UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZAFACULTATEA DE ISTORIE

Lucrare de seminarConflictul dintre boierimea basarabenă şi administraţia din Basarabia 1812-1816

Coordonator științific, CONF. DR. C. PLOSCARU

Student,Digori Chirill

Iași 2013

Basarabia este numele cu care ruşii au denumit teritoriul anexat din Moldova în 1812 la

Imperiul Rus în urma tratatului de la Bucureşti, denumirea teritoriului dat a apărut prin

extinderea numelui de Basarabia (Bugeac) asupra ţinutului Hotinului şi teritoriului dintre

Prut şi Nistru.

Aceste evenimente au însemnat defacto mutarea graniţei rusiei şi includerea a unei

populaţi romanice pe teritoriu dominat slav, situaţia deasemenea era înrăutăţită datorită

începutul războiului ruso-francez şi nimeni nu avea timp pentru a se ocupa cu problemele

Basarabiei şi anume din cauza că ţarul era în Europa şi corespondeţa dintre el şi consiliu

de miniştri se făcea foarte greu şi ei neavînd o reală putere .

Piatra de temelie al organizări Basarabiei a fost pusă încă din vara anului 1812 prin

Regulamentul privind Constituirea Administraţiei Provizori în Basarabia chiar dacă ţarul

era mai mult preocupat de alte probleme din Europa, în acea perioadă nu doar Basarabia

se bucura de regim special dar şi restul teritoriilor ruse precum Finlanda şi Polonia toate

acestea se datorează politici iluminate ale ţarului Alexandru I şi altor monarhi care

încercau reorganizarea Europei, dar şi regimul special era datorat poziţiei strategice ai ei

şi anume era un cap de pod pentru expansiunea Rusiei spre sud şi realizarea vechiului vis

de a repune Constatinopolul sub un stindard creştin.

Alexandru I a fost puternic influențat de filosofii iluminiști și, datorită acestor convingeri

a încercat și a propus altor puteri europene manipulări , privind organizarea Europei. În

timpul domniei sale, Alexandru I a dus o politică de relativă liberalizare a regimului și în

imperiu observată, mai ales, prin regimul special acordat unor provincii.

Basarabia a intrat în componența Imperiului Rus într-o perioadă favorabilă pentru a primi

o autonomie. Dar, în favoarea aceleiași organizări deosebite față de alte provincii ale

imperiului, erau și asemenea factori, precum cel cultural și politic.

Basarabia era un teritoriu ce, timp de secole, făcuse parte integrantă dintr-un stat ce, chiar

dacă era vasal al Imperiului Otoman, era suveran pe teritoriul său. Intrarea părții de la est

de Prut a Moldovei în componența Rusiei a avut loc sub un paravan. Acest paravan a fost

numele de Basarabia care, inițial, se referea la stepa din sudul spațiului dintre Nistru și

Prut, care nu intra în componența Moldovei până la ocupația rusă. El a fost extins asupra

întregului teritoriu după anexare. Un argument în susținerea acestei afirmații ne servește

faptul că termenul a fost folosit pentru a defini o noțiune geografică mai largă decât cea

de înainte de 1812, pentru prima dată în corespondența țarului cu contele Tolstoi, care

era ambasador la Paris. În corespondență se menționa că, în cazul unui refuz al Franței de

a ceda Principatele, să se folosească de acest nume pentru a anexa cetățile de la Nistru și

Ismail, adică nu doar cetățile Akkerman, Chilia, Ismail și Bender, dar și Hotinul.

Un articol din tratatul de la Bucureşti prevedea ca dacă boierul dorea să rămînă întrun

anumit stat el trebuie să îşi vîndă averile din alt stat, exemplificînd daca dorea să rămînă

în Moldova trebuia să îşi vîndă averile din Basarabia şi invers, în aceste condiţi preţurile

la pămînt scăzuse mult şi au provocat nemulţumiri în rîndul boierilor rămaşi în Moldova

care aveau întinse moşi în Basarabia dar locuiau în oraşe mari precum Iaşi1 , dar numărul

famililor era în jur de 75-85 aceşti boieri sau aşezat nu doar la Chişinau dar şi pe moişiile

lor care a creat un mişcare de construcţii de biserici de piatra2 care nu erau numeroase şi

construirea curţilor boiereşti 3, şcolii , spitale şi muzee pentru promovarea culturi

naţionale4.

Elita basarabeană după anexare putea fii împărţită în 3 grupe şi anume:

1. Boieri moldoveni

2. Boieri veniţii din Rusia

3. Persoanele foarte bogate dar care nu faceau parte din vreo familie boierească

Diferenţele dintre ele erau foarte mari datorită legăturilor fiecareia dar şi încercarea de

împărţirea a lor şi anume boieri moldoveni în nord şi rusofili în centru, dar ambele

categori au fost nevoite să se intergreze în noul sistem .

Trebuie amintită poziţia ţarulu asupra lucrătorilor din administraţie şi nu numai că ei

trebuia să depună jurămînt de credinţă Rusiei şi ţarului , după acestea trebuie să amintim

despre adunarea din iunie 1824 unde aproape 50 de boieri au depus jurămînt ţarului .

Odată cu înlocuirea lui Sturdza cu Harting a demarat un conflict din cauza viziuni lui

Harting asupra administrarea basarabiei dar în tabăr apusă se afla soţia lui , Elena Sturdza

, nepoata fostului guvernator şi prin presiuni ai rudelor ei a reuşit să-i creeze lui Harting o

imagine rea la palatul ţarului , principalul motiv de dispută era introducerea legilor

ruseşti şi anularea privelegilor teritoriului.

1 Dan Grecu, Evoluţia Nobilimii Basarabene în secolul al XIX-lea, în Mircea-Cristian Ghenghea, Mihai-Bogdan Atanasiu, „Pro Basarabia-Repere istorice şi Naţionale”, Editura ALFA, Iaşi, 2007, p. 63-652 Gheorghe Bezviconi, Profiluri de ieri și de azi, Editura Universitas, Chișinău, 1992, p. 873 Gheorghe Bezviconi, op.cit, p. 88.4 Gheorghe Bezviconi, Din alte Vremi,Editura Librăriei Universitare I .Cărăbaş,Bucureşti ,1943,p.20

Pe lîngă acţiunile întreprinse de Elena Sturdza , boieri moldoveni au trimis o cere de

ajutor mitropolitului Gavriil, el la rîndul să trimise ţarului o notă în care era criticat

proiectul lui harting şi unde erau reamrcate importanţa culturi şi obieceiurilor strămoşeşti

şi păstrarea privilegilor foştilor memebri ai Divanului Moldovei şi cînd ei au fost eliberaţi

de otomani ei aveau greptul de autoadministrare, faptele ruşinoase ale poliţiei şi legile

care erau în circulaţie în Moldova pentru a combate nevoia de a introducere a legilor

ruseşti, din cauza acuzaţilor grave care li se aduceau ei au încercat să se adrese ţarului

prin mitropolit şi el să adeverească spusele lor şi ei încă doreau un guvernator din

rîndurile pământenilor şi anume pe Ilie Catargi care era boier de frunte din Basarabia şi

era căstorit cu fiica domnului Grigore Alexandru Ghica5.

Mitropolitul a trimis doleanţele boierilor prin contele Goliţin , scrisoarea a ajuns la ţar şi

în ea se vrobeşte despre nedreptăţile care se fac boierilor dar falsele acuze care se aduc ,

scrisoarea a avut un succes prin destituirea lui Harting6 ,pentru a calma spiritele ţarul a

trimis o scrisoare care reîntărea privilegiile locuitorilor şi reamintea caracterul temporar

al adminstraţiei din Basarabia , spunea că Basarabia va fi reorganizată şi va trimite un

împuternicit ca să adune informaţii despre situaţia din provincie.

Pentru o mai bună administrare a Basarabiei din parte autorităţilor ruse la 21 mai 1816 s-

a instituit funcţia de rezident plenipotenţiar al Basarabiei ,această funcţie a acupato A.N.

Bahmatiev, guvernator militar al Podoliei7.

Actul din 21 mai prevedea că rezidentul plenipoteţiar era legătura dintre ţar şi

administraţia din provincie, supunerea şi trecerea cetăţilor sub administraţie civilă,

eliberarea locuitorilor provinciei de servicu militar dar formarea din localnici a unor

detaşamente pentru apărarea graniţei şi să se obişnuiască cu meseria armelor şi a

disciplinei militarea.

A.N. Behmetiev a fost întărit la data de 26 mai prin actul din 21 mai a fost fuzionate

posturile de guvernator civil şi militar, el mai avea conform comenzilor primite şi sarcina

de a elabora un proiect de administraţie a provinciei, Harting avea aceleaş idei dar el nu

ţinea cont de mediul în care se afla.

Dar conflictul guvernatorului cu boierimea nu s-a datorat nu doar lui Harting. Trebuie să

ne amintim că primele încălcări ale privilegiilor provinciei au fost făcute încă de S. 5 Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. II, Institutul de Istorie din București, București, 1943, p. 57.6 Dinu Poștarencu, Contribuții la istoria modernă a Basarabiei, vol. I, Editura Tipografiei Centrale, Chișinău, 2009, p. 19.7 Dinu Poștarencu, op. cit., vol. I, p. 17.

Sturdza prin introducerea legilor ruseși. De asemenea, nu trebuie să neglijăm nici exodul

populației țărănești, care părăsea moșiile boierești, din cauza noii administrări. O altă

cauză a fost cu siguranță și noul regim de vamă de la Prut, care a lovit în comerțul cu

grâne și astfel și în situația matereală a boierimii. Toate aceste probleme existau și până la

venire lui Harting care a încercat și lichidarea regimului special al provinciei prin

demersurile sale la Sankt-Petersburg.

Un alt lucru demn de menționat este faptul că în instituțiile din Basarabia erau prezenți nu

doar boierii moldoveni, așa după cum este menționat în regulament, ci și funcționari ruși.

Între acești funcționari și boierime se iscă adesea conflicte, mai ales, privind problema

limbii. Există cazuri înregistrate în care ispravnicii români refuză să îndeplinească

dispozițiile venite de la centru, întrucât sunt în limba rusă.

Bibliografie:

1.Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. II, Institutul de Istorie din București, București, 1943,

2.Dinu Poștarencu, Contribuții la istoria modernă a Basarabiei, vol. I, Editura Tipografiei Centrale, Chișinău, 2009,

3.Dan Grecu, Evoluţia Nobilimii Basarabene în secolul al XIX-lea, în Mircea-Cristian Ghenghea, Mihai-Bogdan Atanasiu, „Pro Basarabia-Repere istorice şi Naţionale”, Editura ALFA, Iaşi, 2007,

4.Gheorghe Bezviconi, Profiluri de ieri și de azi, Editura Universitas, Chișinău, 1992,

5.Gheorghe Bezviconi, Din alte Vremi,Editura Librăriei Universitare I .Cărăbaş,Bucureşti ,1943