bobath

BOBATH

METODA BOBATH-TERAPIA METODA BOBATH-TERAPIA NEUROEVOLUTIVĂNEUROEVOLUTIVĂ

numele provine de la soţii Bobath care au dezvoltat metoda în 1940 în Anglia

-terapie neuroevolutivă pentru că promovează reînvăţarea schemelor normale de mişcare

-se adresează copiilor cu paralizie cerebrala şi adulţilor cu hemiplegie

OOBIECTIVUL BIECTIVUL – – refacerea schemelor normale de mişcare şi refacerea schemelor normale de mişcare şi

eeliminarea mişcăriiliminarea mişcării anormaleanormale.. -în timpul perioadei de refacere, bolnavul hemiplegic

foloseşte în exces partea sănătoasă pentru a compensa tulburările senzoriale şi deficitul motor. Ca rezultat apar: tulburări ale balansului aliniament postural afectat tonusul muscular afectat: spasticitate sau flaciditate de

partea afectată coordonarea afectată

-în terapia neuroevolutivă se urmăreşte evitatea acestor scheme anormale promovând reînvăţarea schemele normale de mişcare şi evitarea mişcărilor compensatorii.

-în timpul terapiei bolnavul e încurajat să folosească ambele părţi ale corpului. Pacientul este tratat ca un întreg

Fluctuaţiile tonusului muscularFluctuaţiile tonusului muscular

-reducerea tonusului muscular –flaciditate (apare în general imediat după AVC)

-creşterea tonusului muscular-spasticitate(apare lent după AVC, afectând muşchii trunchiului, membrului superior şi inferior) Este însoţită de mişcări asociate (mişcări involuntare, nefuncţionale ale membrului ce apar la activităţi stresante sau în cursul dezvoltării acestora. De exemplu: MS în flexie la mers)

Tonusul muscular influenţează controlul mişcării şi funcţia membrului respectiv (coordonarea)

Pierderea schemelor normale de Pierderea schemelor normale de mişcaremişcare-pacienţii cu hemiplegie prezintă:pierderea controlului postural adică

imposibilitatea de a activa automat muşchii pentru a menţine echilibrul postural în repaus şi în mişcare. Pierderea controlului postural se asociază cu dificultăți: 1. în încărcarea părţii paralizate 2. menţinerea controlului antigravitaţional 3. activarea reflexelor de echilibru la modificări ale

balansuluipierderea controlului mişcărilor selective a

muşchilor ce controlează mişcarea membrului afectat neutilizarea membrului afectat şi compensarea cu membrul sănătos posturi asimetrice, anormale şi scheme anormale de mişcare

Modificările senzoriale ce Modificările senzoriale ce determină:coordonare determină:coordonare anormală şi afectarea anormală şi afectarea controlului motor.controlului motor.

- se oferă informaţii specifice tactile, proprioceptive cu rol în creşterea calităţii mişcării pacientului.

Tratamentul neuroevolutiv BobathTratamentul neuroevolutiv Bobath

-Bertha Bobath a folosit mâinile pentru a manipula pacienţii .De aceea tehnica se numeşte manipulare sau Handling pentru a sublinia importanţa contactului manual în calitatea terapiei.

-iniţial manipularea este statică , adică folosirea reflexelor şi a poziţionărilor pentru a modifica tonusul muscular, apoi dinamică adică manipularea activează scheme de mişcare pentru a reduce tonusul muscular şi pentru a învăţa schemele normale de mişcare.


Tehnicile de inhibiţie ↓ tonusului anormal ce

interferă cu mişcările pasive şi active

Refacerea aliniamentului normal al trunchiului şi extremităţilor prin întinderea muşchilor spastici

Oprirea mişcărilor nedorite şi a reacţiilor asociate ce apar în timpul mişcării

↓ sau eliminarea posturiilor anormale ale braţelor şi membrelor inferioare

Tehnicile de facilitare Oferă pacientului senzaţia de

mişcare normală pe partea hemiplegică

Reînvăţarea mişcării normale a trunchiului, MS şi a MI

Stimularea directă a muşchiilor pentru a se contracta izometric sau izotonic

Permite pacientului să exerseze mişcarea în timp ce terapeutul menţine rezistenţa

Implicarea părţii afectate în tratament


Tehnicile de inhibiţie - posturi reflex-inhibitorii. Când tonusul muscular = normal prin inhibiţie se folosesc

tehnicile de facilitare pentru a învăţa /antrena schemele normale de mişcare.

Pacientul participă activ la tratament chiar dacă terapeutul controlează mişcarea şi calitatea acesteia.

Terapeutul foloseşte manipularea Când pacientul învaţă mişcările terapeutul oferă treptat

controlul pacientului până ce pacientul nu mai are nevoie de facilitare din partea terapeutului.

-în paralizia flască tehnicile de facilitare se combină cu tehnici de stimulare mai puternice pentru creşterea tonusului muscular şi contracţii musculare. Aceste tehnici de stimulare oferă un input proprioceptiv puternic prin întindere rapidă (stretching) şi tapotament.

Bobath la adult

Obiectivele terapiei sunt: -creşterea gradului de conştientizarea

asupra părţii paralizate -o mai bună integrare a ambelor părţi

ale corpului - creşterea stimulării senzoriale pe

partea hemiplegică

Rearanjarea locuinţei Pacientul trebuie astfel aşezat încât partea plegică să fie

expusă stimulilor din mediu: spre uşă, spre telefon, spre televizor; pentru a determina bolnavul să se întoarcă spre acea parte o mai bună integrare a hemicorpului paralizat în ansamblul organismului.

Abordarea pacientului se va face tot dinspre partea paralizată pentru a facilita contactul vizual. Dacă pacientul are dificultăţi în întoarcerea capului, terapeutul îl va ajuta, cu blândeţe, să întoarcă capul pentru a permite contactul vizual. Familia va fi încurajată să ţină pacientul de mâna paralizată sau să-l bată uşor pe umâr pentru a creşte stimularea senzorială.

Antrenamentul pentru ADL incepe cu activităţi în care terapeutul asistă, dirijând manual partea bolnavă pentru a reface senzaţia kinestezică a mişcării corecte.

Pozitia in pat încărcarea normalizează tonusul muscular încărcarea creşte conştientizarea părţii afectate încărcarea părţii paralizate creşte aferenţele senzoriale de partea afectată Încărcarea scade teama bolnavului alungirea hemicorpului paralizat scade spasticitatea

Decubit laterat pe partea paralizată . -spatele paralel cu marginea patului -capul se plasează simetric pe pernă (se va evita hiperextensia coloanei cervicale ) -umărul în antepulsie completă şi în flexie de minimum 90° ( flexie mai mică de 90°,

încurajează sinergja de flexie a membrului superior) şi în RE, antebraţul în supinaţie cu cotul flectat, mâna plasată sub pernă

Poziţia alternativă: - cotul extins, cu articulaţia radiocarpiană în sprijin la marginea patului şi mâna uşor în afara

patului pentru a încuraja extensia pumnului membrul inferior paralizat flectat, în sprijin pe o pernă membrul inferior sănătos cu şoldul în extensie şi genunchiul în uşoară flexieDecubit lateral pe partea sănătoasă -asemenea cu anterioara, dar: -membrul superior paralizat sprijinit pe o pernă -membrul inferior paralizat cu şoldul în flexie, genunchiul în flexie, în sprijin pe pernă -glezna şi piciorul susţinute pentru a nu favoriza inversiaDecubit dorsal -capul aşezat simetric pe pernă, corpul aşezat simetric în raport cu linia mediană pentru a evita

scurtarea muşchilor paralizaţi -o pernă sub umărul paralizat pentru a nu fi mai sus decât cel sanătos -braţul paralizat în sprijin pe pernă, cu cotul extins şi antebraţul în supinaţie -o mică pernă se poate plasa sub şold pentru a reduce retractura muşchilor pelvieni -nu se recomandă pernă sub genunchi pentru a nu favoriza scurtarea flexorilor la genunchi

BOBATH -ADULTBOBATH -ADULT

BOBATH-ADULTBOBATH-ADULT

PUNCTELE CHEIE DE CONTROL CAPULExtensia capului (DV, şezând, ortostatism): facilitează

extensia în restul corpului. Dacă avem RTSC (refl tonic simetric cervical) atunci

facilitează flexia şoldului şi a genunchiului.

CAPULFlexia capului (cu flexia centurii scapulare): inhibă

spasticitatea extensorilor, facilitează controlul capului în poziţia şezând şi deci rotirea acestuia.

Dacă RTSC (refl tonic simetric cervical) prezent facilitează extensia membrelor inferioare.

BRAŢELE ŞI CENTURA SCAPULARĂ

1.Rotaţia internă a scapulei şi pronaţia: -inhibă spasmul de extensie (atetozic)

-facilitează flexia gâtului, trunchiului, şoldului şi a membrelor inferioare

2.Rotaţia externă a scapulei, supinaţia şi extensia cotului:

inhibă flexia

facilitează extensia în restul corpului.

BRAŢELE ŞI CENTURA SCAPULARĂ3.ABD orizontală, RE

scapulă, supinaţie, E cot:

-inhibă spasticitatea pectoralului

-facilitează deschiderea spontană a mâinii şi a degetelor

-facilitează ABD, RE şi E membrelor inferioare

4.RE şi E scapulei:-inhibă spasticitatea

m. Pectoralis -facilitează extensia

trunchiului,şoldului , membrelor inferioare

BRAŢELE ŞI CENTURA SCAPULARĂ5.E scapulei în diagonală

spre posterior:-inhibă spasticitatea flexorilor-facilitează deschiderea

spontană a mâinii şi a degetelor

Acest punct funcţionează în RI sau RE scapulei.

Atenţie dacă avem ADD şi RI a MS atunci vor facilita ADD şi RI a MI şi flexia trunchiului.

6.ABD pumnului cu RE scapulei, supinaţia şi E cotului:

-facilitează deschiderea degetelor (pumnul ar trebui să fie extins)

MEMBRELE INFERIOARE ŞI BAZINUL

1.Flexia membrelor inferioare: facilitează ABD, RE şoldului şi flexia dorsală piciorului

2. RE şoldului cu genunchiul întins: facilitează ABD şi flexia dorsală a piciorului

3.Flexia dorsală a falangelor (3 sau 4 falange distale): inhibă spasticitatea extensorilor

Facilitează flexia dorsală a piciorului şi ABD, RE a şoldului.

DECUBIT VENTRAL1. Extensia gâtului şi

extensia braţelor deasupra capului:

-facilitează extensia şoldului şi a membrelor inferioare

-inhibă spasticitatea flexorilor

2. Extensia gîtului, ABD orizontală a umarului şi extensia cotului:

-facilitează extensia coloanei dorsale deschiderea degetelor şi ABD membrelor inferioare

DECUBIT VENTRAL

3. Rotaţia capului şi extensia gâtului:

-facilitează ABD membrului inferior de partea vizată

-atunci când capul se întoarce spre partea hemiplegică va fi facilitată posibilitatea de control a membrelor superioare şi inferioare

DECUBIT DORSAL:

Flexia, ABD membrelor inferioare: facilitează controlul membrelor superioare spre înainte şi controlul mâinii spre linia mediană

ŞEZÂND:

Flexia şi ABD şold, trunchiul înclinat înainte: facilitează extensia coloanei vertebrale şi controlul capului spre extensie. Poziţia şezând înalt e eficace în mod particular dar trebuie să fim atenţi la riscul flexorilor şoldului în caz de utilizare îndelungată.

GENUNCHI, ORTOSTATISM MERS

1. Flexia braţelor, pronaţia, RI şi F trunchiului:

-inhibă spasticitatea extensorilor

-dacă avem spasticitate în extensie, facilitează flexia şoldului şi genunchiului

2. Extensia braţelor în RE

-inhibă spasticitatea flexorilor trunchiului, şoldului, MI

-facilitează extensia coloanei vertebrale şi a MI la fel ca şi ABD-RE a şoldului

PATRUPEDIE CU COATELE ÎNTINSE ŞI MÂINILE DESCHISE. MS SUNT ÎN ÎNCĂRCARE:

-inhibă spasticitatea în flexie-ADD a MS

-facilitează extensia-ABD umârului şi deschiderea mâinii şi a degetelor

CHEVALIER SERVANT (bazinul în retroversie de partea descărcată):

-stabilizează bazinul

-inhibă ADD-F şoldului de partea descărcată

-inhibă flexia şoldului de partea încărcată

BOBATH-COPIL MICBOBATH-COPIL MIC

bobath

Documents

Transcript of bobath