• Bobbio Norberto – Liberalism şi democraŃie CAP. LIMITELE PUTERII

- Limitele puterilor statului -> stat de drept - Limitele functiilor statului -> stat minimal

STATUL DE DREPT = poate exista fără ca statul respectiv să fie limitat din perspectiva funcŃiilor. Statul social modern este statul bunăstării sociale, este un stat care intervine în viaŃa economică, este un stat care acŃionează keynesist. FuncŃiile sale economice nu sunt limitate; administraŃia intervine economic şi social. = transformarea drepturilor natural in drepturi protejate. = subordonarea puterilor publice. = puterile publice sunt reglate de norme generale (legi fundamentale).

• Sensul slab – separaŃia puterilor în stat (sensul lui Kelsen); puteri publice reglementate prin norme generale; ConstituŃie; putere exercitată în limitele normelor juridice; legile guvernează, nu oamenii (sensul lui Montesquieu). subordonarea statului faŃă de drept, o ordine juridică/constituŃională, piramidal ierarhizată şi sistematizată de legea fundamentală. limitarea puterii politice prin intermediul dreptului. Puterea politică creează normele juridice, iar normele legitimează şi limitează puterea. (Bobbio)

• Sensul tare –recunoaşterea şi garantarea în practica politică a drepturilor fundamentale ale indivizilor prin ConstituŃie, ca drepturi inviolabile. (Bobbio) s-a dotat cu mecanisme constituŃionale pentru a pune în practică încadrarea puterilor publice în norme juridice şi pentru garantarea drepturilor individuale fundamentale/inviolabile:

- controlul puterii executive să se facă de către puterea legislativă; - parlamentul - controlat de către o curte jurisdicŃională, care să judece constituŃionalitatea legilor - autonomia relativă a nivelurilor guvernării locale faŃă de guvernarea/administraŃia centrală. - independenŃa magistraŃilor, a justiŃiei în raport cu puterea politică. (Bobbio) • Sensul foarte slab –acreditat de teoria austriacului Hans Kelsen - odată constituită ordinea

juridică/politică a statului, orice stat este considerat stat de drept. STATUL MINIMAL = poate exista statul minimal economic, fără să funcŃioneze statul de drept. =>> funcŃiile de stat sunt limitate, dar nu şi puterile statului: Monarhul absolut (deŃine puterea politică absolută) se mărgineşte dpdv economic, la desemnarea proprietarilor, nu intervine pe piaŃă sau în viaŃa actorilor economic limitarea funcŃiilor economice ale statului; rareori prin stat minimal se înŃelege statul agnostic, neutru din punct de vedere al opiniei, laic, secularizat. presupune limitarea funcŃiilor statutului: în domeniul religios (în sfera spirituală); în domeniul economic (în sfera materială). STATUL LIMITAT : Stat de drept - limitarea puterilor împotriva statului absolut. Stat minimal - limitarea funcŃiilor împotriva statului maximal/social. DEMOCRATIE = ansamblul regulilor a caror respectare e necesara pentru ca puterea politica sa fie distribuita intre cea mai mare parte a cetatenilor – guvernarea poporului. = idealul pe care guvernarea ar trebui sa-l urmareasca -> egalitatea = dezvoltare naturala a statului liberal insa doar daca este privita din perspective formulei politice => suveranitatea popular => extinderea sufragiului. = necesara pt pastrarea drepturilor � o functionare corecta a metodei democratice.

LIBERTATEA SI EGALITATEA = valori antitetice – nu se poate actualize una fara limitarea celeilalte o societate liberala si de liber schimb este inegalitara; o societate egalitara este neliberala. conceptia liberala – individualista, conflictuala, pluralista. conceptia egalitara – totalizanta, armonioasa, monista. Egalitatea in libertate – oricine trebuie sa se bucure de o libertate compatibila cu libertatea celuilalt sis a poata face tot ceea ce nu lezeaza libertatea celorlalti.

• egalitatea in fata legii – toti cetatenii supusi acelorasi legi. excludere a discriminarilor.

• egalitatea in drepturi – drepturi de care trebuie sa se bucure toti fara discriminare de clasa, rasa, religie. lista drepturilor variaza de la o epoca la alta, de la popor la popor.

• Nira yuval Davis – Gen si natiune Cap. FEMEILE SI REPRODUCEREA BIOLOGICA A NATIUNII.

- discutii pe marginea dreptului reproductive al femeii. - controlul asupra procreatiei, casatoriei, sexualitatii – in fruntea listei agendei nationaliste. - nastere conditionata de: cetatenie, pozitie sociala, nevoile societatii.

DISCURSUL OAMENII CA PUTERE

- viitorul natiunii este dependent de cresterea sa continua (scopuri civile sau militare); chiar si imigratie. - cursa demografică se poate declanșa în cazul existenței unui conflict național pentru un teritoriu contestat,

după un dezastru național, când se impune repopularea, sau pentru a păstra hegemonia unei colectivități

hegemonice prin menținerea unei majorități etnice.

DISCURSUL EUGENIST

- Eugenia se ocupa nu de marimea unei natiuni ci de calitatea ei. - încearcă să determine calitatea națiunii prin „natură”, prin intermediul procreației selective. - Arienii puri erau obligati sa se inmulteasca (stimuli economici si sociali), iar ceilalti supusi sterilizarii. - se ocupă și de „zestrea națională” și biologizarea trăsăturilor comune (tradiții, maniere concepte

naționaliste). O consecință a fost apariția „noului rasism” – „frica de a fi înghițit de imigranți”.

DISCURSUL MALTHUSIAN - o crestere continua a populatiei poate duce la un dezastru national. - In tarile in curs de dezvoltare (Africa, America Latina, Asia, etc) - Reducerea indicelui global de crestere. - China 1970 – familii cu un singur copil / familii minoritare 2 daca primul era fata. - Efect divizat pe genuri – limitarea nr de copii, pretuirea sexului masculine, avortul si infanticidul.

„Drepturile reproductive” trebuie văzute ca o componentă vitală a luptei pentru emanciparea femeilor, iar aceasta din urmă → lupta pentru democratizarea societății.