ei sd inainteze 'spre nofld-es't, fi'e sd intervind ,spre est, intrePnut Ei ,Nistnu.

138

PIHRDERI ,\LE ARI{,{TTI A 3.AlN pFtRIo,l,DA 2p-pb.06.1941

Of i!eriSubofiIeriTrupi

4lr

1'18J

154

scrirs,oarea d'e mullumir,e din B iuri 1g41 aciresa,ti de generaiulvon Schobert lco,mrarrrdantu'lui Armraitei a 3-a :

_ ,,Armata a 3-a romAnd, prin atacuri indraznele, a curdlat Bu-covina de jnamirc $i a Cu,ceriri Cerndtrlii, capitala provinci,ei.Forle i'mpor.tanlte ale Armatei sint gata a ti se da alrbe insdrcindri.Exprim Arm,a,tei a 3-a depli.ru *"a recurno,stinta, precum gi fe_liciiarile rrrele.Mere,u i,nainte pir-r,i 1a $istrugerea ._,tAp,inirt,orului puterii bol-qevice' I Trdiasrcd Rtomani'a I

- Tra,ias,ca Marele Reich I com,andan,tul

Armatei a 11-a Genmani,. Gen,enal de Armata von s,choibert.,'1La s-ap'te zile du,pd ir-rceperea razboiului, adicd ra 29 iunie 1g41,ge'neralul I,on Antionescu iscd]ea Decretul-lege privinrd organizareaBasarabiei si Bucovinei de Nord. se constitiiau doud provincii ad-mi'ni'strate direc't de guvern gi *rr.raorate cond,r.rcdtroru,ui srtratulu,i(art. i). Aveau bugef propriu (aft. 2) Ei erau conrduse d,e cdtre unLruve'rllator, car'e era audorirtatea supr.emd a prnovin,cie,i respe,ctive.Printr-un decre't din 20 augusit, 1g41, gen,eralu,I cornerliu calo-tescu e_ra ,,imputernicirtul generilu]ui Antr6rnesrcu p""tr" -

adminis-trarca Bucovinei."o.

Gteneralul corrneliu cralotescu*', este fiuil lui cbnsta,'tin si alFeliciei. s-a n.iiscut la ? noi,er"nbr,ie 1BBg, in pites,,ti. n"pi *rr"ltri*"cel'or qapte c,la,se liiceale; initrre anii 1908-1g10 urmeazd $coala mi-

I Arh. -M.SI.M., fond Arnrata a 3-a, rolala dispozilie prin amabiliiatea Domnului },Ir.

Il 2.2 0BS (material pusOEca Alexandru, pentru

care ii mulfumesc* GuvernatoruJ reprezinta prbvincia Ei asigurd unitatea ei de ac_

tiune. El este Eeful ierarhic ai intreguiui personal administrativ al pro=vinciei.

** Am dat mai multe ciate. deoarece atit generalul Ca-lotescu, citqi Dragalina nu slnt nici mdcar pomeniti in ,,Dictionarul biografic ctpersonalitd.gilor militare'|, editat de coloneiul C. Cdzdniqteanu qi cpi.V. Zodian, in Editura Militand, Bucuregti, 1982.

Dispdruli

i39

Ijtari de inf'an{,erie. De,veni!"'la 1 lulie i!)10 sublo,c,otencn,l, e,ste in-cadrat in Regimentul 3O-Dororbanti (Muscet). in 1912 este detras;atlb $coala de trageni a infanlteri,ei, iar in anul urmditor I,a $cro'aiaspeciaiS de infanterie. De la 1 o'ctom'brie 1918, ca Loc,oten,ent,il regasirl la Regimen,tul 30-Dorobanli, cu care face intre 2Ai,unie- - 30 augrLrst 1913 camtpania din rdzb'oiul ]:alcanic. in pe-rioada rnar'iie - iuli,e 1914 se afla ia gccaLa dr sui;ofileri infanfeiie,de unde rrevine l,a regime'ni gi este i"aftjt tu groA,"ii de capiitan"Partiicipi l,a Rdzboiul de reflnttregire a Bo,manilei qfOte-191b;, incampani'e primi'nrd gra'dul de rnaior (1 serp'te,mbrie 1g1z). nln igtg.Pinq in 19i9 iuptd in zona Tirsei, in dispbzitivul c,omanrdamentuluiDiviziei 1 Vinat,ori. D,upa termih'area conflagratiei, ulmeazd $ooalaSuperi,oarA de Rdzboi din Bu,cures,ti si cursuil e ae fo,rmare a mai;o-rilo,r, la Versailles-Fran{a. Pancurge' cu slrdces urmdrtoare,le trepteale ierarhiei rnilitare : ls,ss'ls11snt-colanel (1 ii-rlie rg27), cotonel(10 mai 1934), ge'ner:al de brigad5 (2b ochombrie 1939). Din 20 au-gt-tst 1941 este numit guvernratorul Bu,c'ovi.nei. Lra 25 octorr-rbr"ie 7g42et primit gra'dul de general de d'ivlzie.

Pen'tru bravurd, militard a oblinut t-]ultteroase orLli'n,e ;i mecla-Iii : ,,Avin'tui. fd,rii",',,Mihai Viteazu,l", ,,Srt'eaua Romdniei,,, Coro,a-na F.omdniei'6, ,,Cr,u,ce,a de Rdzbof(( fr,an:cezi, Ordinul ,,Sfi,n,ta Ana(((distincfie nrseasrcd), ,,Ard,eal-Carpafi, lViSraEti-Mdr5;eqii,', ,,Violo,ria Mar'e1ui Rizb'oi", ,,Semnul On'o,rific de A,ur" q.a.

In art. 3 al Decretului din 20 a,ugus,t ig41 se preciza cd ,,nicio auio'ritate de stat, de o,rice rang ofircial, nu are drepltul sd s,e amiers-tece, in nisi ur-r fel, in conrducer"ca Ei adntinistrlrel Bu,c,ovinei qiH-\at.ab,iei( 1.

. Iar. Legea nr. 790 din ,1 septernbrie 1g41 cctrtinua .1:rioce,duradacrc:tr:ir:i mai su,s arnintirt, sp'ecific{ird ; clesrceniraii.zarc, a,u,icnomii:,r.lspund'ere si ini{iatirrd. Fie,care sercrlor era dirigi_rit de utr Direclorat.

Direcirjratele rez,o,lvau p'noblemeile cur,ent.'e, elc fiin,l cle : Afa.ceri AdminirsNnative, Finanle, Agrircutturd qi Doimenii, Ecionomie Na-fionala, invalimint Ei Cuite, Sarnatate atr:.

Bucovina forma un tort uni'tar si a cuprins inil,ial 6 judei., liindil.lg* gi Hotin'ul din Basarabia. E[e u"", , Cimpu]ung, Cernduli,Flotin, Radau!i. Storojine!, Suceava.

Judefele urmau sd fie conduse de catre prefecli, iar plasil: -de catre prim-pretori. Plasa era celula administra,l.ivd, iai cont,una

- persoana juridica. cu buge,t propriu. Atit prefcctul, cit ;i prhn-pretorul trebuiau sE fie tirtnafi. Era'u pr,eferali ceri licen,liali in Drept.

' I Artr; Ist. Centr., Arh. St.dos. 11 (1941), f. 2 (inedit).

Buc., fond NLA.I., Dir. Ad-fiei de Stat.,

140

,, - q-u creaf, un organ der contrroi pentru cele cl;oud provincii, pur.-

tind dentrrmirea de cromisari gener,ali -- cei ce efeictLlau inspecfia. Infiecare lund urma sr "se intr,uneascd un con,siliu de Ministri, care s;iia in.disculie in mod spe,crial situalia Basrarabrie,i qi Bu,coiinci.

Articolul 43 a'1 decnet,ului a,minltit, prevedrea cd cormune,le eli-biera'te din judelul Doroho,i (regiuneia Herla) sd aparlinA ;r,berstuijurde!.

Priin Decretul-lege din 6 orctro,mbrie 1941, Buco,vina cuprindeaqi a,l 7-lea jude$, D,olohoi1.

Astfcl, in decurs de o lund, Basarabia .;i Bucovina de Norcl aufoslt eliberaite. A fost cu adeivarat un rdzb,oi d,e etiberiare, de dlruiretota15.

Mihai An,tonescu, jntr-o conferinla finutd la 28 iunie 194ievoca eveniment'eie intimplate c'u un an inainte, cind Basarabia numai e'ra rrom6nearsci, ,ca gi strabun,a BuroovinS : ,,Am tradat 1ag acerstbatrin pdmint moldroveneslc, c,a si leg'ea sfintd a apdrdrii 1i-ri creqtine.Islllo'ria acestui neam este o cascadS nesfir"qitd d'e dureli gi jentfe,dar o,rici,t de tru,fas qi de pu,trerr,nic ne-a fro,st dugmanul, ,nci nu ne-amdat inirin;fi ,qi am pta,tirt cu s$nge."

Astfel, penftru e,ii.berarea Basarafbiei Ei Bucovinei de Nord, g,lo-bal am auvt rnor{i, rdn,irli qi diisrpdn-r{i urmd,ioareLe efective : 1 268ofileri, 566 suborfi{eri ;i 29741 ef,ective trupd, deei 200/o din efec,tivele angajalc.

lOo,inunismurl, teroarera, aresltidle gi deport5rile rrra-siv,e din iunie194L erau atit de inspiimfnt5toare, incit qi populalia rrerornAneasci :

ucraineni, rugi,' polonezi etc. au primit trupele romAne cu bucurie:si chiar cu cvliLvie.

Prin Decr'ertu,l-1,ege din 4 septermbr,.e 1941, guvernul romAn afdeult sd inceteze eferctel'e Ucazu,lui s<tvietitc din B rnartie 1941, rnsensul. ca to,!i locuiforii Basaraibiei gi Br-lcovineti de Nord i,gi rec5.-pht'au cotdlenia romAnd.' A inceput r,econstructiia Bucovinei de Nord, vinde,c,area rdnilrorocupa[iei comuniste qi a rdzb'oiului. De ,asemen'ea, s-au iru'at mdsuride colonizare -- in locul nemlilor qi citorva sate de ung,uri ple-ca{i in toa,mna lui 1940. Astfe}, prefectui de Cimputung se plinge'aXi -,, n,nn'+.^ il,'n-^ naJa -AOO ho nimqoa da lo o,aoolfio2cdi nu poarte i.,ucra ,oeie -600 ha rdnnase de la ac,e$tia

Subsecre'tariatul de Stat al RomAnizdrii, Cblonizarii Ei Inven-fan-rlui - d,e" care se orupa mini,Strul Ti,tuis Dragog -- faicea pr.o-

' 1 ,.,Monitorul Oficial" din 6 octombrie2 A3h. St. Buc., fond, Preged. Cons.

481 (1942), f. 261. \

1941.

Min. Cabinetul dos.

#jl:;i",:" r1.,,j?.T3ll" loj?:,-1g:i . inaintea declansarii campaniei

Af,:.:l " ^1: ^liip1I"l?,

p,"re,: oJ" .r f. ""iJ";;i

i' "j

5ud $i Ardealu,l de Norh,.c.a Ei cei "'r"" u,, luptat pentru dezrobi_rea acestui pdmint, de,coratii, invalizii si ortu"ii-al" #;ffi]

pentru dezrobi-

.'oo?"??.i"ti:"1,?j:i, T:,:::1.11 rgr Antgygscu se adresa rocufto_:i"^:r," "jj,,]n zi gu1 .,,

B a s ara bi a;l -

" u

" -" i_a'tJ"#;-:;_lrete cu-

L1lji, ;,; uT::",n""*: :: ?y " :",1,". ",,' uJi

"

"i _tu' p,i" ffi;;i; vo asrrd

HH* ii, f .t i,: r :i :1.1.

; i., 1,- li

"q ; l; ;;# "

" fi

' ii#"#"?.*"u?ffi i;:nX?;ifi :t,*g f":|"-n". l" * "p- i ii.s "' 1 -

; "l;;"

* #. r

- i*ti'lt I"'jfllo:l**',;1,

t311,.0:"or_11; :i ru mi rl?, ia J r,,,Ji.i "ii,i,lili'"T'?r,fimai currnrplirtd de,cit mroartea.,,

j--^,ftr timp ce bucovinenii, prin/ 'r urlrr1: ue ouicovtnenlr, prin diferite tertipuri, erauRy.sia sd iucreze in mine,-iai-ritil-i""" drumul Siheripi-ii a" l,;j"s',",urTjli' #,1;l t' i"' HX"jJ.,TT' I ^t

iR.*',loilte pos'turile-cheie. Bucovina de Nord,

Era cruntul ad'evar, "q"i,.p.g lingd asuprirea protiticd, au fost:9::". popula{iei grave prejudi'cii ecoLmice. Astfer, incd din varaanurui 7940 au fost nationarizate

- bancite, r".iit"irii" i" credit,mijloacele de transport, uzinele, tipJgrari'-, r-'"t"irili", f'armaciile,teatrele, cradirire mai mari qi

"ui"i"-turrr"i. i"i"r";;;; ;" pre,cat.Dupd trei zile a inceput sd se facd o statistici a proprietdtiloragricole mai mari (asa_zise uoiu.uitiiii",'ir".i",l, :"iJ",:^i, rd:au fost nafionalizate, ia. Franii-fii'zonele neimpddurite au fostsili!i cu forfa sd formeze' "orirurrri. i a g august 1940, in toate;,co'lile din B.uoovina-de lfora a-io*i'lnt.oau, -'bligato.iu

inva{d-mintul mixt gi in limba rusd.

l&lr"rli1,,rr""t" aceste chestiuni, inainte rotut. se petrecea dup6

Iatd core,ctitudinea lui Antonescu in citeva exetnple. Dd or_din, la 31 o'ctombrie 1941, ra t" "iiuura{i din g^ir"torf iurnauliului15 000 de evrei, sperciali,gti'in indusrtrie-si meseri?.

---- -:La 5 octombrie

.1.941 (prin Or.rdinul nr. B 517) ordond guverrnatorilor din Basarabia qi'^Bucovina ..u: l,il inFfegere- ,cu BancaNa{ionald sd se procedeze Ia sctrim,uui [i:"t-.iii"F- + metare]o.pre{ioase pe care Ie posedd evreii ce se evacueazd din Basarabixqi Buc,ovin'a de Nord, dupa urmdtoureiu norme :o se vor nldti aceste varori la cur;ul oficial in Kassenchei' .oi se va evita ori,ce abuz ; --- ,

6 se vor evita vinzd,rile p,e s,uib mini.,,3De la 1 ianuarie 1943, Antonesrc.y da ordinui ca toli evreii,care erau ritilizati .in serviciile publice sd iiu--p,l#qi"

"u ori,cefunc[ionar a] statuiui romAna. r ' -rr\ L rq rrc prdtrlr

in timp ce bumrrile cloamnei Lupes,cu era,u scoase ra vinza e,nu se a'd'u'cea nici gn brejudiciu ceror care s-au integrat organi,cin societatea romaneasca iprotesorii^-cerua", sr"i"r."i?i," cr"or"u,avocatul Rozentha], inrdusiriaEul carnitz -i ---';;nr)e' pomenitechiar de maresal)5.

In Eerdinta din 1? aprilie 1942, constatd ctl in juidetele Doro_h'oi gi Radauli, numdrur "o-"n.iu-"tiio.r, r-oq,ani Ei evrei este egalqi.dd disnozitii ca hufanii lucraineiiii.y si tie "J.ti'!! aeschid;intrcprindcri comcrciale6.

ni1 dispozi{ii lui car.'otescu sa fie tor.erant cu lipovenii dinzona I{otinului, ca,sint-sectanqi, ";c,i "in"or}rii'rirli o.5Jitt, majo-r"i'tarlea p,rosit pregditi{i ;i fa,rti har7.

dusi inzeci deocupind

Dir-r lnsdrcinarea lui lon Atrtonescu, ^ir.r

cadrul pregedinticiconsitiuiui de Min-istr;, carinetui"p"".tr". Ad-i,.,i;i;iJ si organi_zarea Basarabiei. Bucovinei ;i rraisnistriei, se- oc;;'1, mod ne-ttrijlocit de provincia. de ""r; ;;-;;;piin. La inceput o ctata peruna' apoi din 7942, la doui saptaminr, lntreg consiriul de Minis-t'i' prezidat de maregar ori de irfinoJ'ar.tone.scu, cu pa.ticiparea gu-vernatorilor ceior trei provin,cii, ,la in disculie ,.i"" o""lfemE, cirtde rnicd' care sd du'cd la bunul mers al rezolvdrii lucruriror.Iatd ce dec'lara mare$ai.ul ia qedinfa din joi, 26 febru:ari e 1g42,generatutui catotescu : ,,Tot "t ;e;;;ii, aali in-'scit.. -i"l.r,

rinrdulmeu, md controlez qi las p" utlii sd md controleze, caci toatdactivitatea mea este inregislratd de domnii stenogr-#, "vorba

.uvorbd, de la in'ceputul guverndrii qi pind astdzi. "uul

totrrt fd"dretuq, pentru controrul acelor care vor-veni dupd J.r.. or-.r,,rtu,pentru prims oard in istoria politicii neamului nomanesc cind se

142

- R'aportinidu-se cd. ma,ced,onenii dinin ju.defui Rdddufi nu fa,c treabir si nuCaidrilater ajunqi colonistise incadreaid in lege, di

l:\rh.. St. Buc., fonrl pre;ecl. Cons. Minigtri, Cabinetul militardos. 4Bl (1942), p. 119. Din pdcate, afard de acest fon oare, ciuntit, ascdpat ca prin minune, restul privind activitatea maregalului a lostdus la Moscova.r Dos. 38 (1941), f. 56.I Dos. 9 (1942), p. 74g.a Dos. 35J (1943). p.. 120*121, dar se specificd; la treapta inleri.oard a crategoriei de incaclrare5 ibidem., Dos. 481 {1942), p" 238.? Dos. 481 (1942), p. 1?1.

143

dispozi{ii sd fie duqi, in Transnistria : ,,Noi fa,cem reoonstrucfiecu elernente sdndtoase! nu cu.pumntrl. Nu pot sd fin parazili pespinar,ea nea,mu{ui ro,mdnesc."1 Numai inttervenfia prompta a g;e-nenalului Calo'tes,cu ii salveazd, ca sd nu fie tre,cu{i peste Nistru.

La 30 septem,brie 1941 dd orrdin catre generalul pantazi ca,,prizonierii sd fie tratali cu omenie. Sint f,rizonieri car,e n-aufdiut baie qi ni,ci vizita medicald de' cind sint in captivitate.Situalia este cu atit mai grava, cu cit destui de mu't{i prizonierisfnt bolnavi qi unii chiar crr rdni de rdzboi nevinrdecate. Mrajori-t'atea prizonierilor sint inca in bluze qi n-a'u incal{dminte, iartirnpul se rA'ce$te din ce in ce."2

Tot Antonescu dA dispozi{ie ca cei ramagi sub ocupalie bol-qevi,ca sd nu fie qican,afi - s,e referd in'deos,ebi la intelectuali,preoli, pr"ofes'ori, invdfdtori : ,,C,ei care au rdmas sub bolqevici vorconrtin,ua si rdun{,nd la afltar, dacb au ar,',ut o linurtd demnd (...).Din fiecare faptd buna s,aLl rea savirqitd in eparhia sa, preotulapostol poate s'coate adevdratele perie pentru intdrirea credintei;i sitnfdmimtelor p'36pi,etice, .da,c[-gi inlelege c'r-r adevdrat menirea.":l

,,Vor fi pugi la ca'tedrd to{i acei care au rdmas surb bolEeviciqi nu au fost compr'omiqi. Elevii sdnaci sa fie scutifi de taxeLeqcolare. Cantinele sd ia fiin{5 neapdrat pe lingA fie,care E,coa,ld,sd serveascd copiilor o micd gustare : ceai, laptel unt, marrneladd,piine etc. Loturile gcolii gi ale biseri'cii vor servi c,a placticd agri-c'oli penl,ru clevi."4

,,Sa,tul - zi,cea Antonescu - este baza redresdrii nrationa,le.Jandarmul, preotul, invd{dtor'ul qi notarul a,buzivi, sd fiecl inrin i,rti .

")Mareqalul a fd'cut numeroase vizite de lucru in anii 1941-

1944, dar mai ales in Bu,covina Ei Basarabia, luind mdsuri pe loc.La 12 apriiie 7942 s-a intrelinut cu mul{i. tirani urcfaineni dinjudelul Hotin, c,are majoritatea vor'lteau romAneste, iar pe foslulprefe,c't Gherman, care era inspe,ctor administrativ pentru abuzuri,I-a biigurrt in ac eagi zi in lagdrG

I Ibidem, p. 110-121.? Dr.rs. 9 (1942), p. 123. Revine Ei in 1942 9i 1943

pozifii. Dupd ce viziteazd Lagdrul de prizonieri nr.cel de la Ghidighici, din jude{ul Ldpu;na.

r Dos. 9 (1942), p. 86.1 tbiden, p 86-B7.I lbidem, p. 66-67.d lbidem, i. 76.

cu asemenea dis-3 din Covurlui Ei

144 10 - Din Istorla Bucovinei _ cd. 291 145

Tot in aprilie r 942 este intimpinat ra cerndufi de generaliiCalotescu Ei Carlaon{. A vizitat spifalele _ .ui ;ld ;.foarte b;"'; i;-;;himb, cer de doti -i'ture (nu """" irr1"ro:?oit;mfncarea ldsa de d'orit), cdminul de ucenici. _ ;;; -d;;%;;ri:torii m'es'eriasi -, cura,t qi bine dispus ; Li'oeur ae'iete ..orto.Doamna66 dre'prea'pufine ore de educafie Iizicd ; $coa,Ia

'l?, ;Y#::dine este foarte bine.con,d,usa.La Politehni'ca,.din c,erndu[i constatd seriozitate, cursuri binepre'date, dar cere ritografiate sint foarte scumpe lebo

-1ei ;"i;;

:ly:^":,"Iiticd), iar studerfii duc tipsd de i""i-fta,iri"te qi imbrd_camrnte gi a .probat g milioane de rei, ca locai.ul unde se gasesfucaminul Poli,tehnircii sa devina in totaiitat* p."gii"trlJa statuluil..De,ci, vizirte operative, la'ohierc,t.La 20 mar,tie l.gal,_ g,ene,ralul c,orneliu Dragalind este nurrirguvernator al Bucovinei*. s-a ndscut la 5 februar"i" ig8z, i" familia]ui loan ;i a Elenei Dragalina din Caranse,Ueg. $coata de'artilerie sigeniu pe care o urmeaza. intre 1.5 seprembrie 190s ;i il"iil'i;O; ;ideschid,e orizontrrire.carierei miri,tar!, inceputd ca sublocotenent inRegiment'ul 3 Artilerie ;i continuata ca tocoteneni aiffi; 1910) inR'egimentul 2 cetate, apoi la Ministerul cre Rizboi, iritr"Jrprilie 1911si 28 februarie 1912' prc.rr $] Ia Regimentur 10 Antiteriel oivizia tobuziere (20 nrai i9i3). Din'r noieirbrie r913 se afld in Diviziaob,tziere grele, unds. "l!" indi{at la graidul de cdp,itan.

-l";io;;,;cu 25 ianuarie 1g1z lupta in cadrul Reigimentur"i +^a"uierie Grea,iar, la 1 aprilie este avansat maior. nJ"m".ua-r; il"il; Ei stagiila gcoata mirite'A de_ artilerie 9i genlu 1zo

-iunie ibrej";i ra Mi_nisterul de Razboi (2J decembrie itibt,';;p;^';;#'J'"tiveuri inRegi'rnen'tul 2 Artilerie Gr-ea, apoi la gd""ru*5"p;;;rf;" Rdz,b,oi,

* acelagi timp devenind io.ot""l"t-coronel si fil"J f,rerect raTimigoara, iar clin 5 octombrie rg2i"- este detaqat ra Marele statMajor. Gradr-rl ur'mdt'or, adicd aceia Ju ooro""i, il b;il;Et.? zs rr-,ur_tie 1928. cunoa;te ca artilerist o p,erio,add r,odnicd, fiinrd incadra,t inRegimentul 1 Obuziere mu1te. (1 ianuarie 1931) ,,Regimentul 38obuzi'ere (11 febr'u'arie), apoi q3ringe inspector g."r;"ur'ui-artiieriei(1 octombrle 1933), general de brigadd (1984), comandant al tsri-

, Dos. 48 (1942).* Ii spunea lui Dragalina, 1a gedinfa din 16 noiembrie 1943.: ,,Nutrebuie tratat romdnul intr-un fer Ei ucraineanut in artui. sint acuzat

de tir.anie. In timpul plebiscitului n_am sp,art un singur cap, n-am luatniei o demisie in alb, n,am rupt nici o monedd in doud li ,,i"i 1ri"in-am fdgdduit" - dos. Jb3 (1943), p. 3St.

g6zii 4 Artiterie ,(1936), comandant al Diviziei 2 Infan'terie (1937-iO:S; Ei al Diviziei 1 Infanterie (iulie 1938-1939). La 6 iunie 1940

este in51!at Ia gradul de general de divizie in Arm,ata 1.

' La 20 ma.rti'e 1943 devine guvernator aI Bucovinei, iar la 18

iulie acelagi an este avansat gener,al de corp de armatd in Armataa 3-a. La 24 august 1944 se a.fl5 in Srecretariatul Minislterului deRdzbgi, iar la 15 noiembrie este numit inspe,ctor 1a m'otorneoanizale.

Decoralii : ,,Mihai Viteazult', ,,Coroans RomAnieit(, ,,Stea'uaRomAniei((, ,,Legiunea de Onoare" (francezd), ,,Crucea de Rdzboit((francezd),,,Karqgherghevici6( (sirbd),,,Vladimir(( qi,,S.finta Ana((ruseEti), ,,Po1onia'restituitS", ,,Barbdlie si credin{5((, ,,Vicrt'oria{'E.a.

Gbneralului V. Cuzen, pres,'edintele lnaltei Curli de conturi,mareqalul ii cerea in rnod expre's, 1a 14 octombrie 1942, ca subraport contabii totul sA fie p,ldtit im,ediat in Bucovina, Bas,araibiasi Transnisrtria. ,,Este onoarea r.nea direct conj;r.rgatd in buna q'i

corecia administralie a acestor provincii. Eu n'u pot fi permanentpesle to't acolo."l

ln orice caz, viata pulsa n'ormal in Bucovina, atit economic citqi cultural. Atit doar cA in locul intregii Universitdli a r:evenitnumai Facult,atea de Teologie, atagatd Universitdlii din Iagi Ei s-acreat $coala. politehnicd ,,Gheorghe Asachi6'. care func{iona cu treif acultd,|i : Eletcrtrro,mercanicd, Chimie indusrtriali qi Constru'clii,

Soi'a rnca, Ciechir Nalalia, igi aminteste c'5 la 10 ianuarie 1942

au inceput cursurile facultd i['or, s,tudenlii mai vechi venind printran'sfer de Ia Iaqi. De altfeli majoritatea cadrelor didacltice veniserd

de 1a Iaqi sau prin transfer - printre ei, qi ve'stiltul Dim. Manger'on,

de origine francezd, dar ndscut, crescut qi cu iiceui fdcut in Basa-

rabia, provenit din coloniqltii d'e acolo. Rector era profesorul inginerCristea Ortin. Baie{ii erau caza\i un'de fusese inainte ho'telml ,,Bris.

1 Dos. 448 (1942), p. 2. Un exempiu de co'rectitudine la acest marepatriot. In gedinfa din ]7 noiembrie 1943 le spune cd,a vizitat comunaPoiana din judetul Doij, cu 1400 iocuitori, intinsd pe 7 km, unde sintdoud farrnacii aldturi, ceea ce nu se poate tolera, ca tdranii se umbleatita pe jos. Iar spitalul este detestabll I Primarul, un brutar pus pe

cdpdtuiald, numit la intervenlia lui Pamfil $eicaru. SA fili cu ochiipe el ! Un singur grajd comunal, un singur atelier, cu 4 ucenici. lnplus, .un ordin idiot; timpit, care a fost tipdrit, cd se dd cota de zahdr,

decit celor care. au 7 clase primare.'Doimnule general Arbo're, dali afardimediat furic{iona'rul care a dat un asemenea ordin !'r (d'os. 353 -1943, p. 449).

to,I", iar fetele, inir-un imoibil de asemenea f,oarte bun, de pe strada11 Noiembrie; Atit masa cit gi cazarea era,u su,perioare celor de laIaEi, ia,r dupd vizifu mare,Ealului din aprilie 1942, erau chiar rdsfd;[a,!i.Procesul de invSldmint in lab,orato,ane ade,cvate a decurs normal,pind la 18 marbie 1944, cind din caula apropierii frontului au fosrtevacua{i in judelul Mehedinli, examenele din sesiunea de vard 1944din'du-s'e la Turnu Severin; cu profesorii 1or*.

In 1943 a apdmuii la Cernduli VoLunnrLrd. Erninescu gi Bucouina(autori ; Tudot $tefane'lli, Vasile Gherasim, Con,stantin Loghin, LecaMorariu, Eu,gen Pdunel, Augustin Z. N. Pop, D,urel Vasilici, GeorgeVopvidca), la Editura ,,Mitropolit'ul Silverstru((,. intem,eiati in i938,comple,t distrusd sub ocupalia ruseascd ;i refdcutd.

Mitropolia B,ucovinei** ;i Faculta'tea de Teo,logie au jucat un im-portant ro1 educalional ;i de instruire, facultatea fiind frecventatddd mulfi stud,enli basarab,e,ni, regeleni, dar qi de ci{iva rom6ni dinSerbi,a ,(bdna{eni qi din valea Timigului) Ei chiar sirbi gi ci{ivabulgari.

* S-a lnrtimplat atunci ca sora mea, sd fac6 parte dih grupul stu-den{il,or care i-au orfer,it nrraregalului f,lori. lntimplarea a fdcut ca invara anului 1944,,I,on Antonesau intorcindu-se de pe front, sd se opreas-cA la noi in casd (intr-un sat din sudul Basarabiei), unde rnama meai:a o,ferit piine caldd Ei unt proaspdt, atunc,i scos din putinei. Cu acelprilej am avut ocazia ca maregalul sd-mi.adreseze ci,teva cuvinte, li-nigtind-o gi pe rnama, cind a afiat cd are un fiu pe front, ofiler activ.

** Episcopia Bucovinei.Dosofteiu Herescu (1781-1789)Daniil Vlahovici (1789-1822)Isaia- Baloqescu (1823-1834)Eugenie Hacrnan (1835-1873).{rhiopiscopii

1 de Cern6uti gi mitropolitii Bucovinei

Eugenie H,acman (ianuarie--martie lB73)

qi Dalmatiei

1.

,

4.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

o-

o

Teofil Bendella (1873-1875)Teoctist Blajevici (1877-1879)Silvestru Morariu-Andrievici (1880-1895)Arcadie Ciupercovici (1896-1902)Vladimir Repta (1902-1924)Nectarie Cotlarciuc (1924-1935)Visarion Puiu (1935 - 11 m'ai lg40 prin demisie)Tit Smedrea (13 iunie 1940 - 1945).

146

Din primdvara anului L944, autoritd{ile 'ecleziastice, de invS-'laminJt, civile ;i mililare sint dispelsate in par[ile vestice ale larii,in Transilvania, Oltenia Ei Banat, continuindu-gi activitatea aproap,enormal5. Ion Antonescu se preocupa personal de intreaga activi.ta.te,toli p'rirnindu-Ei lef,urile Ei muncind ootidian.

Autonitdlile au fo,st urmate de zeci de mii de bucovineni, carepreferau sd se dezrddd,cineze, decit sd mai suporte un noll regim sta-linist. Sate ;i localitAli intregi ,au rdmas m,ai ales fdra intelectuali ;exodul nu era numai al romAnilor, ci qi al ucrainenilor, poloneziJ.or,evreilor etc. Arhive,l,e se pastreazd, putindu-se urm6ri gi acest aspec;tEi mai ales miile de cereri de neromAni, care iqi schimbd numele"- pe de o par'te spre a nu fi vinali prea usor de organele securitiliisovietice ,(NKVD), iar, pe de altd parte, devin conqtient c,etaleniIoiali ai RomAniei.

in aug,ust 1944, autorita,tea s,ovieticd venitb. in urma tancurilorse instal,eaza in Bucovina de Nord,.in z,ona Herlei qi incdlcind voitciliva zgci de kilo,metri in pius, iar rroul guvern rom6n se aldturdcoali{iei antihitleriite (U.R.S.S., Angiia, U.S.4.1, preclindu-l conco-tnitent rugilor pe ntareqal ul lon Antonescu.

Astfei, Ronrdnia -- cu noi mari jerlfe ulnane ;i econcmice-,termind rdzboiul in ta,bdra Aiialilor. Totuqi, tratat,ul cle pace nu i_a'bcorda't stat'ut de cobeligerantd,'in plus pierzind si terito,rii : Basa-rabia,'Bucovina de NorJ ;i Dobrogea de sud. 'Iar delegafia o,ficialdlom6nd _- din ca.re au facut parte Gheorghe Tdtdres,ou, Gheorghiu-Dei, I'on Gh.-iwaurer Ei allii - nici n-a inclraznit si ridice problema'Basarabiei gi a "Bucovinei dg Nor.d, pe motiv cd ac,es,te terito,rii aufoslt rgg1n1. prin conventia de Armistifiu. A,u atacat doar cererilede despdgubire for"rnulate de Puterile Occidefitale.

RuEinea a fost spdlati partial de carre delegafia neoficiald oon-dusd de Grigore Gafencuo, car'e .a cerut energic restituirea leritoriu-

i Afali de Q,rigore Gafencu, au mai pafticip,at : Brutus Coste,Aristide Burileanu, Emil ciurea, Leontin 'const,antinescu, MaurineGhyka, Ion Haralamb, cocufa Mdnescu, rjarbu Niculescu, Mica paras-chivescu, Radu Plegia, Titu Radurescu-pogoneanu. Exper[ii militari ar:fost: lt. co'i. co'nstahtin. Atanasiu, mr" George-Emii .Iliescu, mr. Bazi.lRatiu. A fost red.actat gi un memofiu, datat 16 o,ctombrie 1946, ra parrs,care este iscdlit Ei de cdtre : prof. Augustin popa, George.Rduf,. V. V.Tilea, D. N. Cistori, N. Caramfil, Alex. Cretzianu, N. I. H'erescu (Arh.Acad., fond *III,,,.dur. 3 446. Dare.de seamd. Conferinla de pace de laParis (1946), fost dos g 14b, f. 25-36, fond 104, din Arh, C.C. .al p.C.R.).

LAB

lui eotropit, evacuarea trtpelor strdine, irltegrarea economiei romd-neEti in econoriria nondiald, asezarea executirii trat.atelor: de pacesub o'bladuirea C,urfii Interna{iona.le si navigatia pe Dundre sub con*irol au fost numai enunlate qi au rimas la dosar. ln p,lus, prin Con-venlia de la Belgrad.din 1948, u.R.s.s. 3 reugit sd scoat5 de snlrregirnul internaliona.l braful chilia (rdm,inind internalionalizatnumai bralul Suiina, care curge exclusiv pe teritoriul romAnesc),incit accesut din .l\4area Neagrd in brat,ul Chilia, precum gi in por_fiunea insulelol unde frontiera pirrse'gte canal,u:l navigabil, urmindcanale secundare, se poate face numai cu aprobarea ru$ilor.

culmea ironiei, cd la 4 februa.rie 1g48, partea ro,mdnd iscdleqtc.un protocol Ia Moscova care completa tratatul de pa'ce din 1g42,iscdlit la Paris, ci ,.,insula $erpilor, situartd in rVlarea Nba.grd, la rE-sirit de gurile Dunirii, intrd in cadr.ul u.R.s.s." I Mai mul,t, prin-tr-un proces-verbal incheiat la 2s mai 1g48,' se afirmd cd ,,,Insula$erpiior a fost inapoiatd u.R.s.s., cE in trecut a aparlinut rugilort. i

Dupa 1944, romanii bu,covineni au prin's vremuri deosebit degrele. spiritualitatea romaneasc5 a treibuit si facd fa{d unui reginlstalinist qi poststalinist crud : obligativitatea lirnbii r,use qi ucrainene,inloc,uirea alfa.betului latin cu cel slav, deportdri rnasive, falsifica-rea istoriei, inchiderea si clSri,marea d,e biserici, interzicea relatiilorcu RomAnia. Tindra generat]ie, prin trimiterea la ,,specializare.(, re-partizarea in Frocuctie, satisfacerea serviciului militar, era trimisicit mai dep'arte de casd, spre ,a uita obiceiurile si trarcritiile romanestisi a se ir"icac.lra in marea familie a popoarelor sovietice.

$i totugi, roruanii bucovineni au supravieluit si s-au cilit ir-racea-std lup'ti dusd pe viafa si pe moarte. cum a fo,st posibil ? Inprimul rind, prin conservarea cu diruire, mai aies in mediul rura1,a datinelor, credin{ei qi obiceiurilor strdmoqeqti.

De procesul actual de deschidere qi democ,ratizare forleleale moldovenilor s-au desfaEura.t vulcanic, in ciuda a 50 deasuprire imrperialS Ei deznali'onalizare. Reintr,oducerea limbiiqi a alfabetului la'uin, cit qi crearea c]e *ecanisme poritice,mice, socia.le, c'ulturale care sd garanrteze un niver de viafdtabil, civilizat, cit si intrelinerea de conta,cte cu Rom6nia a,r.ro regdsire nationald.

latenieani de

romaneecono-acce'p-dus 1a

149

Luna an-rgustl 1991 a aoceLierat pnocesul de pnd,brugire al Imperiul'uisovietic, facilitind asrtfel basarabenilor sa pro,clam:e I'a 2! augus't 1991

irrd,ependen{a dep,lind a Reprubli'Cii Mo'Idova, reounossuta irne'diat de

RromAnia Ei de peste o sutd de state, in,cl'usiv de O.N.U., a cdqeimemhrd a devenit ulterior.

$i r'crmAnii bucovineni, isi intensificd actlvi'tatea, string tegdrt'u-

rile cu fralii din Romdnia gi Reprublic,a Mol'dova, igi c,er cru fermitatererc{unoaqterea drepturilor nafiro,naLe. Secrole de-a rindiul, rormAnii au

hdi,t in iarrrronie cu ucrainenii pe binecuvinitatul pdmint al B,ucovinei.

BIBTIOGRAFIE SELECTIVA

I.r1.

2.i'

.4.5.

u

,8.

I). t0.

II,

III..

Arhiya IstoricdM.A.I., DifecfiaCasa RegaldIancu Flondor

A. Arhiv6

Centrrald. Arhivelel Statu,luiAdministratiei de Stat

Bucuregti, din Iondurile :

Subsdcretariatul dre Stat a,l .Coloniz6rilor

9i Populaliei EvaeuatePreqedinlia Consiliului de MiriiEtri. Administraiivepreiealhila iConsiliului' de Miniqtri. Cabinetul Milit-ar alIon Antonescu (1941-1944)

Ministerul Propagandei Na{ion.aleNlinislerul Justiliei. Directia judiciardM.A.N., Direc{ia Justi[iei Militare

Buletine informative qi iontr.ainformatiVe

ArhiVa Ministerului de Externe :

- Fondurile 2l qi 32 . \

Arhiva Bibliotecii Ac,ademiei

- Fondu.rile XII, XIII, XXArhiva

1. ArborejZamf iri' l.BrncureEti;1914-

B; Lucrdri,'rryem.orIi .-' r i

Auton:omia,: SdX anex af ea Tr ansilueniei

2. Aurelian P.S., Bucouiia. Descrieie bano;micd) BucureEti, 1476

3.':B a i:t h 6:1"511 lld;,"': 'gis161;f d,e: l.,a ':.Itrdiigrie, dei brigines d'' nos iour's,

Roanne .- Budapest, 1974 ' '" ', I

4. B d l a n T e o d o r, Suprimarea'mi;lcdrilor, na[ionale d"in Bucouina' pe

timpul rd.zboiului rLohd,is.I :(191,4-"+,1918); Cernduti; t923, . .' .:,

Bucor,tine;,

,drdflryas;

:151

5. Bdlan T., Refugiali mold.oueni in Bucot,ina, t. rg21 lsi ig{s, B'curegti,L929

6. R d I a n T., Procesul ,,Arboroasei,, (1828), Cernduti, 19377' Bendella 'r., Die Buko'r:ina int Kotticlreich.e Galizien, wien, 1g45B' Bidermann H.J, Die Bukou:ittcL unler iiesterreicrzischer vertalruttgl.

Wien, 18759 Bogdan-Duicd George, Autctnornict Risericii ortocr.ore orientarc

din Bucouina, in ,,Gazeta Bucovinei,,, I,V, 1g84, nr. 310. Bogdan-Duicd G.. Bucouina, noLite asuprcL si!,uo.t.iei, Sibiu, 1Bg511. B u m h a c 'T on, prioire istaricd. asupra trectLtlLlui politico_sociaL si ,roli.,-

nal al Bucouinel, Bragov, 188612. * * * Bucouina sub austrieci, IaEi, 189113. Cantemir Dimitrie, Descrierea Mold.ouei, Bucureqti, 197014. Castellan Georges, I{lsfoire d.e la Rottntctnie, paris, 198415' chmielewski Edwar d, The JatI of trze Russian EnLpire, Nerv york.

1973

16. ciachir Nicorae, Istoria ntod.ernd uniuersald (1642-19rg). Toronto.Montreal, 1990 (curs xerografiat. 991 p)

17' ciachir Nicorae, Gheorghe Rer can niltlomeria curoj)cct.ftd inepoca modern:d. (1566_1919,), BucureE|, i9t).1

lB. Ciachir N.ic.o1ae, Istoria moclernd cL poloniei (IT9S_Ig1g), RucureEti"1987

19 ciachir Nicora e, BasarabicL st4b stdpini.rc r.uristd. (1g12-Ie1T), Buct:-reEti,1992

Eminescu Mihai, lnsemniitatea serbdrii de ra putna, BucureEtl, 190iEnri n escu Mih ai, Rdpirea Bucooinei, Bucureqti, 1g0bE::biceanu c., Istoria Mitropoliei Moldouei lsi srceuei, Bucuregti, 1BBBG o r a q I. v. Inud.fd.mintul ronidnesc in linutttl srce .ei (I7zs-tgI.8)

Bucuregti, 1975

Grdmadd Ion, Din Bucouina d.e .altd.datd, isf ori.ic, Bl{.curesi r1911

LJf amada N I

Cernduti, 1934

38- Georgescu Vlad l\toria rontd.rtilor, cle lcL origitti pirzd in zileltnoastre, ed. a Il-a, Los Angeles, lg8g

39. G u zman 8., Fond.ul bisericesc ortod.o:'t rontdn clin Bucor-ittn, Bucureqti,, 192510. Hearder H., Histoire cle l,Europe. L,Europe au XIX sibcle (1g30-Igg0i.

Palis, 1973

Hru5evschi M., Istorija.Llkraini Ru.sj, III, Lwow, 1g04Ieqlrnu Isidor, Ru.tenizarea'Bttcouinei si cnuzele rlezntyiottalizdrii

poporului rotndtz, dupd dote autentice, BucureEti. 1g0443. I o r g ir N., Locul rondnilor in istoria uniuersald., Bucureqti. 1gB344. Kaindl R. F., Die Huzu[en, Wien, 1Bg445. Kassner Solom t:n, Die Jud.enin d.er tittl;ottttio, Wien, 1g1746. Kohn I-Ians, The Habsburg Entpire, tg04-lgIB, princeton-Ne\^,Jersev.

1961

AJ

34.35.

,,h.

Sdtenii .si stdpinii in Bucottina, intre IZTS_IB4B

41

42

21,

1'

24.

,q

26.

27.

28.

to

c o r f u.s rli e:, Attricur.tura in tdrile rontdne (184g- rg6,I /, rlucureqti, 1981iDan Dimitrie, popo.rere Bucottirtei, r|. r,ipovenii, cern'uti 1894Dan Dimitr ie, Eureii d,in Bucouina, Gernduti, l8ggD a n D i m i t r i e, Rolul preatimii bucouinene. in' rnen{inerea ro?ndntsmulua,

Cerniufi, 192b

Deladorna, Romu lus, Bucouin(t in IgI4_i915, Suceava, 1915Eiaeoneseu Emil, Romd,nia Si marile puteri clupd Congresul d.e la

Berlin, Si pind ta 1914, Iagi, 1937

Dima N., Bossornbia and, Bukorsina. Th,e Souiet_Roumanian territori,cridispute, Washington, 1982

30. Dragoslav f o an, Bucouino, Bucuregti, ig1631. Droz Jacques, L,Europe Centrale, paris, 1960

752

M ay A., 'fhe Httbsburgl ttlonarclry. 1867-It)14. C_.ambridge, 1960bis. Korduna M., lliustrouanct istorija Bukottini, Cernduti,M zr n i u V a s tI e, Ri.pirea Buco--irtei, Brrcuresti, 1875Ko g"dI n i ceanu n{ihai 1, Rd"pi7"o Bucot.tinei, Bucureqti, 1875Mamstey Victor:,,Rise oJ the Habsburq Em.pire. lSZ6_t8tS,h4orariu AureI, l}ucoi)hm. l7T4-191,{, I3ucuregti. 1g15N is t o r I o n, Romdnii si rutenii d.in Bucouina, tsucu.reEti,Nistor Ion, IsLorict Bisericii din Bucouina, Rucuresti, 1g16

Ni stor I o n, lstoria Bucottinei, Bucuregti, 1gg1

O n c iu I I s id or, Fondul religionar rl.in Bucot.ina, Cernduli, l8g0Onciul Dimiirie, Geschichte d,er Bukoutno, Cernduti, lBgB

Pollak Wal ter, Tausend Jcthre Osterreich, \.Iiinchen, 1g75,

Porumbe scu Iraclie, Scrieil, ed. de L. Bodndrescu, Cerrrduti, lgggPrcrcopopovici Alexe, zi d.e ani'de ru inirea Bucou:nei, sitriu-

Ciachir Nicolae, Bucozrina intre d-ottd rdpiri (1775- N4A), inde istorie militard,,, I, II (martie, mai 1992), Bu:uregti

Ciachir Nicolae, Din istoria Bucouinei (1TTi_1g44) _,,The Voice Romanian,., nr. l, 2, 3, 4 (19t)2), Hamilton_,foro,nto

Ciobanu Veniam in, La granila e trei illlperii, Ia5i, 1gB5

,,Revista

in ziarul(Canada)

'. 47.'i 4r.

:, 48.

i 49.

50.ql

JZ.

ir3.qd

55.

56.

57.

58.

<o

60. Randa Alexander; Osterreich in6bersee, Wien.M0nchen, 196661. Rel i si m ion, Din Bucouina urenturilor rlrele: scltite istorice, cern6u{i,

1 926

62., S b i'e r a .I o an, Aron Pumnul. '.Voci qsupra 'uie!i.i" ;i insenwdtdlii 'lui;. Cerndufi. 1BB9

63. Sbiera L G., Famitia Sbierain istoric si trarlitic,.Cernduti, 1899

64. S e a m a n L:,'Fiom Viena to l"ersailLes, New York, 1963

65. Simionescu Ion, Bucouina, BucureEti. 1939

66.:.5ioh G., Notige despre Brlcouina, Bucureqti; 1882

67. Subtelny Ore st,Tlcraina. Attistory,Toronto-BuJJalo-Lond,orz'.(Canada).1986

68. Stef anelli Teodor, Erninescu $i BucoDina, Cern6u{i; 1943

69i Tdt5r'5icu N'i c oIae, Euacuarea Basarabi,ei $i Bucoutne,i de. nord,Craiova, 1940

70'.r, Tcabiuc-Albju Nicolae, Brtcouina de Nord,28 i.unie 1940 - 28 iuni.e/941, Sibiu, I94l

71.rTo..mA Ior,gu, Societetea ,,Scoala.Romdnd" d.in-Suceatta, Succava, 1900

72. To rontiu llie, Rom6.nii sL clasci intelectuald din Bucouina, Gerndr:ti.1911 . .

73: Tbronf iu: l.8., Rorndnii. Si clasa d.e mijloc d;.n Bucouino, Cernduti;7572

74.'fopa :Dimitri e, Romdiismul in regitLttea d.intre Prut qi.Nistru d.tn

fosta Bucouind, BucureEti. 1g2B

75, To pa O:v id, Ceremu;ut cddturi de Nistru, Mazttii ;i rdzesii clin Bu,couilT[L,: pentrrt, Basarabia, Cernduli, 1926. . ,,

76. Vorobschievici Octaviah, La noi ii Bucouina, BucureEti, 193777. Voronca Zahatia. Rutenizarea Bu.couinei, Cernduti, 190378. W e r e n k'a :D.,' Topographie cler BlLkouina,'Cerndu{i, 1BOS

79. Zd llner E., Histoire de I'Autriche, des origines a nos jours, Paris 1966

C."Periodice

1. ,,Apdrarea Nafionald" (organ national independent), Cernduti, 1906-19032. ,,Calendarui Bucovinei" (Soeietatea pentru Culturd gi .Academia Ortodoxd;.

Cernduti. 181l-19143.,.Candela". jurnal bisericesc-literar, Cernduti, 1BB2-1g14

,,Democr.eitril"' (1921) - director,, Constaritin Cehan=Racovifd

,,Deqtep'tareaj', gazetd pentru popot, Cernduti,-1893:-1904 i

,,Dr'eprtateS"',-.e.erndr.i!i, lg27 - organ al Partidului Poporu,lui,,':rdi:ntia. g-r.gluhri .AveT escu i : .r:: :-r : r .: .:.: , l n

7. ,,Foaea logilor provincia,le penlru Bucovina", Cernduti (de tra

8.,.,Foa6ai Ordindcitrni.loi :.ar eot,sistoriului'.episeo'pai",i eerndu{ig.

'Foaea Societdtii pentru Literaturd Ei Culturd RbmAnS inCernduti. 1865-1869

4

D.

"b; sub preEej

1850)

(din 1868)'Bucovina'1.,

\

tr,54

10.

11.

72.

13.

14.

15.

16.

17.18.

19.

20.

2I.

,,Foaia Poporului" - organul ro,mdnilor din Bucovina,1914

,,Gazeta Btrcovinei",,Glasul Bucovinei"Sextil Pugcariu,,Monitorul Oficial" (ml. 1918-1923),,Patria" - 6rgan nafio,nal, Cerndufi, 1897-1900,,Revista politicd", Suceava, 1886-1891,,Timpul", din 1929 - dire,ctcir, Co,nstantin Cehan-Raaovild (apdrea dumi-nica) - red. in str. 1l Noiembrie, nr.7,,Tribuna", cotidian independent (1929), CernAuli,.Via!a Noud" - organ nafional, CernAu[i. I9l2-1914,,Viitorul" - foaie clericald ortocio,xe, Cernduti, 1904-1914

,,Vointa poporuiui" - organ popiular independent, Cerndu{i, 1902-1903,,Voice of Romain", Hamilbon (Canada), 1991-1992

191 1--

(1891-1897) ::

organul Partidutui Democrat al Unirii, fond

FACTS IN BUCOVINA' S HISTORY

The upper Land, indruding the coujnties of Czern'ots and sLr,ceava,.usecrto be the hbart of .feudal Mofldafia, the state that in 13b9 had won its inde-pendence and started'to play an increasing r.otle in.south-eastern Europe. Ir'is;in rthat geogrraphi'car area that the firtst two capitals ,of the country (sireland suceava) as well as the beautiful rnonasteries of European cr.r,rtural fanewere to,be foun.d.

Fr'om mi'd .14th century w tzzs, when Northern Moildavia (Later known asBllcovina) was fraud.urenily cut off from the rest of the country by the Habs.-burgs, this liand breathed a Ro,m,anian existenae in ibs instiiutions, raws, re-Iigion and culturai establishments. The.Romani.an vilrage.was the cradle of

, IlTe ' tladi'tions. 416 years, of stabiiity in upper Mold,avia (13b9_r77b), forbo,th the state and the pred,orninantly RLornaniran population, allow us .tc

lightly say that from. the historical ,ri"*p".r.rt Burcovina berongs to Romania.The der^ocratic evolution shows that ucrainians, G,errnans, Jews, po,Iishpeople, Armenians and o,thers co_inhabited with the Romanians.

between 1275-1918 liu.ovina was par,t of the Austrian Empire and in1849 it became an independ,ent .dukedorn, The popul,ation, the Rom,anians in-.c'lgded' benefited by rnodern Austri,an institutions an.d higher education inthe Germ'in universitiei of czernorts und vi,arr.,a. At the .same time, perma-nent I'inks were m'aintained with lhe o,ther Fiom,aniran countries, particularywith Mo'ldavira, Bessarabia and Transyrvani.a. Initiated when the nationalRomanian state came into being (1859), these links crevelopua to u p""r. *r,u,.,the union was forged in November 1918.

'l'he author ot' this borok, Nicolae Ciachir, is professor at the Universityof Bucharest and speciarist in modern worrd history. He has authored 20books and over 300 scientific studies based on a wide liti-g*flr;, that havebeen published both ar home and abroad. rtu,"r:""t-oi'*ir'o"ok is ap-proached in a'European perspeetive; references are repeatedly made to therGreat powers.

' unpublisheld recor"ds support the statements on Bucovina's situation du-ring the first wo.ld war, the proclam,ation'of the rsra u"i"", rre, neintegra-tion within the. Rornraniran kingdorn, the achievements of the country, SovietRussia's poiicy of dictatioh in the ,summer of 1g40 and Northern Bucovina,sannexation in spite of the fact that she never u"f""e"a i; ;;r,r.

' See the bibliography at the end. of this book.

On iune 28, 1940, the Russians did no,i contend thernselves with NorthernBucovina and their tanks o'ccupied some 30 rnore villages as well as Hertzatown. The Ro'm,anians in Bucovina suffered under harsh oppression, weredeprived o,f ttleir properties, isolated, thrown, into jails and dep'o:rted.

As. France had been defeated and Elng.l,and could not help, a clo,ser linkwith Germ,any was our only so'lution to survive. On June 22, lS4l, Romanil.tstarted the fight and within a month Bucovina was liberaled. Under Ion An-tonescu's.direict supervision, Buoovina began to heal her wounds. On Nove'mber16, ,1943, in the orders he gave to generral Dragalina, Bucovin,a's goivernor,Antonescu said that ,,the Rotmani,an must not be treated one way and theItrctainian another way" (The State Archives, Buch., the Presidency of, the Mi-nisters'Ctounoii Stock, the Military Cabinet, FiI,e n,o 353 (1943), p. 3bl).

As the develop'rnent of .the war wenrt contrary to Romania's interes,ts, inMarch 1944 the evacuafion of the public insrt,irtutions was started. Tens orthousan.ds of Bucovina's inlrrabilants foil.owed the authorities and ch,o,se toleave their birth place rather than bear a new stalinist regime. others stayeclbehind to live a very hard tife. !

. . Plo'fosso,r. Nicolae ciachir delivered a co.urse on Bucovina's histony atthe F.acuity of History in Bucharest..; he ako held a series of conferences onthq subje:Lt. in.Ro,mrania and Canad,a (1990-1991),; in May 1992 he began a$u,ite of ,artic,ies in the Canadian period.ical ,,The Romani,an Voice,,.; anotherseries of articles are cunently being published in the ,,Magazine of MilitaryHi,story".

The author hopes this book will fill a gap in Romanlan historiographyand provide the specialrists hs weil as the readers thirsty of true and accurareknowledge, wittr new information on Bucovina,s history.

RESUME

La Moldavie clu Nord, ,,fara de Sus'I, avec ses contrees cle Czernowitz etSuceava formait le nuclee de l'Etait feodal Moldave qui, aprds avoir accddeA i'ind6pendance en 1359, commenqait A. joeur un r6le important d,ans le Sud-Estde t'Europe. C'est ici que seront bAties 1es premidres capitales de la region(Siret, Suceava) et les chaines de mo,nastdres, joyaux de reput.ation culturelleellropcenne.

Depuis le milieu du XIVe s. jusqu'en 1775 (quand le Nord de Ia Molda-vie; devenu ultdrieurement la Bucovine dont les Habsburg s'emparerent parruse et chantage),'la region connut par ses institutions,.lois et centres re,Ii-gieux et' culturels, l.lne vie de souche essenliellement roumaine, le viilage rou-rnaine restant la source et Le fondement de ses traditions. Ces 416 anneesde stabiiite'cte'I'trtat cle,la Mo,ldavie. du Nord (1359-1775), ainsi que le pei'-manence de la pcpulation roumaine majoritaire, nous autorisent d'affirnrerqrre, :du point de vue historique, la Buc,ovine apparti'ent d la Roumanie. Auxcdt6s des Roumains y o'nt v6cu des Ukr'ainies,'Allemands,

, Juifs, Polonais, Ar-

m6niens et,f. L,es statistiques pr6sentdes dans le volume enseignent Ie lec'teursur I'cvolution demographique.

Entre 1775-1918 la Bucovine fit partie de I'Empire Autrichien, devenanten iB49 un Duch6 auto,nome. La popul,ationj y compris celle roumaine, bend-ficia des instituiions modernes autrichiennes et d'une instruction au niveaii3uropeen, assur6e par les universites de Czernowitz et Vienne. Les contactsavec les autres pr,ovinces roumaines, surtout avec la Moldavie, Bassarabie etTransylvanie 6taient p'ermanents, po'ur d,evenir particuiiCrement 6troits apresla constitution de l'trtat natiorial roumain (1859) et surtout aprAs la procla-matit;n de I'Union (1918).

L'auteur, Nioorlae Ciachir, pro'fesseu,r d I'Unive,rsitd de Buroarest, sp6cialisteie I'histoire moderne u,niverseitre, a publi6 jusqu'2t pr6sent 20 livres et plusde 300 6tudes scientifiques parues en Rourn,anib et d l'6tranger ; fond6 surune riche bibliographie, il traitb le sujet de ce livre en contexte europdenavec de multiples r6f6rences aux grandes puissances.

Eiabor6 dr partir de documents in6dits ddoouverts dans les archives, Ielivre traite de Ia situation de la Bu,covine avant et pendant la premidreguerre mondiale, mettant en lumidre 1a proclamation de i'Union (1918)' lar6int6gration au royaume de Roumaine, Ies rdalisations de 1a province con-sidir6s sous des aspects multiples (1918-1940), la politique de diktat imposde

159

ltar 1A Russie sovietique (et6 1940;, 1'atrnexion de la BtiooVine clu Nord, bienque c€ territoire n'ait jamais appartenu A la Russie. Les Russes ne se sontcl'ailleurs pas limites uniquement d Ia iJucovine du Nord, Ies chars sovi6tiquesoccup'ant approx.30 viltageg et Ia ville de Hertza (28,juin 1940). Les Roumainsfur,ent pers6cu'tes, marginalis6s, exproprids, mi,s en priso'n, depo,rtes.

Flace au danger sovietique et devant la perspactive que la Roumaniedcit aneantie co'mme Etat, au moment orl Ia l'rance soubissait ia defaite etI'Angleterre se trouvait dans I'impossibilite d,e nous aider, la seule solutionrest'ait un rapprochement de I'Atlemagne. Le 22 juin 1941, la Rouman.ie, de-c'Irara Ia guerre d I'URSS et epviron un rnois apres la Buccvine fut liber6e.Scus la directe surveill.ance de Io,n Anto,n.es:u la Bucovine so.i[ne' ses b,les-sures. Dans les instructions que Ie gen6ral Dragalina, gouvenneur de la Bu-covine, reqevait le 16 novembre 1943, Ion Anlonescu prcicisait : ,,,les Ukrai-niens et les R:oumains doivgnt etre trait6s d'une maniere egale, sans aucunediscriminatiron" (Archives de I'Etat de Bucarest. cornseil des mini.stres.Cabinet militaire doss.353 (1943), p.3b1). Vu que la guerre etair de-lavora6le a la Roumanie, en mars 1g44, alors que Ie front approchait, com-men,ce I'evacuatio'n des in.stitutions. Des dizaines de milliers de bu,coviniensqui prdferaient I'exil pilut6t que de subir un nouveiau r6gime stalinien, suiv.i-rent les autorites. ceux qui restdrent ont du subir cle lourdes souffrances.

Le Pr Nicolae cirachir a donne sur ce theme ,un cours sp6cial a la Fa-cult6 cl'histoire de Bucrarest, ii a presente une serie de conferences en Rou-manie et au canada (1990-1991), a co.mmenc6 la pubiicatio,n d'un s6riel en -dix 6pisodes dbns 1a revue cana,clienrhe cle reputation ,,The R,oma.nian voi,ce.'ainsi qu'une sui'te d'articles in : ,,Revista cle isrtorie milit.ar6,,. par. la palrrtionde ce livre I'auleur espere combier une ]acune tle l'historiographie r.oumaineet de mettre a la port6e cles specialistes, et en egale mesure a cell.e du public,interesse aux faits vdridiques, des donndes nouvelles concernant L,histcire clela Bucovine. t

AUs DER GESCHTCHTE DER,BUKOWTNA tI775_1944)(zUSAMMENFASSUNG)

Der ndrdliche Teir cier Mordau, rum. fara de sus (oberland) genann;,r''it den Gebieten um cernduti und suceava, bildete den Kern des Feucrar_staates der Moldau, der 1359 seine Unabhtingigkeit erlangt hatte und im Sii-dosten Europas eine wichtige Rolre zu spieren begann. Hier ragen crie erstenHauptstiidte rles Landes (Siret, Suce'ava) und die berirhmten Molciauklcjster,die kulturell in Europa weithin bekannt waren.

Von der Mitte des 14 Jahrhun,clerts bis 1275, als die Habsburger cle*ncirdlichen Teil der Moldau (der spdter, cren Namen Bukowina erhielt) durchErpressung und Hinteriist an sich riss,en, purste rumiinisches Leben in denInstitutionen, Gesetzen, Kurtus - und Kur,rturst5tten, das rumiinische Dorfwar Quel1e und Grundlage clieser Traditionen. Die 416 Jahre staatlicher sta_billit:it der oberen Moldau (r3b9-1275) und,e die mehrheiiliche rumeinischeBevdlkerung berechtigen uns zu der Behauptung, da - geschichiilich ge-sehen - die Bukowina zu Rumanien geh6rt. Zusamrnen -it du", Rumdnendebten dort noch Ukrainer, Der--r,tsche, Juden, po,ren, Armenier u-.a. Die sta-'tistiken des Buches weisen die dem,ographische Entwickiung nach.

Zwischen r77b un'd 1918 gehdrte drie Bukowin,a zu osterreich und wurdeab IB49 zu eine'm seibstendigen Herzogtum. Die Bevdlkerung, einschriess ichder Rumiinen, erfreute sich mo'derner 6sterreichischer Institutionen und ei-nes Bildungswesens von europ:iischen Niveau an den Universitiiten zu Cer-ndut'i und zu wien. Zugleich unterhielt m.an diauernde Beziehungen zu der.landeren rumrinischen provinzen, besonders zur Mokraul zu Bessarabien un:lTranssiivanien, und die Beziehungen festigten si,ch seit der Entstehung desrumiinischen Na.tion'arstaates (1859) und gipferten im Akt der \rereinigungim November 1918.

Der verfasser d'er Buches, Nico ae ciachir, professor an der universitritBukarest, Fachmann fiir moderne wertgeschichte, Autor von 20 Biichern unrlmehr als 300 wisseqschafflichen Studien, die im In_u,nd Ausland verdffenflichtwurden, behandelt gestiitzt. auf eine reiche Bibliographie- d;" C;;;ri;,,,iim europriischen Konterf und nimmt dabei vielfach auch auf ciie GroBmti-chte Bezug.

Aufrund zahrreicher unverciffentlichter Archivmaieriarien wird die Lageder Bukowina vor und wdhrend des Ersten Weltkriegs gezeigt, die Ausru_fung der vereinigung im Jahr 1g18, die wiedereingriederung in das K6nig-

161

rejch Rumenien, die Leistungen der Provinz auf vieifachell Ebenen (1918-

in+oj' af. Di1ctatpolitik Sowjetru,sslands im Sommer 1940 und die Annexion

der Nordbukowinra, oibwoh,l dieses Territorium nie zu RuEIand gehdrt hatte'

Am28.Junilg40gabensichdieRussenmitder.Nordbukowinani'ehtzufri-eden, sondern ihre ,Panzer besetzten etwa 30 weitere Dcirfer und die stadt

Herta dazu. Das rumdnische Elemdrnt der Bukowina wurde verfolgt,' aller'

erworbenen Habe beraubt, marginalisiert, eingek6rkert, deportiert.

Angesrichts det'von s,owjetrussland drohenden Gefahr' d'ass Rumiinien als

Staat aqfgelist izerde; als :,Frankreich milititrisch besiegt' waf und ,Engl,anci

keine Mdglichkeit hatte, uns zu helfen, war die Annliherung an" Deutsch}anel.

die einzige Uberlebenschance: Am 22; Juni 1941 trat Rumiinien in' der Krieg

ge,gen die UdSSR ein, und in e'twa einem Mo'nat wir'ctie Bukowina befreit'

i-liter direkter Uberwachung Marschall-Ion Anlonescu beganR die Bukowin'a

, ihre wunden zu heilen...In d,en an General Dragalina, den Gouyerneur der

Bukowina, am 16. November 1943 gernchterten AnordnUngen wies Antonescu'

d,arauf hin, {aB ,,der Rumiin,e nicht in dei^ einen und der ukrainer in einer

anderen weise behandelt' werden diirfe" (staatsarchiv Bukar'est, Vorsitz des

\llinisterrates, Militdrkabinett, Doss. 3531 19431, S" 35 1)' -

Der Krieg verlief fllr Rumdnien unglinstig, und so begl?t' sobald die

Front nliheqrijckte, im. MSrz 1944r die Evakuierung der Institutionen' Den

. Behrjrden fo,lgten Zehntrausende Bukowiner, die es vorzogen, siah vo'n ihren

Wurzeln losZureiBen . a1s von neum ein stalinistisches R'egime zu ertragen'

Und die dort VerbJiebenen machten schwere, Zeiten mitProfess,or Nicolae Ciachir hielt zu diesem Thema -eine Sondervorlesun[

an der. Fakultiit fiir,Ges'chichte in Bukarest, ebenso' eine Vortr'agsreihe im

Inlan.d und in Kanada (1990 und 1991) und begann ab Mai f992 die Verdffen-

tiichung einer Fortsetzungsreihe in zehn Abschnitten in der bekannten ka-

.,l"Jir.rr-." Zeitschrift ,,Th"e Romanian Voice" sowie einer !r1nne^vo1 Bei

triigen in der Zeitschrift ,,Revista de istorie militard,". Durch das ErScheinenI .liele, Buches ho,fft der Verfasser, eine Liicke in der rumanische Historio'

graphie zu schliessen und. den Fach,Iguten r,l'ie auch dem nach genauen und' irut r*n Erkennrtnissen begierigen Ptrbfikum neue ItrformratiLo'nen iiber die

Geschichte der Bukowina zur Verfligung zu ste'len'

i'.

,."-+

Cuprins

Capitolul IConsidera[ii istoriografice privind Bucovina

Capitolul IlCo,nsidera[ii istorice in context u.1iop"a.t, pind la acapararea nor-

' dul,:i Moldovsi de,cdtre Imperiul Habsburgic'(1775) ' ' ,

Capitolul III o

.Dd la pdtrunderea trupelor austriece (1775), pind 1a constituirea

Ducatului Bucovinei (1849)

Capito.Iul lVDe la constituirea Dtr,obtului Bucovinei (1849)' pind la declanqarea

primului rdzboi mondial (1914)

Capitolul V.Bucovinainprimulrdzboirnondial(1914-1918).ProclamarQaUni-,

. rii cu Rorndnia (28 noiembrie 1918) '"

Capitotul VIDe la reintegrarea Bucovinei in Regatul R'orndniei.(decembrie 1918)

pind la No6'r ultimativd a guvernutui U'R'SS' (iunie 1940)'

CapiLoIuI V lIBucovina in vara fierbinte a anului 1940: Umiiin{d 9i durere"Bu-

covinadeNordgizonlaHeiteiSubo,cupatl.ebolgevicS(1940_1941).Din nou impreunS. (1941--1944) . r..., -': ' , ; 1 :

Bibliografie selecliudRentrnateCilprins

t2315 1,

\37163

-,,r--*":: -D--i.-.

DevA

lrv

, (,j

i i\

)a 1

'10rovi(c i

l: o't)

c)dr'-

l{_rcos

0 2t 50 f5 '00k^*.--il