Metoda Bobath de Reeducare Neuromotorie

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

METODA BOBATH

de reeducare neuromotorie

ISTORIC

Karel BOBATH, un reputat specialist în neuropsihiatria infantilă şi Bertha BOBATH, soţia acestuia, fizioterapeută şi profesoară de gimnastică medicală în Germania, au publicat în perioada 1950-1953 într-o serie de articole, fundamentarea

teoretică a metodei lor de tratament.

Această teorie vine după mulţi ani de observaţii atente şi o experienţă bogată (peste 160 bolnavi cu paralizie spastică de origine cerebrală aflaţi în tratament prelungit). Tardieu mărturiseşte, la un moment dat, că a rămas impresionat de felul în care Bertha Bobath mânuia copiii cu infirmitate motorie cerebrală şi de ceea ce reuşea să obţină de la ei.

1

http://Www.cartiaz.ro/


Bertha Bobath recunoaşte că a fost influenţată de mulţi alţi autori, preluând de la aceştia:

- stimularea proprioceptivă - Kabat - stimularea tactilă - Margaret Rood - pregătirea pentru activităţi funcţionale

- Peto

„POSTURILE REFLEX INHIBITOARE" au fost primele descoperite, în anul 1943. Tratamentul era însă prea static.

Aceasta a condus la includerea „DEZVOLTĂRII MIŞCĂRILOR ÎN TRATAMENT”, posturile reflex inhibitoare devenind poziţii de plecare pentru mişcări specifice.

Pentru a se putea mişca împotriva gravitaţiei, pacienţilor trebuia să li se „DEZVOLTE REACŢIILE DE REDRESARE ŞI ECHILIBRARE”.

2



Nici acest lucru nu i-a mulţumit pe autori. Învăţaseră de la Peto că „exerciţiile” nu trebuie îndepărtate de necesitatea funcţională. Au început deci, să le dea pacienţilor posibilitatea de a-şi „DEZVOLTA CONTROLUL ASUPRA MIŞCĂRII ŞI ECHILIBRULUI” luând mâinile de pe ei gradat.

Acesta a fost ultimul pas în pregătirea pacienţilor pentru „ACTIVITĂŢILE FUNCŢIONALE”.

Acestea sunt pe scurt etapele formării acestei prestigioase metode. Autorii au declarat că ei de fapt nu au urmărit să conceapă o metodă, ci „UN CONCEPT DE VIAŢĂ”. Ei ajutau pacienţii nu cu exerciţii ci oferindu-le o viaţă mai bună.

3



CONCEPTUL BOBATH

Analizând cauzele infirmităţii motorii cerebrale a acestor pacienţi, autorii au ajuns la concluzia – general admisă azi – că următorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate:

1. Tulburările senzoriale de grade diferite2. Spasticitatea3. Dezordinea mecanismului postural reflex4. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă

1. Tulburările senzoriale sunt în majoritatea cazurilor rezultatul tonusului crescut în muşchi.

Tonusul crescut şi mişcările necoordonate pe care le produce determină în proprioceptori imagini senzoriale monstruoase, care măresc la rândul lor dezordinea motorie.

Tulburările senzoriale pot fi:- tulburări ale discriminării tactile- tulburări ale aprecierii poziţiei- tulburări ale aprecierii mişcării- astereognozie- tulburări ale percepţiei spaţiale şi corporale

Având simţul postural lezat, fără orientare în spaţiu aceşti pacienţi nu mai sunt capabili să dirijeze corect o mişcare.

Pentru copilul spastic, aceste tulburări sunt şi mai grave, pentru că acesta nu a avut niciodată o percepţie corectă, deci nu are o imagine corectă kinestezică.

2. Spaticitatea - este rezultatul eliberării activităţii tonice reflexe. Cauza tulburărilor motorii este în mare măsură datorată eliberării căilor primitive reflexe de postură şi mişcare de sub inhibiţia cortexului (lezarea tractului cortico-spinal piramidal şi a tractului reticulo-spinal). Inhibiţia

4



centrală nu este un fenomen dezvoltat în întregime la naştere; ea se instalează, pentru multe acte motorii, odată cu evoluţia individului.

3. Dezordinea mecanismului postural reflex - împiedică achiziţionarea mişcărilor active, care stau la baza automatismului. Acest automatism se câştigă în primii 5 ani de viaţă şi coordonarea normală a acestor mişcări fundamentale este esenţială pentru învăţarea corectă a activităţilor funcţionale.

Din punct de vedere terapeutic, autorii subliniază trei grupuri de reacţii posturale automate:

- reacţii de ridicare- reacţii de echilibru- reacţii adaptative ale tonusului muscular , ca o protecţie împotriva forţelor gravitaţiei.

4. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă este prezentă în toate cazurile, cu excepţia celor foarte uşoare.

Tratamentul paraliziilor spastice cerebrale

Autorii subliniază că scopul tratamentului nu trebuie să fie tonifierea musculaturii paralizate deoarece acest efort nu face decât să crească tonusul muscular, spasticitatea.

Tratamentul nu se bazează, deci, pe un „antrenament muscular” şi pe reeducarea „modalităţilor de mişcare”.

În timpul tratamentului, care e bine să înceapă cât mai curând, înainte să se dezvolte posturi vicioase şi scheme de mişcare anormale, pacientul trebuie să primească cât mai multe senzaţii posibile asupra TONUSULUI, POSTURII şi MIŞCĂRII.

5



INHIBAREA ACTIVITĂŢII TONICE REFLEXE se face prin găsirea pentru pacient a unor poziţii reflex – inhibitoare.

Poziţiile reflex - inhibitoare sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului. La copilul mai mare, aceste poziţii pot fi menţinute activ, pentru un anumit timp, sub controlul kinetoterapeutului. Adultul poate fi menţinut timp îndelungat într-o astfel de poziţie reflex inhibitoare sau poate să înveţe să o adopte singur.

Ele depind de reflexele tonice ale gâtului şi de reflexele labirintice, deci poziţia capului şi a corpului în întregime este foarte importantă.

Kinetoterapeutul poziţionează, deci, mai întâi capul şi gâtul apoi trunchiul, umerii şi şoldurile, pentru a obţine o redistribuire a tonusului mai apropiată de normal în segmentele distale (mână, picior).

Posturile reflex – inhibitoare pleacă de la marile articulaţii, care sunt folosite ca „ PUNCTE CHEIE”. În acest fel, spasticitatea scade atât de mult pe parcursul tratamentului, încât, într-o etapă avansată a recuperării, este suficient să poziţionăm numai „punctul - cheie” şi membrul respectiv se va putea mişca.

Punctele cheie de control (Les points clefs de controle – Marc GROSS – C.H.

Mulhouse)

1. Capul

Extensia capului

(din şezând, stând, decubit

ventral,....)

Inhibă spasticitatea:

- flexorilor

Facilitează:

- extensia în restul corpului

6



Flexia capului(cu flexia centurii

scapulare)


- extensorilor

Facilitează:

- controlul capului în poziţia şezand şi în întoarcerile pe o parte

2. Membrul superior şi centura scapulară

Rotaţia Internă a umărului şi

Pronaţia antebraţului

Inhibă:

- spasmul de extensie (la atetozici)

Facilitează:

- flexia capului, trunchiului şi membrelor inferioare

Rotaţia Externă a

umărului şi Supinaţia

antebraţului cu Extensia

cotului


- flexorilor

Facilitează:

- extensia în tot restul corpului

Abducţia orizontală

Rotaţia externă a

umărului şi Supinaţia

antebraţului cu Extensia

cotului


- flexorilor ( Pectoralis +++, Flexors coli +++)

Facilitează:

- extensia spontană a degetelor şi mainii- extensia, abducţia şi rotaţia externă a membrelor inferioare(E+Abd+RE)

Ridicarea membrului superior cu

Rotaţie Externă

Inhibă:

- spasticitatea flexorilor şi tracţiunea în jos a hemi-trunchiului, membrului superior şi centurii scapulare

Facilitează:

- extensia trunchiului, membrului inferior- dacă membrul inferior este spastic în extensie (hemiplegici) acest punct cheie facilitează flexia-abducţia de partea afectată (F+Abd)

7



a. Extensia umărului cu

Rotaţie Externă în

diagonală în plan posterior

b. Adducţia umărului cu

Rotaţie Internă

a

b


- flexorilor

Acest punct cheie funcţionează în Rotaţie externă sau Rotaţie internă a umărului

Facilitează:

- a. extensia spontană a degetelor şi mainii

- b. facilitează adducţia şi rotaţia şi rotaţia internă a membrului inferior (Add+RI)

Abducţia policelui

cu Rotaţia externă a umărului, Supinaţia

antebraţului şi Extensia cotului


- flexorilor pumnului şi degetelor

Facilitează:

- facilitează extensia degetelor, pumnul trebuie să fie în extensie

3. Membrul inferior şi bazinul

Flexia membrelor inferioare


- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)

Facilitează:

- abducţia, rotaţia externă a şoldurilor (Abd+RE) şi flexia dorsală a piciorului

Rotaţia Externă a

şoldurilor cu genunchiul

extins


- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)

Facilitează:

- abducţia şoldurilor şi flexia dorsală a piciorului

Flexia dorsală a degetelor (3 sau 4 degete

externe)


- extensorilor piciorului(triceps sural)

Facilitează:

- flexia dorsală a piciorului, abducţia şi rotaţia externă a şoldului(Abd+RE)

8



4. Decubit ventral

Extensia capului şi gatului cu ridicarea

membrelor superioare deasupra capului


- flexorilor

Facilitează:

- extensia membrelor inferioare

Extensia capului şi gatului cu Abducţia

orizontală a membrelor

superioare şi Extensia cotului


- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare

Facilitează:

- extensia coloanei dorsale extensia degetelor şi abducţia membrelor inferioare

Extensia capului şi gatului cu

Rotaţia capului


- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare

Facilitează:

- de partea întoarcerii capului, abducţia membrului inferior şi ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor)

5. Decubit dorsal

9



Flexia, Abducţia

membrelor inferioare


- extensorilor membrului superior

Facilitează:

- controlul membrelor superioare în plan anterior (flexia membrului superior)În IMC cu spasticitate crescută

6. Şezand

Flexia şi Abducţia

şoldurilor, trunchiul uşor în

extensie


- flexorilor

Facilitează:

- extensia coloanei vertebrale şi controlul capului în extensie


şoldurilor, trunchiul aplecat în

faţă + Adducţia

orizontală şi flexia

braţelor


Facilitează:

- stabilizarea centurii scapulare


şoldurilor, trunchiul aplecat în

faţă + presiuni pe

stern


- extensorilor gatului şi membrelor superioare (IMC)

Facilitează:

- flexia capului- controlul capului şi membrelor superioare în plan anterior- flexia

10



întregului corp

7. Patrupedie

Patrupedie cu coatele extinse şi pumnul şi

degetele în extensie


- flexorilor şi adductorilor membrului superior

Facilitează:

- extensia şi abducţia membrului superior (E+Abd), extensia pumnului şi degetelor

8. Cavaler servant

Cavaler servant

(bazinul în retroversie de partea

fără încărcare)


- adductorilor şi extensorilor şoldului de partea fără încărcare- flexorii şoldului de partea cu încărcare

Facilitează:

- stabilizarea bazinului

11



9. Pe genunchi, stand, mers

Pe genunchi, stand, mers


- extensorilor

Facilitează:

- Flexia membrului superior, rotaţia internă, pronaţia- Flexia trunchiului

Dar singura garanţie a unei reduceri permanente a tonusului muscular,după parerea autorilor, constă în REACTIVITAREA REAC}IILOR POSTURALE (mişcări de răspuns spontan din partea pacientului obţinute într-o postură reflex inhibitoare).

Tehnica de obţinere a mişcărilor de răspuns spontan este bazată pe existenţa reflexelor posturale integrate la un nivel superior (ex: în cadrul reflexului Landau, care persistă mai multă vreme la copiii spastici, se poate provoca extensia capului şi membrelor, în cadrul reflexului de „pregătire pentru săritură”, după ce acesta apare, se poate provoca extensia membrelor superioare).

De asemenea se stimulează prin toate mijloacele reacţiile de echilibru ale corpului, provocându-le şi întărindu-le prin repetare. Acest lucru se realizează pentru fiecare postură nou achiziţionată (postura păpuşii, şezând, patrupedie, pe genunchi, cavaler servant, ortostaism).

Un alt principiu elementar al metodei este acela de a urmări îndeaproape TRECEREA PRIN DIVERSELE STADII DE DEZVOLTARE, de la rostogolire, târâre, ridicare în şezând, mers „în patru labe”, mers pe genunchi, până la ortostatism şi mers independent.

INDICAŢII TERAPEUTICE

Metoda BOBATH este o metodă preţioasă fiind folosită în recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:

12



- infirmitate motorie cerebrală;- hemiplegie/hemipareză;- boala Parkinson;- scleroza în plăci;- leziune incompletă a măduvei spinării;- traumatism cranio-cerebral.

„Simţim tonusul şi schimbările de tonus când mişcăm copilul.......Testăm recţiile posturale.........Ştim apoi ce să inhibăm, ce să facilităm, ce să încurajăm, ce să interzicem”

Bertha şi Karel BOBATH

BIBIOGRAFIE:

- Arsene C., Tratat de neurologie, Ed. Medicală, vol. I-II, Bucureşti 1981; - Cordun, M., Kinetologie Medicală, Ed. Alma, Bucureşti, 1999.- Dawnie, P., Neurology for physiotherapists, Ed. Cash’s Textbook, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993; - Delava J., A. Plan-Paquet, J.-P. Bleton, J. Stecken, Ch., Pheline, J.-F. Lemaire, P. Cressard – Neurologie centrale chez l’adulte et readaptation, 3-eme edition, , Masson, Paris 1996- Mărgărit, M. Mărgărit, F., Principii kinetoterapeutice în bolile neurologice, Ed. Universităţii din Oradea, 1997;- Mărgărit, M., Mărgărit, F., Heredea, G., Aspecte ale recuperării bolnavului neurologic, Ed. Universităţii din Oradea, 1998;- Moffat, D., B., Mottram, R., F., Anatomy and physiology for Psysioterapsts, Blakweel Scientific Publications, Oxford, London, Edinburg and Melbourne, 1979;- Pendefunda, L., Neurologie Practică, Ed. Medicală, Bucureşti 1993;- Popovici, L., Asgian B. Bazele semiologice ale practicii neurologice şi neurochirurgicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991;- Robănescu, N. Reeducarea neuro-motorie Ed. Medicală, Bucureşti, 1992;

13



- Vlad, T.Pendefunda, L., Recuperarea bolnavului hemiplegic adult, Ed. Contact Internaţional, 1992;

14


Metoda Bobath de Reeducare Neuromotorie

Documents

Transcript of Metoda Bobath de Reeducare Neuromotorie