SCRISORI DE BOIERI SI NEOUSTORI

OLTENÌ I MUNTENÌ

CATRE

CASA DE NEGOT SIBIIANA HAGI POP

PUBL1CATE CU

NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAi MULTOR FAMILli

DE

N. IORGAProfesor la Universitatea, din Bueurxsti

(FORMIND VOLUMUL VIII DIN HMI SI DOCUMENTE CU ?MIRE LA ISTORIA ROMINILOR")

BUCURETIAtellerele grotto° SOCEC & Comp., Societate anonima

59, STRADA BERZET, SD

1906.

SCRISORI DE BOIERI NEGUSTORi

OLTENÌ I MUNTENi

CATRE

CASA DE NEGOT SIBIIANA HAGI POP

PUBLICATE CET

NOTE GENEALOSICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILli

DE

N. IORGAProfesor la Universitatea din BucuretnI

(FORNIND YOLUNUL VIII DIN ATM] 1 DOCUMENTE Cu PRIME LA EWA ROMINILOR )

BUCURETIAtelierele grace SOCEC dr Comp., Sooietate alumina,

59, STRADA BERZET, 59

1906.

STUDII V DOCUMENTE

Cil PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

VIII.

Citeva note asupra famililor oltene §i muntene, ce se

intimpini in corespondenla Case Pop din Sibiiii.

5216. Vol. VIII. I

Scrisorile cuprinse in acest volum fac parte cu toatele dincorespondenta familier de negustori Pop din Sibiiii. De si ammal dat stirT asupra eT innaintea altor scrisorT publicate, supttitlurT speciale, in e Analele AcademieT Romines (cContributiTla istoria literaturiT romine in veacul al XVIII-lea: scriitorlbisericestr, scriitorr mirenT, scriitorT grecTs, 4ContributiT laistoria invatamintului in tará si in strainatates si «Un boieroltean la Karlsbadvy, cred ca e bine sa amintesc si aicT carea fost dezvoltarea si insemnatatea el.

Hagi Petru Luca, zis mal pe scurt Hagi Luca, a fost unuldin tovarasiT CompanieT Grecilor din Sibila, infiintata inca dela inceputtil veaculuT al XVII-lea ', Luca neguta de prinanul 1747, cind el nu l'acuse inca drumul la Locurile Sfinte,care-T adause cucernica porecla de Hagiti2. Si la 1760 elfacea afacerile sale cu bol pe cari-T trimetea sa pasea peplaiurile Vilcei s. In 1764, i se zicea acuma, in loe de cchirPetrus, cjupin Hagiuls 4. Era un om bogat si avea legaturl cunegustoriT grecT din Triest si din Venetia5.

inca din 1771, in capul cunoscuteT Case de mijlocire intreRasaritul romanesc si bulgar si Apusul ceuropeans statea,

I V. vol. XII, p. V qi urm.2 Vol. XII, p. 46, n° XCLI ; p. 54, no 0111.2 Bid., pp. 72-3, 1114CXXLX-XXX.

4 Bid., p. 76, no CXXXVI.5 Bid., p. 78, no oxL.

IV FAMILIA POP

fiul san tnaT curind ginerele batrinuluf Hagiii, carel! va fiingrijit pana la sfirsit de afacerT, chir Constantin 1, a cartamama purta numele, neindoielnic romanesc, de Stana sanStanca. Constantin insusT luase in casatorie pe fata luT HagiLuca, ruda dupa mama a familiiior Murgasanu si Jianu, Patina,careia i se zicea in casa, dezmierdat, Plunica san Paunita,pe ciad SasiT si alti straini din oras o cunosteati supt numelede Paulina. Lasindu-$I acasa sotia tinara, al dollea negustordin Casa Pop facu si el hagialicul la Ierusalim, de unde seintoarse da anul 776 san 77 toamna2, spune mult mal tarzino cunostintä a neamului2.

Dupa intorsul de la Sfintul Mormint, Hagi Constantin Popdada tot maT multa intindere afacerilor sale. Pe litiga casacu pravalie pe care o avea in Sibila chiar, unde se aranlocul eT pe plata cea mare, el isT zidise o pravalie, inchiriataaltuT negustor, la Craiova. Facea negot de cordovane, lucrapielea in tara, pe o mosie de linga. Craiova, Giorocul, $i pealta vecina, luata in arenda, Giormanul, unde-sT avea si taba-naua san fabrica; la bilciul cel mare de la RinrenT el 41 tri-metea agentiT, pe cind altif colindan, pentru cumpararea ma-teriilor prime, malul turcesc din ata Oltenielf, avind legaturImal mult cu Aga din Rahova. Era maT ales linar $i pielarcu toptanul ; nu se pare sa fi facut $i negot de vite ca innain-tasul san. Imprumuta dese orI banT bnierilor si oamenilor deafaced de la no!, si necontenit el primia de la din$ii cererTpentru a li se trimete tot felul de lucrurT de mincare si im-bräcdminte, de noutatI placute, care-I venian din Apus luTinsusI san pe care putea sa le capete de la Casele sibiiene,vienese, venetiene cu care era in corespondentd.

Hagi Constantin Pop trai pana in Octombie 1808 3.

El lasa afacerile in sama vaduveT sale, cea de-a doua1-lagiica», Plunica. Aceasta puse in fruntea firme! pe un

1 Idia'., p. 86, n° CLX.

2 Vol. acesta, p. 91, n0 87. Hagica e aritatii In dota locurY (VIII, p. 9yi XII, p. 1151 n° ocXxvi ) ca .roacra luY Hagi Constantin. Se poate li aceiaca Insug Constantin si fi fost un nepot al acelor boierr.

a Acest volum, PP. 45-7.

FAMILIA POP V

vechiti credincios al familieT, BAnAteanul Stan PopovicT, si pe celmal mic din fiiT eT, DincA. Acesta din urmA nu trAi insI multävreme, si, la maT putin de un an dupd moartea sotuluT, vA-duva primia alte scrisorT de compltimire de la rudele saleoltene, pentru incetarea din vial, la o vristA de tot fragedA,a fiuluT care purta acelasT nume. Dina trebuie sä fi murit inIulie 18091.

PAunica avea o fatA, MArluta, logoditA incA din 1791 cuunul dintre fill bogatuluT concurent al Case! Pop, GheorgheManicati Safrano, cu Iosif, si mAritatA cu acelasT la 3 Oc-tombre 17922. in 1808 trAia luc5 fratele el Ienachi, carefusese amestecat si el in afacerile luT Hagi Pops. Dar deocam-datA toatA grija intinselor legAturT de negot rAmase asupraluT Stan Popovicl.

Al doilea fir.' al PAunicAi era atuncT la Buda, ca ofiVr Inoastea impArAteascA 4. Zamfir al lul Hagi Constantin Popfusese intAiti unul din scolarif dascAluluT grec din Sibiiii,foarte bine plAtit de Companie. Apor, pentru desAvirsireainvAtatoriT elenice, el trecu la BucurestI, unde era pe atuncTca invAtAtor la scoala domneascl un vestit cArturar, LambruFotiade. PAunica ar fi vrut ca fiul el sA nu fie asezat la cinestie ce gazdA, de unde dusul la scoalA sl-I fie cu ingreuiere,si ea 1st arAtA dorinta ca el sä fie primit chiar In casa luTchir Lambru ; episcopul de Arges, Iosif, cu care rAposatulHagiù fusese in legAturA de &Ind cu tipArirea cArtilor bise-ricestif ale luT Molnar la Buda, fu pus sA stAruie. Cu toatecA ceT patru dascAlT, al cdror director era Fotiadi, nu preatrliati In larg in chiliile de la Doamna Balasa, care adA-postiati atuncT cfrontistiriuly, un asa de puternic mijlocitorpentru un copil dintr'o asa de bogatA casA trebuia sA fieascultat. Zamfirachi fu primit decT «la un conac si la omasA» cu Lambru, in Maig-Iunie 1799. Cu eprotimia» copi-lulur, care se dovedi foarte istet, si cu cepimelia» inv4Ato-

2 Bid., pp. 47-8.2 Bid., p, 22, no too; p. 25, no 119.3 V. tabla.4 Acest voltun, P. 45, no 269.

VI FAMILIA POP

milli se ajunse la o buna cprocopsire, 1. intre Zamfirachi,care fu numit, dupa cel maT elegant onomastic elinesc, Ze-nobiu sari, pe romaneasca de atuncl, Zenovie, $1 ?titre pro-fesorul sail se innodara astfel legatuti care clainuira i maT

tarzia: in 1803, pe socoteala celui d'intaia se tiparia laViena tratatul de Metried al celui de-al doilea. cE o cinstepentru Zamfirachi,, striga batrinul Invatat grec, go gloriepentru Pop, Hagiul, care era inca in viata, co mindriepentru Lambru, 2 !

Zamfirachi-Zenovie invata trei ani la Bucure$tI. indatadupa ispravirea invataturilor de aid, tatal sla it trimese laViena pentru a incepe cursurT noua, apusene, la profe-sori carT intrebuintaa alta metoda pentru alte scopurT. De $ise imbolnavi si alci, ind'ata dupa stramutare, Inca. din 1803el putea sa se laude el $tie, nu numai limbile germana $i

francesa, dar si stiintile comerciale, pe care le avea maimult In vedere Hagiul, doritor ca fiul cel me mare samearga pe urmele luT. Incheind $i aicr studiile sale, care ti-nuserá doi anT, el porni spre Pesta, in obi$nuita calatoriecare pe atunci preg5.tia pentru viata pe tinefiT ie$itT din$col! 3.

Pe acele vremurT, chid razboaiele napoleoniene cuprindeaatoata Europa, $i Zenovie Pop fu ispitit a intra in oaste.Peste putin Il aflam ca ofiter in Timi$oara, apol in Viena,scriind tatalul saa destul de rar $i primind din cind in chidinfruntari de la inteleptul negustor, care-T arata in ce impre-jurari de viata cuminte poate 4avanterui, supt steaguriletin parate$tI un tinar ccle alt beam», ca dinsul4.

Moartea fratelui sáü Dinca if stricâ limä cariera de ofiter.Zenovie Pop se intoarse in Sibiia pentru a se ingriji deafaCerile Case! de negot a parintelui i bunicului sari. Apoilasa afacerile din acest ora $ in mina luT Stan Popovici, pe

cContributiiller citate, Scriitori bisericqtTs, p. 36.2 Bid., cScriitori greciv, pp. I-2.

cContributii la istoria Inv4ämtntu1uI», pp. 16-7.4 Acest volum, p. 168, no ii.

FAMILIA POY VII

care putea sd-I supravegheze $1 batrina jupaneasa Plunica,care trai inca multa vreme, 'Ana in 18271. Capul firmel seaseza la Viena, impreuna cu sotia sa, Iosefina, $i fetele.Acolo petrecu el Inca atitia an!, pastrind toate legaturilesale cu tara noastra, de unde i se recomandara pe rind ceid'intaiii dintre studentii bursierl cari mersera pentru a ca-pata o invatatura mat innalta in Apus : de la Poteca, Mo-roiii, Pandeli $i Petrachi Poienaru, Muntenir, pana la AnastaseFatu, din Moldova. Om foarte bogat, el repara temeinic bi-serica din Groapa de la Sibiia, unde erati astrucatl totl a!14 de la Hagi Luca incoace. Bancher cu influenta, funumit director la Banca Nationala Austriaca $i capata, carasplata pentru slujba lui cea bund, titlul de cavaler deBöhmstetten. Firma din Sibiiii o parasi de la o bucata devreme, vinzind $i casa care vazuse desfasurindu-se atitamunca romaneasca in curs de aproape un veac intreg; bise-rica singurg, frumoasa $i ma ales foarte solida, ramase pen-tru a-I pomeni numele: piatra de de-asupra 110 de intrareaminte$te intaia cladire, cu cheltuiala Hagicai Stana, la1788-9, darimarea la 1802, prin vestitul cutremur din Oc-tombre a, si facerea din not'', din temelie, de nepotul Ha-gical; cavalerul $i directorul din departata Viena ; un po-melnic säpat in piatra e prins in zid, pentru a se pastranumele raposatilor din acest neam, ale caror rama$ite furldezgropate $i a$ezate la un loc de insu$I Mitropolitul a-

guna, la 3 Mart 1856; in sfir$it, un tabloii pe pinza cla chi-purile, lucrate Inca din 1831, dupa porunca luI Zenovie $ia Maria Manicati, ale celor trei ctitorI : Hagi Petru Luca,Hagi Constantin Pop $i Patina, sotia lui 3.

Corespondentir romini al Case! Pop, aceia call trimet scri-sorl de familie, de prietenie qi de afaced HagiuluI Constantin,Paunicar luT Stan Popovicf $i lui Zenovie, sint mal top oa-

1 Btu:, p. 75, 11° 522.2 Gr. tefinescu, Cutremurele de ptIrntnt i'n Romitnia; (An. Ac. Rom.), XXIV,

partea $tiintificii, p. 21.3 VOL XIII, pp. 179-80.

1 Genealogia Cantacussinilor, ed. Iorga, pp. 349.50; Studir ,ri doc., V, p. 316,

VIII FAMIL I A ARGETOIANU

menil Cu insematate din aceast5. vreme. Fireste c5. Oltenirsint mar bine represintati in lista scriitorilor, ca si in listadatornicilor Casel. Pe cind de la multI se af15 numaI o scri.soare doul, cu un caracter desavir$it negustoresc, citivapoartl, anI de zile, o cal luroas5. $i intim5. corespondent5 deadevdratI prieted. Necontenit e vorba de nuntile, de cumetriile,de nenorocirile lor de familie : rudele lor apar in toate impre-jurArile. Niste simple note n'ajung pentru a 15.muri atitea i n-rudiri incurcate, si ele s'ar uita poate de la o scrisoare laalta. E, ded, maT bine sd se vorbeascà in deosebY, mal pelarg, de prietenii, tovarasir si dienta CaseI Pop, dindu-se totodati citeva paginI din a,lea carhontologie», din acel «no -biliar» al Oltenief, asa de bogatd in boierI si boierinad, cuneamul pAstrat 0111 astAzT, ce lipseste incA din mijloaceleobisnuite de informatie ale $tiintif trecutulul nostru.

Se rinduiesc oamenif dupl familiile lor, lar acestea se ur-meazd in ordine alfabeticl.

L

Argetoianu.

De la Argetoienir din Craiova si Tirgu-Jiiuluf n'avem nicI-o scrisoare. Trei membri al familieI sint pomenitI 2110. Lavenirea din 1802 a Pazvangiilor fug la munte Tuta, sotia luIIonità Clucerul, si Serdarul Gheorghit5., Cu copiiI sd. Acestadin urmg e pomenit si ca datornic al Casa Pop in 1820,d'id era acum Pitar.

Argetoienif, al cdror nume e scris une orI : Hargetoianu sidese orT Argintoianu, sint din satul Argetoaia. insemnAtateaacestd famillI doljene incepe cu Serdarul Constantin Arge-toianu, care iea pe o fatà a luI Milid Spltarul Cantacuzino.Fiul Cantacuzind si al Serdaruld fu botezat Constantin ; elluX pe fata luI Nicolae SlAtineanu si jucl un rol maI stersin Oltenia austriaca. O sorá a luf, Maria, fu sotia luI RAdu-canu Bengescu 1.

PAMELTA BALACEANU

Constantin acesta, fiul Mareluf-Pitar, era el insusf fostLogofat al treilea la 1741'. Genealogia Cantacuzinilorspretinde ca al doilea Constantin n'a avut urmasf. Totusiin 1773 aflam pe un Constantin al ¡II-lea, care poarta titlulde Clucer2. Ca Mare-Logofat el face parte din Divanul ol-tean pus de Rusif cuceritor1, in 17748.

Fif af luf par sa fie Ionita $i Gheorghe din scrisorile noastre.O matusa a lor, Balap, maritata in familia Bibescu, pomeneste,In testamentul el de la 1813, si pe un al treilea neput, Dincd,mort la acea data 4. Nu $titi ce urma$T a lasat Gheorghita., darloan (Ionita) avu cu Tuta sal:1 Ecaterina pe un al patruleaConstantin, care lul pe Anuta, fiica lui Serban $1 a Zam-fireT Otetelisanu. Aceasta singura traja ca vaduva in 18278.$i o alta casatorie unise cele doua familiT ; Constantin Ote-teli$anu lila la 1794 pe fata Slugeruluf Argentoianus 6.

Bälaceanu.inalte locuri (v. vol. V, pp. 712-3), am aratat genealogia vechi-

lor Balacenr. Badea, fiCi al !uf Barbu, are de fecior pe ConstantinAga, ucis in lupta de la Zirnestf, u nde luptase si pentru Domniasa, ca so t al DomniteT Maria, ñica lui erban Cantacuzino.Fiul luf Constantin fu loan, care muri omorit si el de TurcI,inteun alt razboiti purtat de GermanT impotriva lor. El tasanumai treT fete, dintre care una singura fu maritata, cu unManu. Deci cu Ioan se stinge ramura Badea a familiei.

O alta 1-amura incepe cu Patrascu, fratele luf Badea, rnortsupt Antonie-Voda. El are pe Mater, din care vin Hrizea si

no 85; Hurmuzaki. VI, p. 461. Un clipitan DumitraFu (1697), la Hasdeti,Magnum Etymologicum, 11, col. 1617.

1 StudiY fi doc., V, p. 320. Cf. vol. XII, p. 87, ti° cLx.v. Un Vasile, la1720, In Hurmuzaln, VI, p. 322.

2 Gen.. Cant, p. 512.3 Ibid., p. 189.4 \Ol. XI, pp. 233-4.5 §tefulescu, Gorjul istoric fi pitoresc, p. 89.

Acest volum, p. 29, u° 144.

X FAM LIA BALACEANU

Parascu si treT fii at acestuia. Apof pe Barbu, tatd1 fui Stefan.in sfirsit, pe Draghicf, care fu unul din fruntasii partideToltenestr filo-germane din 17161, si a cdruT ramurd urmeazd cuBarbu si ajunge la Constantin, care si el are un fiti Constantin.

Din acestelalte ramuri, si anume din a luT Mate!, prinfiul acestuia Hrizea, face parte Ionitd BdIdceanu, carejoacd un rol in Domnia fiilor luT MihaT Racovità, impotrivaacestora2. El nu e acelasf c.,' Ioan BdIdceanu care se intil-neste si in Divanul bucurestean din 1774 al Rusilor ca Mare-Clucer : acesta era fiul luí Pltrascu, fiii si el al luT Mate!bdtrinul s. Ionitd era cdsdtorit cu o Ecaterina 4, care se intil-neste pind in 1775 ; « Catrina Stolniceasa» iscAleste ca marturdin acte cantacuzinestf. Ea fleea parte din aceastd familie,ca una ce era fiica a dou.a a luT Pirvu, din ramura Drdghicf aCantacuzinilor. Fiul sdil, rdmas in fragedd vristd fdrd tatd, epomenit si in actele noastre, si in e Genealogia Cantacuzinilor, 5.

Spita neamuluT redactatä de insusi Iosif episcopul de Arges,dupd spusele luf loan fiul luT Hrizea 8, cid mal multf urmasf aiacestuia, ford sI putem afla alta Ilmurire in aceastd privintd.Nu stim decT care e acel fiti al luT Ionitd cu care StefanPrdscoveanu isT mdrifi la 1781 fata, Sultana.

in scrisorile noastre intilnim pe un Constantin care incepe ase ridica odatd Cu veacul cel noti ; era fiul StolniculuT Con-stantin din ramura Drdghicf. il vedem in fruntea boierimiTnoastre prin anif 1820; Vornic si Logofdt, el ajunge Ban la1825 si rivneste Domnia7. Are o fatd, care se mdritd dupdMatinco Cantacuzino-Rifoveanu, Agd si ispravnic de Ilfov(1825)8, si do! fif : Stefan sail Stefdnicd, care serie in 1824,cind era Hatman, si un Constantin tindrul (al IV-lea), poate

1 Hurmuzaki, VI, P. x93.2 Gen. Cant., P. 141.a Bid., pp. 187, 487.4 Doc. Cant., p. 255.5 P. x16.8 Magnum Eiymologicum, II, col. 2983-4.7 Hurmuzaki, X, tabla ; Iurga, lizscriplif din bisericile Romilniet, I, P. 242.8 Hurmuzaki, X, p. 323.

FAMILULE BILEANU, BilLTEANU, BELU XI

acela care iscaleste scrisoarea din 1823 in culegerea noastrA.Prin seinnAturile lor, amindoI dovedesc, ca $i tatAl lor, oingrijitA culturà innalt1 greceascl.

Ilf.

Bäleanu.

Dintre BdlenI, scrie in 180i Grigorascu Clucerul, care eraIn 1814 Mare-Logoat, lar in 1821 SpAtar, si ajunse $i Vor-nic in anul urmAtor'. E acel Grigore BAleanu care tipAri pesocoteala luT, in 1826, cPovAuitoruls lul Gheorghe LazAr.

Bälteanu.

Grigore BAlteanu sati Bilteanu, care se afla in Banat, bol-nav grea, in 1824, e dintr'un neam gorjean. La 1757, DrA-ghicI Bilteanu, boierina$ fArA dregAtorie saü titlu, face o cum-pArAturA6. Pomelnicul TismaneT pomene$te pe cAlugArul IosifBAlteanu, de pe la 18025. Un BAlteanu e amestecat in im-prejurArile de la 18214. in sfir$it, la 1830 gAsim pe un ClucerGligora$ BAlteanu 5.

Belu.

Rude ale vestituluT Vistier Constantin Belu, al luT Vodä.Caragea, se intilnesc prin anii 1820: Dimitrie, fiul sáü, Alecu,Constantin, fratele acestuia, si acel care scrie in 1823 o scri-soare luI Hagi Constantin Pop, stefan. Acesta era Vornicin 1827, cAnd gAzdui la mo$ia sa de langA Bucure$tI pe pu-ternicul diplomat rus Minciaki6. Mdrioara, de la care avemscrisorI din 1826 $i 1830, trebuie sä fie sotict luT *tefan.

' Hurmuzaki, X, tabla ; Papiu, Tesaur, II, p. 368.tefulescu, Genjul idoric ripitoresc, p. 404.

8 Acelaff., Tismana, ed. a 2-a, p. 142.4 Acelag, tabla.5 Acelag, Tismana, p. 227.O Hurmuzaki, X, p. 424.

XII FAMILIA BENGESCU

VI.

Bengeseu.

Un boier Benga, cu numele turcesc neobi$nuit, cade inlupia de la Clejani pentru mostenirea Scaunulur basdrabesc,dupa moartea lur Voda. Neagoe 4. La inceputul veaculur alXVI-lea se intilne$te un alt boier cu numele de aceiasi obirsierasariteana $1 pagina, Hamza, care-sr avea mosia la Obislavin Vilcea $i tinea pe o Slavna, cela ce ma face a crede caamindor era:CI trecutr la nor din lumea, strabatuta d a Islam,a Sirbilor din Bosnia. Hamza a fost supt Neagoe pe rindComis $i Spatar, iar in 1533, fiind Domn Vlad-Voda, elcapata $i Bania-cea-Mare 2 De si se afla in Sfatul lur Basarabal IVlea, el pare sa fi avut $1 legaturr strinse cu Vlad Ca-lugarul, cacr $1 el $i fiica sa Stanca sint ingropatr in mana-stirea acestur Voevod, Glavaciocul.

Hamza era vecin cu Benga, ale card mo$II se aflati inGorj, unde unul din satele sale, cu vole de la Domnie, seprefacu In Virg, Tirgul Bengai sati al Gilortulur, pe rind, dupdcel din tàiü nume al sail, se cherna Carbune$tir. Benga lasaseun singur firr, Stanciu13, $1 acesta lua pe Stanca Harnzar.

Stanciul fu Spatarul muntean din vremea lul Mircea Cio-banul, $i el se inseamna prin apriga lupta pe care o dusepotriva acestur Domn $1, mar tarzia, a Gole$tilor, sprijinitorirlur Mircea $i a neamulur sad La 1571, el nu mar era inviata, $i Alexandru-Voda lua masurr de razbunare fa ta devacluva ramasa pe urma lui cu mar mulVf copir: Hamza, Stan-ciul, Vlad, DraghicI i Barbu4.

Barbu se intimpina Inca. din 1577, ca Postelnic ; desprecerlaltr nu se afla nimic in izvoarele tiparite cu privire la

Cronicile muntene.Vol. V, Doc. Brincoveanu ; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romfm, pp.

26, 83.8 Dupii Nicolaescu, I. c., vestitul Socol ar fi fost frate cu Stanciul.

acest nume amintqte Bosnia.4 flurmuzaki, XI, pp. VILI, xr; Nicolaescu, p. 83.

PAMILIA BENGESCU XIII

veacui acesta. Se pomeneste un MihaT al Bengli, Spdtar inostile u1 MihaT-Viteazul 1

Avem in mind firul sigur numal tärziti in veacul al XVII-lea,cind, la 1630, la Tirgul BengaT ca i la JupdnestI, stdpiniàHamza Bengescu, care fu unul dintre boierif ce pribegird inArdeal si aduserti Domnia luT Matei-Vodd Basarabul 2. Un aldoilea Barbu era Cdpitan; ceva mai tirziù, la 1665-8, unVladut Bengescu e Postelnic. Tot pe atuncT trajese Du-mitrascu si Alexandru Postelnicul, BengestiT 8

La inceputul veacului al XVIII-lea, ni se infdtiseazd treTBengestI. Un al treilea Barbu, Pdharnic, apoi Pitar, iea parte,pentru Nemtl, in rdzboiul turco-german si cistigl o micdbiruintd la 1716. Cdsltorit cu Ancuta, el are o fatd, Despa,care se mdrità dupd Ilie tirbeT, un stilp al teriT pe vremeacind Imparatul de peste muntr stdpinià cele cinc! judeteoltene 4.

Diicu Bengescu are çi el o fatd, pe Maria, care ajungesoVa lui loan Bäleanu 5. Mormintul eT se vede la mIndstireaHurezul 6.

sfirsit, consilierul Staico, cel maT neastimpdrat i cumult cel maf bine cunoscut, frate cu Diicu si si cu Barbu,si, ca si el, fia al lul Mate si hinca, are in stdpinirea salocul de Scaun al neamuluT, satul BengestiT, unde innaltd obisericd la 1729, si NegoiestiT, unde se sfinteste alt ideas deinchinare peste dot anT. El are, cu sotia sa Maria, patrufete : Anica, Balasa, Stanca si Safta, dintre care aceasta dinurmá iea pe Mibai Glogoveanu si, rdminind vdduvd, trdi incdmult1 anT, pdnd pe la 1794, impodobind cu darurT carevesnicesc numele, mdndstirea bdtrind a Tismaner. FiiI s5.1 furdMihaT, apoT Constantin, tare cirmui Oltenia cu putere de

tefulescu, Gorjul, PP. 34-5.2 StUdir fi doc., VI, p. 491, no 168 ; XI, p. 219.

te fules cu, Gorjul, pp. 22, 34; Tismana, p. 19i ; Studir fi doc., V, P.481, no 123.

4 §tefulescu, Gorjul, pp. L171, 28; Studir fi doc., VI, p. 488, no 150.5 Ibid., pp. 36, 189,

lorga, InscriNtr, 1, p. 189, n° 397.

XIV FAMILIA BlINGESC U

Caimacam in 1747, Radu si loan. Cel doI fi/ mai mar*/ sintamestecatl in afacerT incA de la 1734-5, cind vedem peloan judecindu-se cu un BrOiloiCi. El invAtase la Sibila la(patea» sau la caluglriT franciscanT, prin 1723 1. Luä pe fataluI Constantin Strimbeanu. Radu saa ROducanu, simplu vAtavde aprozI la 1745 2, se insurI cu Maria Argetoianca ; elajunse pinA la caftanul de Stolnic si fu ispravnic de Vilcea(1768). in scrisorile noastre intilnim pe vlduva luI, g StolniceasaBengeasca», la 17813.

Cred cO urmas al acestuy Radu e Constantin set Cos-tachi Bengescu, din scrisorile noastre, care era la 1790 AgA,la 1792 ispravnic de lincea si care se stinse in 1793.

Poate sl fie un frate al Yuì Costachi acel Gheorghe satiGhiVO. Bengescu, care se logodeste in luna luI Mart 1784 cufata bogatului Ban Dudescu si care serbeazI peste putin sinunta sa la BucurestI. El avea mosia de bastinI a Benges-tilor si o alta : Breasta, linga Craiova. Era in 1788 Clucer

ispravnic de Gorj ; in 1798 punta tot puma*/ titlul de Clu-cer. Moare in 1810, lAsind mal muIVI copiT. Se pare cl TitaBengeasca, ce se afla in casa lui Barbu StirbeT in 180i, erasoVa o a doua soVie a acestui Gheorghe. Un fiti al luTeste Titu Bengescu, care se logodeste in Ianuar 1810 cu fatacea mijlocie a lui CornitO BrAiloitt 4. in ; 822, e] se afla laRimnic, ca ispravnic, credem.

S'ar putea ca tinarul Medelnicer ROducanu din 1803 si i8o8sl fie un frate al luI Titu. in 1814 trAia un Serdar AlecuBengescu 5.

Uu var al luI Gheorghe Lia era Tache (Matachi, Dumitru),care se judeca in 1827 cu ruda sa. Si pe el II aflOna la

Vol. XII, pp. 22-3, n°2 Pentru Staino, tefulescu, Tismanc, pp. F3-5, 1.5; Gorjul, pp. LVI 34, 36,

38-9, 377. Pentru loan, Studir doc., V, PP. 318-9; XI, P. 334, nota ; XII,PP. 224-5. Pentru Radu, tefulescu, Gorjul, p. Lit; cf. Gen. Cant., p. 350.

3 Vol. V, p. 330, no 99.4 Contri& la ist. mv., p. 8.5 ITásturel, Neamul hoierilor pir9covenr, Bucure0, 1906, p. 50.

FAMILIA BIaLSCU XV

Kimnic, in 1829, dupI ce in 1821 if arsese casa din Craiova.Stlncuta Bengeasca din 1811 poate sä fie sotia luT.

De prin acesti ani 18 to innainte, intilnim pe un aldoilea Gheorghe, poate $i el fill al celui d'int515. Pe cindinsä bItrinul era Clucer, acesta e numit totdeauna PAharnic.il afldm $i in 1827. Sotia sa se cherna Zmaragda, $i din cd-sItoria lor se nAscu un fit), Grigora$cu, pe care p5rintiT iiltrimeserd la invAtätur5. in Sibiii), dui:4 potolirea turburAriloreteriste, impreuna cu un nepot al tiff Gheorghe, CostachiGlogoveanu (1822-4). Si o fatA, Stancuta, e pomenitA in scri-sortie cAtre Hagi Constantin Pop 1. Grigora$cu a fost direc-torul Teatrulul din Bucure$tI supt Vodl tirbel2. E tatal d- luiG. Bengescu, bibliograful ILA Voltaire.

VII.

Bibescu.B Aeri gorjenT, din ce! mAruntT, Bibe$tii se ivesc cu un

Tudor, care trlie$te ina in al XVII-lea veac. Niel nepotulde fill al luT Tudor, Ioan, nu se ridica din multimea mici-lor stdpinitorr de mosii. loan, cäsItorit cu Cdlina, i$T facediata in 1742. Pe urma 14 amine un fiti, Stefan, $1 un altuldespre care stim numal cä a luat pe o fat5. din familia Ar-getoianu, Bala$a, ce träia incl in 1813, pe end sotul eTmurise de foarte mult5 vreme.

tefan, care ajunse Mantic, WA o femeie foarte vrednicA,Maria, care se impArtd$i si diosa de o lungI vAcluvie.

Ea avu pe urmAtoriI ET $i fiice :Dumitru sat) Dumitrachi, cel mai mare, era Atrar in 1786.

La 21 Februar 1794, insemnatul $i foarte avutul boier Barbutirbel, care n'avea mo$tenitori, ii clA pe nepoata sotiel sale,

Catinca Vacdrescu. Foaia de zestre, foarte imbiel$ugatA, cu-prinde darul maT multor mo$iT : Mdghire$til, SAcelul $i easa,

1 Contrib. la ist. &v., pp. 1 3-4.

2 largo, Mart:wit istorice privitoare la ,Stirber-Vodlt, pp. 237-41. 17u allIon Bengescu a fost Vel Clucer i ispravnic de Gorj In 1791 (tefnleseu,Gorjul, p. Lii).

XVI PAMILIA B1BESOU

in Gorj, VladeniT in IaLomita, Dalbanul in Sacuienl. Nuntafu stralucita, si oaspetiT se indulcira cu cele maT scumpe vi-nurT apusene : de Tokai $1 de Rin. Pe atuncT mirele eranumaI Stolnic.

Inca de la 1809, Dumitrachi Bibescu, al caruT fia mat mare,Barbu, fusese botezat si era sa fie infiat de StirbeT, eraLogofat. In 1811, el se afla in Divanul CraioveT. SuptDomnul pamintean, era Mare-Logofat de Tara-de-jos. Dupamintnirea Domnier lui Grigore Ghica, el facu parte, in 1829,si din «Divanul savirsitor) al Rusilor. Muri putina vremedui:4 aceasta. Prin negotul de vite, de porcI de vinurl elfu cel d'intaia care scoase la iveall vinul de DragasanT ,Bibescu capatase o mare avere. Facind ca unul din fiir saIsa fie ales pentru a purta mal departe numele de Stirber siizbutind a capta pentru cel de-al doilea, Gheorghe, pe ne-poata altui batrin fast znostenitorl, Banul BrIncoveanu, din-du-li cea mai huna crestere in tarä ca si la Paris, el li asiguricariere stralucite, la capatul carora era sa fie Domnia luTGheorghe Dimitrie Bibescu si a luT Barbu Dimitrie StirbeT.

Nu stim pang la ce data trai sotia lui Dumitrachi, Ca-tinca, pe care o intilnim inca in valmasagul anulur 1821 '

tndata dup. Dumitrachi pare sa fie Balasa sari Balasica,numita dupa matusa eT. Pe chid mama-sa era o jupaneasasaraca si fratele Oa nu se ridicase Inca la insemnatate, ea semark& cu un fecior de boier mare, Stanut Jianu, in 1792.Sotil traira impreuna cel putin opt an', dar batrinul Jianugasi indata ca si aceasta flora a luT e o cheltuitoare si olenesa, care nu se poate asarnana cu minunata femeie cefusese maica-sa. La urma, Balasa-si parasi barbatul, om bi-cisnic si cu mintea slaba. Testamentul si-1 facea in folosulnepotuluT Iorgu, al luT Dumitrachi, in 181 t, si in 1816 i seincheiati zilele2.

1 Cf. Iorga, Viala fi Domnia luf Barba Dimitrit pirbet, I, p, 2 Si UM.;Studir fi doc., XI, p. 221 0 urca.; acest volam, tabla ; Contribulit la irt.Invdreltiantului, p. 18 si arm.

2 Ultimele douii izvoare din nota precedentl.

FAMILIA BIBESCU XVII

0 alta soil, Catinca, era maritata pe la 1 800 cu IonitgGanescu, dintr'un neam care se intimping inca in veaculal XVII-lea, end traia Logofgtul Mihar Ganescu 1. Fia alunuf batrin boier, care muri innainte de anul 1795, Ionitáera Paharnic la 1807, ca si la 1811. tn acest rastimp, l'a1808, el ajunse ispravnic, de Vilcea, cred : Catinca scrie in acestan o scrisoare pe care iscale$te cispravniceasa». MaT tgrzia,el fu Clucer, si in 182f se aflá printre boiern dap' ca sfetnicICaimacamuluT Alexandru Nenciulescu, venit dup5. Eterie. Io-niSa scrie inca in 18262.

Al doilea frate fu Constantin saa Dinca. Era Serdar in1802, cind Turcir luT Pazvan, navalind In Oltenia, il prin-sera, impreuna cu soSia sa Elena, sora Cluceresei SmarandeIOtelelesanu din TirgujiiuluT. Dionisie, eclesiarhul EpiscopieRimniculut, aminteste astfel, in cCronograful) sla, despreaceastg nenorocire : eFost-ail prins cirjaliil si pre un boierBibescu, cu sosia lul, robI in tirgul CleanovuluT, $1 mare ne-voie aii tras pina ail scdpat, insa dind ban! pe la alSI Turd,de i-ad facut cale, cu chibzuire sa scape3 » Si Ora astgzIcasa de la Craiova a acestaT Bibescu se zice a crobituluT»,asa de adincg intiparire a lasat in mintile oamenilor depe atund prinderea cele doT tined boleti'.

Dincä nu se innalta mat sus de Serclaria pe care o aveasi in 1802; II mal intilnesc la 1807; la 1811 el nu se maTafla In viata. Vaduva sa, care avea mosia ZinirdesteSul, ra-mase sa ingrijeasca, luptindu se cu datornicil, de ce dofcopiI pe cari-T avuse cu rIposatul : Tinca $i Tachi (adecaDimitrie). Ea trgia incg la 1824. Constantin Bibescu, carela aceasta dat5. era Mare-Logofgt 4, e din altg ramurg a fa-mine, pe care n'o putem uringri deocamdata.

MaT mult tili fratele cel mic, Stefan sail Stefldnica. AbiaMedelnicer in 1811, chid statea la Tirgu-JiiuluT, Spgtar

I TOrga, Daeumentele Cantacuzinilor, p. 20.2 Acest volum ; v. tabla.8 Papin, Tesaur, p. zoz.4 Hurmuzaki, X, pp. 189-90. Celelalte OrI, dupa scrisorile din acest

volum.

5216. Vol. VIII. 2

XVIII FAMILIILE BUTORICANII §11 BlaiL011:1

In 1821, el e amestecat in rascoala luT Tudor, care-1 inchideciteva zile. atva timp, sta si el ascuns in Sibila, apof catresfirsitul anuluT se intoarce ca sa fie ispravnic la Cernetl.mal gasesc pana in 1830. Casatorit cu o Marie, el avu doIcopif : pe Nicolae si pe Maria. Nicolae era capitan si adiu-tant domnesc supt vArul sad, Gheorghe-Voda, in 1844 1.

Bojoranu saú Bujoreanu.Alecu Bujoreanu din 1817 e un urmas al Vorniculuf Serban

de pe vremea stapinirif nemtestr, pe care, ca Mare-Ban al 'ufNicolae Mavrocordat, el o pregAtise In Oltenia 2. Pare sA fieacelasf cu boierinasul pomenit la 1822 de rapoartele consu-lare prusiene din Bucuresti, unde el 10 avea locuinta.

Sotia sa, Catinca, si o altä Bujoreanca, Luxandra satiRuxandra, scrid catre Casa Pop, aceasta din urma intre1824 si 1835.

Un Preda Bojoreanul era intre boierinasiT oltenf Ja. 1720-30 3.

Neamul BrAiloilor ajunge la oarecare insemnAtate abiaIn a doua jumatate a veacului al XVII-lea. UrmasT al unuTBraila sad Bräiloiü, citIva din acest neam se infatiseaza intreboierinasf mal ales intre 1664 si 1668, i anume : BrAilafata lul, Dumitra, apof un Barbu, un Mate!, un Constantinfiul lui Udrea, un BreahA, un Draghicf, cari traiati totl inpArtile gorjene ale muntelul, unde stapiniad anumite plaiurf.Stoica, DraghicI si Barbu erad fratT, fiiI luf Brailoid i aI va-duvef sale din 1644, Brailoala.24.

I Hurmuzaki, X, p. 489; Studit fi doc., XII, p. 168, nO COM.'? ti. Cf.

§tefuleseu, 71rgu-7iulut, ed. a 24, p. 49.V. 1i Cronies luI Radu Popescu, In Magazinut istoric, IV, pp. 48, 54.

I Hurmuzaki, VI, p. 320; qtefulescu, /. c., p. 114. La 1808, Stolnicul§tefan (ibid., p. 117).

4 Studit fi doc., V, p. 119, riO 9.

FAMILIA BRXILOIÙ XIX

Dintre ace$tia, DraghicT singur lasa urma$I pe cari-I pu-tem urmari : pe Fotea $i Barbu, cari sta0 alaturI in 1726.Ancuta, vaduva acestuf Barbu, cu fiul el, purtind acela$I nume,de Barbu, $i cu o fata, Mariuta, fac o vinzare la 1767. Dinaceste ramurl sarace, traind in colti$orul lor, in mijloculmo$nenilor, fac parte, in veacul urmator : un Stoica (7722,I 726), un Stanciu (1726), un Diicul din aceiaa vreme (-1741),casatorit, se pare, cu Ileana, un Barbu al luI Udri$te, unLapAdat, tot supt Nemtl, un Chircu din 1789 1.

Ramura care e mal bine cunoscuta $i care se ridica foarterapede la o mare bogatie $i la o deosebitA inriurire in afa-cerile politice, incepe cu Cornea. Acesta era in 1685, suptSerban Cantacuzino, inca un boierina$ de tara, impodobitCu titlul de Postelnic $i traind in lini$te la mo$ia sa, OrbiI,din Gorj, sati la DragoienY, in acelag judet. La sfirsitul Dom-niei CantacuzinuluI, era Vistier. Constantin BrIncoveanu,care se vede cal cuno$tea bine $1-I pretuia agerimea $i har-nicia, alese, indata dupd ce se urcA in Scaun, Mare-Agd,Pacindu.1 astfel sa suie cea d'intaia treapta a puteriT. PA-harnic filtre 1691 $i 1695, Cornea e innaltat la Bania-cea-Mate in anul 1695, $i ramine in aceasta dregatorie, mal mare$i mal stralucitä decit toate celelalte, pana la moartea sa,intimplata tot supt Constantin-Voda, in ceI din urma anlde mare biel$ug $i de adInca pace al acestuia. Evlavios inaceia$I masura in care era bogat $1 cu trecere, Cornea dresemanastirea TintareniI $i fa cu biserica noua la Baia-de-Arama$i la VadenI, in munte. A fost insurat cu Stanca, care traiainca la 1735 2.

Cornea avu $ese baetl $i dota fete s. Dintre totr

Stua'a- fi doc., V, p. 318 nota i ; tefulescu, Gorjul, pp. XXXVIII, 1o6,171, 325 ; Hurmuzaki, VI, PP. 323-4. Un Fota Vlidoianu e fiul uneI fete aluY Fota Brioiü (vol. XI, p. 226, no 14). El tinas pe o nepoatl de El salde fiiei a &ulule Cornea Bralloni (vol. XII, pp. 225-6, nd

2 tefulescu, Gesjul, p. 31 z i urm.; Tismana, p. 142. Soacri-sa faceun schit la JupinetI (vol. XI, p. 220, n°

8 Dobrescu, Islario bieericir din Oltenia, p. 463; Studir 1i doc., V, p. 315,no 81.

XX FAMILIA BRAILOIt

pare sd fi fost mal mare Dumitrascu. El e laudat de NemtT,pe cari i-a slujit, pentru a cumintia, cunostinta de lume, iutimeasi dibgcia luT*1. Trecuse de partea Imperialilor, in campaniamunteang din 1716, pentru a-si rgzbuna impotriva luT Nicolae-Vodd Mavrocordat, care prigonise pe acest om brincovenesc,silindu-1, pentru a scgpa de moarte, sg iea rasa auggrulul, capgrintele Dositeti, DosofteT. Vesmintul de umilintd si singurgtatenu schimba insg pe strasnicul om, menit sá poarte zalele lup-tgtoruluT. Din Tismana, unde-I inchise urgia domneascg, eliesi rapede, pentru a purta, in 1716, toate firele uneltirilor im-potriva GreculuT din Scaun. in schimb, fu fäcut, cu tot comd-nacul sda de om inchinat lui Dumnezeti, cäpitan de CernetT;ti era fricg O. se rdspopeascd 5i-1 era silg sg se tie de postsi de ruggciune. incg de la inceputul regimuluT celuT noti,el se mindrià cu titlul de consilier impgrätesc si ajuta cufotos la cirmuirea celor cincl judete. in 1735, veni cu zgo-mot in soborul pentru alegerea de episcop, si, ca sd sealeagg Climent, Nemtii trebuirä sg-1 scoate din adunare, si-lindu-1 a se multgmi cu plingerile impotriva unuT ales care Iera neplgcut. Poate cd el insusT, osindit sg fie cleric, doriasg dobindeascg mitra de Vlddicg. Rgmintnd numaT cpgrin-tele cinstitul consular Dositheii BrAiloiul», el se apuca atuncisg adauge cu once prilej stdpinirea sa de pgmint. Moarebgtrin, la 7 August 1747, si numaT atuncT el isT afld in sfir-sit odihna, supt paza pietref de mormint la Tismana. Sto-vele sgpate pe mormintn1 sgti zic : c Supt aceastg piaträodihnesc oasele rgposatuluT robul lui Dumnezeti Dositheilmonah, unul din ctitorT, sng BanuluT CorneT Brgiloiti, si s'atipristdvit in zilele Mgrii Sale Constandin Vodg Nicolae, laluna luT August 7 i la leat 7255 2.»

Cgluggrul avea, din casgtoria sa cu fata BanuluT Barbu Mi-lescu si a uneT surorT a cronicaruluT Constantin Cgpitanul s, doT

I Humiuzaki, VI, p. 307.2 tefulescu, Tismana, pp. 117-8. Pentru el, v. acelasY, Gotjul, pp. LV,

310, 316-9, 321-2; Hurmuzaki, VI, tabla (mal ales, pp. 307, 407); Studitfi doc., V, cap. in, li p. 318 nota i; Dobrescu, o. c., tabla.

8 V. i lTásturel, I. c., p. 38.

FAMILTA BRAILOIÙ XXI

copir, cari crescurg, trebuie O. credem, mar mult la in-timplare. Fata, Stanca, se mgritâ cu Obedeanu, de bung samgtovard$ul de sentimente politice al lur Dositea, Serdarul Petru 1Ea inching Tismand o candela de argint care sg arda de-asupra loculur de ingropare al tatglui er2.

Fiul, Toma, era slab de minte. Stiindu-1 cá nu poate chi-vernisi o avere a$a de mare ca aceia ce era sg-r ramiie, tatglsati, care il insurase in chip strglucit, cgpatindu.r de sotiepe Insg$T fiica beizadeler, principe de Imperiu $i Ban olte-nesc Gheorghe Cantacuzino, Marica, II lasa ca epitrop peun prieten al sgt, boierul Dumitrachi Geanoglu. De $i aveadin aceasta intgie casatorie dol copir, pe Zoita $1 pe $erban,numit dupg $erban-Vodg, Toma face insa gre$ala de a seinsura dupa rnoartea Maricar, luind pe o fatA de Grec, omde rind, pe Chirata 10 MihaY Vame$ul. Ea-Y mincá mar Wanaverea $i apor, lasindu-1 bolnav la Tirgu-Jiiului, se strgrnutála Bucure$tr. In 1759, bietul netot, parasit de cheltuitoarea$i nestatornica lur nevastg, era in judecatd cu dinsa 9.

$i un frate al lur Dosofter se facu caluggr, pastrind numeledin mirenie, Vasile. El nu trecu insg Cu sila in mangstire,ci fu a$ezat acolo de tatgl sal) insusI, pentru cine $tie ceboalä sari neajuns. Vasile fu un monah supus: nicf-odatä nuse pomeneste de dinsul in turburatele imprejurarT oltene dela inceputul veaculta al XVIII-lea. El pästrase mosiile Orbiísi Jupinestii, unde fgcu un schit. tricg din 1704, se simtiaaproape de moarte, $i el nu va fi trait mult dui:a aceastgdata a testamentuluI sail 4.

Barbu, alt frate, fu privit ca uneltitorul de cgpetenie pentruaducerea stapinirir nemte$tr dincoace de munte. Fiind Serdar

I Hurmuzaki, VI, p. 193.2 8tefu1escu, Tirniana, p. 118.2 Gen. Cant., p. 284, nota 3; p. 31r. E ciudat cii In biserica de la VI-

denT se aflii 0 chipul luY DosofteI 0 al le Dumitrafcu ; acestuia i se inseamnlica fil, din Marica, Constantin 0 Barbu (tefulescu, Gosjul, pp. 3 io-i). insillocul din Hurmuzaki, VI, p. 307 (raport al administratiel oltene) vorbwe de(der Monachus Domitrascus Brailoiv. Cf. 0 ibid., p. 323.

4 Studir ;pi doc., V, pp. 137-8.

XXII FAMILIA BlaThOlt,

In 1716, el putea sl fie de ajutor catanelor, Cu slujitoril cestAteaii supt poruncile lur. Pentru curtenif lur Nicolae Mavro-cordat $i sprijinitorir Domniei venite de la Tarigrad, el e deerctalhariul cel mare), cincepAtoriul turburArilor $i al stria-Muni! tarir,, g capul hotilor $i al talharilors I. De sigurs'ar fi impartd$it in chip larg din cinstea Nemtilor, daca nu1-ar fi strins moartea inca de prin 1718, spre marea bucuriea du$manilor sai, cari nu uita sä insemne in Cronica mavro-cordateasca peirea lur de o boala stra$nicA ; at' crapat», serieRadu Popescu, «$i s'ati dus la draculD, pe cind viermi marT,albr cu capetele negrep, ir sfa$iarz trupu12. Locul sail de 'Mgr°.pare nu-mr este cunoscut.

Un Cornea tinArul, care ar fi al cincilea frate, e zugrAvitpe pdretir bisericir din VAdenT ; vAcluva sa, Maria, trAia prinanir 17303. Un fití, Mater, se intimpina. la 17734. Tot acolovedem $i pe Mate!, fiul lur Cornea batrinul, care e pomenitin 1719 $i era Vornic de Jiiul-de-sus supt Nemti 5.

intre chipurile ctitorilor de la Vadenr nu se intimpinA insa.altr doi Bailor din acest timp tefan, pe care-1 gasim la1719-32, cAsAtorit cu Anita 6, $i Constantin, Clucer in 1723,Stolnic in 1734, ispravnic de Cimpulung in 1743, care lasaurma$T mar multi fir $i fete 7.

Er pot sa fie coboritorr a! lur Barbu Serdarul, nepotr defrate fatA de ceilaltr membri al familier insemnate mar sus.

Tot din numärul fiilor Barbulur slut, in sfir$it, poate Gheor-ghe si de sigur Radu sail RAducan Bräiloiü. Cel d'intaid

Radu Popescu, I. c., pp. 33-8.2 Iba, pp. 109-10. V. 0 &lair 1,i doc., I-II, pp. 229-30, 448 (no II).3 §tefulescu, Gorjul, pp. 310-z, 322; Hurmuzaki, VI, p. 321; Studir Ft'

doc., V, p. 133.4 Studir fi doc., V, p. 329, no 128.5 Hurmuzaki, i. c.; §tefulescu, i. c., pp. Llf, 311, 322 ; Studir fi doc., V, p.

313, n° 80.Hurmuzaki, VI, p. 321; Studit fi doc., V, p. 152; XII, p. 222, no VII;

p. 226, no mu-7 §tefulescu, i. c., PP. 322-3; Hurmuzaki, VI, pp. 3211 494; Stua'ir fi doc.,

I-II, p. 291, no xLIII; PP. 301-2, no LXIV ; V, p. 313, n-le 81, 84.

FAMILIA BRIIILOIt XXIII

era ispravnic la 1731'; cellalt avea aceiasi dregatorie la 1730si se judeca in 1734 Cu Bengestir pentru mosiile Voinigesti siJupanesti ; el e numai unchiul altuf Radu, Vel Pitarn1 de la1748. 1756 51 I76782.

in a dota jumatate a veacului al XVIII-lea, vedem prinscrisorile noastre, de la 1781 innainte, pe un batir' boierloan san Ionita, fost Stolnic-Mare, care vesteste insusi, la 1784,despre sine acestea : cAm imbatrinit, am slabit, am lasat sibarba, O. fie lucru mal frumos2. El se afla printre aceia carifura scosl din tara, in timpul noulur razboill cu Nemtii, inceputla 1786, de banuiala lui Nicolae-Voda Mavrogheni. il aflamla 1787 in Divanul nemtesc al Craiovel. Sotia luI, Balasa,traia inca in 1802. Un fia3 al lor fu logodit la 1791 cu fatalu Hagi Stan Jianu.

Ionitä arata sa fie din ramura Barbulni, poate un fiti

al luI Constantin. Se poate larasi ca un fiti al sail sd fieConstantin saa Costachi Brailoit, care fu ispravnic la dre-gerea manastirii Tismana 4. In 1798, acesta era ispravnical \l'Ud si purta titlu de Pitar, pe care-I schimbâ pesteputin cu acela de Stolnic, apoI, in 1809, cu Cluceria. Eraun om foarte indatoritor pentru mar mal-ir sdr, ingrijit tot-deauna de nevoile Caimacamesei saa de gasirea unor ccinlEnid de tot, cu parul mare, de care ad damele cele marllinga dinsele», pentru domnisoara, pentru cmamuzelul), scrieCostachi, care stia si ceva nemteste, a cutarui Vistier pu-ternic. il vedem, dupa intimplarile vremii, cind la Craiova,cind la Rimnic ori la Tirgu-Jiiului, cind la Sibiiii, pentruadapost, cind la baile Mehadiei, pentru sanatate. La 182511 gasim inca in viatd, de si trebuie sa fi fost foarte batrin. Eracasatorit cu Elena saa Eleni si, In lipsa lui din tara, nuuita a pomeni cu induiosare de ciubita-I sotie Stolniceasa a .

Ca o femeie cuminte si luminata, ca o buna gospodina

1 Stefulescu, Gorjul, p. 71.2 Bid., pp. LIT, 50; Tirgu-,Thil, PP. 34, 40-1. Cf. vol, XI, PP. 224-5;

XII, pp. 224-5, n-le x-XI; pp. 225-6, n-le xli-.1V.8 Vol. XII, p, 110, no =VI.4 tefulescu, Tirmana, p. 142.

XXIV FAMILIA BRXILOIÙ

se infaSiseazA aceastA Eleni BrAiloiu, pe care o tot intilnimcerind de la Plunica Hagiului acroazelez-, acreditorT,, «ce-tara., postavurT, umbrèle, agherlanturIx-, iar, din ale mincArir,ciocolatl, ceaiü, rotn, sampanie, punciti, siropuri, pe lingdapa de lavanda. Din d'id in cind, vine la Sibibl de la BrAi-loaica rugAmintea de a se lucra aun rind de haine», cu editace se cuvine, pentru cite un noù copil pe care-1 va a cistiga».Scrisorile el' se opresc cu anul i8i, cind si ea mersese laMehadia, pentru reumatismul ce prinsese la un picior, darsoSul el o pomene$te inca in 1820. Avea la aceastA datI ofatA mAritatä, Anica, si printeinsa era bunicft.

In acelasT timp Cu Costachi, trAiesc all BrAila Un Cor-nea, satt CornitA, frate cu Costachi, face parte in 1790 dinDivanul pus la Craiova de NemSr. in 1806 el se afla laCraiova si la 1811, purtind titlul de Clucer, Cornea era unuldin membrii Divanului din acest oras. Sosia sa e Smaragda,si se pomeneste si fata lor, MaricuSa j.

Clucerul Dumitrachi, casAtorit la 1802 Cu USa, era poatefiul SafteT BrAiloiti din Tirgu-Jiiulur, care avea mosie la Gu-reni a. FrAtia lui cu ce! de maT sus nu e doveditä.. Fugarinnaintea Pazvangiilor, cu mama si sosia, la 1802, II putemtirmAri pAnA la 1822, cind era LogofA.t.

Un frate al luT Costachi si CorniSA era lusa Nicolae, ca-ruia i se mal zicea NicoliSA saU NicolliSA. El ajunse pAnAla SpdtArie si PAhArnicie, si-1 pierdem din vedere abia la1835, cind se afla la mosia Deveselul

Nicolae avu mal muIST copa decit fraSii sAi. O fatA a luTinvIta la Sibiiti in 1822, in mAnAstirea sati cloa,sterul Ursu-linelor. Fill sal-, Constantin zis si CosticA, DincA, Costachi,dupl vristA, si Gheorghe, merserl ì e! la invASAturl. Celdin urmä nemeri la o scoall franco-ruseascA din Odesa ;cel mare se duse si el in Sibiiú, unde fusese, in 1803, si unvAr al sAtl, el ti zice: eneicax-- Dincd, pe care unchiul,bAtrinul Costachi, care-i era epitrop, il trimese la 1810 O.

I Pe lIngá acest %ruina; v. i Contribufir la istoria invaidintntulur, p. 8.2 tefulescu, Ti.rmana, p. 208.

.3 Ibid., p. 211.

FAMILIILE BRILTEANIT t BRiNCOVEANU XXV

invete in Viena j. AcestAlalt tinAr isT incepu pregAtirea eu-ropeneascl, dupA ce, in tara, cercetase pe dascAliT craiovenTStancu, Grigore si Constantin Munteniotis, la 1822, dup5Eterie. MAtusA-sa, Smaranda lui CornitA, si unchiul CostachiIi purtaA de grijA ca si tata' si mama, Zoita. Scoala sibiian5.a SasuluT Tra itmann desacindu-se, Costachi porni in Apu-sul ce! adev5rat $i fu inscris la o scoalA din Geneva, undeavea de colegT pe vera sAT Golestir, flif luT Dinicu, scriitorul.In 1829, el doria sA treacA de acolo la un si mal bogatizvor de stiintd, Parisul, care incepea sA ispiteascA inca deatunci pe al nostri 2. Acolo el avea de gind sA stea la un-chiul sAci, la fratele mainel sale, Constantin VlAdoianu, caretinea pe Frosinita, sora lui MihaT-Vodl. Sutu. Bräiloiú doriape atuncl sa se facl diplomat ; el ajunse ins5 un invAtatlegist, care fu unul din intemeietorif stiintei dreptuluT la flor.

X

Brätianu.

In 1816 si 1822 seria doT boierinasT argesenf, poate frati,Toma si Dinca, BrAtieniT, acesta din urmA Stolnic titular.Toma, care iscdleste in limba greceascA, era epistat al pos-telor, iar Dincl epistat al vA.tAfieT Lovistel : el e tatAl fuiIon BrAtianu, care s'a nAscut la 1821, si al fiuluT maT mare,Dimitrie, nIscut incA din 1818.

XI.

BrIncoveanu.De la BrincovenT, avem foarte multe scrisorT ale Vorni-

culuT Grigore, care petrecea la BucurestI sati la Brasov satiIn castelul sAti de la SimbAta-de-sus. Pe tat5.1 s5.11, Manolachi,li gAsim de doul orT la Craiova, in 1779 $1 In 1802, si avern

1 Contribuliile citate, pp. 6-8. Dula. era In azi la Hateg. Poate fi Stol-nicul ce scrie din Craiova la 1832 (acest volum). O Anita si o Saftaslnt intre ctitoril de la biserica Almäj, 11ng Craiova.

2 Contribupile citate, p. IIsi urm., Hurmuzaki, X, pp. 621-3.

XXVI FAMILTILE BUCO/Mal' SI BUZESOU

chiar o scrisoare de la el, iscllit5. romAneste nu greceste,ca ale fiuIul slti, invAtat, dar, prin aceasta, Instrainat, dinultimul an '.

Bucsfinescu.

Neamul BucsAnestilor vine din al Bucsanilor veacului alVII-lea a. El se lidicá la insemnatate prin cdsatoria dintreClucerul de arie Sandu, om de casA al Ghiculestilor, cari-rdau epitropia ctitoriel lor, Pantelimonul, cu Ilinca, fata lulRadu Cretulescu, care, el insusr, era nepotul de fiica al lufVodI Brincoveanu. Supt fiif luT MihaT-Vod6. Racovitg elajunge Serdar, apol Stolnic, si face calAtorif la Constanti-nopol, lar in 1774 il aflam Pa'harnic3. Dar dupg Sandul, fa-milia cade iarAsi in intunerec, afará de ramura strarnutatAin Moldova.

Scrisorile noastre dati in 1823 pe biv Vel CAminarul Con-stantin si pe sotia sa, Sofia, cari, departe de Curtea Bucu-restilor, isf aveati sdlasul si odihna, ca si BrAtieniT, pe plaiu-rile Argesulul. Pe aceleasT timp traia Medelnicerul AntonBucsAnescu, care, In bejenia sa din Ardeal, la 1 8 2 I, dldeabisericif din Ludos un iliton de invelit antimisul pe care sepomenesc si numele luT Gheorghe, al AntiteT si al unuT aldoilea Gheorghe 4.

Buzescu.In 1821, un Cgminar Constantin Buzescu scrie , din Craiova,

Case/ Pop. Avem de la el si o scrisoare cAtre sota sa Ca-tinca, din anul urmAtor. II mal afldm la Rimnic, in 1823.

1 V. pentru BrIncovenfi veaculul al XVIII-lea, 1orga, Brafovul fi Romí.-nier, tabla, i Meya manuseripte fi documente, seria a doua (din cAn. Ae.Rom », XXVIII), p. 17 s't urm.

2 V. Studir ,ri doc., V, p. 712,2 Iorga, bucripfir, I, pp. 70, 72; Gen. Cenit., pp. 126-7, 375; Studir fi doc.,

-II, p. 236; V, p. 453 (n° 52). Pentru ramura din Moldova, v. Hurmuzaki,X, tabla.

4 Vol. XIII, p. 128, no 415.

FAMILIA BUZEISCU XXVII

Se vede a fi un boier bdtrin fdrA multe legAturr cu lumea,trlind la o parte, cu mijoace destul de putine.

El era totusl singurul urma$ al vestitilor fratT Buze$tr,cari ajutara innAltarea lur Mihal Viteazul i pAnA la sfir$itstAturA in jurul lur, aducindu-T apor, dupl cea din urml ne-norocire, corpul ce se odihne$te in m5nAstirea DealuluT,unde o piatrA din mijlocul bisericir aminte$te slujba credin-cioasA indeplinita $i fatA de jalnicele rAmAsite ale Domnulur$i st5pinulur lor de cjupan Radu Buzescu i jupAnita eg[o]

lur], Preda 1.»IatA cum s'a coborit pe incetul in uitare $i sArAcie acest

neam care avea odatA in minile sale o avere de peste 300de mosir

Vlad, purtind un nume domnesc, lasa pe Buzea ; acesta etatAl lur Radu Arma$ul, care lea pe bogata jupAneasA Maria,urma$a LogofAtulur Giura si a !uf Mogo $ Banul, cari aü trAitla inceputul veaculur al XVI-Iea si fiii acestor, sInt cer trermarT Buze$tr: Stroe, Preda $i Radu 2.

AfarA de areda SpAtarul din Cepturoaia, nepotul PrederBuzescu» el are numaT o fatd, care iea pe ParaschevaPAharnicul CocorAscu 2, nu rAmase din aceastl familie, pestecitrva anr, decit fiul lui Radu Clucerul i al Preder, anumeRadu Postelnicul, care avea, se pare, $i o sorl Marea-BA-neasI Maria 4. Si Preda avea, de alminterea, o sorl, peCaplea, care, mAritatA cu Dumitru Fili$anu, unul din boierircari aduserA in Domnie pe Mate! Basarab, nIscu pe Mihar,cel ce incheia o invoiall cu unchiul sa, la 164.25.

Radu ajunse Ban, dar muri tindr, lAsind o vAduvA, Ilinca$i un copil nevristnic, Mate!, numit astfel dupA Domnulocrotitor, care fusese si el unul din luptAtorir supt stea-

Iorga, inscripfir. I, p. 99, no 196.2 Cf. Nicolaescu, Doc. slavo-rorn., p. 56; Inscripta; p. 168 e n.; Stua'it fi

doc., V, p. 298, no 23; p. 683; tefulescu, Tirgu-7iu/ur, p. 59 i urm. Vladare ca frafi pe Dumitru Ptralabul si pe SpItarul Balica.

o Vol. V, pp. 303-4.4 V. ibid.5 Studit fi doc., I. c.

XXVIII FAMILIA BUZESCU

gurile luf MihaT. Cu copilul in brate, Ilinca Buzeasca veniaIn 16512 innaintea patriarhuluf de Ierusalim, Paisie, care so-sise in tara, cerind sprijin impotriva incalcatorilor ce sfasiatimo5tenirea luT Radu. Ea birui in 1656'. Mate! muri finar,ca Postelnic dintre ce! märuntT.

Sala$ul familieT era acum mo5ia Cepturoaia, in RomanatT,careia i se mal zicea $i Ciuturoaia, pana ce, in timpurT maT noua,ajunse a fi cunoscuta supt numele de tirbef, al noilor saTstapinf. AicT crescura fiiT tul Mate!, cari purtati numele brin-covenestf de Barbu $i Constantin. Amindof se ivesc in anil1687-95 ; li se zicea Cepturoianif, cu toate ca adevaratul sigloriosul nume de Buze$tf nu era uitat 2. O Caplea Buzescutraia in 16833.

Barbu muri inca finar, si niel cellalt frate nu se invred-niel de batrinete. Constantin-Voda Brincoveanu if facea ceamaT mare cinste, scriindu-T $i de-a dreptul ; dar capul familieTBuzestilor nu parasia bucuros odihna sa de la mosie, ne-avind nicT o tragere de inima pentru valurile lumii. Viata luTera linistita ea a unui calugar. in tinereta cea d'intaia, elfusese Postelnic, ca si tatäl, ca $i fratele sati ; la 1712, cindera acum cslab si neputinciosa, aproape de moarte, Brinco-veanu nu-T dadea alt titlu decit acela de boiarifi al DomnieTMeales- i in acte cConstantin Cepturoianulx- nu poartanumele vre une! boierif.

Pe atuncT crestea lîngä dinsul un nepot, fiul BarbuluT,un al doilea Constantin. Constantin I-iti pare sa fi muritdupg. 1714, lasind o vaduva, pe Preda, care se intilneste la1730. Constantin, nepotul acestuia, n'avu niel' el zile multe ;la 1743 trata o Maria Buzeasca care e yac:luya luí.

O sord a lui Constantin tinarul, Despa, luase pe erbanVistierul, fiul luT Constantin tirbeT, $i avuse cu clima un fia,alt Constantin, care era Postelnic titular, boieria de drept asbaietilor de familie», in 1740. Preda murise la aceasta data;

1 Bid., V, p. 300, no 73; Tinerimea rombuT, ser. a El-a, I, p. 90 si urrn.Bid., p. 308, no 61 ; p. 308.

a Bid., p. 319, no 93.4 Bid., p. 308; pp. 311-3, no 73.

FAMILIA CALINESCU XXIX

Maria locuia la StrajestT, in cearta Cu nesatiosul nepot Stirber,care satea el acuma in Cepturoaia, asa incit B tzestiI nu se marnumiad CepturoienI ca in apropierea anulut 1700. In adevar,acest nume singur ?I poarta al treilea Constantin Buzescu,vre-un nepot al celui de-al doilea, prin Ele, care era unsitnplu biv Logoat de Vistierie fa 1781 si care, ajungindSAtrar, muri pAna in 1782, lAsind o yac:luya, Maria, si peacest singur copi!1.

El e boierul ce serie ravasele din acest volum. Constantinn'are urmasI din casatoria luf cu Catinca, asa incit cu dinsuli se stinse vita. Aceasta se si inseamna in versurf de plin-gere pe epitaful, din Ianuar 1831, de la Strajesti, ultim ada-post pentru marele neam in decedenta, al csmerituluI Con-stantin Buzescul, sfirsitul neamului sati» 2.

XIV.

Calinescu.

intre pribegif de la Sibila In 1821 e si Pitarul Grigore Ca-linescu, boierinas cu iscalitura greceasca.

El se inrudia cu Cantacuzinestif printr'o departata lega-turA, cacf innaintasul sati Satrarul Mate! Calinescu luase peo ata a Ancutei luf Mihaf Spatarul Cantacuzino si a lufChirca Rudeanu 3. Un loan Calinescu iscalia greceste tot peatuncI, la I684.

Prin acestT anI 1820 se intilneste in alte izvoare un Portar-Basa, apof capuchehaie si ispravnic de Ialomita Calinescu,care e acelasf cu Serdarul din 1834 5. Pare sá fie tot Grigoredin 1821-33. Paharnicul Ioan Calinescu, cirmuitor al GorjuluI,

1 Bid., pp. 321-2, no 99; p. 325, no 112; pp. 329-30, n-le x29-30. UnNicolae Buzescu la x757 : era frate co lije, cred (ibiel., p. 326, no 116). UnClucer loniO, care Vinea pe ñica negustoruluT Petru Ilie i ficea Insuff comerIn Ardeal, la 1804 (vol. XII, pp. 155-6, n° 0Coxvill).

inString p. 173, no LXVIII.8 Gen Cant., p. 347.4 Studit fi doc., V, p. 307, no 55.8 Hurmuzaki, X, tabla.

XXX FAMILIILE CANTAOUZINO, CERNAMSCU §I CiMPINEANU

caruia-I sint adresate niste scrisorI ale luI Voda $tirbeI, esi el din aceasta familie olteana. Prin atilt 1850 avem doIofiterI, Atanasie si Constantin Calinescu, asupra originiI ca-rora nu se poate avea o parere 1

XV.

Cantacuzino.Dintre CantacuzinT, intimpinam intaiti pe eel doI fiT al luI

Iordachi si al MaricuteT luI $tefan Prascoveanu 2 AmindoIscria in timpurI de pribegie, iscalind scrisorile lor grecestesati frantuzeste, cad si unul si altul fusesera trimesI la inva-taturd in Viena, inca din 18098; scrisoarea luI Constantin edin 1821, ale luI Grigore, din 1826 si 1828.

Elena Cantacuzino, fiica luT Constantin Balaceanu, caremerge la bäT in 1825, e sotia until Cantacuzin din alta ra-murk Matinco Rifoveanu. Despre clinsul stim a a fost Agasi ispravnic de Ilfov in 1825 4.

Cernitescu.Din aceasta familie de boierinasT avem la 1801 pe Gheorghe

biv treti Logofat, care-al recomanda nepotiI sal-ad, si pe dotpribegl din anul 1821, Postelnicul Ionita, adäpostit la Hateg,si Constantin, ascuns la Orsova.

XVII.

Cimpineanu.

Familia se ridica in veacul al XVII-lea, prin casätoria Ca-liteT, fata luf DraghicI Cantacuzino, Cu Manta Cimpineanu,care a fost comisariti-suprem in Oltenia germana si muri

1 Iorga, Mdrturit istorice privitoare laytir6er-Vod&,tab1a, Cf. 0 tefulescu,Tirgte-yisolut, pp. 8o, 93, 117-8.

2 Destre Cantacusint; pp. OLVII-vm.3 ¡bid., pp. 230-3.4 Hurmuzaki, X, p. 323.

FAMILIA ChIPINEANU XXXI

in 1727, in rasg de cgluggr, la Mgngstirea dintr'un lemn.Din aceastg cgAtorie se naste Pirvu, care iea pe ChiajnaGrgdisteanu 1. Pe cind un alt fiti al lui Manta, cu Despina,care a fost apoi sotia lui Constantin Strimbeanu, Constantin,moare fgrg urmasi2, ramura lui Pirvu represintg mal tîrziü nea-mul. Pantazi, fiul PirvuluI, face o cgsgtorie strdlucitl, luind peo mIlditä domneascg, din neamul Cantemirestilor, pe Maria,ñica !uf beizadea Constantin, o orfang ce trgia in BucurestYpe lingg matusa, sa Binca Bals 8.

Pantazi joacá un rol supt RacovitestI. 12.gzboiul ruso-turcdin 1769 II apucg in boieria. de Clucer : el e unul din soliitrimesT la Petersburg in 1770. tndatg, multämità ocrotirif ru-sestr, care era fireascg pentru sotul une! Domnite Cantemir,Cimpineanu ajunge Mare-Vornic 4.

Avu doi fif : pe Scarlat, numit dupg. Scarlat-Vodg. Ghica,si pe Constantin, care purta numele bunicului säú dupg mamd8.N'avem stiri multe despre cel d'intgiii, care e lgudat deSulzer pentru invgtAtura tu!, si pe care scrierile noastre il aratain cstrgingtatea» moldoveneascg, la mosia BozienI din TinutulNeamtuluI, in anul 1789, cind alt rAzboiti tulbura tara.

Constantin fu unul dintre fruntasii boierimir muntene dinepoca sa.

Eteria-1 glsi Logofgt de strgini, si, la intoarcerea vremilorlinistite, el e numit Caimacam al Craiover, loe pe care-1 pa-rgseste numal In 1824, pentru S'Atarle. Fiul Ati ConstantininvAta la scoala din Bucuresti, de la Doamna Balasa, HITAZenobie Pop, la 18007.

Odatd, in 1792, intilnim ca martur inteun document si peun loan Cimpineanu, care nu lgsg urmasl. ad loan cellalt,

I Gen. Cant., p. 418. Cf. Studir p doc., v, pp. 685-6.2 Studir fi doc., V, pp. 316-7, 322-3. Pentru Manta, mal vezi Dobrescu,

/. c., pp. 50, 199, 202, 214.3 Gen, Cant., pp. 448, 487.4 Ibid., pp. 121, 187.5 Ibid., pp. 448, 487.a Doc. Cantacusinilor, p. 313.

1st. lit. rotn, in secolul al X VII1-lea, 11, p. 41.

XXXII FAMILIILE COMANEANII L 00TOFEANII

revolutionarul de la 1848, apoT ministrul luT VodA tirbeT,era, cred, fiul luf Constantin 1.

Comäneanu.AdecI boieri din Comana. O sora a FAlcoienilor de la

sfirsitul veaculuT al XVIII-lea, PAunica, iea pe boierinasulComAneanu. Un fifí al lor trebuie sä fie Alexandru din 1834,care-sT inseamnA pe greceste numele in josul unui bilet cAtreCasa Pop.

Un Mate! ComAneanu, Cdpitan, se aflA intre boierif luTBrincoveanu

Cotofeanu.SpAtarul Mihai Cotofeanu din anif 1620-30 incepe a face

cunoscut neamul. Fu unul din luptAtoriT cer maT credinciosTa! luf Matel Aga din BrincovenT, Oltean ca si dinsulMihaT isT avea Curtile, pAstrate si pAnA astAzT, in satul doljeanCotofeniT, si fu &untas ostilor ce biruirA la 1632 intreDudestT si MArcuta, asezind in Scaun un Domn noti, detal-A. Ca räsplatA Mate!-VodA ti fAcu Stolnicul sät19.

Apof legAtura documentatA se pierde, pana la treT frati cese intimping tocmai la sfirsitul veaculur al XVIII-lea. Unul, Stol-nicul Ghitd, apare, in scrisorile noastre, la i8o8, ca vAr al EleneTBräiloiü; sotia luT, PAunica, scrie la 1823; ea se cAlugAri invAduvie, luind numele de Palaghia. Un Nicolae Cotofeanu scrieIn acelasi an din Slatina ; era un frate al luT Ghita, se nAscusesupt Mavrogheni-VodA si un Bengescu-T fusese nas. Frate allui Ghita Stolnicul si al Medelnicerului Nicolae e alt Medel-nicer, Constantin, care trdieste pAnA in Novembre 1828; cusotia sa, Smaranda, el are numaT o fatA, PAuna.

V. Hurmuzaki, X, tabla; Corespondenla lid ,Stirber-Voard si acest volum.Cf. traducerea, de Gervescu, a capitolului despre Cantemiresti din cartea lulBantis-Caminschi.

Senda fi doc., V, p. 309, no 66; p. 191, no 32.8 Senda fi doc., IX, PP. 71 11, 14.

FAMILIA CRICTULESCIJ XXXIII

Innaintasii al acestor trei frati par sä fie alta ti-a: te fanMedelnicerul, Gheorghe si Grigore. lar o a treia generatie orepresintA Gheorghe Pdharnicul sati Ghità si un frate, amindoifii al luI Gheorghe Stolnicul si a! Pdunei, care scrie la Sibiiuin 1824 cä are doi fi!, dintre cari unul e ispravnic la Caracd1,iar cellalt la Tirgujiiului.

Gheorghe cel de-al doilea trdi mal. mult decit acel fratecare nu 1531 urmasi. Lul i se ndscurä nu mal" putin de septecopii, din cAsAtoria cu Ecaterina saii Catinca, pe care o luaseIn 181i. Dar nu-T trdi decit o fatà, Zoita, care 111ä poate peofiterul Paznanschi (-I- 1861), dintre Rusil rAzboiulul din1828-9 cari se opriserà la no!. La 184.5, Ghitä punea sA sesape frumos pe marmura albd versurI de laudä in cinsteasotiei care se stinsese in acest an. El duse cu sine in mor-mint numele acestei vechi familiI, care porneste de la unviteaz ostas si puternic boier i.

XX.

Cretulescu.Cretulestii sint boieri insemnati ai. teriI numai in veacul

al XVII-lea. Atuncl se ridia din ce in ce mal' mult, panala Vornicia cea Mare si la cAsAtoria cu ñica unui asa deputernic si de bogat Domn ca Brincoveanul, Iordachi Cretu-lescu2. Acestuia ii* zicea enepot», de si era cam de aceiaslvreme, asa incit il putea intitula si frate, un Mate! Cretulescu.A cesta era fiul luI PAdure si al Doichitei, cari mal* avuseràcopii : pe MArica, pe Manuil si pe un Radu, care, ca VelPitar, isi fAcea testamentul la 16973. Din partea 14 Mate!,care era Mare-Stolnic in 1719, cind nepotul si cfratele» s55Ostra inc5 Vornicia cea Mare 4, isi scrie diata in acestasian. El fusese insurat india cu o fatá a lui Mihal Corbeanu,iar in a doua cdsdtorie 1uà pe o femeie de neam mare, nepoata

I Inscriptil de la bisericile din Cotofeni si Almiij.2 Gen. Cant., tabla.2 Doc. Cant., p. 164 si urm.4 studit fi doc., X, p. 375.

5216. Vol. VIII. 3

XXXIV FAMILIA CRETULESCIT

de Domn fgra zestre, fiica a unui beizadea caruia lumea-Tzicea in batjocura Saracill, pe Zoita lui Mate Ruset al lulAntonie-Vodd

O a doua generatie de Cretulesti o alcatuiesc, pe de o parte,copiiT luT Iordachi Vornicul $i ai DomniteT brincovenesti Ancuta.Radu sati Raducanu lea pe Safta Leurdeanca. Un altul, Con-stantin, S'Atar in 1752, se ridica pana la Bania cea Mare.Toma, Clucer la aceiasT data, e si el apoi Mare-Ban, in1775-62. Nicolae, fratele cel mic, are maT putina insemnatate 3.O l'ata, Maria, fu socia luf Constantin Vácarescu.

Din semintia luT MateT Padure, pe de alta parte, sint urrna-toril : Ancuta, numita dupa fata Brincoveanului si sosia Vor-nicului Iordachi ; loan-Voda Mavrocordat cel d'intaiii o maritaIn 1716-9 Cu Postelnicul Patrascu Baldceanu. O alta fata,Saftica, era inca nemaritatä la 1719. 0 a treia, Zoita, numal traia la 1719 4.

Dupa numele aceluiasT influent Vornic Iordachi e numitfiul cel mal mare, Iordachitd, pe cind cel maT mic e botezatMateia$, ca $i bunicul si unchiul dupa mamá. Mateias era SatrarIn 1716, cind iscalia o petitie catre Nemti. 5. El lua pe oGradisteancl.

O a treia generatie are din ramura cea pe copialuT Raducanu Comisul : fetele, Ilinca, sotia luT Sandu Bucsa-nescu, o mezind, maritata dupa un Pantazi, de neam Bulgar,si o a treia, care fu data dupa un Glogoveanu°, apoT un fiti,al doilea Iordachi, care n'avu pe departe norocul si trecereacelur d'intaiti, bunicul sáù. Tatal saiä ir gasise o sotie denearn stralucit : pe Maria, fiica luT MateT Cantacuzino, dinramura luT Serban-Voda. ApoT pe al luT Constantin $i aTLuxandreT Guliand : fetele se duc dupd un Brezoianu si

1 Testamentul In Doc. Cant., p. 198 si u/m. Beizadea Mate avuse cu sotiasa, Cristina, i doT fil, pe Mateia si pe Dumitrachi

Doc. Cant., p. 95.3 Gen. Cant., p 371 §i urm.

Gen. Cant., p, 378.6 Cf. testamentul lul Mate Pidure si Hurmuzaki, VI, p. 193.6 Gen. Cant, p. 375.

FAMILIA DARVARI XXXV

dupd un alt Cretulescu, poate. Meta se ridicA la cele maIinnalte trepte : Manolachi, purtInd numele altuf ginere brin-covenesc, Manoli Lambrinò, e Mare-Vornic in 1793 $i Mare-Ban in 1809 j, iar al doilea frate, Istrati, care iscAlesteCu mindrie Et7) rpitcog, scrie ca Pdharnic, in 1779, cdtre Hagiuldin Sibiiu. Pare sA. fie acelasI cu Vornicul-cel-Mare de Tara-de-sus din 1822. El luase pe o filed a luí Dumitrascu Raco-vit5.2. Toma-si mat-ad fetele dupd Radu SlAtineanu $i Con-stantin Geanoglu (1779) $i lasA si un fig, care poate fi

Dinu, Ban in douà rindurf prin aniI 1820-2s. NicOlae, cAsä-torit cu Balasa Gulianò, nu lasd urmasI. Alecu Cretulescudin aceia$I vreme poate fi un fiu al luí Istrati, Mcind partedinteo generatie a patra 4.

Dintre al luí Mate! Pdclure acum, MateI al doilea are peIonitA. Acesta mAritA fetele sale intre boierinag. Fill, Costachisi Iordachi, oamenI fárä insemnätate, mor in 1814 si 1822.Fata celul iea la 1830 pe Grigore al luí IordachiCantacuzino 5.

Darvari.Medicul grec Constantin, fiul luí Ioan Darvaris, care scrie

la Sibiiu in 1804, invAtase in Göttingen, ()data cu SilvestruFilitis, luindu-sI doctoratul in 1785 cu o tesä. despre coa-cerile la boalà» (De si gnis coctionis- in morbi s). Era la Mag-deburg in primdvara aceluI an ; peste putin se a$ezä. la Bu-curestI6.. Ceva maI tdrzia se intilnesc ca negustorI in Viena,Gheorghe fiul luI Constantin Darvari $1 Dimitrie al luí Ni-colae din aceiasI familie, de loc din Clisura 7. MAndstireaIcoanet din Bucure$tI e clAditA. de CAminarul Mihalachi Dar-

1 Gen. Cant., p. 376 ; Doc. Cant., pp. 222, 232; acest velum.2 Hurmuzaki, X, tabla.8 Bid. Cf. Studir ,ri doc., XI, pp. 103-4, /1° 24,4 Bid.5 Gen. Cant , p. 377 nota I.

Vol. XII, pp. 107S, tile ccvin.-IX.7 ht, lit, rom. în secolul al XVIII-lea, II, pp. 339, 345.

XXXVI FAMILIILE DE§LIU, DRÀGINESCU §I DUDESCU

vari, fiti, se pare, al luI Constantin $1 al EleneI (1797-1854) ;intre ctitorI, se aflI Anastasia, soVa lui Mihalachi, si dou5.Arsachi, Olimpiada $i Elena'. S'ar parea cd dr. Arsachi, dela care avem o scrisoare din 1826, a luat pe o fila a luíDarvaris.

Stefan De$liu din Craiova, numarat in 1820 intre dator-niciI Casa Pop, e ruda Cu Gheorghe, care era Mare-Clucerin 18242. Numele e turcesc.

Drägänescu.Neamul DrAgane$tilor, deosebit de al Stirbeilor-DrAgane$tl,

d'a pe acela care e pomenit aid in 1790 ca criepot al lulIpsilant2. VorniciI Iancu $i Istrati represintati familia in18238. Un Vel Capitan de Slatina, Gavril DrAgInescu, aparela 1721 4.

Dudescu.incl una din innaltele familif care se ridica pe vremea luI

Mate Basarab $i Constantin Brincoveanu, in jurul CurtiIacestora. Dimitrie Dudescu, al doilea Vistier in 1625 5, e Vis-tier, Mare-Vornic $i Mare-Logofa.t supt Mata, pentru suireain Scaun a caruia el se luptà 6. Un Radu Capitan Dudescul,care avea $i o sorA, Ilinca, se afla in fruntea slujitorilor luiVoda intre aniI 1670 $i 1679. In 168o, el nu mal' era invia%a, $i multa vreme are de purtat ptrI pentru mo$tenirea

I 1r:strip/ir, p. 285.2 Hurmuzaki, X, p. 271, n° CCCLI.

Ibid., tabla.4 Studit fi doc., V, p. 195, n°65.5 Vol. V, p. 525.6 VOL IX; el e acel care a la 1642 actul din vol. pp. 298-9.

FAMILIA DUDESOU XXXVII

1 11 vAduva, Neacsa, care avea doi copa mici, doi ceoconr»,pe RAducanu si pe Gheorghe. Acesta din urmä nu trAieste,pe cind luI Radu il era menit un mare viitor. SpAtar in1692, Postelnic in 1697, el se cAsgtoreste innainte de 1701cu Maria, fata atotputerniculuI unchiti, sfatuitor $1 cirmaciual luI Constantin-Vodd, Stolnicul Constantin Cantacuzino.La 1711, era Marcle-Plharnic al Brineoveanului 1. De la 1714innainte, cind Stefan, fiul Stolnicului, inlocui pe Brincoveanu,el fu cumnat domnesc, dar ispl$1 aceastä cinste prin moar-tea silnicA ce-1 ajunse, odatti Cu S tefanVocla, la Adrianopol,in 17162.

El Idsä o fatA, care fu mAritatA cu Grecul Constantin No-tarà.. Dintre ceI treI fil al s'A Stefan, botezat poate de cum-natul donnesc cu acelasI nume, Ioan si Constantin, cel malmare, care amintia in numele sAti pe bltrinul Stolnic, numalacesta din urmä avu zile. indatä dupA peirea neamului slu,.temindu-se de TurcI, el voià sA treacl pentru totdeauna inImperiu : porta, incA din aceste tinerete nenorocite, nu stiuCu ce drept, titlul de graf, comite 3. Pe urmA se hotári to-tu$1 sA rImiie, si avu o lungl si furtunoasA carlea de boierambitios care nu vrea sä sufere niel un tovarA$ puternic,niel-un Doran poruncitor. Clef doar insu$I avea singe dom-nesc si luase pe o DomnitA, Maria, ñica luí Antioh-VodlCantemir. Mare-Logoat hiel din 1734, Mare-SpAtar la 1749,Mare-Vornic in 1760, iar la urmA ba$-boier, imbracat cu uncaftan deosebit $i decretat ca fArl pAreche si saman, el lu-creazA impotriva Ghiculestilor celor tinerI, aduce mazilia luíConstantin Mavrocordat, stlpineste o bucata de vreme petingrul Constantin Racovitl, apoI se stricl, din mindrie, cuacesta, e jdfuit de 20.000 de leí, inchis mal mula vreme,Ora ce alt Racovitl, Stefan-VodA, il sileste a lua rasa c5.-lugdruluI, supt care trAi, mincat de pArerI de al pentru totce pierduse, numaI eitIva ara, Ora in 1766, aeest strasnic

Studir fi doc., v, p. 195, no 64.- Doc. Cant., pp. 98-100, 110, 154-5, 166, 176.3 Gen. Cant., pp. 286-7 ; Doc. Cant., pp. 176-7.

XXXVIII FAMILIA DUDESCII

fruntas al boierimif pe care Domnii it invinuiail cä. (cturburàtoatA tara si stricA odihna tuturor Domnilorvi.

Ina din 1741 el acuse ca fiul sdii Nicolae sá fie numital doilea Postelnic 2. TinArul Dudescu era PAharnic in 17548.In clipa celei mal marl puterf a sale, barinul acu chiardin fiul sAu, incd nepotrivit pentru o asemenea sarcinA, unMare-Vistier al %era 4. Era Vornic-Mare in 1775-6, supt Rusl,cind pArAsi tara pentru a se adgposti in Brasov, de undetrecu in Moldova. in 1784 el isi mgrita o fatà dupd Gheor-ghe Bengescu si apof pleca in calAtorie, pe «la sfintele ma-ngstiri pentru inchinäciune». La 1798, comitele Nicolae numal era in viatA 5. Sotia sa murise Inca din 17900.

Pe lingA Nicolae, Constantin Dudescu avu o singurà fatà,Zoita. Ea se mdritâ intliti, prin voia tatäluf er, cu MatefCantacuzino, din ramura ha Serban-Vodg, si apoi", din prostiael, cu un Turc sarac, in casa cäruia se stinse la Constan-tinopol aceastà urmasA a Cantacuzinilor. In tara, ea fuseseinchisä la mlnAstirea MArginenT, Cu poruna domneascl,pentru neplacerile pe care le acea fratelui el' 7.

Nicolae lasa douà fete. Una, Elena sau Elencu, acea carese mAritase in 1784 si trlia despärtita de bArbat, iscglindu-se numaf Clucereasa Elena Dudeasca : o intilnim in scrisoa-rile noastre pAn5. la 181o. Ea tinea la dinsa copiif ce avuseCu Bengescu. Alta la pe Scarlat Ghica, fratele Domnulufdin 18228.

Fratele Elenef se chema Constantin. Era de tot tinAr lamoartea pArinteluT sAti, care-Y puse epitrop pe Vornicul Go-lescu, frate cu mama luf Constantin si a ElencAf. Dar acestfecior de banf gata nu voià sä trgiascA supt supravegherea

7 lien. Cant., passim ; Studif fi doc., I-II, tabla.2 Doc. Callimachi, I, p. cxxxiv, nota I.8 Strait fi doc., I-II, p. 455.4 Gen. Cant., p. 134.5 Acest volum.6 Hurmuzaki, X, p. 51'7, nota *.7 Gen. Cant., pp. 287-9.8 Ibid., pp. 549-50.

FAMILIA DUDESCII XXXIX

nimanuia. If ardea sä raspindeasca. prin larga strainatate lu-minata a (EvropeI» averea strinsa in mal mult decit un veacde innaintasiI sal. Se plinse la Agentie el Golescu vrea salcalugareasca pentru a-i rapi mostenirea, si Merkelius, repre-sintantul Austria, il ajutâ sa treaca hotarul in Ardeal 1. Ca-latoria aceasta d'india a boieruluI muntean din aceasta vremecare a vazut mal multe ceruri straine, trebuie sa. fi inceputdupa anul 1798, cind «comitele Constantini, iscalind gre-ceste, ca un om cu crestere, seria catre prietenul din Sibiiual CaseI sale, la Viena, unde, era inca la 1816 2, asteptindsa-1 scoata ginerele din apartamentul ce luase in Leopold-stadt. Din Austria, el fu ispitit sA treaca. pana in departatulParis napoleonian. Cind se intoarse in tata, avea 75.000 degalbenf mal putin si parasise o sotie care-I mincase juvaierele,lasindu-I, in schimb, doud fetite. Nema! putind suferi ase-menea purtarI, Clucereasa Elencu se plinse, in 1805, Cir-muirir, si Caminarul Constantin Dudescu fu pus astfel, pen-tru a doua cara., supt epitropie, adaugindu-se, pe linga Vor-nicul Golescu, si bogatul boier Barbu StirbeI3.

in 1799, pare ca Dudescu era acum la Viena'.CitIva anl, Dudescu putu sa se astimpere in tara. in vre-

mea Rusilor, el avu chiar ambitia de a insemna ceva in po-litica teriI sale, si-5I cumparâ, Caimacamia Craiover, se zice,Cu o mie de galbenl, datI CatincaI Guliand, tiitoarea, cunos-cuta de toata lumea, a unuI atotputernic general rus. ApoI,la 1813, el isf lua iarasl lumea in cap. Facu irnpreuna CuFrancesul Lagarde, pe care si-1 infrati de cruce, dupd da-tina, pe cruce, pe pita, pe sarez, drumul pana la Baden,linga Viena. t.' cale, el cauta societatea femeilor frumoasedin Apus, si, fiind mic si cocosat, le uimia cu darurile salede bard si de lucrurl rasaritene, mergind cu «galantomia»asa de departe, incit isr descoperia capul ras si-sI descingeamijlocul pentru a imparti damelor salurile rasaritene.

1 Hurmuzaki, X, p, 517, nota.2 Acest volum.o Bid. 51 p. 134.

Aje', p. 36, no t SS.

XL FAMILIA FILCO1ANU

isr máritase o fatá cu maiorul rus, de obirsie Grec, Ia-nachi Dimitrie Cariboglu. Nu mar avea acum pentru cinesd crute. in citIva ami, toatl averea i se topi in petrecerr sidarurr. intors in tara, el se insurá a doua oará, luind, la1817, pe fata lui lordachi Cantacuzino, dar in 1820 aceasta-1lása 1. i'mprurnutA, si nu piad. Pentru a veni in ajutorul unufdatornic, Clinceanu, Vodl Ghica numi pe Dudescu Cdminar, ceiace era pentru dinsul o adeväratá batjocurd, dar if aducea unvenit de 40.000 de lei, pe care Clinceanu-1 popri fárá. zábavd.Domnul de tará fu mar putin milos pentru dinsul decitChehaia-bel, Pasa turcesc din 1811-2, care-I trimesese /a bape socoteala sa. Cácf acuma era damblagia si nu se marputea mica. Une oil se lása dus la minunata mAndstire dinlac a Cernicar, lar in ultimil anT pare sa se fi addpostit laCimpulung, unde, inca in 1830, el boteza, impreuna cu oCaterina Odemskowski, pe fiul cavalerulur de Carimani si alAmalid Bérard, pribegl al Apusului in tara noastra, ce in-trase in prefacerea cea mare2. PutinT voi fi stiut de sfirsitulacestuf strálucitor vldstar din urmá al unel marf familir,dar multá vreme se vorbi despre felul, neauzit psánä atuncea,in care el ráspindise aurul pämintului románesc.

XXV.

Falcoianu.Boierii din Fdlcoitis cum li se zicea la inceput, aveau

mosie si in Coteana, in p'ártile OltuluI, de lingd Slatina.inc6. de la incepu tul veacului al XVII-lea, aflám pe RaduFdlcoianul, mal incolo pe Petru si pe fratele sáti, Neagoe, peDrágoiu. La 1672-7 erati In acel sat mar multr Logofetr siCdpitanr FAlcoianu : Neagoe, Barbu, Gheorghe, Preda, Voicufiul Id Lumotd, Radu, Vartolomeifi, fiul CApitanulur Neagoe.

Un Mater Clpitanul se vede la ¡705; el avu acelasr no-roc ca si Cápitanul Radu Dudescu. Ajunse si Mare-Vis-tier. In acelasr timp, In cer d'intaiu ani al veaculur al

1 Nk'sturel, I. c., pp. 66-7.2 Hurmu aki, I. c. si Studir ;a doc., I-H, p. 324.

FAMILIA FALCOIANIT XLI

XVIII-lea, Andriiana, fiica luT Mate!, iea pe insusi erbanCantacuzino, fiul luT Draghici, o inrudire de cea maT mareinsemnatate, $1 un Fdlcoian, Asan, se insoara Cu o fiica abeizadeleT Gheorghe Cantacuzino, fipl luí erban-Vocid. Nue !Ira pret nicT casatoria unuT MihaT Fdlcoianu, biv VelSatrar, in 5743, cu sora celui de-al doilea Mate! Cretulescudin ramura Padure Ceva maT tärzia vine Radu, a caruIfata vaduvä ajunge la 5776 sotia lui Nicolae Brincoveanu.Falcoienif erati inruditT si cu neamul Buicestilor, cad un FAI-coian, fiul luT Radu, tinea pe Ilinca, fata luí Vintila., carefusese insurat cu Dumitrana, fiica luT Papa Comisul i nepoata de fiti a lui Diicul Spatarul Buicescu, din vremeaBrincovanuluI-Voda. 2.

Acest fiti al luí Radu nu era Dumitrachi, caci sotia acestuiase cherna Maria, Mariuta. El purta titlul de fost Mare-au-cer Inca din 1771. in acegt an Il gasim calator in Ardealpentru a-si capata drepturile fata. de fratii comitT Székely,inrudivf cu BuicestiT. El isT cistiga drepturile si vinde mosiasa ardeleneasca lui Ladislas Thur378. Ivindu-se insg contes-taVI, el merge in 1792 la (Chesarulp insusT, in Viena 4. in-tors si de acolo, batrinul Clucer traduce din greceste Pravos-lavni ca meirturisire, care s'a si tiparit5.

Avea doug surorI: pe Pgunica, maritata dupg Comaneanu(v. acest nume), si pe o Saftica, sotia luí Raducanu Släti-neanu. O Ecaterina Falcoianu se desparte la 5792 de AntonFotinò 6. Un nepot al luT Dumitrachi era Ienachi, ce se intim-pinA la 1792 7. Dad. el e acelasi cu Pdharnicul Ionita, atuncIun fi a al sail fu Costachi, care calgtori, spre 'MI/Altura, in Eu-ropa, °datá cu viitorul poet Iancu Vacgrescu 8. Nu stiu In celegatura se gasia acest Costachi cu Grigore Fälcoianu, Clucer

Gen. Cant., la acest nume.2 Corespondenta lul Hagi Pop ; atestat unguresc.3 1st, lit. rain. In secolul al XV111-1ea, I, pp. 374-5,4 Acest volum fi vol. XII, tabla.

Ist, lit. rom.,6 Bid., p. 1o5.

Acest volum.8 1st, lit. ram. citath, IT, p. 44.

XLII FAMILIILE FARCI§ANU kit F1L1PESCII

si Logoat de obiceiuri in noua Domnie roundneascA a luTGrigore Ghica 1.

Färcäsanu.FArcAsanif din satul FArcas au un trecut ca i al FAlcoie-

nilor : un Radu Vistierul se intilneste la 1648. El ajunseStolnic-Mare in 1657, supt Mihnea al III-lea. ContemporanT-u Brincoveanu sint Pirvu, amestecat inteo conspiratieimpotriva DomnuluT, si Barbu, FArcAsaniT. Cel din urma erafost Mare-Pitar la 1695 2. Pe vremea NemOlor trAia in Olteniaun Constantin FarcAsanu.

in mijlocul veaculta al XVIII-lea, un Matel biv Vel Sdtrartraduce din greceste o Viaä a lul Petru-cel-Mare, de AlexandruAmira 3, lar un Constantin FArc4anu, PATA titlu de boierie,apare in 1743 4.

Dintr'o i mar nota generatie face parte Serdarul din1807, pomenit in scrisorile noastre. E RAducanu 5, care aveaSerdAria incA din 1804.

Filipescu.

Dintre Filipe$tT, al cAror neam 1-am deslusit in prefata la4 Cronica luT Constantin CApitanul», avem pe Constantin saiiDinu cel bAtrin, de supt Mavrogheni (éoc. cit., p. XXXI), peGrigore din 1824-6, fiul fui Radu (iba., pp. XLVI-V11), pe

Alexandru, zis Vulpe, fratele ha Radu (iba., pp. xxxvn-vm),pe Constantin Vistierul din vremea RuOlor (Miar., p. XXXIII$i urm.) O pe un Manolachi din 1832.

I Hurmuzaki, X.2 Studer fi doe , V, p. 183, n° 32; P. 185, n° 40 ; p. 188, u° 47 ; p. 190,

irle 49-50a Ist. lit. roa., I, p. 504 i Urra.4 Vol. XI, p. 224, nota 4.5 qtefulescu, Gorjul, pp. 48-9, 54, 57-61, 286; Papiu, Tesaur, II, p. 337.

FAMILIILE FILI§ANU, FRUMU§ANII I GANEOU XLIII

Fili§anu.

Nepot al Banului Dobromir din veacul al XVI-lea, un anal-boier din Filiasii Gorjului, Dumitru, ajutd pe Mate! Aga alua Domnia. Supt Voevodul Oltenilor el ajunge Mare-Pitarsi Mare-Sluger. Cu sotia sa, Ilinca, zideste schitul Crasna,dar n'apuca a-1 zugrgvi, caci moartea-1 ¡ea pe la 1640. El nulasd urmasi, si neamul dispare din istoria %era. In 1719 doarmaT afldm pe un Constantin Filisanu 1.

in rdvasele noastre vedem familia trlind sArdcacios inteuncolt de targ.. La 1790 era badil Mateitg Filisanu, care fuseseMare-Serdar. O l'ata a lui, Anita, o mAritg cu un Murga-sanu, Clucerul Serban, iargsT din boierimea mgruntl2.

Frumu§anu.

Constantin sail Dinu Frumusanu, biv treti Logoat, carescrie o scrisoare din Tirgu-Jiiului, la 1829, e pomenit i la1822 in aceiasi calitate. Moare la 1839. Un Grigore LaudatFrumusanu trgieste pe la 1830-58. Familia e de loc din satulFrumusef, in Gorja.

Ganescu.

Familia c5p5.tg insemnätate numai prin casgtoria dintreIonitá si una din surorile lui Dumitrachi Bibescu (v. Bibescu).Strgmosii lui Ionitg s'ira Mihai Logofa'tul, fiul acestuia, Du-mitru, si nepo tul, Radu, toti din veacul al XVII-lea 4.

Bid., p. 199; Hurmuzaki, VI, p. 318.2 VOi XII, p. 154, no cccxVii.

§tefulescu, Tirgu-Yiul, pp. 847, 165 (pomeinic).4 Doc. Cara., p. 20. Un Sluger Barbu In 1790; §tefulescu, 7Irgu-7iul,

p. 89. La 1823, §tefan (ibid., p. 117).

XLIV FAMTLTA GEANOGLII

XXXI.

Geanoglu.Geanoglu inseamná «fiul luI Gianil Un Grec cu acest nume

veni cu vre unul din Domnif in täil jumátátI a veaculuI alXVIII-lea. Dumitrachi Geanoglu era fost Stolnic-Mare in1753, cind fAcea cumpliráturI de mos10. Se insurase cu fiicaCluceruluI Obedeanu. Fiul, Constantin, crescut cu totul ro-mánete nicf-odatá el nu isaleste invilpt, in limba de salon,greceascá apare in 1778 ca Páharnic. Peste un an, el seinsoará ca Luxandra Cretulescu (v. aceastá familie) 2.

incA din 1773, Dumitrachi moare. Era atuncI Ban-Mare sifácea parte din Divanul de rázboiu numit in Craiova deRusI. El fu ingropat la 26 Maiu, cu o deosebità pompl, fiindasezat in bisericá pe un «trons acoperit cu sandal de Venetia, si prohodit de insusI episcopul Chesarie al Rimni-culd, dus pe umeti de boierI si petrecut la mormint de ofi-tea impárdtesti cu a.branice negre ; husarif dadurá cu pustileasupra loculuI sáti de odihná3.

Fiul era in 1774 fost Mare-Clucer ; in aaul urmator, aveaisprAvnicia GorjuluI. Vodl Mavrogheni 'fi cinsti, de sigur nupe degeaba, cu caftanul de S'Atar, dar boieriile lid Mavro-gheni furá nimicite, asa incit lui Geanoglu i se dádu O maIdeparte numaI titlul de Clucer. Pe atuncI a fost ispravnicde Gorj.

La 1788, Nemta Intrind in Oltenia, el li fu necontenitspre ajutor; cind ocupará Craiova, eI gásird inhaintea lorpe acest prieten in fruntea orásenilor scosI Intru intimpinarealor. La 1791, luindu-si atestatele de nevoie, el fácu un drumla Viena, unde, iarásI, i se recunoscu public slujba ce Acuse.tuca din 1789, ca SpAtar, el fusese si Caimacam in numeleNemtilor, in locul unuI oarecare Papuc, pe care-1 asezaseráTurca. De si atit de compromis cu dusmanii SultanuluI, el

1 Cf. tefuleseu, TIrs-te Pul, p. rió.2 Studit fi doc., XI, pp. 103-4; tefulescu, Gorjui, pp. mr, I; o-I; Gen.

Cant., p. 376.3 Socotehle ingroparii, In Gen. Cant., p. 1.8S, nota I.

FAMILIA GHIOA XLV

indrazni sit se bucure de amnistia hotarita prin pacea de laSistov, si inca in 1796 II aflarn iarasI In tara'.

N'a avut nicf-un fia, si averea-I pare sa fi trecut la o ruda,vre-un nepot, Constan tin Samurcas (v. aceasta familie).

XXXII.

Ghi c a .

Dintre GhiculestI intilnim fil si nepo0 de-a! Banului Du-mitrachi, care a stat si el o bucata de vreme la Craiova.

Dumitrachi a fost casá'torit in tinereta, in 1751, cu Maria,ñica luI Barbu Vacarescu2. Din aceasta casatorie s'a nascutintaiu un fiu Scarlat, care primi numele lui Scarlat-Voda Ghica,In cea d'intaiii Dornnie a caruia 1758-61 el trebuie sase fi nascut. Acest Scarlat sau Scarlatachi fu Clucer, apoiAgá Mavrogheni II facu Postelnic in 1786. Peste unspre-zece anI ('797), el era Marele-Logoat al TeriI-Romanestf.Traia inca. in 1802, cind fu printre pu%iniI boerI ce ramaserain BucurestI, dar el nu apucâ nid miscarile de la 1821, nielDomnia din 1823 a frateld sú Grigore.

Fiul lui Scarlat cu o fiica a Banului Nicolae Dudescu eAlexandru, caruia i se zicea Barbel-Rofie ; el fu ministru deCulte, apol de Finante supt noul regim al RegulamentululOrganic, in 1832-7e. in scrisorile noastre intilnim pe acestboier, care se iscaleste totdeauna greceste, intre aniT 1827si 1831.

Ca al doilea -fiu al Banuld Ghica privesc pe Constantinsati Costachi. frica din 1804 el era Ban, in 1804 Logoat,apoi, in 1806-12, cdpata de la Rusi titlul de general-maior.Casatorit cu fiica lul Raducan Cantacuzino, Luxandra, el avuun singur fiu, Mate!, caruia i se zicea Matinco. Banul Ghicamuri In Brasov, in timpul pribegief din 1821, la lo 22 April

Acest volum ; vol. XI, p. 104; tefulescu, i. c., pp. 51, 170-1 ; Gen.

Cant., p. 284, nota 3, p. 376.2 Acest volum , vol. XI, p. 296, no 1. V. Gen. Cant., p. 440.3 Ilurmuzaki, X, tabla.

XLVI FAMILIA GRICA

1822. higroparea luT la biserica din *chei produse o adincàintipärire asupra locuitorilor acestlif suburbiu rominesc. Sic.riul era a$ezat pe o ecaleascd> infä$uratà cu postav negru,trasd de $ese telegarf, pe end patru cal povodnicT mergeauinnainte ; eran $eizecT de preoti, din toate pärtile, patruarhiereI, doudzecT de egumenI $i insusl Mitropolitul munteanDionisie Lupu; domniI maghistratului», Sfatul ordsenesc alSasilor, Il petrecura pang. la mormint. LAsa numaT in banf oavere de 70.000 de galbeni

hied in 1804 apare in scrisorile CaseT Pop $i un al treileafrate, Grigore, care pomenia in numele su pe Grigore-VodlGhica, ucisul de Turd, frate al Banuluf Dumitrachi. I se zi-cea atunci încä celebiul, adecA tinArul Grigora$cu. El ajunseDumn in 1822 $i muri citiva anf dupä. sfir$itul stäpinirrf sale.

Se insurase Ma. de prin 1803 cu Marghioala Hangerli,fiica Domnuluf ucis la Bucurestf trì 1799, atuncI clad Dom-nita avea 20 de ani. Pe timpul pribegier din 1821, boierulAlexandru Filipescu, cdruia nu i se zicea in zddar Vidpe,aduce o neintelegere, care nu maI cunteni, intre puterniculboier si frumoasa, agera $i ambitioasa luI sotie. and Gri-gore se a$ezg in Scaun, sotia sa nu veni 0.-$f lea locul lingAdinsul. Totu$I, in toamna anului 1822 ea se apropiase degranità, ajungind pAna' la Bra$ov ; primi Msg. porunca de anu incerca sä. o treacä. Din scrisorile noastre o vedem inNovembre la Viena, in Decembre la Radziwiltow, in Po-Ionia ruseasa., pe pärnintul TaruluI, care-o ocrotia. De aidtrece la Cremenita, unde se afla in pritnAvara anului urml-tor. lama o petrecu insg in Petersburg. Prin stAruintile con-sululuT rusesc din Bucuresti se ajunse in sfir$it la o intele-gere, $1 astfel, in Iulie 1826, Doamna, care se afla la Lem-berg, cu eel treI mal micI copif ai sAl: Scarlat, Panaiot $iDimitrie, traind din pensia de 600 de ruble pe care i-o dä-dea Curtea impArälteascl, putea sA anunte prietenultif de laSibiiu cl va putea s5.-$1 pldteascä datorlile, de oare ce sotuli-a fAcut un venit de 2 000 de lef pe lund. Pe neasteptate,

IIòd. si studir fi doc., X, pp. 265.6.

FAMILIA GOLESCU XLVII

Bucurestenil vazura sosindu-li Doamna, in Decembre al ace-luiasI an. Dar, dup5 citeva zile, ea pleca din nou : Voda-tpupase mina, o Incarcase de complimente, dar o poftise sezice sa-sIcaute locuinta aiurea decit in resedinta domneascd.

Totusl, ea se intoarse in 1827 si nu maI pleca pana la1829, anul ocupatiel rusestI cele! noua, ba nicI la aceastddata, ramlind spre a primi bine pe Rust in castelul st detina biserica Doamner, care e incunjurata astazi de mor-mintele familiet sale. Ea juca un rol insemnat in toate Dom-niile urmatoare, supt Alexandru-Voda Ghica, un cumnat

din alta casätorie a Banulut Durnitrachi supt GheorgheBibescu si chiar supt StirbeI-Voda, caruia salo nul el ti faceao strasnica opositie. in palatul Doamnet Maria fura oaspetiiubitI, onoratI cu un necurmat sir de balurI, si Rusit, si Tur-cit ocupatiet cele! nou5.. Trai sa vada Unirea, pe VodáCuza si chiar ce! d'intaiu ant at principelut Carol. Moarteao culese numat la 30 Maiu 18711.

Cel mat mare dintre fii1 sAT, purtind numele de Constantinal buniculuI domnesc, s'a nascut la 6 Iunie 1804. Tatal

trimese ca ostatec i capuchehaie in Constantinopol, -deunde-1 goni scandalul stirnit de iubirea hit pentru o Ar-meanca, pe care si-o lila sotie. La intoarcerea luI triumfala,fara fata furata a tul Agop Tinghiroglu, tatal sati 11 facuBan al Craiovet, 5i-1 vedem scriind de acolo in 1827. Siel facu opositie lui 5tirbeI-Vodd, dusmanul Muri la1867, si e ingropat in cimitirul bisericiI de la Teiu, a Doam-neI. Tata! sau Il insurase cu Sultana, fiica StolniculuI Con-stantin Costescu, nascuta In 1809, si cu dinsa el avu doutifete : pe Elisa Ghica 1894) si pe Sofia Solomon (f 1892).Fit nu s'ail nascut din aceasta casatorie2.

XXXIII.

Golescu.Al doilea neam al Golestilor pleaca de la Mate!, fiul ves-

tituluI Stroe Leurdeanul si al Visei, ñica i singurul copil

1 Hurmuzaki, X, tabla si Thscriprir, I, p. 271.2Ibid. i ..Studir fi doc., XI, pp. 1o5-6.

XLVIII PUL1A GOLESCU

al ultimului dintre vechiI Golestr, si se urmeaza cu Logofatul-cel-Mare Radu, din vremea Nemtilor, cAsatorit cu fataTamara negustorul. Nicr Radu n'are fiI, ci numai treIfete, dintre care una, maritata Cu un S tirbeT, incepe al treileaneam '

intemeietorul acestuia este al doilea Radu Golescu din ra-rnurile acestea lAturalnice. inca din 1784-7, II intilnim caSpatar, facind o hotArnicie2. La inceputul veacului urmAtor,purta titlul de Vornic si era amestecat inteo multime deafacerI, avind si datoril destule. Se iscAlia bív Vel Vornicin 1807. in 1809 el facea parte din Divan3. La 1815,supt Carageà, Radu Golescu era numai Vel Ban (inca din1805, Cu acest titlu el se infatiseazA ca epitropul cheltuito-ruluI boier tinar Constantin Dudescu ; v. Dudescu); el nuera sl inainteze din nou, mal departe 4. I se zicea: Raducanu.AratA sA fi fost un om istet, carturar si priceput in totfelul de daraverI5.

AI luI sint macar treI printre GolestiI cari se intimpinA in-ti') vrista matura. la 1821, si adeca :

Nicolae sati Nae. El era inca din 1799 ispravnic, la Pi-te4t1.6. Dupa tulburArile din anul prefacerilor, el e pomenit caboier barrio, Vornic, candidat de Domnie ; pentru firea luipornita i apucatA, i se zicea : «den-boier . Dura numirea lulGrigore-Voda, nu i s'a Incredintat nid-o dregatoriel. ParesA fi murit la 26 Novembre 1829.

Un Ienachi Golescu, de sigur frate cu Nae, era Mare-Paharnic in 1805 8.ti mal* aflam in pribegia din 1821 9.

Studii ji doc., V, pp. 631-2; Gen. Cant., p. 113, nota 3 (cadera lulRadu) ; Doc. Cant., p. 97, n5 xxxvin (Via), pp. x54, 164-5, 176. Radu I-iue In 1691 Agi, In 1699 Comis, apoT Logotált (1715), Sp"átar In 1716.

2 &seda fi doc., p, 236 s't urm.3 Acest volum.'Bid.5 Testamentul luT inedit ar fi foarte frumos, iml spune d. Nerva Hodos.

Hurrnuzaki, X, tabla.7 Papm, Tesaur, II, pp. 339-40.

Hurmuzaki, X, p. Lx.XITT.g Papiu, Tesaur, 11, p, 357.

FAMILIA GOLESoU XLIX

Gheorghe sati Iordachi Golescu era inca un finar la scoalagreceasca atuncI cind fa.cu sa apara, in greceste, o harta a lumiLincà de la 1817, insa, era Logofat-Marel. Nascut pe la 17682,el se apropia acum de vrista bdtrinetelor. Era Vornic pevremea DomnieT romanestI a luT Ghica-Vodd. Fusese printrecei d'intaiii sprijinitorI aT scolii nationale, si Gheorghe Lazaril pomene$te cu recuno$tinta ; cind nevoile banesti ale teriffacurd pe uniI bolea sa se gindeasca la atingerea venituluIScolilor, el fu apdratorul calduros al asezamintelor de lumi-pare in care era sa se faureascä viitorul nostru. Trai slsupt Domnif RegulamentuluT Organic, si in 1840 el tipariao gramatica romäneasca, nemultamit, se vede, cu a luiEliad. Ajunse si pana la revoluVa de la 1848, in care eraamestecat $i fiul sail Alexandru, zis Arapild. in acest an,i se sfir$i viata, la Or$ova, unde cautase linistea, potrivitapentru un batrin de 8o de anI. Lasa in manuscript un Dic.lionariti romanesc-elin, altul elin-romanesc $1 o foarte intinsäculegere de proverbe, mintuita inca din 1845 3. Poate sa fiscris si satire asupra DomnieT lui Carageà.

ti.' sfir$it Dinu Golescu, care, dupa ce umb1â mal muittimp prin Europa, isI zicea Constantin Radovicl din GolestI,fu Logoat, de si numaT titular. E cunoscut mal mult princulegerea lur de tratate, prin «Adunarea de pilde bisericestI$i filosofe$ti, dupa o carte a Francesului Lemoine $i dupa unmanuscris al dascaluld sail, stefan Comita, si prin vestita «In-semnare a calatorid sale,. De dinsul ne vom ocupa, pe larg,aiurea. Murind la 1828, el asa patru fi!, cari crestead in strai-natatea «EuropeTx- : pe Nicolae, Radu, $tefan si Alexandru.

O sora a lor a fost mama luT Constantin, unul dintre Du-destr.

1 Papiu, Tesaur, condica lui Carageit.2 Zanne, Proverbele Rominilor, I, Prefata (In parte dupä Lambrior, In

Convorbirt ¡iterare, VIII, p. 66 O urm.).8 Ibid.; 1st. lit. rout In secalul al XVIII-lea, pp. 240, 364, 521-3.

5216. Vol. VIII. IV

FAMILIA GRAD WEAN II

XXXIV.

Grädi§teanu.hi 1599, la 26 Novembre, Badea Stolnicul din Grldi5te

st Camisul Iani dati o chitanta ca pircglabr ai FlggrapluistApinit de Mihar Viteazul, care abia cucerise Ardealul L. UnBunea GrAdigeanu era Vistier la 1659. El are fret fir : peGheorghe, dela care avem o scrisoare care Bra5ovenr 2, peVilcul, care se ridicg, Ong la Vornicia-cea-Mare in 1677 5iare de suferit prigonirile lul erban Cantacuzino (el moareIn chinurr la Snagov) 3,i, in sill-5ft, pe Grigore, care, ince-pind ca gtrar in 1659, moare cam pe aceiasi vreme, caLogofat. Acesta din urmg lasg, o vgduvd, Stanca, 5i un fit',Mater, iar ca avere mosia Nuc5oara 5i o vie la Pitestr. intr'unzapis al bieter femer, ngpgdite de datornicr, se intimping camartor 'Meg un Vilcu, care era Postelnic, atuncr; in 1686,

fdcea parte, de sigur, din aceiasI familie 4. Un alt Grd-disteanu din acestg epocg e Nica Slugerul-cel-Mare, al cgrurfiu Bunea era numai al doilea Logofdt In 1688 5. Fata vreunuia din er, a5ezat la Albe5t1 5i zis chiar Albescu, Chiajna,iea pe Pirvu Cimpineanu (v. aceastg familie)6. Pe vremea stg.-pinirir nemtestl in Oltenia gAsim, in sfir5it, pe un erbanGradi5teanu 7.

Apor familia pierde orr-ce insemngtate. in cronica lurCantacuzino, care cuprinde mar tot veacul al XVIII-lea, nue pomenit nicr-un Grgdi5teanu. Abia pe la 1780 se ridicg.un Manolachi Medelnicerul, cgsgtorit cu Maria; mamg-sa.trdia 'Ina la aceastg datd, dar nu cunosc numele tatglur sAg.El innainteazg pang la cele mar mail boierir. Pgharnic In1785, el e ispravnic de Gorj la 1788 8. in 1790 II ggsim ca

Documentelt Bistrs;tet, I, pp. 3-4. nn VI; Hurmuzaki, XII, pp. 534-5.2 Rominir fi Bratovul, pp. 298, 303, no 6.

Constantin Ciipitanul, pp. 197-8. Cf. Doc. Cant., passim.Studif ji documente, IV, pp. 64-5. no LXI.

5 Doc. Cant., p. in. lima pe o Grijdanh I, p. 24t).Gen. Cant., p. 108.

7 §tefulescu, Tirgul- jiul, pp. 380-1.8 Ibid., pp. 38, 116.

FAMILIILE GRADI§TEANU §I HARALAMBIE LI

Mare-Logoat. In 1802 e Vornic-Mare, in 1811 Caimacam alCraioveI. Stdtea pe rind la mosiile sale GrAdistea si PoienariI,saii in BucurestI si Craiova. Sosia sa era ñica luI Constantin

tirbef.Fiul sgti, Scarlat, insurat cu o Catinca, isI pierde sotia la

1802. Se insurg apoI cu Ruxanda, dintre GhiculestI, care-Iclac:1u pe acestI copii : Ion, Elencu, Maria, Anca si Marca (?) 1Fost Clucer, in 1821 el era si Agg, si, supt Domnia ceanoug, ronigneascg, e numit Vornic al treilea 2.

Frate cu el e Grigore, cgsgtorit cu Frosa Roset, care scrieincd din 1823, cind, stim de aiurea, era numaI un boierinas.Ispravnic de Ilfov in 1825, el era Clucer-Mare in 1832, Vistierin 1836 3. ApoI gAsim pe Constantin saa Dincg, aflator inBrasov mult timp dupg Eterie, si pe Serban Stolnicul 4.

Dintr'o generatie si me apropiatg de noI fac parte apolf:Manolachi, secretariù de Stat al lui Vodg Bibescu, in 1843,si Grigore, Logoat si judecgtor de Divan supt Vodg tirbef,dupg ce fusese unul din revolutionariI de mina a doua in1848 5.

XXXV.

Haralambie.

O familie greceascg noug asezatg in pgrtile OltuluI efamilia Haralambie. Clucerul Constantin se intilneste in Di-vanul CraioveI la 1811. Sotia sa Ruxanda serie prieteneste Pgu-nicgI Pop incg din anul 1803 si-s1 urmeazd scrisorile 'Ana foartetgrziti. Fiul luI e Dumitrachi, care era bolnav in 1818 si pecarel ggsim in viatg lingl maicd-sa,tatAl sga, Clucerul, fiindmort acuma,la 1820.

I Ibia'., p. 146.2 Hurmuzaki, X, tabla.a Acest volum si Hurmuzaki, X.5 Isasturel, 1. c., p. 52 ; cf. Inscriiyir, 1. c.

5 Mdrturit privitoare la .Stirber- l'ad, p. 322 (i), 444, 664 (XLV).

LII FAMILIA ERISOSCOLOT

Hrisoscoleti.

Un Hrisoscoleti ridicd la insemnatate familia luind pe unadin fiicele luI Gheorghe-Vodd Duca. Fiul sda Aristarho ajunseSpdtar pe la 1750

Pe la 1700, Ianachi Hrisoscolea lea pe fata AgAI Mamonasi a uneI fete a luI Mate! Ghica beizaded cu fiica luI Alexan-dru Mavrocordat Exaporitul 2. Trdia incd pe la 1750-4, si el".Astfel, fiind rudd cu MavrocordatiI, el vine cu Nicolae-Vodäsi ajunge a fi Ban-Mare.

Fiul säil tine si el pe o fatd de neam mare, pe ñica luiDumitrasco Ramadan, Grec, cu Sultana, care fu pe urmäDoamna luI loan al II-lea Mavrocordat 4. Cam in acelasI timpsi o Elena Hrisoscoldi face o band cdsdtorie ajungind sotialuf Pirvu, fiul luf Mate! Cantacuzino, Banul CraloveI 5.

Fitt al luI Scarlat Hrisoscoleti si poate nepot de flit allui Ianachi, Constantin iea pe Marica saü Märicuta, fiica luISerban FArcdsanu si al MarieI, ñica aceluiasI Mate! Canta-cuzino : era astfel a doua legAturä cu acest neam mare sibogat ". Toatd viata sa, el rdmase Medelnicer, cum il gäsimde o potrivd, la 1770 si dupd 1790: el avu numaI o fatd,pe care o dAdu dupd un Alexandru Logofdtul 7.

Grigore Hrisoscoleti, un mal insemnat boer, merse in Rusiala 1770 cu solia munteanä 8. El ajunse Ban, apoI Postelnic,si Vodä Mavrogheni Il fAcu Ban din noti ".

7 let. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, III, p. 48; Stua'ir ,vi doc., I-II, p.107, no

a Gen. Cant., P. 398.8 studir fi doc., I-II, p. 305, no 1..xX; P. 455, n°4 Ibid., p. 391. Cf. pentra Agoaia lul Hrisoscoleil (t 1776), Inscrintil; I,

P- 257, no 590.5 Ibid., p. III.5 Ibia'., p. 117; Doc. Cant., p. 216.7 Doc. Cant., p. 223.5 Gen. Cant., p. 181.

Acest volum,

FAMILIILE HRISOSCOLEÙ tjg EANIT L/II

Sultana Hrisoscoleti, care scrie in 18321, trebuie sa fiesotia vre-unuT nepot de fiti al acestuia.

XXXVII.

Jianu.

Din causa strinselor legAturT de inrudire intre familia HagiPop i intre neamul oltenesc al Jienilor intilnesc in corespon-denta Case de negot sibiiene un mare numar de acte pri-vitoare la Jieni, multe scrisorT pornite de la dinsir.

In 1781 era Sluger si ajunsese la o virsta innaintata unHamza saú Amza Jianul din Caracal. El pare O. fie frateleceluT a cdrui viata e schitata in rindurile urmatoare. Vor-beAe atunci si de nora Ilinca, mama unuT fia, Amzuta, carenvata in Sibiiú2.

In 1751 Stan Jianul va fi fost un logofetel fara insemna-tate, traind saracacios in Craiova, de si batrinul PaharnicConstantin Obedeanu si-1 lasá epitrop in 1753, alaturT cu

tefan Parscoveanu, cu marele boier ConstantinStrimbeanu si Cu negustorul Hagi-Gherghe, al caruf fit"

Zamfir, dupa care si Jianu-sT boteza fiul cel mal mare, epomenit in corespondenta noastra.8. Peste cinsprezece anf,deci in 1768, el iscalia Hagi Stan Jianu : facuse decTdrumul mintuitor de pacate la Ierusalim. Flna la venireaRusilor in tara, el era numaT biv Vel Medelnicer, ceia ceinsemna foarte putin lucru. Cind se lua hotarirea ca boieriTmuntenT sä trimeata in 1774 o solie la Constantinopol pentrua cere Domnie paminteana, unul dintre ceT alesi, boierul Coco-rescu, se inbolnavi, si in locul sàú merse Hagi Stan, ca unulce cdlatorise si avea cunostinta de locurf, de oamenT, poatechiar si de limba turceasca.

Pe vremea Rusilor Inca, el fu facut Mamie, si acest titluIl pastreaza el pana la razboiul cel noti, cind Vocla Mavro-gheni-1 face de-odata, nebunindu-1 de bucurie, Mare-Postelnic,

lbid.2 Contribufir la ist. ftwirit., p. 3.8 bristurel, 1. c., P. 43.

LIV FAMILIA JLANII

a doua dregatorie in Divan. Ca sa-1 arate recuno$tinta fallde acest Voevod darnic in caftane, Hagiul voià sä-I faca In1787 la Craiova o primire fdra pdreche. El ceru de la Hagiulcellalt, din Sibilii, vinurf de Tokaj $i de Rin, undelemn deProventa, tacimurf scumpe, lamif $1 portocalf in ciubere, lu-minarl albe de lux, o Rdu mbravA cu jiganiT de argint» depus pe masa, un g aufsati (Aufsatz, budincä) de zahar»',. yolk,in acela$ timp, sa dea luf Voda, ca o craritet», cal de rasascumpa, anume adusf din Ardeal.

Hagi Stan Jianu era dintre aceia cari trasera nadejde ma!tarzia ca stapinirea turceasca nu se maT intoarce la noT.

Vazu aceasta nadejde in$elata. Supt noua Domnie de laPoarta el izbuti sa-$T pastreze titlul, cu toate ca. boieriileluf Mavrogheni fusesera desfiintate. in 1793, era acum batrin$1 foarte bolnav, a$a incit ajunsese a scrie ea cpoate s'atiapropiat de a face datoria calatorieT ceT de obste». Dar seinti ma, $i boala maf pasui dol anT pe bietul om, care eravaduv, i$f pierduse cel ma! iubit copil, vedea pe ceIlaltisaa bolnavf saa netrebnicf, era incunjurat de nuroff carei se paread cheltuitoare $i lene$e $i bea astfel in zilelesale de slabiciune drojdia cea mg amará a vietif. in 1795trebui sa mearga la Bucure$tf pentru procesele de despar-tenie $i de plata a zestrif pe care le incepusera nurorile.Se intoarse grea bolnav, $i nu-1 maT folosira niel prafurilerosiT, niel exercitiile de calarie pe care le prescriseserd me-dicif. in Iulie 1796 el nu mar era In viata i.

Fiul sat"' cel mg mare, Zamfir, inväta la $coala in Sibiia,unde-1 gasim scriind un act in 1766 Inca 2. La 1780 tatalsail II casatori cu o Ilinca, nu $tim din ce neam. Avu douafete ccurate ca argintul» si un baiat, mut $i surd, pe care-1boteza loan $i care trai multa vreme o viata de intunerec.Zamfir se imbolnavi in 1785 de o boall u$oara, $i mediculif facu rost de drum in alta lume. Cu o nesfirsita jale vor-be$te nenorocitul tata despre pierderea copiluld saa celuT

1 Acest volum si vol. XII, p. 61.2 Vol. XII, pp. 7-9.

FAMILIA RAND' LV

oprea-iubit si procopsit si intelept», pe care nu se poate de-prinde a-1 crede mort, ci-1 socoate doar dus pe citeva zile nu-alai in cvre-o calltorie sat in vre-o slujba». Vaduva lui, Ilinca,rämase cu mingiierea rochiilor celor scumpe ce-si facea ne-contenit ; ain e peste aine», striga odata, deznadajduit, socrul.

Un al doilea fiù, Gheorghita sati Ghlta, îi serba nuntala 1781 Cu o Zoita, care era fata puternicului boier stefanParscoveanu, a carur Domnie romäneasca o cerusera in 1774fruntasii terii prin glasul Jianului chiar1. Petitoarele fusesera oStirboaica si o Bengeasca. lnnainte de casatorie, Ghita, carenu fusese incl imbracat cu vre-un caftan, merse la Bucurestl,unde viitorul socru if mijloci deinnitatea de Mare-atrar,pe care pana foarte tarzia nu fu in stare s'o intreacd.

in 1793, el era greil bolnav, si tan] säü intrase in grijaca.-1 va pierde si pe dinsul ca pe Zamfir. Dar Ghita se in-trema : la 1802, innantea cetelor pradalnice de Pazvangif,el se adapostia la Cineni. Acuma i se zicea MedelnicerulJianu. De la acest an innainte, nu mai dam de dinsul. In-tr'o vreme, la 1795, nevasta voise sä-1 lase. La o vristadestul de innaintata, Zoita, ramasa vaduva, lug pe GreculConstantin Lazaru, Serdar 2.

Fiul cel de-al treilea se numia Stan si el, iar, pentru ase deosebi de tatal sad, i se zicea Stanut saú Stanica. Incafiind foarte tinar, el capata din mina asa de larga a luIVoda Mavrogheni titlul de Vel Serdar. in 1791, dupa ce fu-sese ispravnic supt Nemti, aratindu-se fudul, aprig, bdtaus

cum insusi tatal sati märturiseste , el se imbolnavi grea,de friguri unite cu o rdtacire a mintii lui pornite ; mersepana la mandstirea Bistriter ca sa ceara tamaduire de laoasele sfinte ale luif Grigore Decapolitul. Citeva luni dupaaceasta, Hagiul Il insura cu fiica, nu tocmai bogata erasatul de trufia Zoiten , a 10 Stefan Bibescu, care se do-vedi insa rapede a fi numai un 'chip zugravit, dar, incolo,nimic». Si Stanut fuge innaintea Turcilor de la Vidin, cari

Nästurel, I. c., p. 46.2 Bid., p. 50; finest volum, p. 70, no 470.

LVI FAMILIILE JIANEF §I LAHOVARI

pAtrunserl in tarl. La 1815, el se insura a doua oarA, luindpe o nepoatA, adusl din Constantinopol, a influentuluI boiergrec Sainurcas, Smaranda, cAruia el ir spunea SmarAndica.AmindoI se intilnesc si prin anil 1820. La 1827 scrieStan. care iscAlia acum ca Paharnic.

Nu stiu dacI el a lAsat urmasi. Jienil cel tineri, cari sescriu si dezmierdat, pe greceste, Zianos, Zianu, Amza, Gri-gorascu, Dumitru $i Iancu, Sdtrar la 1821 mal era si osorA, mgritatA cu Dumitrachi Greceanu sint din Caracal, siuniI din e! par a fi copia' Zoitel PArscovencer, cu toate ca siIlinca Zamfir isi petrecea vAduvia acolo la CaracAl. Avemde la Zoita o scrisoare in care ea se Onge de multelecazuiT ce o impovIreazA $1 de atitea lipsuri ce indurg.

Jianul cel bAtrin a avut si o fatd, pe care o mAritaseclupA Nicolae VIAdoianu. Murind amindoI, si sotul si sotia,bunicul mAritâ pe fetele lor ; cea mai mare, Tita, luA in 1791pe un COmAras Constantin ; de nunta cele! de-a doua eravorba in 1793 .

XXXVIII.Lahovari.

Un Iancu Lahovari apare la 1821 ca boier de tot noti,purtind titlul de Stolnic ; avea un rost administrativ in ju-detul Vilcea si-1 cipärase prin cAsatoria sa cu Bica, fiicaune! Socotence, Stanca, vAduva lui Dinu. Mal tArziti numal,se ivesc, iscdlind greceste, ca ecelebiI*, fratii luI Iancu, Mihal

Nicolachi, carI trAiati pe 11110 dinsul. Dupà stiinta familiel,care a avut un mare noroc in vremurile constitutionale,Iancu, mal departe de care nu merge genealogia, ar fi träitpOnA in 1854, dar pArerea ca Manolachi, zis Cupariul, ar fifost Caimacam al CraioveI la 1304, e, &este, gresitä. aimA-cAmia olteanI nu se dAdea decit unor bolee marl inruditT cuDomnir. in 1803 o avea Costachi CarageO, iar in 1805 eras'o alba Mihalachi Manu 1. Manolachi Cuparul, care nu e

1 Acest volum.3 Cf. Discursurile lía Al. Lahovari, BucureA 5905, pp. 11 iv i vol. VI,

p 509, nle 280-6.

FAMILIILIC LAHOVARI 51 MANtr LV II

numit i Lahovari, era ispravnic de Vilcea in 1792 J. Fiul celmal mare al luI lancu Lahovari fu $i el ispravnic al VilceI,supt Voda tirbeT a.

XXXIX.

M a n u.Mihalachi Manu, care corespunde cu Casa Pop de la 1803

la 1825, e din alt neam decit acel Alexandru Manu, carelua in casatorie pe Rala, fiica luT Alexandru Ipsilanti, $i clac:1ufamilieI o mal mare insernnatate in terile noastre 3. Acestaavu, pe linga Dimitrie $i Constantin, mortI In 1817, la ar-derea caselor din Terapia ale familid, cind muri si Domnita

inca doI fir, pe Ioan $i pe Gheorghe, cari se intilnescInca In 1819 4. loan avu un fifí, Alexandru, pe care-1 expul-seaza Voda Stirbel 5.

Mihalachi, fiti al luI Gheorghe, era varul luI Dimitrie,Spatar pe linga Vodä. Alexandru Moruzi in ceT din urmaanI aT veaculuI al XVIII lea $i apoI (1799) Postelnic 6. in 1803,Mihalachi insu$I, crescut de Francesul Martinot 7, iscalia caPostelnic. Ajunge apol Hatman in Domnia moldoveneasca aluf Scarlat Callimachi, trece, dupa plecarea acestuia, la 1819,In Tara-Romdneasca iara$I, $1 miscarile de la 1821 II gasescCu titlul de Vornic. A fost Mare-Logofät supt noul Domnpamintean Grigore Ghica 8. In 1825 Ii vedem la baile dinMehadia. Naum Rimniceanu i-a cintat laudele. Casatorit cuSmaranda Vacarescu, a luf Constantin, el e tata aceluT loanManu, care, Aga supt Alexandru Vodd Ghica $i supt Bibescu$i du$man al revolutiel din 1848, juca un rol mare supt

1 Marturit istarice priviloare la prber- Voskr, p. 6402 Acest volum, p. 22, 110 103.6 1st. lit. rosn. In sec. al X VIII-lea, II, p. 16.4 Vol. XI, p. 42 i nota 1.6 V. tabla documentelor *tirbel.6 Vol. XII, p. 121, 110 251; Doc. Cant, p. 222. Un medie Mihalachi

Manu, tata Doamnel Zo4a a lul Grigore MateI- Vocli Ghica, In Gen. CantP- 399.

7 1st, lit. citati, II, p. 38, nota 10.Hurmuzaki, X, tabla.

LVIII YAMILIILE MANCJ, MERI§ANU 1 MITEGA§ANU

VodA StirbeI (e ministru la secretariatul de Stat in 1850) sichiar mal tArzig, fiind insemnat in arhondologie cu titlul deLogoflt. E sotul Anicuter Manu, nAscutA Ghica, sprijinitoareanouäi literaturi romantice a Rominilor

Tot pe atuncI trAia in BucurestI si o Vorniceas1 SmarandaManu 2.

Meri§anu.La 1823, corespondenta noastrA aratA doI MerisenI: pe

Pirvu Serdarul si pe fratele sAu, gret bolnav, Dumitrascu.Din acelasT neam e Pitarul-cel.Mare Barbu din 1719 3. UnSerdar Nicolae, fiul unuia din cef de la 1823, trAla in vre-mea luI VodA StirbeI 4.

Murgàqanu.Rude de aproape cu familia lui Hagi Constantin Pop sint

MurgAseniI, ai cAror nume vine de la satul, pe care-1 stApi-niati incA la inceputul veaculul trecut, ridicind si bisericAnouà Inteinsul, Murgasul.

Pe la 1800 erari acestI treI fratI:Cel me mare, loan, era PAharnic in 1802-3, cind ¡SI tinca

la Sibiiu, ca invAtAceI de negot pe lingl Casa Manicati, peamindol fiiI, Alexandru i Scarlat 5. Sosia lul pare s'A fie Ru.xanda.

Al doilea aratA a fi acel Constantin care si el iscAlia caPdharnic la 1803 si ajunse apoI Sltrar. Tinca pe o Smaragda,care era vAduvA. in 1816, cind se plinge ca prin pierdereasotuluI a aflat cA lumea e afloare trecAtoare». In 1823 eaingrijia de ceI do! fil* ce-I avuse cu räposatul : Alexandrusi Constantin.

1 V. G. Bogdan-Duicà., In SeYmdnatorul, i906, Mart.2 V. tabla documentelor *tirbel. Cf. Genealogia familid Manu I-Flucu-

rqtf, 29041Vol. X, p. 375.Marturil; etc., p. 447.

5 Vol. X1/, p. 144, 110 295; PP. 153-4, no 315.

FAM1LIILE MURGA§ANU, NENCIULESCU 1 OBEDICANIT L1X

In sfirsit, Serban era Clucer in 1809, cind 41 mdrita fata,ndscutg din cdsgtoria luT cu o Anita, despre care unul dincumnati zicea cu rdutate cä ce de acelea care o rid toatecocoanele in Craiovai..

FratiT seria une off laolaltd, IDO. din 1790. El erati incus-critf i cu neamul Filisenilor (v. Filianu) 1.

N enciulescu.

Alexandru Nenciulescu e cel d'intAiti din aceastd fatniliecare sg. se fi ridicat la o situatie innnaltd. Proprietar al mo-ier VdcgretT-de-Rdstoacg, din Dimbovita, unde pand astazI

dureazd incg biserica ridicatd de dinsul, cind era Pitar, la178,4, el fu Vistier pe vremea cind amiralul Ciceagov tinea loede Domn la Bucuresti. in Domnia rorndneascd, inceputA la1822, el purtà titlul de Vornic de politie : in vara celuT d'in-tditi an al lui Grigore Vodd Ghica, el trece la Craiova incalitate de Caimacam, de si boierii de acolo cereati un Oltean.In curInd ajunge a fi rdti vgzut de Domn fiindcg nu 11)0-dula sA i se amestece nimenT in afaceri. Scos in Ianuar 1823,pentru a face loe lur Cimpineanu, el e surgunit peste putintimp la Snagov, linde rdmine pdnd in 1825. Cu Ghica parea nu se mal fi implcat nici-odatg, dar, supt fratele i ur-masul prigonitoruluT sAti, supt Alexandru-Vodd Ghica, elfu Vistier pand in 1835. Avea o fatd, mdritatd. cu Iancu Fili-pescu 2

In acest volum sint scrisorT ale lid din anir 1811-32, toatede afacerf, isclIite totdeauna grecete.

Obedeanu.N'avem decit doug mentiunT privitoare la acest neam.La inceputul veaculuI al XVIII-lea, trgiail in Oltenia nem-

teascA do! ObedenT: PAtru, Serdarul, apoT Armap.d, i Con-

Acest volum.2 Hurmuzaki, X, tabla; inscrWit, fasc. U (supt presi).

LX FAMILI ILE OBEDEANU §I OTETELI§ANU

stantin, consilier impgrgtesc, care lid. pe Stanca fiica luT Do-siteg Brdiloiti cáluggrul 1-, li avu de ginere, pentru fiica saElena, pe al doilea stefan Pär$coveanu (v. aceastä familie).

in a doua jumg.tate a veacului, intilnim pe Clucerul Con-stantin, pe stefan, care iea pe Sanda Izvoranca si are cudinsa un fia, Nicolae, $i pe Bglutg2. in actele noastre aparela 1820 Petrachi Obedeanu. filtre ctitorii de la LogrestiT-BirnicT din Gorj e $i o Ilinca Obedeanca, mgritatg cu CostachiPgrigdia biv Vel Clucer s.

XLIV.

Oteteli§anu.

BoieriT din Otetelis se ridicg la sfirsitul veaculuT al XVII-lea:la 1692 iscgleste ca martur inteun zapis Papa Otetelisanul,vgtav de copil din casg a Brincoveanuluri. Ceva mal tárzitigAsim pe eeT treT fratT Radu, Gorgan $1 Constantin cot Ote-telis '5.

Ilie Oteteli$anu era Vornic in Oltenia germang la 1719 sifácea prin 1729 negot de ling cu Ardealu16. El are un fiti,loan 5.trarul, care trgia incg in 1784. -Limas! aI lui sintacesti boierT din a doua jumgtate a veaculuT XVIII-lea $1 dincer d'intgin ani al celui urmgtor.

Constantin Otetelisanu apare in scrisorile noastre la 1791:e pe rind Sgtrar, apoT biv Vel PAharnic, in 1792, Medelnicerin 1794 7. in acest an el se insoarg, luind pe fata boieruluTArgetoianu (v. $i acest nume). Dar se pare cg. numaI ina doua cgsgtorie se insoti el cu o fiicg a luT Costachi PA..ngclia, Smaranda, care-I dg multT copif. Dupg o scrisoareprin care cere hgrtI pentru invdtAtura sa, Constantin serieo alta in care se mgrturiseste strimtorat pentru cd cpd tot

1 tefulescu, Gorjul i 77rgu-7iul, tablele.2 Gen. Cant., tabla O vol. MI, p. 230, nota I.a tefulescu, Gorjul, p. 389.4 Vol. V, p. 308, no 61.5 ¡bid., P. 309, no 63.6 Vol. X1I, p. 31, no 47; tefulescu, Ttrgu-7iul, p. 88.7 tefulescu, Tirgu-7iul, p. 40, no i16.

FAMILULE OTETELT§ANII §I PIRFOVEANCI LXI

anul ne ci$tigdm cite un copilasi. In adevdr, filtre chipurilectitorilor bisericiT de la Logre$tif-Birnicf, flcutä de el la 1808,se vAd aceste odrasle ale luT : fiiI Nicolae $i Gheorghe, fiiceleIleanca, Sevastita $i Marghioala 1. La 1811 el se intitula Clucer,$i in acest an el cumpdra o mo$ie in judetul Gorj. El apud.$i revolutia de la 182f, in cursul cdreia i$I cana un add-post la Hateg.

Dintre filf luT Constantin, Nicolae ajunse Sulger $1 °cit.-muitor al GorjuluT in 1830, trdind li dupl 18402.

Un alt Otetelisan era ispravnic, la 1792-6: Serban, carepurta titlul de biv Vel Clucers. Sotia sa, Smaranda, serieinca in 1824: ea era sorI cu Elena Bibescu (v. aceastA fa-milie). Alte femeT din acest neam sint : Sdftica Serdäreasa $ iPluna din 1801, apof Catinca din 1824, Ruxanda din 1820-5.

Ceva mal vechiti decit Serban Oteteli$anu e polcovniculDrAghicf din 17814. Mal tirzia se ivesc : Iordachi din 1823$i Grigore din 18295.

tu sfir$it, in epoca luT S tirber-Voda gasim pe Gheorghe$1 pe loan Oteteli$enif, dintre cari cel de-al doilea fusese intrecut tovar4u1 luT Stirbef ca ispravnic de Ilfov 6. CdsAtoritcu Elena Filipescu, el nu avu urma$T, $i intreaga luT averefu llsat6. AcademieT Romine, care intretine din venitul elun institut de fete in chiar castelul de la Mdgurele, in mar-ginea Bucure$tilor, al ctitorului de scoalI.

XLV.

Pärgcoveanu (Prä§coveanu).Dupà pdrerea aceluT ce a fAcut genealogia familieT, gene-

ralul P. V. NAsturel, Pdr$coveniT vin de la Grecul TrufandàVistierul de pe la inceputul veacului al XVII-lea, prin fiul

2 Acelag, Gorjul, p. 165.2 Acelag, Tirgu-71u1, pp. 78, 124.3 tefulescu, Gorjul, p. 165.4 Ace1a0, Tîrgu-liul, p. 24.5 V. i vol. MI, p. 252, nota 2.6 Aferrturit despre pirbef- Vacía, tabla. Un Costici Otetelipnu, In Ttrgu-

yittl, p. 184.

LXII FAMILIA F1R§C0VEAN17

acestuia, Iordachi, care-sr avea mosie la PArscovenr. El faceo cAsgtorie care-1 stramutA in mijlocul celor d'intAiti neamurrmuntene, luInd pe Ancuta, fiica lur Preda Brincoveanu, mg-tusa luí Constantin-Vodg. De la dinsir rAmin o fatA, care lugpe Barbu 13AlAceanu, si acesti fir: Mater, numit dupg MaterBasarab, alt Beincovean, Papa, dupA tatal luí Vodg Brinco-veanu el se cglugAri ca Pahomie , si Preda, dupA buniculde pe mamg.

Preda fu incepAtorul Pdrscovenilor mar nor, cari si poartgacest nume. Abia In 1700 el se innAltase la dregAtoria deMedelnicer-Mare. Moare insg in curInd, lAsind grija case!in sama vAduver, Stanca, o GoleascA. Aceasta-s1 manta fata,botezatA dupA numele bunicar, Ancuta, cu Constantin Ms-turel.

BAiatul, frate al Ancuter, Stefan, era numai Postelnic aldoilea sail al treilea, in 1716, la sfirsitul vechil Domnir pg-mIntene. Ca atitia dintre tinerr, el tinu cu Nemtil, In tul-burdrile rgzboinice care incepurA chiar in acest an. PentrubogAtia si inrudirile sale, PArscovcanul ajunse in Sfatul deCirmuire al celor cincr judete anexate de Austria. lar, dupgintoarcerea lor la Scaunul din Bucurestr, el rAmase in slujbaDomnilor de la PoartA.

Si dinsul avu, ca si tatd1 sAti, numar un bgiat si o fatg, carirepetg numele generatier de 'nnaintea loi : iargsi un Stefansi iarAsr o Ancuta. Aceasta lug pe un boier oltean, Cons-tantin OlAnescu, lar, dupg moartea acestuia, pe un IordaIhiColfescu : foaia de zestre e din 3 August 1739; la urma, ease fA.cu cglugArita Anal.

Stefan al doilea era numar Clucer in 7760, dar peste dor anriscAlia ca Vel Stolnic, peste alti trer ca Pgharnic-Mare: incAde pe atuncr el era insurat a doua oarg (intAiti tinuse pe finca,fata luT Constantin Obedeanu) cu o fiieg a lui Constantin siDumitraner Stirber, care trAia inca pe la 1780. Parscoveanufu un sprijinitor al Rusilor, cari-1 fAcurA, pe vremea cind stg-piniaa tara, Mare-Ban oltenese. Craiovenir se gindirg a face

1 Genealogia familieY Gigues= ; cf. Studir fi doc., V, p. 1 49, no 88.2 Gen. Cant., p. 189; Ndsturel, p. 44.

FAMILIILE PAR('OVIDANU §I RALET LX1II

din el chiar si un Domn si stdruird pentru aceasta la Constan.tinopol, printr'o solie anume. Biruitorul sati, Grecul AlexandruIpsilanti, nu-i tinu in nume de rdii aceastd dorinta si-1 des-pdgubi pentru cuca pierdutd prin toiagul de Mare-Logofdt ;ba-I ddrui si mosia SIdtioara, in pdstile Oltulul. Tot delaprietenia luI Ipsilanti ii veni PArscoveanuluI si alt scumpcaftan, ce! de Mare-Vornic al Terir-de-sus (cdcI Alexandru-Vodd impartise in doud Vornicia-cea-Mare).

El se ingrijia acum de ctitorn pe la schituri si mdridstirisi, in acelasi timp, de mdritatul fetelor sale, cdcI bdiettn'avea. «Fiindcä am avut ddruite de la Dumnezeu fete multe),scrie el odatd. lui Hagi Pop, «carde viind la virsta cdsdto-riel, una dupa alta, tot mAritdm cite una), el si Vorni-ceasa, «din an in an). La 20 Ianuar 1780, el mdrita astfelpe Sultana dupd. fiul Stolnicului Ionitd. BIldceanu (v. aceastä.familie). Am vdzut cd Zoita luä pe fianul ce! tindr. Maricutaajunse sotia lul Iordachi Cantacuzino de la Mdgurenr. Dumi-trana, numitd dupd bdtrina S tirboaick fu sotia tul Farfarà;Uta, a lui VIAdoianu Clucerul. lar Ancuta ajunse Bengeascd,fiind nevasta Cluceruld (v. aceastd familie)1.

Pe vremea Nemtilor, el fd.cu parte din Divanul craiovean,la 1790. De si avea lingd el nevastä tirara, pe altd Vorni-ceasd, Grecoaica Chiriachl, dintr'un neam de jos, Pdrscoveanulera foarte bdtrin. Ar fi vrut sd infieze, neavind insusI urmas,pe fiul Ancutei, botezat de dinsul Stefan, dar moartea-1 prinsein 1792, din care an avem incl o ultima scrisoare cdtreprietenii din Sibila.

XLVI.

Ralet.

Avem mal multe scrisorI de la Raletii din veacul al XIX-lea.Rostul familid (de obirsie greceascd ; Toaéroc din Rall,

cu desinentd italiand, ca Gianetul, TCaviToc, din Gianl, vene-tianul Zanni), incepe la noI cu un Ralet de pe la 1750, alcdruI fiti, Cdminarul Costachi, lea pe una din Domnitele lui

1 Nisturel, o. c., p. 40 f i una.

LXIV FAMILTILE RALET $1 RIO§ANII

Constantin-Vodd Moruzi i. Un Isac Ralet se intimpina la1786, cind Vocla Mavrogheni, in rdspindirea darnica a caf-tanelor sale, II innalta de la Postelnicie la Logof0a-cea-Mare 2. Desfiintindu-se astfel de innaintarf, el era numal Clucer-Mare la 1793e. Cu titlu de Logoat 'II intilnim $i in 1809.

Un biv Ve! Vornic Grigore Ralet iscale$te la 18244. Atuncrtraiati, in rindurile d'intaill ale boieriei muntene, ce! doI firal tul Isac Ralet, Dimitrie saii Tache $i Constantin : cel d'in-taja, mal insemnat, e printre boierif din 1814 al ha Scarlat-Voda Callimachi 5. Ca $i Mihalachi Manu (v. acest nume), eltrece, dupl caderea lui Callimachi, in Tara-Romaneasca : eraAgá in 1822, iscaleste ca biv Vel Hatman intre acest ande schimbarT si anul 1824, e triples Cairnacam la Craiova,in locul luI Cimpineanu, in primavara anuluI 1824, si staacolo pana in 1825, cind face loc lui Alexandru Ghica, fra-tele Doranului 6 in scrisorile noastre.I mai vedem pana la1832. Constantin, Costachi, avu o cariera mal putin stra-lucia. Fu ispravnic de Ilfov, inspector de zaherea $1 isprav-nic de strainI, in aceia$I stapinire a luI Grigore-Voda Ghica 7.

XLVII.

Rio§anu.Micul Armas Ion saii Ionita Riosanu, care se afla, in aniI

1821, printre corespondenVI Case! Hagi Pop, vine dinteunneam de boieri mari cari aii avut alta data un rost insemnat.

Stramo$ul sla a fost intlia Logofat al doilea supt MihaIViteazul, intre cer mal de aproape credincio$I a! cdruia else numara, fiind trimes de clinsul in atitea soliI de tabla. I sezicea Stoichiä pentru a-1 deosebi de Stoica Vistierul, o per-sonalitate mult mai hotaritoare decit &risa Se $tie ca. falsa

i Gen. Cant., p. 394.3 Acest volum.3 Doc. Cant., p. 222.4 ¡bid., p. 234.5 Doe. Callirnachi, I, p. 229.e Hurmuzaki, X, tabla.

I Ibid .

5216. Vol. VIII. 5

FAMILIA RIO§A.MIJ LXV

cscrisoare de tildare, a luT MihaT era indreptata catre NegreVornicul i acest Stoichita 1. in vara anuluT 1601 el si Clu-cerul Radu Buzescu se aflaa in fruntea ostilor ridicate pentruDomnul cel vechia si adevarat. in acest timp el era impo-dobit cu titlu de Postelnic2. Scapase din inchisoarea'n care-Ipusese pentru o bucata de vreme razbunarea lui Simion-Vodd.

Si mal tarzia, supt Radu Serban, in 1604, Stoichita-siavea legaturile sale cu Imperialii s. Nu se putea intelege cuurmasul lui MihaT Viteazul, care-1 intorsese la vechea logofetiede treapta a doua, $i in 16o8 el se afla ca pribeag in Ardeal,la Curtea dusmanuluT acestuT Radu, Gabriel Bithory 4. Pestevre-o zece anT, Stoichi0 era Vistierul cel Mare al luÌ GavrilMovila 5, dupa ce fusese unul din räsculaVi din 1618 impotrivaGreculur Alexandru Ilias 6. AtuncT facu el in Tinutul saa denastere, Gorjul, schitul, astaz1 mal mult in parasire, de laStrimba, pe care nu apucâ sal mintuie.

Fusese casatorit cu o Dochia, ara. sa aibä,copil. Averea luTtrecu deci la un nepot, Mitos Logofatul, cdsatorit ca o Masa.UrmasiT acestuia, Stamati e, Mare-Pdharnic, si Dumitrascu,fiT,Barbu Capitanul,fiul acestuT din urma si al HirsoveT, RaduLogoat, nepotul de fia al DumitrasculuI, se strecoara in mal*slaba lumina. Constantin Riosanul, fiul lui Radul si al AspreT,era Armas-Mare la 1793, si, dupa trecere aproape de dotaveacurT, el ispravi, in sfirsit, cu totul ctitoria familieT,preuna cu sotia sa Patina. Pe atunci eraa coconT miel» fiiI luTConstantin Armasul, loan si Barbu 7. Cel d'intliti e Ionitadin scrisorile de ata.

1 Hurmuzaki, XII, p. 1198, nota ; pp. 1205-6, no 1771.2 Bid., p. 1231, no 18t ; cf. vol. IV1 din acea colegie, pp. 249, 255.

HUTMUZaki, IV1, pp. 365, 405.4 Suda fi doc., IV, p. 75.

VOL VI, pp. 466-7, n° 64.o Ci d'Y doc., iV, p. 297, no 19.

§tefulescu, Gorjul, p. 216 i urm.

LXVI FAMILIILE ROSETI IF BAMIIRCA§

XLVIII.

Ros eti.

RosetestiT muntenT pleac5. sati de la Mate!, fiul lui Antonie-VodA din Moldova, casAtorit cu ñica lui Grigore Ghica (elare dol fiT, pe Mate! si pe Dumitrachi, zis Carabatachii), fiede la comitele Nicolae Roset, din vremea luT Nicolae Mavro-cordat. Mate! cel de-al doilea face parte, ca Vistier, din Di-vanul de la 1752 al rudei sale MateT-VodA Ghica, si lingäel se aflA si un alt tinár Roset, Ioan Banul 2. Acesta insIvenise din Moldova, desi nu se mar intoarce acolo, cIcr ñicasa luá, pe Comisul muntean Dumitrasco Racovità 8.

E grea de spus, in starea actualá a izvoarelor, cAreIramurl II apartine Dumitrachi purta decT numele lui Cara-batachi de la inceputul veacului, pe care-1 gásim in scrisorilenoastre, cAsAtorit cu o Anica. Acest boier muntean de pela 1821 trAia in linistea unuT colt de tara. La 1824 el era ispravnical Gorjului 4. Poate cI Dumitrachl era fiul MarioareT ce se intil-neste ca Ocluya la 1812°. Fiul sAii a ocupat functiT innalte suptVodA StirbeT: in 1847 era incA ocirmuitor de Gorj si el°.

Scarlat Roset, Rosetti; coboritor al comitelur Nicolae, eraIn 1821 .numaT unul dintre boieriT tinerT, dintre ccilibiii» caripuneail la cale la Brasov schimbarea Tu sens ceuropean» aterif lor 7. El a cheltuit cu tipArirea gramaticeT lui Eliad in1828. Se stie cA el a fost si pe urmg cel maT vestit sprijinitoral culturif printre toti boierif munten1 aT generatieT sale.

Asupra familieT moldovenestI, v. vol. VI, pp. 549-50. 1

R. Rosetti, Note asura familiilor Buhuf fi Rosetti, in -din.Ac. Rom.», XXVIII.

I Cm. Cant., pp. 397.8.2 VOL I-H, p. 233, no xr.3 Vol. Xl, pp. 259-60, n° 99.4 tefulescu, Tfrgul-yiulur, p. ii7.5 Contributir la istoria tnvIlleImîntulur, p. IO.5 *tefulescu, o. c., p. 1i8.7 Hurmuzaki, X, p. LxXIII.

FAXILIILE SAMIIRCA§ §I SLITINEANU LXV1I

XLIX.

SamurcalLa 1809 scrie un rava catre Casa Hagi Pop. Zoita Sa.

murca i, un an dup. aceasta, Constantin Samurca, o rudaa ultimuluf Geanoglu (v. acest nume), era Ban. Pe atuncfRuOT tineari ocupate terile noastre, O acest boier de obiuieconstantinopolitand if slujia inteascuns, cautindu-li tot felulde tiri tainice cu privire la TurcT i. Peste unsprezece ani,Constantin era Vornic ; i se recunoSeatí mari insuOrf dedibacie, i pentru aceia el primi in 1821 sarcina de a mergeIn Oltenia pentru a potoli rascoala incepatoare a luf Tudor ;ajunse la Craiova, cheltui banif ce i se incredintasera sati, celputin, nu-f dadu nid-o data innapof i se intoarse la Bucu-rqtf fdra nid-o isprava. 2. In timpul de turburarf ce urmâ, el seadaposti la Brapv, de unde serie inca la 1824. Poate chiarsa nu se mar fi intors nicl-odata in tara care prigonia acumape Greci, O sa fi murit in pribegie. Viata i se incheie la 1825 s.

Frate cu el va fi fost Iancu Samurca, pe care ScarlatCallimacbi, numit Domn al Terif-Romanqtf, 11 trimese in1821 pentru a tinea Scaunul Craiovef. in aceasta dregatoriemoare el prin Mart 1822. Climacamia trecu atund asupra fiuluisati, numit i el Costachi, care fusese pana atund ispravnic deRimnic. Acesta fu scos din locul saii la numirea Domnuluf celuTnon, in ziva de 5 Iulie 1822, i dus la Vidin, unde i se luaracu asprime socotelile. Ca A. se puie la adapostul orrcaref raz-bunari i pedepse, el se fa.cu Turc, luind numele de Mustaa 5.

Averea luf Costachi cel batrin trecu asupra unuf nepot,Alexandru, care se intilnqte de la 1825 inainte, facind po-litica ruseasca 5. Sotia luf pare sa fie acea Marghioala Sa-murca care se despartia de barbat in 1832 6.

I Vol. XI, p. tos, no 30.

2 Hurmuzaki, X, tabla.1 Vol. XI, 1. C.

4 Hurmuzaki, X, p. zoo ; Acte fi fragm., II, p. 662.6 Vol. IX, pp. 105-6.8 Acest volum.

LXVIII FAMILIILE 8LXTINEANII §1 SOCOTEANII

Slitineanu.Un Ionitl Clucerul SlAtineanu se insoarl in cea

jumAtate a veaculuT al XVIII-lea cu Smaranda, fiica celuT

de-al doilea Pirvu Cantacuzino 1. Tot in aceste vremurl trlia$i un Nicolae SlAtineanu 2.

Flrl legAturä de farnilie poate cu ace$tia, fia al unul (As-vanitohoritp de 111'10 Tirnova, deer Bulgar, al lui Iene, dar$i al StanclI, fiica luT Stati Leurdeanu si nepoata de fiicA aluT Constantin Stolnicul Cantacuzino 9, RAducanu SlAtineanuera Clucer la cAsAtoria sa cu Sultana luT Toma Cretulescu 4. in1761, el iscIle$te Comis-Mare. La 1793, fiind acum Logoflt-Mare, titular, RIducanu era sotul SAfticAl FAlcoianu 6. Om har-nic $i priceput, el fu $i intemeietorul une fabrickle postav T.

Pe la 1790, RAducanu avea doT fiT la $coala greceascl :pe Iordachi, care traduse in i797 din Metastasio pe Achille

Skyrosz, $i pe Scarlat 8. in 1821 se aflal la Bra$ov cloiSlAtinenT, Dimitrie $i Gheorghe 9.

Sptia vre unuia din doT era acea Catinca SlAtineanu, cu-noscAtoare de frantuze$te i meter A in a cinta din piano,care avea un rol de frunte la Curtea fArA Doamnä a luTGrigore-Vodl Ghica '°. Si in acest volum se aflá scrisorIde-ale el serse frantuze$te saii grece$te.

Socoteanu.incI din veacul al XVII. lea se intilne$te in Moldova, supt

Radu Mihnea, un neam de Socoteni din care face parte' Gen. Cant., p. 116.2ibidp. 34.9.

Di., p. 321.Ibid., p. 376.

5 VOL XI, pp. 289-90.5 Acest volum.7 Iorga, Negolul 1i meftefugurile in trecutul ronanesc, P. 187 i um.

Ist. lit. rontine in secolul al XVIII-lea, II, p. 103.Hurmuzaki, II, tabla.

10 Ibid.

FAMILIILB SOCOTEANII, §TIBBEi ig VABLAAN LXIX

Toma, scriitor domnesc in 16241. La inceputul cela urmator,intre boierinasir muntenf era si un Gheorghe Socoteanu(1719)2. Un al treilea Socoteanu se facu calugar, si fu epis-copul de Rimnic Grigore.

Constantin saa Dinu Socoteanu, care avea in Rimnic cca-sele sale cele marTs, zicea luT Grigore: emosvs. ti 1796 eraispravnic de Vilcea si, intre altele, se ingrijia de canarT side cdteT de prin strIingtate pentru boieriT cei marT de cariavea nevoie. asgtorit cu Stanca, sora luT Dimitrie Greceanu,el era ir' 1804, ca Stolnic, ispravnic al GorjuluT si in 1808,fiind Caminar, avea aceiasT slujba 4.

Fiica sa, Bica, fu sotia luT Iancu Lahovari ; si dupa clsd-toria cu acest strIin, ea iscglia j'asa tot (Bica Socoteancaa(in 1823 inca). Barbu, frate al Bical, cred, era judecator laTirgu-PuluT in 1829 5. in scrisorile noastre-1 gasim inca de la1823.

§tirbel.

Pentru ceT trei StirbeT din vechea ramurd, Barbu, sotia saCatinca si mama luI Barbu, Dutnitrana, v. memoriul mied(Un boier oltean la Karlsbads, in (Analelele AcademieTRomines pe 1906. Familia are legaturI strinse cu Casa denegot din Sibila si o adevarata prietenie o uneste cu Cons-stantin Hagi Pop, cu sotia acestuia, Paunica, si cu batrinaHagica.

Varlaam.

NumaT in a doua jumatate a veaculuT al XVIII-lea se iveste$i aceasta semintie de boierl muntenT. Un Dumitrachi Var-laam e amestecat in uneltirile de pe vremea ocupatiel ru-

1 vol. XI, p. 49, no 13.2 tefulescu, Tirgu-jiul, p. 33.a Vol. 141, p. 458, no 18.4 qtefulescu, Ttrgu-put, p. 107.5 Bid., p. 124.

LXX FAMILIILE VABLAAM §I VLADIIANII

sesti de la 1769-74; el si scrie istoria intimplArilor de rAz-boia din aceastd vreme ' Un Costachi Varlaam are apoi inaltA ocupatie a Rusilor, de la 18o6 la 1812, un rost insemnatca Vistier. Era dusmanul puternicului Constantin Filipescusi se afla in fruntea unui numAr de boieff de neam mare,intre cari vedem si pe un Ghica, pe un Brincovanu 2. Incade la 1802 el era in corespondentd cu Hagiul din Sibiiti,cAruia-I clAduse in grijd pe fiica sa, asezatA la Ursulinele dinacel oras. Din scrisorile sale care urmeazA cu acest scop,Ora in vremea rgzboiului pomenit, aflAm cA sosia lui Var-laam se cherna Frusinica, iar fata de la cAlugArite Manita 3.

Balasa Medelnicereasa, vIduva ILA Ion Hiotu, era tot dinacest neam. Si la 1822 intilnim in rAvasele noastre pe unNicolae Varlaam, care era bolnav.

Dup. 1812, familia, compromisl cu Rusii, 41 pierde insem-nAtatea pe care tot Rusii i-o clAcluserA.

LIV.

VráciAianu sail Vlicloianu.

Inruditi cu Brailoli (v. aceastA familie) skit VIAdoienii. UnPlharnic Fota Vlddoianu face, la sfirsitul veacului al XVIII-lea,o danie pentru scoall uneia din bisericile craiovene 4. EraVel Medelnicer numai, in 17685. Un M. VIAdoianu iscAlestela 17426. Scrisorile noastre sInt privitoare la Clucerul IoanVladoianu (c. 1811) si la Constantin VIAdoianu (1827). Unaltul, ginere al lui Hagi Stan Jianu (v. aceastA familie), numal trdia la 1793.

Unul din VlAdoieni tinea pe Eufrosina, sora lui VodAMihai Sutu 7.

1 V. ht, lit. rem. In secolul al X VII/-lea, tabla.2 Constantin apitanul ed. lorga, p. xXxin 0 urm.3 Contrib. la ist. inmYtermtntulter, pp. 2-6.4 1st. lit. rom. tee secolul al X VII/-lea, II, pp. 22-3. Cf. Gen. Cant., p. 512.5 Vol, XIII, pp. 225-6.

Vol. XI, p. 225, nota.7 VOL X din colectia Hurmuzaki.

FAMILIA Z.LTEURANIT LXXI

LV.

Zatreanu.

Bolea gorjenI, de la ZdtrenI, treI membri al familieI :Radu, Vlad, MateI apar la 1719 1. Un Iordachi mAsurä mosiIla 17812. Un Constantin saa Dincd se aflä in scrisorilenoastre la 1821-3. Fiul sda, Nicolat, era secretariù de pre-fecturA in 1857 8.

tefulescu, Tirgu-Yiul, pp. 32-3.a VOL XI, p. 226, nota.a Mdrturir privitoare la IS'tirber- Vod, p 669, no 57. Comunicdrr de

acte fi feirt privitoare la aceite familir oltene fi muntene sad fi la altele suntafteptate de la interesul cetitorilor.

L

SCRISORT DE BOIERT.

5216.-1101. VIII. 1

I. 18 Iulie [c. 1750]. flaverrt6rtg ... irrp. porunce$te untilCostandin Popescul a duce pe Pavel Ro$iianu $i Mate! Mo-rAnglavul la hotaritul mo$ief Reace, cind vor veni satenirCu popa.

«Lazaretv, 14 Iulie 1768. H[a]g[i] Stan Jianu, biv Logft.za Vist., pentru o socoteald de tovard$ie la hegot, avuta, in1756, cu Patru Luca. Vindead cordovane.

Ianuar 1778. D[umitrana] Stirboicai. Pentru cumparaturI.«Foita de targuell, cum aratd in jos : ... 1 toc tipsiT $i un

toc talere ..., I sitä de cele bune, deasa, 2 ce[ä] arpaca$build, märuntd, 5 dramurl sofian, p' oc[a] cande! albd, I ma-nue famee$tI albe, I funt paler!, 2 funturI alice de ale marunte de vrabil, I funt alic[e] de epuff . .. Samintil, insa. denapu, da gulil, de varz[a] nemtasca i laptucI de cele invalite.»Adauge: 42 parechT de nasturi mad de aur, unif sucit, iaraltiI cc robine in varfli, 1 camasa voinicIasca, I pareche iz-mene neprinsa, 1 brani$or, care va fi mal greti, de fir, 1 blandde gu$ de vulpe de Mosc, cu capacele el».

13 Iunie 1778. D. Stirboaica. Pentru o caratd.Craiova, 3 Mart 1779. Zamfir H. Gherghe. Pentru «2

parechr desagl cu cartIv, ce are in ldaret D. Stirboaica.15 April 1779. D. Stirboaica. Pentru un clopot stricat.

«Acest clopot iaste cumparat de raposatul tatal mied de l[a]Lipsca, ci, dup[a] cum veI vedea dum[neata] slovele ce santla margina, tot acele slove O. sa fac[1] $i acum ; ci, fiindcdati fost madem 2 foarte bun ..., mademul sa nu sa. schimbe,

1 Era fats luí Constantin Strtmbeann 0 Váduva 1%11 Constantin 8tirbeI(v. vol. V, p. 326, 00 i 16 ; p. 328, n° 121).

i Metal.

4 st.zusoui DE BOIERT

cá glasul acestui clopot nu s'ail aflat din Olt incoacie.»Cere si catA nAmtasc[A], candel

la Maii1 1779. E6crcpcittoç KpETCoukéaxoç rhexápvr3coc.

Pentru banT. Greceste.6 Iunie 1779. D. tirboaica. cPentru clopotti erea

si madem bun intr'Ansul.» SalutA BArbucianu si Catinca17700. «Nadia. Foteasca, Clucereasa.» Pentru afaceri.19 Ianuar 1780. Barbu t[irbei], Serdar. Cere «patru

sfeasnice» de bisericA.II. 2 Februar 1780. D. tirboaica. «SA ei materie de o

kubea de care stif cA mi ai mal luat». i pentru «sfesnicede bisericA mai lungE i mai groase decit ceale de laMica Precista si de la Sfeti Gheorghe ... Nu stir', cocoanadum[ital]i ce s'ati mai cAstigat, ci, once va fi, sà le avetibucuriia... si pomenicu casii dum[ital]i ca sA s[1]pomeneascA la bisericg.... i die de ceI bun de Rusiia sA-mtrimiti vre o 25 de dramuri, si materiia sg. fie cinci coti, casa-m ajungl.»

Matti 1780. H[algi Stan Jiianul, Pah[arnic]. Plgteste lanuntg, la flu-add Zamfir. Vrea co salbä de galbenii mail, pre-cum al dat si luf Zamfir salba rAposatei».

25 Iunie 1781. .It[efan] PrAsco[veanu], Dvor[nic]2., SAi se caute un grAdinar. Va da 100 de lei «cu zapis». «Säfie u3ester si de altuitu pomilor. eDvorniceasa» mult1mestepentru mAnusi.

6 Septembre 1780. D. $tirboaica. Pentru un ceasornicde dres.

is. 6 Septembre 1780. t[efan] PrAsco[veanu], Dvor[nic].Pentru un gadinar. Va avea ci rAmAtorT si alte bacsg.suri».SA fie mAcar pe trei ani. Avind csimbrie grea», sä.l aduclcuneltele». DupA trei ani, «ea II voi trimite cu chieltuialamea Pentru lAmAT, ce-m scrii, vei sti cg. s'ai1 prgsit si aidmulti, ci oameni nu avem, ca aceia sg. poarte de grijA.»

16. 3 Novembre 1780. t[efan] PrAs[coveanu], Dvor[nic].

I Fiul el (ultimul tirbeI din ramura veche) si nora.Fost candidat la Domnie.

ECRISORI DE BOIERi 5

Despre grAdinar. (Apa socotescu cd, daca sd va lipi de mine,nu va mai gdndi de la urmd, ci, cum ea, dupa viatà murintl,imI va vedea sAvArpitul, saa el maT nainte de mine ... Vaavea de la mine mild pi cdutare.,

12 Novembre 1780. D. tirboalca. (Pentru cIasornic,sd mi-1 trimet1 la Vd1cTa, fiindcd. este Mariuta, fi-mea, isprdv-nicIasA la acest jud[e]t., Trimete (acest folcAluca (sic) de old,15 de untu pi 2 capcavale». Cere co jumdtate de funtu decIaia fain, 50 dramurT de candel albu fainu, 50 dramurT roz-marin pentru bucate, I sticlipoard cu untu de anason». Sd.caute cmArgAritar, orTunde-I veT gAsi, pentru Catinca, dupdcum al cumpArat fi-mii Stancli Pdrpcoveancdf, sd fie ase-menea, pi albu, curatu».

6 Decembre 1780. alar[ia] GrAd[ipteanu], ManolachiGrAdiptea[nu] Med[elnicer].» Sd. li scrie cit costd. o cardtd., tin-nduntru cu catifea de 15.nd ropie, p'afard cu o vargA de aurupi cu una verde, pi pan varga cea verde sd. aibä floricele, pidricu O. fie lar asemene ropti. Trimise maica un burdufu cuuntu pi doi cawavali».

20 Ianuar 1781. St[efan] Prdpc[oveanu], Vor[nicl. Pentrugrddinar. (De la o vreme incoace, alte lucrArT nu avern, cle-at, fiinda am avut ddruite de la D[umne]zea fete multe,carele, viind la vArsta cdsAtorii, una dupd alta, tot mdritdmale una din an in an, precum pi acum, In luna acTasta, laio zile, am avut veseliia a nuntiT a fiiciT noastre SultaniI, pecare am dat-o dupd fiiul al rdposatuluT StolneculuT IonitaBAlAcean, cu care rdmAsese maicd-sa micu de taic5.-sla, piacum, fiind venit la vArstd, 1-am acut ginere.)

21 Ianuar 1781. D. Stirboaica. Pentru (rozmalin decare O. face in grAdinT, ca sA ne fie pentru bucate, lar dum-[neata], in locul rozmalinului, m'el* trimis stafide negre . . .

Pentru policandrul Sfintei Troitd . . ., sA aibd. 24 de sfepnice.»Cere pi un grAdinar.

12 Februar 1781. Amza Panul, Slug[er]. Sint sdnd-topf cCostache, Grigorapcu, noru-mea Ilinca v. El e bolnavpi (pAtimesc viiat[d] foarte slabd», fiind pi bdtrin. (LAudatsd fie numele DomnuluT pentru toate ... Al &ilea, stall la

6 SCBISORf DE BOIERÌ

mirare ca, pan te chemam : nepotu Costandin, scurt, tot erammultAmit de cate o fiiasca scrisoare, ce priimiam de la dum-[neata], lar, de cAnd milostivul Dumnezaa te-aa invrednicitde te-aT facut hagia, vaz ca cu o mare parasire ne-al pusJa uitare, din ce pricina, nu still. Ci te pohtesc, nepoate, malintorce-t firea de ma bucurA, pan am viiat[a] de a mar priimifiiascd scrisorea dum[italp. Pentru altele intru care ne aflarn,nu iaste mal putin decat bataia Eghipetului, care Dumnezaaarata prin Moisi prooroc : atat aa facut Dumnezla mila panacum, de nu iaste moarte intre oamenT, iprocT.* Cere cutite,lingurf de argint si «o carata pentru noru-mea, saa o bota!mina cu coperis dinainte ; flume drugi sA fie moda ca deBecT, lar sa nu fie pus in lat ..., cd O. foldsaza in jos numaldecIt, ci sa fie muchie ... Vapsala butcii sa fie rosie, $ilucru tapan.*

18 Februar 1781. St[efan] Pars[coveanu], Dvor[nic]. ifpare rAu a gradinariul are dropica. De-1 aflA altul la Mart, «debucurie ce a$ dobandi, nu stia ce multumita as da d[u]mi[tal]i.*

29 Mart 1781. St[efan] Prds[coveanu]. Pentru gradinar.L-a capatat prin judecata.

17 April 1781. B[arbu] St[iibei], Serd[ar]. Cere co ladade farfuriT, adecpi] un tacam de masa de 24 de personiT,cu tote cele trebuinciosa, si 24 de servete si cu masa lor,sa-m cumperi d[u]m[neata] si un cort nemtesc, de cele decare ye! socoti d[u]m[neata]*.

17 April 1781. D. Stirboaica. Pentru boala sotieT sale,CatincaT. SA trimeata dohtor. ch vom da ti. 500, pi alte da-rurT vor fi pe d'asupra, iar, and nu va vrea Dumnezea, iivom da ace 50 de galbeni ; si cheltuiala d[u]m[nealui] va fide la no!, mancarea in casa mea, saderea in casa.*

Nota : «Instintez dum[ital]i pentru noru-mea Catinca: s'atimaritata, de 6 anr acum, la Mal; aa fost atund ca de anTi6. .. Natura este iute, si s[a] manie de fiestece, si are dorIn sale si durere la oase si slabidune ... Fie-mieti Barbu-ceanu este ca de an! 28.*

29 April 1781. H[algi Stan Jianu, Pah[arnic]. cinWin-tIm pa dum[italli pentre vesaliia fi-miea Ghita, ca, macar

SCRISOlif DE BOIERt 7

ca dum[nea]lul Dvor[nicul] Prascoveanu sa afla la Bucure$ff,dar, puind tot feliul de silintd si mijlocitorr pa dumneiStolnicIasa tirboica i pa dumnei Stolnicias[a] Bengeaselde i-aa scris dumisale, $i 1-am plecat de ati primit sa viedumn[ealui] aid, sa facem nunta, uncle-i sint toate rudeniiledurnisale si al mid.* Pofte$te pe Hagi Constantin Pop lanunta. Plunica sá schimbe asa caeruD. E pace ; gaerul estefrumos $i drumul bun ... Pohtesc dor pul, unul de lamde,alzul de naramzd ..., in o lada, dar sd fie de lemnu, ca sanu sd sparga, $i sá fie cdt de mid.»

27. 3 Maia 1781. B[arbu] St[irbel]. A trimes feciorul ccuradvanu $i cu un podvonica (ric)», pentru a lua pe eloftorig.d'entru doI cotif de orbote albe faille si pentru o apara-toare Catincaf ... Pentru o lada cu farfurii.c.

28, 25 Maia 1781. Zamfir jianu, Cluc[er]. Pentru doftoriilefratelut, Gheorghita. Trimesul luT tirbei Serdariul a venitcu gdoftorulg. Se ceruse $i cunt de scorti$oara, ce-i zic Jai-neste : coleum cannellaez, sale Gheorghe Insue.

24 Iunie 1781. D. tirboalca. «Fiinded, cu ajutoru iuTDurnnezea, zugravese sfanta biserica $i nu am aur, sa-m cum-perl doaozecl de tefele,numar sa fie bun, sa nu fie de cellesasc ..., tefeaoa cate e 3 13', dan cel bun . .. Din pricinaomului sta lucru jos ... De acest fel de vapseala de caretrimisei dum[ital]i mostra.»

Craiova, 26 Iunie 1781. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].c Pentru lamaiti, portocaliti $i alte ce mi al trimis dum[neata]pentru nunta fiu-mieti ... Hotararea ce am fost avut cu dum-[nealul] Dvor[ni]c[ul] ca sa facem nunta in Rusalii, dar, fiindca.Marii[a] Sa Vod[A] 1ati facut pa dum[nealuil iar Vel Dvor[ni]chatea, si, dupa milostivirea Mara Sale, vrand ca sa. cinstiascasi pa fiu-miea Gheorgh[e] cu boerie, 1-aa trimis in Bucure$ti,$i 1-ati miluit Manila Sa Vod[aj cu boerie : Vel Satr[ar], $is'aa intarziiat la Bucuresti ... La Tulle va lua voe ca sa vie.,

II Iulie 1781. B[arbu] t{irbel}, Serd[arl, Pentru .nistevina de mu$catiTc..

La 30 Maltz ceruse $i ccort $i farfurii».13 Iulie 1781. D. tirboaica. Cere vapself pentru bi-

8 SCRiSoRl DE BOIERÌ

serica : aur, argint, grisnpann aspru la mana si gren latrasn Acum iaste vreme de lucru.x.

15 Novembre 1781. loan Brailor, Slug[e]r. Pentru banT.C. 1782. [Barbu Stirbeil Pentru co cutie piluri de

curatanie, ce sa numescn pilurT de Franctifcrtil, sa le fac[a]la apatecarie, ca iar ma ciarcà neputinta ce am*.

26 April 1782. D. Stirboaica. Pentru cdoao basmale,fachioln, cu marginile de matasa pentru Catinca», siC pen tr u policandrup, la o biserica , pentru czaharii» (In Craiovaoca era 2 talerT), cdoao parechT manusi de piiale: o pareacheO. fie alba si alta albastra,numai sa fie maT micsoare».

8 April 1783. D. Stirboalca. Cere cdoao basmale fru-moasa, de cel[e] ce porta domnele la peptii, si o pareiche dernanusT pentru Barbucranu, si basmal[ele] mete sa nu fie albe,sa fie alta fata, si sa. fie lucru mal noo. Pentru pantoff ce-mlscriT dum[nea]ta sa te instiintaz catti sa fie de mari,sä fiepe pictoru cocobe PaunicaY.*

Craiova, 9 August 1783. B. St[irbeT], Pah[arnic]. c Pentruram[a]tori miel de stransura, flindca de atunci 1.ain puc peporumbn, si sant grasi ... Pote vor veni niscal negutitori sirbTdin Tara Turciasca.» Cere 410 sticle fruntineag, 1.

Craiova, 21 Mart 1784. Zamfir H. Gherghe. cD[u]m-nealuf cocoa' Ghita Bengesc[u] s'an logodit cu ñica d[u]m-[nea]luT Banuluf Dudescul 2i, dupa Past!, numaT decat iestetrebuinta de a veni eü singur... Va sa mearga dum[nea]lui laBuc[u]restI, sA faca nunta.»

22 Mart 1784. B[arbu] S[tirbeT], Pah[arnic]. Cere a seaduce Catincai de la Benin capä. de obraza.

22 Mart 1784. B[arbu] St[irbeT], Pah[arnic]. Cere sai se trimeate gazeturile prin negustorul Iovipale.

Craiova, 4 April 1784. B[arbu] St[irbel], Pah]arnic]. (Pen-tru apa de Spa [si] 100 pahara de vin, sa nu fie de cristal, cide cele urdinari, si fr'o 40 caranfile. Pentru reteta ce am

1 Fromignan, vin muscat.E jupineasa Cu islic de blani pus spre ceafft i ca plrul ridicat In sus

de o panglicd, de care vorbelte lady Craven, In Voyage en Crinsée et el Con-stantinofilt, en .1786, Londra, 1789, P. 417 §i urm.

SCRISORt DE BOLERT 9

trimis dum[itale], scrisà letine$te, de ni$te apd de obraz careaüesit acum.»

5 April 1784. D. ,Stirboaica. Copiit el, Barbuceanu $1Catinca, slut bine ; ea, cu ipatima durerif capulur».cdtelu, care mi /-ai trimis in trecutu an, ail murit; care mareenglengea. $i petrecere dän vreme fAceam cu dAnsul.» SA-Iafle altul, frumosel $1 costir12. Salut5rI soacreI, Hagiica, sisotieT, PAunica.

24 April 1784. B[arbul $t[irbeil, Pahrarnic]. Trimete oscrisoare greceasa. la Gheorghe Vendoti, la tipografia IosifBaumeister, in Viena. Trimise dumitale si adastd carte alu chir Gheorghe Vendoti, ca sá o cetestI.»

44- 17 Maid 1784. B[arbu] Pah[arnic]. Pentru nigecal ce ar vrea sd cumpere in Ardeal.

17 Maid 1784. D. tirboalca. Sd-in gAtitl un cltalus,dupa cum era Miliortil, ca s5.-m fac cu dainsul putinticg en-glengea, pentru trecerea din vi-eme; numaI O. fie dupil cumera Miliort,

26 Iulie 1784. B[arbu] t[irbeT], Pah[arnic]. PentrugazeturI, ce all sosit luI, lui Jiianu, Särdariului Farfara, Cai-macamulul ; una a dato Pit[a]rupul] Nicolache». Trimete ezpArei[chl] papucI de Tarigradz.

7 August 1784. loan Ot[etelesanu], 'atr[ar]. Se plingeca i s'a scris get.' semetie : nu má pohte$tI prieteneaste sia-m scrie ca until bojar, ci-m poruncesti intocmaI ca untilsupus al dum[ttal]i ; care, de erea s5 daii rAspuns dup. scri-soarea dum[itale], te ImpIrtAsal i dumn[eata] la intristareamea ce m'ail mAhnit din scrisoarea clum[itale] Chir Hagl,not numal dorim de dum[neata], lar nu ne teamem locurIsfinte al cIlcatti, îi Scriptur[a] e$tI adapatii, ci ado-ti amintecá zice SfAnta Evanghelie «cine etT, de jaded sluga striinlz.A implinit diata tataluI, Vornicul cu privire la bi-serica din Craiova.

În alt bilet, cu aceiasi datl, cere 4o butc5., inAcar sà fie siputintel purtat[5], $i sA fie, orI englezasc[1], sail de Bed :numaI sl fie naimodu, frumoa%[1] $i tapän5... SI nu fie la altulasemenea ; frumoas[A], tapin[I], u$uricg, $i mal eftioar[q».

10 salmon! DE BOHR(

Rimnic, IO August 1784. Gheorghe Jianu, 5.tr[arl.CPentru servisul de portulan ., am scris la Bed la sorRaicovici, ca sa le cumpere, si sa fie tot un fella, de 48 per-soane, care sa le asez In trei Astaz luaram Instiintarecum ea dum[nealulf Banu Dudescu aU plecat din Bucurestil $1vine la sfintele manastiri pentru inchinaciune. Poftesc padum[neata] ca sa.m comperii trei buteluri vin de Tocaia sipatru de muscat, Insa patru de muscat si trel sticle brabantlel

patru funturi piscoturl, Insa, da cele lungl, doao funturi,dà cele mici, doao funturi rozo! de Breslau.»

La 14 Zulle spusese cà tachnurile sint pentru etc& obroazes.Se cerea «un obraz mares. Doria la 14 Novembre cbu-teluri fruntinliac, butelurr untdelemna».

14 Novembre 1784. Cost. Gian[oglu], biv Vel Clucer.Cere «un catalusi de ce! flocos ; un zavod de cei mar!,de Bed Foarte sa fiie mic, incat sA nu mal file intoat[A] Evroapa mai mic decat acela ; sa fie si focos, cu paruslobozit si mole, fije si catea... Zavodul sa nu mai fie ltulmal mare nicT in Bed, si Invätat la vite. s i pentru doftorif.

so. is Decembre 1784. Ion Brai[loi0], biv Vel Stol[ni]c.Pentru co butca noaa, nu vre o coptura. veaiche $1 suliminit[a],ca ceale neveaste batrane, stirbe i suliminite, ci sa fie tanara,frumoas[a] ; postavu sà fie verde, si denapoi sa aiba 2 oa-meni loc a sed[6] pa ladita, lar de nainte sà alba scaunumblator cand va fi trebuina sà poata sadea si pa scaunal t 2 oamenr ; burdufu sá fie !laic si corona cea de asuprasa alba acel me$te$ug sá s[á] sloboaza pan aproape de bur-duf, ca sa n.1 zbiceasca ploia, si sl aiba 2 sticle mat mid sila coroan[a], ca sa s[1] vaza innainte and sa va slobozi siperdelele, dup[a] obiceiti ; scathe sa fie ca la caratele celeenglizasti, sa s[a] Inchiza supt butca, si la picere jos cu la-dit[a] pentru de a pune in calatorie tipsiI, talere si altele.in locu ce sade viziteu, sa alba burduf pan jos, de a putèpune viziteu traistele, fraie si altele ; i sa. nu fie grea : catde usor de s'ar putea, i buna, dar si mal eftioara ... Aminbatranit, am slabit, am lasat 41ii barba, sa fie un lucru maifru mos. 2

SCRISOM DE BOIERt 11

29 Iunie 1785. D[umitrana] Stirboaica. Pentru ce a datcsa cutnpere CatincaI : o basmà de orbot[a] alba. de gataaseatnine cu care ail cumparata nepotel DumitraneIx.pentru gun funta de candela albti».

14 Iulie 1785. B[arbu] t[irbeI], Pah[arnic]. Pentru bitted sicdoI telegarIa ce se vind cu 20 de galbenI.

Tirgu-JiiuluI, i-ia August 1785. Mayo* Fpcta[tat4voç] Ha-x[cipvtxoc]. Pentru bad.

16 August 1785. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentrumoartea prea-iubituld si proc[o]psitulur si intaleptuluI mien fiaZamfir,, mingiindu-1 ca pe by. c Focul ce arde apururea in inimamea Mie tot mi s[a] pare cad este in vis acest foc cemiaa calcat; im pare ca este dus in vre o calatoriie saa invre o slujba, de nu-I vaz innaintea ochilor miei, lar, arid in'vine cate o scrisoare de la vre o rudenie saa de la vre unprieten, de mangaere, si-m suit*" de mangaiere, cunoscandeste adevarat focal ce m'aa cdlcat, im aprind focul jale,.As fi pohtit, pentru pacatele mele sa m[d] fie pedepsit Dum-nezea orI cu pagub[d] de a pierde tot ce ama, ori miie sa-mfi dat patim[d] de boal[a], sa patimesc pán la sfirsitul vietifmele, 111 scarbe si in dured, si sa fie trait rap[o]satul, ca, lalipsa ce m'as fi aflat si la durerile boald, m'as fi chivernisitsi m'as fi mangaiat dupa inta.lepciunea ce avea; numaI, nepu-tAud focul ce m'aa calcat, zic si ea : Domnul aadat, Domnul aa luat, si pote fi ca va Dumnezeil la sfarsitumieti sä n'am niel-o mangliare, ca la el Im era toata nadej-dea ... Si vrajmasir mid vor fi la mahnire, si vor zice de cea nu patimesc eU dured de lipsa si de boal[a] pentru pa-catele mele, ci sa intampla moartea fara vreme i farapricind de moarte, cd, fiind san[a]t[os] valid sa fie maI sa-n[a]tos, insalat de un bec4nic doftor ce avem aici,din doftoriile ce dat, la noa zile 1-am ingropat. Oh, oh,ce foc m'aa calcat

20 August 1785. Cost[an]d[in] GIan[ogl]u. iFiindca acumaa venit vremea prepelitilor si coteiul ce 1-am avut, ail murit, siacum mA aflu far coter... Sa-m gasestI un cote! bun, frumos,cu urechile lasate, lungf ; sa fie soI bun, a cauta si prepelit, si

12 SUMMIT DE BOIErit

a scoate din apl, mal in scurt cu toate $arturile lui $i, desa va gasi sa fie catà, $1 maï bine ar fi, iar, de nu O. vaputea gAsi catà, sa fie $1 cäine, numaT sa fie sol bun.»P. S.Fac o bisericuta e si-T trebuie doul sfesnice de alam[A] .. .,$1 doao micT, de umbla copii cu ele«..

Bucure$0, 26 Novembre 1786. H[a]gi Stan Jianu, biv Ve!Postelnic. A venit aid ca sá se judece pentru mosia Drago-te$U, ce o are de 20 de anT, cu e neste $aret da docoi».Domnul l-a facut Postelnic paiA. «De acum innainte, candimil vel scrie cartile, de supr[a] cu acesta tit[lu] : biv VelPostelnic » .

Craiova, 28 Decembre 1786. H[a]gi Stan Jianu, bivVel Postelnic. cPentru cinstea boerii Postelnicii ce m'ati miluitMariia Sa Voda, ca, in$tiintare luind, at avut mare bucurie,facandu-mT oratie ca sa traiasca Mariia Sa Voda $1 ea sama invrednicescu $i la alta cinste, maT mare... i ea rog pemilostivul Dumnezeil ca sä. traiasca Mariia Sa Vod[a], sa-1avem Domn $1 stapan pana la adand batraneta in luminatScaunul Will Sale, cu norocire... Pentru ca acIasta cinsteeste mare boerie, din protipendada, $i, mdcar cä din proti-pendadA este al doilea dupa VistierT-Mare, dar maT naintevreme, la DomniT trecut, acTasta boerie o avea boeriT greddin ceT marl, fecior! de capichihaele si ginerT de capichihaele,cer care erea tot omurul 1 in maina-le : care Marna Sa rAp[osa]t[ul]Grigorie-Vod[a]' pe dumnealuT Banul Hrisoscoleti din Postelnicl-ati facut Ban-Mare, $i Mariia Sa MihaT-Voda cel batranape rap[o]s[a]t[ul] Postelnicu Ianache Muruzi, tatal DvorniculuiMuruzi de la Bucure$tT, din Postelnic 1-ati facut iar Ban (pre-cum $i altT DomnT asemenea), $i apoT iar pa dum[nea]luTBanul Hris[os]coled Mariia Sa Alecsandru-Voda Ghica dinBanMare 1-ati fäcut iar Post[elni]cti, iar din boeri grecTceT maT multr, din PostelnicT dragoman! $i apoi Domni, $iacTasta boerie, cum zic, o avea numaT boeri grecT, fiind la

a Toate trebile.2 Grigore Mate! Ghica.a Racovifii..

SCRISOld DE BOIER1 13

Tarigradil cea mal cinstitá boerie, si aicT in tail Cu toataputerea, lar Mariia Sa Vod[g], ca un milostiv Domn si stapan,nu deosdbeste pe boeril grecI dintre 136erif pamantenT, nicTpe boerii pamantenT dintre boeri grecf, ci voeste ca sa fietotT de o obste, si pe ceT vrednicT si credincio$ boerf grecTi-ail cinstit Cu boeriie din boeriile pgmantenilor, precum padumn[ea]luf Post[elni]c[ul] Ralet l-aii flea Vel Log[ofa]t. Asa $ipe boeriT pamanteanT, le.ati dat boeriile Grecilor, $i, din boerfpgmantenT, pa dumn[ea]luT Dinu Filipescul, din ClucT[a]r haleaPostelnic, $i pa dumnealuT Scarlat Ghica, fiiul dumnealulBanuluT Ghica, din ClucTia]r si Aga iarag paià Postelnic, ca $ipg mine (vrand Mariia Sa ca sl nu sa deosabeasca niclpartea Craiovel de BucurestO, pa dumnealuT Cluci[a]r GIanogludin Cluct[a]r paih, Spatar, pg mine din Pah[a]r[nic] paig, Post[el-ni]cii. EA, dupg trebile ce aveam la Bucure$tr, dupd ce m'ati cin-tit Mariia Sa cu boeriia, mi s'ati facut $i tain de cheituiall$i alte icramurTi. Hotasirea im erea sg $ezT, nu numaT Cra-clunul sa-1 fac acolo, ci si Pastile, dar, intamplandu-sa o tre-buinta aicT la Craiova, m'ati pornit Märiia Sa Vocla cu menzil,de am venit, si, pana and va fi voia Mara Sale luT Voda, maaflu aid' la Craiova.»

Craiova, 23 Mart 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. cSiTara-Turceasca 0 Tara-Rum[d]neascg la un Turc satl la uncToban, cgte trel-patru negutatorT ail dat banT, $i oile deiarna s'ail prapadit mar toate, $i acum uniT din lanarT ailtremis oamenT de strgng piel de of moarte, cu ce pret legasesc, $i ad prins totI tabaci de le zmulgu, $1 zmulturilele-ati tocmit cate 13 parale, apoi 'Ana de tunsurg, unde vamal rgmanea, socote$te la ce pret va sg iasa. ?

Craiova, 14 April 1787. Fl[a]gi Stan Jianu, Post[elnic].cAstaz, viind dum[nealu]f Cluc[e]ru Serban de la Buc[u]re$0,me-ati adus veste ca. Mariia Sa Vod[I] vine curand aicT laCraiova, $i aicea nu-I ggsesc cele ce trebuesc oranduialamesh', ci te pohtesc ca aceste ce le insgmnez insu$ dump-talli, sa mi le cumperl ca s[ä] fie bun[e] de mas[d] dom-

' Onorari.

14 EDEDEOE1 DE BOIERt

neasc[1] ; insl si sl le a$Az dum[ital]i in cutiT cu bumbacsi cum vei sti maT bine, ca s[A] nu s[ä] farime, si O. le puieIn doa 1521', ca s[ä] poatA pune pe cal sa le aduc[Aj mal ingrabl pAn la CAlimA.nestr, cá scritt si luf Costandin Ocnaru,ca iarAs pe car sA mi le incarce, sA ajungImal Innainte, pAna veni MAriia Sa. InSg : 12 sticle vin de Toca!, 12 sticlevin de Ren, 6 sticle undeletnnti de Proventiia, 6 sticle derozo! de Franti sail de alt fell, nu de cel ce s[A] vinde intargO, de 24 de persoane un aufsati de zahar, cu tot felude figurT, precum ierea si cele ce le-aT trimis la nunta flu-

mieü asAzindu:ie in cutiT rAtunde cu bumbac ; unnaimod ce-m spus[e] nepotu cA obicTnuesc la masa domnilor,de zahar, ca o dumbrav[A] si cu jigAnif cum obicinuesc dele fac, si de argint, pentru podoaba mese!; 4 copurT arpAcasde cel fino, mArunt, 4 funtI prezintin, 6 funtl orez de Italiia,4 funtr piscoturT de tot felu, 2 funtT cArnatY, salami dug (sic),numaT sä fiie proaspetT ; de s[A] va gAsi si nescaivas vin demuscat, sd-m triniitT 12 sticle, numaT sl nu fiie stricat, atAtacesta cAt si ce! de Tocaia. 2 pom[u]sorT, unu de lAm[A]isi altul de naramzä in lAdita, de s[1] va putea si cu rodulor saú cu flor!, fiie si mal micT, dup[A] cum i-aT trimisla nunta luT GhitA. SA cercetezT de sA vor gAsi doT armasarTtelegarT, murgi sail galbeni, cum numai sA. fije frurno[1], sinu tocmaT mar!, ca ceT negri al Cluc[e]ruluT StirbeT, numaTtined si sdn[at]os, $i sl m[A] instiintez CLI citT banT O. potlua, si o pereche hamurT cum ai-.1 fosla ale CaimacamuluTSutu As vrea vre-un lucru raritet, tuácar si de treizecTgalbenT, numaT nu stiÙ ; ci pentru aceasta sá m[1] instiintezmar in grab[A] ca sA trimitr, In caT de olac, doaoa sfesnicede argint cu mucArile lor : still cA. are dumnei vara-meaPoftesc ca sA mi le trimitet, instiintándu-mA si cAt banT ailSi sa-m trimitT si patru funturT lumAnArT albe, mid ca decele de sAil ; naimod, ce-m spusl nepotu Ianache el obicT-nuesc domnir la masà, ca o dumbravA si cu jigAniT de ar.gint, sl mA instiintAzT cAtT ban"' are, ca, de-m va fi trebu-incroas1 si sl prinzA loc, sa scriti sA vA trimit Cate do!blu frunzisoarA, scortisoarA, nucsoara, poftesc sA trimit».

Bel/ISOM DE B011.E1 15

6o. 24 Maiti 1787. Nedescifrabil. g Postav verde tdiat cucoltUrr sl se pule pe marginea unor piel... $i mal alesla botu piel, fiindcA este tftiat oaresce ...» Pentrn o pielede Ord. (FiindcA, precum zic, pielea de ursu voiti sl o aibupe pa t in loc da mindiriú, lar pieile de caprA voiti sA le facIn loc dd perine ; insA sA fie boia, adec[6] vApsea, de aceiacare sA tit1 sl curete, sl s[A] mAnjascA hainele.»

6E. Craiova, 4 funk 1787. H[a]gi Stan Pant], Post[elnicj.Pentru artilasarí: ccAnd at priimit scrisoarea, trimis grofiafarA pe la. iosaguri ... AI gAsit dol murgt si dol negri, darbAtrAnT, de t Ate zece anr, iar la grofti Michesr ai glsit o pA-reiche armA§arr galbenI cu coama neagrA si cooada asemenea,si picerile din genunche la vale negre, numaI la un pictordinnapoI pititenog, si de cAte 6 ant ; numar unul, cAnd esteIn grajdr, in ureche läsatl, dar, cAnd Il pune la hatn, tineureichile bine. [Cerea io5 galbeni. Îí aflA cu meteahnä.] CAacestiia vol sä dati Märii Sale lur Vod[ä]. Ci, fiindcA. venireaMdrii Sale aicr, cum poruncea, vAz ea i &ail mai fAcut zAticnire, nu sti ll pana cAnds, sA mal caute. Ar vrea si eldor, g joganil. MAcar cA MAriia Sa n'ati venit [Ana acutn,dar tArguelile cd mi le-al trimis, le-am trimis MArli Sale, si

priimit cti mare cinste. Ci a vrea mat frumoasA IncasArvitiia aceia care este la domnir cer mari, l cu picerelede argint.» A scris si la Viena. Vin de Tokai sA caute acolo,la Tokai saa la Viena.

29 Iunie 1187. B[arbu] Cluc[er]. Pentru cpatru-zed de portioane de doftiority.

Craiova, 23 Tulle 1787. Stan Jianu, Post[elnic]Fiind milostivirea MArli Sale lut Vod[al asupra casiI mele,pe fiul mieti StAnut cinstitti cu boieriia Vel SArdart,care dupe varsta luí iaste prea milt, dar, vrAnd MAriia Saca sA miluiascA i sa cinsteascl casa mea, 1-ati flcut ; carenu sAnt vrednic a face azuta multamita.,

8 August 1787. t[efan] PArs[coveanu], Dvoi[nic]. Audecl va veni /a Craiova. Pentru Ion Ungureanu grAdinariti,care se arAtase betiv.

Craiova, 27 Aug[ust] 1787. H[a]gi San Dan, Post[elnic]

16 SCIUSORI DE BOIERI

cS5.-m cumperi zece copurI de uleI, cA foarte im trebueste,cä aid la beseria la Pltru Bodu (sic), tImpla fiind veiche,am surpat-o, si am flcut-o din nor', si cu stocaturI side dveri, si coroanele foarte frumoasA, si am tocmit un zu-gray, iaràs mester mare, ca sd o poleesc cti aur $i Cu argint :am trimis la BecI de mi i-ati luat RaicovicI.»

12 Novembre 1787. 1:xxpXectoc [Scarlatachi] rxixaq,Mgrc Ao1o[06qc]. Pentru afacerI. Pecete cu un lei privindin teo oglindà.

Decembre 1787. Hraki Stan Jianu, Post[elnic]. tPentrufii mieLGhit[l], ye! fi intAles a iaste ispravnic la TärgujiiuluI,cel mic iaste la Meh[ejd[inti] cu oeritu ; ed sdnt incArcat aidCu toate orAnduelele zah[e]reli ; care O. va spune CostandinOcnar[ul] cA nici mAncarea nu-m tihneste.»

21 Iulie 1788. LucrurI depuse de Portarul Marcuanterie cu saiale (de varg si de iarnA), ci ceainic de ar-gint . .., o cutie de zah[d]r, de argint ; un toc cu sase perechIcutite sase izmene de borangic noao, i berberlic cusut,doal tocurI de pieptine, cusute cu fir . .., o sea de argint,

giubea canarie cu cacomu, o pArechi scarf de cal galbene,de alam5.».

5 Mart 1789. «De la BozienI, din Tinutul NiamtuluI,al Moldovi.» Scarlat Cgmpineanu. Pentru un imprumut. Ein (tail streinda.

Craiova, io Decembre 1789. Hagi Stan Jianu, Pos-t[elnic]. Pentru fiica fetei ginerelui mort, Nicolae.

6 Ianuar 1790. Varlam Sdrd[ar] Budisteanul. Vreaaibl de la Bed doul bad. c Potcile sà. fie p6. fiarl engle-zestI, sl sp.; legene, i sa fie poliite, cum si butca cu aurdin destul poleità, si jugrdveala frumoasA. lar fdptura sA fieprecum sA obicInueste alce la no!, iar nu de cele cu us!, siinlduntru inbrAcatä cu flus frumos». Pe V° : cIspranici de laPitestI».

8 Ianuar 1790. Trel Murgaseni, pentru o nunta in fami-lie, ccu copilu d[u]m[nea]luI Mateitg. Filesanu, biv Vel Sardar».

Prosop de brubierit.

scalsoR1 DE BOIERT 17

Craiova, 5 Malt' 1790. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic].Pentru norA-sa, supgratA de «gazdA.12., care-i spune sä-$I categait salas». Ar cumpara el casele. «Am multe calabaldcurI,dulapurf, mesl, scaune i alte bagatelurr. Boltele ce aveamcu chirle, de tineam marfa mea.»

9 Mali"' 1790. H[a]gi Stan Jianu Post[elnic]. Pentruintorsul nurorii $1 boala lul de piatrI. «Totdeauna mA apuc[d]in partea din stanga, in de$art, aproape de spindrI; pe semnela rAnunchI Noru-mea, acum la plecare, fiindcä am avutcuno$tintA cu tot!' domni, ca sA-$ ià zioa bun[A] dupe ladoamne, va gAsi vre-un hinter" cu plat[A], O. nu meaarg[A]pe jos, mAcar cX am scris si o carte de inchin[Alciune laMariia Sa gTof Betlen Ghiorghe, si am dat rug[A]ciune MdriiSale doamni ca cu MAriia Sa sa meaargä pe la gubArna-torita si pe la alte doamne, ci poate ca nu va merge pe latoate doamnele, ci numaI Linde va putea sA meaargA Pd-rinteluI duhomnicu mA inchin.»

30 Mairi 1790. Cost[an]din Vii$[o]r[eanu], Aga. SA i setrimeatA douA sfe$nice lucrate la Sibiiü cu alama tuL PAu-nica sA-I spuie ce scule se aflA de vAnzare.

To Iunie 1790. Cost[an]din Bengescu, Agä. TrimeteHagicAI c23 perechl broaste).

Craiova, 13 lunie 1790. H[a]gi Stan Jianu, Postelnic.Pentru boala sa. «Fiind[a] apoteca s'ati arAdicat de aicea demultA. vreme $i s'ati dus peaste DunAre, cd acolo este $teabu.$i acuma sl apropie si Sfete Petre, unde sl slobod $1 zi-lele de post., SA trimeatd doftoriile de acolo.

26 futile 1790. Brarbil t[irbeij, Vogt*. Trimete lu-crud acolo ; sA-I cate deposit. «Numal pl supt cumpdt sA ofacI dumn[eata], aciasta, pentru ca O. nu O. facA tevaturb.

79 August 1790. LucrurI depuse chi pastraritl» de VelLogofdtul Manolachi GrAdi$teanu la : i rahtu de ar-gint cu resmeaoa 2 luí . . treI florI de ha0., o strecurdtoarede cafea, t lacrdcIooarA Cu hArtil tas de argint poleit,

I Era la Sibiitï, In bejeml, pentru rhboiti.2 Rostul.

5216. Vol VIII. 2

18 EICRISORÌ DIS BOIERÌ

2 farfuriT de dulcrat[A] poleite cAtiie poleitd, I bur-dar.I 3 cabarale si oblAnc de argint, de $ea ..., I sepetelde paie Cu mAruntisurT, I pielcea de caprA neagrA ; bog-cele,cu zapisele mosiilor GrAdiste si PoenarT.»

13 August 1790. Co[stan]lin Bengescu, Agä. Pentru«doul inele» de prefAcut.

Craiova, 18 August 1790. Zamfir, Serd[ar] «Acum aftvenit aicT poruna de la BucurestI, pentru cAte mAnAstiti $1

bisericT vor avea preveleghiuti si hrisoave, sa sA triimitg copieadeverit1 de cinstitul Div[a]n de aicT, ea sA sl prenoiascAde cAtrA prea-Tnnältatu printip2.» SA-I caute si lui daniile mA-nAstiriT, de la Alexandru Ipsilanti si Nicolae-VodA Carageà.

Scriitorul era tatAl luT Tudoran.21 August 1790. Co[n]st[antin) Bengescu, Agá. «Pentru

ace'e doao cAcTulT), comandate «intocmaT ca furma cAcIulimele», «zarife». i pentru evenirea Exelentii Sale doamneighinArdlesi», ce are sA se intimple.

Cralova, 18 Septembre 1790. Zatnfir, Serd[arj. intelege cAacum nu mal slut O. se innolascA hrisoavele. A trecut ape-ricolul ).

Craiova, Octombre 1790. Ii[a]gi Stan Jianul. Despre unLipcan, ce duce lut Pop scrisorf ale luT Merkeliuss. «SA de$-chidetT lada cea de chiparoz i una neag,rA : $1 sA scoatA ogiubea mohorAtA, cu vergi de fir ce este cu nurcA, $1 o rochie,iarls asemene, cu antereu Giubeaoa IlincAr este cu jder,$1 rochia este fArA rndnecT, iar a ZoitAT este cu nurcl, i rochiacu antereg la ià, $1 un binis a luT GhltA, de postav, cu jder,

facI un tenculeta ; numaT sA pue scAndurT suptIrele, casA nu sl sfarame.,

30 Octombre 1790. B[arbu] 5t[irbet], Vor[ni]c. Pentruca sA. i se trimeatl islicele, «$1 sl le scuture $1 sA ià tutunulcel vechr, care ad fostü pe dAnsAle, $1 sA pue altul, sA im-brace zagaraoa cu tutun, pentru ca sA nu le mAnAnce moliile,$1 sA le apze iar[A]$i la locul lor. .. 12 pAreichi pene de

' Cadelnitrt.De Coburg, comandantul cltirri de ocupatie.Agentul Austriac din Bucurqti.

I V. Acte fi fragmente, II, pp. 322-3.2 Cf. atestatul ce-I dä, In 1790, colonelul Kray, In vol. XI, p. 104, no 26.

SCRISORI DE BOIERf 19

care aii venit la Sibil, sI-m trimit pentru Catinca ; numal sanu fie negie, ce or[i]ce alt fell de forma.,

25 Novembre 1790. B[arbu] St[irbel], Vor[ni]c. Sicpentru un clopot ..., pentru o sfanta biserica de aid, insäde o suta de funtr».

3 Decembre 1790. St[an] Jianu, Sard[ar]. Cere cdoaoduzine masalale ... 1 lebadea de maldeh ca norul .. . 0 pa-lasca de cele de iegar, cu cheie . .. Praf gros.,

22 Ianuar 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru lo-godna nepoatd Tita cu Camarasul Costandin, efiind si MarilaSa ghinararI cu tot ofiterir $i toata. boerimea.» S'a stricatlogodna cu fiul Stolniculia Bräiloiii, ce fusese la csurgunie».Cere amacaroane i fidea, confeturI i condite).

Craiova, 15 Mart 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].Afla de la Pop ca generalul Mitrowski a inlocuit pe generalulEnzenbergl.

27 Iulie 179E. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. cA.cumintalesdram cum cá ministril nostril ar fi incheiat pacea cuTurcil, $i, macar cá nu s'aii pobliculuit, dar ma tem ca vomramanea cum am fostid, ci Dumnezati sd-$ faca milk nu stillce urmare sa fac, ci vol vedea ce ias[a] afar[1] de pace $iCu ce conditione, apol vol mal in$tiinta pe dum[neata]. SpataruGeanolug, sant acum 15 zile de cand afi plecat la Bed ; cistill cá de acolo ve intelege la ce ail mers si ce va ispravi.,A intrebat de boala pe «un doftor de la Bed», venit acolo.«in loc de ap[ä] dulce, O. be' apa acra .. . Doftoru im deteIn scris ca asupra BrasovuluY, la un loe ce sa chiam[a] Irgan,este apa de sa chiam[d] Borsec ; dar eil $fiti ca O. afla. $1$i catre Orastie.»

12 August 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. gintrecutele zile, viindu-ne vestire de negandita pace $i Cu Rwil,nu aveam $tire de s'aii facut pace, cu totif eram spereatlca poate vor veni suma de Turd ca sa prinz[a] pe 6 lunl...Socotind ea, fiind pace cu tot, trebue sa vie Domnii in tara

20 SCRISORf DE BOIERY

far oste turciascA, si, ca un Domnti, va fi Cu inblanzire, $i vajudeca, $1 apoi va pedepsi pe cef vinovat,acum ne-ati venit$i carti de la Marlia Sa MihaT-Vocla SucT, de inblanzire. Scriiedin Sumna, de la 4 ale acestir lunT, i scrie ca facutparatiia Domnti aid la Tara-Rum[A]neasca, $i i-am facut $i

raspuns cu oratei, si vedem ca. ostile chesarice$tf, unde eragata sa plece, s'ati mai oprit : zic ca., pan sa va ispravisAvarsit pacea cu Muscali, vor fi tot aicf in tara. Ci milostivulDumnezdti sa$ faca mila, ca nu $tim ce O. mal facem, dacaam avut acTasta parte ; ci, pentru Was, sa rAmae, sa nuprinzI1.»

92. 26 Aug[ustl 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].trecutele zile, t'am scris putintica mangliare ce am luat, in-telegand ca s'att facut pace $i cu Muscalil ; acum aid ca.numai $til$tant2, opt luni, dar tot nadajduim cI sä va facedesavAr$it[A] pace, de nu va maT pAtimi tara. 51 noo ni-ativenit luminate cart de la MAriia Sa Vod[a], de la Tur-tucaia, dar caimacamif Marii Sale ati venit in Bucure$tTda la 19 ale acestiT lunT. Este nepotul Mari Sale, care ailfost0 aicii caimacam, celibiT Iorgache Such', si poate panacum va fi sosit i Mariia Sa Vod[A] in Bucurestl; $i poateastlz, maine, va sosi caimacam $i aicf. °stile chesarice$tf, az,Duminica ce vine a lunif, vor pleca de aiciT. Preasfintiia Saparintele episcopu im scrie cum ca, stie ca. am copiile fer-manurilor, cand s'ati facut pacea cu Rusif ; $i, cAnd am fostalla Tarigrad, le-am luat copule3, i, dup[a] 1n$tiintarea ce arede la Ru$I, cum ca. ail arAtat la pacea ce vor sa faca

Cf. raportul olandes din Constantinopol, 22 Mart 179raDe prins Michel Zasso, die voorheen prins van Wallachien geweest,

dog gedeposeerd was, is taus weeder tot die waerdigheyd verheeven endoor den Visir in het leeger ontbooden, ten eynde voort na het sluyten vanden vreede, als dat prinsdom weder aan de Porte zal ingeruymd zyn, ge-installeerd te kunnen wordena. (aPrincipele Mika! Stitt', care a fost Domn alTerii-RomAnestY, dar a fost mazilit, a fost ridicat iariisl la aceastä demnitate,si a fost chemat in lagir de Vizir, pentru a fi asezat In Scaun, lindatli duplilacheiarea pciT, ciad acest princi?at se va Intoarce kris! la Poart.12).

2 Stills/and, armistitiu.3 La 1774.

SCRISOld DE BOIERÌ 21

si pentru Moldova si Tara-Rum[a]neasca, sa fie cu prono-miile ce ai1 fostù mal nainte, si sant trebuincroase acele fer-manurI, si scrie sa i le trimit, ca vor fi de mare folos, si,macar ca. i-am facut raspuns ca. acele còpiT de fermanurl, denu sa vor fi rapus prin lazdreturT, and am trimes scrisorilein launtru', vor fi la Sibil intre alte scrisorT ce am acolo ; cite poftesc sa chiemi un Meatus, sa deschiza la sepetu ce estela dumneata, si sa cautf in scrisorT, ca este un plic desuprarupt, si sant numaT aeeale fermanurT, si sa le invalestI inteohärtie groas[a], si intr'o panza sa. s[a] coase, si, cu om sigur,orl pgna aicT, orT la Ramnic, la chir Nicolita, sä mi letrimet, ca acum la targ vor veni din r udeniile (?) mele ; nu-maT sa. nu s[A] ude, orT sa s[a] rapue , ca poate vor fi detrebuinta.»

93. Craiova, 25 Septembre 1791. cCherata, sotiia rap[osai-tuluT Mihal Socolescu.a Pentru un deposit.

94- 9 Octombre 1791. H[a]gi Stan Jianu. P ah[arnic]. Pen-tr u fii-mieti Stanuta, bolnav de frigurl. «Une orT 4 vineIn fire, apol iar sa zminteste, ci am hotargt sa-1 dail la Bis-trita, sa-1 las acolo catava vreme, fiind si alte sfinte moste,si Sfetii Grigorie ca sa nu vaz[5] pe nimenT de aT nostri, doarva face Dumnezeil vr'o minune.a 4Nepotu Camgrasua, pirit,a fost dus la Voda, dar liberat.

16 Octombre 1791. St. Jian, Sardar (?). Pentru «doasobe de her, de cele suptirT, una sa fiie de sasazecT funtI, marebun[a], oarba, nu de cele cu foc, si alt[a] mal mic[a], ca detreTzecT funt, iar orba, adec[I] dintealt[a] cas[a] sa 41]incalzeasca, adec[d] cu oriol, sa ias[a] fumu intealt cos, numaTsg hie zarif acute, si zece sticle Auspruh de Tocaia..., si4 funt piscotea,

24 Octombre J791. C[ostan]d[in] Otetel[e]s[anu]. «Amvazut ca-m scriT si ma iscalesc crestinestea, cacT n'aT pututpricepe iscalitura. Ed prea ales mg iscalesc, numaT dacaomul dum[neavoastra] n'a stiut carte buna, ca sa invet[e] axunoste iscglitura...a.

1 In Ardeal.

22 scRisoR1 DE BOIERf

5 Novembre '791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. «Fiti-mieiStanut, de multe strapatie ce ail avut cu ispravniciia, la vreameatrecuta, mal ales la plecarea ostirilor, s'aù bolnavit, intai cufrigurT, care putinteT oamenT ari scapat, apoT ca o ther.molimico i, si it cauta doftori de o luna in casa, si trebue safie tot langä el, sa nu fac[d] vr'o ataxie... Toate boeriile luTMavroghenii s'ati stricat cu hatiserif inparatesc ; de altele,cine ail jafuit, vor plati saracilor.»

20 Novembre 2 Decembre 1791. Nedescifrabil. Cere«un majari, adecä piulita.... si un her de calcatu rufelor, de celede alam[a]..., hiara de copturT si vre un socacT sail soc[a]cita».

27 Novembre 1791. Dimitrache Falc[oianu]. g MariiaSa Vod[a] care mine Intru una 'MI scrie ca bine am facutde am instiintat Marii Sale, si Inca Marlia Sa va orAndui dea O. pazi drumu acela foarte, ca sa nu sä strice, si inca sa sadreaga pa. unde sa va strica. Asemenea scrie si pentru ma-nastirea Cozii, ca va da tare porunca egumenuluT. im scriesi beizadè, si im serid ca sa-T instiintAzu, atat pa MariiaSa Vod[1], cat si pa. Mariia Sa beizadè, pentru treaba ce amfAcut, ce am ispravit), fagaduind ajutor cu «carp taxi da laTarigrad». Are si scrisoare de recomandatie de la Rathkeal,Internuntiul.

i, din tara, de la MapEcc (13xXxo-ftdcmc.ma To Decembre 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru

logodna fiice luT Pop, «nepotica) lul, cu Iosif, fiul luT ManicatiSafran.

WI. 1792. «Dimitrache Schilita, Pit[a]ra, intreaba unde egeneralul Splényi.

1792. Ex,c(p)ato rpanCtivc4. Pentru plante de la Pop,care s'ati trimes de Domn la Poarta pi a caror descriere edorita acolo.

20 Ianuar 1792. Dimitrache FAlc[oianu]. Pentru ar-gintariT : «12 cutate Cu furculitale lor, 19 lingurl, 1 lingura.mare, 24 zarfurb. Ispravnic la Vilcea e «Cuparu Manolachey.

r-ia Februar 1792. B[arbu] t[irbeI], Vor[ni]c. Cere

I Tifos.

SCRIBORÌ DE BOIER1 23

cdoaasprezece scaune cu postav fistichia, insä scaune tot decele care mi-ef cumpärat dum[neata] odata, si doaa canapeIeiar[A]sl sa-m cumperf dum[neata], cu asemene postav fis-

to5. Craiova, 3 Februar 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pah[ar-ni.:]. Pentru o logodnä. Macar ca t'am fust spus si dum[ital]ica ati fost si de l[a] alte locurT vorbe, dar este o vorba ru-maneasca, el until °datá s'aìi arsu cu lapte dulce fiert si paurtna aducandu-i $i lapte covasit sa manance, luand cu lin-gura, aü suflat, si, zicandu-I de ce sufla in lapte covasit, eaeste rece, ail dat raspunsul ca cu acest fel de materie s'atiarsu gura. Si, ca sa nu mai auz si pa nora-mea aciasta a efata cutaruia de neamu mare, neamql, instiintg.ndu-ma ca co-pila Pah[arni]ce[sif] Bibeascaf este si de chip curatica $i demural sa pedepsita, cá vaz, ca, de cand aú murit Pah[arni]crullBibesc[u], ati chivernisit copii sí casa sta. pe loc, inca maf cuspor, de aceia m'am bucurat, facand si logodna cu ierologhie,cA nunta, daca vof trai, va fi dupd Santa Inviere, iar, de misä va intampla si moarte, IncA vol lasa cu blestem de a sa-varsi si veseliia in small vrerne., if pofteste la nuntA.1

io6. 13 Februar 1792. St[efan] Prascovean[u]. Pentru banT.107. Craiova, 29 Februar 1792. 11-111.1.tcpto; lIntrhog

Klay.tvigç. Pentru bani.to8. Craiova, Mart 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pah[ar-

nic]. cAm venit la cumpan[a] de moarte .. Am logodit pefii- mieti Stanut cu copila dumn[e]ef Pah[A]r[ni]ciasaT Bibeascaf :dupl Sfänta inviere , de vol avea viiat[d], vol face sinunta. i acum, cu mila lui Dumlezeti, s'ati facut si pace.»Cere depositul. Un dulap de dres la nuisart, e la enepotuIanache2. Fusese el si la Titnisoara.

cConte; miè cel cu c tisoare... Rahtul cel pe curele cucrucurf albastri, sfesnice 12 de alant[a], de parete, tipsioarelede dulceturi 6, un brati tar[igrädean], turungial.»

tefan Bibescu Maluku' are, cu sokia sa, Maria (care muri dupli. 1782innainCe de 1786), o fati, Eálasa, care luä pe Sainu; Dam Ea tris inci

la 1811, desp:Irtiti de biirbat (v. vol, XI, p. 224 1 urm.).2 PorLocaliii.

24 SCRISORt DE DOZER!

109. II April 1792. B[arbu] St[irbel]. A primit amanetulski. Trimete banT pentru doctorul Horvat. «Pentru canapelesi scaune», cere sa trimeatà.

Ito. 27 April 1792 B[arbu] St[irbeil, Dvor[ni]c. MultAmestepentru «scaunele si canapelele care mi le'i trimis dumn[eata]».

it i. 24 Maiii 1792. Dimitrache FAlc[o]ian. Cere «dooAtesAlT de piele frumoasI, dà cele ce sA One pungi Cu prafde puscá si alice... SA fie pa afarA cusute : iagdru, unde in-puscA cerbu ... 20 funtu paler bun... Crezu cA, te veT domirice fel de tesAIT voescu : dA cele dA vAnatoare, ce obisnuescuboeri : sus, rAtunde, jos rAtunde ; sus are fieru frumos ; CucheT sA inchide».

Pecete cu coroand, un capac si Am. Oc.29 Maid 1792. B[arbu] St[irbei]. if trimete o bute de

vin si cere sA-T aducA niste cArtf de la Viena.Craiova, 30 Iunie 1792. «Fii-mieti StAnut, mäcar cl

lati flcut MAriia Sa Vod[d] Vel Pitan, dar pan acum n'atimal venit ; nu stiti ce mat face, cà au avut flgAduiald si deisprAvnicie ; ci i-am scris cu destule mustrArT, sA las[e] toatesi sA vie, ca sA-I väz cdsAtorit, sA vAz ce urmare vor avea :doar vol avea noroc de nora adasta, sd m[A] caute la bA-trAnete .. . As vrea sA-m insor nepotu Ianache : vA2 cl-mscrir cA este la Bed si este bolnav».

Craiova, 30 Iulie 1792. SA i se pule «tutun» «pA sa-mud». SA i se aducd edoaA islice».

Rlinnic, I-iù August 1792. KOKITaxt MICEVTC6CDSOC. Pen-tru bani.

Rimnic, 4 Septembre 1792. Costandin Bengescu,pentru ceaprazurT cu emArginile de sArmA galben[d] si mij-loacele de sArral albA, si in mijlocti sl s[A] facl floarea decabarale, adecA de fluturl galbenf si albT : pentru care, orT-cAt banT va merge, cu dragoste ir vol rAspunde dum[itali] ...,fiindcA sAntil trebuincioasA de Lama.» Se zice cparolistd».Multdmeste pentru «doftoriile de cIum[d]». SalutarT de laSpatarul Geanoglu.

Caracal, 2 August 1792. Ilinca JAianca, Pah[artiiceasa].Pentru un eboscealIc».

EICRISORf DE BOIERÌ 25

9 Octombre 1792. Cat[in]ca Stir[boaica]. E bolnavgde o ming, csi la spitgriia de aid, de acesta fell nu sg gg.-sesca ; iatä cg fgcu doftoru aciastA rAtAtg». A cusut Hagical«doog pgreichT de izmene».

Craiova, 24 Octornbre 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pg-h[arnic]. Pentru nunta fiiciT lui Pop, Mariuta, la 3 ale lunil,cu Iosif «Sofran» (Saffranos).

120. 30 Octombre 1792. Ca[tinca] Stir[beil. Pentru doftoriicimpreung $1 cu doo pgreichi conduri $i una pgreiche $trimfce s'ail ostenit ginerile dum[neavoastrg] si cocona Mariutafica dum[nea]v[oastrg]).

6 Novembre 1792. St[efan Prg$covean[u]. Cere ungrAdinar «numai pentru sgidtrua $i pentru verdeturi $i, depoti sg-tnii altuiascg, si de sä va pricepe $i la flori, nu stricg».Oferg must pritocit. «Sinior Dumitrachie, bung doftorg, sAinching dumitale», care 1-a indreptat, «cad am venitti pan lacumpAngx. SA fie Igsat hied lirIgg el: «este $1 om dulce lagraiu dumisale».

10 Novembre 1792. «Filaret, Mitropolitul Ungrovlahiel,, adevereazg..

f La leatul 1771 merggnd dumn[ea]lui unchiul nostru Du-mitrache FAlcoianu biv Vel Cludi[a]r in tara Ardealului, la ru-dele noastre, grofii Sechele$tii, da spre familiia noastrg Bui-cestii 1, dA aicea clIn Tara-Rumgneascg, ati cgutatu dumnealuiunchiul nostru pricina mo$tenirii familii noastre Buice$tiidg cele ce ad fostu acolo in Ardeal, prin judecatg, insgnumai cu grofu Sech[el]i Laslu, fratele cel mal mare, iar cuSechil Adam, frate mar micu al Jul Sech[elli La$1u, n'atí cAutat.,

hi 1792 merge $i la Viena, la Chesarul, de si murisergfratii. intgresc cele acute de dinsul :

loan Cgmpineanu, Ianache FAlcoianu 2.

Douá peceti stricate.

I A Jul' Diicu Buicescu, doritor de Domnie din vretnea lui MateY Basarab.2 Pentru rosturde ardelene ale familleI Filcoianu, v. vol. XII, p. 120,

no cCs.LVII.

26 SCRISORÌ DE BOIDO

21 Novembre 1792. Costandin Brailoi, Cluci[a]r. Pen-tru ni$te rimatorr.

I-iti Ianuar 1793. Ellalgi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pen-tru ni$te banT.

Craiova, 3 Ianuar 1793. H[a]gi Stan panu, Pah[arnic].Pentru boala sa $i bani.

Bucuresti, 7 Ianuar 1793. «B[arbu] S[tirbei]. Pentruniste cportioane de doftoriia, pentru care avea $i tretetal).

20 Ianuar 1793. Dimitrache Falc[o]ianu. Serie fra-tilor cTuri. Laslo protonotarie» ', eFabiians.. cNepotii miei,pentru ca lelea soru-mea, Paunica Comaneanca, ati dat op$tesculsfarAti. Se ceruse in proces «ca sa, fie iscIlita. [cartea] da.Vocla.. Ci, int5I, a la aceste madeles' ale noastre 1)1 Domnunu-1 amestecam, ca. iaste un strein : astazi iaste, maine nuiaste, si acum s'ati sa schimbat ; merge Mihal-Vod[a] la Mol-dova $i vine Alexandru-Vod[a] aices., Thuri avea sa..-I dea8.0o0 de florini. A murit ispravnicul de Vilcea, Dinu Bengescu.C CUM am venit aiciti in tara, am dat peste boala ciumi aidiùIn Bucuresti, si zece zile am slzut $i am esat afara, si amumblat pan cincT judeti, dan loc in locu, spaimantat, $1 n'amavut mijloc de a serie, ca. Buc[u]re$tii r1masese pusti6 ; iaracum s'ail mal osteiat, dar nu (IA tot, cà tot izbe$te la cam :[.cate] doaa trei locurT, ca Domnu taxi nu sta sa faca purtarile degrija cele cuviincioase,a nu s'ar fi umplut tara,ci sta numaide jafuia pacatosu norod cu multe nedreptataT, inclt jafurilelui Mihai-Vod[a] ati intrecut jafurile luT Mavrogheni, rand aftstinsu tara, $i el $i oameni luT, Dumnezeti sa.-1 rasplateasca.$i trupeste $i sufleteste. Acum dar sl duce la Moldova, s1mai jafiliascI si acolo.* Salutà cMariuta, copii».

Pecete cu coroana $i un copac in scut, tinut de le!, culiterele : A. M. zis. K.

26 Ianuar (?) 1793. Un nepot al lui Pop. cl\l'at poftit prea mult dum[nea]qui] Caimacamu ca sa serif dum[nea]taorí la Viena, orT unde al socoti, pentru o hand de gheo-

1 V. vol. XII, p, 120, 10 CCXLVII.1 Afacerta V. articolul miell Un Mitropolit de alter dater, In cConvorbiri literarep pe 1901

SORISORÌ DE BOIER1 27

grafie acestor cind judete $i acelor 12 ale TariI-Rumane$tIcare s'ail facut in cat aii fost stapanirea chesariceasca aicea,fiind $i toate satele anume insamnate, care, de s'ar puteagasi in limba frantozasca, prea buna ar fi, lar, de nu, macar$i latineste, numar ceste dupa urma sa. fie, $i, orIcatT baniva fi, vol raspunde cu multumita.»

Bucure$tf, 24 Februar 1793. B[arbu] St[irbel]. Se plingecI n'are gaze*. Pentru tdofcoril de la Lipsca».

13 April 1793. B[arbui St[irbel]. Pentru banI petdoftorii», thamuri» de carata« $i Abated«. (t clor rotash).La urma, autograf. «La d[u]m[nea]el cocona Plunita eù i

Catinca ne inchinam cu fratasca dragoste.,15 April 1793. H[a]g[1] Stan Joian (sic), Paharnic. cat

tot cu slabiclune ma aflu, ca poate s'ai1 apropiiat de aface datoriia calatorii cei de obste, care, fiind suparat depatimile $i nenorocirile ce am avut cu fi miel, va sa. fie $i

sfarsitu Cu mahnire.» SA vie el si cu tdumnead nepoata«.spre a-I sfatui. Are cloud nepoate dela ginerele Vladoianu ;vrea sA marite pe una. P. S. de la eGheorghie sin HaglStan Jianu».

Craiova, 2 Maiii 1793. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].Despre nunta lui chir Todoran. tVaz, pentru pacatele meale, caclironom n'am : Ghita tot mai spre AA merge, care poatesi moard, dar, $i cat va trai, partea lui la ce casa las ?Din fi-mieii Zanfirl aü ramas un copil care acum este de15 anr, si este mut $1 surd; mamdsa o am alce in casa, $1o $tir ce fella este, $i poate sa s[a] marite, dupa cum li estefirea. Stanica 1-am insurat, socotind ca va fi noru-mea ca muma-sa, dar este numar un chip zugravit, dar, in-

colo,nimic. dup[d] cum i-am cunoscut firea : mandrie,iutime, care, cum ail fostù Nemtif aiciI, aü fostù tot ispravnec,$i aú castigat $1 pan la 30 pine de ban!, $i acum auz cdeste $i datorI sa-T dè banii : ati cheltuit cu cartile, cu man-dril: care 1-am trimes la Bucure$tI, de atí luat boerie, stri-candu-s[a] boeriile luI MavrogheniI. Si i-am facut nunta ca $i

V. p. i 1, n° 54.

28 SURMA/ DE BOIEld

celorlalti, inca mal cu multe scule si haine ; care am cheltuitcu boeriia, Cu nunta pan la 7.000 lei. L-am platit si de datorie,dar maine este lar la loe; sa-1 dad sa facà negustorie, darel cere ispravnicie, sa jäfuiasca, sa bata, sa fie cu pompa:num ele si l-aii stricat din ispravniciile NemOlor.» Ar vrea sali dea numaf venitul mostenirir ; banif capitaluluf i-ar depunela c Casa inparateasca».

16 Maid 1793. B[arbu] .5 t[irbel]. Pentru hamurf sidoftorii. Cere capa acraz.

16 Maid 1793. Dimitrache Fälcrolianu. Pentru un im-prumut cerut de cfratele cumnatu Raducanu Sldtineanu, bivVel Logofat, care tane pe soru-mea, Saftica».

Craiova, 2 Iunie 1793. Kawarantyog Ka.pcaCig, Kocfp.ce-xeq.Log. Pentru o datorie a raposatului Pitar C. Bengescu.Pecete cu coroana si initiale introlocate.

26 Ellie 1793. Dimitrache Falc[oianu]. NepotiT voriscali. cN'ati ce face, ca avem Dom[n] 1 cu judecata».

29 Iulie 1793. B[arbul St[irbei]. Cere cniste apa acra».E pe cale la Craiova. Cere si c dool sticle Cu vutca fran-tzozasca ce O. cheam[a] rum». De nu va fi, s'o comande.cAciasta vutca sa face din drojdif de zahara.»

Rimnic, 24 August 1793. Un boier cere sa-m ga-sestf doi canarl bunT, invatat bine, cantece frumoasa», sicsase rogojiooare de cele de masa, de care pun tipsiile padansale», cfarfurif de masa., atat cele de bucate, cat si ta-lerile».

12 Octombre 1793. ExapXitog rpnCtivoc. Pentru afa-ceri.

31 Ianuar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. gDum-nialuT Stolnic Dumitraiche Bibescu s'ad logodit cu o ne-poata a dumnealuf Vistieriuluf tirbeai 2, i Duminec[d], la la-satu postuluf de carne a, iaste si nunta, si, fiindca alca vinurfbune de alte tad nu. sa gasasc, si nun iaste dumnialui Cai-

1 Pe Alexandru Moruzi.a Catiuca.a 21 Februar.

smusoRt noiaÏ 29

macamu, ci m'ai:i pohtft ca sa scriti dumitale.» Si 14 pen-tru boald, lf trebuie asa vinuff. 4Dara si pentru trebuinta,cd gandesdi sa maritti vre o copild din nepoate; $i savoril face doo ládiçea, si sa volt invali Cu Vol veichiT,ca O. fie povara mal u$oará de un cahl.» Pentru clopotulcerut.

[Lisa :] 16 sticle vin de Tocaia, 12 sticle vin Aispurh,8 sticle vin de Renti sail de alt fealir de vin de afarn 4sticle untdelernn de Luca, 4 funt capere, 2 funt stainvainadec[a] tirighie, In loe de otet, 2 $ticurT de panz[1] de Pe-riia$ 1, adeca bogacia vanat, pentru captusale la perine.»

141. 20 Februar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnicl. Pen-tru un copil al raposatulul sat,' flu Zamfir, nascut dupadouá fete, lea argintu de curate». Acesta (n'ar fi malapucat sA s[a] nasca» e mut. c135. chir Dumitrache Marcudohtoru, mat mult pentru aia 1-am adus de la BucurestIAine peste aine», vrea mama-sa.

I42. II Mart 1794. Un Brailoia, se pare. Cere co buca-tarita sasoaica: WI fie metera, curata, care sa alba $tiinta $ipracsis de uscaturT, de bucate $i de zaharicà, $1 din casa deboer sa sa ià, iar nu din cele din prostime.,

[August 1794.] H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. (Ve-nirea mea aicea la BucurestI este fiindca. amandoal nuro-rile aü dat la Mariia Sa Domnul jaiba: Joita, ca sa s[5] des-parta de fiu-mieil $i alte fleacurI ce mal cere ; Ilinca cereiarag lipsa zestrilor $i ce ail ramas de la fiu-mieil, fiindcatrAe$te tnutul, nepotu-mieti Ionita, ca sa fie la ... NumaIla Maria Sa Vod[a] $i la cava din boerI am apucat de ammersti spre inchinaciuie.» Va judeca pe Joita Mitropolitulsi D:vanul. E bolnav.

10 Aug ist 1794. C[ostanNin] 0 t[ete]l[t]$[anu], Medel-nicer. ald incurcara $i pI mine : Invoindu-ma cu dum-n[ea]1[uT] Slug[ie]r[ull Argeatoianu, am luoat intru casatorie pafiica dum[nea]1[4, si nunta sa face la opt de Sapt[em]v[rie].»S5.-I cumpere unchiul ded : (6 oca zaharicale mari, deosabit

Eperjes.

30 SCIUSORI DE BOIER1

figurr $i altele, 2 oca capere bune, 12 sticle vin de Spanu,de Tocaia, 6 sticle undelemn de Franta, o suta de sardele.,

19 Septembre 1794.. B[arb il 5 t[irbel]. Se mira cA. n'avenit, impotriva «paroler), csinior Gheorghe Martin Hailains.Era un medic, se pare. 5i pentru doftorfi. )Mo$lia mea alp-turoia, unde $i ea ma aflu.s 0 c doamnas vine pentru aface doftoriile.

21 Novembre 1794. B[arbu] St[irbef]. Are 700 «deramatorr, mad, grasT, frumo$1, gata de drumas.

25 Februar [795. B[arbul S[irbet]. «Pentra plastru ceaa trimisa Madama Catincar, cum $1 cipcele le-aa adus.s I-aapriit dohtoriile: «inca de le luam dupl cum scrief dum-[neata], patru lunf, ma faceam copilas.s SA vie si Madama.«Un eizindaria, adec[1] un lefi $1 jum[a]tates, if va da hranA pezi. cHagiia$ule, in grab I sl am raspu[n]sa.)

148 15 Mart 1795. B[arbu] 5 t[irbei]. Ar veril «sinior Mar-tins, Ma.I scump deck sotia luT, Madama. Cere ccateva$ pi-tuscis.

15 Mart 1795. Const[an[d[in] Eoxottivo, Pentru gra-dinar $1 samtnta, intre care : «calarabe, radichf de luna roesi albe laptucT, capatinT mari, $1 alte feliurr, anghinare, nis-care$ saminte de florr alese).

22 Mart 1795. B[arbu] St[irber]. Pentru seminti deflorT $1 o «madaml», de care sgi nu spuie ca a adus o el : «aidpoate gasi dumn[ea]er pe multr de a-i cauta ; $tia ea un obraz,dar nu-1 numesc in scrisore, carele mi aa $i zis ca, viinddumneer sail domnul, atuncf O. va arAtas.

3 April 1795. H[a]gi Stan Jianu. S'a imbolnavit laBucurestr, «ne$ezand in casa', ce tot unbland..., suind $i sco-borand scarile boere$6 $1 domne$tf.), A venit cu episcopul«FecTori ma jail de suptiorr si ma daa jos [din pat]. Numarmultumim lur Dumnezeii ca. am ajuns san[a]tos la cascroaramea.) Cere un grAdinar si o csoc[a]citäs : «ea, de va fi fat[a]$i de cinste, si curatA, $1 cu omenie, if fagaduesc cA. voi $1marita-o, cA ea vol O. daa totT Tigani afara, ca. m'am su-p[A]rat de eT.) SI $tie $i cofiturr. Pentru telegan : «acum latargu SibhuluT gift' cl vor veni $1 din neme$T $i din popi

scatsoof DE BOIERC 31

netntestl si din altil... SI fie murgi curat, si sl nu fie spe-titi sad armasarT, macar sa dad zece florintI mal mult, sipan la treizad de galbenT, iar maT mult nu, cg de acuminnainte vol gasi i aicea, cä s'ad deschis tgrgurile.»

152. Craiova, 19 LIlie [795. H[a]gi Stan Jianu. Pentrugostenelile Bucurestilor, cu suitu si scoborg.tu scarilor, si altesupargri; dupa ce am venit, toate acele osteneli mi ad cgzutin picioare, si mi s'ad umflat ca uleele, si, de ce merge, sitsue unflatura in sus, pand mi s'ad umflat si pantecele, des'ati facut clopot, si, osabit de dohtorul Pal, ce ad fust aiceaacum, ad venit $1 un Grec, ce zice cá ad invatat dohtora laFranta, si are si spitied cu el, si mi ail oranduit nisteprafuri mg, de le lad numaY cu apg dimineaata si sara, simi ad hot[g]rat ca sg es la primblare, inca maT mult sä umblucalare, care m'ad facut si am cumparat $1 un cal scumpu .

Era sa má duc si la bait, fiindcg am luat vaina baltilor, dar,intelegand ca sant neste sate zbreduite de cium[ä], nu m'amdus, cä m'am temut. [Sa intrebe si pe dr. Nai,ctader.] Soca-citg n'am ggsit la aciast[d] vreme, ci-m cauta si Im trimite,numaT sä fie cresting $1 cu omenie, cg eft vol sg trgescviiat[1] cat va vrea Dumnezed, iar nu voT sa-m tiranipsescviiata. Si pe TiganT vol sa-I dad pe toti afar[a] [Despre epitropiaCase sale, cad' se teme a nu-I ajunge] mar rail decal decasa ObedeaanuluT, precum si a GInesculuf: de n'ar fi

facut Obedeaanu man[A]stire, precum si Ganescul, s'ar certaca neste dobitoace. Care si ed Preaajba gandesc sa v[a] facsa aibä cäte ti. woo pe an, dar nu inchinat[a] la altanastire, ci s.ipt epitropie, si sa aiba scoala, sg invete depomang, si sä mgrite fete sarace, ca clironomi miel ad ce leramanea: banT si scule si mosiia; nutnai daca n'ar fi ca Balutg.Obedeaanu.» Cere cjinblulite, numai sa fie coapte tare,pentru supg Stitt ca sá vand arme vechi si bune, si yang-torI, am 6, [i] mi s'ad stricat puscile; ce sg-m el doog flintecu patu jumatate, pentru vgnat, si aliciI, si mal mad, si malmicI... Cat si vre o pgreche pistoale englezesa sad de Bed,ca acum mal mult oT sg umblu pe afar[a], ca am scapat deDivan.»

32 SCEISORI DE BOIERÌ

Novembre 1795. Spktarul] C. Cluccerioglu. A fist numitispravnic. «Am trebuintd de un bucgtar si o NemtoaicA spg.-lgtoare s .

zo Novembre 1795. B[arbu] $t[irbel]. «Pentru pricinilenepotu-mied Stolnicu Dimitrache Bibescu.s Si pentru e gaze-turfs. «Din nAprasnica boala ciumil, si dina rAzvrAtirea vremilor,dupg cum yel fi auzit, mg aflu cu totul aicT la TArgul-DiuluT.,

25 Decembre 1795. B[arbu] St[irbei] «Acum s'atiapropiat si sorocul gazeturilor de a esi pg. anul acesta.s

3 Ianuar 1796. Rusi Caragicu, biv 3t[i] Logofg.t. Pen-tru o butcl.

1 t Ia.nuar 1796. C[ostan]d[in] Oc[e]t[e]l[i]s[anu]. Cere«doä batiste musulins si prezentin «$i dog. telatinurT.,

21 Ianuar 1796... Post[elnic]. Pentru co butcä cu undrug la mijloc, sg. umble roatele denainte pe didesuptu, darsl fie foarte usoara, numaT de doT oamenT, si cu veziteu treTs.

5 Februar 1796. Stoian Post[elnic], zet H[agi] MAteT otPitestI. Pgharnicul Iordachi Filipopoliti cere c 2 toputi de hArtie...Dar i at' spus pArintele episcopol ArgesuluT cd mArginele laasfel de hArtie nu sAnt tAete... SA o daT la mesterT ce leagacArtile, cl. sg-T tai mArginele. El cere «2 funtf tdbac, de laPestea, de cel negrus, si go vermia (sic) pAnzA ce sA cheamlLintr 1, pentru legat la gat.»

i6o. 17 Februar 1796. Stancru Susgscu, biv vt Comis.Pentru ramAtori, ceasornice : «un crasornic bun de purtatilin slnil, si acolea la SA.bil sg ggsgsca clasornice bune, en-glezAsti,.

RAmnic, 29 Februar 1796. Costandin Ot[etell[i]s[anu].«Pentru doao harte de Tara-Rumlneasca si aite doao deTara MoldoveT, ce s'ati fAcut in aria trecuti. s

3 April 1796. «PArvul, biv 3t Logolgt, ginerile luiTudoran BAjoiti.» eNe aflám sIng.tosT, cestI care trAim pAndacum, lar dumneaeT, maica, soacrg-mea, aii rApAosat, de esteacum la Pasti un an, precum $1 dumnealuT taica socru-mietl,Tudoran BojoT, sA aflg in patimd dd. boalA ... si nu poate

1 De Linz.

SCIRIS0111 DE BOIERÌ 33

umbla In picere ... Fiindca copila cea mica, sora Manditi,sotii mele, ai1 venit dà varste, ail inceput a ne veni uni altidupa obicei, si, nefiind gata din multe, intoemai ca o fatasaracd, nn putem a o da.» Sa-1 dea «un rand da hainecum te va lumina. Dumnezeil ... Este aid un ipochimen,anume polcovnecu Dragomir, da la dumn[eapur Vistieriul Stir-bei, carele, fiindu-mi prieten mar dannainte, i-am si daschiset vorba pentru copila, si nu ar fugi, dar, cum 1-am price-put eii, ¡Orà voia dumilale O. cam fereste. Si pentru aciastalards ma rog sa binevoestl dumn[ealta a-1 indemna cu oscrisoare, sa là copila si sa. nu fuga da neamul acesta ; darte ye face dumn[eata] ca nu stii da scrisorea mea ; dum-neata invatat esti dO Dumnezeil, ca, in credinta, unchiule,nu sant asta data oameni ca aceia, si-mi pare rOti da asacopilä, si vom avea si pleat a nu face silinta sa o dam dupaom da potriva ... Cumnatul mieil, iarOs, si el al:Ilia is agoni-seste casif dumisale : n'ai1 putere macar cu cat dl mic lucrusa ajutoreze copila ; pana si inbracOmintea ei o agonisestetot da aiurea. Unchiul Ilie, fratele socra-mea, iar a raposat ...La boltile da aid nu este nimic procopsalA ...» SI pri-measca un copil, cumnatul scriitorului, la el.

9 April 1796. B[arbu] St[irbeil. Pentru czece copurde vin vechiti de Ardeal», gIO parechi stria' de mAtasa»sail bumbac, suptiri, zahar, cafea, pesmetr, geot cipce», (ma-nusi albe de mItasa», quilt"' pantoff», ezfara fluturi $1 prinprejur cu pide neagra sail alba sad de atlazti si o masa le-sasca Cu 12 It-vete. a

12 April 1796. B[arbu] St[irbei]. MultAmeste pentruvin : tsi, din at beam pana acum, indoit vol sA beari, stiindel este de la dum[neata]». Multameste pentru mAnusi dateCatincli.

21 Maiù 1796. KWVCIT. Emiottivoc. Cere doi canarl si86to -71 TpEct, p.tvxf3irx (cdoul ori trei minarete»). E numit is-pravnic de Viicea.

23 Maiii 1796. KWYOT. Zoxottivoc. Trimete scrisori aleCanticAI Stirbei. Cere canari si, fära zabavA, ogazete».

7 Iulie 1796. Cost[andin] Gianoglu. Cere imprumut.

5216.Vol. VIII. 3

84 SORISOBI DE BOOR!

Intervine si Constantin Otetelisanu, pentru gVist[ierul] Gea-noglul, unchi-mieti si

8 Iulie 1796. St[an] Rianu], P[ostelni]c. gFiindcA rapo-satul taica 1, la sfArsitu vietir, n'au apucat sA-$ fac[A] dilata,ori cl vajmas[i] nu i-ati dat vreme, ori cA, stiind cA are diiaafAcut[A] de la Temesvaa, nu este trebuintA de alt[A]o, sAtrimeatA, dacA o are.

9 iulie 1796. Kowar. Ioxasccivog. Nu-r trebuiecanari numai Cu cAte o (Iota», ci esä stie note mai multe,spre a fi vrednicr dá cinstea unur mare person, unde amsii trimit peches. Sa caute «si la patrii frantiscanr,.P. S. «Am multe havalele del[a] marl persone de l[a] Bu-curestir ; trebuint1 am de sas e canad cu 2 sail si 3,inc[A] si mar multe note sl stie lar, pentru pret, ea nubAnuesc, numar fainT sA fie, bunr, cu organele lor DoicAtAlus[i] micr, frumos, vrednicr de dama mare, de domnitA.»

Rîmnic, 22 Iulie 1796. Constantin [Cluccioglu], SpAt[ar].4CAnd eram la Sibiiil, am mersu la gràdina domnuluf Bran-cantad 2, unde am gAsit un so-it' de poame ce O. numesteananas, si am cumpArat., SA-I iea si acum cineva.

Rimnic, 29 Iulie 1796. Koncrr. IoxotLávoc. cPAntru cl-tAlus, am väzut mg.sura ce mi s'aa trimisü i, fiind mare, nuface de acea persoanl.» Mai cere doï canarf.

4 Novembre 1796. St[an] Jianu, SArd[arj, cere csticlede Aouspruh,.

Craiova, 2! Novembre 1796. SArban Otetelisanu, bivVel Cluciler], isprav[nic]. Pentru`vinzare de mite si rimAtori.g SA pui sA-ma facA o argintArie . doosprlace pärechir decutite, cu lingurile lord, doo solnite, doo sfettinice si o lin-gua. mares.

15 Decembre 1795 (1796). Ncxaccoc lIpapcopcivoc. Pen-tru hamurr si cal. Greceste.

intovArlseste cu un bilet Dimi[trie] Bib[e]s[cu], Stol[ni]c(12 Ianuar 1797).

1 Hagi Stan Jianu.2 Bruckenthal.

ECEDIOEf DE sorzrtf 35

9 Februar 1797. Catinca tir[boaica], Volk sa trimeataPlunicar ccdteva lucrurf de Taligrada2.

9 Maki 1797. Catinca tir[boaica]. A trimes 5.000 dele!. 4c i mg rog, chir Hagi, cum mar in graba O. triimitddumneata scrisorile la dumnealur,, instiintandu-1 $i dumneatade priimirea banilor, ca sil primescil $1 ed raspunsil de ladumnealur, sa-mi odihneasca $i mie inima.s

Targu-Jilulur, 17 Iulie 1797. Dim[itrie] Bib[escu], Sto1-[ni]c. cPentru hamurile ce pohte$te dum[nea]lur Banu Bran-coveanu cu cite doao lanturr pa supt barbas. Cere c$idor telegarr murgr încldp. i la 4 April precedent.

24 Ianuar 1798. cCostandin Dudescu, graf. cSa silpazeasca i spre mine de catre dum[nea]ta tot acel vecu prie-te$ug $i dragoste ce o avea ca.tre casa noastra catre ra-posatul taica-mied. fi vine marfil din Viena.

28 Ianuar 7798. B[arbu] $t[irbel]. «Multi de aid, dinboerf, din negutatorr ad scris pentru gazeturr, aü 5i datbani, $i nu lead mar venit ; s'ad auzit o vorba ca pa gazetari1-ar fi inchis, dar nu putem $ti, cu adevasat este sad nu :dum[nea]ta poate sil $tir de va fi asa, $i cum ca s'ar fi opritcele grece$tr, sil nu sil mar dea afar[1]. Ci te poftesc pa dum-n[eata], fa un mijloc $i imr triimite nemte$tr de aci, din Sibil:$titi ca multr obicrnuesc de ad gazeturr, mar vartos chir Enache,cumnatul dum[itali], trebue sil alba; pldte$te dum[neata],im trimite doaa, trer partide, de la Ghenarie, $i de aci innaintefa dumn[eata] randuiala de-mr triimite totdeauna. i pentruco ratatas.

Rimnic, 16 Februar 1798. Const[andin] Brail[ol], Pit[a]r.cDumnei cinstita cocoana aimacameasa sil aflä venita aiceala Rimnic $i, din na$terea until cocon, sil aflil lehusa si camzaifa ; dum[nea]i[ur] dohtoru ce sa afla langa dumnei, dete acrastareteta . SI cercetezr la gradinari de acolea, sad la gradinalur Brocantal, pentru ne$te poame ce le zic: ananas, sil all,-verdiseptf dumn[ea]ta doaä poame de acelea, sil mi le trimitin grab[1], fiind trebuincroase lax* pentru dumnei.s

Sotia lui Iancn Carageit, biv Vel Postelnic. V. vol. VI, P. 507, no 267.

36 8CRISOR1 DE BOIER1

9 Maiii 1798. Gheorghe Ben[gescu], ClucT[e]r. Cere im-prumut 7.000 de lel, oferind garantie in mosia Bengestl sailBreasta.

II August 1798. B[arbu] St[irbel]. Cere <mike mArunteca meiu, si alice mal matt de epurT, praf paler de la siniorAlbert ... De cel de BecT sl-m dea, care va avea maT bun.»

2 Octombre 1798. B[arbul *t[irber]. Cere 4 zahar sicafè», calice marunte de vrabet..., cA-mi trebuesc pentru pAsAr[I],

cA aicT nu sA gAsesc ; numaT sa fie de cele maT mArunte».9 Octombre 1798. Const[andin] Brail[oiii], Stol[ni]c. chi

trecute lun[l] am fost scris d[u]m[itail[e] pentru neste sApun cescritt gazetele ca. ail esit pentru spAlat cocoanele pe obraz: sa-mtrimit patru calApurl pentru dum[n]ei prea-cinst[ita] cucoanaCaimAcAmesa, si atuncI mi-eI raspuns d[umitale] ca. estedeparte, ce, de pofteste dumnei, sa scriil dum[isa]l[e] ca O.scriT acoló, ci, fiindcA d[u]m[n]ei vede el ail adus alt[i], pof-teste ... sa i sl aduc[A] si dumnei.»

Craiova, 1799. ScrisorI de la (DrAghicean Ot[eteli-sanu], Stol[ni]c».

6 Mart 1799. C[ostan]d[in] Ot[ete]l[is[anu]. tSi eaml aflu cu casA cam grea, cA, din mila luT Dumnezatí, pa.tot anu ne cAstigam ate un copilas.»

Mart 1799. B[arbu] t[irbeT]. e SA-m trimit cevas se-mintl de gradinA, de ale mandril, pentru ca aidi tot(' ne-amprapadit Turci; conopidiT, amdidi (sic), de varz[A], cAte fe-liurT veT socoti.. . Ira veI insemna d[u]m[neata] fiestecare felu-rime cum sa s[A] pue in pamAnt.»

27 Mart 1799. cislicolae Golesc[u] si ispravnic dePitestl.» cCunoscand prietesug[ul] ce al dum[nea]ta cu dum-[nea]luI taica Vornecu Raducanu Golesc[u] si cu dumn[ealluivAr[u] Constandin Dudesc[u], nu lipsIsc a mA ruga ca siamAndoi sa avem tot acelas prietesug bun. DecI ma. rog du-m[ita]le sA trimitT acIastA scrisoare ce scrie italieneste, la Viena,la dum[nea]luT chir Ghianache Dirnitrie Cariboulu. Trimiseitidum[ita]le si un sfantih pentru creitari postiT, pa care-I puseittin plic. Ci ma rog O. am si rAspunsul dumn[i]tale, de pri-imire... Cu insus mana mea scrisa.»

SCRISORI DE Board 3/

189. 8 11/1a.la 1799. Grigorie Ghica l. Pentru e niste broastebroa.5te. cestoase», ce trimete Constantin Socoteanu, isprav-nicul VilceT cuiva la Sibilii, in numele sAa.

r9o. 18 Novembre 1799. karbul . t[irber]. cSA serif laBecT, sA-mT vie si mie gazdturl italienesti, fiinda am inceputsi ea ,s1 cetesc talieneste, si mal bine ma deschie din ga-zeturT, iar, and si and vel cunoaste dum[neata] a nu e cuputintA de a-m aduce talienesti, imi vei trimite tot nemtesti.»

BucurestT, 18 Novembre 1799. Manolache GrAdis-teanu. (AS.1 murit noru-mea Catinca, sotiia fiu-miea Scarlata ;de care santern foarte intristati acum.»

5 Mart 1800. E'Ca.V[0;] &awn. ePentru aceste arjin-tAriT i fac beserici Prejbil». P. S. grecesc.

12 April 180o. Karbul 5 t[irbeq. Pentru czAce so-lame si f o treT, patru ocA piezAntin» (sic).

9 Novembre i800. B[arbul trirbell. Cere cprezAtinsi solarnù 2 .

29 Decembre 1800. Grigorie Greceanu, [CAminar].Pentru un deposit.

CAinenT, 23 Februar t8o1. Safta [SAftica] Ot. [SAr-dAreasa Otetelesanca]. V enise cu (opt telegarT» .

Mart 18oi. Scrisori de la Grigorascu BAleanu (M7cce-ktávoc), biv Vet Clucer. Grecestl.

14 Mart 18o1. B[arbu] t[irbei]. cSä aflA ad coconaTite Bengiasca si dascalu Dimitrie.»

ia Mart 180i. Costachi Log[o]f[Atul] za Div[a]n. Sepoate 15.muri despre el cde la dumn[ea]lor boerii BibestI, simai vArtos de la cumnatu dumn[ea]lor, dumn[ea]l[ufi] SArd[arjStAnutl Jiianu, fiind al dum[ital]i rudenie».

26 Mart r8oi. Vornicul Raducanu Golescu. Pentruafaceri. IscAleste greceste. i in Octombre, Novembre, scrisorTde la el.in Septembre, oferise mierea si ceara ce stringeprin tarA.La 9 Decembre : clInA acum din huzmetul ce i-ambAgat, n'am fAcut sIvArsirea de luatu banilor».

La 25 Februar, cerca seminti de flor!.

I Domnul de la 1822.

38 scalsonf DE BOLEBI

21 April 1801. Cost[an]d]in] Viis[o]r[eanu], Slugi[e]r.Pentru niste cpaftalute... Vre o moda mal zarifa... Asijde-rea, trimisel si acest ceasornic, ea sii s[1] petreaca o sticla,si s[1] sa spele.»

16 Mai(' 1801. B[arbu] St[irbeil. cPentri d[u]m[nea]luYCluci[aru] Bengescu, adevarat aii muritii, Inca de la lupa lulAprilie; pe care 1-am si ingropat la biserica Sfintilor Apostoli,unde este si cocona dumisale ingropat[a].»

29 August /801. (Dinul Log[o]f[a]t, saraf.» Pomenestepe soacra-sa, e Chirata Socoleasca».

1 1 Septembre 180i. B[arbu] St[irbei]. eSd apropieSfant[a] Ecaterina, si htunel avem masa: sa ne treimiti nescarvasalami, ananas si ceva pezantin, ca cite ca cu paciuireaFrontezului sa. vor gasi in destul.»

2o5. 26 Octombre 180i. Paun[a] Otetelis[an]c[a], Sara-reasa. Pentru afaceri.

19 Decembre 1801. Gheorghe Cernatescu, biv 3-ti Lo-goat. Cere csa primesti pe acesti doi nepotal ai miei incinstite palaturile dumitale, de vreme ca a0 ramas sdraci detall, si sa fie dati spre invatatura, fiind din neamu dumitale ).in schimb, li se da pensie de 100 de lei pe an.

4 Februar 1802. R[a]d[u] G[o]lescu. Arata de cenu poate plati vechea datorie. in 18or ii amanetase pentruace! 3.000 de galbeni mosiile Golesti si Bratulesti.

Bucurestr, I-iii Mart 1802. Vornicul Manolachi Gra.dis-teanu. Pentru bani.

23 April (1802 ?). Costian]dji 11 Viis[o]r[eanul Sluger.Pentru darul unui ceasornic, csi un lAntus da aur, zarif, sup-tare», al sotief le, Irinita.

31 Octombre 1802. B[arbu],St[irbei]. Trimete genera-lului sat' 4ginararesei» Cabalin <run salii11, .fagaduit cind apleoat el din Sibiiii.

La 14 Octembie, el arata pe Catinca tacita de drum.8 Ianuar t80. Rad[u] Golescul, Vel Vor[ni¡c. Are

la Golesti de vinzare niste fin, se pare, si curuiala elg porumbu».13 Februar 1803. B[arbu] t[irbef]. cDupa ce am

venit aid la Bucuresti, prin scrisoare am fost pohtit pa dum-

3 Vami,

SOBISORt DE Botzaf 39

neata ca sg scriT la Bed sg inceteze gazeturile si pg anuacest, si vgz cl tuturor le vine, numai ale mele s'ail oprits.

18 Februar 1803. C[ostan]d[in] Otretell[i]s[ant]. «Fiindcäaid ail cgzut zgpadl foarte mare, incgt mijloc dg a-m puteagrtsi meld pentru mgncare nu este, si fiindcg am intrat insfant[ul] post acest[a]..., rog pl d[ujm[nea]ta sA binevoesti aporunci O. stt cumpere de acestT zece ziotT cat meld sg vorputea km., Raspuns : «2000 meld a 1 0 X., 2 cupe un lei,2 urcioare 18 x., I sacti la meld 30 x.»

22 April 1803. B[arbu] St[irben. Cere «doi-tref funtide crAmatartar, fihtdcg sd glseste si aid, dar nu e bun,curat ... Armgsari care avem, mi-ati luat Pazvandoglu, darmi ail plgtit.»

27 April 1803. Notaxog [NIttpxycopivoc] Pentru 11-acid de florT. Greceste.

28 April 1803. `Po.;ivilx Xxpapapirtog]. Pentru «doäoc[1] bumbac suptire si o jumgtat[e] oc[à] tiriplic sup-tire p.

30 April 1803. [Pahjarnicul Nic[olae[ Glog[o]v[eanu].«La plecarea mea de aco[lo], am lgsat &al pungT la un blestemat de 11cAtus, cgruia i-am dat si un galben petftru lucru...Si la armintasu de acolo am dat 14 florinti, pentru 2 calarmintie ', si apoT acei cal i-am scos in Ora, si ad rgmas casg-m intoarcA armintiia.» Cere e fluturi si sirme, dui:4 probace s'ail de».

6 Mai9 1803. SpAt[arul] Petrachi Ritoridi. PentrumArfuri. Greceste.

ro Maid 1803. C[ostan]d[inj Ot[ete]l[i]s[anu]. Pentruo Ladd ce trece pe la vamg.

15 Maiti 1803. Dimi[trie] Bib[escu]. Pentru o datorie.Pomenit «chir TIngsuicA2 .

30 Maid 1803. Sgrban Murgeseanu. Pentru «haca-returT, si o cfemeie mgritatg a doua card... SA s[1] impece.»

10 Iunie 1803. Dumitrache Sandulescu, Cluceriti, Pep-tinariti. Pentru bani.

40 sctusont DE BOIERf

to Iulie 1803. Brarbu) Catinca trimete gene-ralese! .xo gevrea de cele care pune la gat.)

Ea insd$f cere c to dramuri de fluturfv, s to ace de &fur : sacheatl dumneata pe o dascalit[a], sä le aleag[a], sa fie bune».

pentru gevrea (autograf)Ii Iulie 1803. Mihalachi Manu, Postelnic. Pentru un

amanet. Greceste.titi August 1803. Rad[u]c[an] Bengescu, Med[e]l[ni]-

c[e]r. Pentru banf.Caracal, 5 August 1803. Girigora$cu] Jianu,

(Pentru Ionita Lazar, de aicf, din Caracal, fiiul al preotesiiMarica!), mort acolo. Era cu simbrie in Sibiiti.

22 August 1803. B[arbu] Cere g to acacheli(sic) marf, bunt', frumosf, ca de acum innainte crezí ca leiaste vremea, incep sa sa coaca ; fiindca $i nol vom sa da-ruim Marii Sale luí Vod[a].»

9 Septembre 1803. St[annta] Jilanu. Pentru gIonitasin Nicolae Valcdnescu $i unchin Raducan[u]) $i Vasile Tu-fecciu, nepotu Raducanului», gC[ucI[a]r Sarban Otetelisanu).

14 Octombre 1803. Radu Golescu. Pentru o vanzare.Acesta iaste vorba bra$oveneasca, si nu vol sa

9 Novembre 1803. Notactoç Ellinpaptoßivoç]. Cereananas. Greceste.

Bucure$ti, 30 Ianuar 1804. Cost[an]d[in] Ghica Banusi un boier grec, Vel Postelnic. (Fiindca Avgi-Basa, adicaba$-vanator al Mari' Sale luí Vod[1], vine acif in partea lo-culuf, sa cumpere cincisprezece samsoni sa inlesnestf cua gasi si a-1 cumpara ... Ca $i Mariia Sa Vod[a], pliro-forisindu-sa da bung prietesugul nostru ce este intre nof,inteadinsù poruncit ca sa suiü dum[itali], pentruaceasta 2,*

6 Iulie 1804. Cati[n]e[al Bib[easca]. Pentru too defunti de bumbac. Greceste.

Dultil.3 Pentru astfel de daruri de duIá co se fAceall in Poarti, v. 0 Doc. Ca-

r1, p. 123 0 129.

scaisba1 DE BOlEItt 4-1

14 August 1804.. C. Varlaam. Pentru ni$te bratarI,castroane de supa, farfurii, talere, etc. Grece$te.

2 Iulie 1805. Dimi[trachi] Bib[escu]. Yntreaba de pre-tul vitelor : le-ar trimete $i la Hatag. Scrie si ecumnatultaIonita Ganesculs, pentru un ccusur).

21 August 1805. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pe itru otrimetere de boï.

23 August 1805. Costandin Ot[ete]l[i]s[anu]. cLa Po-rumbac, ca sa faca noazad de jeamuri dupa gergevelele cetrimeasa ... Sá m faca baglamalele de noaasprezece ferestI,cate sa voar putea maI zarife si tapene.

16 iVIaid 1806. Const[antin] Brai[loid]. Cere cpantoffde piele faiá toc, insl verde una si doo negrey, «tetina sadteler, calarabi*, piscoturf, pesmetT, capa acrds.

CtinenT, 21 Octombre 1806. Ionita Boranescu, Postel-nic. Pentru afacerr.

La 29 Iunie precedent, pentru sfe$nice ce sint a fi se tri-mete Inteo cladatue2.

[Brasov], 8 Mart 1807. B[arbu St[irben. Omul cdum-nealuI Log[o]f[a]t Bibescu» scrie cá s'ad vindut ramatorii, csiO. afla la satul Bradul, Incolo de Deva.

[BucurestI], 2 Maid 1807. Radu Golescu. Cere cdoaocantare de silitra $i doao cantare de bronstains, prin Cii-nenI. Pomenit ccapitan Con:11nel'.

3 Maid 1807. Grigore Cotofeanu, Stol[ni]c. PentruafacerI. Pecete Cu rp. K*.

19 Iunie 1807. Cost[andin] Murgesanu, Satr[ar]. 4S'adfacut cu voia lui Dumnezed mare izbanda, de ad biruit penecurati Turd, $i ad venit Melencu, Om lu Cara-Gheorghe,$i ad vorbit cu ghinararu, ce vor fi avut sfatu, $i ad trecut'peste Dunere si uni din jos, $i asa ne-ad venit veste ca adfacut mare izbanda. Pana. ad fost ajuns ocaoa de mum-ba.c cate treIzad de parale torsd, $1 cel netorsd cate pa-rale doazad, °Obit de alte lucrurI . . . Pentru Craiova,ad inceput a sä strange din negustorI, din mahalagiI,dar pagini de Turd ail stricat case, u$ii, ad scos fiiaráduprin boite; numaI s'ati Intimplat cilibi Iorgache Sutu cu

42 scinsortf DE smut

el, ca. aprindea $i orasul ; Dumnezeti sa-T dea bine un deva fi !»

14 Iulie 1807. B[arbul t[irbeij. Pomenit Pah. IonitaGanescu, care are o polita. Cere stiri epentru pacea Frate-zuluT cu Muscalu, in ce chip earl facutp, eel numaf o armis-title», esi pentru Sarbf : ail LAW& cu Turci $i pana unde atimersa $i ce facy.

[Bucurestf]. 10 August 1807. (Radul Golescul. bivVel Vornicil.» La Bran, banuiala de boala in tara ; afaceri devaina.

243. [Bucure$0], 17 August 1807. Radu Golescu. Ceresa-I afle co bucatarita foarte buna, sa $tiia sa-m faca bucatebune, numaf pentru mine, cate trei feluri dA bucate $i o frip-tura buna, si prajituri sa $tie sa faca, feluri dd felurT.,

2 Septembre 1807. Dumitru Braila (D[u]mn[ea]luiDvor[ni]cul Grigora$co Ghica in scrie cum ea sant sa-i viedoao butcT de porunceald de la Beef cu ceamu.x. Ceamuriletrag la Ru$ava sat" la Rusciuc. (Vremile Ora acum ail fostinpotriva, $i nu vor fi cutezat sa le porneasca cu ceamu paDunare.»

21 Septembre 1807. Comanda a luf Stanut Jiianu :(o broascá mare pentru magazin, numaï cu zavoara facutape mana stangl, o broasca mar mica..., pa mana dreapta,dood piroie cu ganstile lor.,

28 Septembre 007. Sevastiian Costanda, Medelnicer.(Nu ne-ail ramas nici casa unde sa lgcuim.» Le ail pradate paginif». Compliwente, ca la rude.

2 Octombre 1807. [Sardaruf]. Cos[tar]cl[ini Bib[escu].cCu ajutorul lui Dumnezeil am trimisil sa radice pe Elencade acolò, cu copliT, ca ne am speriiat cheltuelii in doo part.»Pentru datorie, la care si-a ca.lcat «parola». (Cu ajutorul luiDum[ne]zatl socotim ca pe lama vom avea lini$te, ca auzamca oste are O. vie mult[1] ; Turci foarte s'ail infricat, a numal trece Turci dincoace, care de catava vreme nu mg trec;dar ce fell va ramanea la urma, Dum[ne]zati stie : noT, omos 1,

I °Op.ug, oricu m.

sozasoid D BOLEEf 43

avem, Cu ajutorul lur Dum[ne]zAti, nedejd1 marl c vom scApadin mAna tiranilor. Pentru dum[nea]l[un neica, el 1-ati scApatDum[ne]zAd, stiti cä intocmasI ca si nof te veI fi bucurat, caun bun crestin.»

11 Octombre 1807. B[arbu] St[irbei]. Cere ananasurIpentru. VodA.

[Brasov]. 22 Octombre 1807. Barbu St[irbei]. Tri-mete o scrisoare «la dumn[ea]lul SArdariul FArcAsanu». Cerevesa c de spre partea Craiovi.»

27 Novembre 1807. Fratif MurgAsanu. cNecazurI sifricI destule am pAtimit pi noi, fugiti prin pldurf, cu chir loanMathef, de rdzmiritr, dar, acum, multAmitA lui Dumnezeti,avem liniste si fn tara noastrA; cum au venit ghinAraru /saiaaicea la Craiova, cu oaste muscAleascA, nu ma pot Turci sAmal treacA DunArea din coace, fiindcä nu-1 tin curelele.»

25 Novembre 1807. loan VlAddianu, Clucer. Cereun grAdinar, cgAzaturI frantuzAsti». Doreste si sAminturi :crocti, cardamk si alte felurI de sAmintif de sAllturf».

21 Decembre 1807. Eleni Cere cvin dePesta sat' ungurescfia.

Brasov, 23 Decembre 1807. B[arbu] St[irbel]. PentrugazeturI. cMA rog scrie-m si mie ceva mal noù : cum ailrAmas tara, la Turd ati la Muscalf, si. cu Englezu are Mus-cali bine.»

La 14 Ianuar 1808, cere capA de melisa».1808. CorespondentA Cu lordache Tufan, Medelnicer.24 Februar i8o8 Eleni BrAil[ol]. Pomeneste pe cvAru-

Stol[nf]c[ul] GhitA Cotofeanu».Bucurestf, 2 Mart 1808. Costachi Ghica Banul (gre-

ceste) si rprOptoç rxixac (ccilibi Grigorascu Ghica 2»). Pentrulucrurile To5 TE p.cocccpEtoo Cipx. Recvou, rcpó ç, xect irrirpaEaciLaç

(tale rAposatuluf dumnealui. Banul, tatAl nostru, si ale vi-tregif noastre»).

Noul rugAminte la 12 Mart. Aveati hirtie patriarhaläpentru a le descoperi.

Isaias% V. Acts si fragm., IL p. 432; /nrcrimir, K, p. 244.2 Viitorul Domn.

44 sontsonf DE BOIERf

17 Mart 1808. B[arbu] t[irbei]. 4AicT auziram ca pala schela Caineni s'ati triimis salahori si bumbasirT, mazill,boeranasf, ca sa dreaga drumul Cozii, spre Ramnic, fiindcaiaste ca sa s[a] pogoare ostiri in tara Nu am crezut, ci, deva fi ca sa pogoare niscaiva ostirT, trebue sa. stiT : te poftescca sa ma instiinted de iaste cu adevarat, si cele [ce] saaud de spre partea Craiovel... Acestea ne-ail spus unul ceaa venit da la Ramnic, dar n'am dat crezamant.»

7 April 1808. Eleni Bral[lol] cChiriia mu, multa dragostece s'ati incuibat in inima mea, ma parachinisaste {=mica] si labagatelud sa supar dragostea dum[ita]le.» Cere semintl.ei sa ma cred, cocoana Paunico, ca nimic nu ne-aa ramas,si umblatna sa facem casa nool de acum innainte... SI O.ià de la vre un gradinar de isprava, sa nu fije semintile veichr,ca nu rdsar. Cere ccartofiol, cunupide, varza nemtasc[a],cararabi, radichi dà luna, rosT, radichi albe si negre, mor-covi, selina, patranjel, salata de cea invaluit[a], da. dailaltace O. face ca verzik, galbinidosa, varza rosie.»

[Brasov], 19 Matti 18o8. B[arbu] $t[irbei] e Aid O.afla un evghenis, om al Mari Sale printipulul Ipsilant; areun copil care va fi sa-I faca doftor, ci, fiindca-mr iaste unprieten prea bun, ma pofti ca O. scria dum[ital]i, iaste ca sa-1triimita la Bed, sa spudacsasci. ' acold, si sa invete si doftor ;dum[neata] stir randul acestor lucrurr, si poftesc ca sa mainstiinted cu catl banT poate sa invete carte la scola inpA-rAteasca sail unde socotestI dumnkatal, si cu mancarea siinbrac[A]mintea, si da ad, da la Bed, iaste ca sa meargala Lipsca : acolo iar stii dumn[eata] cu cat poate sa chel-tuiasca inteun an ; si cu posta ma rog sa am raspunsii.»

.262. 8 Iunie 1808. 'Icoecvng Etitonetvoq. Pentru dresul unuijuvaier.

263. 24 Iunie 1808. t Parvu gram[at]ecu, biv 3 Log[o]f[at],ginerile raposatului Tudoran Boja ot Craiova., cDupa bles-temul 0 pacatu ce are tara adasta, in trd randurl mi s'atijafuit da Turd casa, si in treI randuri am nacajit si am fa-cut la loc, lar acum la urma m'ati stinsu da tot ; toate do-

I Strguiasci.

SORISORÌ DE some 45

bitoacele mi luat, cal, bol, vacT si toate sculisoarele,si tot capitalu ce am avut, 'neat nu am avut cu ce fugl,sa viü dreptu la dumneata, ci am umblat prin bajdniT cusatele pin padurT : treT copile am, din care doaoa sant devarste : la cea mal maricica mi inceput a veni pei-tori, din pricina ca nu-m da mana sa-T fac zastrisoaradup. potriva noastra, le daii raspunsu petitorilor cá nu santugata... Mi i.a.a arsu si casale, ci sae la tara, la o mosdoara,Robanesti Patez[u]luT, langa posta.» Cere ajutor : cun randuda haine copilif i niscaiva sculisoare sari vasa... Ma pri-peste varstea copiliT.»

IasT, 8 Ellie 1808. Iacumi Stolnicul. Greceste, cuo foarte urita scrisoare.

Rimnic, 4 Septembre 1808. Dr. Ullrich. Pentru afa-cerT.

5 Septembre 1808. Rad[u]c[anu] Bengescu,c Aid s'ati dat poruncT de la stapanire in toat[a] tara

pentru galbinT olandez, sa umble de cate e zace.»[Brasov], 5 Septembre i8o8. B[arbu] St[irbel]. Pen-

tru dohtort1, esenid.$1 in Iunie scrie de acolo, pentru gaseturi.

Brasov, 23 Septembre 1808. B[arbu] St[irbeT]. cAmaicT la Brasov treT mie da piel de oae», cumparate.

Buda, 23 Septembre 1808. Zamfirachi Pop. cAstazIpleaca de aici Vacareasca si merge la Bucurestr.»

[Brasov], 6 Octombre 1808. B[arbu] St[irbel]. Pentrufier. Are de end a veni la Sibiia. Pentru apa de melisa.

Craiova, 13 Octombre 18o8. Eleni [Elinca] Brail[oT].in cea de la 28 April : cAm venit aicT la Craiova cu na-

dejde ca, vrand Dumnezeti sa ne miluiasca cu vre o pace ;sa, mA apuc de savarsirea unuT han ce-1 avem inceput, si, dinpricina razmiritelor, sade nelucrat.»

{Brasov], 3 Novembre 1808. B[arbu] St[irbel]. Jalepentru moartea ciubitului mien prietina chir Hagiu». cramce sa mal zic, soro, numaT milostivul D[u]mnezeil sa-T odih-neasca sufletul raposatulul in corturile dreptilor, si pe dum-[neata] sa te pazasca apururea cu intreag[a] si fericita sa.

46 scifisord DZ BOIEBf

n[A]tate, inpreuná Cu tot cuptinsul. Nu trebueste dum[neata],cocona mea, sA te scArbestl si si. te intristed pan intiatAta,cAcT aciasta este o datorie de opste ; ci si. nu si. intAmplesi dum[ital]i, din multe intristare, vre un zariflAc, ci numal sArogl pre milostivul D[u]mnezea pentru sufletu riposatultd, casl-1 odihneascA.» Pentru eamaneturiley ce are la eT. (Eramea singur gata O. via la Sibil pentru oarescare trebT alemele, dar m'am embodisit din atta pricind ... SA scriT laBecT pentru gazeturile ce vin, italienestl.,

[Brasov], 6 Decembre x808. B[arbu] $t[irbel]. cAmavlzut si aia ce-mf scrii dumneata ci., cA, dupa cum am fostcu rAposatul, si dumn[eatal vel fi tot asemenea; pentru carefoarte multumesc dum[itale] de dragostea ce ne arátf: sA deaDumnezea sl trAestI dumneata si coconi, si eil tot acelassAnt, si poftesc dragostea si prietesugul cel bun care amavut Cu riposatul, asemene si cu dumn[eata] sa fie, pentrucare nu snit la indoialA, stiind evgheniia dum[ital]i., Pen-tru gazeturr.

Brasov, 8 Decernbre 1808. B[arbu] $t[irbet]. (Dete-al si supArat ceva$, sa-m ertr, si si. fin cum am fust, cAciea prietesug[ul] rAposatuluT si dragostea dum[ital]i nu o podutta nici-odati., Pentru cgazeturT).

28 Decembre 1808. Catinca Gin[eas]ca, [isprAvniceasa].A fost bolnavA de (junghT, ; acum o dar minile si (picerele,.Ce a fAcut fratele PAunicAT, chir Ienachi, care a avut aceleasTdured in mini ?

Sotul el, PAharnicul, scrie la 23 Novembre.24 Ianuar 1809. Post[elnicul] IonitA BorAnescu. Pentru

boala sa si o datorie.5 Februar 1809. Serban MurgAsanu (iscAliturA gre-

ceased.). Condolente. $i-a cAsAtorit (copila ha mare,. Asi-gurAri de credintA.

278, 18 Februar 1809. Eleni BrAi[loi]. (TreT lull! nu m'amarAdicat din asternut, ajungAnd la moarte ; acum de vre olunA m'am mal indreptat. $i, cAnd am luat amarnica vestirepentru prea-iubitul nostru prieten, ea chin de chip de am(sic) si cu amar am plAnsa ; dar ce si. facem ? el aciasta nu stA

scarsonf DE Bono! 47

In mana noastra, ca Dumnezea, cand porunceste, trebue totomul sa sa si duca. SI traesti dumigalp si sa te bucureMaica Precesta cu viiata si san[a]tatea coconilor dum[ital]i,si pa raposatul sA-I invrednidasca intru Inparatiia ceruluT. »Saluta pe Maria, filca PAunicAT.

Brasov, 19 Februar 1809. Karbul St[irbeil. A trecutun om al Log[ofatului] Bibescu cu 600 de porcl de Anzare.SA vada ce s'a facut cu el.

9 Mart 1809. Dimi[trachi] Bib[escu]. Are un gradinar.12 April 1809. Stanca Clucereasa. cPentru acest

ciasornicarT, ca noi, avdnd trebuinta de a face un dasornicil$1 a sa pune la besarica noastra de aid din Craiova, ce O.praznuieste hramul Sfantuluf Arhanghiel, s'ati gasit dum[nea.]-1[4 ca sl-1 faca dupe cum sA cade.» Ceruse 800 de leT. cLangaacestea, cocoana, iarasT ma rog dum[italli ca sa chiemT dum-n[eata] pa mesteri eel ce facii clopotele, sa tocmestI sa facaun clopot dupe cum va spune clasornicariu ca. trebue lacrasornic, si ma rog ca sa ma instiintazi, Ott banT l-aT toc-mit, ca sa. stiti si al. Macar ea dum[nea]ta nu ma stiT pe minecine sant ea, dar sint tot una cu dumn[eail[u]i CluceriuMurgasanu.»

[Brasov], 30 April 1809. Karbul t[irbel]. Pentru ga-zeturf. aricina luT posteamaister iaste ca ad pierdut multibanT In carp', si pierde, si, da acTasta fiind manios, cu alta nupoate sa-m faca !la; numai opreste gazeturile si zice ca. nuaa venit.»

[Rimnic], 25 Maid 1809. Costa[n]d[in] Vulturescu, Sar-d[a]r. cAm trimis banT pa dascalu nostru, ce ail venit da ailluat pa doftoru Pinte/.»

4 Iunie 1809. Zu.ITCa Exp.oe3putali. cAcum avem linisteIn Ora.» P. S. grecesc.

Craiova, 2 Iulie 1809. Alp.tpwc 'Ap.riviç. Scrisoare deafaceri.

Craiova, 8 Iulie 1809. Const[anici[in] BrAi[lon, ClucT[e]r.cDin suflet m'am Intristat pentru pierderea prea-iubitulta dum[i-tale] fiu dum[itale] 1; toat[d] dreptatea al, cocoan[a] Paunico,

1 Dinu.

48 SORD3ORÌ DE BOIERt

ca o maic[a] doritoare sa te intristezT, dar, fiindca acesteasant de la ziditoriu nostru pe care nicT-odat[a] nu trebue$tesa-1 hulim cu multa jale, ci O. zacem, ca Ion : Domnul ai'i dat,Domnul ati luat, si sä multdmesti lui Dumneeia cá tot aipe cine iube$tTlang[a] d[umneata], cáruia ar pofcesc toate celebune $1 viiat[a] indelungat[1] cu toate fericirile, ca sa samangde batranetele dum[isale]. Laudat[a] este urmarea d[u]m[i-tale], care al facut insarcinand pe prea-iubit fi a Izenobiel $i pechir Stancu toat[a] daravera casal: amandurora ma inchin cufrat[eas]c[a] dragoste, $i le poftesc noroc $i toate cele bune.»

[Bra$ov], 23 Octombre 1809. B[arbu] St[irbeil. «Dinmila luT Dumnezan, acum s'ail facut pace.» Cere gazeturile,care, «din pricina rdzvratirif rozboiuluT, sa poprisa $i nu maiveniia ; acum dar, dupa ce sa va de$chide Beciul, trebuepo$ta sa unible necurmata. Cere de la spiprie casd cepemarT da mare».

Tot asa, PaunicaT si luf chir Stan.Rimnic, 29 Novembre 1809. Constantin Brailoy. ((Seri-

soare germana de afaceri.Pite$tT, 3o Decembre 1809. «loan [Ionita], Capp jt[an]

$1 epistat po$tilor din drum[u] Clinenilor.» Pentru afacerT.Ramnic, 25 Ianuar I8 o. Elenco BrailoT. Pentru cdoT

copiT al rap[osa]tuluT unchiu-mieti ClucTla]r Bengesc[u] ... Pecel maT mare, Titu, I-am $i logodit acum cu fiica dum[nea]i[ui]ClucT[a]r Cornita Brailoia, fratele cel mal mare al sotuluT midi,insa cu fiica dum[ita]le cea mijlocie». Pentru enunta, adecasavauirea cununii», are nevoie de zahar, migdale. c Chiriamu, la nof este obicel, precum va fi $tiut dum[ital]i, la mi-reasa sa pue pa cap peteala da aur ; ma rog . .. sa fad du-m[ital]i osteneala ... sa gase$tI o suta da dramurT petealada aur ; insa ma rog sa fie mar lata decat aceia care mi altrirnis dumn[eata] daundzile.» Zenobie Pop e acolo sail laBucure$tf ?

4 Mart 181o. Catin[cal Bib[easca]. cAm auzit ca aTgradin[T] foarte frumoase, cu florT, cu zarzavaturi fell defell». Cere seminturf, cu tidul[a], fie$tecare samintl de ceeste.»

[Brasov], 19 Mart 181o. B[arbu] StrirbeT]. Pentru pri.

SCRISOEf DE BOIEE1 49

mirea unuT cbotoiasf dg vin ..., precum si dof puf de co-poiasf ...: i-am dat sa-I creasca, sal' fac[g] marl'. Si, dand Dum-nezeti sa mergem in tara, si vanand cu dansil vre un cerbtl,sari altil vanat, vol trimite si duni[ital]i.» Pentru gazdturl i«Viiata inparatuluI Bunaparte). -- P. S. grecesc autograf.

181o. Scrisori de la Vornicul Hagi Moscu. Gre-cestf.

9 Ianuar 181o. Dimitrie [Matache] Bengesc[u]. Pen-tru afacerI.

[Brasov], 22 Mart 181o. B[arbu] St[irbel]. Lui ZenobiePop. Pentru ctomurile de care am poftit pä dum[neata], noalsafi 12, acele italienestf : Viiata lu Bunäparte, si gazeturile,ca le tot asteptam.,

Craiova, 27 Mart 181o. Catin[ca] Bib[easca]. Pentrucsaminta de flori». Pecete rosie, cu coroand, stea, doul pa-sell pe un pom si A. p.

Craiova, 23 April 181o. Kowatavavoc EalLoupx2calc,[Mnivoc]. Pentru o scrisoare. Greceste.

Iulie 18 to. Const[an]din Brai[loq, Clucf[e]r. I s'a pri-mit cererea de imprumut; sotia sa, Elenca, va primi baniI.cD[u]m[nealui] Vistieru Stefan Facarescu (sic) este bolnav,avand o sldbiciune, si doftori l-ati oranduit, lang[1] alte doftorff,sa bea si cate putin yin foarte veichT, de care vin, din pricinarazvratirilor, aicI nu sa gaseste.» II da zoo de florini pentru8- io vedre din cel mal bun vin.

BucurestI, 17 Julie 181o. Cons[tan]d[in] Brai[loiti]. «Acurasa vgnd slujbele tari : dismaritu si vinericIu, avand Vistieriiatrebuinta de banI ; aceste doag slujbe, dup[1] cum sa \randacum, va trece peste o mie doaä sute tu[r]c[e]st[IJ ; santemcatva tovaras, ce, fiindca trebuesc haul mult a sa numara,pe rog, de ti .sa intampla vre o suma de ban[i], sa ma im-prnmut Cu ti. 25.000..., la pung[a] cate leT 5 pe lung ...Dup[a] aciast[a], fiindca mamuzelu Zinca Vdcareasca are mareplacere a cainI mid de tot, cu pgru mare, de care ad damelecele mar' lang[4] dansale, si m'ati rugat ca sa scriil la vreun prietin sa g[g]sasc[a], de nu doi, mdcar unu, cgriia ma-muzel as vrea sa ma argt cu slujba la acIast[g] mic[a] cerere.,

5216.voi. vin. 4

50 scsisolir DE BOIEDI

Sa-1 caute «un cline mic focos, care sa poatá totdeaunaa-1 avea in maid Mamuzela Zinca, fica dum. Vist. tefanVAcarescu 2

[Brasov], 28 Iulie 1810. Cat[inca] tir[boaica]. cSäpul sa-ml faca si rate o peruca, fiindcä ma pofteste o prie-tena cla la Bucurestr ; mi ad triimis 5i bani, ler nemt[estr] 40...Pentru cele care le'l triimis coconi Marghiolitir, mi-ad placutflptura, dar amestecarea parulur nu mi-eti placut, cad càeste scurtti cu lungti amestecatti, si la inpletit vine foarteurat; ci trebueste lung' ca lungu si scurtti ca scurtil. Asadar rog, pentru hatarul si dragostea mea, sa chemr dutn-n[eata] pa perucasr i s5.-T poruncestr ca sa-mr facd o pu-ruca, i, dupa cum arat dum[italii, parul sl fie ales, dupafata parulur care friimisar dum[italii ornechi (sic). Iar fapturasa fie tot ca acelea care le-am facut: asa de nalte, asa delargr Fata parulur iaste tot ca cel care ad fost la peru-cile coconi Marghiolitar, tot asa sa fie cla. Inchisti, forma sa fietow ca acelea, si de largA si de nalta, tot ca aceia, si, dupacum este forma aceia, asa O. fie si acrasta, ca mi i-ad pia.-cut; numar atat nu mi i-ad plAcut ca pdrul nu este tesuttare, ci, de unde 11 apucl, da acolo ese. [Da 2 # 40 flo-rid, la Brasov insa, 501 Dupa cum este proba parulur;cat sa va putea, i mar inchisd, fiindca acesta este din varfti,

totdeauna din varfti este mar deschisti Ord Cel dindaratti sa fie lungn, lar numal cel care vine denainte, sa fiemar scurtti, lar cel care vine de dindaratti, sa fie tot o po-triva.,

18 August 18 10. Cat[inca] tir[boaica]. Fusese bolnavZamfirachi. Pentru perucl. fostti dupl curial* a[m]scrisn en, el al gramadit par foarte multn: poate ca dum-[neata] nu al cautato ; ar fi fost destulti cel care este pe spatesa fie de langA cel din frunte; ver vedea dumn[eata], careeste alesn da mine, sa sa scoata., ca 1-am legat cu atasoard,sa-lti cunostr dum[neata], fiind scurt si crupit ... CA, fiind atataOrd, iaste o bajocurA prea mare... Este un lucru Care nu-1

3 eMamuzelas a murit abia in 1878, ca principesi i4duv Bagration. Eingropatl la biserica Mavrogheni din BucurestY (InscriNit, I, p. 283, 00 3 sus).

scaisonf DE BOIER1 51

poci purta, find par prea multti, si sa face capu cat o banita,-si nu sant obicInuita acel fell Toata peruca sa fie 50 dra-mud, cu scufa Cu tot, fiindca acfasta moda iaste dupa cumpurtam, numai in dooä mainI parul... Sa fie maI largulita-ca o jumatate de dejet.»

BucurestI, 5 Septembre 181o. -Ekgptyl Aou[éaxcc]. Pen -tru un deposit de arp.:intarie al el% Greceste.

27 Septembre 181o. Marioara Roset (iscaleste cutere grecestI). Pentru ca mi sa face doad peruci».

19 Decembre 1810. Dimi[trachi] Bibes[cu]. (Cand neaflam $1 no! acolo, stiù ca, fiind la dum[nea]v[oastra.] la masa,atI adus nete vin la masa, foarte bun $i curat, limpede, aratan-du-ne a este vin de Tara-Romaneascd, de DrAgasanI, care,dupa gustu ce avea, noI nu credeam ca. este acel vin deTara-Romaneasca... Sa-m fad o ratata, aratand de cand saculege si pana cand sa pritoceste, in ce chip sa lucreaza sice s5. ma! pune inteansul, de sa face asa 'impede si cu asa-gust bun, ca sä tim si noI sa-1 facem, ca, cand va veni co.conu dumitale sanatos pa aid pa la no!, sà avem s5.-I damsi dum[nealu]! sa bea... Sa fie cu deslusire, atata la pritocire, cat si cand sa turbura, cum sa sa limpezasca, cum

de va face trebuinta cevas a sa lua de la apeticapentru vin, sa va lua si sa va da la omul lui chir DinuDavid,

1811. ScrisorI grecestT de la Notokecoç Tpiavect.1811. [Comanda a Elenel Brailoiti.] Croazele cu flori

-marunte i \Tit-gate maruntal, poale de croazele, creditorl cu-vergI maruntele, cetarii de care sa vandu de Ole o haina,cetarii de care este bucata rif 34, rifu pana in 4 slot, pcs-tavd bun, fain, negru, postavti pistrit fain, sa fie mg inchisla fa[], umbrèle de matasa, de dame si de cele mad, um-brèle de panza, gherlanturl da floe, sa fie zarife, docalata,

romil, sampanie, sirop de pone! ; lavanta da tot felu,siropurI d lamaie, de migdale.»

9 Februar 18ii. Aratarea luI Gheorghe Teodor Pihtu,-care cumparase, la 1805, mosia Kosani in Gorj, la mezat, hotar-.nicita de Medelnicerul I. Simboteanu. O vinde lui C. Otetele-

52 BORISOBI DE BOIEB1

sanu, Clucer. 0 usurpase insI Vistierul Pirvu si o vinduserIposatuluT Clucer Fach, dar acesta o pierduse.

Argare a Divanului CraioveT din 1811 (Manolachi Vornic,Caimacam, D. Bibescu biv Logoat, Cornea Brliloiti biv Clucer,I. V15.doianu Vel Clucer, C. Haralamp, V. Clucer, I. GAnescu,PAharnic).

18 Februar ¡Sir. loan VM:15.1anu, Clucl[e]r. Pentru ungrAdinar. (C5. Run:aril grAdinari nu sI glsasc, fIra numaTNemtl, cari cer pret maT mult decät ceia ce scrisasAm dumi-tale, avind si dum[nea]ta unul tocmit pl. lung 40 de florint.»

10 April 1811. Stan4 Jianu (iscAlitur5. greceascA).$i pentru (venirea madamii doftoroieli.

BucurestI, i-iti Maid (?) aii. 'EXivl xowc6,3x AouSiaxcc.Pentru niste argintdrii. Greceste.

[Mehadia], 24 Iulie 18 II. Dimi[trache] GrecTanu. ( Amajuns bine aid la bAT, incl. dela 14 ale .1uni, $i am inceputa ml inblia: ce folos im vor face, Dumnezeti stie ; ell atatavaz ca m'afl adus la mare slIbicfune., Trimete scrisoare cum-natuluT de la Rimnic. 4Pentru pricina cu egumcnu CotrA-ceanu.»

Craiov[a], 29 August 181i. Eleni Brail[on. Cere a i semaT scrie. Si pentru cacest borcan cu duldat[l] de coarnep.

Rlmnic, 29 Octombre aii. Dimi[trachi] Greclanu. E(oaresce mat binisor, dar tot subred. Am primit $i scrisoareadohtorulul de l[a] Cluj', inpreunl si dohtoriile cele trimise dedumn[eata] dupl rateta luT, si foarte foarte am multImit dra-gostiT d[u]m[itale] ce'i pornit asuprA-m.»

Craiova, 30 Octombre 1811. Eleni Brail[oT]. Pentru(ananasurix. Si gun rAnd de haine copilului ce va face, dar,filndcä aicT nu slnt meter[I] ca sä facl lucrurT deosebite dupl.pochimenti .. . Or la Closter, or la alt mester, care vei socotidumneata sl puT, niä rog sl. facl un rind de haine de copi-mic, foarte zarife ; O. facl si o cait5.... A sl face lucruri delsibite si zarife, dupà tabiietu dumitalle.x.

Craiova, 14 Novembre 1811. Stancuta Bengeasca..

1 Molnar

BCRISORt DE BOIER1 53

(Sa-m cumperl o periuca, saa sa porunce$tl dum[nea]ta sa-mlfaca dupa parul care trimisaT ... Inlauntru, sa fie 5.saturaca orbota, dupa cum le facea maT nainte. i foarte vol mul-tumi dragosti dum[ita]le da acest mare bine.,

Craiova, 16 Decembre 1811. Elena Brail[oT]. Pentru4a$te haine de copila.

Craiova, 23 Decembre r8 u. Cere cpatru telegarlnegri, potrivit la trupa, cum unu $i altu, potrivit la par: sánu fiie unu mal inchis saa altu maT deschis ; rid tiner[I], malmare pAna la $apte anT sa nu fiie, 041] jugan[I], or[T] arma-sari si frumosT la chipa.

6 Iulie 1812, Anica Caminaresa. Se afla la Meha--dia, la WI.

20 August 1812. Stan Jianu. cCu venirea dum[nea]luIdoftoruluT Sap ... TelegarT nu am de leac; te poftesc sa-mgNsa$tT vre o pareiche bunT, tined, invatatT bine, orI in cepar vor fi, nume albt sa nu fie, si cu preV pana la cincIzacTde galbenLa

Iunie 1815. e Constantin Brail[oia], Cluc[ie]r. eFiindcaElenco, iubita sotiia mea, patime$te de durerea unuT picT[o]r,aa si plecat la baile Meh[a]ciii si vine pe acolea.a

[Craiova], r-iti Decembre 1815. Ergcpcxvoq lItisiaxog. cAm&cut aid la Craiova o grading noua, aducand ierburl $lflorl din Turcia $i din Europa., Cere un gradinar. Gre-ceste.

28 Septembre 1815. Stfanut] Jianu. cCu mila luTDumnezea m'am casatorit, luand o copila greac[5.] din Ta-rigrad, Zmaragda, nepota dumn[ea]luT Log[o]f[At] Samurcas.a

[1816.] Vladuta Mandacovicl. (SA meargà la mesteruacela ce aa facut 6 Mal de dara , in sfesnicele cele marlpentru Manastirea dintr'un-lemn, ca O. cerceteze pricina cumesttru acela, ca ea am dat de aicTa io oc[A], 175 de dra-m[u]rf clara. $i acum arata Radu cá me$terul i-aa oprit oj u m Mate a , mistuimi-o.

[1816.] Zp.apávacc Moupyacsávxca, Inpapeccm. Se plingeca nu i se maT scrie de la moartea Hagiultii. cCi, de vremece aa chemat Dumnezea si pe sotu-miea, vazT ca aclasia

54 EICEIS01/1 DB BOIEB.1

lume iaste ca o floare trecatoare. Eü ap am hotarit ca sacaut numai pentru ale sufletului. Rugand pre milostivul Dum-nezau, m'am indemnat §i m'am apucat de o santä biserica,de am facut intai cardmida i apoi O. o radicarn unde[valla mo0a nostra Murga0.1.» S'o ajute, inparta0nd ctitoria.

1816, Rimnic. Scrisori de comanda de la 'IcocivngBXecxokON. i pentru o umbrela.

Sibiiii, 22/3 Martie 1816. (Moisi Fulea, norm[alicescldirect[or].» Pentru o datorie.

15 Mart 1816. 0011.Cig llpaTC4VOC, iltt6TdertiC T6)Y COOT6)11

[Toma Bratianu, ingrijitor al po0elor]. Trimete o scrisoare.Grecete.

25 April 1816. Zoita Jiianca. Ram'find sat-ad., seroaga a i se primi un copil <la dumn[ea]ta, ca sa sa Invetela partea negutatorii, el vei avea mare poman[A], dup[alcum ¡Az ca multi mananca paine din cinst[ita] casa dum[nca.]-vostra ; i s'ati facut oameni cu chiverniseli bune i traescií.In cinste.»

Bucure0i, 6 Septembre st. v. 1816. Luc de Kiricos.«M. l'..kgent de Fleischhackel, à son retour de Hermanstade,m'apprend que l'on trouve des bonnes perruques prises chezvous, tandis [qu'] ici les paruquiers manquent, et de cheveuxet de l'art de les bien faire : mes fluxions fréquentes aux dentsm'obligent de m'en servir désormais.)

30 Septembre 1816. B[arbuj Stoian, biv Vel Slugi[e]ri.Iscale0e : <Barbu Stojaniz. Pentru mo0enirea din Ardeal aparintelui sag.

Arad, 26 Novembre 1816. Ghita. Tolea. Pentrurau0e. Scrie i din Pesta.

24 Iulie 1817. Alecu Bofforan], Medelnic[e]r. Pentru otrimetere de ramatori.

8 August 1817. Nico Vladescu, Sard[a]r. Pentru odatorie.

Craiova, 28 August 1817. Eleni Brail [oiti]. cPrin baileMehadii mi am dobandit tamaduirea., Cere idol font(' debunbac de acesta de care trimit dumitale aciasta mostra...,innalbit... Am mare trebuinta pentru o careta da drum,

SCILISORI DE BOTECRI 55

sigurA, tapla. ; sA aiba $1 cripsioane unde sl poatA punecineva$ d'ale drumului trebuincioasd... SA mi o zugrAveasclpA o hArtie. Si pentru patruzeci oca lumAnArT de ciarA albAde cele ce sAnt pentru polieleon si pentru amt.' in cas5.»

26 Ianuar 1818. Eleni Prai[loi]. Cere o dvcci (odaie), fru-moasd, 12 lumindri, s. a. Greceste.

23 April 1818. 1300108pm Xcqyz[Xey.z71]. Cere o aplmineralA pentru fiul si bolnav. SalutAri de la Clucer. Gre-ceste.

6 Maiti 1818. 'EXim IIpaa[6(]. Pentru mobilele ce aavut.

22 August 1818. Eleni BrAil[ol. 4E5 am mare tre-buintA pentru o practicoas1 muere, care sl albA. stiintA a facedoaleta si a ingriji pentru haine, spAlAturf $i de rochif ; aciastao voesc pentru trebuinta copilel mete, care, cu blagosloveniiadum[ital]i si ajutoriul lui Dumnezen, acum o am fatA mare :de aceia si cei acest felti de muere, ca sA ?tie cum sA ogAteascl si cum sA ingrijascA pentru hainele sale. Stifi cdpoate acolea din Nemtoaice sA si. gAsascA vre una asemeneaprecum ca.. SA fie asAzatA si sA. aibä si curAtenie., SalutAride la fie-sa, Anica.

[Craiova], 9 Iandar 1819. Dimi[trachil Bib[escu]. Pen-tru un fecior ce trimete, spre a urmAri judecItoreste nistehott Si la 29 Decembre 1828'. In Iunie si in Ellie, el scriepentru rimAtori.

Iasi, Februar st. v. 1819. cC[omte] N[icolas] deRossetto Roznovano., Pentru un transport. Frantuzeste.

[Bucuresd], 23 Februar 1819. Dimi[trachil Bib[escu].Poate sa. mal stea vre o 15-20 de zile. Pentru vinzarearimAtorilor.

Bucuresti, 27 Februar 1819. c Sion. Pentru divortuibaronului Sakellario.

7 Mart 1819. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pentru feciorulsAii trimis in Ardeal. (Eu mg. aflu aicea la Bucuresti, sipoate sà. maT zAbovesca.»

Rimnic, 22 Mart 1819. Nica VIAdesc[u), SArd[a]r.Pentru o trimetere de banT ai la

56 SCRIBOEf DE BOIEld

19 Iunie 1819. Alecu Glogoveanu, [Pitan. Pentru unimprumut.

Roznov, 9121 Septembre 1819. Nocaocoç Twaairog.Pentru o trata. P. S. frances, de complimente, pentru lose-fina, sotia luf Zenobie Pop.

Rimnic, 1-iù Novembre 1819. Elena Anastasiu. cIar dasuparata $i nacajita santti ziao $i noaptea, mal rati ca candas fi bolnava ; ce boala mea o fac dan picfoare, care alemele supardrf santti datoriile ce le-ati facut sotiia mea, ne-stiute de mine... Nu vor O. ma izbraneasc[a] acest! cradi-toil.» 0 roaga. pe Hagica, cpentru sufletul raposatulta boe-ruluf Hagiu». cSa te lumineze $i sa te timbreze Duhul Sfanttia-m erta ace$tr talerT 1000, si, cat vof trail eti si copiii miefla pomelnic, voi pune maf intaI numele dum[nea]v[oastra] dasa vor pomeni, dacat ale parintilor mief, si, la moartea mea, cublestem voI lasa copiilor miel da nu vor pomeni ... Ochif mielcauta la a dumitale milostivire.» Iscalitura greceasca.

[1820. Comanda.] 1 plapoma da copil, fata sa-I fieor da creditor! sail da orce alta matarie sa va socoti dad[u]m[neat]a; care materie sa O. dea la closted sa. o cosa Cuorce cusaturä sa. va putea ma! zarifa $i grea .. 1 plapomada pichet alba, u$ora ...

4 scufita, adeca caita ...4 cama., iara.$ pentru copil ...2 loti samtnta da cunupidif de iarna.2 litre bumbac suptire, /nnalbit ...I litra bumbac pentru vaperurf, nicf prea suptire de tot

nicf gros.»[Bucure$tf], I' Ianuar 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].

Pentru cniste ramatorf ce-f am pu $ pa porumbti, si s'ail In-gri.$at D.

i la 3 Februar.[Bucure$a], 15 Mart 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].

Pentru vinzare de rimatorl.18 Mart 1820. C[ostan]d[in] Ot[ete]l[e[anu], Clu-

ell*. Pentru un proces.20 Mart 1820. Scrisoare de prietenie de la Elena

SCED3Olit DE BOIERI 57

Billloia catre e chiria mu, cucoana Paunico., aPentru copilulce-1 vol. castiga ... Socoteasca cat bani tae aceste lucrurl ...Cu totul vol ramanea robita frateste si evghenii dum[italli ...»

BucurestI, 7 April 1820. Dimi[trachi] Bib[escu]. Sevor da baniT pe rimatorI, de Logofatul Stefan Golumbeanu.Autografa, se flare.

[Bucurestl], 29 August 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].«La viile mele de la Dragasant A. face cel mal bun vin, sifac vin multa (and pazaste Dumnezea de bruml si de piatra),cate 40, 50 de but, si aue ca sint aciia la Sibil negutatodcare vin si cumpara vinuri din tara.» SA-I indrepte la el, pei-ia Octombre, da dealul Calinil, Intrebanda de viile Log[o]-flatulull Bibescul, ca sint stiute de tot!: am acolo si vied sivatasT de vierT ... Si, vazand struguri, si gustand mustul,apoi vom tdia pretul, pentru ca i-am obicfnuit de le culegtocmaI in una altor vii. Si care din negutatorl va lua dela mine estimpa vin, cree ca in totT anti va lua, ca vinurilemele sant s't stiute de tot, a am vinur[I] de ate 12 anT, si,de ce sack', da aceia O. fac mal bune, si foarte vol mult[amild[u]m[ita]le. D[u]m[neli cocoani Plunicii si eti si td[u]m[ne]icocoana Catinca Dvorniceasa Stirboica si Catinca mea ne In-chinam cu fratasc[a] dragoste.»

Ti[misoara], 23 Septembre 1820. Klovat. 'Orre'reX[caivw],Clucer. Pentrit afacerf cu Mavrogheni Hatmanul, charg-é¿affaires al Portif la Viena.

AcelasT scria, in Iunie, -din Craiova, ca Voda Carageh arecomandat afacerea sa luI Nicolae Rastl, agentul sAti laViena.

BucurestI, 19 Octombre 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].Serie luT Zamfirachi la Viena.

Brasov, 1821. ScrisorT grecesti de la loan Moschu,Vistierul.

1821. Scrisorl de afacerT grecestT, din Sibiia, de laNicolae Rastl '

Siblia, 1821. Roxandra Haralambi, pentru banI.

1 V. vol. X din col. Hurmnzaki, tabla.

58 SOBISOBt DE BOIER1

is Mart 1821. KOVOT. KamoconC-tivk 1 RoagA a se dao scrisoare SpAtaruluI Rail. Greceste.

Pare a fi din Brasov.[Brasov], 19 Mart 1821. Dimi[trachi] Bib[escu]. (In-

stiintdd d[u]m[ita]le cA am Intrat si noI aicea la Brasov, nebAn-tuit de otomanI, si asteptAm sa ne vie si dum[neae]r cocoanaCatinca VornicIasa $tirboica, si cu tot sA plecAm si sl venimaciia la Sibil ; ca aicea nu-r mar tncape casAle, si maI multticA ne apropiem si de mosil si de casA, ca sA scot! si vitelece le am cu mine: bol si cal, si mAine pornescd cu doocarA ce le am, cu bol, cu calaballc. MI rog, chir Stanes, slbinevoesti sA. ne cautl o casA. ca sA ne incapl familiia noastrisi pA dum[n]ei cocoana Catinca $tirboice (sic), ca, viind, sAle gAsim prinsA, si Cu luna O. sA InchirilascA, c5. nIclAjduimsA nu $Aclem mu] W... In cetate mA rog sa mi sl prinzA. casa.»

[Brasov], 21 Mart 182i. Dimi[trachi] Bib[escu). Re-petA IntAia scrisoare. SA fie casa ccu oaf maI multe, dedoo familil, ca, viind, O. nu ne stenahorisim... PoimAine,MiercurI, socotim sl plecAm si not»

26 Mart 1821. Acelasl. N'a venit $tirboaica. cIordachefecIorul va veni innainte».

Brasov, 21 April 1821. Cos[tan]d[in] Nic[olae] Iovepali.4Am intAlesil cl dum[nea]l[u]l Serdaru Nica VlAdescu, samesude la VAlcea, s'ar fi aflAnd acolea in cetate.» SA vorbeascAde banI la «dumneef cocoana Clucereasa Stanca Socoteanca Idum[neall[u]I Stolnicu Iancu Lahovari, ginerele dumniai.»

Hateg, 30 April 1821. Costandin Otetelesanu. Fiind-cA, din mila InpA.rat[u]luI ceresc, scApA.nd si eti din tail, sivenind Ora aicl la Hateg, nu lipsiI ma! intAiti a cerceta ceamile mult doritA fericire sAn[A]tAtii dumitale, ca, pg. deplin al:1ln-du-s[A], sA mA bucur. Al doilea, fac supArare si rugA.ciune dum[i-tal]i ca aceastA scrisoare ce sA emblericlisi 3 intea dum[ital]i,sa facl bunAtate sl o trimit la Brasov prin poste, la vre un

I Viitorul Caimacam din 1848,2 Agentul de apetenie al firme!, Stan Popovici, un BXnean.8 'Ep.usrmasku, inchid,

SCRISORT DE BOIERf 59

prietin de al dum[ital]i, de a sa da la sotiia mea, cà aflal casa afla acolo ; scriind dum[neata] la acel prietin ca sa trimitI

raspuns, ca, and vol veni si et1 acolea, sa pocT aflapuns la acea scrisoare, $i, oticatI creitarT veT da dum[neata}la poste pentru sorisoare, it vol raspunde cu venirea meaacolo. Si ma iarta, frate si prietine, de supdrarea ce-raduc. Dum[ne]ei cocoani PauniVi ma inchin cu plec[a]cl[une],si sarut mana, asemenea $i cocoani Mariuti... Si sant a du-m[ital]i ca un &ate.,

RasinarT, 2 Maiti 1821. Sultana Caradimoica. Pentruo datorie $i un non imprumut.

16 Mali" 1821. Catinca Viis[o]r[eanca]. Pentru banrprimai prin gclum[nea]l[u]f chlr Ghita Opran da la Rusava».Ea fusese la Sibiiti. gar am venit aicT, la Hatag, unde si altfprietenT, dupl vreme, locuesc.» Trimete o polita gcuIonitai,

22 Malt"' 1821. Grigorascu Zianu. gITe aflara cu viiata,.iar de altele ce am patimit cu rebelionu ce s'aii facut, numaiunul Dumnezati stie la vreme de batranete sa ajungti in stareace ma aflu, neavanda nicT de cheltuiala, nicT haine de pre-menit... Am ramas si eú mal pa urma ca sa viú acoleaPentru Stefan, ce vine acolea, sa-1 aibT intocmal cape un copil al dum[ital]i Facandu-sa pace, voT raspundedumn[itali], ca crez ca, in starea ce-1 veT vedea, nu-1 vel malcunoaste cam este flû, ca. am ajunsil cum n'am gandit...

acolea este striina : pe altu nu stie ; sA afla si cucopiT mid.»

Hateg, 25 Main 1821. Costandin Zatreanu. Pentruscrisorl ce a trimes si trimete cdumrnealuif Sluger Balutala Brasov».

Zalathna (Zlatna), II Iunie 1821. «Szenpéteri Janos.»Pentru banr. Romaneste, cu litere latine. Tot asa scriede acolo si 4Katrovits Jakob» (si ungureste insa).

Rusava, 17 Iunie 1821. Gheorghe Opran. CluceriuDinca Brailoid era la cAIAgx.

Orastie, 25 Iunie 1821. Scrisoare scurta de la ZincaTeisan.

seaisoat DE BOIERÌ

Orastie, 27 Iunie 1821. Z6vxa TeIciávoo. Ravas gre-cesc.

r821 Iul[ie] 4. Baile Meh[a]dii.» Cost[an]d[in] Brai[loia].E la WT. Trimete scrisoare si (ElencaT, iubite mele sotATv.

Hateg, 11/23 Iulie 1821. [Stan] Popovici. Vine cdum-nealui Postelnicu Ionita Cernatescu ca sa afle de bajaniiadumnealor, unde sa

Brasov, 14 Iulie 1821. 'Icuiwric Erilp[rcdrig], B6pvczos 1.Pentru o datorie. Greceste.

Sibiia, 15 Iulie 1821. Pitarul Pp. Kcaktvicncw. PentrubanT.

Hateg, 22 Iulie 1821. C. Zatreanu. Pentru un im-prumut ce vrea sa faca. in curind nadajduieste a se puteaintoarce «in tail',

Sibiia, 27 Iulie 1821. Dumitru Jianu. dubite prietinesi frate.» Pomenit tfrate-miea Iancul, mar vArtos el mort era§i aú inviiat, pierdut si s'aa aflat, si altele, stiute si du-mitale».

Sibiia, 27 Iulie 1821. D[imitrie] Jianu. cFrate-miea§at[rarul] Iancul jaianu i cumnatul miea Sluger DumitracheGreceanul, cu trecerea a multeT vremT da cand santem saritT dart casete noastre a ajuns in trebuinTa» ; cer impru-mut decT.

Orsova, 27 Iulie 1821. Stan (Stänut) Dan, Paharnic.Pentru banT.

Sibiia, 17 August 1821. Kowcis. Ilpca[k(51, ET6kvocog.Pentru o vinzare de juvaier. Greceste.

23 August 1821. Pavel Post[elnicul] Valceanu. A sea.-pat de boala. Pentru monede.

Bucuresti, 30 August 1821. 'AkiecevSpoc NevcCoukiaxoç.Pentru afacerT.

ii Octombre 1821. [Paharnicul] I. Zianos. Pentruafaceri. Greceste.

Brasov, 17 Octombre 1821. Dimi[trachi] Greceanu.Cere stirT cde la sora mea Clucereasa Socoteanca, si nici

' Din ramura DrIleinescu. V. Hurmuzaki, X, tabla

BCRISOIti DE BOLEJA 81

stitt unde sl afla de cand ati esit d'acl din Sibiiti ... Amauzit ca. O. v[a] fi afland la Boita.,

Craiova, 21 Octombre 1821. Serban MurgAsanu.Pentru schimb de banf.

Craiova, 23 Octombre 1821. Caminariti Cost[andiniBuzescu. intr'o afacere de bani.

[Brasov], 24 Octombre 1821. K. ACqinripk, PentruafacerY. Greceste.

Craiova, 26 Octombre 1821. loan Ganescu, Clucer. Re-comanda pe familia lui, care e la Sibiiti.

Laz[A]ret, 27 Octombre 1821. Balut[a] Teisan[u]. Tri-mete vin. SA i se plateascA in t stucurf talarf cu zgripsolly.Pomeneste eniste vite de vacA D.

Sibliti, 5 Novembre 1821. loan Riosanu, [Armas], pen-tru bani. MaicA-sa e la Hateg.

Rusava, 18 Novembre 1821. Gheorghe Opran. Despre-o politä de moo de lei a WI Spatharu Steanica Bibescul..

Rusava, 29 Novembre 182i. Gheorghe Opran. Pentru,e amaneturile dumnealuf Spathariuluf Bibescu... 250 dä majá.de salt de caprá in burta.,

Sibiitä, 23/5 Decembre 1821. Stan PopovicI. «Pe Lo-goatu Dumitrache Bibescu erI 1-am asezat in casa dumn[ea-lui : de astá data am cam scapat de o greutate.»

Rusava, 6 Decembre 1821. Scrisoare de la Costandin,CernAtescu.

Craiova, 16 Decembre 1821. Ion Riosanu. Pentru usamanet lAsat acolo.

[Craiova], z-iti Ianuar 1822. Nic[olae] BrAilof. FelicitArLPentru 4gazetele de Francfort, frantozAstf». Si la 21 Mart.

Acelasf scrie de la Rimnic, din 25 April, 15 si 18 Maiti,pentru ban!.

2 Ianuar 1822 st. v. cAflu cu mirare cä al dollea.beizadea, Gheorghe, al rAposatului Domn Alexandru VoevodSutu se afla. la Viena : se gindeste a se rindui (verc 60(31-7a-g)

pe sine si pe fratele-I mai mare, beizad.ea Nicolae, si prin mij-locirea celor de acol o s5. orinduiascA Domnia : &XV( p.6vov etc Tip-

aucrruxii BXcexEccv aiv reptn&crg siç to tafrrn ipouxtzacc xstpaç vec StotmOt

t32 SCRISORI DE BOIERi

d) rotokaw p.oxbipúlv %al dy.czesarderow Ccbcov («dar numai pentrunenorocita Tara-Romaneasca, daca ar cadea in astfel de mintgrecesti, ca sa fie cirmuita de astfel de oament rAI i prea-neinvatatt») Pentru D[umne]zeil, musiù Pop, daca tiI ceva, in-4tiinteaza-ma si sirguieste-te ca Romin bun patriot sa sfarmtun astfel de plan al tinarulub, ca sa scape tara de cpeiresi primejdie, precum i supt rap[osatul] tatal säü s'ail in-timplat atitea neauzite grozavit, pentru reaua si lacoma lutCirmuire».

[anent], to Ianuar 1822. Costandin atreanu. Pentrutrimetere de bant.

[Sibilti, 9/2! Ianuar] 1822. 'EX6v71 IIpott[X671]. Pentru opolita. Greceste.

[Craiova], 9 Februar 1822. Dimi[trachi] Bib[eseu].-4Fiindca Mariia Sa Pa[a] Vidin-Muhafazi m'aù. insdrcinat-ca, prin prieteni ce-I am, sä scriti ca sl-T gAseascl patru tele--garI mart, frumosT, potrivitt la par, si orce pax vor fi, sa-caute si «la Clus, ca acolò am auzit de la boeri care ati fost,,ca cai telegart ail fost si prea eftin[T]. Mariia Sa Pasa papatru asa telegart da pana la let ti. trei mil"... Sa nu !ling&hatarul Mari Sale jos, sä scap si eil de asa havalea., Sipentru ramatort. Paunica csa sa roage la D[u]m[ne]zeti sipentru noI, ca sa ne erte pacatul care aù' cazut pa' not),.

[Craiova], to Februar 1822. Barbu Soc[o]t[eanu]. Pen-tru un imprumut.

[Craiova], 17 Februar 1822. Dimi[trachil Bib[escu].Pentru o polita. : csa sa dea Catincat, ca nu are de chel-tuiall... Pentru dool tacamurt ramatorf ce am triimis... Pen-tru vinurt im serie Catinca ca descarcat, neavand pret...Aida not petrecem prea bine, cu tot ; cet mart nu ne suparaintru nimic ; mal vartos ne ari la dragoste i ipolipsis. Fer-manurt peste fermanurt : boeri, lacuitori sa-s stapaneasca mo-siile si toatä averea lor in bun& pace, si sa ne avem pri-veleghiurile noastre, si sa ne stapanim mosiile i averile-noastre mat bine de cum stapaneam in zilele Domnilor. Darlacuitori patimesc, nu de alt ceva, ci de angarale si demulte ce sant pa clansit, si, cand patimese et, patimim si

SCIUSORÌ DE BOIERÌ 133

noT de opte. Ci Dumnezla sl-$ facl mill cu o pace $1 li-niste!»

Pena], 6 Mart 1822. loan Lahovari. Pentru un I'm-prumut.

BucurestI, 10/22 Mart 1822. Ev.pprzilg. Pentru loam.Vizastra, cdoica feter mele Zoe, Ardeleancl».

12 Mart 1822. Const[antin] Glog[o]v[eanu]. Cere doäpustI de vdnat si sà mlnAnce glontI numal de 6 dramurf,sA batA cu alice 40 stAnjini bine, usure $1 lucrate frumos»,cu pret de Willa la 40 florinT una, esi pentru un rIsboT destrugurf (sic), cu tot tacAmul Pentru tref bricege.e

Rimnic, 16 Mart 1822. Titu Bengescn. eDum[nea]luIcoconu Costache Samurcasi, Caimacamu, voe$te a sl a$dzaIn numdrul celor ce jail gazeturI, însä dl Francfort.)

Si altele de la el, de acolo, din Februar-Mart, pentru afaced.[Cralovaj, 17 Mart 1822. Cost[anyl[in] Zdtreanu. SA

se dea maicel sale buff de intors.Craiova, 21 Mart 1822. Ntz. 11pca671c, Ditat34priç. A

cäpatat voie a.T trimete copiiI in cluminata Europa, castudieze stiintile si limbile strlinee.. Popp i-a mar dat vesteacA niclie nu e maI bine si ieften ca in e Academia»Viene!. in timpul sederli familie la Sibilii, eel mal mare fiiiincepuse a invAta $i frantuzeste. Cel dal copiI sA inveteded ematematica $i filosofia, limbile germanA, francesl. $i

italianA». Cit costd ? Vor sta la dascl11, deosebI ? Greceste.18 April 1822. Nic. BrAiloi. e M'am orAnduit ispravnic alce

la VAlcea, unde am gAsit judetu Cu sumA de ban! rAmAsiturr $1,pe de o parte, lAcuitori in vremea adasta nu ail nicl-un ailsveris, al doilea, de cAtre cinst[ita] CaimAcAmie ni sl face zor apraftacsi bani, sd silesc pa lAcuitoff la räspundere peste alor neputintl : cugetul nu mA lasl, $1 mai bine priimesc cade la mine sä mal pierz $1 sA nu-1 aduc la stenahorie.» Cereimprumut de 10.000 de le! pe 20 de zile.

Rimnic, 15 Maiii 1822. loan Riosanu, Armas. Pen-tru polite.

' A orIndui.

64 SCRISOW DE BCIEBI

Brasov, 12 Iunie 1822. Nicolae Varl[aam]. «Ale boa-lelor mele supArArf mA popreb..» Cere 5.000 de leT.

[Craiova], 26 Iunie 1822. Stefan Jianu. Trimete banTla Brasov ZmArAndicAl.

Caracal, 29 Iunie 1822. D[imitra]ch[i] Roset. Pentrubanf.

[Rimnic], 19 Julie 1822. Nicolae Bräiloi. «in numeleDomnuld am hotdrit sl-m scot si ed familiia de acolea, pen-tru care si trimisliti oamenl cu cal si cu care, ca sd sA ri-dice nevasta i copii sA vie aid... DascAlul ce 1-am avutad pentru invAtAtura copiilor im scrie cl aii hotArit slmle ad, si are sl ià din leafa.sa una mie cin'sute, : s5 i sedea cit se poate.

4Cu dorit[d] dragoste mä inchin dumi[tal]e prea-iu--bita mea.

Alaltleri, viind din Jill la Olt cu isprava havaleli ce, precum am scris dumi[tal]e cl am fost insArcinat, mAine plecla Craiova ca sA-m da6 raportu i sl mal vAz ce e, si cum ;dupl. care intAlegAnd de venirea velitilor nostri boeri de lainpArateasca cetate, si luind niscavial vestiri de bucurie, pre-cum nAdAjduim, voi trimite (de nu ml vor Ilsa si pd mine)ca sA pogori si dum[nea]ta aici, la RAmnic, in cdsla; pentrucare umblu astAzi-mAine sA. prinz si o cAscloarl de odihnl,sA prinzi de acum sA mat meremetisAsc ce va fi de mere-met sA fie gata. Pentru cheltuiala dum[ita]le cu iconomie, in-tAlegem cu fratele chir Stan ea* si mai in trecutele zile i-amintrat e adecd lei 2000, prin chir Nestor, si deosAbit cl-mscrie in dooA-tref rAndurf cA pentru cele de trebuintA du-m[ita]le ingrijeste ca pentru soru-sa. Si, pentru daravera ceiaste intre no!, dupA esirea dumritajle ne vom intalege, si,dac[A] it place, slz pAn sl va lumina desAvArsit, cA si aid osl cheltuim ca $i acolo. Copilele dnlf.!e cu doritA pArinteascldragoste te slrut. Dlunazile dui:4 drum le-am trimis cuchir Dumitru Cfupec, ce mi s'atí intImplat aciia, ca s1-$iàpAlArif : crez cA va fi priimit. Ci si pentru aceaia vof avearAspunsil ; de cAte ori vel avea sA-m scriT, prin dumneefcocoana Catinca Bibeasca, fiind ocazion sigur, i cA eft sAnt

SCRISOlif DE BOIElti 65

cu dum[nea]luf Log[o]f[d]t inclinat. Dum[nea]el cumnatical mainchin cu dorita fra4easjc[d] dragoste, precum si tuturoral nostri simbatriotr, mari i mid, ap[u]r[u]rea arata-le ca-zutele inchin[a]clum; si sa ne bucure Dum[ne]zau sa te vedemsanra]tos. lar eu, cu toata dorirea, sant al dumptalej dorit sot.822, hill 26.

Constantin Buzescu.

[V° 1 Cell mele iubite si dorite sotie dumnei CaminaresirCatincaI BuzascAI cu dorita dragoste sa. s[A] dea, la Sibil.

CernetI, 1-16 August 1822. C. Buzescu. Pentru call-toria la blY a sotieT luT, Catinca : merge la Mehadia.

[Craiova], 22 August 1822. Ruxandra Haralambie.«Ca-m vin vestirile lui by pa toate zilele, de stingerea siprapadaniia casai; la care nu mg stiù ce sa maT facti.2.

[Craiova], 27 August 1822. Eleni Brail[oiti]. N'a pututduce careta eacolea in Tara Nemtasca, and am intrat...Acum dupa intoarcerea mea da acolea, vaz cí cla catr[a]apostatT dezbracat careta, luandu-i-sá postavul, atat dinnauntru, cat si dupa capra viziteului, lar incolo sa afla buna...Am trebuinta da cdrutä nemtascä buna., carea sa fie cu usr,invalita coveltiru pe din nauntru cu canafas, apoi de-asuprarogojina, lar pA din afara cu musam5..» Ar da pe cea stri-cata. si /Ana. la 150 de leI. gl eü, scriitoriul, Costache

ma Inchin dum[ital]i.»Brasov, Septembre-Octombre 1822. Scrisori grecestr,

pentru bani, de la Smaranda Jianu.[Rimn" ic], 12 Septembre 1822. loan Lahovari. Pentru

boala de stomah a soacra-sa.La 7 August ceruse gazete. Odata si pentru vin de

DragasanI ce ar voi[Craiova], 23 Septembre 1822. 'Aviptat Poca69. Pen-

tru o trimetere de perini si pentru «copila doici mele,. Sa-luta i D[umitra]ch[i] Roset.

[Cinenn, 26 Septembre 1822. «Stol[ni]c[u] Dina Bra,tianu, epistatu vatafii Lovisti. Pentru trecere de vite. eDupaporuncile slavitului Divan al Bucurestil[o]r, putea sa. sra]

5216. Vol. VIII. 5

66 8OR180111 DIE BOIERI

popreasca.... Dar lea, dupa datorie, am facut cunoscut Stapa-niriT de a nu ramanea supt invinovatire.,

La 3 Ianuar 1821, de la acelasT, pentru cercetarea ulna'abus.

Kali' ti.ig (eta no!» in cPstel, la Simbata-de-sus), 3Octombre 1822. FIrtlyripwc Mispa1xo66evog. CivilitatT. Cere serfprivitoare la congresul din Verona. La urma, P. S. al Brin.covenita, cu salutarl luT Spatar Rail si baron Sakellario simultamirl catre domnisoara Stiirmer, fiica Internunciului.Greceste.

5i la 3, 23 din Septembre, Brasov. Scrisoarea din 7/19!Ellie e din Baden.

[Rimnic], 15 Octombre 1822. Nicolae Braila Pentruco lada mica noo, cu neste carti bisericesti, care, fiindca nisant trebuincioase acumb, o cere.

La 31 Iulie, se jura pe Dumnezed si copir cà n'a refusata primi pe Dumitrasco.

Craiova, 5 Novembre 1822. D[u]m[itru] Br[ailoiii]. gAicrIn %ark asta data, aflandu-ne in lipsa de dascalT pentru in-vatatura copiilor si. auzinch de scoala din Sibiig, trimete siel ccopii nostri, adeca pa nepoti miel, copii fii-mied0.

La to Februar, scrisese pentru imprumutul sail din pri-begire. $1 la 24 Decembre 1821 (platise o parte).

Brasov, 8 20 Novembre 1822. Notaccoç Ma6poç. Re-comanda pe beizadea Gheorghe Sutu, care merge la Viena.

Greceste.Viena, 13/25 Novembre 1822. Mccpti.i)pex XavcCepil. DA

sinet pentru 2.000 fi. de hirtie.[Brasov], 14/2 Decembre 1822. Epp. KcOapitric.

[vaduva Jul Alexandru-Voda Sutu]. Cere a se trimete o scri-soare la Viena fiuluT a Gheorghe, care e recomandat inspecial luT Pop. Catre Stan Popovid. Greceste.

Pecete cu 4)p[waún] AXseecoapou K[a]X[iapicm] B[oe]e[68c1 2(ceara neagra) si cu armele Moldova.

i V. memoriul mied despre colaril romtnY tu strtimatate, in cAnalele Aca-demiet Romlnes pe i906.

i Eufrosina era fitca 1111 AlexandruVocli Callimachi.

SCRISOBI DE Boma 67

Brasov, 15 Decembre 1822. Grig[ore] BrAncov[eanu].Pentru un amanet. A scris la Hurez pentru arendarea Gio-rocului, in hotar Cu Giormanul 14 cdä nu s'or fi dat mo-siile mAn[Asitiri pe cite mal multi anT in arendA, dupA cumsA obicInuieste a .

Pecete cu e Stephanus Bassaraba de Brancovaniss 1 si vulturulmuntean in scutul incununat.

Radziwillow, 12/24 Decembre 1822. MocptWpcx XconCepl.Pentru niste polite.

1823 s11824. Scrisorf grecesti ale luT Grigore Brinco-veanu. Cea din 4/16 Ianuar ar fi din Bucurestf, celelalte dinBrasov.

1823. Scrisori de afacerT, grecestf, din Bucurestf, dela Vornicul 'AXiaccvapoc NevsCookiaxoc.

Tirgu-Jia, 1823. ScrisorT romInesti, de afacerT, de laC. BrAiloiti, Clucer.

1823. Stanca [Perieteanca], Polcov[nicea]sa. Pentruneamurile ef. O nepoatg a maritat-o cnaintea apostatilor»(-,--4 82 I).

Pecete rosie, cu crucea inteo ghirlandA, fArl inscriptie.2 Ianuar 1823. Bica Soc[olt[eanca]. Pentru un deposit

al 6.[Rimnic], 15 Ianuar 1823. I[ancti] Lah[o]v[a]ri, [Stol

nic]. Pentru afacerf de ban!. Rom Aneste. Si la 2 Ja-nuar (P. S. grecesc).

La 2 Novembre 1823, greceste. La 20 Septembre, romAneste.Minnie, 16 Ianuar 1823. C. Buzescu. Pentru datoria sa.[Rimnic], 30 Ianuar 1823. loan [IonitA] VlAdescu.

Pentru postav civit si un imprumut.CernetT, 12 Februar 1823. Nic[olae] Glogoveanu. P en-

tru afaceri.Ocnele-MarT, 14 Februar 1823. Mtx. Acexo6[6]plg. Po.

menit fratele slii, TCskeirii rLaVXOÇ Accxoßigç si cdnasksoocp.ac, TCEXE7C1 NtxoVoct.

1 VezI in An. Ac. Rom., XXVIII. p. 528. E pecetea lul tefan, fiul luIVodii Constantin Brincoveann.

88 SCRISOR2 DE BOIERÌ

[Craiova], 16 Februar 1823. St[an] Jianu. Pentru pie-carca la Sibiid a cZmgrAgdicAI».

28 (?) Februar 1823. Eleni BrAil[oid]. Cere cbumbacttsupVire si potrivit», semint1, «24 servete Cu 2 mese dg pAnzg,in ocurT micT, d'ale fino». Fie-sa, Anica, salutg.

La I 1 Ianuar : cAnica, fie-mea.., sl roagg sg-T scrif pentrucopila doici, dg este sAngtoasg si dA sA cautg de muierea ceo creste.»

La I-id Februar scrisese pentru datorie.i-hl Mart 1823. Safta Prisgceanca cgtre biv Vel CA.-

minar! Const[an]d[in] Bucsgnescu, la Sibiid. VestT de familie.Craiova, 31 Mart 1823. Scrisoare de afacerT de la

Vistierul Rgdut FrAtostiteanu si C. Braboveanu.3 April 1823. Amza[chi] Jianu. Cere a i se scrie.Bucurestl, 3 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pen-

tru rimatori de trimes cinnauntru». Cere sA i se spuie cepret e. pe acolo. «si, pentru vinurT, cum stall.»

[Bucurestl], 13 April 1823. Ruxandra Otetelisanca.Pentru o datorie.

17 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. «Ca vre o treisute rImAtorI al casif mele, de cate patru ant, avgndu-T foartegrasT, Incgt nu pot umbla, n'am mal vrut sg-1 trimit acolea,cad mi s'ad urit si cu Sibiiu dum[nea]v[oastrg].» SI vie la elmusterill.

i-id Maid 1823. PAu[na] CoVof[ea]n[ca], Stolnic[ea]s[a].Pentru un deposit.

Kremenitza, 27/9 Maid 1822. Mapubpa XemCsp.6. VreasA i se vindA doug salurT pentru o datorie. Nu e drept cg.Domnul ir dA 4.000 de ler pe lung, ci cg el a luat baniT depe caleasca si call ce trimesese ea O. se vindg la Bucuresti.Greceste.

IO Maid 1823. loan Lah[o]v[ari]. Pentru gaseturi, her(fier) si ctelatinurf bune».

io Maid 1823. Fprolytoç Ilpapto6civog. Scrisoare deafacerT. i alta din 15127 Septembre. Grecestr.

Brasov, 3/15 Iunie 1823. N. Maiipoç. Scrisoare gre-ceascg de afacerT.

' eFrosa mea 0 toate celelalte dame ce ad avut cinstea de a y cunott0e.a

scsisost DE DOIERÌ 8g

Si alta din 10122 Iunie.[Slatina], 28 Iunie 1823. Nic[olae] Cotofeanu. Pentru

haine ce a lAsat.Muerenr, 24 Iulie 1823. Zmaragda NIourgasanca, Se-

trArasa. Pentru 4o pAreiche rucavet[e] besericestr», ce tri.mete la biserica el. Are dor fir, pe Alexandru si Costaiche.

inprumutarea domnului d. Vornicul Alexandru Nentu-lescu in CAimAcAmiia dumnealur de la negutAtori ce sAntaarätat mar jos, pAntru trebuinta ostirilor tnpArAtesti ce O. af15. laCraiova ; 1823, Septemv[rie] I, 4.420 talerr ; dobindA 1a25.000.

[Copie.] Se va pläti capitalul cpe la judete, din tritniniiabreslelor de Septemvr[ie]».

Bucurestr, 21 Septembre 1823. Scrisoare greceascAde afacerr de la [Logofdtull Dc. II6XXcoq.

[Craiova], 28 Septembre 1823. Dina ZAtreanu. Seri-soare de afacerr.

Si alta, la 15 Novembre.xi Novembre 1823. Iordachi Otetelisanu. Pentru banT.17 Novembre 1823. Zoita SAtrAlreasal Deleanca. Cere

amaneturT. Nu poate veni Insäsi la lAzAret. (dui:a cum sintzaifä si delicatd».

Bucurestr, ii Decembre 1 823. KWYMC. M. 11/InceXa..-cCetvoo.

Pentru niste afacerr. Greceste. Copie.Sibiiii, 1/13 Decembre 1823. Stan Popovicr. eRolu cu

-taihnungurile lama datu la Barbuceanu Stirber, care lards levol trimite dumitale.»

[Brasov], "gas Decembre 1823. For/4mq IIpcmcoeivoq.Scrisoare greceascA de afacerr.

Pecete cu coroand, vulturul muntean si R. B. (initialelenumelur lui Radu, fiul lur Constantin-VodA Brincoveanu).

Bucurestr, 27 Decembre 1823 '0 I'm-1*mq PpaSeatávoq.Pentru o comisiune. SalutArf de la -11) Elippoaùvl two xcci. 6Xca.çloorarq 84tmEq 6.7ro5 stxav rip) vp.-0, yet odic TwopE000v 1.

1824. Scrisorr grecestr, din Brasov, de afacerT, de laConstantin Samurkassi, Vornic.

70 SCR1800 DE BOIElif

Craiova, io Ianuar 1824. Const[antin] Braila Vreasa.-0 impodobeasca casele ecu panza de e'a zugravit[1] ca omaterie». In ace1a0 an, i de la Nicolae Brailohi, pentru ban!.

Targujiiuluf, 12 Ianuar 1824. Const[antin] Brail[oi].Trimite scrisoare prin Medelnicerul Grigorwo Balteanu._

Pentru datorie.Craiova, 20 Ianuar 1824. Costache Tigarà.. Pentru

o fata saraca ce slujise la Sardareasa Zoita Prwoveanca,ea dumn[ea]luf SArd[a]r[u]luf Cost[an]d[i]n Lazar».

Petersburg, 8/20 Februar 1824. Mapiciipat XcanCepij,Liténoi tzasti, NewskoY-Prospect, n° 189. Scrisese din ICre-minitza, in Maiti. SA i se vinda doul alurf pentru datorie.e14e6psts tecç Sucrruxicxc /Lou xal Tor) avapcic ttou 'Ltd Irpbc ill&itSmico '.» A vindut la Bucure0f caf i ca1ea4ca, &XX& xczi.aka !Lou Tà itipraasv 6 a606v1i7ca.

Pe V°: Fiirst : Gyka.Bucure0T, 23 Februar 1824. Mi.z. M4voc. Pentru o

calewa i plata ef. Grecqte.Si la 29 Ianuar st. v.

23 Februar 1824. Plu[nal Coto[fean[ca. Pentru ni0elucrurf lasate ela vaina SabiiuluT, scrie fii-mieti Pah[a]r[nicullGhit[al Cot[o]feanu». Dintre fiif ef, cunu este ispravnic la'Caracal i altu la Targu-Jaiultif».

[Arad], 4 Mart 1824. Grig[ore] Balteanu, Med[elni]e[er]..E bolnav de moarte. Cere n4te scrisorf. --Pecete cu coroana,.un cocor 0 initiale.

Bucure01, 15 Mart 1824. Fpriptos 41)LXL7C7C6CJILOC. Pen-tru afacerf. Grece0e.

Craiova, 24 Mart 1824. Saya Ioannovicf. CostacheBrailoiù e numit ispravnic la Romanati. Fagaduie0e airplati datoria.

Bucuregl, 5 April 1824. Mix. Mávoc. [Vornic]. Pen-tru o caleaKa. Vrea sa-0 faca in primavarä casa noua.

1 ctifi nenorocirile mele 0 nedreptatea brtrbatului mieii [Vodii GrigoreGhica] fa tti de mine.,

1 (Dar 0 astea ale mele mi le-a rIpit Vod11.2

sativoid DB BO/Bla 71

$i scrisorT din 23 Februar, 29 Ianuar st. v., 26 Octom-bre, 22 i 28 Decembre 1823, pentru bard. GrecestI.

BucurestT, 5 April . 1824. Mcx: Wong. Pentru o da-torie. Greceste.

13125 April 1824. ETLp6t1E-qç. Multameste pentrucapela sotieT sale. Cere sa i se cumpere pinza de albituricdupa cea mal noua, moda ce este acum».

Capela o ceruse. de acolo, la 9 Mart : de paie de Italia.Ambele, grecestT.

[Brasov], 25 Maki st. v. 1824. rpyl16pcoç Mrparhogávoc.Pentru afacerT. Greceste.

29 Maki 1824. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pentru o da-torie. La soroc adavarat nu s'ati platit, fiind i noT ember-derfsiti cu huzmeturT, si ne-aii trebuit mult1 banT sa raspundem...Am vgzut cele ce-ml scriT, i, pentru vin, ca doo butT s'atidat BarbuceanuluT, prea bine ai facut d[u]m[neata], ca ale lorlor sint toate ale noastra ; si sa l[e] bea sanatosi.) SalutarTsi de la Catinca.

[Caracal], 2 Iunie 1824. Grigorie Jiianu. Pentru a i sedrege o carata.

1/13 Iunie si 14/26 Iulie 1824. rpriy6pco; Mrpayxati-vog. ScrisorT de civilitate. Greceste.

Craiova, 17 Iunie 1824. Catin[ca] Ot[ete]l[i]s[anca]Se plinge de ngcazul datoriilor.

Brasov, 18/30 Iunie 1824. Elena Laptiev. Pentru nisteban!. Greceste.

[Sibila]. Primit la 22 Iunie 1824. Itypal)7c. Ce pret.ati dodecaril, 6waszciptcc?

[Cralova], 26 Iunie 1824. Elenca Bib[easca]. Cere unimprumut. S oru -m ea Clukeltlesell ZmarandiT Otetelisancai,.

[Craiova], 2 Iulie 1824. Catinca Ot[etell[i]s[ancai. Pen-tru arendarea mosieT Breasta. Si pentru datoria ce avea(Milostivirea dumi[ta]le sa priveasca asupra vaduvii mele,si a greutati casil ce am, si a multor datoriT cu care ml afluimpovgrata... De nu va fi prin putinta a sa socoti galbenumal jos din doolzecT le! turcestr... SA nu ma lasT innecatamai mult, peste putinta mea.,

72 SCRISORt DE BOIERÌ

si la 21lie.Pitestl, August 1824. Sofia Bucs[a]nea[sca]. Pen-

tru un imprumut.5 August 1824. St[an] Jianu. (Verisoara, vremea tarlI

noastre nu ne pov[A]tueste a radica si a aduce acea la ...toate arginturile bisericil[o]r si ale casi.»

[Brasov], 13 August 1824. AouicíApa. IlouCopivxx.Pentru vestr, pe care le cere. Romdneste.

23 August 1824. Elen[co] Bib[easca]. «lit multe randuriam scris dumnei cocoani Zmarandil Clue[e]resaT, suroru-mea,pentru cartile mosii mele Zmardestetul, ce ati fost lasat ladumnealuT amanet pentru bani cu care ma inprumutasem lacasa dum[nea]vroastral,»

Petersburg, 27 August st. v. 1824. Mapla XavrCepil.Pentru o datorie. ,Pensia de 600 ruble ce are bunatateasi-mT da Imparatul pentru hrana mea si a treT copiI, si n'amalta, cu care abia ImI ajung la cheltuielile de toate zilele.»Va plati (chid voia incheia cu sotul mieti i voiu lua celece mi se datoresc». Greceste.

BucurestI, 18 Septembre 1824. Ludwig Drexler, spiter.Con-Jana..

BucurestI, 18 Septembre 1824. Nicolaie Rasti, Cami-narul. Se plinge de boale lungT si saracie. Pomeneste peMarioara.

Vlicea, 30 Septembre 1824. Stefan Bibescu, St[an]Jianu. Cer cputintica vatina pentru altuitul copiilor.»

BucurestI, 27 Novembre 1824. Dtoowoç 11xXonCivog.Pentru o lada cu cartI ce-1 vine de la Brasov.

[Craiova], 15 Ianuar 1825. Nicolae Bräiloi. Pentru banI.Craiova, 5 Februar 1825. AlpArptog `PaXi.rog [Caima-

cam]. Trimete o scrisoare Jul Panagiotis KAXXouSobpy, dascalla Brasov. Greceste.

Scrisoare de civilitatI la 6 Ianuar. Idem.BucurestI, 20 Mahl 1825. Costandin Balaceanu. du-

bita filca noastra Eleni Cantacozini merge pang la bal..»SA-I fie de ajutor.

Craiova, 22 Iunie 1825. Bàlaa Varlam, Med[elni]-

SCRISOld DE BOIElif 73

C.[erea]sa. Declarg. cg rgposatul el sot nu era Iordache Ru-sgnescu. cNumele 17 era Iancu si clitada 1, Hiotu.,

BucurestI, 27 Iunie 1825. MExatX Meow, B6pvosog.Pentru ducerea sa la bgile de la Mehadia.

La 2 si 3 Iulie scrie din lazaret. Greceste.[Bueurestfl, io August 1825. Constiantin] Balgceanu.

Pentru o politA si ctrebuintele fiiciT mele, Elenca... Pentru-cgrtile de musichi ce aa rgmas nevandute 3, de a le cumpgratara, stiut fie dumitale cA dintrio mie dg trupuri ce aa cum-pgrat, d'abiia aa vandut Ong acum cincTzecT, si, Ong a nuvinde o sumg bung dintegnsele, nu poate a sg insgrcinacu acelea; de aceia va fi inglduiala pang sg va desface dincele cumpgrate, si poate le va cumpgra si pg cele nevgn-dute., Fiica sa era la Viena.

[Craiova], 4 Decembre 1825. Ruxandra Otetelisanu.Cere niste acte.

22 Decembre 1825. Const[an]d[inj Brgil[oia], Clu-[e]r. Pentru «plata armintii».

16 Ianuar 1826. Fygóptoc 4:1)LXG7C7C6CPCOÇ. Pentru o afacere cu Cancelaria ruseascA. Greceste.

[Craiova], 9 April 1826. Zmaranda Ot[ete]l[eis[anca].Pentru procesul cu un locuitor din CosovenT.

BucurestT, 27 April 1826. Bilet grecesc de la 'A.'A paeonfic Xcitt4CCVOC1 3.

[Craiova], 12 Iulie 1826. loan Ggnescu. Pentru nistesineturi.

Lemberg, 29 Iulie 1826. MapEa rv.Exa XanCepil. (Atrauzit ca Domnul imi plgteste o suing insemnatg. : aceasta ede 2000 de leT pe lung. Dorinta mea ar fi sa se pule uncapital la Banca din Viena, ca sg-ml dea cite 8o de florinTpe lung. i aceastg dorinta a mea a fost primita de Domn,dupg inscrisele ce am in minile mele si dupa asigurarea cemi-aa dat mijlocitoril, si aceasta m'a fácut de am pgrgsit

' Porecla, familia.2 Ale lui Macarie. V. ale mele Contribulit la istoria lileraturit ronstne,

-Scriitorr bisericeirtr (1906 ; din cAn. Ac. Rom.,), p. 51 si urm.Cunoscutul dr. Arsachi.

74 scRisoRf DE BOIRRY

Rusia. Acum, de altfel, cum iti scria, imr plateste cite 6.000pe trimestru. N'a mintuit cu el, cacr nu vrea a i seplati in ler. Dar Hakenau scrie ca Domnul a fagaduit de-punerea capitaluluI la Viena. Atunei va plati si ea.Greceste.

12 Septembre 1826. Mapt6pot IIAXtp. Hagica-T e gmo mural a mea', de end a fost in Sibiia. Cere seminturfde flori si ananase. P. S. grecesc.

4 Novembre 1826. Dimi[trachi] Bib[escu]. Salut adde la Catinca. Pentru o ladd ce lasase ea in deposit.

[Craiova], 19 Novembre 1826. Ruxandra Oteteli-sanu. Pentru niste amaneturr.

fBucurestr], 8 Decembre [1826]. G[régoi]re Cantacu-zène. (Les apparences politiques de mon pays me donnentl'obligation de mettre 6. l'abri quelques effets qui me sontprécieux : comme quelques papiers et plusieurs autres cho-ses.»

1827. Scrisorr grecestr din Bucurestr, de la LuxitaBujoreanca.

Bucuresti, 4 Ianuar 1827. Mx. Mávoc, B6pvtv.oc. Cereun gradinar. Greceste.

Craiova, 13 Ianuar 1827. Tache Bengescu. Fuseseel si fratir nevristnici la moartea tatalur, si li s'a prapaditaverea, «dar inca si mosiile s'aa incotropit cu totu da ca.-t[re] vecini rezasi ... Pah[arnicul] Ghita, varul mien. E inproces Cu acesta.

I-ia Mart 1827. Stan Jianu. «La Viena aa esit o le-gatura de surupatura, flit a mar avea ca mar nainte incin-sod de desupt si la mijloc, ci numar o jumatate da cerc.xSi pentru saminta de cconopidif,.

[traiova], II Main 1827. Zmaragda Brailoaica. Cereun imprumut.

Turnu-Rosu, 19 Malt' 1827. %AN; EXatLvLávoc. Biletgrecesc.

Scrie apor din Viena, tot greceste.Rimnic, 13 August 1827. Cost[an]d[in] Vadlianu.

«Macar ca. am vorbit nepotuiur Costica Brailoia, ca sa s[a] trial-

SCRISOld DB BOIERÌ 75

neasca Cu mosiù Ghentui si sa-i provalisasca2 din parte-m, ca,de va voi, sa vine dascal aid la mine... Voesc a fi dascal in cas&la mine, cu cafea, dulceata, masa, spalatura de la mine, sidrept plata fagaduiesc t[a]l[e]r[T] una miie pa an. Poate avea sidoao ceasurT pa toata zioa pa seama-T, care sa le Intrebuin-teze la alta vizitä, da va voi a le face pentru deosabit en-teresu-i. v Trimete sosia luT, Frosinita, HagicaT cacTasta bo-tita cu piulita de sare matah (sic) de acest jud[e]t*.

Pecete cu ghirlanda, K. V. si, cu litere latine, cConstant :Vlad.»

BucurestT, 1 -iù Novembre 1827. 'A)Accvapoç Fxbtocg. Con-dolente pentru moartea HagicaT si instructiT pentru o expe-ditie de pachet.

Craiova, i-iii Decembre 1817. Kwatvth'oç nixaç, Ur-p.avog. Pentru o expeditie.

De convenienta, 12 Novembre 1827, Craiova.[Bucurestl], 19 Iunie [1828]. Fp. KcancocouCr,v6s. Pentru,

o lada. Greceste.Bucurest1, 17 Decembre 1828. 'AXgactvZpoç rxiv.ccç. Scri-

soare greceasca de afaceri.La 13 Novembre. scrisese despre cmaturT de tulumbe, de

cinepa». Traducere romaneasca.Bucurestr, 18/30 Ianuar 1829. Ittp6a(71;. Pentru o dia-

demd a sotieT sale. Greceste.18 Februar 1829. Aiexandru Filipescu. Ravas grecesc.BucurestT, i-iii Maiù 1829. M. FxExaç XanCepil. Pentru

socoteli prin Casa Meitani. Greceste.[Craiova], zo Maiù 1829. Const[an]d[in] Ghica. Reco-

manda pe generalul 4 Cfitinschi,, care merge la Viena.OlanestT, 29 Iunie 1829. Grigorie Otetelisanu. Cere

i doao cazane de arama rosie pentru acutti spirti1 din rachiù»..6 Iulie 1829. Driy. IImicntos. Pentru banT. Greceste.[Rimnic], 23 Iulie 1829. Tache Bengescu. Pentru un

pachet.

1 Firqte cli nu e vestitul cavaler de Gentz, corespondent vienes al Dom-nilor nWri.

2 Propuie.

76 SCRISOR1 DE BOLERt

533 Tirgu Pule, 27 Septembre 1829. Costandin Frumusanu biv 3 Log[o]f[R]. Pentru banT.

[Rimnic], 21/4 Octombre 1829. Tache Bengescu.Pentru plingerf de hotar. «La aceasta mg rogù a binevoi,domnul mieú, s5. nu o socot6ascA gresa1ä a mea, ci a pros-tilor Ruminf af nostri, care prea cu anevoe sá vor obicfnui

pgzi orinduiala tacticeascg.,[Craiova], 18 Octombre 1829. Konatavtivog ntixotç.

vas grecesc de afacerf.[Brasov], 24 April 1830. Mapt6px 116X[Xto]. Merge la

bAT : a ldsat in lazaret un preot bolnav al el, de la Pitestf.Rimnic, 2 August 1830. Stefan Bibescu. Pentru

cumpgraturf ce face pentru Rust*.Si la 13 Decembre 1829, la 17, 31 Ianuar, 12 Februar

1830 Greceste.1831. Scrisori francese de la «Catherine Slatinian , (un

P. S. grecesc). Pentru mobile 1. Se vorbeste si de un csuperbebah de Sf. Nicolae.

Bucuresti, 13 April 1831. Al[exandru] Ghica (iscgli-tura greceascg). Pentru afaceff. Greceste.

Craiova, 12 Iunie 1831. 'AX6easiZpoç ExapXátou r%i7C,GEC.Pen tru o transmitere de scrisoare. Greceste.

La 14 Maiü, pentru banf.Rimnic, 19 August 1831. 1. foXioxoc. Cercetare pen-

tru un Nicolas Iota. Cere si o puscl London. Greceste.Rimnic, ii Septembre 1831. Zoë de Golesko. Lasg

vie la Craiova : e cam bolnava. Cere un imprumut.1832. Corespondentg greceascg, de urgentg, cu Ale-

xandru Nenciulescu.[Craiova], 9 lanuar 1832. A7F1Fptog TaXétlg. Pentru

o afacere de banT. Greceste.Bucurestf, 4 Februar 1832. tC[atherine] Slatinian.,

Pentru mobile si datoria la Grabovschi.La 22, pentru afacerf. «Ne doutez nullement, mon cher

I «Lit de repos en merino rouge, I divan et 6 chaises en popeline graine,2 fauteuils.»

SCRISORÌ DE BOIERI 77

ocenik de Domna Balacha, que je ne fasse tout ce que de-pendra de mol pour m'acquiter le mieux du monde de cettecommissions. Cere eune femme de chambre et une bonnecuisinieres.

[Bucuresti], io Februar 1832. May. (1:0tXtz[76ar.oc]. Pen-tru afaceri.Greceste.

15 Februar 1832. I'my6ptuc Mnpayxopetvoc. Pentru o.

comanda.. Greceste.Si la 4 Februar.

Bucurestr, 4116 Mart 1832. (Catherine PhilippeskoBalche., Ceruse scaune i fotoliT, care nu-1 plac.

in Februar trimete 119 oca de ceara. Asteapta luminArT.Craiova, 6 Maiti 1832. Fratir Ioanovicf. in curind se

judeca procesul cocoand Marghioala Samurcasoaia cu sotul el.Craiova, 20 Iulie 1832. Kw. Mouvrcotdirqg ' Serveste

de zece anT pe Zenobie Pop. Greceste.[Bucuresti], 15 17 August 1832. '204c(va1oç NevrC[ou-

Xéczoc]. Pentru niste bani. Greceste.Bucuresti, 24 August 1832. '0 fply6pcog fpotatotivog,

MéTaç KXonC6p-tiç. Pentru piste caT. Gre^este.[Bucuresti], 17 Octombre 1832. EouXtoilio: XpucsocntouX-

Xocta. Pentru o comisiune. Greceste.Craiova, 18 Novembre 1832. Stolnicu Costandin

Braila Cere sa se iea informatiT cu privire la un bilet delotarie cumparat in Mehadia.

Bucurestf, ï I Ianuar 1834. Aixatep. Flame. Ravas grecesc.19 April 1834. Bilet grecesc, din carantina, al doam-

nel M. EXMTCVCdf.V0g.

Bucurese, 26 Decembre 1834. 'AX. Kolt[avtávoq].Ravas grecesc.

Brasov, 1835. ScrisorT grecestr, de la Roxanda Bujo-reanca.

Pentru acest dasal, v. Hurmuzaki, X, p. 623, nota I.

II.

SCRISORT DE NEGUSTORT.

27 Iulie 7241 (1733). eCostandin Iscrovid, se tocniesteCu «jupanul Cosca» pentru cdoo copile da Tigan i uncopil da Tigan, dreptu zlot mop.

25 Mart 1778. Plingere a until (Costachea. (Ban! rostce mi-ad ramas.»

[1779.] [Comanda:] tipsiI in cordnurI, taere in cord-papusel[e] de zaharti piscat, pesimetd de Brasov, linte

de zupa, cortide de tortice la bumbac, tabac violet bun, cumirose, cutite de Sibil.

I4April 1779. Zamfir Hagi Gherghe cere : ccuisoare,sofran de Bed, ata alba de Sibil, T cazte eu hambacnesc, cu too, dapsa copiliT eel mic d'un an, manusI coconiAnitaI PitareaseI, de piele rose inchise, i parech[e] deto deibrisim, j tenechea tabac violet, i pareche foiled de ber-bier!, basmale albastre, pantofl cu catarami,.

Craiova, 18 Iunie 1779. Hagi Gherghe. «Am intalesleste sa vie Preasfintia Sa parintele Mitropolitu de la Baca-rest! aid la Craiov[a], inpreuna cu dum[nea]luI Banu Ghica,spre vederea Craiovel, si pote ca la Santamarie vor fi aid.Me-ail zis si 1Preasfintia Sa parintele episcopu, care acumsa afla in eparhie, cum ca la praznicu sfinteI biserici va safie aid, sa slujascfa] sfauta leturghie. Pliroforisindu-SA si

Maria, Sa Vod[a] de sfant{a} icona, si to boeril ce! mar!),rna! ales iara fiind dumnealui Manolachi Brancoveanula Craiova, denadinsti asará ail venit la Maim Precesttat in-preuna cu dum[nea]luf Vornicu Prescoveanu ad poruncit deJe-ati facut un paraclis. Si de loc.ne-aa is dum[nea]luT tranLnoveanu ca de ce nu facem ô respetie ; am spus dum[nea]lulca ,sa %face la Sibil si'respetia, si candela, §[i] i-ad parut bine.

5216. Vol. VIII. 6

82 80518031 DE NEGUSTOR1

1780. Nicolita Iovipale. Cere cdoal sobe de fier de ta-ble*, dind modelul.

4 Anal 1784. Sa. O. stie saftiene, s'ail cumpdrat de laMoldova ...

Pe! VerzT de la uncheas Necula de la Prut.De la Dimitrache Galatanu.Ale Iancului de la TecucT.Ale Hatmanuluf de la Iasi.Ale Nenului Bulgar de la Nistru.[Lucrate, de la:]Hagi \Tartan, Saya mbacar, Covataca, fecrori Dragomiresi,

Toader Cornea, Ion Bontea, de la Gala.... io caT china pan Grozesti... Vama la Campina. Vama

la Focsani... Yana in vania, lei 6.600.»[1784.] Semintile ce iaste sa sa aduca da nauntru ...

Cunopidif de Beciii, cartafion, frucalarabir, musdtel involtu,frusil, selina rosie, micsunele rosir, albe si carmizii, invoalte.»

Belgrada, 21 Ianuar 1784. cai Ratu Dragosu., savada cu ce datorie a ramas el la rdposatul Hagiu PetruLuca, tatal lui Pop. 4Ma mortificalueste si ma cheltueste...Este scrisorea hamese, si nu este iscalitura mea... innainteainnaltatei Gobearnii... Nu numai cu juramintu ..., ce cutaerea minilor meale, de va fi iscalitura mea ... Un mina.-toria. Asteptu in posta era d'intaia mila si volos... Ea, popaloan, parohil orasuluT, neunitu, manor.*

IQ, 1784-5. Corespondenta la Craiova, cu Iordachi Gheor-ghie.

t 1, 1784-5. Corespondenta romaneasca cu Ioan Vlad dinBrasov, pentru pie!,

12. Sutesti, 2 Novembre 1785. Antonie Nicolantin (dinXfimnic). a entru rodul viilor, vei sti a iera darul 10 Dum-nezea : ea socotiam O. tree iestimbil peste 3 ni. de vedre,dar bruma ail prapadit tot, si, Da mergerea mea in Campu-lunga, am intarziata tau culesul, de s'aa uscat struguri ; carenu s'ati mal pomenit ; si numai ce m'am ales cu 1.500 devedre, dar bun, vin prajita. Multumim inparatului cerescasi de atata, ca, pe alte pail, niel n'aa cules oameni viile

SCILISORÌ DE NEGUsTORÌ 83

4e-ail nApustit vitelor, fiind struguri cruzT: Cu totul i-ati prA-pAdit bruma.»

25 Ianuar 1788. Hr[i]s[tea] Ban, pentru niste luctUrT cea trimes la Sibil: «o pAlascl arginta.

Novembre 1788. (Dimitrach[i] Nicolail, ginerele H[agilBarbulur., OferA bumbac, «ad cretu, ail cu papurIa.

Brasov, 13 Decembre 1788. loan Ionovici Marcus. Un-copil al sAd a adus din Moldova tea vr'o 5o de cantaretniere bung., albla. SI vadI dacA e acolo «harcTus, «cIutarea.Cu cit se vinde «cofaa, esi putea-s'ar cheltui toatI suma...Pretu cel mal jos, cofa pe loe aid, cAte ban[1] 80, de s'arglsi nescaT musteriTa.

¡6. [Craiova], [ . . . 1789]. loan Albulescu. Trimete o scri-soare de negot la Venetia.

1789. CorespondentA la BucurestI, cu Chiriac Polizu,Nicolae Heliades.

1789. CorespondentI la IasT, cu Atanasie Vasiliu.31 la Brasov, cu Barbul Arlon (serie romIneste),

1789. CorespondentI la Roman, cu un ITa5pog. EraSluger 0 membru al DivanuluT de acolo.

Gherla, 21 Ianuar (?) 1789. Joszef Deakul. Pentru otrimetere de pietre de moarA. «Le av azuns [carelor] po-r onke empereteaske se marge ku ilisuri.a

CriulenT, 15 Septembre 1789. Corespondentl a luT4 M. . . Port[aria] a, care pomeneste pe Stavros din Roman. Seriei din Iasi, pentru «chivere negre de husaria. Greceste.

Craiova, 1790. (Tudoran Mih[ail].) «Pentru gogosileaceste carel[e].mU senil dum[nea]ta, nu creclii cl vol puteaface, cl omeniT, sA puf sA lucreze pentru cAte 15 parale,nu sl gAsesea, sA lucreze. DarA gogosii sA strAngl ferdela,eu 4 parale ? OameniT alte lucruri nu vor O. lucreze, ca s'aìiumplut RumAnif de /ma,

Craiova, I0 Ianuar 1790. Marco. «Aida slut trebilecam hurda, burda... Musterii prea mult1 : nu stia la ce daleva rImAnea treaba, cl ed am Inceputa a mA cam rAci.»

Craiova, 17 ¡armar 1790. Marco. cOcnele, la strigareacTa d'intAT, ail esit la 35.000, vImile numal 8.000, fiind multe

84 SORISORI DS NEGUSTORI

sarturf, adecA ponturr ; astAzr insa strigA al doilea, i SAna-bAtA va fi isprava. Socoteala este cam pe la 50.000 ocnele sivr'o x5.000 vAmile vede-vom istovul cum va fi, si ver avea.stire dup[A] isprava Multi voescil sl Antre, si ell mare ghimpele sAnt An ochi tuturor, mAcar 'ilia nu m'am ivit la me-zatul cel d'intAf. Treaba cu CamArasu i nepoata Jianului sl_

isprAveste : nu s'aii lApAdat batrAnu.»25. Craiova, 21 Ianuar 1790. cVer in sus, ye! An jos,

nor ne flcurAm si CamArasT, si Vamesr-Marr inteaceste cincijudete. Dec! vel sti cl, strigAndu-sA AntAr vAmile, le-amluat cii asupra mea, si s'aií hotArAt pe numele miei, apor, -a.doora strigandu-sA ocnele, ail rAmas pe numele chirEnache si pe al dumitale. De scrie toate cu amAruntul,ponturile si conditioanele, nu am vreme, numar atAta Itsuit' cA sA aibr de stire, cA. nu am venit graba; insA, ajutAnd.Dumnezeii sA nu ne fie vremile AnpotrivA, bun cAstig va fidupà cum totT zAc. Dar ver sA zicr, de ce nu-t scrii pretulca cAt le-am luat. Ei te Antrebil : oare nu te ye! speriacAnd zice a am dat 200 de pungT de bad( pe amAndolhuzmeturile, si oare crezi-mA ? El, ce zicr? Si cum ti sa pare ?Asa ca am forte tovechelii (sic), si am cumpArat orbeste.Er dar ce si. facr acuma : ce s'ati fAcut facut ; Antindepe unde este zgArcit. No! vr'o 2 3 zile cautA sA marsedem pan la datul banilor; care trebue sA s[A] dea mar An-nainte bani pe 2 lunr, si ceialaltr pe toatA luna. Prate, ne-atlgrAmAdit lumea de aicra, i prea multr ne cer purt (sic), rnsA

jalbA sl gata unir sA dea la printipul, ca sA s[A] mar trige()data, si poate cA, dupA nestatornicif care am vAzut aida, vorface si acrasta

[Printul va pleca. Armistitiu pe sese sAptAmAnT cu Turcir.1AdAcA, la Timoc, a! postri CIA Di eni aa pus armele jos... Cautia-nul hausbrifurilor noastre . H[agi] CrAciun, acum.ra0 iAsat sApAtate, 5i..I trag clopotele... Cocoaner PAuniti, cupArinteascä dragoste ml Anchin. Spune-i sA spue lur li[agi] Cos:tandin Pop ca sA nu fie cu gheata An sAn de acele. 200 cipflung( de ban! care i-am scrip An scrisoare, fiinda. nor Munar.cu 120 le-am Nat, dar poatA cA vor vrea sA ni le mar se

SCRISORf DE NEGUSTORI 85

-si a patra oara. Deer am vrut sA te sparif putintel AntAT ;De nu ne vor mal nAcAji alti pusti, care ne du$mAnescti clfe-am fi luat prea eftine, bun cA$tig nAdAjduim : le-am &cutpArti si altora destule; dar tot ne mal nAcAjescil, si ar vreasA rAmAnem mal la nimic $i sA punem dintr'Ansi CAmAra$T,ca sA poatA roade. Dar le-am spus cl trAbue sN fie unul dinnoT, adecA chir Enache, carele ati $1 primit, $1 celelalte Anas-tase, care este $1 acuma, fiind om de treabA. Ans5. vei $tiLA Ocnele ail e$it 44.000 $i vAmile 15.150 leT, care, cu chel-tuiala noastrA si altele, vor trece ceva peste 60.0o0 amAndoN.De altele, aicia este bine si pace, numai betegi cam multi,lar de ale mAnariT din destul... La copile, voe bunA acasA,la mine, $i sd sazA frumos.»

13 Apri/ 1790. loan Albulescu cere «20 Miff] creditorsAngepiù, 20 rAff creditor albastru, 1 bucat[A] parcal ase-mene, 1 tutun $trAmf/ de bumbac, r tutun $trAmff de atA,camerhol de cusutil, 50 sucitur[A] albA».

Craiova, i-iii Maití 1790. Tudoran Mihail. cPentru ca-pacel[e] bunziT, adecA blan[A] de vulpiT, cage] mi ai trimis-osA o vN,nzfi.»

Caracal, 8 Maiù 1790. don Moldovan, Landescomisar.»AseazA cmAgAzia la loagAr, cd noT avem magAzia c6 mal marein Caracal».

Gherla, io Iulie 1790. Narses Pekurar. Pentru cordovane.1796. Lista de comande. ciftuh vAnAt inchis, firotrop

Tiegru-verde, cartonuri, basmale purtulan, umbrèle de pAnzAde cele me bune, tropiurpi fine»,

Rlmnic, 21 Iulie 1796. Matei Popovici. Cere «6 plos-chit[Aj de sticlA din care suga copiis.

23 Decembre 1796. BAlutA Tei$anu. ComanclA : «te-fele sfisgoltti, butoT uleT de io sail 12 copuri, pAreichT zabalede Sibil, tocuri macavá, leg[A]turi cutite cu alamA, trici, 200pieptenT, trop urdinar, carton de bumbac, stuc getructii, pro-covete de Bra$ov, pen tru frivAlit».

Bucure$ti, 30 Mali"' 1797. cMerkelius, aghentu inpar[d-tesc]», cAtre cOpre tireciu $i Coman Bede». Pentru o afacere.RomAne$te.

86 SORISORT DE NEGUBTORI

180i. Corespondenta romneascA Cu un MihaT Mihail, la1Varadin, (Oradea-Mare), i cu un denachis, la Viena, R Bed,.

1801. Floe cerute din Sibiiti : crojmarin, niu$cate crete,vioale, ce sa zic mic$unele invoke, florT domnestT adeca ga-rofe, magheran, insa rasad, samanta de foltine involte, rada.-cinT de ruja de cele mar!, rAdacinT zambile tvolte, martiusT,ce sa zic tiparoja, tilipan, adecd lalele, $picu».

36, 1803. Proces cu un Armean al EvreuluT Leiba David.din Foc$anT, pentru Rua.

Bucurestr, 1804. Corespondenta greceasca cu 'lcodastw-EúltiOco; Macautp6TCouç.

Bucure$ti, 3 August 1804. Scrisoare greceasca de laEustatie PencovicT. Pentru afacerT.

1806. Corespondentl rornaneasca la Cluj, cu VasileOno[firii.

«Nasaud, 22 Aprilie 1806. Sofiia Ramtal $i Helena Ma-cedon.» Pentru o datorie. cDoara sl va mai lop Itera.» Ram-tat facea negot la Pegea. (Ne aflara sanatose.»

26 April 18°6. cStoica Petru, vemasu Devi», scrie ro-.maneste.

1808. Cerere de marfurr intre care gcetarie da Liptcktaeamurl sAreturi, sAret legaturT, nasturf).

Belgrad (Ardeal), Mart T8o8. Scrisoare greceascá de laCostantin Gheorghiu Carcalechi.

[Riureni], 9 Decembre 18o8. Zaharia Polizu (?). cTraindde la o mie opt sude dot' cu slu$ba fumaritului inteaceste cincjudete, care slujba sa vinde cu carti domne;tT si a DivanuluT,dupä veichiul obicei, fost in trei mainT : clad le! $i as-[pri] 66 pravAliile cu marca de Beef, brasoveniile si lipticà-niile e 2, asrprii 96, prdvglia, orT cu ce fealT de mara vaavea inteansele, in ulita targuluT t' I, as[pril 48, pravaliile depe la mahalale i carciumile, care acest venit este afierositla spitalul bolnavilor al manastiri SfantuluT Pantelimon dinBucure$tT.» Pentru bolta lui Hagi C. Pop, pe care o tine&Enache Mihail.

1810. Corespondenta la Craiova cu Dim. Constantin,Baluta. loan, Fitochi $i Calaigi, si cu Nic. Radovicl.

SOMSOId DE NECK/MEd 87

46.. Boita, to Iulie 181o. Dumitrache Done. cCe am pAtitdin Sibit1 pAnA in Vestem, plecind cu neste cArAusT dinSebesu-de-sus, incArcate carele cu marfA, i eti sAzAind desu-pra, aprope de Vestern rAsturnat, si mi am frint minacè sstingA., si mi am sdrobit chieptu ; acuma zac la Boita,fiindcA ad iaste o muere mestere, si s'aa fAgAduit cl mAva vindeca.» Cere 50 de florinT, qsi eti cu multAmite vol pletisat" vol trimite de la Pietestr... Pe acest om Dumitru ser-pelle din CAlimenest1.»

arnestT, .9 SApt[emvrie] (?) 1814. cBratul Baiul, prot[o-pop].» OferA carAle sale, «auzinda de Oprea Coles cum cAsä aflA marfA la SibiT, mal gloatA a merge la Pestea.»

Rodna, 1/13 Decembre 1814. cHellena Macedon.» Cerec7 glAjutd de ieruzalemitanisti balzam». Se einchinl desAnAtate» cleli Niti».

Sighisoara, 17 Iulie 1815. c Vassilike Moysse.» PentruafacerT. Nemteste.

FocsanT, 14 Decembre 1815 Costan cl[in] Paraschivii.Trimete o scrisoare lui Iovipale.

Iliia, 21 Decembre 1815. FelicitAn de la cSabati Da-nil, birtas la Ilia, in varmeghiia Hinedori.»

;2. M[oros]-Vasarheiti, 8 Iulie 1816. cChirill Pintea, timariti.»Pentru o datorie.

BotosanT, 25 August 1816. cHagi Chircor Buiucoglu.»Pentru o socotealA. Era din Bucurestr insA. Scrie greceste.

ZArnestr, 22 Februar 1817. (Nutu Bratu.» OferA ca-rele sale.

OrAstie, Mali"' 1817. (Jeney Majoru.» Pentru unschimb de valorT.

arnestI, 27 Main 1817. invoiald de cArAusi : Ion Iuga,pArgar, Serb Coles, Aldea Giurea, Stoica si Ion TipeT, DimAa Badiultd, Aldea BulmeT.

Zlana (Zlatna), 9 Septembre 1817. Sendrut Dobre. Pen-trii niste plAti. RomAneste.

$i GhitA Tolea, de acolo.Craiova, 7 Octombre 1817. cVelie Pavlovici.» Pome-

neste pe Paharnicul NicolitA

88 scrusord DE NEGUST0111

59. 1818. Corespondentl la Pitesti cu Andreitso Hag-i Zenos,N. i C. Zapanioti, Ianachi Dem. Russi, Gh. Mihail, (1814).

La Arges Cu IonitI Lazarovici, P. Nanu, ParaskevasIoannu (I814).

La CglimAnesti cu DrAgoiti Gheorghiu,6o. 1818. CorespondentA la Bucuresti, cu Abraham de Lion,

Isaac Elias Kohen, Moses Sissu et Comp., I. G. Nikolopulo,St. loan, Hatzi Stauris, Apostol Georgiu, Aratun Dilanoglu,Sarkis, Asadur Anedov, Michael Daniel, St. I. Moscho, I.Dim. Russu, Luca Garabet, M. Cornescu, Efraim Nachmias,I. Cealicovici, Velea Pavlovici, Sch. Friedmann, C. Piga, C.Cuciuchi, Gh. M. Papadupolo si Statie Constantin, GarabetMelicovicT, Marchand, lanachi Moscho, Gh. Paapa, fratif IsaacKohen.

Bucuresti, 26 Mart 1818. eNic. Iovepali si fi.» eDum-[nealu]f Caimacamu ati trimis si ail vIzut careta, si nu i-aiipldcut, zic1nd cä ieste prea grea si modl veche.»

BucurestI, 22 Iulie 1818. stefan loan. cDupà toatàaciastl lungl boalI, sint hotärit de dohtor a merge la o haeIn plmantul l'Arii Turcesti, la orasu, 11 Brusa.»

Zgrnesti, 16 Septembre 1818. cBratul Baiul, preot.» Pen-tru niste card.

Craiova, 21 Ianuar 1819. cVasili Pavlovici.» Pentru car-mez bobonatti».

Clujil, 22 Ianuar 1819. Elisabeta Mavrodi. Cere sa sastAruie la Iovipllesti in Rimnic si la Mavrodii, in CI aiova,csä nu peii in locul estd strain... i sa ma ajute, sa-m jailnigostoriia jail innapoI, cu feiciorul mieti, Nicolita... Betesugulde atita marl de anT» al sotulur. A cheltuit «pe doctor! sicontiliumurix. Slujise el la Slugerul Balutá. (Sintii tarl deinimA, ca nice rAspuns nu ne-ati trimes.» Era sotia luT

Gheorghe Marinovici.Riurenf, 9/21 Septembre 1819. Savva loan, cTirgulti

Riureanilor ail fost cam de mijloca. S'ar fi flcut si maT bunu,cA aa fost tot vreame frumoasà, numal astazi, in zioa cea dupáurmA, ail inceput a stropi ploaia. Dará, din pricina avaetuluidomnesc care acum ail crescut la vitele ce sl vind in oboa-

SCRISORt DE NEGUSTOld 89

rAle bilciurilor, intors multimea de Turd cumpgrg.torrde cal f5.1.1 a-m cumpgra un capti, i asa, rAmiind vitele oa-menilor nevindute, i lipsindu-le moneda din mia, ati simtittirgul mare sadeare. Din tot negotAtoriT, boltasil $i cojocariCraioveT aft avut slab ali$veri$, ceaialaltT tot ati aft flcut citeceva$. Aid, la inceputul tirgului IT aduna oamenil ate 143/4lei cu beslucT; en i-am tinut pArn astazI la avirsit.»

Craiova, 1820. einsemnarea datornicilor pentru d[u]tn-fnealluT celebi Zinovie Poppti.» in Craiova : Elenca Bibeasca,

tefan Desliu, Dinicu Otetelesan[u], Episcopu Galactionti,Smaragda Brgiloaica, StAnut Jianu, Avraam Ovreaiti, NecolaeCotofeanul, Anica Poeareasa, Ionità Riosanu, Pitarul GheorgheArgetoianul, Ioni Plepianul, stefan Jiianul, Eleni Vii$o-reanca, erban Ovreaiti, Savva Bosneagu, Rucsandra Otete-le$anca, Radu LAcusteauu, Tache Bengescul, Dina. ZIt-reanul, Dum[i]trache Ruset, Gheorghie Bengescul, StolnicuCostachi Brdiloiù la Tirgu-Jiulul, Dum[i]trache Jiianu de laCaracal, Petrache Obedeanul, NicolgitI Bräiloiü, RuxandraHaralamboaia $i fiu-ati Dum[i]trache. in Rutnni, Iancu La-hovari.

RiurenT, 6/18 Septembre 1820. Savva loan Tetoveanul.ATirgul ati fost slab de tot, care altg datd nu s'att pomenit ;dar nici märfurT n'ati venit atitea ca and; s'ati tras oameniT.La obor sä piing vamesiT cä mal nimic n'ati fost, ci numaTDumnezen sà-$ faa magi Cafeaoa aici 8 Id, 8,20 parale,dar putia, si intreabä de cafea, cg. aicT oameniT slut cu gindulmal mult la luxus decit la ale minariT Aid am dat deun dasal bun, alugAr, anume Dositheti, cerac al luT NeofitDuca, carele singur mi cuvintat sä vile la Sibil; dar chi--nret nu iaste, färä, In vreame de lipa, poate numaT In stingacinta. Dupa ce voi cerceta de haractirul $i purtarea luf,procopsit sä aratà a fi foarte.)

[Craiova], 30 Octombre 1820. dordachi iconom., Face4omilincIoaa rugIciune, pentru un fiti a luT, de 15 anT,

pedepsit grece$te, care vrea sä invete negustoria la Casa Pop.1820-I. CorespondentA comerciall cu BucuresteniT

Chiriac Christodulo, veuve Bounin, Gh. Sakellario, Sch. Fried-

BORISORI DE NEGUSTOB!

mann, Ovaues Vertanoglu s Vertan Hagicov, Hagi ChiricuMangiuc Buiucluoglu, Moises Sussii (Ewer, iscgleste evre-ieste scrisorf nemtesti), I. Gh. Nicolopulo, Triandafil N. Gume,Cristu Papazoglu, Dinu Cogeamus, M. si Nic. Baltoridi.Joan Manovitzis, C. Piga, Gh. Galtz, Ioan Schermelly, Cris-todulo Mummiali, Ascher Lewi, C. Nic. Iove-Pali, H. Chircorsi H. Mangiuc, Moises Semo, Sarchiz Aracagloglu, IsaacElias Kohen, Gh. Stavro.

Craiova, 1821. Scrisori de afaceri, romanesti, de laHag-i Mladen Stoianovici.

Rimnic, 1821. Scrisori de la Nicolità Iovipale si fiii.Alti corespondent! de acolo : Mate! Popovicf, Nicolachi H.Mihail, Adam Ullrich, Teodor Sevanos (serie romlneste),Vasile Pavlovici si D. Popovid, Grigore Mavrodoglu.

Iasi, Ianuar 1821. cJohann Christy Balasan.» Scri-soare de afaceri.

Craiova, 5 Februar 1821. Constantin Braboveanu. Afa-Greceste.

Beligrad, 14 Februar 1821. Scrisoare de afacerf de laAlp.trptoq Kapcmc6v71.

[Arges], 4 Mart 1821. Petrti Petru Nanu. Trimetepdstrare cbanT si zapise de mosif... Aicea avem mare frica.».

29 Mart 1821. Chiru Mincovid. Cere sg. vie la läziíretcu copttisprezece teancuri de cordovane».Scrie si greceste.

Hateg, 16 Iulie 1821. Voicu Stolnic. Pentru baniT ce-i se datoresc. AnuntA, a va veni si el la Sibiiii.

Rusava, 19 Iulie 1821. Gh. Opran. Cere cnoviniocpa5osi1» pentru Solomon.

SibliO, 2 Novembre 1821. aBaronu C. Sakellario., Pen-tru o afacere de banf.

Si. Brasov, 21 Novembre 1821. (Efrosina do ftoroae».cCumnatn-mier! chir Gheorghe Hag[i]-Radu.» Pentru o platd...

Craiova, 24 Novembre 1821. Scrisoare de afaceri dela Nestor Pavlovicf.

Craiova, 24 Novernbre 1821. Scrisoare de afacerf dela Stamate MArgarit.

84.Craiova, 22 Decembrei 82i. Petru Dimitriu, pentru o platA.

SOR1S30111 DE NEGUSTORI 91

Suceava, 13 Mart 1822. eMegerditz H. M. Bojiukly.»Vine din Boto$ani. Va merge la bilciul de la Lipsca. Ro-maneste.

16 Maiti 1822.[MapS[tp6c] Ee6a.as[tav]k. Vrea O. cumperechuzmeturile acestor cincI judqe, adeca : dijmaritul cu tutu-naritul, $i oieritul, $i vinariciul». Cere imprumut. Grece$te.

Cluj, 18/30 Iunie 1822. Vasilachi D. Vlad. Arata ne-gotul ce face. A trimis in tara zambile invoalte. cEti, dincopilaria mea, am cunoscut prietesingul, de cand ail fost venitde l[a] Ierusalim rap[osatul] Hagiu, spre intampinare la olalta,Cu mare dragoste, la anul 776 sati 77, toamna, fiindca tata-mieti in Sibil, la casa uncle $edea dumnealui, in ulita Poplaci,in randul biserici, s'atí intalnit frateste, unde si cocoana Ha-giica, fiind tanara atuncea, despre care si rap[o]satu, in ridi-carea mea, in drag[o]ste m'ail avut, pan ail fost in viata, insaneavand eti lipsa de ajutor.»

Alta data scrie, cu litere latine, pentru averea, opria laGiurgeti, a luI Hagi Moscu din Moldova.

Craiova, 2/14 Iulie 1822. Nestor PavlovicY. Cere inWar datorie de la Bibescu $i Ganescu.

BucurestI, 28 Novembre 1822. Er$11 Fincal$tain. Seri-soare de afaceri romaneasca.

Craiova, 30/12 Decembre 1822. Dumitrascu [Stan Po-povicil. Lista de banI : luidor, techini, cremniter $i holan-dezi, stamboli, misiri, nisfiele, rubiele, funducI, tulus, leí nol,be$lici, rubiè, iuslucI, ichilichi, crontaleri, dereclii, gripsorI,speties, mariias, petaci, grosite 1.

Craiova, 22 Ianuar 1823. bern.typing Allis). Scrisoaregreceasca de afacerT.

Craiova, 28 Ianuar [18231. cPervu Sardar Merisanu.»Fratele luI, Dumitra$co, a fost bolnav, scuipind ccopturi cusinge... i curajul l-ati ajutat, $i mai mult crasesul2, ca e facutdin topor, iar nu cloplit cu barda... Dobinda cite sapte lasuta pa lung..., acest fel de dobinda n'am auzit, nici am po-

1 V. Istoria In chipurt fi icoane, III, ultimul capitol f i apendicele.2 Constitutia.

92 SOR1130Id DE NEGUSTORf

menit; crez cá nicT d[u]m[nea]ta... AicT o sa platesc zgriptorultl. 6, 20 $i sfantul un led.»

30 Mart 1824. Vasile Locusteanu. Pentru niste indatorirT.Craiova, 8 Iulie st. v. 1824. Savva IoannovicT. cAsea-

minea aa venit si negutatorT de la Machedoniia $i Ipiros, decumpara vite marT cu coarne, si cer O. ià si saa de capra...Monedele aa inceput ceva a scadea : * 20, 20 par. a 21,tnahmud[èle] 25'/2 a 8/4.*

ClinenT, 26 Ianuar 1826. denache Por[um]bariu, va-t[a]f.» Pentru afacerT.

Craiova, 25 April 1826. N. Iotta. (Aid avem o stunáde negustorl din Tara Muscaleasca. Vinde margele, cerceTsi cumpara par de porcii, $i pe Poduld Craiovi numaï gurator sa auda : zbeara $i bea. Ca marfá aq putine. Astazi, dinpricina uniia muerT, s'aii batut cu Turd pe podi1, $i mal tot-deauna ati asfelT de intriga la negustoriia lor. Sint mal unitadecat Ghighifti ' de aid', ca totT ail o marfa, $i umbla gra-mada. De cinstitT, sint omenT cinstiti : nu furl ; $i, ce beaaplatesca innainte.»

Govora, io Septembre 1826. N. Iotta. Pentru blanurT.La RiurenT, ctargti s'ai.1 facut, darà vanzare cam slabl, latoate articurile ; marfurT deosabite cu radicata nu s'aa van--dutu, fara cu dotul, din maruntisurT. Mara de Lipsca, bam-boli Ware aa vand[ut] ceva$ilea Sachelario, cu radicata. Tar-gu la ati fost prea bun : oamenT multT, vanzarT putine. Deosabit,vanzarT Cu radicata nu s'ati facutil dupa cum O. face altT an!. a

Serie si din Minnie.Sibiia, 15 Septembre 1827. stefan Basarab. Pentru o

polita.1829. ScrisorT grecesti de la AtiCapoç KaXevaap67Xou.CiinenT, 21 Novembre 1829. A. Bocaciapaß6axoc, 6dp.p.ecrtig.

Pentru afacerT. Greceste.Si una romanesca, prin care el se plinge ca. oamenif CaseT

aa voit sa treaca cu marturif din BucurestI 'Ina culeasd $iprin Ialomita si spalata la Pite$tT.

i Dela Ghighiu, Ghighen, peste DunNre.

SCRISORt DE NEGUSTORt 93

mi. Brasov, 1832. ScrisorI de la Nicolae Ioanu Voinescu.Pentru afaceri.

(Turche$2, Iv Februar 1832. areotul Oprea Odor.*A primit scrisoarea prin protopopul Ignatie Carabat. Pentruvinzare de pief.

Turchi$, 18 Februar 1832. P[reotulj Oprea Odor.Pentru cArAusie.

PitestT, 1835. Toma NicolaT, Neculaie Pop. Cores-pondentI la Bucure$tI cu Bacaloglu si NedelcovicI.

1836. CorespondentA din Robe0 cu Demeter sat'.Matache $i Costandin Robescu. Odatà cere cOnAjf hier lungde Tara UngureascA $i 5 mkjI de'l scurt de Hinidorl, si 2lanti$oare ; care hier si Ig.nti$oare im face trebuintA la un podumblAtor peste apa Oltulub.

SCRISORT DE STRAINT.

[Rimnic], 1781. «Pater Ludovicus Kiss, guardianus 1.* Pen-tru dresul unur ccfasomic al mAnAstiri*. c SA poruncestr la Tiganide la Sibil sä ne fac[ä] 25 mil de cuie de acest fell, dup[A]cum trimisAT un cuT de mustrN, fiindcg. ne trebuiesc pentrumanIstire, de coperit.*

Bucurestr, 17/28 Iunie 1784. B. la Roche. Cere Cze-chini imperiali, Kaisserlik detti, osia vassilick* 2, pentru platacorespondentilor.

Si la 24 Ianuar 1785.1785. ScrisorT pentru afacerr de Bancl, in italieneste,

de la D. Philadelphy.Bucurestr, 29 Decembre 1792. II. Koapotig 8. Pentru afa-

cerr. Pecete rosie cu II. N. K. A.1799. ScrisorT din Bucurestr, nemtestr, de la Lucas de

Kiriko (consul rusesc).1802. Corespondentà greceascA cu consulul rus Barozzi,

«de Barozzi*, din Brasov si Bucurestf.Bucurestr, 18 Iunie 1803. cAthan. Johannides, doctor

medicinae in Bukerest*. Greceste.15 Octombre 1803. cD[oc]tor Filian, Oberfeldarzt bey

der K. K. Hoff.-Agentie.* Pentru o boucItIreasa (in rgspuns :4 chehenite»).

Bucurestl, 25 Maid 1804. Konatocvsrvoc Acip6apcg, tom**.Pentru afacerr.

Io. Bucurestr, 1 1 Octombre st. v. 1805. «Luc de Kiricos.*

1 V. vol. I, p. 408, ne %VIII.a impliritestl, sultanini:a Panaioti Codrica, secretarifl dornnesc.4 V. vol. XII-III, tabla.

52z6. Vol. VIII. 7

98 scaisoaf DE STRAIN/

Pentru (Monsieur le baron d'Hospied 1, qui se rendent (sic) deConstantinople 5. Viene pour y rejoindre Monsieur son peres.

ii.(Kineni*, 7 August 1809. Comanda de la B. Geismar.(ofiter rus).i la 28 August st. v.Era (cApitanu ot Ciinenf*sibaron. Vames era Grecul Gligoras Dimanciu (ow.etvcCou).

Craiova, 4 April 1810. Dr. C. P. Ferrarj. Pentru unceasornic.

t i April 1-0 0. (ffelene- de Kirico,* Cere o croitoreasaitt casa.

BucurestI, 30 August t to. Alexandre Tirlet, entrte-preneur de la Ressource.* Trimete o scrisoare catre sosia sa,

5. c Vakarest den deal 18 April i 8i t. (Le général-comte de Belleval.* Cere lucrurI care sa se faca de un elar.(Car à Bukarest les ouvriers sont d'une cherté folle et nefinissent jamais rien ; j'habite d'ailleurs une terre à peuprès aussi éloignee de cette ville, que des frontieres de laTransilvanie... Mon neveu, qui est 5. Autun, prisonnier espa-gnol et blessé...; il a fait son devoir, et je suis content... Laprochaine arrivée du général Koutousoff, qui est déjà h. Jassyet qui vient prendre l commandement de l'armée.* E vorbade a se drege o trasura.

Bucurestli21 Iunie 1811. Ledoulx (consul frances). Reco-manda pe (Madame de Jucheran[d], épouse d'un colonel fran,caisr et qui se rend h. Paris par Hernianstadt*.

Bucuresti, 14/26 Februar 1814. (Le g[énér]al-c[om]te deBelleval4* Minglieri pentru o moarte in familie. Pentru depetit Max* si csa mère*. (Mes affaires autant que ma sant6m'obligent également 5. quitter ce pais-ci, et je n'attends pour

faire qu'un teats un peu moins apre... Si ce terns conti-nue, je préfèrerais la vole de Craiova et Mehadia... Je vousprie cependant de ne point ébruiter won projet de voyage ;raj les plus fortes raisons, que je vous dirai, j'espère, devive voix, pour le cacher généralement, jusqu'au mommentde mon apart. 1VIr. de Montesq, (sic; et M. l'aget4 sprout lesseuls dépositaires id de mon secret... La haitke. ewers.- le

Hochepied.

BORD3Old DE sTrand 9%

perturbateur du monde 1, qui, je le suppose, doit, à l'heurequ'il est, avoir reçue la) punition de tout le Mal qu'il a fait.s

18. i-iii Mart 1814. Belleval. Pentru socotell. Cere pe depetit Max».

I. 28 Novembre 1820. Schladen [comitele de ; ambasadorprusian la Constantinopol]. Scrie din lazaret.

Paris,. 12 Februar 1821. «F[emme] Grégore Zalyk, RueS-te Barbe, n° ro, guarder Bonne Nouvelle., Trimete o ladACu «de l'argenterie, de la librairie et des effets 6. usaged'hommea, sotulur ei, la Bucurestil

Bucurestio io Mart 1821 st. n. C. Dantz, bancher, dinConstantinopol. E in trecere.

Bucurestij 23 Septembre 1822. Hakenau. A avut opt zilela el pe Strangford si Ottenfels [ambasadorul engles de pelingA Poart1 si Internunciul].

Bucuresti, 15 Decembre 1822. Tancoigne [consul fran-ces la Bucuresti]. Recomandl pe Samuel Green si LewisArthur, cari merg la Viena.

Bucuresti, 14 Februar 1823. 'A °endow; Eisvoxparqc. Sa-lutArT.

Bucuresti, 16 April 1823. ComandA de la «GiovaniNoe, Slugier und ApothekerP.

26 BucurestI, 29 Iunie 1823. «Giovany Noe, Slugier.s Pen-tru un pachet.

Bucuresti, 23 Septembre 1823. «Le chevalier de ZeaBermudez, ministru spaniol [la Constantinopol]Js Pentru co-respondenta sa.

Sibila, IrNovembre st. v. 1823. M. Minciaky [ministrurusesc]. Pentru cl'accident qui m'est arrivés : merge in cin-sprezece zile la Constantinopol.

Bucuresti, 22 Novembre st; v. 1823. C. Dantz. Seri.soare de afaceri.

Sibiiii, 5127 April 1824. «Le général-c[o]mte de Bel-leval.s Pentru cAlAtoria sa.

Craiova, 13 Ernie 1825. «Franz Klinger; IngenieutisPentru o hotArnicie.

1 Napoleon.

100 SCRISOR! DE STRAIN!

Bucurestr, 5 Octombre 1827. (Giuseppe Molajoni, v[es,cov]o di Nicop[o]li ed amin[istrato]re di Vallachia.» A primitde la Fleischhackl (due stupendi pezzi di stochfisso, che lo man-geremo, ricordandosi del buon e caro amico sig[no]re Pop.

Bucurest-T, 1/13 Februar 1828. Minciaky. Pentru o ladaCu sticlarie.

BucurestT, 24 Malta' st. V. 1829. M. Minciaky. Sotia sa,.bolnava de da fievre de Boukaresti, merge la Sibilü sa secaute.

Bucurestr, 23 Decembre 1830. cV[icomte]te de Gram-mont.» Pentru plata abonamentuluT la (journal des dames etdes modes de Francfortha.

[Craiova], 1831. (Ludwig Bodor, Missionare des Heil.Stuhles und Pfarrer 1 Scrisoare de complimente.

Bucure0T, 17/29 Ianuar 1831. Generalul Chiselev. Pen-tru trimiterea uneT casete de la Casa Sina din Viena.

BucurqtT, 19 Ianuar 1831. (Giuseppe Molajoni, v[escov]o-di Nicopoli.» Cere dof cal inure i un vizitia : (non ubriaconequesti di Bukarest tutti sono tinti di una pece).

Bucurestr, 28 Mart 1831. Virginie de Mordouville. Scri-soare de civilitate. Venise prin Pesta.

Rimnic, 15 Octombre 1831. N. van den Elsche. (Nousavons intitulé le voyage que nous fimes, M-me Golesko etvotre très-humble servante, d'Hermanstadt ici, la Traverséesentimentale ou Voyage romantique, á cause de la beautédes sites que nous rencontrâmes à chaque pas.» Pleaca laCraiova.

BucurqtT, 3 Novembre 1831. Minciaky. Recomanda pe-cMonsieuriFrancois Monari, chanteur de l'opera italiennep.

Bucurqti, 20 Februar 1832. E. L. Blutte. (j'ai 6, vousremercier de m'avoir procuré le plaisir de la connaissancede M. Panar, qui m'a remis ces jours passés vos obligeanteslignes du 31 decembre dernier. J'ai été bien aise de causiravec lui surDien des objets que son séjour en Angleterrelui a fourni le moyen d'observer et qui m'étoient inconnus

V. vol. 1-II, tabla, unde i despre Molajoni.

i De la consulatul frances.

SCRISORf DE EITIaINÌ 101

à mol, sorti depuis si longtems de mon pays. En un mot,je puis dire que c'est un jeune homme qui a voyagé avecfruit et qu'il fait exception aux jeunes Valaques qui, pourl'ordinaire, retoument dans leur patrie pires qu'ils n'en étoientsortis.,

Cerngutr, 15127 Main 1832. Rud. von Tschudi. Vine-din Bucurepti.

Bra4ov, 22 Maiti 1832. E. L. Blutte. Va trece pe laSibiiii, in calea spre 134.I sari (la intors». E bolnav.

Bucurqtr, 14 Novembre 1832. Lagan . Recomanda peconcertistul Monari, care merge de la Petersburg la Viena.

Bucurwi, 17 Iulie 1833. (Le vicomte de Grammont.,Pentru o trimetere.

Bucurqtr, 2 Malt' 1834. a Giuseppe Molajoni, v[escov]o.,Pentru afaceri. i la io Octombre. i in 1833.

Bucure0i, 17 Decembre 1834. Zalyk. Trimete o scri-soare pentru a Monsieur Laganb.

IV.

SCRISORÌ ISTORICE.

Viena, 2 Octombre 1787. Agentul austriac din Bucurestl,Merkelius. C P. S. Unser Ftirstl hört noch nicht auf, mit seinenVorträgen das Land unruhig zu machen.»

II Februar 1788. gtri vam[a], la Turnu-Ro.» Cos[tan]d[in]David. cVeo 70 de cätane ce O. afla. la Ram[nic], Simbat[5.][5], aü venit scrisor[I] a luI Portar de la Voda, $i dat toatecatanele asupra-I, boerindu-la fi bimba$. Ce, poruncindu-I Vod[a]sa maI stringa pan la 500 pe lung, cu 5 le!, si aü avut poruncasa-I duca in Coziia, sa le duc[A] zah[e]r6 din tara acolo la el', $idumrnealui] Por[tarul] i-aù inchis in Coziia, $i acum ati trimis aicrla Rimnic pe Ierpalie si pe Anisca, ca sA trimeata domni dela Ciinenl vre o loo sa-I dea in mina, si de alce vad ca facintarziere fiindca tocma er aU dus 2 tunur[I] in Caineni, sipodu la Olt nu e, nicI pan ast[a]zi nu ail adus pod. Ce nu$tia ce sa. va alege. lar Vel Spatariul era la Arge[$], si, cumad trimis art! tipdrite inpärdtest[I], de loc aü fugit la Pi-test!, si pan acum nu stim unde sa afla. Pan eram acasa,

venit porunca domniasca ca. ati esit la Rusava Nemti,ce scriia $i la vatas Vod[a] sA sa strajuiascrab iar de laCraiov[a] pan Duminec[I] at' fost pace.»

Caransabesti, 19 Februar 1788. loan RadovicI. cAcumas'aa oprit : nu lasa Turci de la Cernettl sä triaca porci laTara Nemtasca.... Nu gasii pe chir Iova aicia, cA s'atidusil la Checitichemet... Chirü Tout Cosarina... Acuma maducti la otar, sa asteptti, can& va esi Nianitu in tar[a], saesti $i e0 de loca, ca sa-m tragti porci afara,ca Niamtusta gata O. jasa, flume are zabava pentru Ostrovil, a nupotti bate, pentru za.padd,ca este mare aicia. Am auzit pecumea pi la Turnu-Rosu ail esit Nemti in tara ; de aril fi Cuistina, asu veni $i eti de a$il esi in tara pe acolo.,

Nicolae Mavrogheoi.

106 SCRISORf ISTORICE

BucurestT, 5 Mart 1778 (1788 ?). Antonie Nicolantin. ..Astedog zile ad dat boierff la bojar: pe Pdrscoveanul l-ad fgcut Ve!Vornic de Tara-de-sus, ci nu s'ad fleut Divan. Calea iastefoarte cu primejdie, fiindcg Turci uniT mergd i alti sg tu-tored, si, mal in trecute zile, mergAnd Cgmdras Iane Alexide aicia pgn la Craiova, l-ad intAlnit neste Turd de ceT dela oaste întcir si d'abia ad scApat..

Rimnic, -27 Octombre 1789. Todoran Mihail. Friel deevolintirT sad alp otnenT rAT... Pe aida sit ferascA Dumnezedce at fAcut volintiri : pe muLtT i-ati artist, si ad si omorlt,

jdfuitti cu totni ; pän acuma ail prinsti fr'o a) de volin-tirT, tot de al nostri, si i-ad pusd la prinsoar[e], si ad si glsit laieT ban[T] cat[a] aine (.gata, haine), tot fealtal de lucrur[1]. Asargail gasit conacti la Jibtilea pentru oStl ce ad rIlmas Innapor.si astAz socotesed cä ia sosi toT aicTa... Lurif vomd pleea,iarg Cu usan, innainte, cA conacele. S'at rAnduit toate..

ZevedenT, 2 Novembre 1789. Tuodoran MihaT. 41;1

Craiova zied el la 28 Oct[omvrie] ad merst al nostri, i Turciaú fugit, si nu s'ad fAcut niel-o stricleTune.. Anul trectrt, sevindea ceara cu 72 de parale oca.

Craiova, 17 Novembre 1789. Todoran Mihai. ,tPapuedail fostfi Caitnacam la Turci, si, venindd Nemti, ad pus peGiannI; i acuma ad scosd pe GTanold, pi ad pusd iar pe Pa-lmed, din ce pricing, nu ,stiti

Craiova, 26 Novembre 1789. Todoran Mihail. Solda'tisAntil pe la tote casele eke To i ate 12, s't all arsd itdtrgardurile, de ad rAmast tot tImpd Craiova.,.

CraioVa, 27 Decembre 1789. Todoran Mihail. cAlaltlerall adusd aicia 7 Turcif vil, si 5 all tgiat la Calafla]t, .cA all fostdtrecut numaT 20 de TurciT la Calafat, maT Multd 40; acestiaslntd cu adevArat, ca 1-am vAzut ; si ostea pin acuma tot la.Calafatd este..

Caimacam ati pus pe un Ionitii Papuc, vtori Clucer, care acest ciocoiiiarta la nazir si la perv4-Aga cu kale pe care fife, di are banis (Dioniei eEclesiarhul, lu Papiu, Tesaur, 11, p. 176).

S CRIS Ce ISTOB ICE fur

Craiova, 25 Mart 1790. Todoran Mihail. Ast6 [z] aavenit o scriso[re] cu boerir care sa fie la Divana. Dup[a)cuma ama inteles, Parscoveanul la Divanul cel mar[e], peluna le! 250, tirbei 150, Jiianul .150, Brailoiul ce! batran 150,.Glogoveanul 200 pe lun[1], Ghita Jiianul pe lun[a] 50, Clu-cerul Murgesanul 50, Cornita BrAiloiula 50, si ispravnicii pe-la judeta cate zoo pe luna, si, Logoat, marif, 3, cate 30 pelun[a], cei mal micif cate ro, si, cuma amti auzitti, va sa-1 puirpe totif la joramanta. Zaharea are ositerel[e] destul[d] de

Duranezeti, animal morate multa este intre soldatif i intre-ceilaltil omenif: mora de sa. stangil de lungore; zaca cadovalegif; mide intra bala, cada totif la 'Amauta. Dumnezeasi Maica Precista sa-si intorca mila sa.»

Graiova, 28 Mart 1790. Todoran ,Mihail. [Zapacia de-PastL] A treia zi dup[a] Pastf, sara la 7 cfasuril, 45 minotorif,s'ati facut aida, s'ati cutremurat pamantul forte tar[e], catm'am spariiatti, cata socotiiam ea va sa caz[a] casal[e] pestumin[e], asa cutremur mare aa fosta: aü Vinut 15 minotoritaPentru <16.na, de Tabacie».

Cralova, 4 April 11790. Tudaran Mihail. e Altleri amersti patrola la Saloiia i aa fosta esit cativa Turcil, ca la.o suta, si mal multa, si erea gata fr'o treizacif de calce, la.carel[e] si pornesca; ai ,ati venit pan in marginea Tunarir,dincoce ; patrol[e] aa fostu fr'o 8o volnatir[f], 30 usarirt26 dragonif, i iia apucat pe acef de trecusa si i-aaai aft .cazurt din Turcif 50, si aa prinsa vi! 25, la car[i] astftca ducu (kric) aicia. i cellalta Turcif, wazanda ea-1 strica,ati Incep.ut a da cu tunurilfe] din slicir, si aa znal nemeritilLira. o saja. pu Turca de af lor, i aa spart-o, si, cata aa fosta.la sala, totif s'aa innecat ceilalta aa treout iar Dunasea

Gmti carefle] aa fosta acolq, cut aa spusa, icare[le]ail fostti acolo la &Ataja lor. Peste 5 zile ama auzita Aljasa toga] ostea la margine Durarif, din totevea si _Maleza Precista EA le fie inteajutorill,

Craiova, 8 April 1790. Tudoran Mihail. cOstrovul &s'araluatti la 6 April cu bu[na] sama (sic), ea ati venit eri scri-sor[f] aicia la Divan : unif zicti cA s'aa inchinat, altif zica ca.

108 scaisoal ISTOBICE

Cu bAtae l-aa luata, dará mal curAnda creda c s'aii inchi-nat. DumnezAti sA l[e] ajute sa ià si Diiula.»

Craiova, 15 April 1790. Tudoran Mihail. Aü adusaaicTa 2 tunuIetl, inteun cara; ca pot[e] el acele vor fi.AstAz a plecat cAlArime multA, si pAn Mercurif vor sA iasItotii la margine DunArir.,

I Maia 1790. oV[lAjd[utAl Tet[oianu], Stol[ni]c.,anu trecut, in vreamea Turcilor, maica, socrl-mea, aflAn-du-4A] la Arbdriesti, pg. Olt, la schitu MorAnglauluT, cu

si trecAnd ostasi in sus si in jos, nemaT putAnd sAdè,aa fugit in pAdure, i, din pricina fumuluT, umblAnd prin cd-tune si prin coverciT, i s'aa intAmplat de aa orbit de tot ; sila un oichT avea patim[A] mal denainte, lar unul era sAn[A]-tos. Ci, felpare, de iaste acolo vre un doftor mester deoichi, sA m[A] instiintazI, sl o aduc[A] cumnati miel acolo, si,deos[e]bit de plat[1], ver avea si dumneta poman[A], cA oiculiaste zdravAn, nu iaste cu albeatA : numaT vedere nu are.)

Craiova, 8 Maia j9o. Tudoran Mihail. Veste noa,asará aa venit Turnavitul, dinpreun[A] cu nepotul lui Ma-Arrogheni si Cu CAmárasul luT Vodá 1; omeniT a lul Vod5. eel4naT credincTosiT aa fugita de la MavrogheniI de peste Du-nAre : pe la ArticTari au trecut DunArea, si, dup[A] cuma sAaude, VodA aa venit On la Palana cu io miT TurciT, ajutoriyDienilor. Acestia care aa fugit, sntü 7 insiT, dará nu i-am-aflat cuma i-T cheaml pe totif ; pentru ce pricin[T] ati fugit,nu stia, si astAz pleacA la Bucurestir, dup[A] cuma am intAles.

Craiova, 12 Maki 1790. Tudoran Mihail. sAlaltAerif-ama auzita el s'ar fi lovita la Turnu, i ar fi cAzut. 80 TurciTvi 6o renetl, si aa fosta pornita de la Nicopolea cAtevasAlciT Cu un PasiT, si, veninda pe la mijcilocul DunAriT, ail in-.ceput a da Cu tunuril[e], si al nostril, fiinda mal mesteriT,le-aa innecat o salcA, cu tota omeniT cata or fi fosta, i la-alta aa pecetuluitu un tuna, si, vAzinda Turcii asa, s'aa in-torsa iar innapoT. Dup[A] cure' ama auzitu, i-ail stricata rAilpe Turcil.»

De izvoclit (sic).

SCRISORÌ ISTORIOE 109.

Bucurestt, 19 Iunie 1790. Mate' Popoviet. «3 boiartde Divan afar[g] din BucurestI: r este Slatineanu, altu, Lo-goat Ionita., al Ka Ipsilanti nepot, ginere cel fit Draga-nescu (sic!). lar ostile staa pe locu ; doarme pamantu; niceTurci nu sa miscg, nice Muscali, nice at nostri ; cl dormatott.»

Bucurestt, 23 Iunie 1790. Matet Popovid. «AO venitCazad i la 18 Iuni, fo 2.000: ail trecut pin Focsan, sa meargala Gura Ialumitit, la Suhat, inpotriva Selistri, si cu v'o 5.00o.soldata pihot[1] ; iar gheneral Suvarona ati trecut Siretu cu6.0oo asupra BrailiI. Adasta me-aa spus-o Sardaru Stanctu,Logoatu-cel-Mare al Divanuld, ca aa scrisa ispravnici dela Focsan. De adasta ; si Dumnezaa sa fie inteun ajutoraarmadiilor inpgratilor crestinestt 1»

Craiova, 29 Iunie 1790. Tudoran Mihail. [Lupta dela Timoc.] Iar volintiri ati ajunsa la Zmaratana si staaaco[lo] straj[a]. Podul de la Praova (sic) Lail scoboratti densusu de Florentu 2, si l-ati pusa pe Dunare CAW si de laTurna ama intalesa ca sa. fii stricata forte WI : vit ar fiprinsa 40, la loca sa fie picat 30; ce aa avuta, le-au luatiltot, si iar, i i-ati gonita pan in cetate. Dumnezea i MaicaPrecista sA l[e] fie intru ajutorl La Gturgful iarasit s'atisi i-ati stricat pe TurciI, i ati lipsita frica de la Bucurestifcare ati fosta.. Must-leant aa seoborgt la Focsanit, si, cumavede treaba, vor sa marsalulascä si et mat innainte.»

Craiova, 3 Iulie 1790. Tudoran Mihaii. Pomenit IonitaBrailoiulti. «Aice, in 5 judeta, ati acutti socoteala ca sg iasa26o de mil de cage] de fan, la tot carul cdte 50 de pur-%lone. Bucatel[e] aida santa frumosa, granel[e], °male, ovea-sale ; numat porumbit sänta cam prosltI, ea n'ati ploatti deatat[a] vreme ; iar, facanda Dumnezea o mill ca sa ploo, savor face porumbit destuit.»

Craiova, 6 Iulie 1790. Tudoran Mihail. c...9.uzu de petote partile ca al nostri s'aa trasa, cat si de la Timocatrecut top in Tara-Rumäneascg, i, dup[A] cuma vorbesca

1 Srairdan.2 Rahova, Florentin.

110 SOBISORÌ ISTOBICE

omeniIi Tura sA fii ajunsa Om la Cladova, $i de la GIur-giul sA sä fie trasa tot[A] ostea la VleAreSiI, pentru cepricin[A], nu stim.s

Craiova, 13 Iulie 1790. Tudoran Mih[ail]. «De pesteDundre, adevArat cI e$ita dup[I] cuma ama scrisa du-m[i]tal[e], flár aa fosta o $armit ; noI cAte le auzima, pe.urmI iasd tot mincIuniI. Destul cl al no$trA, de cAnda

trasa de la Timocti dencoci, pAn acuma nu s'ati mar in-staa pe locu. Aida, la Calafata, dup[ä] cuma sa aude,

sà fie trecut lar TurciI, si ma tema el va sl s5. loveascl.acuma clt de curAnda. Alta veste slabl auzirlm astAzar fi prinsa pe cApitanul Stoiana cu 35 de vol[in]tirii laZAvalu, de la vale de Oreva, Turcil, i i-ar fi trecut Dunlrea.Aciasta am auzit-o de la ome[nl] de ispravI. sa dea Dum--nezni sl nu fie a$a dará cel[e] rel[e] iasA tot adevdrat, iarcel[e] bun[e] iasl mal multe minclunI Pentru o 1)4iel ta-baca de Pestea.s

Craiova, 15 Iulie 1490. Tudoran Mihail. «Ai no$trif-ail luata iar5.$11' varo$ul, $i staa dAn zi in zi ca sl batá i

-cetatea; altiI spun cA sI fi luata $i cetate ; pe aicIa pe marL-ginil sdnta tote schelele cuprinsl cu puternicI oste; la care-en ajutu lul DumnezIa n'avema nief o grijA aicia, cl demulte or[i] aa cercatil Turcii de ail trecut la Calafatii, darl

procopsal[A] n'aa flcut, macar el astAz amti auzitamulte tunurii dAnda ; mi sd pare cl iarà la Calafat sl sA fi&vita. s

Craiova, 17 Iulie 1790. Tudoran Mihail. «tn trecut[a]posta am scrisa dum[i]tal[e] cA aü prinsa pe Stoiana cgpe-tanui dinpreunl cu 35 feciorii ; dará ail fosta minerunA,els'aa prinsa numal 5 fedora $i un cdprala, iar clpitan Stoiantiaa scApata ... Friel cama avemu $1 pe aicIa. Destul cA laBucure$t1 mal mar[e] fricA este, dupl cuma vei fi auzita de laaltiT. AUX veste nò auzirAm asará de la Sfitia, cum cA s'aabAttrt de Muscal[I] forte, dup[I] cum trimet copia dum[i]tal[e],carel [e] at' venita aicla in scrisa.s

Craiova, 22 Ellie 1790. [Retragerea de la Timoc.] Si.aa rAmas numaI fraicorpia, i, avAnda $i poda al no$tri peste

SORISOld ISTORICE 111

Dunare, la Praova, de trecea in 00], si l-ad stranst si podul,pricepIndd Turcif, ad intratd in Craina, si s'ad lovitú cu

fraicorpti, stricatd pe Turcif, si ad venitd sumamamultg. de Turcif, si atunda af nostri lar i aü tinsu podulpe Dunare, si i-ad luatd la tni[j]locti, i, dup[g] cumd vorbescdomenif, sä fii perit Turcif pan la 15 mif.

Asa ad esitti vorba ca had stricat forte WI ; la Turntasijddere I-ad facut, ca i-ad gonit pan i-ati bggat in cetate,si ad perit i acolò Turcif multif.»

Craiova, 26 Iulie 1790. Todoran Mihail. (Aida, din milaluf Dumnezati, n'avemd nid-o fricg pan acuma, ca negustorifaducd marfur[fl, si k trecute zile s'ati Turcif laTura" si la Tija, si lad lovitd af nostri farä veste pe Turcif,

iarg. i-ad stricat forte rat' pe Turcif, si i-ad gonitil pan incetatea Turnuluf; ad luatd ardmIsarii, ad ggsit ban[f], ow-turil, lucru de mancare; pan acuma tot Turcii sa biruesctpetutinde.»

Craiova, 27 Iulie 1790. Tudoran «In trecutezile s'ad maf bgtut af nostri cu Turcif in dreptul Florin-tinul, in Tar[a]-Rumgneascg, si lar stricat pe Turcif, caaií cazut noo mortif si 3 slicif le'd innecat, cu omen[f] cutot ; de af nostif forte putin[f] ranit.»

Bucurestf, 4 August 1790. Mate! Popovicf. Muscalifse retrag. Dacg vin Tura% el va fugi la Brasov.

Bucurestf, 7 August 1790. Mate! Popovicfd. «Bol pesama ostilor nu mal iad maf mulVf, si la acfasta simberitn' afi pace.» Coburg, cu 30.000, ar ajuta pe Rus!. Turcif ar ca-pata cele pierdute. (Dar niminea nu crede de a fi flout asasemfonie oarba inparg.tila noastra, i, de va fi adevarat acfastaasa, va! de Tara-Rumaneasca si de toate loourile ce fostluat Neamtu, ca sable i roble va fi la sgraci crestinf far Dam-nezad sg faca mill cu crestini, sg nu fie asa pecum sg vorbeste...$pitalurT totu faca intinsg, si de la Cotroceani la vale tot tacmaracin[1], maT mult ca 3 mi de oamenT, de fact"' campdlimpede.»

Binuini.

112 SCRISORI MOB=

3 I. Bucurestr, 14 August 1790. Matef PopovicT. cAicIamaine este vorba sá spAnzure pe Polizo, vAr bun al luT Pa-naiot Hag[i]-Diamantu, si un LogofAt al episcopulul DArsti 1

del[a] Doamna BAlasa, fiindu Tionti si mArturisAnda eT sAn-gurf spionlAcu ; iar acesta Polizo este om al Hagrq-Mosculul,avAndu-1 la margine Hag[i]-Moscu, vame$ la ZimnicIa ; $i

acTasta este de bun[A] sam[5]... Ai1 mar prinsii un bojar, iarpentru acesta fel de pricinf, ce-T zActi DrIgAnescu, $1 este siel la ordie prinsti. i at1 rani adus un ispravnica ce-T zActiParascheva, iar prinsa pentru acesti1 fel de pricinI... inteacestaciasii adusArA pe Mavrodi aicIa, la SpAtaru, cu totti cdpitaniluT, si, ce vor sA-I facA, nu stiti.»

Bucuresti, 15 August 1790. Matei Popovits. cPe Ma-vrodi zica cd astAz sA-1 fie trimisii inlduntru la roble, pe ioanT, cu toat[A] familia luI... Pe Polizo si celalalta spion dimi-neatd la 9 clasurI sl sfarsaste viata lor, spAnzurat ; cu careastAz la 10 ciasurr am si vorbit, sAraci, la bagar, si i-am vAzut,$1 le-am vazut si locu cel de sfársit al lor, la care atz zis sAngursAracu ce zActi : cdup[A] pAcatul mieati mA pedepsescti cuaciastA pedeapsAv.

Pe ficforu luT Deliba$i Nicoli Maioru, ce ail fost la jup[A-nul] Mancatie, 1-am vAzut si pe el in fiar[A], pentru cA atiomordt 6 OvreT negutAtor[T], si le aii luat tot ce ail avutlAngd dAnsi, el si cu 3 ArnAut al' 14 si, cum i sd va alegesi luT, lar vol scrie dumitale.»

Bucuresti, 18 August 1790. La 5 Septembre, cmilitaride Ardal vor sA masiruiascA in lluntru, adicA la Ardeal, $idin husarT iar la Tara Le$ascA... [At' osAnditi pe Mavrodin laputt' pe ¡o an[I] ; (pe) rAposatu Pulizo si Logofatu Gheorgheau perit Vinerl [1 5], la 9 cTasurI dimineata. Pe baron Arberil[Herbert] astAz il asteaptA sA vie de l[a] Bender. Serghie [Las-carev] incd n'ail venit pAn astAz de la Viziru, nicT curiru ces'afi dusti la Tarigrada.»

BucurestI, 8 Septembre 1790. Matel Popovicl. «AidaaciastA veste avem, cA vor sa. erneaze aicra f'o cAteva bata-

I Dristor, Silistra.

BCR180lit MORI= 113

lion[u]r[T], dinpreun[a] cu printipu [de Coburg], lar la Moldova,adica la la Roman si la Mad, mergd tfaiti Volohar 1, si hu-sari sacui, si husari lui Barco gheneral; dar alca calarimeaeste de spre Dun are oranduit[A] sa erneze, si la Ardeal vor savie nu stid cate batalion[e] de Neamtil pedestras.)

15 Decembre 1795. Nelnteles. C SAnt 15 zile de candnu s'ad mal auzit [de duma], cum si la Bucurestl.,

Minnie, 12 Ianuar 1796. Hristea Varadi. anparatulceresc s'ati facut mila de ni-ad bucurat cu mintuirea mortide patima dumeT, si s'ati adunat oras[ul] tot, si s'ati deschissi tirgil. a

15 Decembre 1799. cCost[an]d[i]n Log[o]f[alt za Divan.,eAld, Inprejurul CraloviT, In anul trecut, din intamplarea vre-milor ce era, n'ad fost putinta a-s face oameni hrana : sa aflalipsit, neajutand Inca nicl timpul, si soacra-mea sa afla lascapataciune de painea de toate zilele, cad cumnatu-miedce 1-am dobandit, ad fost un becisnic, si, once ad mai avutsoacra-mea, i-ad prapadit tot.,

Novembre ¡Sao. cConst[antin] BrAiloiti, Pah[a]r[ni]c., Ebolnav. Cere c patru vedre vin vechT curat, bun, limpede, O.nu file amestecat cu nimic : nicl sa fiie dulce, dar nicT acru,ce vin cum este din firea luT, veichT, limpede... CinzecT 11-dacin[lj de conopidil, cinzed radacinT selina de cea groas[a]si o oca pesmet cu zahar.,

P. S. (Din acatastasiia Vera noastre ne afiam fugit aid laRamnicti, multe familii, dupa cum it va spune chir Dinu David ;casale noastre le-am lasat pline de Turd ; Dumnezed sa-sfaca mill sa le scape de foc ! in trecutele zile, de la Dil adfost esitti In judetu MehedintuluT un Cara-Osman cu vr'osaized Florintinenr, cad acesta erea Sardar la Florintin ; ailfost poruncitT de Osman-Pasà, sa la zaherea de unde vorgasi, stransurT si dupa la arendas. Dar eT n'ad urmat asa, ce,pe unde ad ajunsti, ad arsti casa boierestI, ad luat zaherelesi vite, facand si alte rautat multe si, instiintindu-s[a] Osman-Pasà. la Di!, ail triimis de i-ati radicat, si pe acel Carà.-Osman

I Al doilea regiment rominesc.

5216. Vol. VaL 8

114 SUBISORÌ MORRIE

1-at1 scos din SArciariie, adec[A] din mansupu ce-1 avea. S'aadus si din cel jefuitf acold, sl jelulascd : ce vor face, nu stia,Ostea care este aid in tail, vade, mananca si lag lufAl,alta treabl nu face. D'ablia if tine Marlia Sa Vod[1] cu sila,macar cá in toate zilele fug. Erf, viind in plaiu Cozii optafugar[f], vrAncla un cfaus Dined, de potecas, sa, le stea inpo-trivd, a sA intoarce innapoi, dupa poruncile ce sAnt date,ail dat de 1-aa inpu$cat,' si de loc ail murit. AO pornit dum-rnea]lor ispravnici potere dupl dAnsi. Asupra Diiuluf sA audecA vine de la Tarigrad un Batal-Pasá., cu doadzeci de mile deostas. SA aude cá vine si Beligrad-Valesi, cu cincisprezece miie.Pe Ghiurgi Osman-Pasa, ce-I erea schim-bat, clef aa Pacut zAbav[1] de n'aii venit de grab[1] asupraDiluluf, si fAcut Silistra-Valesi ; pe Trestenicli-Oclu sA audecll-aa fAcut Iucituilu-Pa$a 1,si orAnduit asupra Diiuluf.Sinior Marchel2 scriie la tot suditi, sd meargA la Craiova sA-sarate fiiescare paguba ce li s'a.ti intAmplat pAn acum la orAn-duitu ce 1-aa triimis. La Craiova nu ne putem pricepe pentruvre un bine sail rail...» intreaba epentru Frantoz i Muscalf a.

Jiblea, 28 Decembre 1800. «Zara& RI.» eNe aflamaicl, la satu Jiblea, inpreunA cu tot calabalacu nostru, cum sisfintele icoane amAndoaA le avem cu no!... Socotim cA tu-burärile sd vor fi maf potolit in spre Craiova, dar bine nustim, far numai auzim cA d[u]m[nea]luT Caimacamu s'ar fi aflAndin judetu Caracaluluf, la un sat Bobicesti, mai aproape deCraiova, i poate cA cu chiverniself sA va mar potoli in-tarAtarea ce s'aa facut.s.

7 Ianuar f8of ...Paharnic.» «Ve! fi auzit de halu TAri-Rum[A]nestf si de arderea Craiovei cea cumplitA, care n'arenimenf a o jail, de negustorf pradatT si de jupInes1 batjo-corite de pAgAnl. Si, vazincla si nof atAta pradA si jale, si omAniomorAt si negustori, am sArit de pin cas5., si am mersti lalocurf ascunse, si acolo neprieteni nostril' aü adus pe pAgAnfla nol, lar mila Inparatului ceresca ne-aa apArat si i-am bi-

Leaf-a.

2 Pa ail cu doua tuiurl.s Madonna, Agentul austriac la Bucureatt

SORISOlif ISTORIOE 115

ruit, si ail fugit ca ne$te pagAnI ru$in4. Si, vazindii in& acestaschipii, am venit lar in casa, ea avem bucurie ca. inteacestezile sosa$te $i Mariia Sa Voda in Craiova, Cu o$tf foartemulte, si ail inchis pe duj man in piscupie, si prin alte casa$'ail inceput a e$i de sa inchin[1]. NoT numal ce cautarn catreslava inparatuluT cerescil, ca sa supue pe vrArima$T supt pi-cToarele Marii Sale luT Vod[a], $i no! O. laudatnit pe stapunuH[risto]s ca s[a] scapam de aceasta cumplit[d] manie.»

41. Jiblea, 19 Ianuar 1801. cOra$ul nostru $i ticAloasaCraiov[a], care sa inpodobisa Cu casi marT si boite frum ose,astaz iaste pulbere $i cenu$e : me-ail venit omul care I-am fosttritnis la Craiov[a], $i ail mersti de s'ail plimbat pin Cralov[a].Din tot targul Craiovi, cat 11 stif dum[neata] cruci$ si cur-mezd$, s'ail facut cenuse, numar zidurile stag negre, si numaTboltele Cam[A]ra$uluT Iene ail scapat, filnd inchisT de Ar-!taut la meterez, lar celelalte boite $i prav[A]liT toate ail arsil,cum si casale de i[a] Targu-de-afarl, pan in CAm[A]ra$u Iene,toate ail arsti. Mal in scurtii, ail scapat casale Brailoilor, aleGlogoveanuluT, ale BengesculuT, ale JiianuluT, ale luT 14"arfara,ale PrascoveanuluT, ale luT StirbeT, ale luT GIanoglu $i alemeale, ale CoceT si ale Tircaf $i ale lift Naum, lar celelaltetoate ati ars. Bine ar fi fost, mai bine sa fie ars5 si casAlemeale, cleat am trait O. auz focul ce ail fost $i leste si acumfnlAuntru in sPant[a] biserica. a Maical PreacesteI. CA omul care1-am trimis, s'ati dus cu Tigani miel de s'art uitat cu ochi:de la u$a bisericiI pan la sfantul altar art fost tref focurl,adeca in sfanta biserica inlauntru $i pe foc ce ail fost jatu-rile toate, jatul episcopula foi$orul unde $edea femeile, am-vorm dilaconuluT de sus, din sfintele icone,care de 2 sfinteicone me-ail ant jalma; stalpi ceT mal poleitT de lAngasfintele icone, sfanta respetie, rasticnirea de sus. Si fumulfoculuI aii negrit sfAnta biserica, iar prapAditele de chilif ailfost stAnd5,poate de vor fi anti $i chiliile $i casale meale,el inprejurul case! ail fost are]. tot... Satele din sus deCralov[a] s'ail fost spartil : Mischif, Mlecane$tiT, Piele$tiT,Garlesti, Nichitoaia, $i s'a5 jdfuit de TurcT $1 de Rumaninostril. La Preajba, unde avem pieile, nu s'aii indraznit sa

116 SCRIBOlif ISTOBICE

mearga nicr trimisul, nicr oameni mid, de frica Turcilor, ca,.dad. IT prindea, zicra a sant spionT si de loe U spanzura.

In Preajba aú fost Aidin-Pasà Cu oaste inparateasca.; cevor fi facut, nu stim. lar de spre Isalnita an fost incarcat Turcirlur Pazvandoclu cordovane in 2 cara, si, mergand pe la jirspre Bucovat, aü gasit la Moflea[nr], la u tabac al mieti, 250 pierlucrate, uscate, luat... Mari* an fost omul mien inCraiov[a], si Miercuri s'ati intorsil la bajenia Garlestilor, unclecrea fugit spre Oltet, de me-an adus un ravasr de la isprav-nicelu mien, vestindu-ma de toate, si Jor dim[i]neata an plecatomul incoce, iar Miercurr spre Jo! noaptea [16-7] an fugit Cara-Mustaa cu oastea lur la Dil, iar 200 ostas de ar lur, careaü fost la casale Cocer, s'ati inchinat la ce! inparatestr. Acumauzir In crasul acesta, de la un fecior ce veni de la Ramnic,el Caramustara ar fi la Cloro!, i dum[nea]lur Caimacamuiaste in Craiov[a] ; de va fi cu adav[A]rat, ran i prea ran.-Astaz Sambata ma duc la Boj[o]renr... Gatirea de la Clororan ramas jos, fall fr'o too ostasr ad venit si an trecut spreTargu-Jiulur. Ci, mergand la Boj[o]renr si la Kamnic, oncevol auzi, lar vor instiinta dum[itale]. Nor asa am stiut ca Turcirde al lur Pazvantoulu n'ati fost ramas in Tara-Rum[a]neasca.,färä prea putinr la Cernet, care si aceia ar fi trecut Dunareasi cum cO. Plevenu luat ce! inparatestr; Inca. fr'o 2.00Gcarjalir de al Pazvandoolu s'ar fi inchinat la cer inpara-testr, si, cand ar fi cu adav[A]rat, iata Pazvandoolu sa steno-.horiseste rau. Ci, cum zic, vom veclea ce va mar naste. MariaSa Vod[a] serie ca de alaltaerr an plecat de la Slatina laCraiov[a], si avem mare nadejde la Maria Sa Vod[q2.1... Zanfi-rachi biv 3ti Logofat.

42. 27 Februar 1801. (B[arbu] t[irbei].» scris demulta vreme, cu intamplarile acestor razvlatirr si cu prapa-deniia Craiov[i], care ver fi auzit dum[neata] de nacazurile ceam patimit nutria! unul Dumnezeti stie cate am tras... Acum,mar rasufland putintel, nu lipsir a cerceta... Sa-m vie gazaturiitaleinesti si pa omul acesta.x.

1 Alexandra Moruzi.

SORISORt ISTORICE 111

44. 29 Mart 1801. . . . , Pah[arnic]. cCä cazura ale pa-mantului acestuia, yeti' fi ?Wiest" dumneav[oastrA]. si noi le-amtrasti, $i pan astaziT tot inteaceia mahnire ne aflam... Amtifostti fugit la Olt, $i, dandti Dumneizail de ail venit Mariia SaVoda la Slatina, s'ati dat nezam hotilor celorti ce umbla farde randulal[1], ca sa numiia osta$ inparatestiT si facea rele,iar acum de fr'o doe saptamani ne aflam la casale nostre.,

Craiova, 4 April 1801. Mate Popovici. ePentru Craiova,am scrisil dumitale cá au arso Pazvandoulu de tot ; asaLomti si Tibru tota ati arsti Pazvandoulu.,

Slatina, 10 April z801. Stan Popovici. cCei inparl-te$ti sint $i astazi in Negotin ; acela Manafi-Ibraim spun caaU venit, dar numai Cu 30 de oamenT, el 1-aa stricat nesteSirbi räú. in Diiti spun el n'are putere. Destul ca cef inpa-rate$ti roaga [pe] Dumnezet1 sa tie mult a$a : ca leafdmaninca geaba. i la ordiT spun ca. fact"' foi$oare ca sa $azela vara.'

Craiova, ro Iunie 1801. Matei Popovici. De Joi, zvonde pace cu Pazvan. La 5, Tatar de la Constantinopol. cPasacesta, de and ati venit aida, aU sugrumat f o 7 Turcl panacuM.

Bucuresti, 4 Decembre 1801. Antonachi N. Theochari.Va cerceta daca Hatmanul Grigore Balasachi, ginerele lurMihaT-Voda, a venit cu Domnul. A murit Domnita.

[1802.] Manolachi Brincoveanu, Banul. Pentru ordinuldomnesc de a gasi bani ca sa plateasca (oastea ce este intarn>. if cere imprumut. SI se invoiasca, daca vrea, $i cuManicati. Greceste.

Raspuns la 3 Octombre.1802. (Santil incredintat cA dumneata vei fi avand in

stire de la lazaretul Valcanu de spre Haft, fiindca noT amluat in$tiintare prin auzire el acolò, la hotaru ValcanuluT, arfi scapat calari Cu toate familiile d[u]m[nea]lor, cum ati datDumnezeti.

Adeca :dum[nea]luT Vistieriu Dumitrache Bibescul cu familia dum-[nea]luT, afara din Sardariul Dina, fratele dumisale, care am

118 satisoRT ISTORICE

auzit ca l-aii taiat pazvangii, i cocona dumnealuT 1, tanara fiind,dupe ce ad ajunsd la Inezat vanduta, pana la al treileamainT, de TurcI pazvangiT, auzind ca pe sotul eT l-ad MatTurcif, de loc $i i ticalosa s'ad dat sfáritu1, adeca ail mu-rit, 1 avutul lor vandut la mezat i in Ramnic de ce!InparatestI haine, scule $i altele. Apor socotit d[u]m[neal-v[oastra] In ce ne Alm no!, $i supt ce pazitorI I

Dum[nea]luI Pah[arnicul] Dina. Brailoiul, cu cocona d[u]m-[nea]luT, tot pe la Valcan ad scapat, dar ce paguba va fi avut,nu $tim.

DumnealuT Sardariul Stanut Jiianu auzim a tot pe acoloar fi scapat, dar ce paguba va fi avut, nu $tim ; ca dum-nealui Med[elni]c[erul] Ghita, fratele dumisale, sä afla alcI laCainenT, cu toate calabalacurile, dupe cum va fi scris du-mitale.

Dumneaei cocona Uta, a d[u]mn[ealluT Clucier DumitracheBrailoiul, $1 Cu maica dumnead $i cu cocona Tuta a dum-[nea]luT Cluc[e]r Ionita Argintolanu, cu mare fuga ail scapat dela balcIul Cleanovulul, din Mehedintd, de Pazvangii, $1, din butcasarind, ad fugit in padure, $1 'Inca Liana maT alaltaerl nu s'adfost maT gasit s'ad auzit ca s'ad infundat in lunca PulaApoT socote$te d[u]m[neata] cale de zo de clasurT cum ad venittot prin tune! $i prapadurT ; $i tot nu s'ad fost aflat undesant, fat% sluga, fárd nimic, nemancat, neadapatd. Ci, cum zic,poate dumneata de la Sardariil Stanut Jiianu veT avea fr'oin$tiintare unde sa afla si cum sa aft.

led am luat in$tiintare ca d[u]m[nea]lur Cluc[e]r[iul] Via-daianu, cu cocona d[u]m[nea]luf $i cocona Dumitrana Farfaroi a

Sardariul Gheorghita Argintoianu, cu toti copii dumnealor,aü scapat de la Targu-JiuluI calarT pe cal, $i coconele inbracatecu zavelcI $i Cu sube rumane$tI, i calad pe ca!, cu copil cutot, $1 peste muntI ad e$it la Calimane0, si all trecut Oltul,

sa afla la manastire la Braslave$tI. Cu cine va mar fi sea-pat, nu $tim, si de avutul dumnealor, ce sa va fi facut, nu$tim ; lar d[u]m[nea]lor a$a calarI all scapat. lar altiI, cum all

Elena. V. vol. XI, p. 225, nota.

BCRISOld MOE ICE 119

scapat, ne$tlind de sotia luT si de copii luT, incotro santa, nusa maT stie, $1 altiT de la balcrul CleanovuluT, unde aa lovitpazvangii tag!, cat cu nasurile $i urechile Mate, $1 ranit, $iomorat, nu sa mal $tie ; jale $i tipete sa va fi auzit in cerT.

Acum am auzit ca vine Ali-Pa$a Tepenliul $i altiT Pa$e Cumultime de oaste inparateasca asupra luT Pazvandoulu, laDiT, dar nu $tim, fi-va ceva saa nu. 'in cIasul acest luaramin$tiintare prin graT cum ca ceT inparate$tT, gonind pe Manaf-Ibraim cu carjalir, 1-aa innecat la Bala-de-Arama, $i acolòSaya Bimba$a aa inpu$cat pe Manaf-Ibralm, $i i-ar fi luatsi capul : de va fi cu adav[a]rat, apoT am scapat acTast[a]data, slava luT D[umne]zeti. Dumneaei na$a, Stolniciasa Bala$aBrailoica, sa afiä aicT la CainenT : sa trichina dum[nitale] $i co-cone! Pannitai cu fratasca dragoste.,

Craiova, m Mart 1802. Stan PopovicT. [A sosit azI.]Fratele luf Hagl Todorcea din Vidin ail scris la frate-sadaicT, cu una Rumin din Calafata, $i scrila precum ca Pazvan-dolu a$tapta pe Manaif-Ibraim cu 2 miT de cirjaliT sa vie,$1 face gatire sa treaca incoace ; $i scrie ca sa spue la negus-torT sä sa gateascd din vreme, ca sa sa radice, sä nu patascaca in anu trecut. [Grija mare pentru multa marfa.]1-

Slatina, 18 Mart 1802. Stan Popovici. cAcum avemisihie2, $i s'ail strins negustoriT destui cu pal/Mille., La pri-mejdie, va fugi cu eT.

Slatina, 20 April 1802. Stan PopovicT. a Craiova s'aiispart ell : tot negustori ridicasa marfurile, si e$isa vorba casa fie trecut aT PazvandoluluT in Tara-Rumineasca, dar iara.mult1 zic ca sint min ciunI ; a aceste vorbe iasa de la ordiT,ea, cit este lini$te, n'aa osta$i nici-un ipolipsis8, 0 nu-T cautabine cu tainu. Destul, toff vorbesc ca Pazvandolu n'are putere.

[Nota pentru o mo$ie.] Fiind acole:$ la moge, venira la minevr'o 20 de oamenT de la Bratova$tr, zicind sa vie sa sa a$ezecu casale ad, $i le-am spus sa vie, $i m'am tocmitu cu el,sa faca pe anul acesta 3 zile daca $1 30 par. de vatra, $1

I De Tebelen.1 Lin4te.3 Trecere.

120 SCRISOld ISTORICE

pe aid ani (sic) facindu-sa pace, dupa pace vor face si marmulte zile claca, i zisa ca vor fi vr'o 20 casa, SirbT inca sintvr'o Ico sad 15 casa, si tot ma! vin, si cu vreme socotescasa sA intemeiaze sata.,

4 Maid 1802. cB[arbu] t[irbeT].) cFiindcd dumn[ealluTVistier Dumitraichi Bibescu, nepotul nostru, aa fost cu co-coana i cu copilla Targul-Piulur, in judet Gorj, si acum, cu fri-cile hotilor ce ati esit, da aa calcat in balcl din Meh[e]d[in]t,s'aa spareat si dum[nea]lor, si ar fi trecut muntele pa schelaValcanului la Hateg ; ce te rog, chir Hagi, sa cercetezT dum-[neata] ca, de va fi acolo, sa-T triimiçT acest pile de cart!, in-stiintindu-ma. si pa mine. lar, nefiind, im veT triimite pliculiarasf innapol, fiind cu trebuinta.

[De aicT, autograqFrate chir Hagi, vei fi auzit d[u]m[neata] focu ce este pe

tara noastra, ca, dupa ce ad 16vit hoti cargialiT baleful de laClenova din Meh[e]dinta, aa prinsa si pe Dina. Bibescu, cunevasta luT, cu tot, i, tragand sA loveasca i Targu-PiuluT,acolo sa afla mult! din boerl, sa afla i Vistiera DimitracheBibesc[u] cu Catinca ; si nu stim cu adevarat unde sa afla :aa scapat in lazaret sau nu. CI rog pe dum[neata], orT cu cemijloc ye! $ti, sa trimit dum[neata] scrisorile nostre, si sa neter* si raspunsa de la dum[nea]lor, ca sa stim unde sa afla,precum si dela dum[neata]... P. S. Pe hot[i] cal-pall! if are osteainparateasc[a] incungirat, dar nu stim ce vor face : sant inTargu-Jaiului innauntru.»

8 Maja 1802. cCost[an]d[in] Murgasanu, Pah[a]r[nicl.»cDin mila ceresculuT Inparat, ne aflam si noT san[A]tos aicea laPitestI, frati cate trei; multamita luT Dumn[e]zaa el am scapatCu copii ; iar ce am avut, am lasat tot in casa, fiindcä ne-aacuprins aceT vrajmasT Para de veste, si, din ce ne-ar fi fostputinta a lua, nu ne-aa dat vremea indamana, ca, pe unde aaajuns aceT pagan!, aa facut mare roble si ardere. Poate cate'T fi instiintat l dum[nea]ta ca pe Sardaru Dina Bibescu1-aa robit, cu cocoana cu tot, °snit de altiT; lar tler! de ne-gustorT si jafurl, cine poate sa le spue ?... Ci facem rugaclunedumi[ta]le ca, de sa va ma! intampla a sa mal lungi acIasta

scRrsoRf 18TORIOE 121

pedeapsa ce ail cazut pe Tara-Rum[a]neascl prin bun ajutorudumi[ta]le, sa nu ne la$I, $1, cine ce vom lua la sorocu ce nevom pune pune, vom $i raspunde, ca cred ca sa tragem alCainenI, dar aa venit 300 de Turd, la Minnie, de ce!ratestl. Dar socoteasca intalepeiunea dumi[ta]le cA aceia santinparlte$tr, nu facatorf de rele. Ci cu acIasta ne-am tras laPite$U. Mdcar ca $i aicea destula frica ieste, nume Dumne-zea salf faca mill sa ne izbaveasca de acest pleat greti ce

cazut pe norodul sail. Zmaragda, cumnata Anita, cumnataRuxanda sa inchin[I].»

Bra$ov, 24 Malt' 1802. Antonachi H[agi] Teohari. FugaluI Mihaf-Voda Sutu. (Etc Bouxoop6an Siv glteLvav ircipee 6),Eiroc

ropLiscu 6Xáxot sic sk p.axaXase», (earl n'aveaa care $i bol;dintre PazvangiI n'a venit la Bucure$0 nicfunul..., $1 acest ticalos[Voda], a lasat tara pustie, $i a venit ale!! [Se aude dela postaruseasca ca ar fi la Bucure$tI 7.000 de TurcI a! luf Tersenic,csi aceia iese din Bucure$tf : pana acum n'aa flcutraa». Se a$teapta Moruzi ca Domn.]

Bra$ov, 14 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. MihaI-VodaSutu, 6picoplvoc, &coil &Time tbv 71.6alLov. Tòv órcoEov ax6vouvz6p.epov Easel iS &et ßxacXodic rpoarariiic 1th 'vv 6Tost4Xov

86Sexce Tpxyúwoov %at ,c6v irtacc(vouv eiç Ttitaóp 1th aougTok CoOpeozooq xcci So6Xonç TOO... '52ç rip 3pav &rot) ixavtas 6MtxiX7N Eo6tCoç, 6 &a. Ketp8K . .rov sic T6 7cováxt TOO : [JAM=Curb cb napOopov iaopTcávcCe TbY %611.1.0V 67CO5 iatOciX671 vet 16t Tbv

tuaeop.òv coi Mcxcal Zo6rCoo, xat iiatepov eirripts zat6re 'Ow

6 (map lideoalç 1th Ttiv i84) xoop.avTivu, &rot) sbvgv. 6 Mtxdalg 8Là và Tbv ixrpo6o8Ecouv %al oE ntoixof xpeuTópot

67cori gxoov và Xet6ouv gliscvav p.i aT6p.cacc avotxti, v.OLTaCCIVTOK TOUÇ 2.

1 -aLa Bucuresd D'art ramas declt putini localnid romInT din mahalale.scUrgisitul, care a präpadit lumea. Pe care-I scot astiiii de aid, cu po-

Tuna Impasiteasca, cu un ofiter l cu doIsprezece dragonT, si-I duc la Tindrsoara, cu tot1 oameniT i robil ltd ... in ceasul and a pornit Mihal Sutu, d.Gaudy [secretarial Agentiel era la conacul lui ; sl din pridvor a probozit (1)lumea ce se adunase s vaciti pornirea luT Mihal Sutu, i apol a iesit in urmaluT d. Gaudy cu comandantul de aid, ciiraia este a se multimi cà Mihal aputut pleca, i lirmanil credited ce mail sá lea, ail rimas cu gurile caseatenitIndu-se la ets

122 BeltISORt ISTOBICE

Braaov, 21 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Se ziceca e liniate in BucureatT. Domnul n'a plecat din Moldova. Sänu faca ca Sutu sa ramlie Bucureatif in mina Turcilor.Filipescui a mers la IaaT, Cu copiii ai gineriT i fiul neinsurat,mal mic, al luT Ghica.

BucureatT, 30 Iunie 1802 Antonachi H. Teohari. 'A.3s6p.6-7aXov xtv8ovov irXeroae ò Booxoppiart: &XXo 6v'TOV 'reap& obtovoplet

esool, &rod &mail T6CMCC Aldpacc xoptç Rouaccottv xai xo3ptcavep6mog, Rca IL6VOY álrb xpkycaeg, xlérvat %a/ airodrooyonaveptintoug, %al va pv tò Bomconpicnt xa06.4 t-TOV, XOTIC Vet

iptx01) %4viva arEv. aipaartIpt. Eiq T&C 28 Tod wind -11X0ev%at 6 aii1361P9C ar6 MoXacZav, %t iXotCop.aL sic T6v ávrto ves6vva p.tv gxcop.at 7,4viva p66ov %at& ò tap6v. [N'a venit IncaMerkelius2.1

4 Iulie 1802. cConst[antin] Brail[oiti], P[a]h[arnic].» Au-zind ca Marila Sa Vod[A] ad intrat la Brapv, am ramas foarteingrijat da prea-iubiti miel frati, atiindu-T pa amandot isprav-nici, ai puindu-m in gand ca ostaai ce sa numescd inpara-teat!, prinzind da veste da fuga Mari Sale luT Vod[a] dinBucureati, nu vor lasa pa frati miel sa fuga ; ce, neatiind cesa mar fac, n'am venit cand am scris dum[ita]le, caci am trii-mis ()amenl al pa schela ValcanuluT ai la Ruaava, auzind caeste o cumnata-m[ea] acolo, scriind ca sa ma inatiinteze dafrati me!, eT ce atiinta ad. i sant azstaz optd zile da andam trimis, i n'am putut sa capat nid-o atire. [SI-T trimeatàscrisorile aid la Saavaroa]».

6r. 16 Iulie 1802. Cost[an]d[in] Murg[a]a[anu] (?), Pah[a]r-[nic].» cAuzliT ca ar fi venit i frate-mied Sarban acolea la Sibil,macar ca frate-mied nu stria nimic la aciasta, numaT cum-nata-mea Anita, ca, in locu fratii nostre, ad luat pe fata SultaniT,

Constantin. V. editia mea a cronicil luI Constantin Cipitanul, p, XXXII.2 4Din mare primejdie a ieqit Bucure0iul ; dar n'a fost nimic alta cleat o

Ingrijire dumnezeiascli, did a stat attest zile fa'ri cIrmuitor i fãr oamenY,

declt numaï dintre erg' [omen! stricati ; cf. Fotinò, la aceasti del], hotldesperatY; rimtie Bucure0iul precum era, fig a se strica vre-o casi or!prdvilie I La 28 ale lunil, a venit l Domnul [Alexandru Sutu] din Moldova,

cred In Dumnezeil sfIntul ci nu maY e nicI-o frici scum.)

SCRISOR! IBTORICB 123

care iaste tiutä de totr, care nicl-un boerT nu o are la nid-ocinste; numal cumnatA-mea o are la nazar, ca-T place urmareaeT; mare nIcaz am, vere Hagi, 0 nu tiü printr'a cul tuAnAvine cartea, sa scrit tot pAsul miea cel otrAvit. Cu toate [caldumn[ea]ta etI intAlept, sá daT strajnicA poruna copiilormiel sA nu calce in casa FilipncAT, nicT sl aibA vre o des-potatie cu ih, cA gAindul el cel drAcesc sA-T cazA in capuiel: pentru aceia poartA curvele cu ih, el cumnatl-mea nuface priete0ig cu cele cinstite, ci cu de'l de acelea, care orAd toate cocoanele in Craiova GrAie, pe unde aü fost, s'ailnegrit cu totu de lipsA, tAcTune ; i ploae de patru lunT niclaa picat. NAdAjduim la Dumnezea, cA pAgAni ceT fAcAtori derele ail trecut totT DunArea prin venirea solilor care aamers la DiT.,

21 Octombre 1802. (Cos[tan]d[in] Viivor[eanu], Sluger.»(La rAzvratirea acTasta, am intrat §i ea vre o treT-patru zile inBras[o]v, apol am e§it de loca afarA, aflindu.mA tot 'spray-[ni]ca cum §i acum ; insl astAzT pleca la Bucure0I, spre in-chinAciunea MArii Sale WI VodA, i peste o sAptAnfinA iarA0mA intorc.*

9 Decembre 1802. Gheorghe Jiianu. (Cu mila luiDumnezea tota Turci din cind judetd s'aa rAdicat, i, cate ocerere ce face Pazvandoulu la Divanu CraeoviT de cAte cevapentru trebuinta luT, o face cu mare politicA, lar nu ca marnainte. MArila Sa Vod[g] este forte buna §i drepta, §i, pentrutoate rugAcTunile ce i-am fAcut noT, pentru folosul nostrual tutulor lAcuitorilor din cincT judetA, ni l-ail fAgAduit, i ni1-ail dat tote.»

CAinenT, 17 Octombre 1806. BAlutA Teipnu. einteacestudas primiT scrisoare cA Turci dus totT de la Craiovade la RAmnic.»

Mueren!, 22 Novembre 1806. Ion Mate!. (Aid la Mue-ren!, i dud la Craiova, i la Preajba, i la AlmAjT, findc6.Craiova iaste tot strAmutatA, i avem fricA din toate pArtile,

negustori, unif sine la PiteW, altiT sine la Cimpulungt, CumArfurile, dupA cum 0 dum[nealta veT fi auzit. lar, din boeriCraiovel, sA aflA numaT Caimacamu i Cluc[ie]r[ul] CornitA

-124 SCRIBORt IBTORIOR

[Brailoiti] si Cu vreo citiva AnAu%!. Pentru paza Cralove!, pentrupravaliasir, venisl, sa stransasa si lar ad dat spaima si ad fugiti.»

Mueren!, I-id Decembre 1806. Ion Mate!. <PentruCraiova, stiut sa fie ca iar s'ad spart, si, pentru boer!, Cai-macam[u] si Cornita stet cIlati pe ca!: destul a frica estemulta si, care merge calar!, mere zioa, si catre sara jasaafar[a], precara si ea ; dar frica tot de la Di!. [Dumitrachi]Bibescu si capichihaia slut la prinsore, de nu vad lumina ;numa! cere patru sute cinzac! de pungl de ban!, si, inpli-nindu-sa bani, zice ca-1 va slobozi.,

Craiova, 28 Ianuar 1807. Ion Mate!. < Acuma nu stidpe unda sa. ma! saz!, ca. pin sat santd tot plin[l] cu pandur[11,.si facii jafur[i] pe la negusto41] ; si din Craiova pan in Albest!este un satti unde ad prins pe Postelnicul Vas[ille si pecumnatu-sad pandur[i], si i-ad luat tot ce ad avut, si ad silegat Cu dansi. in Craiova sa aflä un vataf de Caimacan :este calar[e] pe cal. i instiintezd, juppine, pentru Pasman-dolul, ca. ad murit, slut astazi doosprezece zile, si este cubun[1] sama, darà in cetate este forte turburar[e] : agalelece[le] mar! cu molao, findtica ad ven[it] in cetate cu zurbh,de la Cladova, ca el va O. fie in locul Pas[i], si agalele nu-1poftescd pe dansuld.,

17 Februar 1807. Un Murgasan, Satrarul. E cu Ia-naiche la mosie ; Serban, alt frate, se af15. la Cotmeana, fugit.

1-id Mart 1807. Ion Mate!. <Tara este toata sparta....,pentru frica Turcilor ce sa afia in Craiova, venitl de la Di!,fiinda, orTcgtl neguttor! s'ad aflat in Craiova, cat si pe delaturf, tot! s'ad Atilt. Si 'Ana astazr sa aflA Turci tot inCraiova, si destule rautat! fac ... Ce ad fost chirigii, totli s'addun, aii fugit... Ed umblu maY mult noaptea pin sat, fiindcazioa nu cutez, ca. umbla. Turcir.,

Pera, 20 Apri11807. Consulul rusesc Chirico. Arata ca aflade la <Manuc Paharnicul, locuitor al Teril-Romanest1 cI, in toataDomnia lui Voda Ipsilant, Maria Sa-1 intrebuinta Cu izbindain toate prilejurile critice ale Teri!-Romanest! ca mijloci-tor devotat intereselor acestuf principat, ocrotit de innaltaCurte Imparateasca a RusieT, catre serhaturile vecine ale Giur-

BCRIBORI IBTORICE 125

giului, RusciuculuT, Nicopolef i SilistreT, in favoarea stipu-latiilor intArite $i prerogativelor teriT.» Avind, dupg ordinanume' al ImpAratuluT, de la consu/atul rusesc din Ia$T, un pasca locuitor al Astrahanuluf (cOstrehon »), a fost confident tainical consulatuluT impArAtesc din Bucuresti, mal ales in vremu-rile furtunoase ale luT Mustara-Bairactar $i Pazvantoglu. Primcreditul i influenta luT aa izbutit boieril Divanului muntean aa$eza hranA $ifuraj pe toate punctele unde trebuia sä treacg oasteaimpArAteascA a RusieT ; prin puterea luT Manuc asupra mintifluT Ahmed-Efendi, comandantul trupelor luT Mustaa-Pa$a inTara-RomAneascA, boieriT acestuT Divan aa putut sl scapeplausiblement de pe teatrul rAzboiuluf $i sl se retragä spregranita Ardea/u/uf la apropierea o$tirii impArAte$tf rusestT,pe care acef Turd voiau s'o atacp ; prin silintile $i jertfeleluT, Bucurestif n'afi fost ar$T $i prAdatT. Manuc a $tiut sä im-pace mula luf Mustaa-Bairactar din Rusciuc pentru mani-festul pe care consulatul rusesc din Bucurestf avuse poruncade a i-1 transmite, in numele comandantuluT in $ef, d. ca-valer de Michelson din las! $i Mustaf'a-Bairactar, iritatde plingerile consulatului FrancieT cA Ru$if rApiserl con-sulul lor din Moldova, luind ca represalif pe consulul RusieTdin BucurestI si inchizindu-1 in cetatea RusciuculuT, cu gindde a-1 jertfi acestor pofte precare de rAsbunare, Manuc a $tiutsg-1 scuteasa. $i sg-1 scape din minile du$manilor sAT si aleprotivnicilor Rusiel, fAcind sä se escorteze familia luf de laBucure$tT, cu sigurantA $i cinste, la hotarele ArdealuluT.» Ela $tiut a sä pAstreze pe Mustafa-Bairactar in dispositiile lufprielnice fatl de Rua, fatA de Tara-RomAneascl si de Dom-nul ei, pirit ca devotat RusieT ; el s'a priceput sA opreascA, rivnaacestuT comandant al ostirif de la Rusciuc de a cAdea asupraacesteT provincir, a$a de golitg atuncf de trupe, $i de a prAdatara pentru a duce in robie pe locuitorT. El n'a crutat nimiepentru a libel-à i mintui, pe chezg$ia luT, pe prinOT ro-minT pe cari Regeb-Aga din Or$ova si altT comandantT turcT iftrimeteaa la Rusciuc. CombAtea einsinuArile perfide ale Fran-cesilor,, cari trimeseserg un colonel al o$tirif din Dalmatia I,

' Mériage.

126 BORIBOBT ISTORICK

cu depe$T ale luI Marmont catre Mustafa, (ea sa primeasca peteritoriul saa 30.000 de FrancesT, destinaffl a se uni cu TurciIpentru a combate pe Ru$T in Tara-Romaneascd si Moldova,§i a trece apot in Polonia, pentru a face, pe Bug $1 pe Nistru,diversiunT in favoarea ostiril francese.» Se da acest certificatde Chirico, (pendant sa détention en Turquie».

Bucuresti, 18 Decembre i8o8. Prozorovschi arata caboierul Terli-Romane$ti Manuc-bela a dat toate dovezile tru-

pelor sale, inca de la inceputul ocupaOef. ti recomanda tuturorautoritatilor ruse$tI si-1 scute$te de cvartir casa din Bucure$tI.

Dupa o traducere francesa.Bucure$U, 5 Ianuar 1809. Sfatul muntean (Dosofteia

Mitropolitul, Nectarie de Rtmnic, Costandie de Buzati, Ma-nolachl Cretulescu Ban, C. Filipescu Vistier, Raducanu Go-lescu Vornic, Isac Ralet Logofat, C. Dudescu Vel Logofat)marturise$te ca, de la venirea lui, dragomanul Manuc aaratat in mal multe prilejurI, pe vremurT furtunoase, l'aracel rnaï mic interes, i chiar cu primejdia vietir sale, sentiinentele sale binevoitoare, PAcind mult bine terif noastre $ineamuluT nostru». A ddruit 6o.000 de leí pe cari-T imprumu-mutase (inteo clipä cind Vistieria terld n'avea fonduri i nuera in stare sa plateasca). cAcum patru lunl, tuteo clipafoarte grea», a mai imprumutat io0.000 de lel refusinddobinda lor de 6.00o de tel. E (un adevarat patriot». Cerenumai a i se esterge din catastiful ispravnicie $i a se arataatirnatoare de-a dreptul de Vistierie, platindu-se birul de-a drep-tul catre ea, mo$iile luT din Ilfov ; Tincabe$tI (Dingebeschti»)jurnatate, Dragomire$tI, jumatate, Pupaza ((Pubiza»), .Allias,Haggi, Gergé (alias Hagi-Gherghe), Paserea.» (Procesele celocuitorif acestor mo$iT vor avea Intre el, vor fi judecate $1mintuite de S'Atarle saa la Divan, fara ca ispravniciT saalba dreptur de a se amesteca in vre-un chip. DumnealuT aredreptul de a cherna strainl i de a face cu clinsiI slobozffpe acele mo$iT ; va fi indatorit numaT a piad pentru ei birul,numarind zece case de mo$ie ; el vor avea acelea$I privilegifca $1 supu$1T pamintenT $i se vor bucura de acelea$1 inles-niri pe care le-aa incuviintat prin aceasta locultorilor de pe

SCRISORi ISTORICE 127

acele mosiT»,primirea strainilor fiind in favorul Vistieriei tern'.Se acorda cu unanimitate. cfloierT fratT, respectatl acestea ;noi, urinasT in locurile noastre, cheltuiti-va puterea pentru apastra aceste scutirT.» Dupa o traducere francesd.

73. Bucure$tT, i.iú Iulie 1809. Dosofteia Mitropolitul. Cer-tificat pentru cdurnnealuf Dragomanul Manuc-beia, din vre-mea nenorocita and Pasvant-Oglu, Pa$a de Vidin, insarci-nase pe neomenosul Manaf-Ibrahim sA prade aceasta taracu o banda de hotf i sa clued in robie pe nenorocitif cre$-tini. AtuncT acest prieten al Cre$tinatatiT, dupa staruinteleDomnuluT $1 rugaciunile boierilor tern, s'a dus la Rusciuc $ia capatat de la Mustaa-Pa$a, care comandà atund in oras,trape, la sosirea carora aceasta banda a parasit tara $i amscapat de prapastia care ne ameninta numaT prin inriurirea$i activitatea sa. La cea d'intaia declaratie de razbohl TntreRusia si Poarta, Domnul TeriT-RamanestI, Io Constantin Ale-xandru Ipsilanti, puindu-se supt ocrotirea o$tilor ruse$tT,%Ara noastra, in prada navalirilor Turcilor dunarenT $i in inij-locul o$tilor ce se razboiaa, cople$ita de un esces de anar-hie, se infatisa in chip jalnic. Manuc-beit, vazind aceasta starede neorinduiala, ne-a convocat, ca $i pe ceT baled,si dupa sfatul lui am trimes la cvartirul-general al ostilorrusestf pe Logofatul Varlaam ca deputat, $1 am orinduit totpentru hrana o$tilor rusestT i uprinta mersuluT lor. Manuc-beiti a facut si mal mult: a adus prin influenta lui ca oasteaturceasca sa se puje in mi$care cu o luna mal tarzia, caRusiT sa poata ct$tiga vreme. Din nenorocire, Ru$if intimpi-nind piedecT $i TurciT luind pana. atund Bucure$til, Manuc-belt' a adus ca $ef al trupelor turceST din Bucure$tr pe prie-tenul sAU Ahmed-Efendi, care, chemlndu-ne, a declarat el,prietenul säú Manuc-beia rugindu-1 a lua comanda ora$uluT,ne indemna sa fin linititl. cNu se va intimpla nicr-un raa,niel vouA, nicT %era», a$a spunea el ; eporuncile priete-nuluT pe care le aduc cuprind osinda la moarte $i surgunula mal multara din vol, pentru ca aU ajutat intrarea o$tirilorruse$tI in aceasta %ará. PrietenuluT mieri Manuc-beiti datoritTpastrarea vietiT voastre $i terii voastre. Va jur pe legea mea

128 SOBIBOlit 1STORIOE

ca, daca Turcii se arata Cu putere, voiü pardsi acest ora$,fara a face cel mal mic rati, dar, $tiind ea aceasta declaratiear putea saint atraga urmarl nenorocite, päzi1 taina $i nuspunetl nimanuf nimica.» A$a ne-a scapat de moarte, a$a ascapat tara de prada, fara sa erute nicI ban', nicI ostenell,abia cu primejdia vietiT, $i, in loe sA primeasca o rasplataoarecare, datorita meritelor sale deosebite, a platit insu$f odatorie de 6o.000 de lel pe care tara o avea fata de Mus-tarPa$a $i al careia sinet se afla inca in archivele Sf. Mitro-polif a Bucure$tilor.» Da $1 el acest certificat, ca $ef de bi-serica $i in build cuno$tinta indreptind fierbintf rugaciunTceluI ve$nic pentru liberarea acesteI ten nenorocite de jugulnecredinciosilor, indraznim a crede ca maretul i generosulmonarh, ilustrul Alexandru, va rasplati i apara pe binefaca-tort,/ tera noastre.,

innaintea SilistreI, 13 Septembre 1809. Generalul Ba-gration recunoa$te meritele luI Manuc $1-1 indeamna a leinm u lti.

Dupl o traducere francesa.Bucure$tl, 15 Septembre 1809. Certificat. Dupa ce-

rerea lui Manuc-beiti, «dragoman titular al Portil Otomane»,care a servit Rusia $i o$tirea c$1 mal ales pe raposatulmare$al principe Prozorovschi, in corespondenta luI secreta$i chiar, in Viziratul raposatului Mustara-Pa$a, in Capitall, pecare a $tiut sa-1 pastreze totdeauna In dispositir priincioaseRusiei, dispositii care ar fi adus innapoi pacea, spre multa-mirea de obste, daca moartea n'ar fi luat, in ultima rascoallde la Constantinopol, pe acest mare Vizir impaciuitor» , el,Chirico, urrnind ordinele luI Prozorovschi, nu putea da decitaceasta adeverinta lu/ Manuc, care n'a voit sa. primeascaniel-un fel de platd.

Dupa o traducere francesa.Bucure$tr, 25 lanuar 181o. Generalul MiloradovicT.

Certificat pentru Manuc-beiti, care a oprit pradaciunile turce$tIin Tara-Romaneasca,

1821? Catre «Alecu Samurca$, biv V[el] Clucl[ar], Si-«Canapealile si scaunile s'ail prapadit la be$liaga cel d'in-

13011,180111 MOB= 129

tu, cit si la acesta care ad venit acuma, fiindca. noi niao pu-teare nu avem ... Cind ati venit Turd! hidl si erea intaritap,si crea frica estimp, nu s'ati prapadit nimic, dar acum caeste pace, o sa prapadeasca, fiindca sa umbriia de dum[nea]lufraposatu Climacamu ; dar acum nu este niminea, fiindca.dum[nea]lui Armasu Enache», etc.

Bucurestf, 8 Februar 1821. c C[ostandin] Nic[olae] Io-vepali.» ¡Acura ne ailam in oarescare suparare, ca, din raz-vratirea unuf Sulger Theodor, care s'ati aratat cu Arnaup lajudetul Gorjuld i al MehedintuluI, vrand a merge si la Cra-ghiova, s'ati spaimintat orasul ; pentru care zac ca ar fi iesitpre afar[d] cu familiile si cu marfuri, apoT, profthasand cei deaid trimesI pentru paza Craghiovi, zac ca. s'ar fi potolit spaimace sa fa.cusg, si acel Theodor cu oameni lui s'ar fi intorsti lamangstirea Strehala : pop socoti dumn[eatal cata paguba sapricinuieste da opste ; nu stim cum va raminea lucrul, capoate si la Rimnic A, vor fi spaimintat de auzirea Cra-ghiovi. Miie, din oameni ce avem acolo, nu mi-ad scristi ni-mic pentru aclasta, dar o spun alta care ati venit aici acum da cu-rand ; cu venirea Marii Sale lui Vocla nadajduim ca sa vor potolitoate.» Cer imprumuturi Serdarul Nica si Stolnicul Lahovari.

Sibiit, 9/21 Februar 182i. Stan Popovicf. «Dumi-trasco ne-ati adusd neplacutá veaste din ticaloasa de Tara-Rumineasca, ca Craiova si Rimnicu s'ati spart : ad fugitdboeri, negustori top, care incatrati ad putut, dupg cum dinpericlisita 1 nota in limba nemtasca te ve! pliroforisi ... Craiovajo! si Vinerl, la 4116 Fevruarie, s'ati spart : Caimacamu JoI adumblat prin tirg, si noaptea ad fugit. Dumitrascu Vineri di-raineata ati plecat de la Craiova ... Din Tara Turceasca nulasa pe niminea niel O. treaca k tail, nici din Tara Turceascanu lasg pe niminea sa treaca incoace ; decl, si O. vie nes-carva Turd in tara, fiindca top Turci pe margini ne sintprieatini cunoscutf, ca. top facd negustorie, socotescti sa fimaparatT, mg virtos ca. Turci tabanaoa o cinstescd foarte.)

GIorman, 16 Februar 1821, Stamate Margarit. c San_

l Inchisä.

5216. Vol. VIII. 9

130 scaisoat ISTORIC B-

tem in pace, cu tota frica ce leste cä omul acela ce ail iesitspun ca inceput a face rail, macar mie numal frica nu+mleste, ca-m prietin si cunoscut bine.» Cere cun ferdel decrumpin de hele marl, ce O. chiaami turcestI, sa am baremlucru la vara».

8i. Sibila, 12124 Februar 1821. Stan Popovicl. cinteacestceas lue stire de la mal multI prietenY din Bucurestr ca ailvenit veaste a s'aa randuit Domna Taril-RuminWI ScarlataCalimahl Voevod, si astepta din ceas in ceas O. viie ve-chili! Marii Sale ca sa. a stapinirea in mina.*

Siblia, 16/28 Februar 1821. Stan PetrovicI. cNoT n'amauzit niroica din tarä sigur, iara vorbe sint : Rimnicu sa safie strinsa, in Craiova sa fie intrat Slug* Theodori, Cu multioamenl,»

Dragasanl, i8 Februar 1821. Vasili Pavlovicl. cAcestaspargere si rasipa din Craiova nu sa va aduna curanda, totlaceste. Slugeril Theodor este rasitit (sic) petutidena pesteJ1, si umbla pe mide este voia : intil al/a omenI putinI, daracum are maI multI. AstazI sear[a] ail vinita pana la Coto-fenl, si Sardaru Iama[n]di s'a tras la Isalnita ; vine oste dela Bucuresti, si, de batuta, nu sa bate cu nimin ; pe ,$tefa-nica Bibescu 1-aa sloboz[it]. Vacarescu aa vinit cu vr'o 130omen! i, cand pleca odata a merge spre Tintaren!, adeca sevorbasca, filnda trimis din Bucuresti, aa esit Cu 30 insT, siceialaltI s'aa inchis la Svanta Troita, zicanda ca. el nu mergasa sa bata cu frati lor. Sardaru Iamadl, Capitan Eordachi sialti multi ce au vinita de la BucurestI, nu vor sa marga sasa bata. Vornicu Samurcas ail vinit sa potolasca aclastatraba, fiinda oma a dum[itale] cunoscut, si, de canda aavinit in Craeova, ela s'aa tras la Tintaren! si peste Ji!,pe la manastir[I] umbla petutindena ; ati vinit pe Amaradesi at vreuta sa pr[i]nza pe Pitar Ene, pe chir Anghelachi ;la protopopu, la ciocoi le ià ce gasesca. Pe Zota de la Sur-cecuta la-o loat arghelie cu cal ; de la Brca ail loat pe ne-vasta CluceruluI Silimona si pe multe locur[T] ca.!, arme,unde gasesca, lati si pe la mosier cama strica. Aice esteSlugeru Baluta si chir CracIunti, si alti multl, cu merfurile.

8011,11301if ISTORICHE 131

Dupe cutremur ce aa fosta acuma, s'a ivita o stea cu coda,si vorbesca omeni care cuma sa pricepe : jata copie de ce-aiifosta scrisa catre negustor[T], i dum[nealul] Caimacamu aapusil la rascrucT de aa arsa omeni. Juta dum[isale] SardaruPolihroni s'aaa insorata ; ati loat pe fata a lu CaminarIancu, si chir NacTu pe fata a lu Capitanu MihaT. Nemti, capslut" la Craeova, s'aa vorbita ca nicT vinu sa nu sa redicenicaire, fora numaT doftoru Ferard este aid, cu totu.»

DragasanT, 22 Februar 182i. Vasili PavlovicT. Ca panaastaz avema liniste, paza[n]du-ne Dumnezea a nu vini alt1omenT streinT. Dar acestl facil ce vor peste JiT ; ispravnicuDinuco to pusa la CernetT ispravnica, i sg ià, de ludi 4,16p[a]r[ale] ; alt nu ; si baniT sa le trimita la Visteeriia. Aciastatraba, pana nu va sosi Dona, o sa fie tota asa.»

Sibiiü, 26/10 Mart 1821. Stan Popovid. [A sosit dintara omul cu cordovanele.] Carele imI spune cg pand acumsä fie strinsa aproape la vfo 4.000 oameni oaste si la minas-

Motru, Tintlreani i Tismana, string si cara inlguntrutot feliu de zaher6 ; el s'ati latita de pe marginea Dunari, dinRusava la vale, pana la Cloroiul, si pang in Jiia, Bugg Cra-iova, si pe Jiiü la deal la Tirgul-Jiiulul, pang supt munte, iarIn Craiova pand acum n'aa intrat. Zicti ca fratele luT HaiducaVelcu, ce era in ani trecutI in minastirea Sinaia pe Prahova,In drumu BrasovuluT, de ati fost inchis drumul atuncea,este la Slugeria Theodor acoló la Tintareanf acestl oamenTla negustorl, lacuitorI i calatori pang acum nicT cea malmica suparare n'aa facut, inca, din potriva, pe calatorT si ne-gustorl iT parachinisascai sa-s caute trebuintale ce all, fail denid-o sfiiala, ca lust's le va da ajutori i paza cu oameniTluí: de unde ce iaa, platesca tot cu banT. [Chir Vasili e latahancl, la GTorman, sa lege cordovanele.] Am vazut si delaBucurestl aa adus scrisorile spaimä destula, nu-T paracsine;le Otte curu de frica,maT virtos boerilor, fiindca nu sinta in-vatati cu fuga ca Craioveani, cA acestora fuga le este o en-glingeh.2: slut obicInuiti. Cu plecarea mea acolò, frate, poate

h roagit.distractie.

132 SORIBOB1 ISTORICE

ca sa va mal intirziia liana sa va aleage si Cu razvratirea inTara-Rumineasca.*

[Calimanesti], 29 Februar 1821. eGheorghe Ocnariu.*Se apucase a duce marfa lor peste Olt. «si, canda no! cucarate acolo, s'ati fosta oprita si podula acela, si acuma nustia ce sa facti, si ma rog dumitale ca sa amti cinstita po-runca dumitale in ce chip, sa urmez5., cá vademti ca boeri sinegutitori is! daa peste capa. Rugindu-md, ci, cuma potl ma!susti, sa ama cinstita porunca dumitale, ca, daca nu ne-aalasata sa trecema, no! Je-amti descarcata.*

Sibiiti, 12 Mart st. n. 1821. Hakenau. tie ce se intimpIaIn tara. cZu bedauern ist es wahrlich dass eine so schöneProvinz und ihre Einwohner ganz ruiniert werden muss, undes schon ist. Wie diess aIles enden wird, weis der Himmel...Ich verliere alles was ich habe wenn Bukarest eingeaschertwird, woran ich nun nicht mehr zweifle. Nar den mindestenTheil meiner Effecten habe ich hieriiber retten können. Gottvergebe es dem, der an alledem Ungltick schuld ist. Seitich hier bin, sehe ich taglich beraubte, misshandelte undzugrund gerichtete Menschen aus der Wallachey herein kom-men. Die Kleine Wallachey hat ihren Wohnsitz in Herman-stadt, die Grosse in Kronstadt aufgepflanzen. Da treiben dieBoyaren ihr Wesen nach Belieben. Es eckelt einen an, alledie Umtriebe mitansehen zu miissen... Ich schliesse hier dasfamose in Bukurest gedruckte Poeme bey, was Sie aberwahrscheinlich schon besitzen werden. Es enthällt reineWahrheit, und ist nicht iibertrieben. Er ist an Allenschuld.*

Bucurest!, 13 Mart 1821. Hakenau. Constata c diegegenwartige höchst kritische Lage der Dinge*.

Sibiia, 2 14 Mart 1821. Stan PopovicI. cAtit este ade-varat ca Theodor Slugeriti, citti mearge, tot sa intareaste ;are pana acum la 4.000 oamenI, si manastirile TintareanT,Motru, Tismana le intareaste si le umple cu zaherea, sa.alba ; insa din grit"' macina faina si pune in minastirr. AstazIam auzita ca sa fie venit si pana la mtnastirea Urez si Bis-trita ; aceasta trebue sa fie adevarat, ca boerii cu calabali-

SCBISORf IBTOBICE 133

curile 10111 de vre-o 3 saptaminI at umplut lazaretu $1 Cii-fled ; acum at inceput $i din$1 Cu familiile fort a veni in-launtru. Aseminea auz ca. $i dint BucurestI ati inceput atrimite la Bra$ov lucrurile ceale mar bune ce at boeri, lasigurantie : cum sa veade treaba, $i acolò este frica. [VesteCu Turcir at ars Galatul $i corabiile.] Una este mal marecare ma baga in endue, fiindca Slug[erit] Theodora face vi-zite minastirilor pe marginea tarn', de spre partea noastra, nucumva sa vie si 'Ana la Coziia, Rimnict, sa ne tae potecu,sa nu ne putem aduce cordovanele ce maI avem la Giorman.

... Scrisorile de Bucure$tI le-am trimist iara. catra Samur-ca$ la Craiova, a acolò sa afla trimis de Divanu Bucu-restiiluT, spre inpaciuirea cu Slugeriu Theodora ; iara mi sapare ca patina va ispravi, fara '4 va umplea punga, dupaobiceaiu tarn.,

go. Calimanestr, 4 Mart 1821. Hagi Dumitru catre Du-mitra$cu. c \Tin& aid, la Calimane$tl, Mari sara, [. I I, auzindtca vint af luI Theodor, amt1 Aztitri la Calimane$d pana at$i venitt, $i Vinerr [=41 ari plecatt, $i n'at facutt nid-unt rail,$i Vineri at plecatt. Si et, vazandt ca. n'at facutt nicl-unrail, amt plecatt la vama $i am lasatt marfa tota la Can-mane$tI. Dar, de poruncitt, tott amt poruncitt ca, de sa vaauzi ca vint fiscal oste mal multd, sa le incarce, sa le ducapana la BrAslave$tI, $i le-am lasatt $i tale[ri] 25, ca sa. dea lacar sa le duca ; $i ea, plecindt la Craiova, pana la cincI, $asezile trebne sa yid aid cu raspunst de la Craiova. Si, cattpentru rautate, O. nu te prea superl, ca. pang acumt ailfosta bine, lar, calla vom auzi de rail, vom triimite om in-teadinst cu scrisoare, de vom face de $tire dum[iltale. Siat fosta hotu ce at venitt aid, at fostd Gheorghie Carjaliude la Ocna $i cu unt popa, si e s'at rapezitd de at lott$1 podult de la Jiblea, $i 1-at trasti dincoace, zicand ca samearga la Braslave$U, zicandt ca santt boeri acolo, $i va-tafu de plaI mar multd dupl dansult at ublatt, $i, can&d in Calimane$tT $1 vatafu apucase de trecuse Oltu, at apu-catt vre o cat-Iva boerenag aid, $i i-at spoveditt bine, dupacurat O. cade.»

13f 80518011!

Sibiia, sii7 Mart 1821. Stan Popovici. (No! dina tarAavem minciuni multe, .darà cine poate creade toate I Atita,ell am intAles cl Slugeriu Theodor tot sá ma! intAreaste,carele aa trasa cordon marginea DunArii, insA in halbmond',de la minástirea Urez, pe la Tirgul-Jiiului, TintAreani, lavale pe Jiid in josa, pana cAtrA Orehova, si, la Sadova,trecut iiu1ü dincoace ; acolo aa ordie saa comando, iará inCraiova n'aa intrat. Am oarepcare bucurie cá GiormanuCraiova sAnta ocolite : doare milostivul Dumnezeti ne va feride pagubá.... De altA parte, am intAlesa cA Muscalii ati tre-cut peste Pruta in Moldova pi Tara-RumineascA, pi in co-loane mapirluesca cAtrA BucureptI.»

La Bucurepti, S. Mosho e gin fricA.Ta!, 9 Mart 1821. cMAgirdicT H. M. Buiucliu.» cAcu

Moldova, inpreunA cu Domnul, s'a sculat zorbh la supra Tur-cului: vointa lor ei sA fi singur stApInitor la Moldavie, si,cAte Turc s'a aflat in Moldoua, pa tot aa Mats

Sibiia, 9/21 Mart 1821. Stan Popovid. Trimete «veo3 proclematioane ale printului Ipsilant... Popta BucureptilorastAzi adusl veaste cl Bucurepti in 5 zile s'ati spart aft

fug-it totT in toate párt! ; baronu Sachelarie imi scrie cA osA vie aid. Minciuni multe sint, precum ca avantgarda luTIpsilanti sA fie intrat in Bucurepti i iarApi cA Muscali, adecAoastea muscAleascA, va O. goneasa pe Ipsilanti, cAcl aa fugitde la Rusiia cu atita oaste, tunurT i munitiona, etc., etc. Slu-geriu Theodor aü intrat in Craiova, ail cuprins Rimnicu peOlt la vale, aa venit pi la CAlimAnepti din oameniT lui ; acoloavem pi noi destulA marfl : civit, cavea; fesurT ce le-aa ridicatdin Craiova, pi larApT destule calabalicuri negustorept! pi hoe-rest'. Dará n'ati fácut la niminea nimica, ci din potrivAporuncit la seta (sic) sA ià foarte bine sama, ca nu cum_va sAfacl la cineva cea mal micA pagubA, ca p.tuncI ei vor fi rAs-punzAtory. ET cauta pe ispravnici pi zaraff i zapciT ca sA-TspovedeascA, dará luasA frunzA in buzl aid la Sibil, la sánl-toasa... De asta datá avem destu musafirl in Sibil, numaTsint cam ilsori de banT, cum mi sA pare.»

3 Semilunii.

SCRISORf IBTORICE 135

Gioroc, tO Mart 1821. cStamati Margarit.s (De OMaye liniste v'o IO zile, dar nu cred. In Craiova n'aa ramasnime, c5. Tudor sangur aa dat de stire la nigostort sa sä clèinlauntu, cg Turd vin. i lea' mä rog de dumneta sa-m serifce sa ma fact', ca aid, in campul acesta, nu pot sa sez, simarfa nu pot sä o las... Pe semne, daca mi-o fi randuit samä prapadesca de Turci, iara, de ol vid6 cä n'am und[e]scapa, ma duc la Todor, ca priimeste omin[f] cat de multI,cad si arme capat,ca alta putere sa duc i alti, siPetcu, fi-atele lui chir Sav5., si Nico15., cumnatu liti chi[r] Va-sile; de cat sa umble fugand : n'are unde scapa.s

Sibiia, 12/24 Mart 1821. Stan Popovid. (Sintem sari&tosI, numar cam invaluiti, din pricina deaselor vizite ale boia-rilor, cä ne-aa cutrupit deodata : uniI poftesc case, alti me,bele [= mobile], care aid e discolie a gasi, i alti cer badca n'ati de cheltuiala, el sint totl usorI, el Caragea si SuciuDomnir TariI-RuminestI, cu mestesugurI stors pe totiDomni aa ramasa cu baniI, jara boeri cu ranguri marl boe-restI: titgl one mitgl Titel ohne Mittel]. s

Sibiia, 16/28 Mart 1821. Stan Popovid. ctn ceasulacesta am auzit o minciuna, ca Slugeriu Theodor ara fi strinsape to oameniI ce let avut risipitI prin çara pana la

ca färä pierdere de vreame sä sá stringa la SlatinatotI, cad ar fi trecut Turci in Tara-Romineasa.»

Sibiiú, 19/31 Mart 1821. Stan PopovicI. (Spuna cas'ara fi asezat ispravnic la Rimnic, Pitestr i vataf la Ciinenisi pe hotif ce jefuia tara, OA fie prinsa, etc. Vedea-vom.Astazl aU sosit si Madame v. Flaishacala aid.»

Orsova, 20 Mart 1821. Gheorghe Oprana vorbeste deizbucnirea (revolutiTs, supt (Theodor Schussers, si de fugaboierilor la Sibiia. Nemteste.

Brasov, 21 Mart 1821. Menrietoç Mtreck6usCag. Acolosint ctotI boieril, precum i negustoril Bucurestilors.

loo Gioroc, 22 Mart 1821. Stamati Margarit. Petitru marface a incarcat. (Dora ne ajuta Dumnezen sa ne vedem baremde marfa curatiti : apoi ce o vrè Dumnezea Ca marefrica una de Turd-, alta, da Rumanr, Ca tota tara sa in-

136 SORISORÌ IsTORIcE

vrajbe[s]t[e], cA merg de sa scrid la oste i predeza peunde ajung.)

Sibiid, 23/4 April 1821. Stan Popovici. <Din ceasd inceasd ne cutrupescd boeri Craiovi, Rimnic, etc., etc., inchne-ad mal zalisit din deas ele vizite ce ne facti ; nu pot cautanici-o treat:a ; mal virtos ca noT eram obicinuiti cam cu sin-guratate, iara acum ni sa pare cam plicsis, pana ne vomobicinui.

Craiova, 26 Mart 1821. Nestor Pavlov.ici. <Spun casa sa. fi sculat Sarbi in picTore... Aicea ostea care ad fost,s'ad dus la Jitiian la manastire: all si steagur[1], i panzasteaguluT este in 3 fete : 1/3 rosu, 1,3 vault, 1/3 alb. Aiceanu este niminea ; aicea s'ad strigat erl pin targ a tot ne-gustor[i], Arnaut[i] si tot cari all arme, sa mearga la ordiiacea mare inparateasca la jitiian i sa sa scrie si sA sa bata pentrupatrida i pentru lege, si li sa vor da leafa inparateasca, iaracare nu vor vrè sa mearga, sa nu fi slobod sa. porte armela sines. Caimacamu ad venit la DiT, si spund ca va sa vieaid cu Turd 6/m. Aicea all scris la s. Solomon si s. Pana-iot cA sa-T trimit[A] cal de poste, sa vie, si nici unu, nici alt[u]n'ad vrut sa-1 asculte. Ce va fi, Dumnezad ptie. Destul[e]strap sant, destul[e] pe drumur[I] nici pana. la Gorman nupoate omul merge fall, de alias de straji una ; al doilea, tedesbraca. Socoteala scaunasilor am primit, i vol vedea O. scotce va fi cu putinta de la danpi, cu toate [ca], dupa cum amaratat du[mi]tali, mal tot sant du0 la ostea... Vre o negus-torie nu este sa faca cineva, fiind oras pustid... Aicea spun caAllexander Ipsilanti soll mit 21/m. R. in B. eingeruckt sein.,

Orsova, 29 Mart 1821. Opran. <In unserer Gegendhört man dass der Theodor mit seiner Mannschaft mit circa8.000 Mann in Slatina sich einfindet, seit welcher Zeit auchin der Nachbarschaft sehr ruhig ist. Die Tiirken sollen zwareinen Ferman haben in die Wallachey zu riicken, alleinbis zur Stunde sind sie aUe ruhig, und haben noch nichtsvorgenohmen.

Craiova, 29 Mart 1821. Nistor Pavlovici. Stir! depeste Dunare, cA Sirbil nu s'ad rasculat i Turcii n'ad de

8011180Rf ISTORICE 137

end a trece. (Aicea nor tot in frica ne aflarn. Caimacamucare erea sa vie de la Dir, n'at mar venit : tot la Di! este.Ostea de aicea, tot la Jitiian sa afla, si sa intaresc cu mete-reze si cu santurr, etc. De S. Thodor spun sa fie la Cotro-cenT langa Buc[urestr], alti spun sa. fie intrat in Bucurestr:destul nu poate omul nier de a un[a] sa afle adevaru.s

105. Craiova, 30 Mart 1821. Nistor Pavlovicr. (Aztaz atvenit s tire de la D. precum ca D. s'at Inchis, i sa. fi venitafara din ostea care este acolo inca 15/m., si esti sa marvie inca 40lm. de Tiirken ; la Nicopoli, sa fi venit 2 PasT cuoste. Spun ca sa sa fi poblitarluit dincolo ca aü batae cuMusgali] i sa sa scoale i mic si mare. S[luger] Thodor estela Bucurestr, si amandor ficlor a lur Ipsilant spun ca sa. fieIn BucurestT cu vr'o 20/m. de oste ; de la S[luger] Theodoraii venit instiintare aicea, precum ca. pe Caimacamu de la DIsa-1 primeasca aicr fArà decal sa sA scole si sa mearga saprinza pe Poroineanu i inca unul, si pa un besleaga, cariacest[ia] tot sa afla spre Calafat $i fac rele, i aüsi Turd cudal*, insa. nu mult, numal vr'o 40. Si asa at plecat err s. So-lomon Cu 700 de in ea sa-T prinza i lega t sa-T duel pe tot 3la Bucurestr. Aicr la Jitiian avem cu S. Costin Cu vr'o zoo

Zaherea tot strang de pe la tot, si de la boerT, side la arendas, si de la negustorT, unde gasasc ; aü luat si dela schit Pitar (?) o clae cu fan. Aicea eú aztaz santera infrica mare. In trecutele zile at inpuscat aicea s. Solomon2 ins, insa acestea erea omen din Banat : unu Sarb si altuUngur, si, fiind aicea C[apitan] Iordachi, s'at scris la dinsulArnauti, i, dupa ce ad fugit Samurcas de aid, co C[Apitan]Iordachi cu totu, at fost i dansi cu dansu, apor s'at rupt,adeca at fugit de la dansu si s'ad strans Cu vr'o 14 ins, si atjefuit pe multi, si sa fi °moat si un negustor de la Slatina, siacestea esisa innaintea Nemtilor ce plecasa, i, valid a-T je.fui, aü dat s. Solomon peste clans' si i-at prins ; jara altfelcrea val de ei : crea pi spetieri si d. Svabu si tot, tot, cutot calaballcu Ion. DecT iel pe acestr 2 i-aa scos aprope derascruce, i intar i-ad inpuscat, apor le-at taiat capu i le-attrimis la Bucurestr; iarä trupurile le-ad spanzurat la Carachiz

138 SOR113.0e 113TORIOE

afara. 1VI'am mirat pe omen[I] de alta tara, sa li faca asa :$1 cadea sail trimita acolo, si acolò sá li sa faca indestulare.x.

Sibiiil, 2/14 April a 821. Stan Popovici. Abia in toamnado se vor aduna satele. (Ed cu gheneral rusesca Pini, aghentin BucurestI, aa venit, i miine pleaca drept inpreuna cu ghe-nerarr la Laibah cu posta [Stavru loan]... Spuna ca si Ipsi-'anti aa intrat MiercurI, la 29 sail 30 Mart vechl, in Bucu-rest' : vedea-vom ce va naste.,

Sibiia, 6/18 April 1821. Stan Popovici. 4Toata Crai-ova s'aa risipit altfelia este pace ; oastea este afara la Ji-tiianu, straj in toate partile.*

Giorman, 7 April 1821. Stamate Margarit.peste frica: sa mal alineaza Ole u zi saa dou, i jail vinecate u unda, de nu stiii ce sa fac ; mumai acum ma'm dedatcu frica, si, pana nu-I videa cu ochi, numal cred, ca tql se ailfacut cunace in paduri; numai lea sed acie la Dog..., ma'mnitutat in pod, ca mal bine ma pot apara decat din casa, cas'aa redecat hoti si umbla nopte a geful, i pentru de helema pot apara din pod. Dart de Turd nu e vorba sa stèannul Cu arme, far de cat sa le esa innainte, i, de o cere demancare, sa le daa, dupa vorba dumitale, ca stia bine egtTurcu nopte nu vine, fail ziva, si, din ce oi pot6., nu m'aimica de aice, vazand cum sa cruiaste lucru.»

Sibiia, 13/25 April 1821. Stan Popovici. Kreuchely ela Rusciuc (cdara este platnic rAU, sj este i adetoria la multi,si nu plateaste».

Ho. Brasov, 14 April 1821. Baluta Teisanu. cDespre Bu.curest1 scnie un ipochimen dum[nea]luf Vistieruld Filipescucum ca cu adevArat pa doo locurI ar fi trecut Turci Dunareadincoace, si la tAran I nu fac nimic, dar pa Arnauti, cum si piarendasi arnauti, pi unde-I gasesc, If cur*. De Ipsilant, Cuadevarata la Targoviste sa aft, si Slug[e]r Theodor la Cotro-cep!' ; o scria unir ca i Slug[e]r[ul] Theodor s'atl apucat a facesanturl la Cotroceni, cum si Ipsilant la Targoviste. Vre unadevAr, niminea nu poate si afle.»

1. Sibila, 20/2 Maia 1821. Stan Popovici. gin tara nue treaba : in toate zilele tot vin owned Cu calabalicuri ; ail

scuisonf IsnapcE 139

pmplut Siblia i satele tprin prejura. S'ati strinstli bieti boerTsi negustorT cu totu, ca fArA de veaste i-ati lcwit ruga,13anf 'fail de cheltuiala, si irà.TAi?! scumpetea din zi in zicreaste. p

lag, 22 April 1821. Buiucliu. cPomunten boiarTfocut jaiba la Tprc ; a t,remes cum cA sa vii $i sA goneasclzorbali de aicia; acù $[i] Turcul a fAgAduit cum cA arevii. Pa$a de la Ibrail a scris la aghent cA: spune la suditddum[ijtale .sA nu se spaKeaX nimipe, fi$tecare sA cavutO tre-buinta JuT. Eü cp negutitor $[1] cu boier n'am treabl; ea amtreabA cu zorbali: noT avem sa vinim pentru dAn$A.x

Sibiiú, 27/9 Mali"! 1821. Stan Popoviol. (Niel Jpsi-lant, nicT Slug[erul] Theodora nu auzim sA facl vre o mis-care. Erf aa trecut pe aicl doftorul luT Ipsila.nti (cu altI dpI°amenl in nniformul alti luT iegos lohos [Espb; Xcixoc=legitmegsacra], acolò la Viena, pe seamne cAtrA. monarh ; ce veT afla,mA roga a mA in$tiint.a.»

[CAlimAne$4 28 April i821. Petru Qcnariul. VAtAsiai-a luat din marfA o rogojinA. S'a plins la lAzAret. cSi, cum('amti scosa gral dina gura, ati pusa pldiasi ca si. mA batA,$i ama avutti norocire cu una prietina de mA scApata.*

[Pite$tI], 30 April 1821. Gheorghe Mih[a]ilii. Trimetgscrisoare clfre fiul sAti Andre!, care e cinnAuntrus. cSi noTaicT in mare pericol ne aflAm, care ne-am speriata si nu Omce facem, cA ni-am drage (sic) spre dumneavoastrA, la SlbiT,dar, fiindcA avem case grele, ne-am sahtisit, $1 nu stim cefacem. Si ne trugOm $i noT cA. o povi.tuire de la dum[neavoastrA.1,orT in ce chip de va fi cu putintá sl am cinstita fispunsudumneavoastrA.»

10. Cralova, i-ia Maiti ;821. Nistox Pavlovicl. Hagiul afost la Rahova de a vorbit pentru linA cu (larkclt despre rasvratirl, n,a zis Ali-,Aga a$a : ia. el dineolo pu-Inick9 grijA, iarl de dincoace nu tin ce ya fi. Osteatrage la vale si la deal, spre Diiú, Cernet, Giurgia,Caimacanu tot la Calafat afla : aicI ú scris gAtrI vgchilude Aghentie precum pa sA. $aza to casAle lor, cA nimianu sA vor supara, gOnd ya veni aigea pu otea, nu. sO va

140 805II300 IBTORICE

pune in case negustore$tT, ci la hanurl si la manastirl, siserie d[u]m[nealuT] Caimacanu precum ca omeni, pana nu vavent dansu, sa nu pIlteasca la alt cinevas nimic, nicf bir, nicfzaherea sa nu dea, nimic, nimic, zicand el aceste toate n'adlocul lor. Destul aicea nu stim al cuT santem. Caimacanu °ran-due$te un fel, de la S[luger] Thodor, alt fel. D[ujm[nealul] Cai-macanu randuisa vechil de pocovnic pe un om al d[um]nealuT, siSolomon ad trimis er vr'o 20 de in ca sa-1 ih, armele, si asal-ad scos din pocovnicie. Mal venisa erT dimineara vr'o 40de in, si sl. inchisasl in casale Vorvoreanulul, si ne camperdusam : numal ad navalit norod mult la dansi, si, vazandnorod mult, s'ad ingrozit, si s'ati dus. intlia$ data, zicea pre-cum ca vin de la Cerner $i sa duc la Bucure$tr, pe urma,dui:a ce plecara, sa dusara si trecura Jiiu, ci, cum zic, eriuitasam de Turd : m'erea mal frica de acestea, si a$a 'intoate zil[e]le cu frica. Dumnezad sal faca mill si sa aleagaodat[a] la un fel l Nene Hagiu, cand s'ad dus acolo, s'aiifost schimbat din haine, s'ati inbracat cu }mina alba, si l-ai1cunoscut Turci, si l-ad inchis la aianu, si, de nu-1 conost[ea]aianu, bine, si al# scapl cam urat, ca sa scolasa no-rodu, adeca prostimea, si zicea el este iscoda $i de 'beaad scapat. Destul si vechilu de consul aicea ail trimis unom la Calafat la Caimacanu, cu niste scrisori de la Targu-JiiuluT in pricina Ungureanilor pentru de bir (?) sa nu sasupere, $i si acest de 'bea abea 1-ad lasat sa vie iara innapoi.Caimacanu nu1 oprea, dara ceialalr stad inpotriva, ea tre-mura de frica. Nene Hagiu ad vorbit si pe la marginea Du-nari cu Sarbi care ad or, si spune ca si de acolo pot saiasa vr'o 6f ni de oca. [Tocmeala cu Novacenif.]

Ed zic asa ca la Rahova nu va sa fie nid-o frica, fiindcatoat[A] frica si puterea mare spre Diiil sa strange.»

3 Maid 1821. Buicliu. TurciT vor veni in zece zile.Din CernaurT, la 18 Iunie, el serie apol ca dinsiT ar fi arsGalariT, Birladul.

Sibiid, 4/16 Maid 1821. Stan Popovici. «Te poftescasa besteluestl gazeta greceasca t Teligraful» pe adresuld arh.Stolnicu Ianco Lahovari pang alt Dezember aid la Sibil.»

SCRISORf MOB= 141

Sibila, 7119 Maii1 1821. Stan Popovici. (imi scrii casa ma pazesca a nu inprumuta boieri : bine ar fi, frate, clarapoate omul scIpa ? Cu toate [ca], dupl cum si pana acum banila boeri n'am plgubit, socotesca si de acum innainte ca nuvom pierde, ca la cei cu catastasis dal, insa Cu amanet ; apoiavem si datorie la ast fell de vreame sa ajutl.m unul altuia.lark de ail fost jafuitori si stricAtorI de patriia lor, iasteprea-puternicul judecatoria a judeca pe toata omenirea.,

Siblitl, 11/23 Matti 1821. Stan Popovici. cDespreTara-Rumineasca n'avern alte stirf, fara tot rascoala ceaveache. Dumnezeil sa-s1 faca mill ! Vorbesca oameni cl sltot intareaste Ipsilant, si in scurt va sa meargl peste Du-flare ; apoi cine stie ?»

Rusava, 11/23 Maia 1821. Dumitrasco [Popovici].c Aici nimica noa cu adevarat despre vre o parte a Tari-Ru-minestI nu O. poate afla. Din curgerea ruinciunilor, intocmaIca si la Sibiia, care fiestecare dupa pofta sa face plan sivorbeste, iarl co adevarat sa fie ca, dupa spunerea unuiCernetan ce ad fost venit erI Ia schela, ca la Cerneti saaflA un besleaga cu 150 de Turci, insa acestI 140 crea pemotrile (?) Cu neste zapciI, si, find frica lui besleaca, cu alsai veo zece ail luat si pe cei aratati tirca 140 linga sine ;care din oras afara nu sa mica; iara bunatati nu fac, fasaurmeaza si dinsif dupa cum ail gasit Tara in stare. lira. dinhotumani de pandurl mehedinteni umbla panä aproape deoras si fac intogma vele, aseminea despre Calafat ; Craiovanimica cu adevarat n'am putut afla alta, fara ca Caimacamusa fie tot spre Calafat, si la Craiova sa nu sa fie cutezatduce, neavind indestula putere. De va fi adevarat, spun caSlugeria Todor sa fie dat porunca Id Solomon ca pe Cai-macamu, putind, ca sa-I prinzl, fará a sl face vre o varsarede s'inge, iari pe cei doi cunoscup Pr : si B: ori co viiatasail faxa, sl-I pue la mina si sa sa pedepsasca pe morte,pentru faptele ce urmeaza : de va fi adevarat, sa va vedea ...

Despre Sirbl, pana in ceas nu sa aude sa fie facut cea marputina miscare, a pe unu Dragobete, Rumin din Mehedint,si Cu un tovaras al sail ce erea sa mearga cu scrisori la

148 soatsoe mama-

Beligrad i s'aa prins la Dir, slobozindu-T Pasa nevatamatI,sa fie belitu Slugeriu Todor de vil, findca ati prodosit. [Undasman al lur Milos fuge dincbace de Dunare cu 600 cdeinsTa.]

Pasaju despre Tara-Rumineasca incoace, cu calabalicurr,cara, etc., iaste cu totu inchis ; nu lasa Adacliu sa traca nicrde cum fail oamenT calaretT ; ba inca porumb, etc., niel in-tr'un cap (sic) ;.. aid si de la Bujor incoace iaste tot marscumpe bucatele.»

Craiova, 16/28 Maia 1822. Nestor Pavlovicr. cPentrude Manafr spun ca. vor sa sa duel in aceste zile i sa ra-maia numar Margineni : bine ar fi de le-ar da Domnulugandu acela, ca sA scapam °data 1»

Sibiiü, 18/30 Maia 1821. Stan Popovicr. Noll nuavem nimic adevarat, jai% minclunr destule. In Tara, raz-vratitori sad pe loca, doara cita faca cite putina stratighimatade la un loc la altu, si ?titre cer marl anfirArT [=.Anführer] deArnaut i pandurr sa fie intrat oarescare dihonie : sA catatrec-sasca unif pe alti, daca cumva nu va fi mestesug la mijloca, casa zica Turci ca-i adevarat si sa treaca in tara, sa sa poate luade capa; apor, lara, cine poate ti, fiind multe amestecaturrde oamenT1 Cela mar tar' este ca. multe ceate de hotomanT stiltcu cuvint ca sint al unuia si ai altuia, si pe cine intilnescape drumurr, jefuesca de arme, haine, cal, if lasa abiia cumare rugaciune, numar in carnasa si descultr, incita si dinträdinsi uni pe alti jefuesca. AA ajuns vreamea, care sa scoalamar de dimineata si este mar tare, acela este mar mare.Este si aceasta, ca n'ati nid-o sistima : nu sa supun porun-cilor, cer mar miel la anfirarr; cine ce vrea, aceia face .

Pitesti staa pe loca, n'aa fugit niminea din negustorr, nicrca s'aa bintuit de cineva, afara de Ipsilant. AA rinduit sA deaPiteasteani totT vr'o IC) a 20/m ler, iara, alta ceva, papaacum, nimica nu s'ail facut Orasu sta pa loc [scrie altulin P. S.], numal boerimea aa fugit; niminea din neguttorTpaguba n'aa avut.»

Siblia, 21/2 Iunie 1821. Stan Popovicr. cNoa avemca la 16/28 Mal aa intrat Turci la Bucuresti suma (sic);

SCRISORf ISTORICE 143

poate $i la Craiova sa fie intrat, dara stire n'am ; jarA voi-nici care numaT cu gindu socotea i facusa $i planurT cazdrobit cu totu pe Turci, s'ail tras la sanatoasa pre munte :ce vor face, nu stIm, ca Inca. n'am auzitü el sa sa fie batutundeva ; dará, cum cam vaz, fuga este cam rusinoasa, daraeste sanatoasd..

Sibiiii, 25/6 Iunie 1821. Stan Popovid. «Am vazutcA posta Tarigradulta ati adus veste ca acoló este isihie Sipiiata de$chis; bine arT fi ; numaT pana acolò sint cirli-geale, ca-T toata tara pana acolò in picer[e] $i in arme .

Turci ail venit la Bucure$ti $i Craiova destuf : totT Arnauti,panduri ce era risipitT prin tara, s'ail trash spre Tirgovi$te,la Ipsilant. NumaT spunil oameni ca pe Theodor Vladimi-rescu 1-aril fi prinsil Capitanul Iordache in Pite$tI, si, bagin-du-1 in fiara, 1-aril fi trimis la Ipsilant la Tirgovi$te. Ce safie pricina, el vor fi $tiind. Turd aü pornit de la Bucure$tIspre Tirgoviste, $1 de la Cralova spre &hit

prea periergo$, asteptind sA sá ià de capete, ca sA vazA carevor fi mal tarT : iara pe mine nu ma prea interisea$teciunile ceale multe.»

Orsova, 28 Malt' 1821. Gh. Opran. «Novine grit cuadevarat ca Caimacamul in Craiova ail intrat, numaT nice indrum, nici intrind in Craiova, nu s'a.ti batut nicT unde, $irebeliasif s'ail tras.,

Sibiiü, 28/9 Iunie 1821. Stan Popovid. «Din Taraavem $tire ca Turci la suditi nostri $i raiale taranT nu le facenimica, numg la pandurT, ipsilandiotT, Arnautl, pe care-1 ca-pata, protes scurt le facil, chisbasana, i scapa tara de el.in Craiova si BucurestI, pe unde ati calcat Turci, spunti ca-Iisihie, nu fact' nid-un rah. Turci ail venit pang la Rimnictl,care s'ati intors innapoT, fiind numaT vr'o 300, $1 in Rimnicdera multI catergarl de adunatura : poate sa vie mal multiTurd ; cum mi sa pare, la Rimnica mare varsare de singeva sa fie. Pe la Draga$anT i ZavidenT s'ail lovit, i ailfost tot cu pierderea pandurilor de al luT Ipsilant. Ce vana$te, Dumnezeil $tie ; aid oameni graescil cu hotarire caMuscali va sa declaraluiasca Turcilor batae, mal virtos din

144 SCRISORf IBTORIOB

pricina ucideri patriiarh[u]luI ; apoT, traind, vomvedea.»

Craiova, 31 Maid 1822. Nistor PavlovicT. cAztazvenit unu de la DiT pi spune cä Manafi cari ad plecat deaicea n'ad trecut dincoalo : tot la Poiana sa afla, i val demaicäctnenilor, ce trag cu &list I La DiT sa fii venit sumade robT, dar Grecl, GrecoicT, copi, copile, fete, muerT, si slle fi vanzand prin targ, zoo pan 500 lel una ; O. fi fosto fat[a] de 12 anf Grecoica, si, vazand pe aceT cari fusasAacolo cu haine nemtastr, ad inceput a plange pi a zice gre-ceste catra dansu : cFaceti-vä pomana pi ne scapat de manilaacestora», si alte multe.»

Sibiiti, 1/13 Iunie 1821. Stan PopovicI. (Pe SlugeriuTheodor Vladimirescu cu bunl sama Lad taiat Ipsilant ; intara este prea mare stingere : de o parte, pana unde sintTurci, tac oamenT, muerl, copif, ce le iasl innainte, ard sate,orase, tot ; de alta, iarä, pe unde ajungti hotomani, despoaeoameni, panl i camasa de pe trup avind buna, le ià, si learunca cite o toala, sl nu ramie in pieile goale tocma ; ard,pivnit1 spargd si butilor cu vinurT fundurile le spargti decurl vinurile, pi, de intilnesc negustorT 011 macarl cine malputinT, le lad' ce ad, ii tac si II aruncl in ape sad gropT Cupieile goale. Ci numaT milostivu Dumnezed sa-5 facä bine pimill, sa dea end bund fnparatilor ca sa trimita o putearein tara, a scapa ticlloasa tara de astti feliu de urgie dum-nezeiasca. Alta mintuire n'ad mal ramasti, ca, de va tincamulta vreame aceasta prapastie, vord sä moara pi de foamepe aicT ceT ce ad fugit de s'ad scapat numaT viiata aicT, iarace ad avut in tara: case, acareturT, vite, bucate, haine, toateli s'ati prapadit. Lasti a socoti, la ast fetid de fricl si pestemuntl poate omul sa ià ceva cu sine ? Acumd ad inceputdin capetani de hotomanT a fugi incoace, aicT, la Brasov, salscape si el viiata. Spun oameni cä tot1 capetani stilt vorbit1sa fuga: poate ea i Ipsilant pana acum sl fie si fugit in-catraova. Care si ea mal cd dad crezamint cA vor fugi totT,ca nu-1 cu putinta sa stea eT inpotriva une InplratiT, pi maTvirtos fiind felid de fen de neamurl, intre care ad intrat o

SCR1.130111 18TOBICg 145'

mare dihonie si prigonire. JarA Turci sint tot! numar unneam si sint cu minte ; iarä acestea totr oamenr prostr, um-blg. tot beatr.,

Sibiiii, 13 Iunie 1821. Hakenau. Are stiff din Constanti-nopole. (Eine schöne Verantwortung haben jene auf sich geladendie eine sinnlose Unternehmung wagten, welche soviele un-schuldige Menschen bluten mache, und noch mehr ins Elendstärzt., Brincoveanu e la Brasov saa (Koharna, ; a primitdocumentele ce a cerut. (Die Herren Eteristen haben sichaller Postpferde bemächtiget... Die Tiirken gehen langsamund vorsichtig zu Werke.,

cRusava, 3 Iulie not 1821., N [estor] Pavlovicr. Pleacaspre Craiova. (Vestr rele de acolo spur ca sa sä fi mar lovitTurci °data la Dragasanl cu bimbas[a] Saya, si multi Turdsa fi cazut, si sa fi luat de la Turd si 4 tunnel, destul fratrde al adunari sant petudindinea (dupa spusa oamenilor ceati venit de aco16): Ipsilant, sa fie la Cozia; Diamandi la Urez,B[imbasa] Saya la Dragasan[r], C[apitan] Iordachi la Tismana, siGhita Hotu aproape de Rusava, in munte, aprope de Valce-roba, si Papa, frat[ele] lur Thodorti, este la Targujiulur. Turcisant la Craiova, Tantaren[r], Motru i Cernet, si spun ca santTurci forge] turburat asu[pra] crestinilor, mar vartos asupraboerilor si asupra Grecilor, i fac multe rele, atat dansi, cat

panduri ; ci numar unul milostivul Dumnezeti sa-s faca mila IDe la Craiova ail fost in saptamind trecut[d] un dm aid, dela Her Drei,sler, i aú fost spuind ca pAnd atuncr nu facusaTurci nicr-un rat' la Craiova, si âu fost venit si ceva negus-toff inlauntru. Destul cu &Ica mare sant totr ceT ce santacolo, fiind Turci mahnit asu[pra] crestinatati, si le este frica,nu cumva sa infrangl panduri pe Turd, saú sa sa loveasca.la Craiova. La Cernet sa afla fecroru Caimabanulur (sic),ispravnic, Cu vr'o 4/00 (sic) de Turd ; insa tot sant printipal ;zapci s'ari orandult, si, cat pleaca in plasa, i prind panduri sii dezbraca.; zioa, umbla. Turci pin sate dupa zaherea, i nopteapanduri. De dincolo, de la Sarbi, sa aude cA sa O. fi gatind.[Still de acolo.]

Craiova, 2/14 Iulie 182 I . Nestor Pavlovicr. «Pe uscat

5216. Vo/. VIII. 10

146 EICEISORt ISTORTOE

slut toate drumu[rile] inchisa. Aicea am gasit toate lucru-rile dupa cum le-am lasat : nu s'aa Pacut niel-o stricacrune.Destul tot cam cu frica traim... Aicea negustori care fusasàpe la sate, s'ail tutors tot innapor: targu este de$chis, numai,cum zic, cam cu frica... Bani aicea s'ati suit... Drumu la Ram-nic tot inchis este : nu pot merge niminea, nici a vinecineva. Ostea este mar incoace.»

18 Iulie : «Casa noastra s'ati golit acum de musafirl.»29 Tulle: (Drumu Ramniculul este Ora acum tot inchis,

si astaz aa vrut niste omenr ca sa mearga pana. la Draga-san[i], $i nu i-ati lasat, zicandu-le sa mat ingadue vr'o catevazile, cá drumu nu-I sigur.»

Bra$ov, 1614 Iulie 1821. Velie Pavlovid. «De fr'oca.tev[a] zile ama venit si ea aicea in pace, ca sa afu cate ceva,dara, de mincruni prea multe, nu potem afla nicr-una adavara,fall cat vet fi auzit de mania lur Dumnez[ea] ce s'ao intam-plata la Bucure$ti : cu buna sama, este adevarata. Ovrei $iArmeni sa tota duca de aicea la Bucure$tr, $i serie ca. Turcinu faca rail, dara boeri sa. tot gatesca sa mearga. $i nu marpleaca. Turcu care ao venit, este tota aicea pana acum,ca-la tot porta boeri cu astaz, cu maine ; dara ma tem ca. nuvora merge. Er1 ao fosta aicea, la vaina, la Braila, apropede hotara, batae, ca era una Pota, Bo$neaga, cu fr'o 800 apos-tar, $i zica ca. ao venit fr'o 3/m de Turd peste el, si sa-obatut la[n]ga straj[a] inparateasca. S'ao fostti spariiata sidomni din vama, $1 s'ati dusa suma de dragonI $1 catan[e]la hotar, spre paza ; dara n'ama intelesa pand acitra care pecare ao biruit ; zica ca. apostat[i] ao meterez. Aicea grea, $icucuruzu forte scumpti ; grau de la 15 f. pan la 1 1 galiata,$1 cucuruz del[a] 71/2 pan la 7; lana aa e$it la pretu cu 13$1 14 duce ocao, $i este musterer multi, ovrer.»

Ru$ava, 8 Iulie 1821. Opran. antalesar ca Solomonsa. afla la HaÇäg cam supt paza; pentru care te rog, cum $imar nainte v'am rugat, ca sa iconomisata orlcum mar bine$titI, de la gheneral-comando ca sa i O. dia slobozanie aveni la bar, fiindca este tare bolnava.»

SCRISOld ISTORICE 147

Hateg, 17 Iulie 182r. Popovidi. «Prin Silimonil dof-toru din TArgu-JiuluT.* I se zice $1 cSlugeru Silimona*,

Ru$ava, 21 [pe dos, N.J. Gh. Opran. «In Tara-RumA-neascA sAnt doi stApAnirT : Turd snit In Craiova, in Cernetf,pAn ora$A, iar rAbeliasi tot sAnt prin satele dupe la plclurT,prin cele de la munte $i pe la mAnAstirr, la locurT tad.*

Hatega, 21 Iulie 1821. PopovicT. «CA sa aude refldin0 targ. : din TArgu-JiuluT, din Slobozie, din Pe$tenar, dinPorcenT. Ail spartg pe padurT $i ati arsti casile dupe acolo, $iacuma sa duc totT la TizmanA, cu tunurT, si, nu numaT pe pa-dud sati Arnautr omorA, ce $1 pe lecuitor[i] dupe la sate.An venitti bajeni la schelea : suma nu stiii. La Saleva inauntru,Ungureni nu cutaza sA-0.1 interce oile $1 sa plece de acolode la stine, ca umbla omenT reT de le strica. Erd s'aii maTdusil militar, si astaz trecurl $i $tinjari ; totil astaz s'a dusiI$i ghinararu $1 maeoru de id acolo IA VAlcanti.*

Rahova, 28 Iulie 182r. 4 Abadula-Aga PapazAolu.*«Pentru lAnA.,

Craiova, 10/22 August 1821. Nestor PavlovicI.«ErT s'aiicetit prea-Innalt ferman precum cA iartA fnpArat[ul] pe toat[A]raiaoa, si O. sA Intoarca tot innapoT la casAle $i mo$iile lor,$i intru nimica sA nu sA supere, $1, cari vor fi fost ameste-catr, tot sA-i erte, $i, pAnA sl va nu numi $1 va veni Domnd,sA. fie CalmacanT, atAt aicea, cAt $1 Bucure$ti $1 Moldova, $1O. ih havaeturile dup. vechiul obiceT, asemenea $1 toate ve-niturile, vama, etc. IarA, nevenind, atAt boeri, cAt $1 negus-tori, ca s1-$ caute de casAle $1 mo$iile lor : atuncea sA vorgAsi alti cari be volt' griji, etc., $1 alte maT multe.*

Craiova, 16 August 1821. Nestor PavlovicT. Casafusese luatA «pentru Gavazu-Pa$a... S'ad InvAtat de beail rachiti,$1 vin acolo, $1 trebue sA li aduc rachiti sA bea, $1 poate sAsA inbete, $i fac pricina, maT vArtos unde sAnt muerT.*

22/3 Septemvre 1821. Nestor PavlovicT. «La conac iarAne-aii venit musafirl, darA bunT : omen tot de la H. Baraictar.*

42. Craiova, 2 Septembre 1821. cFridrich Drexler, k.k. Agentie-Substitut.*

(Der Selectar-Aga traf den I-ten d. M. in Krayova ein ;

148 8011180BI ISTOB.101i

die Tiirken ziehen sich stark tiber die Donau zuriick; beyuns in ICrayova ist Alles ruhig; dess Pimbascha Saya ent-hauptet mit mehrern seiner Leuthen beschiidtliget sich, daer auf Hochverrath ertabt wurde. Man sprech, Bucurest istin Brand gesteckt ; welche ich wiederrufen muss. Selbsten vonden Leuthen des Pimbascha Saya wurde zwar in einer Mahalaeinige Hauser in Brand gesteckt, welches Feuer keinen grosenSchaden verursachte. In Betref der kaiserlichen ostreichischenUnterthanen welche Giitter in der Walachey besitzen undvon selben die Friichte fiir Gebrauch der tiirkischenTruppen genohmen wurden, solle, noch sollen von den neugefexten Friichten gebraucht werden. So ist mir von SeinerHochheit den Vesier von Vidin versichert worden, nach föllighergestelter Ruhe dass Alles vergiittet und bezahlt wird vonder Regierung, aber nur dennen wahren kaiser. ostr. Unter-thanen, welche sich auweisen kennen dass sie die Moschiein Bacht oder Eigenthum ist, wo man Friichte genohmen.Ferner ist nichts merkwirdiges. [tn Hateg auzia multe min-ciuni.] Solte ...uns in Krayova Gefahr trefen, so habe Sicher-heit mit alien Teuschen abzuziehen ; der Fiirst Calimachi istnoch bey Leben, welchen man fiir tod erglärde. Den 28-tenv. M. erhielt H. Caimakan, mitelst eines Dardaren, die Nach-richt in Betref des Fiirsten Calimachi, das der rusische Both-schafter Constandinopl verlasen ; soli sich bestädigen ; welchedie Tiirken selbsten sprechen. [in Craiova vor raminea citevasute de Turd pe iarn5..] Vor acht Tagen kam StaphanikoBibesko und Dinko Miran und noch einige Pojarn von Herr-manstadt gliicklich in Krayova an : Stephaniko Bibesko istIspravnick in Csernez, der Sohn des H. Caimakan ist 'spray-nik in Rimnick. Man spricht dass Bimbascha Saya meistauch wegen der Greuelthaten welche in der Gegend um Rim-nick ausgeiibt wurden, enthauptet wurde.,

143. Craiova, 12 Septembre 1821. Drexler. eBenehmensich die Turken recht guth, und Vielle ziehen iiber die Donaunach Hause. Unser Kaimakan ist seit lo Tagen kranck, samtseinen Sohn. [Se vor despägubi suditiii Vor einigen Tagenftihrte man den Bruder des Totoc nach Vidin..

SCRISORI ISTOEICIE 449

Craiova, 13 Septemvre 1821. Drexler. I s'a flgAduit despl-gubire pentru suditi. Atribuie presentiT sale cl n'a ars Craiova.

Ru$ava, 22 Septembre 182i. Trimete o scrisoarepentru gdumnialut boerul Mare-Logoat Dumitrachie Bibescu,dar, de nu va fi dumnaluT ad, sâ va preda dumniaeT co-coneT duranialuT a. Trimesese $i o politA pentru el.

22 Septembre z82 Mihal Iovan. A vrut sA treacA laCAinenT cu ecartea dumt CaimacamuluT», dar nu 1-aa lAsat,*zicAnd ca este aicT la CAinenT alta judet, nu mal este cumera mal nainte, i mA a pus ca sl plAtesc tote avaeturile».

Sibiia, 8120 Octombre 1821. Stan PopovicT. at astinca tiparul pentru cpärintele Macarie cintAretu2, care carivoi sl dea vr'o 3 cArti de cintAri biserice$tT la tipar, careleslovele de note le are gata; numaT rumineste, de cuvinte,trebuesca, care la tipografiia armeneascA aú slove, $1 de toatesA facA slove cum O. vor porunci, curat rumine$te ? Si cu cepreta a sl putea regularisi ?.,

Sibilii, 12/24 Octombre 1821. Stan Popovici. Pe unaghentu englezesca» ce era in Craiova, (Demeter Constan-

din ot Prespurga*, adusüaicl cu halal, in postA, de laCraiova, pe ling1 Bucuresti, legat i ferecat in ; cAruia

fost dat conac la casarmA aicT, si nu 16.sa pe niminesA meargA saa sA vorbeascA cu dinsul.a

Craiova, 17 Octombre 1821. Nistor PavlovicT. *Eriaa strigat pristavu pentru monedl, ca sl nu indrAsneascAcineva sl o ià maT sus : adecA meh[mu-leaua] 26 # in 16,crom[talerl] 8, deret[liill 71/9, grips[orii] 7'/4, be$lif 5, funducu, rebiia 3. Nu stia cAt[A] vremea va sta la acest pret, cA

iarA ceT marl pentru de usurinte le sue. Cf. Negolul mef-tefugurile in trecutul rondinesc, p. 255, n° VI.

Craiova, 29 Octombre 1821. Drexler. *Die Hausersind fast alle verdorben, keine Fenster, kein Offen, folglichwo sie ein gutes, noch unbeschedigtes Quartier finden, su-chen sie sich einzuquartieren. In Krayova ist alles voll mit

memoriul mien aContribuOI la istoria literaturiI romlne Iii veacul alXVIII-lea si al XIX-lea, extras din Analele Academia Reentne, XXVIII, p.59 si urm.

150 SORISOlif ISTORICE

Tiirken; die neu angekommenen Asier sind rohe Menschen :man spricht, binnen acht Tagen werden die meisten aus-quartiert und auf den Dörfer verlegt.»

20 Octombre 1821. Nistor PavlovicT. e Aceste zile sco-sail omeni vorba ca. va O. O. duca manafi si dell, si va sa ramaenumaT Dieni. Bine ar fi de s'ar adevara, cà altfel va sa avem laiarna zor pentru fan, lemne, carne si casa de lacuit, cà celi mgmulte casa sant stricate; dupá lemni ail trimis aztaz 1.5o0 cara,sa vie In aceste zile : beti omen sant rail caznit 1 Sla sa da(si nu mal este), graunta, faina, lemni, carne, bira, card derand O. slujasca, saraorT, basca, etc. ApoT Dumnezaa sà leajute 1 ErT i-a luat de prin pravall pe baet ca sa slujasca laagate, si casd mult[e] vor sa arza pe iarna. in zilele aceste,'in 3 locur[f] sa aprinsasa infricopt, si putea O. arza Craiova,dara ail dat Dumnezaa si s'ati sans. Acum e raa, ca., daca.O. aprinde undeva si vor fi manaf[f] la acea casa, nu cu_teaza niminea sa mearga sa stanga, clt 11 frica.»

Craiova, 6 Novembre 1821. Drexler. Turcil vor ra-minea pe lama.

[Calimanesti], 23 OctoMbre 1821. Gheorghie sin loanOcnariul. Ce a platit la vataf si la besliif din CinenT. «Bu-toiu este forte nevoesi, ca. curge pa toate rosturile, si pafundurT, de randa: ama casnita destula, si n'ama avuta cesa-T facerna.,

Hateg, 26 Octombre 1821. (loan C. Salamona, c. c.consular-staroste dint: Targu-JioluLa a Bizuindu-mN prietesu-guluT Casi dum[nealv[oastrab la care si ea' in cursul acestornehodihnite vremf in tar[Ai, prin cat mi i-aa statut mijloc siam avut ocazion, am slujit omenil[o]r dum[nea]v[oastra]»,cere sa implineasca o polita ccie la d[u]m[nealui] CamineariuIorgu Vacarescu, de la Bucurestf».

29 Octombre 182r. Nistor PavlovicT. tOstirea de acumnu maT are fan si graunta ; er aa luat graunta dupin targ, siail dat asara la ostas, etc. Darà pe iarna ce va fi : cu fan,orz, lemne, carne, faina, etc.? Beti Ruman fan nu aa, si, ne-and de mancare la bol, nu vora putea sa aduca lemne sice trebue. Ci milostivul Dumnez5A1 sa-s faca mila I»

SCRISORÌ ISTORICE 151

Sibiiü, 29/10 Novembre 1821. Stan PopovicT. «Astaz/am intalesa ca de la Tesaurariat aa dat porunca ca boe-rilor sa li sa dea pe iscaliturile lora credit de giuvaericà. $i$alurT ce aa, WI a supgra pe alti ; pe LunT voT vedea sa neluom cautioanele, sa scapgm de o belea.»

Hateg, Novembre 1821. Solomon. Vacarescu eacum eispravnic la Chimpulung... Sint vremurile inpari-cheata pa acole.»

Sibiiti, 9/21 Novembre 1821. Stan Popovid. eLaCraiova din zi in zi tot maT raa. De acum aa gatat finurile$i orzu : vaT de maica boerilor care s'aa dusa, ce vor satraga la iarna cu pagini de Turd Bieti oamenT taren! nuail fin pentru dobitoace, $i nu pot cara leamne : Turci des-copere case $i iai1 leamne pentru focú, ard gardurT,nurT, stobori, portI, u$T, ce gasesca, tot. Acum este bira intara : de lude, de dupa cum in aratd Saya acelas.,

Craiova, 14 Novembre 1821. Drexler. Vor ramineaIn Oltenia si peste Olt 5.000 de Turd. Se poarta rag : «wieman von einer unorganisirden rohen Art Menschen hofenkann».

Calimane$tl, 30/12 Decembre 1821. Dumitra$cu [Po.povicT]. Merge spre Craiova. «Foarte ne-am spariiat; cleatam socotit, ce va vrea Dumnezea: doara tot nu va fi nimic.»

16i. Craiova, 9 Decembre 1821. Drexler. Un Pa$1 vamerge la Rimnic cu 30.000 de oamenT. La Craiova sosescaltT 605: tdas Benehmen bleibt immer tiirkisch». De patruorT foc, in ultimele zile. Casa luT Tache Bengescu arde toata,noaptea. Dell-Basa cere, cu plata, cein gutes Sperpectiv,welches in Ferne und Nähe guth zeigt».

162. Boto$anT, 12 Decembre 1821. MagirdicT Buiuclioglu.«De II intreba despre tara acIasta, toatg Inca sa afla in pre,mejde : videm ca. oaste turdascg den za in zA toate sa mul-testi ; nu intalegim urma cum a ramanè ; atgta videmtotu tara iaste in mare suparare : marfurile nostre pan acuminchise $edi la Bolan, $i gandu nostru iaste sa iernam laSuèava.» Bolta din Iasi' a scgpat : «fiindca am fost luat dela Aghentiea bandela, si pajoara nemlascä era pusg innaintea

f 52 BOR,1804 ISTORXCE

boltal s,i, noapte aceea [23 Octomvrie], ail indraznit 45 Turd deEnicerl cu topore, cu fanar si Cu intreiaga gatire, si av stra-cat usa de her si av carat lucruri cele mar ascumpi a jupa-nuld Mardiros si lucrurile altora.» DoJ oameni ati fostopriti ca fiind complid ; Ienicerif if. scapa.

Sibiiti, 17/29 Decembre 1821. Raport. «Atita zahar,cafea, undelemn ce aa venit aici si ce aci trecut la Brasova,de and este Ardealu n'ati venit atita suma de marfurI ; s'ailspariiat si aid la varna de atitea. marfuri ce atl venit si vin :incet-incet O. va vinde, sanatate sa fie.

... Porunceaste, ma rog, gazetele grecestf pe 1/2 an pen-tru pirintele episcopu Rimnicu, Galaction.»

Craiova, 6 Mart 1822. Fridrich Drexler. «Das wirbald den lieben Frieden hofen ; nach Aussagung der Tiirken,sollen selbe bis Ende März die Walachei reimen. Die Gefan-gennehmung des Ally-Bascha bestatiget sich, der Selim-Baschavon Ismail, der mit 6o.000 Mann auf die Marsch nach Vog-schan war, ist wieder retur ; das Benehmen der Türkenfund ihre Anzahl ist, wie früher, immer gleich. Auf derStrasse nach Viddin wurde auf Befehl des Dervisch-Baschaüber den Schiefluss eine Brücke gebaut, welche auch schonferdig ist,»

Craiova, ir Mart z822. Fridrich Drexler, tot ca sub -stitut al Agentid. «Der Tod des H. Caimakam» pomenita.

Lazaret, 2 Mart 1822. N. Iotta. «La Craiova aver')bine pana acum : Turci sint An zeherek : de 5 luni cera. Devr'o IO zile aa Intrat spaima intre el', si striga toata noptea.Vorba lorti alta nu e, fall numaY batae certi cu Muscalu, siapoi zica : <4alà bisù ghederam Petrupoli», si, pe de alta partede la Craiova pana la Dif el dresa toate podurile la toatevaicele/e. P

Craiova, 5 April 1822. Drexler. «Dieser Tagen sindfrische Trupp, wo Mann angelangt ; man spricht dass noch5.000 binen einigen Tagen ankommen sollen; auch werdenKirchen mehrere gereinigt zur Verprofiantirung. Der Baschahat 700.000 Oka Kukurutz gefotert von den H. Pojaren. Allesist 1.1 gröster Furcht ;. die Ttirken fiihren die meisten ihr

susasoRY 1ST OBICI E 53

Calabalick fiber die Donau. Auch hat man erfahren dassder Silistria-Valisy zwei Tage incognido in Bukurest wahr.Die Janitscharen von Jassy sind uach Vogschan, 5.000 Mann ;man befiirchtet dass sie nicht auch nach Bukurest kommenund die Stadt in Brand steken, um recht rauben und mor-den zu kennen. In Krayova ist Alles in grösten Engsten, dasuns nicht auch gleiches Schiicksal wiederfährt. Die Türkensprechen alle von Russenkrieg : man erwartet mit Nächstenden Ausbruch der Rusen .... In Krayova haben die H. Po-jaren bey H. Seligthar-Aga ausgesprengt dass in Hatzeg iiber100 Kanonen und ein groser Vorrath von Munitzion währeund dass eine Regrudirung ist. Auf diese Nachricht michder Siligtbar-Aga berufen Hess und betragte.»

168. 71/25 April 1822. Drexler. «Die 8o0 Delie, die inPojana wahren, näher nach Krayova gekomen, und dergröste Theil in der Manaschier Schidjan begeben hatt.Ferner ist ein vornehmer Tiirke nach Ischalnitza mit 500Mann angekommen, welcher die besten Truppen hatt : seiteiner Zeit wird mehrere militärische Bewegungen, auch sind40.000 Oka Zvibak anbefohlen, wo Tag un Nacht daranunermitet (sic: unermiidet) gearbeitet wird ; auch werdenmehrere Magazinen errichtet und, ohne uns nahen, die Na-turalien auf eine gewaldsame Art wechgenohmen. Vor eini-gen Tagen habe erfahren dass die Pojaren von Bukurestund Jasy richtig in Constantinopl eingetrofen : dariiber sindverschiedene Meinungen. Man will allgemein behaubten, essey um den Fiirsten einzusetzen, und man spricht, derBanu Giika soil Fiirst werden. Auch will man wissen dassFriede geschlossen; welches aber nicht zu glauben ist, nachden Benehmen der Tiirken. Den 7-ten Oster-Tag nachts,wahr eine grose Feuerbrunst in Viddin, wo fiber 3.00 6e-welber in Aschen gelegt wurden : was das Schlimste war, hatsich kein Tiirk dabey sehen lassen, weil sie glaubten dassleicht an einen solchen Tag etwas anders in Spielle ist. Fer-ner ist der scherfste Befehl keinen einheimischen Einwoh-ner einen Pass nach Deuschland zu ertheillen. Von Pojarenist gar keine Rede, nur die k. k. Unterthanen sind frey...

154 scmsoal

Aus den goritscher Bezirk sind iiber 20 Orthschaften ge-fliichtet, und gröstentheils iiber die Donau. Die Untertrii-ckungen sind ohne Gränzeno,

Craiova, 20 April 1822. D[u]m[itrachi] Br[ailoiù], Costan-din BrAil[oiii]. 4Fiindca nepotul nostru Petrache [Poienaru], adu-cAtoriul acestir scrisorl, dui:a rivna ce ail avut, streduindu-sa panaacum la invatätura, in cursul scoalelor de aid, aU cunoscuttrebuinta ce o are a nAzui la luminata Europa, i, mergindla Vienna, sä sa aseze la scoalele de acolo, ca sa sporeasain invätaturT mar marl si maT temeinice... AflAndu-sä copilcu parinti foarte scapätatT.» Sa-1 ajute Paunica, recomandin-du-1 luT Zamfirachi

[Craiova], 30 April 1812. St[an] Jianu. 4Fiindavenit porunca Mari! Sale Pa[i] ca sa s[A] raspunz[a] unasut[a] cinzacT mi! la Silitra-Pas[i] pentru lefile ascherliilorce s[a] rddic[a] din tara, si fiindca s[ä] cer cu mare grab[a],si, an[d] am stränge din tail, poate sa s[a] faca zabav[ä],ma indat[o]ra duml Cam[A]ras Caimacam[ului] ca sä scriù dum[i-tal]i ca sa-T facT acestÙ bine a i sa profitacsi de la duinTsi in soroc de o lun[6] sI-T räspunz aicT. Deci, dup[a] pliro-foriia ce avem, sa naddjduiaste si in scurta vreme i hot[A]-rärea Oa*, and dumi[ta]le poate sä-ti fie trebuincTos $1 maTmult[ä] sumä pentru negutitoriile ce sant a-ti face. De veI voi aface acestu bine tAril cu us[u]rarea ostirilor, mare bine si poman [a]îï ve face, si far paguba cAcl, in galbenT proftacsin-du-T, pot! sA-1 daT cu 18 lel in tal[e]r[1] imperialT, cate opt lay

[Craiova], 5 Maiti 1822. Serban Murgasanu. Ar veni,dar csänt toate drumurile cuprins[e] de Turd».

Craiova, 29 Maiti (I0 Iunie) 1822. (Man sprich all-gemein von einen baldigen Abzug der Truppen,Gott gebees. Die Manaven sind gänzlich aus unser Gegend iiber dieDonau gezogen ; dagegen wollen mehrere der grösern Tiirkenbehaupten dass eine gross Armee frische Truppen auf denWeege währen, welche bestimt sollen seyn die Kleine und

t V. studiul miell Contributil la istoria invhlinitntulul In tudi 0 in strIi-nrttate (1780 583o)), In Analele Academier Romine,XXIX, p. 12 i eContri-butii, etc., scriitortI mirenls, ibid., XXVIII, p. 3 i urrn.

SCRTSORÌ ISTORICE 155

Grose-Walachey zu besetzen : ich aber kann selbes nichtglauben. Ich schliesse dass diese Reden blos deswegen aus-gesprengt wurden, weil die Ottomanen Furcht haben, da siehöchstens noch 2.000 Mann stark sind und ihr Unfug, den sietreiben, dass Folck zu einen Aufstand könte reitzen. VonFiirsten, weis man noch nichts bestimtes.»

[Craiova, 15 Iunie 18221 Drexler. cDer Abzug derAsiaten blos nur eine bolitisch-militaerische Bewegung war, daselbe alle an den nehe liegenden Törfer diess seits derDonau vertheilt wurden und, anstatt selbe vermindert, um1.200 Mann verstärkt wurden. Von Selicthar-Aga wurde derBefehl an der hiesigen Regirung ertheilt, laut dessen in den5 Bezirken 50.000 Fuhren frisches Heu anbefohlen wurdezu samelen ; in Hetrene soli ein groses militaerisches ttir-kisches Lager statt finden. Jenseits der Donau wurden frischeTruppen gegen Bezahlung geworben, und in der Walacheibefördert. Von Ftirsten hat man nichts : es ist möglich dassnach der Ramasan schnel eine Veränderung geschiet; bisjetzt sind alle Bewegungen kriegerisch : das Benehmen derTruppen ist wie friiher immer gleich.».

Craiova, 5 Iunie 1822. Drexler. c,.A.natoler seit I-tend. Mth. in voller Abzuge sind ; dagegen sind aber frischeTruppen angekommen, welche zur Abwechslung der Manafenbestimt sollen seyn ; ferner, hofen wir bald den lieben Frieden.

[Craiova, 14/26 Iunie J 8221 Drexler. cDer Salic-Agader Asiaten, der schon längst mit 600 Mann von Krayovaabzog, dieser Tagen die Skella bey Lohm pasirt ist ; gleichessollen in einigen Tagen auch die aus der Czernetzer Gegendthun ; seit einigen Tagen sind keine frische Truppen mehrangekomen. Die milittaerische Bewegung war nichts andersals eine Ablösung: in tinigen Tagen hofe Ihnen mehreres mit-zutheilen, da man von Constantinopl Tartaren erwartet. SeHochheit der Dervisch-Bascha verbleibt wieder auf ein Jahr ;nach den Selicthar-Aga seiner Aussage, so werden wir nochlange unsere Gä.ste zu bewirthen haben. Eine von den Grö-sern wollen wissen dass die Pforde die Grim und Pesara-bien von Russland zurtick fordern. Der Unfug und die Gel-

i58 scmsost ISTORICE

derpresungen sind auf den höchsten Grad gestigen ; alle Mo-schien und alles was sich da befindet, bis auf das Kleinste,wird aufgenohmen von denen die mit den Aufstand Antheilhatten und auch selbe welche auf den allerhöchsten Befehlder Hohen Pforte nicht zurtick komen aus Deuschland. Wasdatnit geschehen wird, weiss man noch nicht. Auch werden alleKlöster und Kirchen aufgenohmen und von sélben die Rech-nungen gefortet. Ferner, ist Haggi-Parectar [--=Bairaktar] nichtmehr Beschlaaga ; er wurde seines Amtes entsezt, weil er denPokovnick 50 Falanka geben liess. Der neue Peschlaaga heistDemir-Aga, und ist ein Vertrauter von Bascha. Scheint einguter Mann zu sein. Von Rimnick sind gestern 2.300 Mannallhier eingetrofen, und blieb nur der Beschlaaga mit 50 Mann ;es heist dass Delie-Bascha Jensch-Aga und der Dufeschio-[=Tufektschi] Bascha mit ihren Leuthen, ohngefehr 600 Mann,nach Rimnick abmarschieren sollen. Nach Tirguschie geht derHaggi-Parectar. In Csernetz kahmen frische Truppen an : dieserTagen stund das Leben des Pacharnick Schian in [Gefahr].,da ihm eigens in seinem Hause ein Tiirke aufsuchte, um ihmeinige Pistollen-Schtisse durch den Leib zu jagen ; glticklicher-weise waren andere Tiirken zugegen, welche den Feind abhiltenund selben den Weeg banden um die Flucht zu ergreifen ;welches der Tiirke auch musste thun, und so war das Lebendes H. Schian geretet.»

Craiova, 2 Iulie 1821. N. Iotta. cDe va fi ca Ongacum, o sa petrecem prea bine, in mare isihie, iarà, cändpovestea sa va strica, atuncia nu poate zice cinevasile. Ma-navi ati trecut toti, i s'ari si dusti la loculti lorth»

[Craiova, 15 Iulie 1822.] Drexler. cAlles ist in grösterSpanung, da man nach eingeholten Nachrichten vernahm dassein Ftirst solle eingesetzt werden und sodann von den Otto-man en befreit werden. Eben kome von Selicthar-Aga, wel-cher mir anvertraute, da er eben heute nachmitag von Widdinankam, dass kein Ftirst ernand sey, noch ernand werden wird,sondern es heist, es solle ein Reschal von Constantinopl

Regeit, puternic.

SCRISORf ISTORICE 157

komen, welcher die Stelle eines Ftirsten begleiden wird, bisdie Grichen gänzlich unterjocht sind, und sodann habe dieallerhöchste Pforde beschlossen einen Ftirsten einzusetzen,aber keinen Grichen mehr, sondern einen eingebohrenen Lan-des-Pojaren. Ferner sind die Asiaten, noch beileifig die Hä.(fiean der Zahl, noch an den nahe liegenden Meer der Donaudiessseits. Den I-ten d. sind abermahl 300 Delie bei derSkella Lohm hertiber gekomen ; auch wurde Befehl ertheilt,auf neue Verprofiantirung : es ist gar keine Hofnung, dassmir unsere Gästen bald befreit werden. Dieser Tagen, wäh-rend der Abwesenheit des Selicthar-Aga, schwebden wir ingroser Gefahr, da sich ein Complod von Ottomanen be-schlossen hatte, die Stadt in Brand zu steken, um dan zupliindern und ihren Unfug treiben zu kennen ; gliiklicherWeisse wurde noch vor der That diesses ftirchterliche Vor-haben entdeckt und ihr Vorhaben wurde dadurch geschen-tert (sic); mehrere dieses Verbrechens wurden ingeheim nachWiddin abgeschtickt.»

178. Craiova, 10/22 Iulie 1822. Nestor Pavlovicr. (Alalta-erl venisl niste Turd de la Pleven si ruga cu scumpiia ...La 7 aratasem dumitale cl pe epis[copul] G. l-ati lapedat siaa pus pe Arnauglanu Calinico, pe care 1-ad fost si dat pintärg cu alaT, si numaT de cät porunci bumbasir, fereascd.

ti : ban [I, oDumnezA ban[T], altfel, nu. i Jor dimineatA,dupä lipsirea CaimacanuluT, s'ati cam späriiat acest epis[cop],,si s'ati si lapedat de slujba acTast[a], si a5a fu stäpAnirea luT24 dasur[T] ; acumä jails sänt omeni parinteluT epis[cop] Ga-faction. Insä ari chemat Divanu pe parintele iconomu Ior-dachi si ati zis a sA-I pue pe dänsu in locul lui parinteleTimotheos, dinpreund Cu parintele gramaticu, sä caute treablOnä sä va orändui episcop ; si astfel de comèdie avem peaicea. Pe Greci ce crea In slujbe, i-ati scos pe tos. Acuma.sänt boerr pämäntenf stgpänitor[T], darà nu stia cAt le vatinca inparatia, saa stäpAnirea, cad asarà s'ad auzit precum.cl Grigor[e] Ghica sa sa fi facut Domna innaceste 17 ju-dete, si aicea O. vie Romanit Caimacanu, si, fiind acest[aladevarat, iarl sä schimba aicea stapanirea dumnealor boerilor

158 SCRISORI ISTORICE

noptri ... in ceasul acesta, aflal officiel ca Nenciulescu vineaicea Caimacanu $1 are ferman cä dansu, dinpreuna Cu 4bowl, sa stapaneasca aceste 5 judete $i sa nu aiba Voda a-1scoate $1 a pune pe altu fail $tirea tnparatii ; acesti 4 boer[i]sa $i numescti : Logof[atul] D. Bibescu, Logoflatul] D. Brailm,Com. Brailoi, Cluci[e]r[ul] Ganescu ; vedea-vom $i aciast[a].La episc[op] ail fost acum, $i am aflat ca ati ramas iarä camai nainte parintele Timotheos vechil, lard parintele Ior-dache $i spre regula dum[i]sale. 0$tiri acum nu prea sant,s'ail cam dus, si er ail plepat vr'o 200 in$, si nadajduim ca inscurt dupa. venirea Vodi vor pleca tot. Despre frica, avemceva putanel la copra, dara nu e nimic: vin Turci sa [sa] uite, $iiards pleaca . .. Socotim sa. piece Turci dupa venirea DomnuluI. a

12 Iulie 1822. Acelasi. cAcest ocazion ati ramas lianaaztaz. Asara aii sosit si dumnealui Caimacamu cel nogde l[a] BucureW, adeca Nencrulescu.0

Craiova, 20 Iulie 1822. Drexler. e Den 3-ten d. Mth., wurdelaut Firman ein neuer Bischof eingesezt mit Nahmen Galeniko(=Connie]. Den 5/I 7ten abends laut allerhöchsten Befehl, wurdeder H. Caimakan Costaki Samurkasch seines Dienstes ent-sezt und gleich darauf, noch denselben Abend, nach Widdinberufen, alle seine Effecten und Schrieften wurden versiegeld.Man will wissen, die bukurester Regirung habe ihn bey derHohen Pforde verdrangt. Nach speter eingetrofenen Nach-richten, sollen auch der bukurester und jener von Jasy seinesDienstes entsezt worden seyn und eben nach Constantinopleberufen worden, und somitt, anstat Grichen, Landes-Einwohnereingesezt. Hier sind die Grosslogofett Bibesko und Brayloials Vorsteher eingesetzt, dann auch, unter Einstimmung desDivans, die provisorische Regirung anvertraut worden.a

[Craiova], 21 Iulie 1822. Stan Jianu. cPan acum aajudecat lucr[ul] intealt chip, far numal de pace ; acum vaz lu-crurile cam amestecate, si nu-m plac.»

[Craiova], 30 Iulie 1822. Cons[tantin] Brail[ol]. cMi-luindu-ne milostivul Dumnezati cu Domnie, socotim WI in-doiall el sa vor $terge patimile ce am cercat in diiastimade atata vreme pana acum.a ipi ridica deci familia.

SCRISORt ISTORICE 159

[Craiova], 12 August 1822. Dimi[trachi] Bib[escu].Catinca im scrie cà i-ai zis dum[nea]ta s5.-$ caute alt conac,cl odAile dum[nea]vroastrai o sl le facetf prAvAlif. Pentru caremA rog, maT fie inglduialA pin A ce va veni si MAriia SaVodA (a cAruia venire o asteptAm curAnd la Silistra intAia,ca sA-$ fac5. tacImu Domnii), si atuncel sl merg si et la in-chinAciune si, vAzAnd, fAcAnd, cA poate if vof scoate si afar[A];si pentru o lunA, dooA de zile sA maT prinzi $i alt[A.] casa.i .

Sibiiil, 14/26 Octombre 1822. Stan Popovicl. Areace a cheltuit la drum cu besliil, Turcii, vAtafif. cDupA aceastàinsemnare te vef putea regularisi. Vef sti si aceasta ca malnainte aceale mincAtorIT nu era, fArA numaf :

Chiriia cum sA. putea tocmi omulil cu chirigli.La Bals, la podti, une orT lua de car a to pArale, alte orT nu lua.La Jiblea, trecutu Oltulul, 40 a 50 Orate.La ainenr, trecutu Oltuluf, 50 a 60, pAn 80 pdrale de cara,

cum sl putea tocmi omul cu podad.La CiinenT, la vatafu, de om 2 a 4 pAr[ale], si de vitl iar la 2

a 4 pdrale.Pentru avaetil, pentru rimAtori, maT nainte era de päreache

60 pAr., si vama la pAre[ache], in zilele luT Caragek s'all flcutavaetu cu vama intii, lei 4, apoi 6, mai la urml. 8, TO par[ale],12. DupA aceia s'all flcut care ce putea O. ià, si beslii iarlsprin toate satele, incitil, in lama trecutA, unif care vindearimAtori in lAzAret, nu putea prinde dupA vinzare vAmile $1avaeturile.

Pentru vitele cu coarne, of, capre, de acestea nu-tf faciladucere aminte, fiindcA aceste articole era oprite de la PoartA.a-T scoate incoace ce ; sloboz1 Domnul tAri sail CaimacamulCraiovi, fAcea negustori tocmealA cu din$i, cum sA putea invoi. p

1823. Scrisoff romAnestT pentru bani de la <Ali-Aga,Rahovan s .

r86. Sibiiti, 30/II Ianuar 1823. Savva Ioannovicf. cin tarAiaste bine pace, si oameni 4 cautA trebile fArA supArare,numal tot cu fricA in sin, sA nu sl spargA fArA veaste oala$i sA fie datf pradä celor de altil neam . . . PA Nenciu -ciulescu l-afi scos din CAimAcAmie, cl n'ail vrut sA maf fie

160 SCRISORt ISTORIOR

dui:4 cum era, ci cerea sa nu i sa meastece niminea in cele5 judete. Boerii Craiovei Inca aú lucrat cu a1T ipochimenImarl decindea ca sa despartasca cele 5 judete de cucaBucure$tiul[u]I, i, de una ca aceasta temindu-sa Domniia,trimis de i-ag ridicat la Bucuresti, i ag facut acolòde unde pot porunci si Craiovei. Polizachi ag luat iards pos-tele i vamile, si la vama Craiovd aú intrat iara$ Amang.Galaction pana acum tot tacsov wOop-u vdt acpeccpdac2 sA afla.Mitropolituls $ade la Bra$ov.

Domnul Aghentul aü scris la stapanirea de aid sa sileascapa fugari sa lasa in tara. Deci Lag chemat pe toti la politie,$i spus, sag sa mearga afara, sag sa sa dea maI afundIn Austria. Ceialalti ag cocolo$it $i ati tacut, iara Grecifa$ternut o in$tantie catra in. C. Gubernium, cum ca, fiindca,din pricina revolutionui Eladei, scornit de catra TurcIgoana asupra tuturor Grecilor de ob$te, vinovat i nevinovat,nu pot mearge in tara, $i la Austria nu sa pot mutà acum,In vreame de lama, ci sa.-I ingaduiasca pana la primavara,$1 atuncI i$ va lua fie$tecarele sama ce va face. lar, voindinparateasca Marire a-I sili sa mearga la TurcI, jerveasca,sa roaga ca maI bine sa trimita Marirea Sa ca sa-I pliarza cusable cre$tineasca. Acest den urma $1 neplacut Ausdruckle-am zis sa-1 schimbe ; apoI eg nu sag ce vor fi facut.»

SibilI, 14/26 April 1823. Stan Popovid. gin sapta-mina viitoare pleaca de aicI ghenerarti Alecsandru

Sibiiü, 15/27 Decembre 1823. Stan Popovid. gGhe-neral de Minceachi la 21 X-mvrie al plecat cu toata familiiasa la Bucuresti, $i de acolò la Tarigrad va merge, $i la 23al plecat $i baron v. Rukman, conselitru, si un secretarCarniovg, iar cantalariia al ramas aicea.)

Craiova, 5 Februar 1824. Savva Ioannovid. gAid iasteisihie mare, chesaturi mar!: pa Pasa de la Vidin bag mutata Endrenea4, facindu-lserascherI asupra o$tirilor celor adunate

I Episcopttl.2 aintre peire i raIntuire.,

Dionisie Lupu.4 Adrianopol.

SCRISORl ISTORICE 161

pentru apostati ; in locul lui, vine altul, care astAzi, mime,intrA in Vidin.»

790. Craiova, 21 Mart 1824. Savva Ioannovici. c CostacheBrAiloid s'ad orinduit ispravnic la Caracal.)

Craiova, 15 April 1824. Savva Ioannovid. g PA dum-[neall[u]i Caimacamul LogofAtu Const[antin] Cimpineanulschimbat ; in locu dum[nea]l[u]i ati venit dum[nea]lui biv VelHatman Dimitrie Ralett1.»

Craiova, 6 Maid 7824. Savva Ioannovici. SA se trimeatlziarul (Beobachter), pentru.spiterul Leopold Koller. cNof aidpAnA acum, din mila DomnuluT, aveam mare liniste, iar inzilele acestea s'ad cam intristat lumea din vestirile ce ativenit cä inprejur[ul] Bucurestil[ojr, la Ialomita, ar fi cu ade-vArat duma. $i cá dincolo, peste DunAre, la Oreahova, calede 12 ceasurl din Craiova, ad venit de bunä samA vre o 400ostasi turd nesupLsT, care crea sl meargA cu Dervis-Pasaasupra insurghentilor la Morea, si, pA drum certindu-sa cuceialalti, s'aii intors innapoi, si, pA unde ad ajuns, ar fi fAcutsi reale i ar fi luat si banT de la nisté aiani si de la orase,ca sà le crute, sA nu le supere ; si oameniT muscat! de sarpe,1'6 fria si de sopirlA. Cu toate aceastea, MAriia Sa VodA adpus in lucrare a sl face lAzAret la Bucuresti ; de prin altelocuri, s'ati dat poruncile cele cuviincioase spre potolireaboaleT. Asemenea i pentru Turci nesupus iaste nAdeajdecA, sad cu bine, sad cu rAti, if va potoli MAriia Sa Pasa de laVidin. Dumnezed sA-s facA mild 1

Siblid, 74/26 Maid 7824. Stan Popovici. Dinù pri-cina cA. cu bura samA este ciurnA in judetu Ialomii i pemarginea DunAri, s'ad fAcutd lazaretu mal tare : pentru oameni,20 zile frA osAbire si, de mArturi, 21 zile.»

794. Craiova, 17 Maid 1824. Savva Ioannovici. ePostelnicucel Mare, Filip, inpreunA cu unul Aslanoglu, sl aflà aid venitide vre o citeva zile niminea nu stie pintru care sfirsit. Dinsuditi austriacesti vAzind discoliile ce arAtà Aghentiia a-T cu-noaste, multi s'aii lepAdat sì s'ad fA.cut raiale cu privileghiuri.PArintele episcop Galaction 1-ad scos din Scaun, si s'ad orin-duit grAm[A]ticul Preaosfintii Sale, chir Neofit, episcop, la aceste

5216. Vol. Val. 11

162 SCRISOILf ISTORICE

5 judete,om foarte blind si inpodobit cu invAtaturà. Mone-dele sI sue, si sintti cu totul rare in pilata.

Craiova, 17 Iunie 1824. Savva Ioannovicl. <La Izlaz,schela NicopoliT, la 12 ceasuri de aid departe, s'au molifsit deciuma si ati murit citeva suflete. Ati mers comision de aid'si ati scos pa molifsitr de i-ati bagat inteo plc:lure, sa facllIzAret... MusafiriT cei cu arma sa gatesc de sedeare : multizic a s'ati schimbat cele scrise de acold la 12 Mai not,si intra alta mijlocire ca sa dea slvirsire pricinilor. a

Craiova, 28 Iunie 1824. Savva Ioannovicl. «Din cue,am mal vindut, dar tot mal sint, fiindca nu sint toate hartulprii-Ruminesti... Vorbele de cluma ail mal incetat acum.a

Iasi, 26 Novembre 1824. MagirdicT Buicliu. «Si Can-temir al nostru ati invatat la vremia lui musiu Rab slobodsi a O. intovarAsi cu boeri spre jecuiria suditilor, si, in vrermia acestui dornnul Aghent, pentru neunire lui cu dansulla acesti feliuri di fapte, pentru aciastd, el, di ciuda, cu Curtiasi cu boeri, unindu-sa pin tainI marl, invrAjbire ati prici-nult intre domnul Aghent si intre suditi, sculandu-sa asuprasuditilor ca O. le pule nisti biruri marT, ate 7.000 lei, altorcati 5.000 leT, si asa Or la 500 lei celui mai dipi urma ;incl si aciasta, ca suditii sä-sT vanda acareturile. Adivarat ca,pentru toti acesti feliuri, la totT, puindu-sa si domnul Aghentdi potrivä, avem naciejdi ca nu ar putè sa faca nimic. Si,pentru acesti feliuri di supardri, dumI nu-si poti indreptacheful : forti mari miran i ne aflAm, cine vra sl fie luT arch 1,ca pan la atAta Inparatie suferi faptele luf ; in vremia luimonsiu Rab, atItia jalbi s'aa dat asupra lui, si niminT n'atifolosit nimic : numal Dumnezeti sAsi faca o milI h

Bucuresti, 14/26 Februar 1825. «Pgzeste-te de galbeni do-decarT, ca ati esitti calpT multi, acut de Greci, flcuti intocinai cacei buni ; alai numai ca ati pret nurnai de opt lei, avftndargint mult bAgatti integnsi, si sa zice ca in Tara-Ru ma-neasca s'ail vars[at] 6o.000, i tovarosi Aghentii, negutAtorii,zic ca mar asteaptd 1.5oo.000, totti pentru ticaloasa Tara-

1 Sprijinitor.

somonf isTonrez 483

Rumaneasca, cu toate ca ochiu neadormit al Stapiniri ail pussirguinta mare asupra acestiT pricinT, A apandisi-o gntimpina-42

BucurestI, 21 Februar 1825. Costachi Vladoiann.Pentru scrisorile cc trimite la ciubita mea Frosinitaa. Si 1ta,

fara data.in alt rind cere postav (12 Februar).AcelesT scrisorT la 7/19: «Boala ciumi avem zile de chid

nu sa mat aude, slav[al luT Dumnezeil. jot' sara, Ja 21/2 tur-ceste, s'aa facut cutremur, nu prea mare, dar simtitorT.2

Craiova, 4 Iulie 1825. Savva IoanovicT. «MincTunTle

ce sa auzea de spre Domnie noaoa, Tn vecinatate, s'ati po-tolit acum aicT. Stupil sint frumosT si cu ceard multa.2

Govora, 21 Novembre 1827. N. Iotta. «Alalta para,am luat o curata stlinta de la Ibraila ca Mehmezi fact" marepregatire.s. La Pruta ail sosita mare putere ruseasca, si ailfacuta lagera in marginea PrutuluT. Cazaci, ofiteri, totdeaunavine la Galati si si targuesca vina, rachiti... Turd in toatecetatile sa stranga, gatire mare faca: destul de frica ailbeti crestin[i] aid in tara: nu stia ce sa faca. De la Craiovaniel-o stiinta am de candil s'ail inceputa aceste durerT.2

Rimnic, 2 Iunie 1829. N. Iotta. Gaismar a trecut Du-narea la 27 Main, la Rahova, «sara, intunerica filnday. «Ti-clips Turci, netemandu-sa de asa grabnica trecere, s'aa po-menitti la 2 cTasurT nemtastI de dimineata, la 28 Maiti, ocolitaarasul Rahovi cu MuscalT, incat de batae tobelora si dinauzulti muzici ati fost Mehmed cu totul spariiata, si, WandamaT intaT intrebaciune Ecselentiia Sa de vor sa. sa inchinesaa nu, aa data raspunsa Basa ca vor batae. Si asa, incepandacu tunurile din toate partile, aa tinut batae vr'o cateva cIasurT,apoT ail strigatil Muscali cura«., si ati intrat Ina oras, prinzandape top' Turci ce ati fost vil, inpreund cu cadanele lora sicopii. At" fost groznica jale de Turci ; le-ail data hagma (sic),i-aa jefuit si iT trimete la Craiova, cu totula inpreuna, si cubeigamberl (sic) lora ; iar Turci de la Tinbru, auzinda tunurile,s'aa dusa foculd : aa napustit orasul.« RusiT And zece ocalede fier cu 1 lea si caldarile, Cu 2.

Craiova, 12 August 1829. Ionita Minovicl. «Divanu

164 SOMBOR! ISTORIOE

Bucurestilor aú trimis aicT porunca si ail randuit pa N. Brai-loin ca s cumpere cu banT gata bucatele de la tot/ lacui-tori taxi fara deosabire, insa cu preturi hotarate, cate 20 le/O/0 (sic) oca fuina, 13 le/ orzu si 12 le/ ovazu, toate fäcuteteslim aid la magasie, cu cheltuiala oamenilor... S'aii oprit totspeculationu de bucate intre lacuitorl... Nu stiti oameni, deunde sa cumpere, 131 manance.»

197, Craiova, II August 1829. loan Minovici. Lupta laCerneti: Turd/ sint goniti i innecati in Dunare.

198. BucurestT, 5 Novembre 1830. Consulul engles Blutte.(Nous avons malheureusement la peste à Calarache,elle est passée de Silistrie.»

Bucuresti, 19 Mart 1832. E. L. Blutte. (Vous connoitrezdéjà la destitution du Ministre de la Justice et Ja cause decette destitution. Le Métropolitain Grégoire, qui avoit étéattaqué de maladie avec vomissement à Buséo, lieu de sasurveillance actuelle, est maintenant, graces aux soins et auxtalens de M. le docteur Arsaki, hors de danger, à ce quel'on me dit.»

V.

DIVERSE.

I. I2 Novembre 7220 (1712). cal, Sfetco», da zapis itdum-nead babel Iracah, pentra un imprumut de zloSl, tea do-

banda zeace la doli, pe jumatate de an. Daca nu va plait,csi sa va face vr'o cheltuial[l], ail zaduial[a], sa fie tot dela mine».

f Parcalabe i voao, oamenilor de la Poiana, va facem instire ea, viind aicra Costandin Popescu de la Popestl sudValcea, mi i-ati spus pentru Dragu ce iaste fugit de la vol, siacum iaste in Valcea ; care Drag ail si furat o capra acestufCostandin. Pentru care jata el v[a] scriem, sa cautaS, O.meargeS sa lug pa acel Dragu, cu toate iconomiile luT, sisa-1 aduces la urma le, dupa cum iaste porunca Marii SaleluI Vod[d] ; si sa luaS capra de la el si OA dat mal susuluInumit pagubas. Alta sminteald sa nu facetl. AcTast[a].

Aprilie 1 i d., 1752.[Iscalitura neinSeleasa.]

Foita de vitele ce a focoto stricaciune in bucate, pre-cumil o arata maI josa aflame ; Sapt[emvrie] 14, 7262 [1754

Popa Udra, Tudura saraca, diiaconu Gherghi, Marica sa-raca, diiaconu Costandin.

Grecistf :Popa Greghi, Vasale Salara, Costandina a Calel . . . Mi-

haI boiarti, Cipico.Strenjl : Flora calugariSa. Popestf. . . . Sauesr, Slanestl

. . . . Degenl, ot Blaslavu.Manuscris fragmentar. Incipit : eRanduiala ce face la Jo!

Mare, la spalare, diaconal dc jos. La sfirsit : ci pisah azCostantin Logft.; 1757».

1778. Scrisoare a luI H. Ivan Popti. Citeaza. proverbul :ccine plange pentru altul, pa el il ustura ochif».

168 DIVRRIBE

12 Malt" 1778. Testamentul lui Nica Teisanu: «0 sa-liste de casa» la Rimnic, vie la VladestI, eperne inbracatecu flanel», gi junca sa sa taie la pomana mea», cl parechede papuci: pentru acestea sa daft 5 vadre rachia.»

Craiova, 26 April 1784. Zamfir H[adi Gherghe. area-iubita si dulcea mea sotioara, Mariuta, ati lasat dum[nea]voastrasan[a]tate. Of ticalosul de mine si de tot nenorocit in lume amramas, negru i parlit in lume, si cu jale nespusd, cad num'am invrednicit sä fia la morte, niel la ingropaciuneOf amar viata mea, cá lumea mi s'at intunecat si sorele aa'apus. Of i lar of 1» Sa.-I mingiie ei copilul : «si ieú i-am scriscu mangaiere si cu parigorisala. Of val de mine, of! Si, decopilu, sa nu sa cerntabca, numai /a rugna sa sa lege cunegru,ca destul m'am negrit ea si m'am intunecat , . . Misa tdiara manile, si nu maT putui scrie . La aciastd varsta sigreutatea copiilor, mare nedreptate mi s'ail facut mie, paca-tosul: multamim lui D[umne]zea.»

4 Mart 1801. cAlamana Mat ot Rasinaria.» Pentru chiliIce vrea sá faca. la o manastire. Pomenite fetel e, Ana a Sora, sinepotul Mania Mitrea : csi acela le va ceti inpreunä cu dinsele»,

1804. cToate socotelile i zapisale lid Drotlof zidatia,pentru lucru bisereci de afara..»

[1805.] «Ea Nedelea; ea, cea mal mic[a], Zmaranda.»(Stii ca pa. tat[a] I-aa taiat Turcil, si maica e batrana . . .

sant straina.» De la el e tot ajutorul.t. 1805. Hagi Costandin Pop catre fiul sAU Zamfirachi. A fost

bolnav. «Am vazut ca-mi scrif, fiiule, cá tni al scris atitea scri-sod, si te mid de nu t'am facut nicr-un raspunsa. Dará fatu-mea, la aceasta al gresala, cá sint numai vorbe, fiindcacartile pe numele mea nu sa perd, fiindca este stiut in multepartI, mai virtos chid la o caprarita Ii vin scrisorl de afaramal cu toate postele pe numele eI, si nu sa perd, dará cumpe numele mea sa sä pearza ; ci zi ca nu mi al scris nicIde cum.» Fusese fiul in oaste. cOfierii ce[I] ce sint gazda bun esi sa feresc de lucrurI necuvioasa aa cinste la reghementavanteruesc mal curind ca alp... La purtarea ta sa vor uitacu ochr deschis, fiind de alt neama.»

DIVERSE 169

Timi$ora, 1 1 Maid st. n. 1806. Zamfirachi Pop. E flAcutacum cadiutantil la domnu maioru PopU, care singur 1-atipoftit ca sà rAtniiù la ast reghiments, Iscgleste : Zen obie.

OdatA el vorbe$te, dupg spusa until ofiter rus, de neAm Grec,cg. Ru$ir axl furi$at lur Cerni-Gheorghe 300.000 de galbenT.

La 26 Novembre st. n. intreba dacg e adevArat el Rusilsint in Bucure$tr.

25 Mani 1808. (Marna vaduva, cu trer feate, din curteabisearici SfIntulur Lip.* (CIA trei pietri de feat[e]», cere ajutor.

Pesta, 7 Iulie 1808, 2p.mfirachi Pop, ea ofiter, serieromAneste tatalur OA, si despre incoronarea apropiatg a im-pgrgteser. e Gigfoia Starenberg, node am fost err la prinzii.»Warner if serie in P. S., grece$te.Fusese $i fratele lur, Dina.pe acolo. Prin Septembre era cu el $i eficforu lur domnuMolnar »

Catastif de cheltuiala ce sg va face la pogrebanie rg-posatuluT dunmealur jupinulur Hagiu $i ce sg. va da Ong latre anT 1,a parastase, etc. ; 1808, Octomvrie 18; Sibil.

1809. Zamfirachi Pop serie din Bucuresti $i din Craiova,apoT din Viera. Erzenberg il oferise a-1 face cApitan in Land-wehr.

Sibiiti, 2 Tulle 1809. Pauline H. C. Pop aratg. el sotulel lAsase grija Caser fiului mar tingr Constantin $i lur StanPopovici. Hagiul moare la 30 Octombre 1808 si Constantinla 20 Iunie 1809, la 19 anr. Acum conducerea afacerilor oaii Zenovie $i Stan Popovicr. TipArit in nemte$te, grecestesi romAneste.

1810. Scrisorr din Viena, de la Zamfirachi Pop, ofiter,cAtre efratele» sgii, Stan.Tot de acolo scrie, in aceia$T limbg,Dumitra$co Popovici.

cin Marele-Becrcherecav, 13 Novembre 18 io». (Theo-doril Popovicr, parohii in M. BecT ; Moiser Popovicr, puhpin-terti.» CAtre cvgrulp Stan. SalutgrI.

1812. Neusatz. CorespondentA pentru zugrgvealä in-teo bisericg de sat a luI cArssenius Theodorovics».

1814-5. Fragment de scrisoare din Viena (?). Sedintele$i petrecerile Congresului. fIch war in dem grossen Hof-Ball

170 DIVERS11

paree und habe auch die Dudesco dort gesehen... Von Du-desco weis ich kein Wort: er ist in der Leopoldstadt aus-gezohen, und whont auf der Landstrasse ; er wartet aufseinen Schwiegersohn wie auf Gott' ; der Gregoir soli schonin Pest seyn...,

Pesta, 22 August 1816. Scrisoare greceasca de afacedde la Maviictc xcti Touvouakilc.

C. 1817. Ihrpoç AoIntac, ccopil fail minte si neprah-tisit de niel-un fel de procopsala*, trimete steipiner de odini-°ark Patina Pop, cacest tefaric,adeca o pungulit[a] de banr». Nue ciuma in Tara. «Rugaciunile cari facem Maicar prea-curater Fe-crorel la zile de sarbatorl, noptile cu priveghierr si zia cu deose-bite podoabe de cantan si cu 2 cantaretr, desavarsit psalti,intre amandoo stranile, si, cum sa face sail., vine chir Balutaloan $1 ne aduna pe totr din targil, totr copii, la toate sat.-batorile, si ne duce de ascultam la acest fel de podoaba, cape niste calugarr, si socotim ca nu sa va indura de nor pa-catosi de a ne pedepsi cu manila sa, care o vedem prin alteorase. La Bucurestr si in Tara Turcasca, la DR, foarte tares'a pornit, mar vartos asupra Jidovilor si Turcilo'r, si dinnimica nu sa pricinueste, ca[t] din necurateniia, si a legit siomenilor, cari nu sä pazesc, ci fac tot felu de amestecarr ;si, intend si crestini pin casele nelegiuitilorr, s'aii pornit acumde opstea intre totr. Pe id avem pana acum lazaretue dinamandoo partite, dar ce folos ?! ca. Turci nu fac lazaret, siramine la mila lur Dumnezed cum va vrea cu flor.»

Rod, 24 aMarta» 1817. Comanel capitan. Felicita peHagiica de Pastr si-I trimete cun mielusel».

Cu pleacione sarutti cinstita mama dumitale, cinstitacocoana Hagiico. Poftescil O. petrecI Santa inviiare a Dom-nulur Hristos in pace si sanatosT. Primitu un melu, si un cocosude munte, si ceva branza. Ma rogu sa le primestr ca de laun priiatin $i supus al dumitale. i suntO al dumitale prea-plecata sluga : Comdnel Cdpitan.

Rociù, in 12a April 818..

1 V. Hurmuzaki X, la numele Cariboglu.

DIVERSE 171

(Budak, la Bistritze», 20 Septembre 1820. HellenaMacedon. Pentru o scrisoare.

Seghedin, 27 Decembre 1820. Comunitatea ortodoxlde acold sctie Strbeste.

Citli, 1821. ScrisorI romAnesti de la Dimitrie Rat, trans-lator grubernial.

Cluj, 19 Februar 182i. cDimitrie RatI.» Pentru o scu-tire de cficlor din catanei si o cerere de la ccocoana MariaCeacheardec».

.30. 23 Iulie 1821, Dumitru Nicolae, Grec din Bucure$tI.E cdtand in Viena; are o afacere, pentru care a vorbit solulurturcesc Mavrogheni. Cere ajutor de banT. P. S. e de cDanuDragomir, catana din RAu-Sadulur», care ar vrea sA ias1din cAtane.

Craiova, 29 Septembre 182x . Popa Iordachi, care arepe fiul sAti Gheorghe la casa lor. I-1 recomandt

[Craiova], 12 Mart 1822. c Zamfira a lul Dumitru Hu-zariri, nepotu luI Hagi Pdtru.» Cere ajutor la bAtrinete, esiCu multA slAbidune $i cu nevAdeare de ochf».

Rimnic, 13 Decembre 1821. eGhitA dascalu.» Pentrudatorif $i ganghinaturI vargate».

La 9 Ianuar 1822, pomeneste o scrisoare de la Stan lacpArintele Meletie iconomul» (era Inca la Sibilii acesta).

[C6.1dAru$aul], 4 Septembre 1823. loan Orbu. (ChidAti voit Dumnezeti ca sA mA pedepseascd pentru plcateleineale cu adastA orbidune.» PAunica, prin milostenil, e ctoiagorbulur». (Filmic& slut intunecat, nu sint vreadnic [a venila ea].)

Magi 3 Iulie 1824. (Gabriel Molnar, po$tmaister., Pen-tru doI cal a! HagicAi. c Cere un cataon de calvin pe o roa-fAtA ca $i el, ce na (sic) miroasä a tapan, nice a mNghirani, ci apiatrA pucioasA.... CA-m rod pAine mea de la pArintl, cumpAratlpe samba, ca cAini eel' Ili $i necredintosa ¡aun stApAn bun...Mai bine sa cazI turuu cel cu umba In vArv $i sä lasa vilnumai cAti am botezat nof cu totA... Dar de la o doamnAcre$tinl, nu de la v'o cataonA de niam rAti... Cu dot nu teplod... Pentru scrisoare $i ortografia, mA rog de jertare, cl

172 DIVERSE

aciasta scrisoare n'am invatat la scolà, ci numai am furatcu ochi.,

Ceruse 5i la 6 Iunie : cfmr turba iepile dupa armasarit ;care mare paguba a$ avea, dacd nu s'arù manza. De a murioarecandva calu acela, 1-oT ingropa cu pompd ea pe Ducipal,ca $i pe iapa mea Jiji, care cu muzica$ zacand de jele panala groapl o am petrecut cu toata Curtia mea.»

Bucure01, 3 Octombre 1824. F. Miiller Theater-Direktor.Bilet german.

Govora, 4 Septembre 1829, De trei zile nu a cmaImurit niminea in Craiova». Ru$ii aa trecut Dunarea.

15 Februar 1832. cMaghistratul ora$ului Craiover.SA-I tocmeasca pe dr. Cominec, c de laste desavir$it dohtorcu diploma $i cu sentementuri placute». Are 800 de fi. ar-gint.5 400 de lei turce$ti, pe an. S'a scris Vornicid dinlauntru pentru a fi numit, $i s'a aprobat. cSá sä scoalesä vie cu un ceas mal nainte, fiind intrebuintata politila dedohtor.» Iscalesc : Constandin Brail[oia], Cost[an]d[iln Brabo-veanu, Notaccoc Emvolk.

Craiova, 15 Februar 1823. Craciun $i Saya Ioannovici.Trimet cererea maghistratuluT CraioveI. Dohtorul aducacdocumenturile sari diplomel[e] in rinduiala, cä iaste dohtor demeditin, lar nu hirurg. Fiindcá dupa intocmire cea noaoato dohtorii ce ail a infra in slujba %Aril are sa infa.ti$eazedocumenturl vrednice de incredintarea $tiintelor me$te$uguluilor, care aa a sa cerceta de catra comisiia cea pentru dohtoria$ezata... Are ora$ul mare lipsa, aflindu-si flume cu un hirurg...Are a-$ lua plata vizitelor ce va face pa la oamenii eel custare, $1 nor, din cit va sta prin putinta, vom pune toata si-unta a-lrecomindalui prin toate casete negutatore0 $i boere$ti.»

Craiova, 14 Mart 1832. Craciun si Savva Ioanovicl.Vornicia a hotarit ce urmeaza pentru dohtor : a) Plata peluna, 600 de lei, la sfir$itul lunii; b) c dohtorul iaste datoricurariseasca pa saraciI lacuitori din oras fara plata,lar eel cu stare ad sa.-i plateasca vizitele»; c) cnu iaste sloboddohtorul a lipsi din oras Para $tirea maghistratului»; d) ciastedator dohtorul a alerga in toata vremea la eel ce-1 vor cherna».

DIVERSE 173

S'a aflat la BucurestI un dohtor, canume Petru Baron, careag sIvirsit invItItura la Minhen si, viind aicea, s'ati si asezatdohtor al orasulub ; cellalt poate fi Cominec : edeosibit areorasul si un hirurg, p5. Vilag, de la Viena). De nu Cominec,altul, pe care ar putea sI-1 caute la Viena dr. Malhat. SeplAtia de particularT lui Fereri (altT 3 a 4 mit leT pg an).

c Mile ot Meh[a]diia). cDimitr[ache] GrecIanu.» Scrisoarede la ecumnatul midi am[i]n[a]r[ul] Costandin Socoteanu).

Rimnic. Catinca [luT Alecu], Bojureanca.) Pentru nistee sineturl).

TABLA NUMELOR.N. B. Prefa;a nu e cuprinsi in aceste table.

A

Adacalé, 142.Adrianopol, 160.Ahmed-Efendi (1806-7), 125, 127-8.Aidin-Pasa, 116.AlbestY, .124-Albulescu (loan), 83, 85.Alezandru (Tar), 128.All-Papt de Tepelen, 119.All-Pasa (1822), 152.Almitj, 123.Aman (Dumitru), 47, 91, 16o.Amarade (r1i1), 130.Anglia, 9, 10, 16, 31-2, 43,

149.Arad, 54, 70.

Bacaloglu (famine), 93.Bacial, 113.Baden, 66.Bagration (generalul), 128.Baia-de-Aramä, I 19.Baiul (Bratul). V. ZIrnesti (proto-

popul-dm).BilIceanu (C. M.), 69, 72-3. (Elena),

73. (tefan), 72. (Sultana), 5. (fiulStolniculul Ionitä), 5.

Balasachi (Grigore), 117.Billeanu (Grigorascu), 37.

Arclar, io8.Arges, 105. (episcopul Iosif de), 32.

(negustorl din), 88. (Nanu, ne-gustor din), 90.

Argetoianu (Gheorgb41), 89, 118.(Ion 41), ii8. (Slugerul), 29.

ArmenT, 82, 86, 91.Arnät4T, 112, 115, 129, 136-8 142-39

147-Arsaki (dr. A.), 73, 164.Arthur (Lewis), 99.Aslanoglu, i6i.Astrahan, 125.Autun, 98.

Bälgrad, 82, 86. (preotul neunitdin), 82.

Bals (sat), 159.BAltliretu (Ienachi Stati), 86.Bälteatin (Grigorascu), 70.Banat, 137.Barco (general), 113.Barozzi (consul rusesc), 97.Basarab (Stefan), 92.Basarabescu (Dimitrie), 92.Ilasarabia, 155.Batal-Paqa, 114.

Borsec, 19.Bosnegi (=--BosniacT), 89, 146,BotosanY, 87, 91, 151-2. (Annenii

din), 87, 151-2.Buzien1 (sat din jud. Neamt), 16.Btaboveanu (Constantin), 68,90, 172.Bradul Deva), 41,Baila, tog, 139, 163. (Pasa de), 139.Bráiloid (familia), 29, 115. (Anica,

.fiica .Elenei), 55, 68. (copilul el),57. (Balafa.), 1.19. (--ulcel biltrtn,1790), 107. (Comisul), 158. (Cor-niVO, 48, 107, 123-4. (ñica lui), 52.(COStaChi),35-6, 41-2, 47-9, 53, 6o,65, 67, 70, 73, 77, 89, 113, 118.(si so0a.), 122, 154, 158, 172.(COStie.a), 74-5. (Dina), 59. (Du-mitrachi), 42, 66, 118, 154, 158.(nepopY luI), 66. (Elena, sopa lulCostachi), 43-5, 46-9, 51-7, 62,65, 68. (Ionia), 8, 10, 109. (Ni-colee), 61, 63-4, 65, 701 72, 87,89, 164. (copii), 63. (Uça., sopa lulDumitrachi, i mama el), Ia.(fiul Stolniculul), 19.

Bran, 42, 146.Basavestl (sat si minkstire),118,133.

Brasov, 19, 40-1, 43-50, 58-9, 64-9,71-2, 77, 82, 85, 93, 97, 101,

1, 121-3, 132-3, 145-6, 152,16o. (Barbu Arlon dui), 83. (I.Vlad, negustor din), 82. (L tono-vid MarcusMarcus din) 83.

Britianu (Dincä), 65-6. (Toma), 54.Bratoifiesii (sat), 1 19.Briltulest1 (sat), 38.Breasta (sat), 36, 71.Brincoveanu (Grigore), 66-9, 71,

77, 145. (sopa sa), 66. (Mano.lachi), 81, 117. (Nicolae), 34-5,39-40. (beizadeaua Radu), 69. (bei-zadeaua Stefan), 67.

Bruckenthal (baronul de), 34-5.Brusa (bkile de la), 88.

TABLA OUBIBLOB fib

BecTchereculMare, 169.Belgradul sirbesc, 90, 142. (Paso

de), 114.Belleval (emigrat), 98-9.Belu (Mirioara), 74, 76. (Stefan), 69.Bender, 12.

Bengescu (familie), iz. (Constantin,Dina sail Costachi), 18, 24, 26,28. (Dimitrie salí Matachi), 49.(Gheorghe sail Ghipt), 8, 36. (altGheorghe),74, 89. (fiiI luT Gheorghe144 48. (RAducanu). 40, 45.(Sanci4a), 52-3. (Tache). 74.5,89, 151. (Titu), 48, 63, (Tio.),37. (Stolniceasa), 7.

Bengeti (sat), 35.cBeobachter, (ziar), 161.Bethlen (comitele Gheorghe), 17.Bibescu (familia), 37, 117, 120.

(Catinca), 28-9, 40, 48-9, 57, 62,64, 71, 74, 120, 159. (Constantin),42-3. (Dina), 117-8, 120. (Da-mitrachi), 28-9, 32, 34-5, 37, 39,41, 47, 51-2, 56-8, 61-2, 68, 71,74, 91, 117, 120, 124, 149, 158-9.(Elena, sopa luí Dina), 42-3,71-2, 89, 120, (Maria, St4a liltStefan, sl ñica eT), 23 $i(Steflinicii.), 23 i n. 1, 53, 61,72, 75-6, 130, 148.

Bibica (D1mitrie), 23.Birca (sat), 130.Birlad, 140.Bistrita °Rasa, (si moastele Sf. Gri-

gore Decapolitul), 21, 132.Blutte (E. L., consul engles la Bu-

curestI), 100-4, 164.Bobicestl (sat), 114.Bodor (Ludovic, cleric catolic), 100.Boian (sat). 151.Boita (sat), 61, 87.Bojoiil (Tudoran), 44-5.Bojoran (Alecu), 54.Boanescu 41, 46.

176 TABLA NUMBLOR

Bucoviit (minitstire), 116.Bucsanescu (Constantin), 68 (Sofia),

72.

Bacureptl, 7, 8, to, 12-3, 18, 20,26-7, 29-311 37-8, 41-3, 45, 48,50, 52, 54'7167-70, 72-5, 77, 81,83, 92, 97-101, 106-7, 109, ¡1 1-3,121-3, 125-38, 140, 143, 146,148-9, 153, 16o-1, 164, 169-71.(biserica Domnita Map), 76-7,112. (manastirea Pantelimon), 86.(Agentia austriaca), 97, 163. (con-sulatu1 rusesc), 125. (negustorildin 1808), 88. (negustorl din1832), 93. (negustori greci), 83.(ArmenT), 85-7, r46. (Eyre*, 91,146. (Teatrul german), 172.

Cabana (generalu)), 38.Calafat, 106, 110, 119, 137, 139-41.alclarusanl (mitniistire), 17z.Calenderoglu (Lazar), 92.CitliminestI, 14., 87, '18, 132-4/

139. (negustorY), 88.Calinescu (Grigore), 6o.Callimachi (Scarlat-Vodii), 129-30,

148.Camarasul Constantin, 19, 21.aminarul Iene, 115.Caminareasa Anica, 53.Cantacuzino (Constantin), 58. (Gri-

gore), 74-5. (Elena, fiica lul Con-stantin Biliceanu), 72.

Cantemir (von), 162.Carablit (protopopul Ignatie), 93.Caracal, 24, 64, 70, 85, x6 r.Carachiz (localitate), 137.Caragei (loan Gheorghe-Vodit), 57,

134, 159.Carageh (Nicolae-Vodii), x8.Caragheorghe (cipetenie slrbeasch),

I 169.

C

Buda, 45.Budac (sat), 171.Budisteanul (Varlaam), 16.Bug (rill), 126.Buicescu (familie), 25.Bujor (insula), 142.Bujorearm (Catinca, sotia lui Alecu),

172. (Luxandra, Luxim sail Ru-xanda), 72, 74, 77.

Bujoren1 (sat), 116.BulgarT, 82.Buzitii, 164. (Costandie, episcop de),

126.Buzescu (Constantin si sosia sa, Ca-

tinca), 61, 64-5, 67.

Caramustail (1800), 116.Caransebes, 705.CaraOsman, 113.Carcalechi (C. Gheorghiu), 86.Cariboglu (Ienache Dim.), 36.Carniov (secretarifi rus), i6o.CazacY, 109, 163.Ceacheardec (Maria), I 71.Cepturoaia (sat), 30.Cernatescu (Constantin), 61. (Gheor-

ghe), 38. (lonitä), 6o.CernautY, Kn.Cernetl, 65, 105, 116, 139-40, 145,

147-8, 155-6, 164.Chirico (Luca, consul rusesc la Bu-

cures,tY), 54, 97-8, 124 0 u. (Elena),

98.Chiselev (generalul), Ioo.Cimbru (localitate), 117.Cimpina, 82.Cimpineanu (Constantin), 16!. (loan),

25. (Scarlat), 16.CImpulung (-111 muntean), 82, 123.

(ispravnic de), 1514

ClnenT, 37, 41, 44, 48, 02, 65, 92,98, 105, 118-9, 121, 133, 135,149-50,159. (chpitanT de post), 48.

Cioroiii (sat), i i 6, 13 I.Cirjalif, ii6, 119-20, 133.Cladova, 110, 124.Cleanov (sat), 118-20.Clucerioglu sail Cluccioglu (Constan-

tin), 32, 34.Cluj, 62, 88, 91. (Vasilachi D. Vlad),

91. (D. Raf), 171. (Vasilie Ono-frie, negustor), 86.

Coburg (principele de). 84, 1 t 1, 113.Codrica (Panaiot, secrctariii), 97.Comtineanu (Alexandru), 77. (Mi-

nim°, 26.Constantinopol, 20, 22, 35, 98-9,

112, 117, 128, 145, 148, 155,160. (patriarhl dO, 43, 144

CosovenT (sat), 73.Costanda (Sevastian), 42.Costtn (cipitanul), 127.Cotmeana (mänästire), 124.Cotofeanu (Ghttii), 43. (Grigore), 4i.

(Nicolae), 69, 89. (Puna), 68, 70.Cofofen1 (sal), 130.CotrocenT(m.irlästirea). 52, 111,137-8.

Cozia, 22, 44, 105, 1141 144, 145.Craiova, 8, 13, 15-9, 21, 23-8, 41,

43-5, 47, 49, 52-4, 57, 61-5, 68-71,73.7, 81-5, 88 92, 98-100, 205-I I, 113-7, 119, 123-4, 129-31,

133-8, 142-5, 147-61, 163-4, z68-70, 172. (TirguIde-afar.1), 115.(Sf. Apostoll), 38. (Sf. Arhanghel).47. (Sf. Troitä), 5, 7, 9, 130. (Sf.lije), 169. (Maica Precista i Sf.Ghoorghe), 4. (Preoff : eccnomulIordachi), 157-8, 171. (Timoteiii),157-8. (Meletie), 171. (proof°, 89.(Grämäticul Episcopiel), 157. (Cal-macaml), 9. (negustorT: Saya loan),88-9. (Velie PavlovicT), 87-8.(Marco), 83-4. (Hagi Criciun), 84.(Hagi Barbu), 83. (Ienachi Mihail),84-6. (Dumttrachi Nicolaii), 83.(Iordachi Gheorgho), 82. (HagiMladen Stoianovici), 90-I. (NistorPavlovicT), 90-I. (Saya Ioanovici),92. (Stamate Wren°, 90. (P.Dimitriu), 90. (Dimitrie Constan-tin): 86. (Muth' loati), 86. (Fito-chi si Calaigi), 86. (N. RadovicI),86. (Agentie), (sudifT), 153,

6 (Nam fi), 131, 137. (FredericDrechsler, substitutul Agenfie°,145, 147-56, 158.

Cretalescu (Eustratic), 4. (Manolachi),126.

Crimeia, 155.CriulenT, 83.Cupariul (Manolachi), 22.Cutuzov (generalul), 98.

llesliu (tefan), 89.lleva (P. Stoica, vames din), 86.Diamandi (Serda°, 130, 145.Dimanciu (Gligoras), 98.Drägänescu, ioo, 112.DräglsanT, 130-I, 143, 145-6. (dealul

CdtineT), 57.DragornirestY (sat In Ilfov), 126.DrägotestI (sat), 12.

12

TABLA N1JILELOti 177

Darvari (dr. C.), 97.Dantz (Cesar), 99.David (Dinu, negustor), 51, 213.Degeni (sat), 167.Deleanca (Zoita fititireasa), 69.Demir-Aga, 156.Dervis-Aga, 106 n. 1.Dervis-Pasa (1822), 152, 155,

161.

5216. Vol. VIII.

Dreisler. V. Craiova.Duca (Neofit, profesor), 89.Ducipal, x72.Dudescu Nicolze), 8 0 n. 2,

10, 36. (ñica sa), 8 fi n. 2. (Con-

Elsche (N. van den), ioo.Emanuil (Nic.), 172.Enzenberg (general), x9, 169.

Fitch (Clucerul), 52.Fälcoianu (Dimitrie), 22, 24, 25-6,

28. (Ianachi), 25. (Maria sail Ma-rina), 22, 26.

}licitFinn (Serdarul), 43.Farfarit (familia), x15. (Serdarul), 9.

(Dumitrana), 118.Ferrari (dr. C. P.), 98.Filian (dr.), 97.Filipescu (Alexandru), 73, 75. (Con-

stantin), 122, 126, 138. (familia),122. (Dinu), 13. (Ecaterina,cutä Ba4), 77. (Grigore), 70. (Ma-nolachi), 77.

Filipopoliti (Iordachl), 32.

Galati', 82, 133, 140, 163.Gänescu (familia), 91. (Catinca

sot-ul eT, loan), 31, 41-2, 46,52, 6x, 73.

Gaudy (funcionar la Agen0a aus-triad,: din Bucure0T), 121.

Gavazu (Gavanosoglu?)-Pasa, 147.Geanoglu (C.), 10-3, 19, 24, 33-4,

106, 115.Geismar (baronul de, (Ater rus), 98.Gentz (tnvätätor), 74-5.Germani (In Muntenia), 148.

E

stantin), 35, 126, 170. (0 mail00. (Elenca), 51-2, 170.

Dunäre, 41, 107-8, 110-I, 113, 116,123, 127, 131, t34, 138, 140-1,153-5, 157, 16i, 163-4, 172.

Epir, 92.Eteri0-I, 145.EVreY, 112, 170.

Filianu (Mateitii), 16. (väduva), 123.Filitis (Mitropolitnl Dosofteiii), 126

0 u.Florentin (localitate), II I, 113.FoqanT, 82, 109, x52-3. (Constan-

tin Paraschiv din), 87. (LeibaDavid), 86.

Francesä (limba), 27.Francisc 1-id (impäräteasa lul), 169.Franciscani, 34.Frankfurt, 8. (Gazeta de), 61, 63.Franta, 31, 38, 42-3, 114, 125-6.Frato0.4eanu (Radu), 68.Frumup.nu (C.), 76.Fulea (Muisc), 54.

Germania, 153, 156.Ghenciù'-Aga, 156.Gherla, 83. (Narses PAcurariii, ne-

gustor armean din), 85.Ghica (Alexandru-Vodä I-id), 12.Ghica (Alexandru Scarlat), 75-6.Ghica (Constantin Hatmanul), 75-6.Ghica (Constantin Banul), 40, 43.Ghica (Dumitrachi Banul), 43, 81.

(a doua sotie a lui), 8i. (fiul celmai mic), 122.

Ghica (Ecaterina), 77.

178 TABLA NIIMBLOR

Ghica (Grigore Matel-Vod'i), 12.Ghica (Grigore Dimitrie-Voc16), 37,

42-3, 68, 70, 72-4, 153, 157, 159.Ghica (Scalia Dimitrie) 13, 16.Ghighiu, 92.Ghiurgi-Osman-Paaa, 114.Giorman (sat), 67,129-3r, 133-4, 136.Gioroc (sat), 67, 135-6.GirleatI (sat), r 15-6.

Giurgeil (localitate), 91.Giurgiu, 109-1o, 124-5, 139.Glogoveanu (familie), 107, 115.

(Alecu), 56. (Constantin), 63 (Ni-colae), 39, 67.

Golescu (Nicolae), 36.Golescu (loan), 76. (Ritducanu), 36-8,

40-2, 126. (Zoe), 76, ioo (?).Goleaff (sat), 38.Golumbeanu (familia), 57.

Hagi-Bairactar (1821-2), 147, 156.Hagi Constantin Pop, 6, 7, 18-9, 22,

25, 45-7 (moartea 10), 53, 84, 86,91, 168-9 (moartea luI). (soacralul), 9. (cumnatul Ienachi, frate cosotia luI), 35, 46, x29. (Konica,sotia lui Hagi C. Pop), 7, 8, 9,x7, 27, 35, 44-8, 53-4, 56-7, 62,74-5. (moartea ei), 84, 91, 119,154, 169-71. (Dina', fiul lui Hagi

lol), 26-7.Hagi-Diamant (Panatot), I I 2.Hagi-Dumitru (din Craiova), 133.Hagi-Gheorghe (sat), 126.Hagi-Gherghe (Zamfir), 3, 8, 81,

168.Hagi Ivan Pop, 167.

Gorj (judetul), 129, 154.Govora, 163, 172,Grabovschi (negustor), 76.Grhdiate (sat), i8.Gridiateanu (Catinca, sotia lul Scar-

lat), 37. (Eufrosina, sotia lui Gri-goreN, 69. (Grigore), 69, 77. (Id-nita, sotialuY Manolach0,38. Mano-lachi), 5, II, 17-8, 37, 52. (Maria),5. (Scarlat, fiul lul Manolachi), 5.

Grammont (vicontele de), oo-i.Greceanu (Dumitrachi), 52, 60-1,

173. (Grigore), 37. (Scarlat), 22,28.Greceatl (sat), 167.Grecl, 144-5, 157-8, 16o, 162, 169.

(eteriati), 157. (ziareeati), 152.Green (Samuil), 99.Grozeati (sat), 82.Gura-Ialomitei, 109.

Hagi-Moscu (Vistierul I.), 49, 57,

91, 112, 134-Hagi Petra Luca, 3, 82.HaiducY (Velcu i fratele), 131.Hakenau (Fleischhackel de, Agent

la BucurqtI), 54, 74, g8-zoo, z32,145, 16o. (doamna de), 135.

Hanged (Mirioara, Doamna lui Gri-gore-Vodli Ghica), 66.8, 72-5.

Haralambie (C.), 52, 55. (Dnmitrachi),

Hetrenl (sat), 153.Hieros-Lochos, 139.Hiotal (Iancu), 73.Hochepied (baronul de, ai tatil

97-8.Hrisoscoleil(Banul), 12. (Sultana), 77.

Hurez, 67, 132; 134, 145.

C. Pop), 47-8, 169. (Zamfirachisail Zenobie, alt fitt al lul HagiC. Pop), 45, 48-50, 57, 62-3, 66,771 89, 154, 168-9. (sotia luY,

Iosefina), 56. (Mariuta, fiica luiHagi C. Pop), 22, 24. (nepotul

89. (Ruxanda), 39, 55, 57, 65, 89.Hateg, 41, 58-61, 90, 117, 120,

146-8, 150-1, 153. (Popovicl, ne-gustor din), 147.

Herbert-Rathkeal (Internuntiu), 22,112.

TABLA NUMELOR 179

Iacumi (Stolnicul), 45.lalomita, 92. (jutlet), i61.Iasl, 82, 90, 98, 122, 125, 1341

139-40, 151-3, 162. (Agentia aus-triacA), 151, 162. (consulatul fran-ces), 125. (consulatul rusesc), 125.(sudin 162. (negustorl armeni),90, 134, 139-40, 162. (negustorlgreet), 83.

Ierusalitn, 91.Ilia (birtas romtn tu), 87.Inidioara, 93.Ioanidi (dr. Atanase), 97.Ioarinvicl (fratiI), 77. (Saya), 70,

159-63, 172. (Crliclun), 172.Iordachi (Cilpitanul, eterist), 130,

137, 143, 145.Iota (Nicolae), 76, 92, 152, 156, 163.

Jianu (familia), 84, 115.Jianu (Amza si Amzachi), 5-6, 68.Jianu (('ostachi), 5.Jianu (Dumitru), 60. 89.Jianu (Ghitii), 6-7, 10, 14, 16, 18,

27, 107, t x8, 123Jianu (Grigoratcu), 5, 59, 71.Jiauu (Hagi Stan)1 3-4, 6-7, 9. (gi-

nerele Nicolae si nepoata), 16, 23,26-32, 34, 84, 106-7.

Jianu (lanai), 66.Jianu (Ienachi), 23-4.Jianu (Linea), 5, 24, 29.jianu (Ionitä) 29.Jiann (Piiharnicul), 156.Jianu (Smaranda), 64-5, 68.

Kalenduros (Panaiot, dascil), 72.Klinger (Franz, inginer) 99.Koharna, 145.Kosani, 51.

I

J

K

Iovipali (NicolitN, negustor), 21, 82,87-8, 90. (Constantin Nicolith),58, 90, 129.

Ipsilanti (Alexandra-Vora), 7, ¡8, 8r.Ipsilanti (Alexandru, seful eteriel),

134, 136-9, 141-5.ipsilanti(Constantin-Vod.1), 40, 43-4,

124, 127.Ipsilanti (Dimitrie, 6111 lth Constantin-

Vora"), 137.Irgau (135.1), x9.

lsaiov (general rus), 43.Isalnita (sat), i16, 130, 153.Iscovici, 8x.Ismail (Selim-Pasa), 152.Italianl (limba). 36-7, 46-9.Izlaz, 162.

Jianu (Shiniest sail Sttinnt), 15, 21-3si n. (nunta luI), 27 (si sotia),34, 371 40, 42, 52-3 (0 a douasotie), 64, 68, 72, 74, 89, x18,154, 158.

Jianu (8tefan), 59, 64-8, 89.Jianu (Tita), 20.Jianu (Zamfir). 4, 7, 11, 18, 27, 29.Jiauu (Zoita si fetele eI), 29, 54.Jtblea, io6, 114, 133.Jiid (rtii) 140.Jitianu (mKniistire), 136-8, 153.journal des dames, loo.Jucherand (de, colonel ; 0 sotia sa),

98.

Kremenitza, 68, 70.Kreuchly (consul prusian), 138.Kurtinski (general) 75.

180 TABLA NUMBL6B

Läcusteanu (Radu), 89.Lagan, 101.Lahovari (loan), 58, 63, 65, 67-9,

129, 140. (Mihal), 67. (Nico-lachi), 67. (Sours WI loan, So-cot2anca), 65.

Laibach, 138.Lambrin6 (Constantin), 61.Laptiev (Elena), 71.Laroche (B.) 97.Lascarev, 112.

Macarie (clittliretul) 73, 149.Macedonia, 92.Mag (sat), 171-2.Manaf-lbrahim, 117, 1X9, 127.Manaf, 142, 144, 150, 154-7.Miniistirea dintr'un lemn, 53.Manclacovicl (Vlitdutk), 53.Manega (student), 170.Manicati (Saffranos, Iosif), 22, 25,

112, 217.M21111 (MihaiaChi), 40, 70-1, 73-4.Manuc-beik, 124 si U.Mitre:Tit (Stamati), 129-30, 135-6,

138.MiirginenT (Turci), 142.Marmont (maresalul), 126.MateY (loan), 43, 123-4.Mavrodi (negustor si so0a sa, Eli-

saveta), 88, 112.Mavrogheni (Nicolae-Vodii) 12-3,

15, 22, 26, 105, to8.Mavrogheni (Logofdtul Ionip, Tog.

Ambasadorul la Viena), 171.

(Hatmanul) 57.Mavros (Nicolae), 66, 86.Medicl, 6-7, 11, 35. (P. Baron), 172.

(DumitTachi Marin), 25, 29. (Ef-rosina), go. (Ferrari sail Ferrer),131, 172. (Gb. Martin Hailain), 30.

Latink (Iiraba), 27.Laziir (C.), 70.Ledoulx (consul frances), 98.Leipzig. 3, 27, 44, 86, 91-2.Lemberg, 73.Len (Filip), x6 t.Lippa (Agent la la.s1), 139.Locusteanu (Vasile), 92.Logofdtul Gherghe, 112.Lom, 117, 155, 157.Loviste (vätksie), 65.

(Horvat) 24. (Kaminek), 172. Neu-städter). 31. (Pal), 31. (Pinta°, 47.(4tap,), 53. (Ulrich) 45. (Vilag),

(al lul Alexandra Ipsilantieteristul), 139. (grad), 31. (Fa-me°, 30, 52.

Mehadia, 53-4, 60, 65, 73, 77, 98,

Mehedinfl (judet), 16, 113, 129,

141.Meitani (negustor), 75.Melencu (sef strb), 41.Mériage (ofiter frances), 125.Merisanu (Pirvu), 91. (Fratele lui,

Dumitrascu), 91.Merkelius (Agent austriac din Bucu-

restY), 18, 85, 105, 114.Michelson (generalul), 125.Mibail (Gheorghe, si fiul AO, 139.Mikes, 15.Miloradovici (generalul), 128.Minciaky (consul rus), 99, x6o.Mincovicl (Chiru), go.Minovici (Ionitk), 163-4.(Miran) (Dina), 148,Mischa (sat), 115.Mitrowski (generalul), 19.Mlecknesti (sat), 115.Moflea (sat) 116.

TABLA N1111E1011 181

L

Molajoni (losif, episcop de), 130-1.Moldova, 21, 82-3, 91, 134.Muldovan (loan, comisarid in 01-

tenia), 85.Molnar (di-. loan), 52. (Fiul), 169.

(Gabriel), 171-2.Monari (Francisc, cInfire0, wog.Muntesquieu (de), 98.Mordouville (Virginie de), ioo.Mor6a, 161,Morunglavul (schit), 3, 1o8.Moruzi (Alexandru-Vodii), 28-9, i i6-

7, 121. (Domnita), ¡17. (Ienachifiul), 12.

Napoleon 98-9. (Viaja luI),49.

Näsiind (Sofia Ramtd1 i Elena Ma-chedon din), 86-7, 170.

Negotie, 117.Negri (Constantin), i58.Nenciulescu (Alexaudru), 60, 67,

69, 76-7, 158-60.

Obedeanu (Mali i biserica sa;

142.Ocnole (di,n Vticea), 67, 133.Olt (WO, 93, 132-3, 159Oltenia (Incercare de separatism In),

6o.Oltet i6.Opran negustor), 59, 61, 90,

135-6, 143, 146.Oradea-Mare (negustorui M, Mihail

din), 86.Orktie, 19, 6o, 122. (ienei Mai01), 87.

N

o

Motru (milastire) 115, 131-2, 145.Miinchen, 172.Muiereni (sat), 123-4-Muntaniotis (Constantin, dasc51), 77.Murgkanu (familia), 16. (Alexandra),

69.(An4a), 121-2. (ClUCC10), 107.

(Costachi), 41-3, 47, 53 0 -4 0,61, 69, 120-4. (Alt frate), 120-1.(Ruxandra), 121. (§dtrarul), 124-(§erban), 39, 43, 46-7, 154. (Sma-randa), 53-4, 09, 121.

Murgapil (sat), 54.Mustafa Bairactar, 125.8.

Neusatz, 159.Nica Serdarul, 129.Nicola (Delibapt, maiorul), 112.Nicolantin (Antonie), 82-3, 106.Nicopol, io8, 125, 137,Nistru (rtul), 82, 126.Noe (loan, spiier), 99.Nova ei (sat), 140,

Osman-Paqa, 113.Ostrov (localitate), 105, 107-8.Otetelipnu (Catinca), 71. (Constan-

tin), 21-2, 29-30, 32, 34, 36, 39,41, 51-52, 56-9. (soda sa), 29-30. (Dinicu), 89. sa), 59.(Drighiceanu), 36. (Grigore), 75.(111e), 9. (loan), 9. (lordachi), 69.(Piuna), 38. (Ruxanda), 68, 73-4,89, (Sdftica). 37. (Zmaranda), 71-3.

Ottenfels (de, Internunciu), 99.

din Craiova), 31. (Petrachi), 89.

Obrenovicl cneaz strbesc), Aga), 125.Orpva, 135-6, 143. 146. (Regeb-

182 TABLA. NBILBLOB

Palanca (In Serbia), to8.Papnc (lough), 106.Parascheva (ispravnic), 112.Paris, 98-9.Paserea (sat in jud. Ilfov), 126.PavlovicY (Nistor, negustor), 136-40,

142, 144-7, 149-50, 157-8. (Va-sile, negustor), 130-1, 146.

Pazvantoglu, 39, 116-7, 119, 123-5,127.

PazvangiY, 118-9, 121-2.PencovicI (Stati, negustor), 86.Perieteanu (Stanca), 67. .Pests, 32, 54, 86-7, too, 170.PeOenarY, 147.Petersburg, 70, 101, 152.Philadelphy (D.), 97.PieleOI (sat), 1 x 5.

Pmi (consul rusesc), 138, i6o.Pitar (?) (schit), 137.Pitarul Iene, 130.PiteA, 32, 72, 76, 87, 92-3, 120-1,

123, 135, 142-3. (ispravnic de),16, 36. (negustorI grecl din), 88.

Plepianu (lonitil), 89.Pleven (Plevna), 116, 157.Poiana (sat In jud. Dolj), 44, 153,

x67.

163.Raicevich (din Viena; 1784), 10, 16.Ralet (Dimitrie), 72, 76, 161. (Isac),

126. (Postelnicul), 13.Rail (Spittarul), 58, 66.RitOnarl, 59, 163.Rastl (Nicolae), 57, 72.Reace (sat), 3.

R

Poienarl (sat), 18.Poienaru (A nica), 89. Petrachi), 100-1,

154-Polihroni (Serdarn1), 131.Polizachi (negustor), 83, 117, 16o.Polonia, 7, 112, 126.Popegi (sat In jud. VIlcea), 167.Popovici (DumitraFu, negustor), 133,

141-2, 151, 169.PopovicI(MateY, negustor),199, 111-2

I 17.

PopovicI (Stan), 41, 58, 60-1, 64,66, 69, 91, 117, 119, 129-44,149, 151, 159-60, 169, 171.

PorcenY (sat), 147.Poroineanu (familia), 137.Porumbariu (Ienachi), 92.Postelnicul (Stoian), 32.Praova. V. Rahova.Pri4coveanu sail Piqcoveanu (Stanca),

5. (Stefan), 4-7, 15, 23, 25, 81,106-7, 115. (Zoita), 70.

Preajba (sat), 3!, 37, x t 5-f , 123.Pressburg, 149.Prishceanu (Safta), 68.Prozorovschi (generalul), 126, 128.Prut (rIit), 82, 134, 163.Pupliza (sat), 126.

172. (episcopi), 20, 8i. (Cali niC),157-8. (Galaction), 89, 152, 157,160-1. (N ectarie), 126. (Neofit),161-2. (gardianul catolic LudovicKiss), 97. (negustoril. din 1821),90. (Matel PopovicI), 85. (das-ali), 171,

Riovanu (loan), 6x, 63, 89.

Raab (von), 162.Racovitii (MihaI-Vocli), 12.RadovicY (loan, negustor), 105.Radziwillow, 67. .Rahova, 110-z, 139-40, 147, 159,

Rimnic, xo, 28, 30, 35, 44, 48,52-3, 56, 61, 63-4, 67, 74-6, 82,85, 88.9, 92, 105-6, x13, 116-7,121, 123, 129-30, 133-6, 143,146, 148, 151, 156, 163, 168,

TABLA 111111EL OE 183

P

184 TABLA NUMBLOR

Ritoridt (Petrachi), 39.Rlul-Sadultil, 171.Rlurenl, 86, 89-9, 92.Robilnestil.Plitezulul, 45.Robescu (Matache si Constantin), 93.Robestl (sat), 93.Rodna, 87.Roman, 83, 113.Romana(1 (ispravnicY de), 70.Romaniti, 157.Roset (Attica), 66. (Dumitrachi), 641,

89. (Märioara), 51.

Sadova, 134.Sakellario (baronul Constantin), go.

(Gheorghe), 55, 66, 89, 92, 134.Salcia (sat), 107.Saleva (localitate), 147.Salih-Aga (1822), s55.Samurcas (Alecu), 128-9. (Constan-

tin), 49, 53, 64, 69. (loan), x30,133, 137, 148, 152, 158. (fiulsill), 148. (Marghioala), 77. (Zoi;a),

47Sändulescu (Dumitrachi), 39.Safi, 29.Säueff (sat), 167.Saya (bimbasa), 119, 145, 148.Schiliti (Dumitrachi), 22.Schladen (baronul de), 99,Sebesul-de-sus, 87.Seoul, 113.Seghedin, 170.

erbinestl (jud. VIlcea), io8.Serdarul Stanciu (Mare-Logofitt al

Divanului), 109.Sibiití, 17, 19, 21, 30-2, 34-5, 37-8,

45-7, 54, 57-63, 65, 68-71, 74,81, 83, 87, 89-9o, 92, 97-9, MI,129-32, 134-6, 138-41. 14411148-9, 152, 159-61, 169, 171.

(Str. PoplIcif), 91. (Closterul), 52,56. (Drotlef din), 168.

S

Roznovanu (Nicolae),Rukman (consul rusesc), 16o.Rusänescu (Tordachi), 73.Rusava, 59, 61, go, 105, 122, 131,

145, 149. V. Orsova.Rusciuc, 42, 125, 127, 138.Rusi Caragicu (Logofät), 132.Rusl, 19-20, 42-3, 72, 74, 76, 92,

¡09 si u., 136 7, 143, 152-3, x55,163, 169, 172.

Sighisoara (Vasilicl Moise din), z68.Silihdar-Aga (i822), 147-8, 153,

155-7.Silistra, tog, 112, 125, 128, 159,

164. (Pass; 1822), 153-4.Slmblta-de-sus, 66.Slmboteanu (loan), 51.Sina (Casa din Viena), coo.Sinaia, 131.Sion, 55.

ipoteanu (loan), 44.SW:if, 8, 42, 117, 120, 136-7, 140-2,

145-Slänesti, 167.Slatina, 116-7, 119, 135-7.Slätineanu (familie), log. (Ecate-

rina), 76. (loan), 74. (Milial), 77.(Riiducatiu i Siftica), 28.

Slobozia (jud. God), 147.Smirdan,Socolescu (familia), 21. (Chirata), 38.Socoteanu (Barbu), 62. (Bica), 67.

(Constantin), 30, 33-3, 37, 172.(Clucereasa Stanca), 58.

Solomon (clipitan), 137, 140-1, 146.Solomon (Silimon ; staroste), 130,

136, 147, 150-1.Spited' (Ludovic Drechsler), 72. (Kol-

ler), 161.Splényi (general), 22.

Stahrenberg (contesa), 169.Stavru (Slugerul), 83.StirbeI (Barbu), 4, 6-9, 11, 14-5,

18-9, 22-4, 26-8, 30, 32-3, 35-51, 57-8, 63, 107, 115-6, 120.

tirber (Barba Dimitrie), 63, 69, 72, 75.Stirbel (Catinca), 4-6, 8-9, II, 19,

25, 27, 33, 35, 38, 40, 49.StirbeY r(Dumitrana), 3-9, i 1. (ne-

poata eY, Dumitrana),StirbeY (loan -Drigänescu), 60.StirbeI (Mariuta), 5,Stoian:(C/ipitanul), no. (Barbu), 54.Strangford (ambasador engles la Con-

standnopol), 99.Strehaia, _129.Str/mbeanu (Constantin), 3.Strogonov (ambasador rus la Cons-

tantinopol), 148.

Tancoigne (consul frances), 99.Tatarl, 148Tecuciii, 82,Teisanu (1311u0), 59, 62, 85, 88,

123, 130, 138. (roan 130140, 170.(Nica), 128. (Stab kaluti), 135.(Zoita), 59-60.

eTelegraphoss (ziar), 140.Teohari (Antohi N.), 117, 121-2.Tetoianu 108.

Tetoveanul (Saya loan, negustor), 89,Thury (Lasz16), 26.Tigani, 30-1, 81, Hs. (din Sibii6),

97.Tigarà (Costachi), 70.Tija (localitate); I 1.

Timbru (localitate), 163.Timipara, 23, 34, 57, 121.Timoc (rig), 84, 109-10.Tíncäbe0I, 126.Tintärenl, 130.2, 134, 145-Tirgovi§te, 238, 143

5216. Vol. VIII.

Stiirmer (d-ra), 66.Suceava, 91, 151.Suedia, 110.Suhaiti (localitate), io9.SUM1a, 20.Surcecuta (sat), 130.Siqescu (Stanciu), 32.Suteftl (sat), 82-3.Sutu (Alexandru-Vorlä), 122-3, 235.

(Doamna Eufrosina), 66. (Fill sälGheorghe i Nicolae), 61, 66.

Sutu (Mihal Constantin-Vocri), zon. I, 22, 26, 117, 121-2. (Fiul22.

Sign (Mihal Grigore-Voclii), 134.Sutu (Iordachi, nepotul luY MihaI

Constantin-Voclà), 24., 20, 41-2.Suvorov (generalul), 109.Székely (corniti1), 25.

Tirgu-Thulul, 2/, ¡6, 32, 35, 67,70, 76, 89, 116,118, 120, 131, 145s147, 150, 156. (staroste al), 150.

Tirlet (Alexandru), 98.Tismana, 131-2, 145, 147.Todoran (Mihail, negustor), 27, 32-3,

83, 85, 106-n.Totoc, 148.Träsnea (Nicolae), 51.Trestenic-Oglu, 114, 221.Tschudi (Rudolf de), pm.Tufan (lordachi), 43.Tufecci-Baqa (z822), 156.Tunusli, 170.Turchq, 93.Turd, 23, 19, 36, 41-4, 53, 69, 84,

89, 92, 106 Vi u., 117 si n., 129,163, 168, 170.

Turnavitul, 108.Turnu-Mägurele, 108-9,Turnu-Rosu, 105.Turtucaia, 20.

12'

TABLA /4tIMELOB 185

186 TABLA N11/1311,011

uUllrich (Adam), O. UngurenT, 140, 147.Ungrovlahiei (Mitropolia), 128. (Dio- Ungurl, 137.

nisie), 16o. (Filaret), 25. (Grigore),81-2. (Grigore al II-lea), 164.

V

V ictirescu (familia), 45. (Iorgul, 150-I.(Nicolachi), 130. (tefan), 49.

(Zinca), 49-50.VictirestY, 110. (din deal), 98,Mean, 117-8, 120, 122, 147.Välcinescu (familia), 40.Varadi (Hristea), 113.Varlaam (13alasa), 72-3. (Constantin),

41, 127. (Nicolae), 64-Vasarheiil, 87,Vendoti (Gheorghe), 9.Venetia, 73.Verona (congresul de la), 66.Vestem, 87.Vidin, 84, 1o8, III, 113-4, 116,

119, 123-4, 148, 150, 152-3, 156,158, 160-1, 170. (Pasa de), 62.

Viena, 8-1o, z 5-6, 19. 24-6, 31,

35-7, 39, 42, 44, 46, 48, 571 63,66, 73-5, 81-2, 86, 98-101, 105,139, 154. (congresul de), 169-70.(marca dc), 86. (tipografal Bau-meister), 9. (tipografia Mechitari-stilor), 149. (di.. alfatti), 172.

Zalic, 99, Pm.Mitretsnu (C.), 59, 60, 62-3. (mama

luT), 63. (Dined), 69, 89.Zdvalu (sat), Izo.Zavidenl, 143-¿ea Bermudez (ambasador), 99.ZevedenT, io6.

X

Xenocrate (dr. Atanase), 99.

Viisoreanu (Constantin), x7, 38, 123.(Catinca), 59. (Ioni), 59, (Elena),89.

VlIcea (si ispravnici), 5, 22, 26, 33,371 46, 63, 72. (sames1), 58.

VIlceanu (Pavel), 6o.Virciorova, 145-Vistierul Pirvu, 52.VizirI Mustafit-Pasa, x18.Vlidlianu saü Vlidoianu (Clucerul),

118. (Constantin), 43, 74-5, 162.(Frosimta), 75, 162. (loan), 52.

Vlbidescu (loniti), 67. (Nicu), 54-5,58.

Vlidesti (sat), x68.Viadimirescu (Papa), 145-Vladimirescu (Tudor), 129 0 u.Vlahnti (loan), 54,Voguridi (§tefan), 158.V oinescu (N. I.), 93.cVolohiir» (regiment), 113.Vorvoreanu (familie), 140.Vulturescu (Constantin), 47.

Zimnicea, 112.ZirnestY, 87. (BratuI Baiul), 87 8.

(Bratu Nutul), 87. (ay ciirikisi),(ptrgarul lor), 87.

Zlatna, 59. (Ghita Tolea), 87. (ertdrut I:Mine), 8.

Zmiirdestet, 72.

Acachele (marfa), 40.Ace de ciur, 40.AianT, 140, /6z.Alice, 3, 24, 31, 36.Amanet, 46.Amdidil, 36.Ananas, 34-5, 38, 40, 43, 52, 74.Anghi [let, 171.Anteriii, x6, 18.Apä acrli, 19, 28, 41.AO de melisa, 43, 45.Apt{ de obraz, 8-9.Api de Spa, 8.Apiirlitoare (=evantaliu), 7.

Baglamale (=--balamale), 41.Balsam de lerusalim, 87,Balurf, 76.Bamboli-Waaren, 92.Beni, 83. (rosiI), 81.Basmale, 8, 81, 85.Bas-vinitorf, 40.Bitiste, 32.Be0egl, 128, 137, 141, i56.Beslicl, 89, 91.Bella, 149. (turci), 159.Biberon. V. p1osch4e,Bimbasf, io5.Binis, 18.Bir, 126, 140, 151,

TABLA DE LUCRURT.

A

Apliteciirie, aped* apoteca, 8, 17, 51.Arendasl, 138.ArgintariT, 22; 34, 37, 52, 721 99.Armisarit, 172.Arme, 31.Armin/tip', 39.Armitlie, 39, 73.Arpkeg, 3, 74.Aspri, 86.Atil, 81, (nemteascii), 4.Atlaz, 33.Aufsatz (budinca), 14.Avaet, 88, 159.Avgl-Ba,sa, 40.

13isericii (descriere de), T T 5.Blanl, 92. (de samur), 24. (de vulpe),

85. (de vulpe de Mosc), 3.Bogaclii, 29.Bugcea, 18.BoT, 41, x t,Boiit, 15.BolT : Dropici, 31. FrigurT i ne-

bunie, 21-2, loco. Junghia, 46.Lungoare, 107. De mina. 25. Deochl, io8. Piaui, 17. De stomah,65. Thermolimicò, 22.

Borangic, x6.Bosceallc, 24.Brasovenie (matra de), 86.

188 TABLA DE LITCRUBf

BeiiOr); 41.BrIna, 170.Brtnisor, 3.BrIli de Constantinopol, 23,Broascl de ficr, 42.Broasclt testoasä, 37.BroWain (coloare), 41.Buctitärese, 29, 42, 77.BooMarl, 32.

Bumbac, 14, 39, 40, 54, 56, 68,81. (cu papurä, cret), 83.

BumbY, 171.BumbaOrl', 44, 157.Burdare, 18.Burtä 6z.Butci, 6, 9.41, 16, 27, 32, 42.Butelug, 10.

Cabarale (=flutur1), 18, 24.Cliciull, 18.Cafeit, 17, 33, 36, 75, 89, 134, 152.Caí, 9, 15, 31, 39, 77, 89, ZOO,

171-2.Caice, 107.Calip (calup), 36.Calarabie, 30, 41, 44.

164.Ch!Uri, 163.Caleascii, 68, 70.Calfe, 54, 89.Cimäras; 84-5, 106, 154.Cámd, 3, 56.Camerhol, 85.Canafas, 65.Canapele, 23-4, 128.CanarY, 28, 33-4.Cande, 3-5, II.Cande1, 8z.Cantare, 83.Capace (de blänY), 3. (de bundh), 85.Capelä, 71.Capere, 29-30.Capichihaiele, I 2,ClIpitard (in Ardeal), 4r, 170. (in

Oa), 131.Clipral (=caporal), I it>.Cdpräritä, r68.Capra, 167.Carl tmpärlitestY (In Ardeal), 83.Cammbe. V. calarabe.

Caranfile (7..--gäräfl), 8.Cark'te, 3, 5, 6, io, 25, 54-5, 65, 88.Cäräug, 87-9, 93, 132.Cardamit (sliminti), 43.Civil, 24, 99. (de bisericä), 66, (do-

cumente), 3, io5. (de joc), 47.Cartofiol, cartafion (conopidä), 44,

82.Carton (=cit), 85.Casa hapiletteascii, 28.Cascaval, 5.Castron, 41.Mane, 146, 171.altel, 9, II, 34.CatergarT, 143.Catuie, 18.Cazane, 75.Ceainic, 16.Ceaiii, 4, 5$ 51.Ceam, 42.Ceaprazuff, 24.Ceapsii,Cearg, 37, 53, 163.Ceasornice, 4-5, 321 38, 47, 97-8.

Ceaug, 14.Cepe de mare, 48.CerbT, 49.CerceT, 92.Cercevele (gergevele),Cetarff, 51, 86.Chebernitä, 97.Cheschernet, 105.,

Chirie, chirigii, 124, 159.Chiparoz, 18.Chivere, 83.

49-50.Cintare (masurg.), 41.CiocoT, 12, 130.Ciocolata, 5z.Cipce, 30, 33.Cirmuz (carmez), 88.CirnaV, 15.Cisla, 64.Cluma, 24, 269 31-4, 42, 113, 161,

163, 170.Clac, I19-20.Clopote, 3-4, 19, 29, 47.Cocos de munte, 170.Cofä, 83.CojocarT, 89.Comet, 131.Conace, 147.Condite, 19.Condurl, 25.ConfeturI, 19.Conopidil, 36, 44, 56, 74, 82, 113.Contes, 23.Copoiast, 49.

Dascall, 37, 47, 64, 74-5.DellY (turci), 150-1, 153, 156-7.Dereclil, 91, 149.Desagl, 3.Diadi ardelenl, 83.Diaconl, 167.Diadema, 75.Díjmarit, 49, 91.

E

Eizindariä (moneda), 30.

Fachiol, 8. Ferdele, 83, 130.Farfuril, 6, 7, 18, 28, 41. FeS111i, 134.

Fati tn cask, 77. (nemOaica), 55. Fideh, 19.

CopurT, 14, 16, 33, 85.Cordovane, 3, 85, 90, 116, 131, 133.Cort (=cortel), 6, 7.CorturY,

Copare, 158.Cotei, Il.sCraT, (=vagabonzi), 122.Crimatartar, 39.Creditor, craditor (sto(A), 51, 56, 85.Creitarl, 36, 39, 59.Cremn4er (galberii), 91.Cripsiou, 55.Croazele (=croisé), 52.Croitorese, 98.Crontalerl, 91, 149.Crnmpine (=cartoff), 130.Cud, i6o.Cucuruz, 146:Cuie, 97, 162.Cuisoare, 8i.Cunupidä. V. cunupidii.Cupe. 39.Curatenie, 8.Cutite, 6, 16, 22, 34, 81, 85,Cutremure, 107, 131, 163.

Dobtoda, 49, 91-2.DodecarI, 71. (fals1), 162-3.Doftorrf, 10, 15, 17, 24-8, 30, 45,

52. (pmfilii), 31.Dragon'', 107, 146.Duce (monede), 146.Duicep; 18, 23, 75. (de coarne), 52.

TABLA DE L170111JILt 189

Fier, 45, 163. (de dike), 22. (decopthrI), 22. (11111g pi scull), 93.

Fin, 38, 109, 137, /5o, /53.Firotrop, 85.Plane), 168.Flinte, 31.FlorY, 39,Florintl, 3x, 39, 49-50, 52, 63, 87,

46, 172. (de birtie), 66.Flus (stofil), x6.Fluturf, 33, 39, 40.FoarfecY (de biirbierI), 8x.Foipare, 117.

Galbera, 31, 501 92, 1493154. ((Alan-deg), 45, 91, 169. (cursul), 71, 92.

G./ilea/1i, 146.Garduri, o6.Gazde (in Ardeal), 17.Gazetarl, 35, 49.Gazete, 8, 9, 27, 32-3, 35-7, 39,

43, 45-8, 65, 68, 116, 152.Geamurl, 41.Gevrea, 40.Gheneral-comando, 146.Gherlanturl (=gbirlande), 5x.Ghetrucht (stofX), 85.

Hag kr, 6.Heine, 33.Hambac, 81.Hamef, 82.Hamurl, 14-5, 27-8, 35.Hanurl, 45.

ale MoldoveY i TeriY-Romii-DWI, 32. A Oltenia, 26-7.

HaO, x7.Havaeturl, 149.

II

G1l/5d (de piroiii), 42.Giubeit, 4, 16, 18.Gliijute, 87.GogoA 83.Gradinarl, 4-6, 15, 25, 30, 35, 43-4,

47, 52-3, 74.OrämiticY, 44,Grgunte, z so.Gripsorl, 91, 149.Grlie, 123.Grifpan (vipsea), 8.Grill (pretul 146,Grosite, 91.

490 TABLA. DE LIICIBUBÌ

Foltine (florY), 86.Fotolfi, 77.Fritie, 123.Frine, io.Frucaralabff, 82.Frunziparli, 14.Frusil (seminturl de), 82.Fumirit, 86.Funduci, 91.Funduclfi, 149.Funtl (sail funturI), 3, 5, lo-I, 14,

19, 21, 29, 32, 39, 40, 54.FIliCtliite, 22.

Hinteil, 17.Hirtie, 32.Horbote, orbote, 7, x 1, 53.Hotare, 76.Hottirnicii, 99.Hoti, 55, 145.Hrisoave, 18.Husarl, 83, 106-7, I72.Huzmet, 37.

Iligaru, 24. V. 0 kern.Ibri0m, 8x.'chide", 91.Icramurl, I 52.leer, 19.IenicerY, 13.Ierologhie, 23.I14 (In Ardeal), 83.imprumut (Cu amanet), I41.

Jder, x8.Jimblulio, 31.

Liia1110, 21, 39.LlicrIcioarli, 17.Lddlituie, 41.Lidi;e, 29.Ulm11, 4, 7.Untipare, 93.Llintul, 38.Lavantil, 51.1.6ziret, 3, 21, 61, 73, 90, x17, 133,

139, 159, 161-2, 170.Lebadea, 19.Legltoti de clirtY, 32.Legituri, 86.LegkurY (de surupiturft), 74.Le", 35, 38, 47, 56, 61-2, 64, 68-9,

75, 82, 86, 89, 92, xos, 126,

TABLA DE LUORTIR! 191

Inele, 18.tngropare, 169.losagurl, 15.Isciliturl, 21. (falp), 82.Iscoade, ¡40.10ice, 18-9.Ispravnicl, 107.Iuzluci, 91.lzmene, 3, 16, 25.

Juganl (cal), 15, 53.

128, 142, 144, 162-4, 172. (new-test°, 50. (noI), 91. (turce0.1),

49, 71Lint!, 86, 92, 107, 139, 146-7.LInarI, 13.Lingurl, 6, 22, 34.Linte (de supli), 81.Lipcanl, 18.Lipscinie, 86.Logaeti de Divan/ 37, x13.Loarie, 77.Lotl,Lude, 151.Lag, 114.Luidorl, 91.Lumlniiri, 14, 77. (da cearii). 54.

Macaroane, 19. Mlirgäritart, S.Madile, 46. Mlirgele, 92.

Madem, 3. 4. Maria0, gr.Mäghiran, 171. Marpu0 (florT), 86.Mahmudèle, 92, 149 Mask' lwasci, 33.Mafia, 22. Masalit, 19.

MAjI, 93. Mitsui, 23,Malteh, 19. Materie (= stall), 4.Mi/141, 3, 4, 8, 33, 81. Milz1, 61.

192 TABU DE L110BUBI

Mari% 44.Meld', 39.Menzil, 13.Mese (fete de), 68.M ezat,

Micsunele, 82.Min, 170.Mere, 37, 83.Migdale, 48.Minaret, 33,Mindir, 15.Misfit.; 91.

MiVI 34.Mitropolie (judecati la), 29.

Mirämn, 7.Nasturl, 3, 86.Nemes1, 30.NemtestY (haine), 144.

Milne, 18.Obor, 89.Ocale, 146.Ocnan, 132, 139, 150.Ocne (dares lor In arendli), 83-4.01, 13, 140, 147.Oierit, 16, 91.

Pliftillute, 38:Mare, 8.Paie de Italia, 71.Pilane, 151.PaläriY, 64.Palasca, 19, 83.Paler (praf), 3, 24.Pandun, 124, 141-3, 145, 147.Pantoff, 8, 33, 41, 81.PapucI, 168. (de Constantinopc,1), 9.Papusile, 8t.Parale, 41, 83, 92, 1191 159.

o

mom% (pietre de), 83.Mobile, 17, 55, 76.Mocill, 38.Moneda, 149. (ems), 92, 162.MorcovY, 44.Most* 54.Mucavit, 85.Musami, 65.Musetel, 82.Musicasl, 172,Must (pritocit), 25.Mustra, 97.Musulin, 32.

Nisfiele, 91.Nucsoara, 14.Nana (ospiit de), 29-30.Mira, t8.

Olac (cara de), 14.Oratie, 12.Ordie, 112.Orez de Italia, 14.Orloiti, 21.Otet, 29.

Parcel (fr. percal), 85.Pappoarte, pasus, 90, 153.PlitranjelPene, 18.

1311runie», 44.

Perne, 29, 65, 168.Perspectiv, 151.Perna, 50-1, 53-4.Perucag, So.Pesinefil 33, 41,

Brasov), 81.Pesfi, 100.Petaci, 91.

81, 113, 153. (de

Pe tealii, 48.

Petire, 45.Pichet (stora'), 56.Piel, 93, 115-6. (de caprä), 15, x8.

(de cale), 45. (de urs), 15.PieptenT, x6, 85.Pilurl (= pilule), 8.Pinzä : de Eperjes, 29. de Linz, 32.

de rufe, 71.Pirctilabl de sat, t6.Piroia, 42.PiFoturT, to, 14, 21, 41.Pistoale, 31.Pitiqui, 30.

22.

139.Plapomä, 56.I lastru, 30.Ploschite de sup; 85.Podan, 159.PodurT, 93, 105, 109-10, 133, 152.PolcovnicT, 33, 140.Policandre, 5.Ponciii, 51.

PorcT, 4, 8, 26, 30, 32, 34,41,47, 54-7,62, 68, 105, 159. (Or de pore), 92.

Rachiti, 75, 147, 163, 168.Itädvane, 7,Raft (raht), 17, 23.Riv4 de sträjI, 136.Ritzboiti de strugurl, 63,

74-Retete, 25-6, 35, 5 1-2.Ridichl de lunä, 44.Rif (miisurA), 51, 85.kohl (tIrg de), x4.4.Roc (sämIntii), 43.

TABLA DE LITOICUBI 193

Portan, 16, 105.Portelan, Jo.Portocale, 7.Porumb, 109, 142, 152.Pc0, 36, 44-5, 58-9, 82, Ho, 121,

134, 136, 138, 243, 16o. (ru-seascä), 121, (a Constantinopulei),143. (cipitan de), 48. (epistat de),54-

Potamqter, 47, 171-2.Portal.. 15, 51, 67, (civil), 134-Potecag, 114.Potere, 114.Povodnicl, 7.Pral de puF.5, 19, 24. (paler), 36.PräjiturT, 42.Prepelite, 1.

Prezentin, prezintio, 14, 32, 37-8.Pristavl, 149.Privigheri, 170.Procovet, 85.ProtopopT, 130.Puhpinter, 169.Pungl de haul, 27, 84, 124.Purtulan (coloare), 85.PutT (puKhT), 76, 85. (de vInat), 93.

RochiI, 18.Rogojinä, 139.Rogojioarit, 28.Rom, rum, 28, 51.Rota0 (cal), 27.Rozmarin, 5.Rozol (de Breslau), to. (de Franta),

14.

Rubiele, 91, 149-Ruble, 72.Rucavete, 69.

5216. Vol. VIII. 13

SAftiene, 82. SalahorT, 44.Saiale, x6. Salam, 14, 37-8.

38, 68. 44.

194 TABLA DE LII0AUBt

Tabac, 32, 116, x8i. (de Pesta), izo.TribicarY, 82.Tabacl, 13, ix6.Tribiicie, 107.TachnurI (=--serviciI), 86.Taere,Taihnungurl, 69.Talere i talerY, 3, IO2 41, 133, 154-

(cu gripsorl), 61,

§ireturI, 86.%nab.% 24, 39-Sirop, 51. (de Ilmlie, de migdale), sr .Sitii, 3.Slobozie (alatuire de), 119-20,126-7.Sobe, 82. (de fier), 21. (oarbe), 21.Soma, 22.Soclicite, 30-I.§oflan (-----pfran), 3, 81.Soln4e, 34.Spglitoare (nemtoaiat), 32.§pic (fiaare), 86.SpinärT, 17.Sp itale, rz r.Sp4erl, 31, 48, 137.Sp4erie, 25.Staficte, Ç.§tainvain, 29.Stamboll, 9*.SteagurI, 136.Stic16, 400.Sticliparg, 5.Stobor, 151.Stocaturl, 46.Strecuraoare, 17.§trarnfl, 25, 33, 85.§tuc, 85.StudentI In stainlitate, 139. (pentrn

medicing), 44. (in 63, 66.(In Viena), 154-

§ubi, ix 8.Sucitud, 85.§uh (Schuh), 33.

Tapet, 70.Tas, 17.TechinT, 91, 97.Tefe, 7, 85.Telatin, 32, 68.Telegarl, 11, 14, 30.1, 35, 37, 53, 62Teler (lelintt), 41.Tenechea, 8z.Tenechelil, 84-

SiMuff, silitruff, 25, 43Sethi, 4.§alurl, 151.Säminff (felurite), 3, 22, 25, 30, 36-7,

44, 48-9, 74,, 82. (de floe), 86.§ampanie, 51.Samson)", 40§ant (pedeapsi), 142.Sipun, 36.Sardele, 30.Sare, 75.sitri de capri, 61, 92.SciirI de cal, 16.Scifuna0", 136.Scaune, 23-4, 77, 128.§coll de sal, 31.Scortiparil, 14, 45. (unt de), 7-Scura, 51.Sculipare, 45.Scumpie, 157.vea, 16.§eice, 1,38, t

elari, 98, 167.44, 82, 113.

Scpet, 21.Sepe;e1, 18.§ervete, 6, 33, 68.Slant, 92.Sfantih, 36.Sfeprice, 4, 12, 14, 17, 23, 34, 41, 53'Sfimolt, 85.§iftuh, 85.Silitrit, 41.

TeAll, 24.Tilipan (lalea), 86.Timar, 87.Timpli, 16.Tiparoji (flori), 86.Tipsil, 3, zo, 28, Sr.Tipsioare, 23.Tirighie, 29.Tiriplic, 39.Toalä, 144.Toc, ¡6.Tocuri, 85.

T013 29.

Ulee, 31.16, 85.

Umbrelä, VI 54, 85.Undelemn, lo. (de Frat4a), 30. (de

Luca), 29. (de Provena), 14.

Vaccinä, 72.Varna, 39, 82-4, 89, 133, 146-7,

159-60. (a baitilor), 31.Vames-Mare, 84.Varza nemteasca, 44. (roie), 44.VitasY, ros.Vedre, 49.Vermia., 32.Verg,Vieri i vatag, 57.Vinuri, 49, 61-2, 68, 71, 82-3, 113,

144, 147, 150, 163. (muscat), 7,14. (vechiri), 49. (de Ardeal), 33.

Zagati, 18.Zahar, 33, 36, 48, 8i, 152. (cutie

de), 16.Zaherea, 16, 105, 107, 113, 131-2,

137, 140, 143, 15c-2, 164.Zaharicale, 29.Zambile, 91.ZapciT, 134, 141, 145-Zarafi, 38, 134.

TABLA DE LUCRUM 195

U

V

Topurf, 32.Tovarksfi de negot, 3.Traiste, 10.Trata, 56.Triminie, 69.Tropiuri (marfa), 85.TufecciT, 40.Tulipan, 171.Talumbe, 75.Talus (tuzlucT), 81.Tunsurii, 13.Tutun, 18, 24.Tutunärit, 91.

Unt, 5, 152. (de anison), 5.

Urcioare, 39.Uruiala de porumb, 33.Uscitturi (mtncare), 29.

(de Brabant), 1o. (de Dragifani),5x, 57, 65. (de Frontignac), 8,ro. (de Festal), 43. (de Rin), 14,29. (de Spania), 30. (de Tokaj,Ausbruch), 10, 14-5, 217 297 30,34. (de /aril), 24.

Winn-kit:1', 49, 91.Vinatori, 31.Vite, 92, 159. (cde vaci,), 61.

103.

VolintirT, r06-7, 1c9-10.VrabeV, 36.

Zarfuri, 22.Zavoii de Viena, ro.Zivor, 42.Zeciuialä, r67,Zgriplorl, 92.Zidaff, 168.Ziotf, 39, 51, Sr, 167.Zmulturi, 13.Zugravi i zugriveala, 7-8, 16, /69.

Alaman, 168.Aldea, 87.

ONOMASTIC.

A

1

B

Badtul, 87. Bede, 85.Bilotti, 32-3. Blislav, i67.Balea (doftoroaie), 87. Bontea, b2./3-ilutti. V. Teisanu. Bums, 87.

C

FFlora, 167. Fotescu, 4.Folcalluc, 5.

G

Giurea, 87. Greghi, 167.Green, 171.

Anastariu, 56.Anises, 105.

Calea, 167. Coman, 85.Caradima, 59. Comänel, 170.Chera0, 21, 38. Cornea, 82.Cipico, 167. Cosirini, 105.Ciupec, 64. Cosa, 81.Cocea, 115-6. Covilticii, 82.Coles, 87.

Dan, 171. Dragobete, 141.Done, 87. Dragu, 167.

Ierpalie, 105.lova, 105.

ONOMAST1C

H

Huzariti: 171.

I

1

JJuta, 131.

Mandita, 33. Mitrica, 167.Manid, 168. Alit, 168.

N

Naciu, 131. Nedelea, 168.Naum, 115. Nenul, 82.NedelcovicY, 93. Nichitoaia, 115.

RRosianu, 3.

sSiindrut, 87. Sfetco, 167.Serb, 87. Sora, 168.Serpelie, 87. Stireciii, 85.

TTinitsuicil, 39. Todorcea, 119.Tipeiii, 87. Tolea, 54, 87.Tiren, 13(5. Tudura, 168,Tirca, 141.

UUdra, 167.

VVizastra, 63.

Iraca, 167.Iuga, 87.

197

0Ocnaru, 14, 16.

1

Odor, 93.

PDive!, 3. Pihtu, 5 1-2.Peptinaritl, 39. Podescul, 3, 167.

Canarlii, 16.Cant-Marie, x6o.Capital, 45.Casarmä, 149.Capton, 171.Cuptonti, 171.Caupon, 84, 151.Chesaricesc, -eased, 27.Chesarul, 25.Chesat, ¡60.Chisbapna, 143.Cilibia, 9.Cocon, 35.Comando, 134.

LEXIC.

A

B

Bagatel, 17, 44. Boite (-.=pravaliT), 17.Baca, 150 BotiO, 75.Batalionurr, I 12-3. Botul pieff, 15.Berberlic, 16.

C

Comisie, 172.Comision, 162,Condipone, conditioane, 191 84.Conpli um, 88.Còpie, 20, ¡31.Coptura, 10, 30.Cordon, 134.Corona, IC%COSTM, 9.Coverca, 1o8.Coviltir, 65.Crases (xpítotc), 91.Cusur (=rest), 41.

Acatastasie, 113. Artic (articurl=articol, articole), 92.A detorill (=dator), 138. Ascherlil, 154.Aina (=hair), 29. Ataxie (=neorinduialit), 22.Aliverdisi (a), 35. Atisoarii, 50.An firiir (=Anfahrer), 142. Avantgardä, 134.Apostat, 146. Avanterui (a), 168.Arca, 162.

Emberdefsi (a), 71.Embericlisi (a), 58.Embodisi (a), 46.

Familie, 117, 133.FigurT, ¡4.Fino, 14.Foli4a (a se), 6.

Ghinarlileasii, 18.Ghinarariii, 19.

Hacareturl, 39.Hagial, 30.Hagurit, 163.Halaiii, 149.Halbmond, 134.

Imputera (a), 86.Inclinat, 65.1n1, 137, 140, 142.1iW.an0e, 160.

Lele (= sor5), 26, 87.Lotter, 85, 112.

E

Englengeit, englingei, 9, 131,Esenpe, 45.

F

Forma, ¡9.Fraicorp, i 1 0-i.Furma, 18.

G

I Gobearnie, 82.I GubArnatorita, ¡7.

H

Hsieh, 7, 13.Hamill, 83.Haq, 162.Hausbiif, 84.Hurda-burda, 83.

I

Interisi (a --.= a interesa), 243-Ipsilandiofi, 143.Istina, 103.Izbritni (a), 56.

JJugravealtt, 16.

L

Luxus, 8g.

LEXIC 19g

D

Dama, 34, 49, 69, Doaletil, 55.Declitrilui (a), ¡43. DocumenturY, 172.Delicat, 69. Duhomnic, 17.Discolie, 135. Duzink 19.

200 LEXIO

Madamii, 52.Magazin, 42.Milgiizie, 85.Mamuzel,

Mansup, 114.marlui (a), 109,

f12, 134.Mebele, x35.Meditan, 172.Mehmezi, 163.

RI

N

Naimod, 9, 14. Not§, 34, 129.NaZar, 123. Novine (=Off), 90, 143.

o

Ocazion, 64, 150, 158. Orbiciune, 171.Omilincios (=umilit), 89. Osteia (a se), 26.OMUr, 12. Otar, 105.Oratei (=oratie), 20. 0 tomanY, 58.

112.Minotarl, 107.Minzi (a se), 172.Molifsi (a), 162.Monedk 89.Mortificilui (a), 82.Mumbac (=--bumbac), 41.Munition, 134.Musick 163.Musa', 62.

Pochimen (=ipochimen), 52.Politick 123.Pomupr,Portioane, 15, 26.Präpftdr ii8.Preveleghiu, 18.Printip. 84.Printipal, 145.Pritoci (a), 51.Prociematioane, 134.Prodosi (a), 142.Proftaxi, proftasi (a), 63, 129,

/54.Pronomil, 21.Protes, 143Provalisi (a), 75.Purtione, log.

Pa, 12.Parachinisi (a), 44, 131.Paraxine, 131.Parola, 42.Parolist, 24.Pa.saj, 142PAstraritii, 17.Patrida, 136.Patrie, 141.Patrolk 107.Periclisi (a=a empericlisi), 129.Pericol, 18.Perieres, 143.Person, persoane, personii, 6.Pihotli ,

Piscupie, 115.Plask 145.Poblicului, poblitarlui (a=--a publicit),

19, 137.

Raeliag, rebeliag, 143, 147.Raritet, 14.Risticnire, 115.RIfitg, 25.RitzyMire, 116.Rebelion, 59.Reg* 156.Reghement, Ia.

Vaperurl, 56.Varo, 110.

Zaif, 69.Zalisi (a), 136.Zarif, 18, 21, 38, 41, 51-2, 56.

S

TTabanii, 129, 131. Tevaturi, 17.Tatar; r55. Titlu, 12.Tefaric, 170. Turiluglil, 23.Tenculet, 18. Tutun, 85.

11

trdinar, 8.

V

Regularisi (a), 159.Rqmea, 17.Respette, 115.Retet, 26.Revolutie, 135.Revolution, r6o.Roafitit, 171.Rol, 69.

IVisiti,73, 133, 135-6, 172.

Volos, 82.

Z

Zariflic, 46.Zbredui (a) (=-- a zmeredui), 31,

5216. Vol. VIII. 13*

LEXIC 201

R

Sahtisi (a), 139. Speculation, 164.§armit, xxo. Speties, 91.§art, 12. §pioni, spionT, 112, 116.Sirvitia, 15. Spudaxi (a), 44.Sentement, 172. §teab (Stab), 17.Servis (service), lo. Stenahorisi (a), 58.Simberi (a), rxr. §ti4tant, 20.Singeplil, 85. Strapatie, 22.Solda, 109. §tuc, 61.

iNDREPTART.

P. 16, r. 1 de jos ceteste : «copilla pentru «copillaP. 33, no x65, cetepe : cminavets, pentru cininaretv.

n° 280, cetWe : eceres, pentru «are,.no 290, rtndul 7 dejos, ceteste : ir dum[isa]le, pentru xdum[ita]lev.

P. 68, n° 452, ceteste: «1823v, pentru c1822,.P. 121, r. 3 de sus, suprimii odati tpunea, lar la capul eindului, ce

tete: «las pentru «ab.P. 127, r, 3 de sus, ceteste: «vol», pentru «nrif«.P. 130, no 182, ceteoe : cStan Popoviciv, pentru «Stan Petrovida

TABLA DE MATERIT

Pag.

Scrisorl de boieri I

ScrisorT de negustorT 79

Ill. ScrisorT de striiinT 95

IV. ScrisorT istorice 103

Tablele 174

De ace1a0' autor sint Inca in librarle:

LeT

StudiT i documente cu privire la istoria Rominilor, VI . .

. , 1 . . , . VII 6., V O 2 D . IX 3.50

XII.. 4. , . . XIII 3.50

Brapvul §i Romlnii 6.DrumurI ..si orase din RomAnia 2.50Sate si Mángstiri din Romgnia 2.50Neamul romgnesc in Bucovina . 2.50Neamul romgnesc In Basarabia 2 50Neamul roingnesc in Ardeal li tara Ungureasca, 2 VOL 5.--Inscrip¡il din bisericile Romgniei, I. 5.Istoria lul Mihal Viteazul pentru poporul romlnescIsloria lui Stefan-cel-Mare pentru poporul romgnesc (cu. note) 2.50Geschichte des rumänischen Volkes, 2.vol. 25.

-

. .. ... ... -

-