bluza cu decolteu in ''V'' - 2012

5/15/2018 bluza cu decolteu in ''V'' - 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bluza-cu-decolteu-in-v-2012 1/24

Colegiul TehnicSuceava

Proiect pentru ob inereaţ

certificatului de competen eţ profesionaleNivel 2

Domeniul industriei textil ă și piel riei ă

Calificare profesional :ăConfec ioner produse textileţ

Îndrumător: Nume elev:



TEMA PROIECTULUI

TEHNOLOGIA DE REALIZARE ATEHNOLOGIA DE REALIZARE ABLUZEI PENTRU FEMEI BLUZEI PENTRU FEMEI CU DECOLTEU ÎN „V” CU DECOLTEU ÎN „V”

2



CUPRINS

Argument Capitolul I: Descrierea produsului

I.1 Alegerea modelului şi realizarea schiţelor I.2 Alegerea materialelor de bază şi auxiliare

Capitolulul II: Proiectarea tiparelor II.1 Construc ia tiparelor de bazăț

II.2 Transformarea tiparului de bază în model

II.3 Realizarea abloanelor șCapitolul III: Procesul tehnologic de confec ionare a produsuluiț

III.1 Procesul de producţie în industria de confecţiiIII.2 Elaborarea procesului tehnologic de confec ionare a produsuluiț

III.3 Fişa tehnică a produsului

Capitolul IV: Norme de sănătate şi securitate în muncă, pază i stingereș a incendiilor BibliografieAnexe

3



ARGUMENT

Îmbrăcămintea, îndepinind func ii utile i estetice, depinde de nevoile materiale i spirituale aleț ș ș

societă ii. Pe lângă necesitatea de acoperire a corpului i de a-l proeja de intemperii, creareaț ș vestimenta iei are ca scop i modificarea înfă i ării fizice a omului, conferind siluetei o notă deț ș ț ș elegan ăț . În diferite etape sociale, îmbrăcămintea s-a dezvoltat prin stil într-un sens mai larg, termenul„stil” definind expresia artistică unitară a unei epoci, formularea concretă a unui ideal estetic colectiv.

Moda este o reac ie împotriva obi nuin ei, via a ei cunoscând două etape:ț ș ț ț

- Pătrunderea protitipului pe scară largă cu tendin e de egalizare socială,ț

- Crearea unui nou prototip, care aduce o notă de fantezie.Spre deosebire de stil, care define te fie o schemă formală, fie un curent artistic, istoric sauș

na ional, ce se modifică relativ lent, moda reprezintă succesiunea rapidă, deseori unilaterală a unor ț forme artistice a căror principală calitate este noutatea.

Generalizarea în timp i spa iu, duce la pierderea prospe imii, cerând crearea altei noută i, deciș ț ț ț

schimbarea modei.De aceea studiul confec ionării îmbrăcămintei trebuie să aibă în vedere nu numai executareaț corectă a produsului corespunzător corpului, dar mai ales corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului i a materialului cel mai avantajos siluetei respective, vârstei, stiluluiș personal.

Ținând seama de rezolvarea gustului i de tendin a spre elegan ă, completată de un spirit crititcș ț ț i practic, sectorului de confec ii îi revin noi sarcini.ș ț

Moda reprezintă o succesiune rapidă a unor forme artistice, a căror principală calitate estenouatatea. Moda este o reac ie firească împotriva obi nuin ei, care parcurge două etape: crearea unuiț ș ț nou prototip i pătrunderea prototipului în produc ia de serie.ș ț

Moda s-a modificat mereu, de-a lungul timpului încercând printr-o linie adecvată vestimenta iei,ț

fie să completeze ceea ce natura, zgârcită cu formele frumoase, nu a mai dăruit, fie, i-acestea mai des,ș să ascundă ceea ce natura a făcut să fie prea abundent. Folosindu-se de trecuturile modei, femeile s-austrăduit i de multe ori au reu it, să pună la grea încercare imagina ia privitorilor. Mânuind cu dibăcieș ș ț sofisticatele linii de croială, creatorul a reu it, nu o dată, să creeze avantajoase iluzii optice.ș

Dacă la alegerea modelului, a coloritului i a accesoriilor, o parte din răsoundere vine i celuiș ș care va purta produsul, cel care ine să î i impună gustul i care î i asumă răspunderea pentruț ș ș ș corectitudinea execu iei este maistrul care croie te i probează produsul, dar i lucrătorul care îlț ș ș ș execută.

Sectorul de confec ii este într-o continuă schimbare datorată dezvoltării gustului. Cunoa tereaț ș temeinică a utilajelor, a tehnologiilor i a elementelor legate de proiectarea îmbrăcămintei, duce laș ob inerea unor modele i produse de calitate, la verificarea reciprocă a resurselor disponibile.ț ș

Pornind de la convingerea că moda presupune şi nu impune, propun în această lucrare un modelde bluză pentru femei cu decolteu in „V”, care poate fi îmbrăcată în orice moment al zilei, împreună cu ofustă, în anotimpurile mai calde sau în anotimpurile mai reci, în funcţie de materia primă din care esteconfecţionată.

4



CAPITOLUL IDESCRIER EA PRODUSULUI

Îmbrăcămintea, ca obiect vestimentar, diferă de la o zonă geografică la alta pe plan mondial, câti pe plan na ional. Aceste diferen e sunt determinate de factorii climatici i na ionali care dominăș șț ț ț

regiunile respective. La ace ti factori se mai adaugă i factorulș ș “moda timpului”, de asemeni un factor foarte important.

Moda este un ansamblu de gusturi, preferin e i deprinderi care domină la un moment dat înț ș cadrul societă ii. Fiecare perioadă de influen ă a modei are o perioadă mai mică sau mai mare, înț ț func ie de factorii care au impus-o în via a societă ii.ț ț ț

Apari ia modei la îmbrăcăminte este determinată de o serie de factori decisivi cum ar fi: linia deț concep ie, materiile prime i auxiliare apărute, zona geografică în care trăie te popula ia, materiileț ș ș ț populare din zonă i destina ia îmbrăcămintei. La toate acestea trebuie avut în vedereș ț condi iile deț

realizare a îmbrăcămintei. În acest sens, un rol important, îl are gradul de tehnologizare a produc iei,ț determinat de nivelul utilajelor i instala iilor, precum i de nivelul de calificare a personaluluiș șț industrial. Cunoa terea perfectă a tehnologiilor de lucru moderne i o mânuire corectă a utilajelor deș ș către personalul muncitor, sunt benefice atât pentru întreprindere cât i pentru personal, în favoareaș realizării unei vestimenta ii plăcute i frumoase.ț ș

În general cuvântul frumos înseamnă perfec iunea desăvâr ită a obiectelor i senza iilor ce neț ș ș ț înconjoară. Frumosul poate fi dobândit pe cale vizuală i auditivă ca rezultat al senza iei primite deș ț obiecte i fenomene diferite.ș

Frumuse ea îmbrăcămintei este ansamblul de forme, armonii i culori pe care trebuie să leț ș îndeplinească vestimenta ia oamenilor. No iunea de frumuse e derivă din cuvântul frumos, cuvânt ceț ț ț provine din latinescul fromos.

Descrierea produsului este o opera ie premergătoare construc iei tiparului. Pentru detaliereaț ț componentelor unui produs trebuie să se tie cu exactitateforma geometrică a detaliilor respectiveș .Bluza este o îmbrăcăminte care se foloseşte în toate anotimpurile anului şi se poate purta cu fustă

sau pantaloni, în funcţie de modă şi sezon.Produsul este alcătuit din următoarele detalii principale:

- faţă,- spate.

Pe lângă detaliile principale, bluza mai cuprinde i detalii secundare, cum ar fi:ș- buzunare,- man eteș .

Detaliile principale sunt considerate acele detalii ale produselor care nu pot lipsi din componen aț

acestuia, în timp ce detaliile secundare nu sunt obligatorii pentru componen a produsului. Pentruț formarea imaginii asupra detaliilor principale, în cele ce urmează, se precizează forma i conturulș acestor la vestimenta ia de bază. Fa a bluzeu pentru femei cu decolteu în V este conturată deț ț următoarele linii:

- linia laterală,- linia taliei,- linia cusăturii interioare,- linia tivului.

5



Pentru ajustarea pe conforma ia corpului, spatele de bluză pentru femei cu decolteu în V esteș prevăzut cu o pensă de ajustare, construită în linia taliei. La bluza pentru femei, se formează două pensela fiecare spate de bluză.

Pe linia taliei, fa a de bluză se poate confec iona cu una sau două pense în func ie de model iț ț ț ș de conforma ia purtătorului.ț Spatele este conturat de următoarele linii:

- linia laterală a spatelui,- linia interioară,- linia tivului sau linia de termina ie.ț

Betelia este detaliul principal care fixează bluza pe talia conforma iei.ț Betelia este conturată de:- linia superioară,- linia de montare cu fa a i spatele de bluză,ț ș

- linia care formează capătul din fa ă al beteliei,ț

- linia care formează capătul din spate al beteliei.Acest model de bluză poate fi purtat atât de femei cât şi de adolescente în anotimpurile mai calde

ale anului, la cumpărături, la coală, la un joc sportiv sau de ce nu.. în excursii, la mare sau la minte.ș

6



I.1 Alegerea modelului şi realizarea schiţelor

Bluza prezentată este un model pentru femei cu lungime de ... cm.

Produsul este compus din fa ă i spate. Detaliile secundare sunt două buzunare interioare cu rolț ș

de ănfrumuse are dar i func ional. Man etele pot fi confec ionate din material diferit, dar într-una dinț ș ț ș ț culorile fondului.

Produsul ob inut este destinat femeilor. Acesta poate fi purtat în anotimpurile mai calde aleț anului alături de o fustă sau un pantalon.

7



I.2 Alegerea materialelor de bază şi auxiliareAlegerea materiei prime se face în fucţie de scopul confecţionării produselor respective. Ele se

aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.

Pentru producerea îmbrăcămintei se folosesc materiale textile de bază şi materiale auxiliare.Aceste materiale au roluri diferite şi se adoptă în funcţie de specificul produsului la care se aplică şi dedestinaţia acestuia în procesul purtării. După importanţa pe care o au în componenţa produsului,materialele utilizate pot avea funcţie de bază fiind numite materiale de bază, sau funcţie auxiliară,numite materiale auxiliare.

a)Materiale de bazăRolul principal în componenţa unui obiect vestimentar îl îndeplineşte materialul de bază. Ca

urmare, materialul de bază se numeşte materialul care îndeplineşte funcţia principală la produs şi esteîntrebuinţat la confecţionare produsului.

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de bază sunt esăturile, tricoturile, blănurileț naturale sau sintetice sau textilele ne esute.ț

b)Materiale auxiliareMaterialele auxiliare sunt acele materialele care în funcţie de produs şi model, pot lipsi din

componenţa produsului.Materialele auxiliare pot fi:

- căptu elile,ș- întăriturile,- a a de cusut,ț

- furniturile,- garniturile.

Întăriturile măresc rezisten a la purtare sau ifonare a unor detalii, păstrând totodată forma iț ș ș dimensiunile în func ie de conforma ia corpului.ț ț

A a e cusut are rol de a îmbina detaliile, se folose te la prelucrarea îmbrăcămintei, la formareaț ș butonierelor, la broderii sau la coaserea nasturilor.

Furniturile de încheiat sunt reprezentate de nasturi sau fermoare.Materialul de bază este o esătură semifină de fire de bumbac în propor ie de 100ț ț %, care

conferă durabilitate i proprietă ile fiziologice corespunzătoare.ș ț

Produsul proiectat se realizează din esătură.ț

Ca proprietă i de prelucrare esătura aleasă pentru confec ionarea bluzei se prelucrează u orț ț ț ș atât la opera iile de coasere cât i la tratamentul umidotermic.ț ș

esătura adoptată este rezistentă la ac iunea moliilor, ciupercilor, bacteriilor i a razelor solare,Ț ț ș nu se constractă sau se împâsle te.ș

Ca materiale auxiliare la proiectarea bluzei am folosit aţa de cusut, întărituri, nasturi. Aţa decusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării. Aţa de cusut sealege în funcţie de materialul de bază. Astfel pentru ţesăturile din bumbac, lână, mătase se va folosi aţadin bumbac sau tipul mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se folosească aţa deaceeasi proveninţă şi cu aceleaşi propietăţi ale ţesăturii: contacţia, rezistenţa, elasticitatea. Fineţea firuluide aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de aţă să aibă o fineţe maimare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se stabileşte în funcţie de culoarematerialului de bază cu o nunaţă mai închisă.

8



MONSTRE DE MATERIALE DE BAZĂ ŞI MATERIALE AUXILIARE

ŢESĂTURA

AŢA DE CUSUT

9



CAPITOLUL al II-leaPROIECTAREA TIPARELOR

Din practică s-a constatat că tiparele de îmbrăcăminte sunt foarte variate din punct de vedere alsortimentului cât i a materialului.ș

Executarea tiparelor pentru fiecare model în parte este un proces destul de dificil, mai ales că nu pot exista teorii specifice ficărui model în parte. Tiparul de bază poate fi executat pe baza măsurilor luate pe corp, atunci când se execută pentru o persoană anume, sau pe baza câtorva măsuri mai importante,determinate prin studii antropometrice atunci când produsul este destinat produc iei în serie.ț

În construirea unui tipar clasic se disting trei etape:1.Calculul dimensiunilor de bază,2.Trasarea liniilor de bază,3.Trasarea liniilor de contur.

Calculul dimensiunilor de bazăÎn această etapă de lucru, cunoscându-se dimensiunile principale, se stabilesc dimensiunile de bazăale corpului care folosesc în construc ia tiparului (Lt, Ls, Lb, Pt, Ps, Lsp, Lpt).ț

Trasarea liniilor de bazăAceastă etapă cuprinde opera iile de trasare a liniilor de bază atât în lungime cât i lă imeaș ș ț

tiparului.Trasarea liniilor de contur Această etapă cuprinde opera ii de determinare a punctelor i a liniilor ajutătoare i apoi trasareaț ș ș

liniilor de contur.Dimensiunile necesare construc iei tiparului de bază sunt grupate după cum urmează:ț

- Dimensiuni ale corpuluio

Înâl imea corpului - Ic,țo Perimetrul taliei - Pt,o Perimetrul oldului - Ps.ș

- Dimensiunile proprii produsului – lungimea produsului Lpr.- Adaosurio De lejeritate,o De contrac ie,ț

o De corec ie.ț

Denumireadimensiunii

SimbolMărimea

42 44 46 48

Înăl imeaț

corpuluiIc 163 166 169 172

157 160 163 166Perimetrul bustului

Pb 84 88 92 96

10



II.1. Construc ia tiparelorț de bază

Pentru construcţia tiparului de bază pentru bluză sunt necesari următorii parametri:

Dimensiunile corpului. Sunt dimensiuni ale corpului tip luate de pe corp. Dimesiuni proprii produsului. Sunt dimensiuni caracteristice produsului proiectat ce se obţin îngeneral din normele departamentale.

Adaosurile. Sunt mărimi cifrice care se introduc în dimensionare tiparelor atât în lungime cât şi înlăţime pentru a asigura libertatea de mişcare.

Dimensiunile principale ale corpului necesare pentru proiectarea bluzei sunt:IC = 168 cmPb = 48 cmAd = 4 cm

Construcţia tiparului de spate si faţă

I.Calculul dimensiunilor de bază

Lt=IC/4-2=40cmLb=IC/3+6=62cmPş=Pb+5=53cmLsp=Pb/3+2=18cmLpt=Pb/3+3=19cm

II.Trasarea liniilor de bază

Se trasează două axe de coordonate ale construcţiei:AB=P b/4+9=21cmAT=Lt=40cmAL=L pr =66cmDin punctele B,T si L se trasează liniile de bază în lungimea construcţiei:BB1=Lsp+Ad/3=21cmBB2=P b+Ad=57cmB2B3=L pt+Ad/3+1=23cmB1B4=B1B3/2=6,5cmDin punctele obţinute se trasează liniile de bază în lăţimea tiparului.

III.Trasarea liniilor contur

Aa=P b+Ad/8=7,12cmaa1=Aa/4+0,5=2,25cma1a2=2cma2a3=1cmPartea superioara a feţei de bluză este prevăzută cu o pensă de ajustare la bust, care se

introduce în linia umărului:A2A3=Aa+1=8,12cmA2G=A3G1=aa1+1=3,25cm

Se trasează răscroitura gâtului la faţă şi se uneşte punctul G1 cu A1. Pensa de la bust: B2B5=B2B3/2Se ridică o perpendiculară din B5 şi se obţine punctul P’ în funcţie de care se determină P:

11



P’P=0,5B5P1=B5P/2=12,5cmP1P2=P b/10-0.5...1=4cm

Din P1 se trasează un arc de cerc pe care se determină P 2. Acest punct se uneşte cu B5 obţinându-sea doua latură a pensei.

B5P3=B5P=25cmB1a4=P b/4=12cmP3P4+G1P=a1a3-1P3P4=a1a3-(G1P+1)=11cmB3R=4,5cm

Pentru trasarea răscroiturii braţului se unesc punctele a3R şi P4 cu o linie tangentă la dreapta B1B3

Linia laterală: T2T3=T2T4=3...3,5cmDefinitivarea liniei şi terminaţiei: T1T5=L1L3=1cmSe unesc punctele T4 cu T5 şi L2 cu L3 obţinundu-se liniile definitive ale taliei şi tivului.Pensa de ajustare a spatelui se determină prin punctele B1,L1,T1 şi T2 care se obţin astfel:Bb=BB1/2

BB1=4...6cmLL1=5...6cmTT1=TT2=2cmDin punctul b se coboară o perpendiculară şi se obţin punctele B şi L în funcţie de care se stabilesc

lungimea şi adâncimea pensei.Pensa de ajustare a feţei se obţine prin prelungirea în jos a verticalei B 5P care la intersecţia cu

liniile taliei şi tivului se notează punctele T3 şi L2.B5F=5...6cmL1L2=5...6cmT3T4=T3T5=2,5cmDupă poziţionarea punctelor, se unesc F cu T4 şi cu L3 şi apoi F cu T5 şi L3 obţinându-se pensa

feţei. La partea din faţă, bluza este prevazută cu rezerva de suprapunere şi cu dublură (bizet) care setrasează astfel:

G2G3=L3L4=2cmG3G4=L4L5=4...5cmG4G5=1cmSe unesc punctele G3 cu L4 cu linie întreruptă care marchează marginea pieptului în formă finală şi

apoi punctele G3, G5 si L5 obţinându-se marginea bizetului.

II.2. Transformarea tiparului de bază în model

12



Tiparul de model se ob ine din transformarea tiparului clasic, transformare ce cuprinde o serie deț lucrări şi operaţii cum ar fi:

• schi area liniilor de transformare pe tiparul clasic,ț

• schi area rezervelor la cusături, tivuri i cute,ț ș• decuparea detaliilor din construc ia clasică i copierea lor pe coala de desen,ț ș

• reprezentarea grafică a transformării,• calculul transformării tiparului.Rezolvarea problemelor de ordin artistic se referă la ob inerea formei i siluetei produsului, laț ș

stabilirea raportului între diferite păr i ale produsului coresăunzător tradi iei modei, la stabilireaț ț formelor, liniilor de contur i a elementelor decorative.ș

Procesul de ob inere a tiparului final este complex i con ine ca lucrări principale:ț ș ț

o construc ia tiparului clasic,ț

o transformarea tiparului clasic în tipar de bază,o gradarea tiparului transformat la mărimile necesare produc iei industriale.ț

Tiparul clasic este un tipar nefinalizat, ob inut pe cale grafică i prin calcule, ce corespundeț ș dimensional conforma iei corpului.ț

Tiparul de bază se ob ine prin transformarea tiparului clasic în model i adăugarea rezervelor deț ș cusături i tivuri necesare asamblării produsului. Totodată, tiparul este completat cu elementeș geometrice. abloanele se realizează prin copierea tiparului în forma sa finală.Ș

Tehnica transformării tiparului în model cuprinde o serie de lucrări i opera ii care se descriu înș ț continuare:

a)Schi area liniilor de transformare a tiparului clasicț

Această lucrare seexecută pe o schi ă desenată cu mâna liberă în care sereprezintă produsul deț

transformat. În cazul în care construc ia clasică cuprinde două sau mai multe piese suprapuse, acesteaț sunt separate iarapoi se execută schi ele necesare.ț

b)Schi area rezervelor de cusături, tivuriț

Pe schi a realizată cu mâna liberă, se trasează conturul rezervelor pentru cusături i tivuri.ț ș Mărimea lor se stabile te prin apreciere.ș

Toate rezervele se reprezintă în exteriorul tiparului, urmând ca în următoarele opera ii să fieț introduse la locul definitiv.

c)Decuparea detaliilor din construc ia clasică i copierea pe coala de desenț ș

Această opera ie se efectuează pe lucrări grafice executate la scaraț 1:5, 1:2 sau 1:1, în func ie deț scop i de necesită i.ș ț

d)Reprezentarea grafică a transformării

Această opera ie se efectuează cu ajutorul tiparelor trasate pe coala de desen.ț

e)Calculul transformării tiparuluiProcesul de transformare a tiparului de bază în tipar de model cuprinde lucrări grafice i opera iiș ț

de transformare a fe ei i spatelui.ț ș

Pentru obţinerea tiparului de model în cazul produsului ales ca temă pentru proiect se executăurmătoarele etape de transformare:a)Transformarea spatelui:

13



- se micşorează lungimea spatelui cu LL ' = l 2 l 2

' = 4 cm ( scara 1:5, astfel încât linia tivului devine L ' l

2

'

- porţiunea haşurată se elimină din tipar b)Transformarea faţei:- se transformă pensa pe bust în răscroitura mânecii realizând următoarele operaţii:

● se trasează linia de transfer a pensei: B 5 P 5 , unde P 4 P 5 ‚ 1 cm (1:5)● se secţionează tiparul pe linia de transfer ● se roteşte suprafaţa B 5 , P 5 , P 4 , P 3 în sens orar până când laturile pensei de bust se suprapun (B 5

P1 = B 5 P 3 ).

- se micşorează tiparul feţei astfel încât L 5 L 5' = L 2 L 2

' = 4 cm (1:5)- porţiunea haşurată se elimină din tipar - se modifică forma decolteului corespunzător liniei G1 G 5

' , unde G 5 G 5' = 2 cm (1:5)

c)Transformarea mânecii:- se scurtează lungimea mânecii astfel încât C 2 C 2

' = C 3 C 3' = 1,5 cm (1:5), porţiunea haşurată se

elimină din tipar.

II.3. Realizarea şabloanelor

14



Tiparele se construiesc grafic, pe baza dimensiunilor corpului. Pentru a deveni abloane de lucru,ș tiparele sunt completate cu rezervele necesare pentru cusături, tivuri şi cute sau alte garnituri în formăiniţială.

În tiparul de bază sunt cuprinse toate componentele bluzei ce urmează a se croi din materialul pentru confec ionare.ț

Şabloanele originale se confecţionează din hârtie şi se obţin prin reproducerea tiparului de bazămultiplicat. Aceste şabloane nu sunt folosite pentru lucru în secţiile de protecţie şi se păstrează în cadrulserviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul şabloanelor de lucru.

Şabloanele de lucru se utilizează în cadrul secţiilor de producţie la croirea produselor sau caşabloane ajutătoare la operaţii de rihtuire, la trasarea conturului sau la coaserea diferitelor garnituri. În procesul de producţie, pentru fiecare detaliu al îmbrăcămintei se confecţionează un şablon, care trebuiesă aibă forma şi dimensiunile detaliului reprezentat.

abloanele se confec ionează din carton, plăci din plastic, tablă sau placaj, prin reproducereaȘ ț tiparelor de bază. Pentru buna organizare a muncii, fiecare detaliu din completul de şabloane este marcatcu:- denumirea produsului,

- număr de model,- mărimea (exprimată prin talie şi grosime),- denumirea piesei (detaliu),- numărul de încadrări pe material,- sensul de amploare pe firul de material,- semne necesare punctelor de întâlnire la asamblare,- pozi ia penselor de ajustareț .

Formarea combina iilor are ca scop stabilirea forma iilor în care se asamblează abloaneleț ț ș pe suprafa a materialul de croit.ț Pentru determinarea consumului de esătură la un produs deț îmbrăcăminte, se a ează i se trasează conturul abloanelor pe materialul de croit pe întreaga lă ime aș ș ș ț acestuia, astfel încât spa iile rămase neocupate între abloane să fie cât mai mici; în acest fel ob inemț ș ț

un consum ra ional.țOperaţia de asamblare a şabloanelor pe material se numeşte încadrare şi poate fi realizată prindiferite procedee ca:- încadrări simple, în care, pe suprafaţa materialelor ce asamblează şabloanul unui singur produs,- încadrări combinate, în care, pe suprafa a materialul se amplasează două sau mai multeț produse.

Încadrările simple se aplică numai pentru utilizarea raţională a cupoanelor fiind în proporţie de 4-10%.

Din practica industrială s-a stabilit că încadrările combinate sunt mult mai avantajoase, deoareceasigură diverse posibilităţi de încadrare care permit reducerea consumului de material.

Încadrările combinate se împart în:-încadrări combinate din aceeaşi mărime de şabloane respectiv II 48 cu II 48 sau II 50 cu II 50 etc.

-încadrări combinate de aceeaţi mărime dar de modele diferite, respective modelul A şi modelulB.Exemplu: II 48 A cu II 48 B, II 50 A cu II 50 B.Astfel de încadrări se folosesc numai atunci cînd la unele modele rezultă la croit deşeuri în calităţi

mari; În astfel de cazuri modelele care se combină trebuie planificate in aceleaşi calităţi şi confecţionatedin acelaşi material:- încadrări combinate de mărimi diferite ale aceluiaşi produs cum ar fi: I 48 cu III 44 sau III 46 cu I 50.

La încadrările combinate se urmăreşte ca mărimile ce se combină să fie în aceeaşi proporţie laîncadrare şi să se cupleze o mărime mare cu o mărime mică.

15



După forma combinaţiilor se procedează la stabilirea consumului de material pentru fiecarecombinaţie.

Operaţia de trasare a conturului şabloanelor constituie o lucrare de studiu, analizându-se toate posibilităţile de amplasare şi reducere a consumului. Şabloanele pot fi aşezate pe material dublu saudesfăcut.

După forma de încadrare pe lăţimea de material,acestea por fi:Încadrări pe material dublu lat - în care materialul este dublat, iar şabloanele se amplasează numai pe jumătate; exemplu: un piept, o mânecă şi jumătate de spate, etc;

Astfel de încadrări se folosesc la produsele din tricot tubular pentru costume, pardesiuri, paltoaneşi pantaloni. Avantajul acestor încadrări constă în faptul că tipul de şabloane este mai mic şi detaliiledecupate la croit sunt perechi. Aplicare încadrărilor pe material dublat prezintă dezavantajul că existămai puţine posibilităţi de asamblare a şabloanelor ţi de reducere a deşeurilor de material.

Încadrări pe material desfăcut - în care şabloanele se aşează pe întreaga lăţime.Metoda încadrării pe material desfăcut este larg utilizată rezultând o serie de avantaje economice.

Prin această metodă de încadrare şabloanele au mai multe posibilităţi de aşezare şi astfel rezultă mai puţine deşeuri din material.

La amplasarea şabloanelor pe material se vor aşeza şabloanele detaliilor mari pe margineamaterialului iar cele mai mici în interiorul acestora.Indiferent de metoda folosită la amplasareaşabloanelor trebuie asigurate următoarele condiţii:- respectarea firului de ţesătură stabilit la încadrare;- evitarea suprapunerii şabloanelor în desen, care produc aşa numitele “Ciupituri de margini sau colţuri”,ce scurtează sau îngustează detaliile produsului;- respecatrea sensului şabloanelor faţă de sensul firelor şi al desenului pe material.

Lungimea rezultată prin încadrare reprezintă consumul exprimat în metri sau în centimetri. Acestconsum de încadrare combinată se va nota cu C1 , C 2 ...C

n, în funcţie de numărul combinaţiilor sau al

încadrărilor care se formează.Consumul specific permite determinarea economicită ii mijloacelor de produc ie sau de deservireț ț

i serve te la stabilirea cantită ilor de material i de energie necesare realizării unei anumite produc iiș ș șț ț .

16



CAPITOLUL al III-leaPROIECTAREA TEHNOLOGICĂ DE

CONFEC IONARE A PRODUSULUIȚ

3.1 Procesul de producţie în industria de confecţii

Întreprinderea de confec ii, prin substructura sa func ională de concep ie i de produc ie, areț ț ț ș ț rolul de organizare a pregătirii i realizării produc iei de îmbrăcăminte, precum i a serviciilor destinateș șț valorificării prin comercializare.

Schema simplificată a fluxului de fabrica ie i de finalizareț ș :PROCESUL DE PRODUC IEȚ

Înmagazinarea i recep ia materialelor:ș ț

controlul calitativ, controlul cantitativ, păstrarea i conservarea materialelor.ș

Pregătirea materialelorpentru croit: călcarea materialelor textile, controlul materialelor, sortarea materialelor, ablonarea,ș

calculul loturilor.

Croirea materialelor: pănuirea materialelor,ș

sec ionarea panului,ț ș

decuparea detaliilor, controlul i formarea pachetelor.ș

Confec ionarea semifabricatelor:ț

pregătirea semifabricatelor, prelucrarea detaliilor principale, controlul tehnic de calitate.

Finisarea produselor:

cură irea de a e i scame,ț ț ș călcarea finală, controlul tehnic de calitate.

Înmagazinarea produselor finite: ambalarea i transportul produselor,ș

înmagazinarea produselor.

Procesului de producţie cuprinde toate procesle tehnologice care se desfăşoară în întreprindere.

17



Procesul de produc ie este constituit din procesele tehnologice organizate pe sec ii i ateliere deț ț ș produc ie, în care se transformă materia primă în produse finite, sau se execută lucrări ajutătoareț procesului tehnologic de bază.

Procesele tehnologice anexe sunt organizate pe lângă procesele tehnologice de bază, în sec iiț anexă, unde se desfă oară activită i de recuperare a materielelor refolosibile rezultate din procesulș ț

tehnoligic de bază.

3.2. Elaborarea procesului tehnologic deconfec ionare a produsului:ț

Tehnologia de confecţionare a produselor de îmbrăcăminte este condiţionată de particularităţile constructiv- decorativ ale modelelor, de caracteristicile de confecţionabilitate amaterialelor utilizate precum şi dottarea tehnică a întreprinderilor de confecţii.

Modul de confec ionare, etichetare, ambalare i depozitare pentru orice produs deț ș îmbrăcăminte, sunt date prin norme interne i standard.ș

Marcarea produsului:-eticheta ce indică grosimea va fi imprimată sau ţesută şi se fixează pe emblema produsului,-eticheta de prezentare din carton va fi fixată printr- o panglica în interiorul bluzei,-emblemarea produsului va fi fixată în stare întinsă pe betelie în mijlocul spatelui sau sub formă de inel.

Asamblarea se face conform condiţiilor contractuale fundamentale. Pe pachete sau cutii seînscrie următoarele:-denumirea produsului,-numărul modelului,-talia şi grosimea,-numărul de bucăţi.

Depozitarea şi transportul se face conform STAS- 5665.Se realizează o descompunere a produsului în elemente constituente şi a elemntelor în

repere componente. Se stabilesc fazele de prelucrare a detaliilor formate de fazele de asamblare şifinisare.

În vederea elaborării proceselor tehnologice de confecţionare şi finisare a produsului vor fi parcurse următoarele etape:-stabilirea fazelor necesare realizări detaliilor, subansamblelor, respectiv produselor şi modului derealizare

-stabilirea normei de timp, a normei de producţie şi a numărului de muncitori la fiecare fază.

18



Nr. Crt. Conţinutul operaţiei Felul Operaţiei

1. Pregăteşte semifabricatul pentru confecţionare şialimentează locurile de muncă

Masa de lucru

2. Surfilează faţa şi spatele bluzei Maşina triploc

3. Coase pensele la faţa bluzei Maşina simplă de cusut

4. Încheie feţele cu spatele pe linia umerilor Maşina simplă de cusut

5. Descalcă cusătura Fierul de călcat

6. Încheie feţele cu spatele pe cusăturile

laterale

Maşina simplă de cusut

7. Aplică dublura la răscroitura gâtului Maşina simplă de cusut


9. Cose tivul la partea inferioară Maşina simplă de cusut


11. Coase tivul mânecilor Maşina simplă de cusut


13. Curăţirea de aţe şi scame Manual

14. Călcarea finală Fierul de călcat

19



3.3 Fişa tehnică a produsului

Activitatea de producţie în întreprinderile industriale se desfăşoară pe baza documentaţiei

tehnice. Aceasta cuprinde totalitatea actelor normative pe baza cărora se desfăşoară procesul de producţie în cadrul întreprinerii. Datorită calităţii unor indici tehnico- economici a produsuluiconfecţionat şi are ca scop orientarea în procesul de producţie – fabricaţie asupra modului deconfecţionare şi a acarcteristicilor tehnice pe faze de fabricaţie.

Documentaţia tehnică necesară producţiei cuprinde: produsul etalon, şabloanele, normainternă sau standardele, norma de consul şi procesul tehnologic de confecţionare.

Denumirea produsului: bluză pentru femei cu decolteu în „V”. Domeniul de uztilizare: îmbrăcăminte de zi.Cusături utilizate: tighel, de surfilat. Materiale folosite: - materialul de bază: ţesătura

- materiale auxiliare: aţa de cusutUtilaje folosite: maşina triploc, maşina simplă, fierul de călcat.Unelte folosite: foarfecere, centimentru de croitorie.Operaţii de prelucrare:

pregătirea pentru confecţionarea bluzei, confecţionarea produsului, conform procesului tehnologic de confecţionare, finisarea bluzei (curăţarea de aţe, călcare), controlul tehnic de calitate a produsului.

20



CAPITOLUL al IV- lea:NORME DE SĂN ĂTATE ŞI SECURITATE

ÎN MUNCĂ, PAZĂ ŞI STINGEREAINCENDIILOR

Drumul parcurs de materia primă în vederea prelucrării poartă numele de flux tehnologic. Unflux tehnologic începe cu circula ia materiilor prime de la magazia de depozitare i se încheie la magaziț ș de produse finite.

Fluxurile tehnologice trebuie să îndeplinească următoarele condi ii:ț

- să asigure deplasarea materiilor prime i a semifabricatelor fără întoarcere,ș- să utilizeze ra ional rezervele naturale,ț

- să asigure protec ia la diferite opera ii.ț ț Normele de protec ie a muncii reprezintă un sistem unitar de măsuri i reguli aplicate tuturor ț ș participan ilor la procesul de muncă.ț

Normele de protecţie a muncii sunt prezente pentru fiecare maşină în parte în „Norme de protecţia muncii specifice industriei de tricotaje şi confecţii”.

Normele privind tehnica securităţii muncii se diferenţiază şi se dezvoltă corespunzător în raportcu specificul ramurelor industriale departamentale şi a unităţilor aflate sub răspunderea ministerelor economice.

Norme de igienă a muncii cuprinse în normele de protecţie a muncii se includ în normeledepartamentale.

Accidentele de muncă şi bolile profesionale.

Art.23. În sensul prezentei legi când accidentele de muncă, se înţelege vătămarea videntă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională care are loc în timpul procesuluide muncă sau prin îndeplinireaîndatoriilor de serviciu indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitateaşi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile.Art.24. Accidentul de muncă se clasifică în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate.Accidentul care produce invoiliditatea, accidentul mortal.Art.25. Accidentul de muncă va fi comunicat de îndată sau unei persoane fizice de către conducătorullocului de muncă sau orice altă persoană care are recunoştinţă.Folosirea surselor de foc unde acesteasunt interzise prin următoarele norme:- neluarea măsurilor de protecţie a muncii prin prevenirea accidentelor, prin electrocutare, prinexecutarea la exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor electrice, precum şi a

măsurilor pentru prevenirea efectelor electrocutăţii statice şi a descărcărilor atmosferei.Încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la asigurarea şi utilizarea fondurilor, necesareamăsurilor de protecţie a muncii.

Norme generale a protecţiei muncii cuprind principiile acestea care au ca scop de risc, deaccidentare sau de îmbolnăvire profesională existenţe în procesul de muncă.

Prevederile normelor generale de protecţie a muncii constituie gradul general pentru elaborareanormelor specifice securităţii muncii.

Îndatoririle muncitorilor:

21



Art.2. Este interzis muncitorilor să se odihnească sau să doarmă la locurile de muncă, pe stive demărfuri, lângă maşini în funcţiune etc.Art.12. Este interzis muncitorilor să atingă organele de maşini în mişcare sau electromotoarele utilajelor în funcţiune.Art. 14. Este interzis muncitorilor să păstreze lângă maşini materiale inflamabile sau explozive.

Maşini simple şi speciale pentru cusut.Art.1. Oprirea maşinilor se va face numai cu ajutorul pedalelor.Art.2. În timpul lucrului pentru a evita înţeparea degetelor cu acul se vor evita discuţiile.Art.3. Este interzis a apăsa cu piciorul pe pedală în timp ce se fixează lucrul sub piciorul acului.Art.4. Răsturnarea capului de maşină pentru a fi curăţat se vor face cu atenţie şi numai simultan cuambele mâini.Art.5. Este interzis a trage de cordon, deoarece s-ar putea provoca deranjamente în instalaţia tehnicăfiind pericol de electrocutare.Art.6. Elevul este obligat să păstreze curăţenia în locul de muncă şi la anexele sociale pe care leutilizează.

22



BIBLIOGRAFIE

1. ”Utilajul i tehnologia meseriei”ș – Gheorghe Ciontea,

Manual pentru licee industriale,Editura didactică li pedagogică – Bucure ti.ș

2. ”Proiectarea îmbrăcămintei” – Gheorghe Ciontea,Manual pentru clasele a XI-a i a XII-a,șEditura didactică i pedagogică – Bucure ti.ș ș

3. ”Proiectarea îmbrăcămintei” – A. Brumariu,Îndrumător de laborator,Institutul poiltehnic Gh. Asachi – Ia i.ș

4. ”Manualul croitorului” – M. Ciuntea,Editura didactică i pedagogică – Bucure ti.ș ș

5. Reviste de modele – Burda nr. 7 i nr. 9, anul 2007.ș

23



ANEXE

24

bluza cu decolteu in ''V'' - 2012

Documents

Transcript of bluza cu decolteu in ''V'' - 2012