,;;g;;ifififi+*i;*ir*,' '"'il?Ir'x'1?i'r;

c Eminescu. Modelereedihrcu oou, o"i_1tl?tyicl

Si viziune poeticd, 1.974 (2000;2002;

I y,, " : *', ;; ;; #:i ;: : :: :::: : : : : ;i:,: : n*'

o'[ - v v v' 4 rr L

e Cursul Eminescu, L993o lon Bqrbu Si poeticc M o t esta re; ;, *;:; : ", ;::l;:ii

s m u tu i, 1.ee 3

o Modernism/postmodernism. O' ipoiJza, ZOoSo Studii de lituraturd

c Ion Barbu si po"rirr'o'dnd si comparafi,200s

c stud ii eminesciene,':;;f " o "rrismutui, 200 6

c Studii'despre Ion Budai_Deleanu, 20j,1.c Corespondenfd intimd Ioono r^l.i"o)rr, _o Configuragii,20L5. ottt r€f,r€scu - Liviu petrescu,20.J,2

Ioana Em. Petrescu

si Liviu Petrescu

Scrisori americane

(lesl - 1es3)

Edilie ingrijith, studiu introductiv, noth asupra ediliei 9i

note de Ioana Bo! postfald de Liana Vescan

Casa Cirlii de $tiin!5Cluj-Napoca,2017

Sumar

Studiu introductiv

Noti asupra edi1iei.... ...'...19

Scrisori americane LgBt-1982 ..,,,,,,,22

Scrisori americane I9B2't983 ......155

Addenda... .................... 304Fragmente dintr-o carte niciodatd scrisd (loana Em.

Petrescu) .............'....... 304

,,Carteggiare" - elogiul cdlitorului firi vocalie.........,. 304Molestarea fluturilor interzisi... ...........,.......306

Scrisori neexpediate................ .,;,310Scrisori semnate de Liviu Petrescu... .....,....320

Corespondenli oficialS din perioada stagiului american

(loana Em. Petrescu).............. .....332

Acte oficiale.'.....'.....'... """""""""" 350

Postfafi

Scrisori 1981 - 1982

Los Angeles,4. nov. l-98l-

Draga mamii,

Gata-gata si incep cu doui puncte dupi titlu gi cu data pe dos,

a$a cum am invSlat cd se scrie aici;si mivezi creind cu aplicifiune gi

cu trei di4ionare scrisori, programe de curs etc. in engleze;te, cred cite-ai pripddi de ris gi !i-ai mai uita necazurile, care sunt destule. De

necazuri am aflat - dupi cum [i-am scris in ilustrati - din telefonul datMarioarei. De fapt gi tu mi-ai spus, cAnd !i-am telefonat, ci tata mareeste f[oarte] riu. Dumnezeu s5-l odihneascd in pace! A fost, totugi, o

viafi mai lungi ;i - din punctul lui de vedere - mai frumoasi decAt

putem spera noi igtialalli si avem parte: 96 de ani dintre care mai binede 95 sinitos tun, asta pare incredibil. Acum totul este ca tu sI te refacipufin. MI intreb mereu: ce e cu dintele tiu, ce e cu erupfiile celea, ai

primit voie si minAnci pAine sau egti tot pe regimul barbar al

dermatologilor (mama: intreabd-l pe prof. Cdpugan dacd nu este aici

weun medicament miraculos p[en]t[ru] tine, pe care si liJ putemtrimite]. Oricum, tare ne bdntuie grija gi dorul de casi, degi aproape cin-avem timp si ne gAndim. Dar s5-1i povestesc tot pe indelete.

C5litoria a fost ingrozitor de lungi, dar f[oarte] ugor de

suportat. Cu avioane dintr-astea si te tot plimbi, nonstop, o zi ;i o

noapte, ci nu !i-e rdu nici mdcar la decolSri gi ateriziri! $tii ce

straniu sentiment ai, dupi atdgia amar de ani de boalS cAnd miconsolasem cu gAndul cd tot ce-mi pot ingidui este naveta pat-facultate, si vezi, din avion, Austria gi Anglia gi Atlanticul gi Canadagi New-Yorkul! La New-York am schimbat avionul gi agteptAnd la

22

Scrisori americane ( 1 9 B 1 - 19 B3)

aeroport ora zborului urmitor am avut timp si ne ingrozim deprefuri (un pahar de pepsi cu 99 de cenfi, practic un dolar!).TrecAnd peste gocul Ssta (care n-a fost mic gi care persistd inci,p[en]t[ru] cd Los Angelesul e un orag f[oarte] f[oarte] scump), sine continuim drumul, la Washington acum. Am stat in Washingtondoui zile gi jur ci e cel mai frumos gi cel mai incredibil ora; dincAte am vdzut.in ora;ul vechi casele, f[oarte] viu colorate, cu multicirimidi aparenti, cu cercevelele strilucitor de albe, cu o nebuniede flori, tufe ;i pisiri in fati, sun! majoritatea, mici vile,nemaipomenit de cochete. Cum au reugit si le armonizezearhitectural cu blocurile ultramoderne [nici unul excesiv de inalt)rdmAne pentru mine un mister. Dar efectul este colosal: bun gust,discrelie gi un fel de lumini interioari care izvorigte de peste tot.Era gi o zi aurie de toamni, cAntau, in plin centru, greierii [gi seauzeaul), inchipuiegte-!i mami, greieri mulcomi fArAindnestAnjenifi in plini zi, in plin centru al capitalei Americii. Oameniisunt de o mare amabilitate, nici crispafi, nici grdbifi peste misur5,gata sd-;i rispundi Ia intrebiri. Seara am vizut marile monumente9i centrul civic al oragului, Casa Albi, palatul Congresului,Biblioteca Congresului, Jefferson's Memorial, Lincoln's Memoriallctc. Dar iubirea mea rdmAne Georgetown-ul, ora;ul vechi; m-agbucura grozav daci ag mai putea sta vreodatd cAteva zile laWashington; poate la vari, dacl o vrea gi Dumnezeu, si-mi fieingiduit rigazul celor cAteva zile,pe care le-a9 putea gusta, atunci,altfel. GAndette-te, mami, ci cele 2 zile de Washington, care auinsemnat gi primele (grele) eforturi de a ne descurca intr-o laristriini, veneau dupS vreo l-9 ore de zbor cu avionul; in plus, cam osSptimAnd dupi ce am sosit, din cauza diferenlei de fus orar fintreRomAnia gi Los Angeles sunt 10 ore), n-am putut dormi noaptea tine prdbugeam de somn peste zi.

Ei, dupi cele doud zile, adici in 23 oct[ombrie], seara, amluat-o spre Los Angeles; alte 5-6 ore de zbor, alte aiuritoareaeroporturi internafionale; neam de neamul nostru nu s-a vAnzolitcAt fiic5-ta cea sedentari de la un ocean la altul. Aici, la Pacific

I Muzeele memoriale dedicate lui Thomas Jefferson gi Abraham Lincoln fengl.J.

23

loana Em. Petrescu gi Liviu Petrescu

(unde ne plimbim in haine de vari peste ziJ, ne-a agteptat uncoleg, ne-a dus la hotel gi ne-a dezlegat primele mistere de ordinulorientirii, dificili intr-un orag practic infinit cum e Los Angelesul

fliviu a calculat ci e cam cAt distanfa Cluj-Oradea). SAmbdtd ne-aplimbat cu magina lui prin orag, pe la Hollywood, prin BeverlyHills, pAnd la malul Pacificului. Duminici ne-am plimbat nilelsinguri, cu un aer de mu$te le;inate de oboseald, prin zona dinjurul Universitdfii. De luni am inceput si ciutdm casi, ceea ce parea fi, aici, problema cea mai dificili. Se procedeazdpebazl de micapublicitate 9i cred cd, dacd nu te ajuti noii prieteni de aici, e;tipierdut. Pe noi ne-au ajutat din plin, aga ci, de sAmbiti, ne aflim inapartamentul nostru, care e departe de a fi un palat, dar e

convenabil gi, ceea ce este esenfial, se afli in zona apropiati de

campus. Autobuzul care md duce pdni la poarta campusului e la 5

minute de noi, supermarkef-ul tot cam acolo, aga incAt mai bine eragreu de gisit in graba in care am cdutat noi (hotelul ne ruina!).,,Apartament" inseamni, p[en]t[ru] no|,,one bedroom"z, adici: undormitor (luminosJ, baia gi livingul3 in care e, dupi sistemul de

aici, gi bucitiria. Am frigider, aragaz, api caldi tot timpul, aga cibucitiria nu e o problemi. Cu vase gi lenjerie de pat am fostinzestrafi grafie extraordinarei generozitifi a unei colege care nile-a imprumutat pe toate. Nu vreau si md gAndesc ce ar fi fost daciar fi trebuit si le cumpirim pe toate; am cumpdrat numai douicratile care au fost B dolari. Cu timpul o sd ne mai luim nitte seturide plastic, care sunt foarte ieftine qi aritoase. in rest, mobila e lalimita [de jos aJ modestiei, dar un pat, 3 misule de cafea, o

noptieri, o comodi, o masi cu 4 scaune (de doui feluri), doudfotolii gi o sofa - decAt care alta mai desfundatd n-am avut plicereasi vdd (gi si incerc pe oase proprii) pAni acurh - tot avem' Avem 9itelefon. Nu-!i dau numlrul ca sd nu te ispiteasci Satana sd-!ipetreci tinerelile gi si-1i golegti punga la telefoane incercdnd sd ne

caufi. Noi oblinem legitura foarte ugor (in mai pulin de un minutJ,stAnd comod in fotoliu gi vd putem suna la ore convenabile: dupi12 noaptea, cAnd tariful e redus cu 600/o,la voi e 1-0 dimineafa, aqa

2 Un dormitor [engl.).3 Camera de zi (engl.).

24

Scrisori americane ( 19 B 1 - 19 B 3 )

cA no problema. Problema e insd alta - ;i de asta gravitatea ei neobliga si nu vi sunlm mai des de o dati pe luni [cu schimbul!]:convorbirea primi cu tine, cu tarif redus cu tot, a fost 1,0 dolari giB0 de cenfi. Poate cAnd vom invSla locurile unde se poate cumpiramai ieftin ne vom putea permite luxul mai multor telefoane. Ca siinchei cu raportul casnico-administrativ, te anun! ci, dupi vreo 7zile de sandwichuri, am trecut definitiv pe sistemul meseloramericane [necesar avAnd in vedere ci stam la facultate pAndtArziu dupi amiazi): un breakfasts substanlial de tot; la lunch6 unsandwich sau nimic; pe la 6-7, dinnerT-ul care e similar prAnzuluinostru. Deocamdati mi cam incurc in plicuri gi semipreparate, daro si ajung si le cunosc. Entuziasmante sunt sucurile, teribil degustoase gi accesibile ca pref. Televizor gi radio n-avem inci, darsperim si putem inchiria aga ceva slptimAna viitoare.

Despre orag ce si-fi spun? E imens gi amestecat. N-arestilul Washingtonului, pentru ci prea are multe stiluri deodatS.Frumoase [dar inaccesibile noud) sunt cAteva cartiere [practicorage in orag) aristocratice, pline de grddini, linigtite gi cochete.Hollywood-ul nu mi-a pldcut chiar deloc. E agitat, cu reclameuriage gi obositoare, cu ciudate combinalii arhitecturale: un blocuriag, cu turn, in stil maur, plin de dantelirii in piatri, regedinli avreunei binci sau societili prospere, mi se pare o adunituri deprea multe lucruri care nu se potrivesc. Cum nu cred ci mi voi mairitici vreodatd prin Hollywood [dupi ce mi-am ficut in trecerecultura generali), lucrul n-are de ce si mI deranjeze. in schimb,Universitatea e cu adevirat superbi. Uriag5, ca tot ce e aici; o buniparte din clidiri sunt c6pii dupl celebre palate italiene, totul eplasat intr-un parc imens, cu palmieri, cu eucalipfi, cu nigte copacicu flori-pim;tul de un rogu puternic, la care li se zice bottle-brushef , cu ficugi uriagi [arbori, nu tufeJ gi cu veverile care stau devorbi cu tine gi-!i fac sluj. E o incAntare fird sfArgit, din care nu-mirevin, acum ci am inceput si bat drumurile de la catedra unde

a Nici o problemi [engl.).s Mic dejun [engl.).6 Prinz (engl.).7 Cina (engl.).I Perii de curilat sticle [engl.].

25

Ioana Em. Petrescu 9i Liviu Petrescu

lucrez (Department of Slavic Languagef) la cele cu care am de

colaborat efectiv gi in al cdror program trebuie si fiu incadrati(Dep[artment] of Russian and East-european Culture, Dep[artment]of Romance Languageslo etc.J. Biblioteca line 9i ea de ordinulmiracolelor; gdsegti tot gi nu-fi mai vine sd pleci.

Sosind tArziu, mult dupd inceperea cursurilor, nu voi aveaore pAnd la Criciun. A;a cd de siptdmAna viitoare incep englezaintensiv, pentru cd engleza mea e super s5rdcufd. Ceea ce gtiam nuprea-mi serve$te, fiindci americana diferi enorm de Briflshll si ca

pronunfare, gi ca lexic (sensul cuvintelor) ;i ca pattern-uri depropozilii. $tii cum se rispunde, aici, Ia ,,Thank you?"12 Ghici! Ei,

uite, ili spun eu: ,,cu plicere" se zice ,J/ou ore welcome-!" Ce zici? $tiice inseamni sunetui prelung care se^aude ,,oqna"? inseamni ,,f1,)

want to sau ff want a'a3. Dar ,,g'na"? Inseamnd "(l am) going to"r4.Stau cu urechile ciulite ;i obosesc destul de repede incercdnd sd

infeleg; am gi eu o satisfacfie: si-mi vdd interlocutorii epuizafiincercAnd sd mi urmireasci. Exagerez, evident, in linii mari midescurc dar viala e plini de linii mici in care mi impiedic. Ei, daram un birou, o magini de scris fla care mi-am bitut azi primeleplanuri de curs) ;i o legitimafie pentru biblioteci, activ folositi,deocamdatS, p[en]t[ru] studierea fondului romAnesc pe care mipot baza la ore. Am ficut o sumedenie de cunogtinfe, am fostobligatd de imprejuriri si-mi inving teama de lume gi rezervabolnivicioasd de sdlbiticiune de acas5. in ciuda handicapuluilingvistic (pe care sper si-l elimin as soon as possiblersJ a trebuit sicaut lume (vail cAt de necunoscuti pentru mine), si-mi fixezappointment-uri16, si fac fali unor invitafii oficiale (extrem deplicute de altfelJ, si stabilesc relafii - adicd exact ceea ce acasin-am ficut niciodati. Psihologic, cred ci am cdgtigat in L0 zile

e Departamentul de Limbi Slave (engl.J.10 Departamentul de Culturi Rusi gi Est-EuropeanS, Departamentul de LimbiRomanice (engl.J.11 fenglezal britanicd (engl.J.tz Mulpmesc Iengl.).13 Vreau si... sau vreau un/o (engl.).1a Sunt pe cale si... (engl.J.1s CAt de curAnd posibil (engl.).te intAlniri fengl.J.

26

S crisori americane ( 1 9 B 1 - 19 B 3 )

ceea ce altfel ar fi fost o experienli de 10 ani. De fapt nu e preagreu, pentru ci oamenii sunt, aici, extraordinar de amabili gi debinevoitori. Oricum, pregite;te-te, muli dragi, ca la intoarcereanoastri sd intAmpini o ,,femeie de acfiune". Nu !i se pare funnyrt?

Dragi, epopei de dimensiunea Ssteia n-o si-!i mai scriu, fiilinigtit5. Genul literar al ,,scrisorii-fluviu" !ine de gocul acomodirii.Vor urma scrisori normale ca dimensiuni, dar acum am vrut sd tefac si simli pulin aerul pe care il respirdm noi, adici si te fac sd nesimli cAt mai aproape de tine. Te rog mult, mu!i, scrie-mi, gi nudupd metoda telegrafici de asti var5. Scrie-mi despre voi tofi.Despre tine mai intAi gi mai intAi; despre copii; despre aia mici gigcoala ei; despre Bebi 9i Cdlina; despre Nuli gi Piti, despre tantiLala. Mi-e tare dor de voi toli si vi sirut gi eu gi Liviu de multe,multe ori,

Ioana

inci o dat5, adresa noastri este:1742 Federal Avenue, LosAngeles, Ca. 90025 U.S.A.

[Los Angeles], B nov. 1981

Dragi Lenocicals,

Asta cred ci va fi cea mai amestecati scrisoare din viafarnea, dar in ce hal de amestecat se afl5 bietul meu cap la ora asta e otreabd de nedescris! Aga ci lucrul cel mai bun e si-!i povestescaventurile de pAni acum in formuli letopise!, care va si zici de ladescilecat pAnS-n zilele noastre, respectAnd cronologia bunuluiDumnezeu [care s-a zdpdclt gi ea cu 10 ore diferen;i de fus orar) gineambi;ionAnd la nici un fel de spectacole narativiste. Agadar:

r7 Amuzant (engl.J.lB Elena (Lenal Neagoe (n. L9a\, una din principalele destinatare ale scrisorilor;rmericane ale Ioanei Em. Petrescu, fosti colegi de Facultate $i prieteni de o via$;r acesteia, a fost profesoari de limba qi literatura romAni la Cluj.

27

Ioana Em. Petrescu gi Liviu Petrescu

Cap. I sau Cum au purces preacinstitele fele ale prietenilordomniei tale la drum lung: Pdi, cum si purceadi? Cu 2 zile de

alergdturi oficiale prin Bucure;ti - de altfel, totul rezolvat simplu,firi complicalii ;i amAndri. Miercuri dimineala la 9 [in 2loct[ombrie]J, pe o ceald fumegoasi 9i gerpuitoare, am plecat de la

Otopeni. Acu', dacd-1i spun ci la New York am ajuns pe la 4 dupd

masa, domnia ta va si adaugi la timpugorul aista ;i o diferenl5 de 6

ore de fus orar ca si afli adevirul gol-golu!. Ei, de vlzut mare lucrudin avion n-am prea vdzut din cauza pArdalnicilor celora de nori'Dar un pic de Austrie cu stranii lacuri fla Viena am ficut escali o

ori), un pic de Anglie, cAteva ore bune de Ocean Atlantic ;i puliniCanadd tot am apucat si zirim. Valabil p[en]t[ru] intreaga

cilitorie: lucrul de care m-am temut cel mai tare nu s-a intAmplat;

nu mi-a fost deloc rdu in avion, nici mdcar la decoldri 9i aterizdri.Avioanele astea uriage care zboara la mare inil;ime au o stabilitatefantastici. De cAteva ori ne-au cerut sd ne punem centurilep[en]t[ru] cd trecem prin ,,zone turbulente", dar senzalia nu era cu

nimic mai gravl decAt intr-un lift de tipul cel mai inofensiv' Am

mdncat tot drumul fintruna fi se di de mAncare) 9i n-am avut

absolut nimic. Revin: spre norocul nostru, o impecabilE organizare

ne-a scos din toate incurciturile - p[en]t[ru] ci am fost agteptalipeste tot de cAte cineva; altfel n-ar fi fost prea vesel, fiindciaeroporturile sunt absolut uria;e, cu tot felul de sigeli indicatoare,dar cu un minim de personal - incAt nu prea gtiu cum ar fi fost

daci ar fi trebuit si intrebim (de unde?J ce avem de ficut incontinuare [La prima cilitorie, Cipuqanle gi-a petrecut o noapte inaeroportul din New York. Nu mi-ag fi dorit o asemenea

experien!5lJ. Ei, aici ne-am hotirAt sd luim un pepsi ca sd probimprefurile. $i le-am probat: un pahar - mic - de pepsi era 99 de

cenli [practic, un dolar). Ica20 a studiat rapid prefurile de la self-

1e cornel cipugan, profesor de literaturi comparati la universitatea ,,Babe9-Bolyai"

5i coleg al so;ilor Petrescu; a fost 9i el lector romAn in SUA, inaintea acestora'i0 Ica (Rozalial BorcilS, so;ia lui Mircea Borcild, profesor de lingvisticd la

Universitatea ,,Babeg-Bolyai"; prieteni intimi ai solilor Petrescu, solii Borcild au

petrecut mul;i ani in SUA, unde prof. Borcili a fost lector de limba romdni. IntrucAt

28

S crisori americane ( 1 9 B 1 - 19 B 3)

servicezL-ul aeroportului, le-a comparat cu ce gtia ea dinainte gia-nceput si aibd frisoane. Noi, novici, am intrat in panicd [de totn-am ie;it nici pAnd azi). Pe la 7 gi ceva am luat avionul spreWashington - o ori gi ceva de drum, dar care mai mult de jumdtatea fost, practic, statul la coadi [al avionului) ca sd se inscrie pe pistade decolare.Vlzut din avion, New Yorkul nu mi-a deschis nici unfel de gust de a-l vedea mai de-aproape; in afara imensei [;if[oarte] ordonatei) ingrdmidiri de zgArie-nori, cartiere intinse devile absolut identice, cu 1 etaj [probabil case familiale), in agamisuri identice incAt mi s-a pirut cd gi numirul de copaci de pelAngi fiecare casd (2) este standardizat. in schimb, Lena,Washingtonul este un miracol, un orat absolutamente neverosimil.Am stat acolo 2 zile, chinuili de nesomn (din cauza diferenlei defus orar vreo 7 -"J.0 zile n-am putut dormi noaptea qi ziua ni se ficeariu, pAni la senzalia de legin gi de vomi, din pricina oboseliiJ,obligali si gisim singuri pe bazi de harti 9i firi taxiuri [de undebani?J adresele oficiale unde trebuia si ne prezentim Ia oredinainte fixate gi, cu toate astea, degi normal ar fi si detest asteadoui zile ca pe un cotmar, toate spaimele gi anxietifile s-au potolitsub farmecul nesfArgit al acestui orag de necrezut din inima lumii.Am ;i avut norocul ca tAnirul care ne-a intAmpinat la aeroport sifacd,, a d,ouazi, un gest de mare prietenie, purtAndu-ne, seara, - cumagina lui -, prin centrul politic al oragului. Muzeele nu le-amputut vedea decAt pe dinafari, dar ne-a dus la Jefferson's MemorialSi Lincoln's Memorial [ambele reediteazd, in proporlii mirite,monumente grecegti), pe lAngi Casa Albd, Palatul Congresului,Biblioteca Congresului etc. E o zond a oragului, monumental5,strilucitor fgrecescJ de albi din cauza pietrei din construcfii,echilibratd [grecegte) in proporfii 9i imblAnziti prin imense,nesfArgite parcuri. Monumentele lui ]effferson] gi Lincoln, dintrecare primul mi-a plScut mai mult [al doilea are cam multeelemente simbolic-alegorice, realizate in maniera mozaicurilor dela Pompei intr-o construclie in genul Parthenonului) au, in centrul

nu erau la prima cilStorie de acest gen, se inlelege ci i-au sfetuit/ajutat pe sofiiPetrescu la sosire - poate, au chiar fficut o parte a cilitoriei impreuni (?).2r Autoservire (engl.J.

Ioana Em. Petrescu gi Liviu Petrescu

construcliei, statuia (uria;dJ a pre$edintelui respectiv. Sculptural,statuile mi se par o performan!5 - in sensul in care mi uimeauintotdeauna gi portretele lui Ladeazz -; gtii ce greu e sI faci unportret monumental in costum modern, sd dai o imagine esenliald,mdsurati cu ve;nicia, avAnd sd te impiedici in amdnuntele precis

specificate, perisabile gi deci, prin contrast, potenlial ridicole, ale

costumului. Ladea i;i imbraci poelii (il gtii pe Blaga?), peste

costumul modern, cu o manta-pelerini oarecum romanticd (sau cu

o rasi cilugdreasci stilizatd, ca-n grupul $colii Ardelene) - ceva

care e mai mult o prelungire a migcdrii - cu sugestia de togidrapati - decAt un costum precis. Statuia lui Lincoln opereazi cu

solulii aseminitoare, de stilizare (prin cute, draparel a unuicostum exact de epoci. Dar fefferson rimAne un miracol. E uriag, e

in picioare, e intr-un costum exact, deloc stilizat sau imblinzit, de

sec. XVIII, cu pantalonii strAngi pe picior, cu vesta str6mtd, cu

redingoti - toate astea sub o cupoli greaci de templu circular -gi totul e nu atemporal, ci ve;nic, a$ezat aga pentru intotdeaunaca-ntr-o inleleapti ordine care poate cumula orice (Grecia 9iEuropa luminilor] rimdnAnd totugi, sau tocmai de aceea, ea insi;i,printr-o coerenli interioari, senind, care ii aparline dincolo de

contradiclii gi eterogenitili. Pe panourile dintre coloaneletemplului sunt reproduse ample fragmente din lucririle politiceale lui fefferson. E un spirit iluminist mai pur decAt in bine-cunoscutul mie iluminism european, transformat, printr-o retoricigravi, ciceroniand, intr-un fel de cuvinte-temelii pentru existenlaunei naliuni. E vorba de darul - divin - al libertdgii 9i de principiul -divin - al egalitilii. Dar mai e vorba gi - specific! - de imperativul(tot divin) al ,,schimbdrii", al neincremenirii in formele care au

murit. in jurul acestei construcfii in marmurd ;i bronz, copacinecunosculi mie pAni atunci igi fognesc frunzele intomnate, floripe care nu le-am mai vdzut miros imbititor ;i greieri asemenicelor de pretutindeni igi ldrAie scArlAitul lor vegnic. Lena, cred ci

22 Romul Ladea [1901-1970J, sculptor clujean, cunoscut pentru ansambluristatuare dedicate eroilor gi scriitorilor transilvineni (la Cluj-Napoca: statuia $coliiArdelene din fala UBB, statuia lui Lucian Blaga din fala Teatrului Nafional, la care

Ioana Em. Petrescu face aluzie aici, etc.).

30

S crisori omericane ( 1. 9 B 1- 1 9 B 3)

nimic nu-!i poate da - la un prim gi prea rapid contact -sentimentul concentrat a ceea ce poate insemna America [dacivrei s-o vezi simpatetic, din interiorJ, decAt monumentul luiJefferson; construclie copiind [superbJ monumentele GrecieiAntice; portret reamintind fla proporlii monumentaleJ sculpturabarocului european; inscriplii apropiate de spiritul Luminilor; injur, integrAnd toate astea, acceptAndu-le, adoptAndu-le intr-osintezi frapant originali, o naturi gi ea cAt se poate de autentici,de negridiniriti gi nefalsificati. $i, dincolo de toate, ecoul uneivoci pe care n-ai cunoscut-o pAni atunci - vocea lui lefferson -sugerAnd, in tonalitefi pur iluministe, un fel de particulari accepliea noliunii de progres; incremenirea, identitatea cu tine la trecut e

resimlit5 ca o formi a morfii.Dar Washingtonul drag mie nu e cel - nocturn - al

monumentelor, ci oraEul vechi - in special Georgetown-ul. Pe

bulevardele f[oarte] Iargi, f[oarte] f[oarte] luminoase, majoritateaclSdirilor sunt vile - cu cel mult un etaj - viu colorate, majoritateain cirimidi aparent5, cu cercevelele vopsite in alb strilucitor, cupeluze, tufe exuberante gi jardiniere in fafi, cu o sumedenie depdsiri ciripind nestAnjenite prin toati nebunia asta de flori ;i deverdea!5. $tii cu ce seamind casele? Exact? Cu cele din 101dalmatieni, lii minte? Numai ci nu existi garduri; intre marelebulevard gi vila de pe margine singura limiti e peluza ;i tufele dinfafa casei. Blocurile, nu prea inalte, cu imense ferestre (cAt peregii)sunt perfect armonizate cu vilele vechi, emanAnd aceeagi senin5,luminoasi ;i muzicalS lini;te. Iar prdvlliile sunt un poem(Georgetown-ul e centrul - vechi - comercial al oragului): intime,fascinante, vAnzAnd cele mai incredibile triznii [Dumnezeule, la ceprefuri!) sau, dimpotrivi, imense, cu sute de compartimentespecializate, cu o fAntAni arteziani gi un miniparc in centru, cu unimens televizor la intrare etc., etc., etc. Acu', ce-i drept, priviliilele-am vizitat pe post de muzee, incAntali de spectacol gi ingrozifirle prefuri. Categoric, Lena, nici cirli n-o sI prea pot aduce - dar osI le pot citi gi, parlial, fotocopia.

Dupi 2 zlle, in 23, seara (cu o mare intArziere, care ne-afircut practig sI stim o zi in aeroportul din WashingtonJ, dupd ce

31