Boala ghearelor de pisică

Lazăr Daniela

Solcan Denisa

Gupa:787 B

Definiţie, importanţă, etiologie

Boala ghearelor de pisică mai este cunoscută sub numele de limforeticuloză benignă de inoculare .

Este o boală infecțioasă produsă de Rochaltmaea henselae, inoculată în urma unor leziuni cutanate prin zgâriere sau mușcare - nu neapărat de către pisică, și manifestată prin adenită regională satelita porții de intrare, cu febră și evoluție benignă.

Denumirea actuală acceptată unanim este de Bartonella henselae.

Boala zgârieturii de pisică, o  infecţie bacteriană  care cauzează umflarea  nodulilor limfatici, apare, în peste 90% din cazuri, atunci când un  individ  este muşcat, lins sau zgâriat de o  pisică  sau de  pui de pisică..

Patogeneză

B. henselae pătrunde în organism prin locul leziunii provocate de pisică şi invadează apoi organismul. După inoculare, în 3-10 zile, la locul leziunii apare papula primară. După 2-3 săptămâni, apare adenopatia regională, ce poate afecta unul sau mai mulţi ganglioni

EpidemiologieBoala zgârieturii de pisică nu este contagioasă. Bacteria se răspândeşte prin intermediul muşcăturii sau zgârieturii provocate de un animal infectat, care este cel mai adesea o pisică.

Rezervorul zoonotic pentru  B. henselae  este reprezentat de pisici. Boala la

pisici are durată scurtă şi este asimptomatică.

Rezervorul de infecție este pisica cu infecție cronică asimptomatică, deși au mai

fost încriminate și alte specii animale {câini, maimuțe s.a.).

Puricii sunt cei responsabili cu răspândirea bacteriei în rândul pisicilor, deşi nu există nicio evidenţă că puricii pot transmite boala la oameni. Bacteria trăieşte în saliva pisicilor infectate dar nu provoacă niciun semn de boală acestor animale.

Calea de transmitere este prin mușcătură, zgâriere sau lingerea unei plăgi preexistente, de către animalul în cauză (cel mai frecvent pisoii mici).

Manifestări clinice la oameni

Incubația are o durată de câteva săptămâni - cu extreme la câteva zile până la 8 săptămâni.

Debutul se face prin apariția unei leziuni cutanate la locul de inoculare - sub forma unei papule--->veziculă--->pustulă--->--->crustă--->vindecare

Adenopatie este localizată, în ordinea frecvenţei, la nivel axilar, cervical, submandibular, preauricular, epitrohlean, femural sau inghinal.

Febră,cefalee,frisoane,dureri musculare,abdominale,greață,conjunctivită

Pot exista complicații rare: pneumonie, purpură, meningoencefalită. Formele mai grave au loc la pacienții cu imunodepresie (infecție HIV) și se pot manifesta ca septicemie, meningoencefalită

Metode de depistare si diagnostic la om/animale

-Se susține pe datele clinice și anamnetice;

-Examen de laborator:PCR sau prin frotiuri colorate cu col. Warthin-Starry a B. Henselae în puroiul din ganglioni;

-Intradermoreacția Reilly sau Hanger-Rose ;

-Serodiagnosticul evidențiază anticorpi specifici la bolnav, prin teste sofisticate de tip EL1SA și imunofluorescență, iar în cazuri speciale de diagnostic la pacienți HIV cu encefalopatii se mai poate încerca și testul Immuno-Blot sau reacția de radio-imunoprecipitare

Strategii de prevenire, supraveghere şi combatere la om şi animale

Profilaxie:

-evitarea contactului cu pisicile infectate și a jocului agresiv

-tăierea unghiilor pentru a limita posibilitatea aparitieu unei leziuni cutanate profunde

-controlul infestării cu purici

-educarea copiilor să nu se joace cu pisicile necunoscute și să se spele pe mâine de fiecare dată după ce au avut contact cu un animall

Tratamentul constă în administrarea de antibiotice:

-doxiciclina,ciprofloxacina,oxacilină,eritromicină,cloramfenicol și antiinflamatoare nesteroidiene:ibuprofen,aspirină.

Evoluţia bolii în lume - Europa şi România - comparativ la animale şi la oameni

Boala a fost identificată în întreagă lume, dar incidenţa pe plan internaţional nu este cunoscută.

Boala are răspândire universală, având caracter sporadic. În regiunile temperate

pare a avea caracter sezonier de toamnă-iarnă (august-ianuarie), predominând la

tineri sub 20 de ani.

Incidenţa bolii este mai mare în zonele cu temperaturi şi umiditate ridicate.

Aproximativ 70-90% din cazurile de boală apar toamna sau la începutul iernii,

posibil asociat cu creşterea numărului de pisoi şi infestarea cu purici din timpul

verii.

După unele cercetări numărul de cazuri de infectare cu această boală, în Franţa

variază în funcţie de sezon.

Pacienti diagnosticati cu boala zgarieturii de pisica si sezonalitatea bolii in Franta 1999-2009

Boala ghearelor de de pisică este o boală de sezon în Franța cu o creștere a cazurilor în toamnă și iarnă și cu o descreștere a cazurilor în primăvară.

Activitatea sexuală poate infuenţa perioada de infectare cu această bacterie. Această sezonalitate a bolii poate să apăra datorită perioadei de reproducție a pisicilor.de activitatea puricilor și de faptul că vara pisicile petrec mai mult timp afară,iar toamna în casă

Boala ghearelor de pisica Se întâlneşte frecvent la copii, mai mult de 50% din pacienţi având sub 18 ani.

Evoluţia bolii în România

In România aproximativ 2000 de persoane se infectează cu această boală. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt copii şi adulţi tineri. 

20070

5

10

15

20

25

Cazuri in judete din Romania in anul 2007

Gorj

Mehedinti

Dolj

Teleorman

Calarasi

Olt

Valcea

Bacau

Vrancea

VĂ MULȚUMIM!