Mihaela 0lteanu

BnCALAUREAT 2018

ISTORIE. Programa de bacalaureat pentru disciplina lstorie

.20 de teste pe capitole. 25 de teste finale pentru pregdtirea

examenului de bacalaureat

Editura Paralela 45

CUPRINS

TESTE DE EVATUARE PE CAPITOTE

A. PoPoARE $r SPATil TSToRICE

Romanitatea romdnilor in viziunea istoricilorTest nr. 1

r SUBIECTUL l(30 puncte)

Citi{i cu aten{ie sursele de mai jos:A. ,,Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut

loc in urma expediliilor conduse de impdratul Traian, care a infrdnt in 106 rezistenta ultimuluirege dac, Decebal.

Civilizalia romanl se rdspdndise prin comercian{i la nordul Dunlrii cu cdteva secole

inainte de cucerirea lui Traian. Dup[ 106, administralia qi civilizatia roman[ s-au stabilit innoua provincie; o datl cu aceasta au ayut loc procese semnalate inainte cu cdteva secole gi incelelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinategi ale unei prosperititi materiale evidente, care atrlgeau o parte a populaliei cucerite. Este foarteprobabil cI acest lucru a inceput in marile oraqe. Primii care au adoptat acest fel de trai erau cei

care apariineau claselor de sus, aristocra{iei locale. Acegtia gi-au trimis copiii la qcoli romane,pentru cI numai astfel puteau promova in magistratura imperial[. Comercianfii se grlbeau qi ei

sd invele noua limb[, fiindc5 latina era limba comerfului. Locuitorii de la sate se asimileazi maiincet qi igi pistreaz[ limba mai bine. $colile romane erau unul dintre factorii importanli in pro-

cesul de romanizare. in gcoli se invd{a latina, limba oficia16 a administaJiei, a comerfului qi a ar-

matei. [...]in latind se inlelegeau qi colonigtii veniJi din diferitele regiuni ale imperiului; dintre ei,

unii sunt foqti soldati, deveniii veterani, stabiliti in Dacia, unde li se acordaserd terenuri. Daciicare nu cunogteau latina au folosit-o la inceput intr-o formd rudimentari, pentru a intra in con-

tact cu noua administrafie (latina era pentru ei o limbl de comunicare secundarS; acas[ conti-nuau s[ vorbeasci limba lor matemd). Cu timpul, in Dacia, ca qi in Occident, latina, cu prestigiuls[u de limbl a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh-toneo care a fost abandonati."

(Academia Romdni, Istoria Romdnilor)

B.,,Continuitatea daco-romanilor la nordul Dundrii a fost gi mai este incd mult dezbd-tuti in literatura de specialitate. in disputa dintre adeplii qi adversarii persistentei daco-romane

se reflectd nu numai conceplii istorice diametral opuse, ci gi stadiul de dezvoltare al cercetirilorprivind acest important capitol din istoria noashd veche, indisolubil legat de etnogeneza ro-mAnilor. Din plcatq, disculiile in aceastii problem[ au fost alimentate uneori qi de un substratpolitic, foarte d[unltor adevdrului istoric.

Partizanii dispar(iei romanitltii din Dacia in vremurile de dupd Aurelian au inlocuitdezvoltarea istoricl intern5, fireascI, cu teoria unui imaginar exod de populatie din sudul DunSrii.

Pomind de la datele vagi qi contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, Iordanes

etc.) qi invoc6nd apoi lipsa qtirilor scrise despre o populalie romanicd nord-dundreanl, ei neagiexisten{a masivd a daco-romanilor in tinuturile carpato-danubiene. Acegti invdta}i suslin cI aiciar fi rlmas cel mult niqte neinsemnate resturi romanice, care ar fi dispdrut in masa migratorilor,fbri si fi jucat vreun rol in configuralia etno-cultural[ gi social-politic[ a Daciei in timpul mi-graliilor.

in schimb, suslindtorii continuit6(ii daco-romane, romdni gi strdini, au ardtat imposibili-tatea evacuErii intregii sau a majoritltii popula{iei civile din Dacia la sud de Dundre. O eva-cuare total5 sau aproape totall a populaliei civile nu numai cd practic era imposibild, dar ea nurczultd, de fapt nici din relatlrile autorilor antici care se referl la imprejurdrile abandondriiDaciei de cltre Imperiul Roman.

In ciuda faptului cd scriitorii antici mentioneazd"in fosta Dacie romanl numai pe mi-gratori, care st[pdneau prin forfa armelor, gi ignord total populatia autohtonb, izvoarele directe(arheologice, numismatice gi chiar epigrafice din secolul al lV-lea) fixnizeazd documente certereferitoare la continuitatea qi activitatea productiv[ a daco-romanilor.,'

(Academia RomdnS, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceste surse, rispundefi la urmltoarele cerinte:1. Numili tema istoricdprecizatd.in sursa B.2.Preciza\i, din sursa A, o informafie referitoarela civlliza\ia roman[.

2 puncte

2 puncte3. Numdi cele doud state din antichitate, mentionate atdt in sursa A, cdt gi in sursa B.

4. Scrieli, pe foaia de examen, litera coresp nnzdtoaresursei care susline ca etniJelleci;romdneasc[ a fost un subiect politizat de-a lungul timpului. 3 puncte5. Scrie(i, din sursa A, dou[ informafii care se afl6 intr-o relafie cauzd-efect, precizilnd,rolul fieclreia dintre aceste informatii (cauzd,respectiv

"f""t). I puncte6.Prczerrta[i dou[ teorii istoriografice cu privire la formarea poporului romdn.

6 puncte7. Menfionafi o asem[nare intre modul in care a fost abordatdromanitatea romdnilor inopera cantemirianl, respectiv in lucrlrile scriitorilor reprezentativi ai $colii Ardelene.

4 puncte

I SUBIEGTUI a! ll-lea (30 puncte)

Citifi cu aten(ie sursa de mai jos:,,Unul dintre cele mai importante izvoare narative latino-maghiare care relateazd despre

romdnii nord-dunireni din secolele IX-X este opera lui Anon5rmus, Gesta Hungarorum. Desprepersonalitatea,valoarea istoric5, geograficl gi literarl a scrierii sale s-a discutat mult, dar opi-niile sunt in continuare controversate. S-a incercat identificarea lui cu diferi{i magiqtri, prepo-zili sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela, cea mai plauzibildidentificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al III-lea (1 172-1196). Temeinicia cu-nogtinlelor istorice, geografice gi etnografice ale lui Anonymus a fost recunoscutl de majori-tatea specialigtilor moderni, iar relatfuile sale r6m6n o sursl de bazd, de o valoare egald,, atdtpentru istoria ungurilor, cdt gi pentru cea a comunitiifilor autohtone, chiar dacd cronica conlinegi unele anacronisme.

Anonymus pomene$te in Cdmpia Tisei, la sfrrqitul secolului al IX-lea, pe vlahi, adic[plstorii romanilor, precizdnd cd ...pe drept cuvdnt se poate spune cd pdmdntul Panoniei ar fipdSunile romanilor, fiindcd Si acum romanii trdiesc pe moSiile Ungariei. [...] Deosebit de im-portante sunt qtirile lui Anonymus referitoare la primele formaliuni politice din Transilvania,conduse de Gelu, Menumorut gi Glad. Despre Gelu se precizeazdcd era romdn (quidam Blachus),{ara sa, Transilvania (tena Ultrasilvana), fiind locuiti de romdni gi slavi (Blasii et Sclavii).1...1

Atdt din opera lui Anonymus, cdt qi din alte inroare narative (Vita Sancti Gerhardi,Chronicon Pictum Vindobonense etc.), rezultd, in mod clar cI ungurii au cucerit treptat aceste

10

teritorii qi c[ doar spre sfiirgitul secolului al )il-lea [...] pun stipdnire in mod ferm pe unelepar{i din Transilvania gi abia dupd anul 1200 reuqesc sI o cucereascl pAni la arcul carpatic."

(Academia RomdnS" Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceasti sursi, rlspundefi la urmitoarele cerinfe:1. Numi{i conducdtorul politic, precizat in sursa dat6, despre care lucrarea GestaHungarorum mentioneazd cdera de etnie romdni. 2 puncte2.Precizalr secolul in care a domnit regele Bela al III-lea, menfionat in sursa dati.

3. Men{ionati cele doub etnii neromanice la care se referi sursa dat[.2 puncte6 puncte

4. Menfiona{i, din sursa dat6, doul informa{ii referitoare la romdnii care trdiau inTransilvania. 6 puncte5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importan(a lucrlrii luiAnonymus, susfindndu-lcu doud informa{ii selectate din sursi. 10 puncte6. Argumenta{i, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia politizareaistoriograficd a procesului de formare a poporului romdn a dus la denaturarea adevd-rului istoric. (Se puncteazd coeren\a gi pertinenfa argumentirii elaborate prin utilizareaunui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimi cauzalitatea qi con-cluzia.) 4 puncte

I SUBIECTUL al lll-lea (30 puncte)

Elaborafi, in aproximativ doub pagini, un eseu despre romanitatea romdnilor tnviziunea istoricilor romdni Si strdini din secolele al XX-lea- al XXJea, avdnd in vedere:

- precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combltea ro-manitatea romdnilor gi continuitatea populafiei romatrzate la nord de Dunire,precum qi a unei cauze a apariliei acesteia;

- prezentarea a doud idei prin care aceast2l teorie tendenfioasl aborda problemaformirii poporului romdn gi a limbii sale;

- menfionarea a doi istorici rom6ni sau strlini care au combltut teoria istorio-grafici ce denatura problematica efirogenezei romdnegti, precum qi a denumiriia doud lucrdri istorice tn care apar argumentele utilizate de aceqtia;

- formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanit[1ii romdnilorin istoriografia romdnd sau str[in[ din secolele al XIX-lea - al XX-lea gi sus-

{inerea acestuia printr-un argument istoric.

NotI. Se prmcteazd. gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentirii, evidenfie-rea relaliei cauzi-efect, susfinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerentagi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiva conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia), respectarea succesiunii cronolo-gice/logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spatiu precizatd. Se acordil0 puncte din oficiu.

1t

Bomanitatea romdnilor in viziunea istoricilorTest nr.2

I SUBIECTUT l(30 puncte)

Citifi, cu atenfie, sursele de mai jos:A. ,,Dacia nu a fost cuceritl numai cu armele gi nu s-a l5sat doar impresionatl de o

civlllz;alie material6 superioar5; Dacia a fost cucerit6 qi de capacitatea de iluminare spiritual[ aRomei, c6qtigati de formele occidentale, latine, ale culturii greco-romane. in Dobrogea, culturaromani se alStur6 celei greceqti, influentele lor reciproce reeditdnd simbioza culturalS greco-ro-

-u'u' ,rrnou latin6, fbcdnd parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apusean[ a ariei

lingvistice indo-europene, n-a avut in limba dacicd un concurent puternic, astfel incdt roma-rizarea lingvisticl s-a slvArgit in provincia intemeiatii in anul 106 de Traian destul de repede.De altfel, atunci cdnd doui popoare vin in contac! se impune lingvistic cel care are un prestigiumai mare; prestigiul culturii grecegti explicd de ce latina nu s-a impus (ori s-a impus cu greu) inacele teritorii unde s-a intdlnit cu limba greacd.

Proporfia de peste 3.500 de inscriplii latinegti descoperite in Dacia, fa{[ de numai weo 40de inscriplii in grecegte qi vreo gase-qapte in limba siro-palmireanl vorbeqte de la sine desprepreponderen{a absolutd a latinei in provincia Dacia. Latina era limba administa{iei, a fiscului, aarmatei, a comerfului, era limba comunS penffu ca diferitele grupuri etnice din provincie sI sepoatd intelege intre ele [...] Latinapopulard,vorbild in Dacia gi in Dobrogea, nu era o limbddiferitn de latina clasicS, ci ambele erau stiluri ale aceleiaqi limbi latine. Latina vulgari ar fi vor-birea plturilor sociale mijlocii, majoritare, corespunzdtor stilului familiar de conversafie. Inscrip-tiile latine din Dacia qi Moesia Inferior dovedesc unitatea limbii latine vorbite."

(M. Blrbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

B.,,in a doua jumdtate a mileniului I asistim pe plan european la naqterea popoarelorromanice, vorbitoare de limbi neolatine. in acest cadru, cu similarit6li in tr[slturile generale gicu particularititile datorate contextului geografic, se inscrie qi formarea poporului rom6n, vorbitoral unei limbi romanice.

Prin inglobarea unor teritorii nord-danubiene in statul roman se creaserd premiseleromaniz[rii. Cu toate valurile anterioare de alogeni, din mileniul I i. Hr., care au trecut, ori s-austabilit vremelnic in zonele locuite de geto-daci, abia sub romani se produc schimbiri esenlialeetno-lingvistice; asimilarea culturii qi civiliza{iei romane a fost un proces asumat conqtient dec[tre autohtoni, generatorul unor modific[ri comportamentale (romanizarea) care definesc popu-lafia daco-roman[.

Rlspdndirea romanit5tii in veacurile IV-V spre tinuturile din afara fostei provincii Dacia,delimitarea romanicilor de cltre migratori, conviefuirea autohtonilor mai apoi cu triburile slavesunt jaloanele istoriei mijlocului gi celei de-a doua jumltiili a mileniului L La sfhrqitul acestuimileniu, poporul romanic moqtenitor al dacilor romaniza\i qi autohton pe teritoriul Daciei anticeapare in primele izvoare medievale: este neamul blachilor, vlahilor. Cei care-l numeau astfel(populalii neromanice - germani, slavi, maghiari) afirmau implicit caracterul romanic al acestuipopor, vorbitor de limb[ neolatind. Romdnii ingiqi s-au numit cu un termen derivat din romanus,perpetu6nd amintirea Romei. Ei sunt singurul popor romanic care pdstreazdacest nume, insuld deromanitate inconjurati de popoare de alte origini."

(M. Blrbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

12

Pornind de la aceste surse, rflspunde(i la urmitoarele cerin{e:1. Numili procesul etno-lingvistic precizat in sursa B. 2 puncte

2.Precizafi, din sursa A, o informalie referitoare la limba latinl populard. 2 puncte

3. Numiti cele doui provincii romane nord-dun[rene, men(ionate in sursa A, respectiv,

in sursa B. 6 puncte

4. Scrie(i, pe foaia de examen, litera coresptnzdtoare sursei care susline cI procesul

etnogenezei romflneqti a fost finalizat spre sffirqitul mileniului I. 3 puncte

5. Scriefi, din sursa A, dou[ informalii care se afld intr-o rela]ie catz1-efect, precizdnd

rolul fiec[reia dintre aceste informatii (cauzd, respectiv efn"t)- 7 puncte

6.Prezentafi doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului romdn. 6 puncte

7. Menfiona{i o asem6nare infre modurile in care a fost abordati romanitatea romdnilor

de citre umanigtii italieni, respectiv de cltre cronicarii moldoveni din secolul al XVIIlea.4 puncte

I SUBIECTUL al ll-lea (30 Puncte)

Citi{i cu atenfie sursa de mai jos:- ,,Principalele consecinle ale retragerii aureliene n-au fost de ordin militar, fiindcI acesteia nu

i-a urmat o ocupalie strdin5 a teritoriilor plrdsite de armatele romane, nu s-a cedat provincia unor

grupuri barbare. Consecin{ele majore au fost in plan demografic, politic ai social-economic.

baca unele parti din sudul Daciei - inclusiv din sudul Banatului - vor fi reinglobate ImperiuluiRoman in secolele IV-VI, prin actiunile lui Constantin cel Mare qi ale urma.gilor sdi, zona inta-carpatici (Transilvania) pierde defmitiv contactul direct cu imperiul.-

Actul retragerii aureliene lasd acest teritoriu, cel pulin aparent, fbrd vreo structurd poli-tico-statal6. Putem blnui doar c[ s-au perpetuat unele forme de organizare politic[ de tradilie,imperiul insugi rdm6ndnd un model pentru daco-romani, aga cum, in aceast6 vreme, unele insti-

tulii romane deveneau modele pentru migratori. Nicolae Iorga considera cI strlvechile obqti

coagaleazdinromanii (Romoniae), care vor deveni, la mijlocul mileniului, una dintre formele de

organizarepolitici in Europa, pe 16ng[ Imperiul Roman 9i regatele barbare. [...]- Actul retragerii aureliene nu inseamnl insd momentul final al romanismului. De la

mijlocul secoluluiil flI-lea se fbcuser[ simfite, mai cu seami in aspectele materiale ale civi-liza[iei,tds6turile unei perioade noi, care se va prelungi pdn[ la invazia hunici, o epocd romand

tdrzie, care incepe, prin urmare, inainte gi continud dupd domnia lui Aurelian. In acest context,

momentul din 271 rimdne jalon doar pentru istoria politicd. DupE retragerea aureliand se per-

petueaz1 o romanitate Jdrd imperiu, adici fbri structurile imperiale, prin populatia latinofon[,deprinsi cu civilizafia roman[ provincial6, de expresie mult mai modestii de acum inainte."

(Ioan-Aurel Pop, Thomas Ndgler, Istoria Transilvaniei)

Pornind de la aceastl sursl, rispundefi la urmltoarele cerin(e:1. Numi{i imp6ratul roman, precizatin sursa datd, care a restaurat stipdnirea roman[ inunele zone ale fostei provincii imperiale Dacia. 2 puncte

Z.Preciza\i secolul in care a avut loc retragerea aureliani, men[ionatd in sursa citatd.2 puncte

3. Menfionati cele dou6 provincii romdnegti la care se refer[ sursa datd. 6 puncte

a. Mentionali, din sursa dati, doui informafii referitoare la consecintele reffagerii armatei

qi a administrafiei imperiale din Dacia. 5 puncte

5. Formulafi, pebaza sursei date, un punct de vedere referitor la retragerea aureliani,

suslinAndu-l cu douS informafii selectate din surs[. 10 puncte

13

6. Argumenta[i, prinh-un fapt istoric relevant, afirma[iaconform cdreialanord de Dun5rea continuat si existe o romanitateJdrd imperiu dupi anul 271. (Se puncteazdcoerenfa gipertinenfa argument[rii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv aconectorilor care exprimd cauzalitatea qi concluzia.) 4 puncte

I SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Elabora{i, in aproximativ doul pagini, un eseu despre romaniturea romdnilor tnviziunea istoricilor, avdnd in vedere:

- numirea a doi istorici romdni sau striini care au abordat tema romanitdfii ro-m6nilor qi menfionarea a dou[ argumente fillizate de istorici pentru a susfineromanitatea romdnilor;

- prezentarea unui motiv al preocupdrii istoricilor pentru studierea romanit6liiromdnilor;

- men(ionarea a doui consecinte ale abordirii temei romanitI{ii romdnilor decdtre istorici;

- formularea unui punct de vedere referitor la semnificatia studierii romanitl1iiromdnilor pentru istorici qi sustinerea acesfuia printr-un argument istoric.

Notii. Se puncteazd qi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurareaprezerftirli, eviden{ie-rea relatiei catzd'efect, sustinerea unui punct de vedere cu arguminte istorice (coeren{agi pertinen{a argument[rii elaborate prin utilizarea unui fapt iitoric relevant, respectiv aconectorilor care exprimi catzalitatea gi concluzia), respectarea succesiunii cronologi-cellogice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spatiu precizatd. Se acorlda10 puncte din oficiu.

B. OAMENII, SOCIETATEA SI TUMEA IDEILOR!. Secolul XX intre democralie 9i totalitarism.

ldeologii 9i practici politice in Romdnia.siin EuropaTest nr.3

I SUBIECTUL l(30 puncte)

Citi{i cu atenfie sursele de mai jos:A. ,,...in Rusia [...] bolgevicii se pronuntau pentru acapararcatotall gi pe cale violenti a

puterii.Liderul acestei fracliuni era Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut sub pseudonimul Lenin. in

concep{ia lui, bolqevicii constituiau un partid de avangard[ al clasei muncitoare, un partid alrevolu{ionarilor de profesie, care pentru distrugerea ordinii sociale vechi gi instaurarea celei noitrebuiau sI ac{ioneze subversiv, conspirativ.

Marginali chiar in interiorul miqclrii socialiste din Rusia, bolqevicii au profitat de tul-l}trI" sociale qi politice provocate in aceastd lard caunnare a dezaitrelor din primul RdzboiMondial, iar in octombie 1917 au pus la cale o lovituri de stat, care a reugit. Foarte repede,bolqevicii $i-au creat instrumentele care sd le prezerve puterea: au instituit o birocratie .ort o-lat[ de partid, qi-au subordonat sindicatele, ausuprimailibertatea presei, au interzis activitatea

14