e

Home Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Agricultura Asigurari Business Comert Contabilitate comert Finante Transporturi Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Grup Limba Literatura romana Karoly Management Medicina Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

Exploreaza

Bluza de dama - Clasificare croitor imbracaminte dupa comanda

scolar Kos

ALTE DOCUMENTE Accesorii + Vestimentatii Emisia 1 Oferta anvelope Tehnica aparate vanzari SC.FARES.SRL TARIFE REALE LA STOMATOLOGIE Servicii si Tarife - Internet CLASIFICAREA ASIGURARILOR UN NOU MODEL DE TELEFON OFERIT DISTRIBUITORILOR AUTORIZATI CONNEX

PROIECT DE DIPLOMSpecialitat ea

Clasificar e croitor mbracaminte dupa comandaEleva

Poliac Lenuta

Prof. ndrumatori

Diaconu Ioana Babes Daniela2006 -2007 Sfntu Gheorghe

Tema proiectului

Sa se realizeze produsul

"Bluza de dama"ncepnd de la proiectarea acesteia pna la confectionarea produsului finitEtapa IDescrierea produsului - Generalitatimbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii l folosesc pentru apararea corpului de intemperii si n scop estetic. Ambele functii au determinat 121d319b o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele omului n functie de necesitati. n etapa actuala se ntlnesc, diferite tipuri de nbracaminte, diferite tipuri de mbracaminte, care se pot clasifica dupa diverse criterii si anume: Dupa materia prima:

mbracaminte din tesuturi, tricoturi si blanuri

Dupa anotimpul n care se poarta:

mbracaminte

subtire

folosita

n

anotimpurile

calduroase, care se produce din tesaturi si tricoturi subtiri, bune conductoare de caldura mbracaminte semigroasa folosita n anotimpurile de

toamna si primavara, care se produce din tesuturi si tricoturi mai groase mbracaminte groasa folosita pe timpul iernii, care

produce din material gros sau din blanuri sau conductoare de caldurambracamintea exterioara sau de zi se poarta peste lenjerie. Aceasta categorie vestimentala poate capata caracteristici specifice anotimpului n care se poarta, prin adaptarea de materiale corespunzatoare n procesul de confectii. mbracamintea de zi se utilizeaza n activitatea zilnica a anului att n casa, pe strada, sau cu ocazia unor festivitati.

Vedere din fata

Vedere din spateModa mbracamintei mbracamintea ca obiect vestimental, difera de la o zona geografica la alta att pe plan mondial ct si pe plan mondial. Acestea deosebiri sunt determinate de factorii climatici si nationali care determina regiunile geografice respective.Moda este un ansamblu de gusturi, preferinte care predomina la un moment dat n cadrul societati. Aparitia modei la mbracaminte este determinata de o serie de factori decisivi cum ar fi: linia de conceptie, materiile prime si auxiliare aparute n zona geografica n care traieste populatia, motivele populare din zona si destinatia mbracamintei.

Frumusetea mbracamintei este ansamblul de forme, armonii si culori pe care trebuie sa le ndeplineasca vestimentatia oamenilor. Notiuni de frumusete deriva din cuvntul frumos a carui provenienta este de origine latina care nseamna ,formos'.

Etapa a II-aAlegerea materialului Pentru producerea mbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare. Aceste materiale la mbracaminte au roluri diferite si se adapta n functie de specificul

produsului la care se aplica si de destinatia acesteia n procesul purtarii. Dupa importanta pe care o au n comparatia produsului materialele utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functia auxiliara denumite materiale auxiliare. Materiale de baza Rolul principal n componenta unui obiect vestimentar l ndeplineste materialul de baza. Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul care ndeplineste functia principala la produs si este ntrebuintat la confectionarea fetei produsului. Exceptie apar la anumite vestimente cum ar fi: pardesiuri pentru ploaie sau bluze de vnt, unde materialul, de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acesteia avnd n acest caz si rol de captuseala sau de materialul auxiliar. Pentru confectionarea mbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, aceasta fiind n functie de produs (jachete, pardesiuri, rochi, etc) ct si functie de care are produsul confectionat n procesul purtarii(mbracaminte de seara, lucru etc ). Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile, tricoturile, blanurile, piei naturale sau sintetice si textile netesute. esaturile din masa sunt materiale textile obtinute prin ncrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire.

esaturile care contin numai fire din matase se numesc tesaturi din matase naturale, iar cele care contin si alte fire se numesc tesaturi tip matase sau matase n amestec. esaturile din matase se produc pe latime de 100 cm n culori, cu imprimeuri florale sau cu dungi si conuri. Principalele vestimente la care se utilizeaza tesaturile din matase, lenjeria de corp, rochii, bluze, camasi, fuste, camasi pentru barbati si cravate. Tricoturi Pentru mbracamintea exterioara sunt tricoturile care se produc din fire de bumbac, lna, matase, fire sintetice sau fire n amestec. Aceste tricoturi se produc sub forma de metraj, sub forma tubulara sau ca semifesanate. Tricoturile destinate mbracamintei exterioare sunt mai groase dect cele pentru lenjerie si cu un grad mai ridicat la rezistenta si stabilitate. Culorile sub care se produc aceste tesaturi sunt diversificate, ele putnd si n culori uni si cu desene n relief sau n culori. Materiale auxiliare Ca materiale auxiliare se considera materiale utilizate la confectionarea mbracamintei care n functie de produs si model,

pot lipsi din componenta produsului. Principalele materiale auxiliare sunt captuselile, ntariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri. Ata de cusut Este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea mbracamintei sau pentru alte scopuri. n industria de confectii ata de cusut are diferite ntrebuintari si se produce din fire naturale sau sintetice clasificndu-se astfel: Dupa destinatie n procesul confectiei: ata pentru cusaturi tighel avnd finetea n m: 48/3; 54/3; 85/3 si 100/4 sau exprimata n tex (Tx): 21X3; 19X3; 12X3; 12X3 si 10X4. Ata pentru cusaturi tigheli, este o ata obisnuita care se foloseste n procesul confectionari, la cusaturi de mbinare sau de fixare a detaliilor mbracamintei. Ata sintetica Este produsa din fire sintetice pure, sau n amestec cu fire naturale. Aceasta ata este utilizata la coaserea mbracamintei din tesaturi si tricoturi de natura sintetica sau n amestec cu alte fibre. De asemenea ata sintetica mai poate si ntrebuintata la coaserea articolelor din blanuri. Alegerea atei de cusut sa

mbracaminte, se face

avndu-se n vedere produsul de

confectionat, materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate. n general, la alegerea atei de cusut vor si respectate urmatoarele tehnice: ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materialul de baza si auxiliar ale produsului confectionat. Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea vestimentului nainte de vreme prin ruperea cusaturi. finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialelor la mbracaminte. n acest sens pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare dect materialele cusute. Aceasta conditie se pune ndeosebi la materialele subtiri. culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute, avndu-se n vedere ca ata adaptata sa aiba o nuanta mai nchisa dect materialele cusute. pentru coaserea materialelor sintetice, se recomanda ata din fire sintetice care reprezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute(elasticitate, rezistenta, aspect) sau asa din bumbac cu concentratie redusa.

Etapa III Proiectarea produsului clasic Calculele folosite la proiectarea tiparuluiIC = 164 cm

Pb = 44 cm Ad = 4 cm Calculul dimensiunilor de baza: 4

4 Lt = IC - 2 = 164 - 2 = 39 cm 3

3 Lb = IC + 6 = 164 + 6 = 60,6 cm Ps = Pb +5 = 44 + 5 = 49 cm 3

3

Lsp = Pb + 2 = 44 + 2 = 16,6 cm 3

3 Lpt = Pb + 3 = 44 + 3 = 17,6 cm Trasarea liniilor de baza n lungime: 4

4 AB =Pb

+ 9 = 44 + 9 = 20 cm : 5 = 4 cm

AT = Lt = 39 : 5 = 7,8 cm 10 AL = Lpn = N . Z K = 2,5 . 164 K = 2,5 . 16,4 K = = 41 + 13 =54 cm : 5 = 10,8 cm Trasarea liniilor de baza n latime: 3

3 BB1 = L'sp + Ad = 16,6 + 4 = 17,9 : 5 = 3,6 cm 3

3 B2B3 = Lpt + Ad + 1 = 17,6 + 4 + 1= 17,6 + 1,33 + 1 = 19,9 : 5 = 4 cm 2 B1B4 = B1B3 BB2 = Pb + Ad = 44 + 4 = 48 : 5 = 9,6 cm Trasarea liniilor de contur Rascroiala gtului la spate: 8

8

8 Aa = Pb + Ad = 44+4 =48

= 6 cm : 5 = 1,2 cm 4

4 aa1 = Aa + 0,5 = 6 + 0,5 = 2 cm : 5 = 0,4 cm Linia umarului la spate: A1a2 = 2 : 5 = 0,4 cm

a2a3 = 1 cm : 5 = 0,2 cm Pensa de margine: T2T3 = T2T4 = 3 cm : 5 = 0,6 cm Pensa interioara: 2 Bb = BB1 bb1 = 5 cm : 5 = 1 cm ll1 = 5 cm : 5 = 1 cm tt1 = tt2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm Constructia tiparului pentru fata bluzei Rascroiala gtului la fata: A2A3 = Aa + 1 = 6 + 1 = 7 cm : 5 = 1,4 cm A2G = A2G1 = aa1 + 1 = 2 + 1 =3 cm : 5 = 0,6 cm Rezerva de suprapunere a pieptilor: L1L3 = 1 cm : 5 = 0,2 cm G2G3 = L3L4 = 2 cm : 5 = 0,4 cm Trasarea beretului:

G3G4 = L4L5 = 5 cm : 5 = 1 cm G4G5 = 1 cm : 5 = 0,2 cm Trasarea pensei de la bust: 2 B2B5 = B2B3 PP' = 0,5 cm : 5 = 0,1 cm 2 G5P1 = P1B5 10 P1P2 = Pb - 0,5 . 1 cm = 4,4 - 0,4 = 4 cm : 5 = 0,8 cm B5P3 = P5P' se masoara pe tipar 4

4 B1a4 = Pb =44

= 11 cm : 5 = 2,2 cm

P3P4 = a1a2 - ( G1P1 + 1) = 3 - 1,7 = 1,3 cm B3R = 4,5 cm : 5 = 0,9 cm 1 cm B5I = 5 cm : 5 = 1 cm l2l3 = 5 cm : 5 = 1 cm

t3t4 = t3 + 5 = 2,5 cm : 5 = 0,5 cm Constructia mnecii Dimensiunile de baza n lungime: 4

4 AB = Pb + 3 = 44 + 3 = 11 + 3 = 14 : 5 = 2,8 cm A2 = Lm = 62 cm : 5 = 12,4 cm 2 BC = BL - 2 = 21,8 : 5 = 4,4 cm 3

3 AA1 = Pb + 3 = 44 + 3 = 17,6 cm : 5 = 3,5 cm BB2 = 4 cm : 5 = 0,8 cm B1B3 = BB1 - BB2 = 17 cm : 5 = 3,4 cm LL2 = BB2 = 4 cm : 5 = 0,8 cm CC2 = 2,5 cm : 5 = 0,5 cm C3C4 = 1 .... 1,5 cm = 1,5 cm : 5 = 0,3 cm

B1R1 = 4,5 cm : 5 = 0,9 cm R1R2 = 2 cm : 5 = 0,4 cm a1a3 = 1,5 cm : 5 = 0,3 cm 2RA2

Se traseaza o perpendiculara din unghiul A pe linia RA2 aa2 = 1,3 cm : 5 = 0,2 cm C1C5 = 5 .... 6 cm = 5 cm : 5 = 1 cm L1L4 = 2 .... 3 cm = 2 cm : 5 = 0,4 cm Etapa IV Transformarea tiparului clasic n model Bluza de dama necesita o singura transformare la mneca. Etapa V Adaosurile folositeAdaosurile folosite la proiectarea tiparelor sunt niste marimi cifrice care se introduc n dimensionarea tiparelor att pe lungime cat si pe latime.

Dupa functia pe care o ndeplinesc, adaosurile pot fi : Adaosuri de lejeritate

-

Adaosuri de contractie Adaosuri de corectare sau de moda

1. Adaosuri de lejeritate : Reprezinta o marime cifrica exprimata n centimetri care se introduce n calculul latimii tiparului. Adaosul de lejeritate depinde de vrsta purtatorului, destinatia produsului si de linia produsului. 2. Adaosuri de contractie : Reprezinta marimea cifrica care se introduce n calculul proiectarea tiparelor pe lungimea acestora.

-

Acest adaos are rolul de a compensa contractile care se produc n timpul prelucrarii si purtarii produsului.

-

Se calculeaza cu relatia : L - este lungimea produsului C - coeficient de contractie care se determina la receptia materialelor care se masoara n procente

3. Adaosul de corectare sau de moda K : Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs n functie de moda. Valoarea lui poate fi pozitiva sau negativa. Etapa VI Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului Descrierea uneltelor manuale folosite n confectii Realizarea operatiilor ce compun o piesa de mbracaminte necesita o gama variata de unelte. Felul si forma uneltelor sunt determinate de natura operatiilor, astfel ca acestea sa fie cat mai utile pentru a se obtine o calitate superioara si o productivitate corespunzatoare. ntr-un proces de productie modern, rolul uneltelor de productie este foarte important. n limbaj tehnic, uneltele si dispozitivele simple, ce usureaza executarea operatiilor sunt denumite mica mecanizare. n ordinea cronologica, privind folosirea lor, uneltele se mpart n: unelte pentru masura si desen unelte pentru taiat

-

unelte pentru cusut unelte pentru calcat

Unelte pentru masura si desen Panglica sau centimetrul : Centimetrul este o lungime de 150 cm si o latime de 2 cm. Pentru utilizarea practica panglica- centimetrul are doua fete, cifrele fiind imprimate n ordine crescatoare pe o parte de la stnga la dreapta si partea a doua de la dreapta la stnga, de la 1 la 150. La ambele capete se capseaza o tabla protectoare care niciodata nu depaseste primul centimetru. Echerul : Este un instrument clasic pentru desen si poate avea capetele de diverse marimi, de la 20 cm pana la 50 cm. De obicei ipotenuza este gradata n centimetri si n milimetri, fiind astfel practica la stabilirea unor cote n timpul desenului. El este executat din lemn sau material plastic si se foloseste n special pentru trasarea dreptelor perpendiculare. Rigla : Este tot un instrument clasic pentru desen, care se prezinta n diverse dimensiuni, fiind executat n special din lemn.

Rigla se foloseste la trasarea liniilor drepte, pentru ca este gradata n centimetri si n milimetri, se poate folosi si la determinarea anumite dimensiuni, n timpul executarii desenului. Florarul : Este un instrument pentru desen care prin constructia sa cuprinde diverse curburi convexe si concave, absolut necesare pentru realizarea unui desen tehnic. De obicei, florarul este executat din material plastic. Folosirea lui la tipare sau a unor detalii, asigura ca liniile arcuite sa fie trasate corect, dnd astfel o calitate superioara lucrarilor desenate si o influenta pozitiva asupra calitatii intr-un final. Creta de croitorie : Are forma patrata sau dreptunghiulara. nsusirea ei este ca se deseneaza usor cu ea pe tesaturi, iar urmele lasate se pot sterge prin simpla frecare cu o perie. Creta se fabrica n diverse culori si n alb, astfel ca pentru orice tesatura sa se poata desena cu ea. Creta de croit se foloseste la nsemnarea conturilor tiparelor pe tesaturi, precum si la diverse nsemnari precum si la diverse nsemnari n timpul efectuarii probelor, iar dupa proba, la nsemnarea retusurilor de executat.

Unelte pentru taiat n conditiile productiei dupa masura si comanda individuala croitul si respectiv taiatul tesaturii se face cu foarfecele de croitorie actionat manual. Foarfecele de croitorie se compune din doua parti care sunt prinse intre ele cu un bold cu piulita. Fiecare parte din foarfece are o ureche si o lama. Urechile foarfecelui sunt diferite n functie de marime si destinatie, prin ele facndu-se actionarea manuala a lamelor. Lamele sunt de diferite forme, lungimi, latini si grosimi, n functie de destinatia foarfecelui respectiv la taierea tesaturilor. Foarfecele destinat pentru taierea materialelor subtiri are forma mai mica, mai supla si ambele urechi egale n care se introduce cate un deget pentru manevrare. Foarfecele destinat pentru broderie are un format special, ambele lame terminndu-se cu un vrf ascutit asigurnd astfel posibilitatea de a se decupa tesatura pe lnga broderia efectuata. Foarfecele destinat pentru taiatul tesaturilor mai groase are format mai mare, cu lame mai late si mai groase. La acest tip de foarfece, urechile sunt de doua feluri : cea superioara este rotunde n care se introduce degetul

cel mare de la mana. cea din partea inferioara este mai mare, de format oval, putndu-se introduce n ea trei degete. Unelte pentru cusut n confectionarea de mbracaminte, una din principalele operatii o constituie cusutul propriu-zis. Operatiile de cusut se realizeaza manual si cu masina de cusut. n cazul cusutului manual se ntrebuinteaza acul de cusut si degetarul.

Acul de cusut Este un element perfectionat cu care se pot realiza cele mai deosebite cusaturi manuale. Acul de cusut se clasifica n trei grupe, dupa dimensiuni : ace scurte ace semilungi ace lungi

Din familia acelor face parte si acul cu gamalie. Acul cu gamalie este realizat din srma de otel, deosebirea fata de acul de cusut fiind nlocuirea urechii acului cu o gamalie.

Aceasta schimbare se explica prin aceea ca acul cu gamalie este destinat ca un instrument ajutator costului prin prinderea pieselor pregatite pentru cusut Degetarul Este un instrument important n realizarea cusutului manual. Este executat din metal n forma de trunchi de con si se fabrica n doua variante: trunchi de con fara fund, acest tip n folosesc n special croitorii, deoarece obisnuiesc ca acul sa fie mpins cu latura degetului trunchi de con cu fund, acest tip l folosesc n special croitoresele deoarece obisnuiesc sa l mpinga acul n tesatura cu aceasta parte, degetul este prevazut complet cu lacasuri n care se propteste acul cnd este mpins n tesatura Aceste masuri de protectie evita nteparea grava a degetului ca poate avea urmari neplacute. Unelte pentru calcat Operatiunile de calcat, denumite presare umidotermica, sunt importante n confectionarea unui produs de mbracaminte. Ele se refera la decoltarea tesaturii nainte de croit, ntinderea

sau scaderea unei parti ale preselor, descalcatul, calcatul final al produsului. Fierul de calcat Este unealta cea mai importanta din procesul umidotermic deoarece fara acesta nu se poate executa fara nici o forma operatia de calcat. Fierul de calcat se fabrica n mai multe tipuri n functie de natura combustibilului si destinatia lui. Procesul de productie n industria confectiei este dotat cu diferite utilaje att pentru coasere ct si pentru tratamentul umidotermice al materialelor si semifabricatului. La tratamentul umidotermic al confectionarii sunt utilizate la utilaje manuale. Utilaje pentru calcat manual Mobilierul pentru calcat se folosesc pentru asezarea materialelor si produselor n procesul de calcat si se compune din; Mese de calcat care pot fi: simple cu dispozitiv de aburire cu aspirator de abur

Forme de calcat care pot fi: perne: simple cu aspirator de abur cu forme portabile (mobile)

Mesele de calcat pot fi de mai multe feluri: Masa simpla de calcat: Este construita din lemn sau metal cu dimensiuni determinate de volumul produselor si tehnologia umitermica. Masa de calcat cu abur: Se utilizeaza pentru calcarea produselor plane sau tubulare. Masa de calcat produse plane este utilizata la operatiile de netezire, aburire si descalcare. Masinile folosite la confectionarea produsului 1 Masina simpla de cusut: Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata, unui la ac si celalalt la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric cu putere P de la 0,25 pna la 0,4 Kw, asigurnd o viteza de coasere de la 2000 pna la 6000 mpunsaturi pe minut. Pentru studiul de fasa se adopta masina Metalotehnice clasa C 4310, fiind o masina noua si moderna cu viitor pentru industria confectiilor din tara noastra. Masina clasa C4310 functioneaza cu o viteza de pna la 5500 mpunsaturi pe minut, realiznd o cusatura din doua fire de ata de tipul 301. Masina C4310 functioneaza cu ace tip 135X5, avnd finetea de 100 pentru materialele groase si 80 pentru materialele subtiri. Cusaturile realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase si de la 0 la 3,5 mm pentru materialele subtiri. Puterea motorului de antrenare este P=0,4 Kw cu o turatie de 2800 rotatii/minut. Gabaritul mesei de lucru este de 562 mm latime si 1100 mm lungime. Rolul masini simple n procesul de productie este de a realiza cusatura tighel, necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixarea detaliilor la mbracaminte. Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si

dimensiuni egale pe albele fete ale materialului cusut. La cusatura tighel pasii cusaturii de pot depune n serie n paralel sau oblic. n functie de pozitia pasilor, cusatura tighel poate fi: tighel simplu tighel n paralel tighel n zigzag

Organele de lucru la masina de cusut Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii. Aceste organe care n timpul coaserii, vin n contact direct cu firele de ata cu materialele cusute, sunt descrise n continuare Acul: ndeplineste rolul de a transporta firul de ata prin starturile de material si de forma ochiului pentru mpletire cu firul de la suveica. Dimensiunile acului difera n functie de finetea firului de ata, la finetea materialului cusut si operatia ce se executa. n industria confectiilor din tara noastra sunt utilizate acele de masina avnd finetea de la 70 la 150, crescnd din 10 n 10 sutimi de mm.

Conducatorul de fir: Are rolul de conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost mpletit cu firul de la suveica. Apucatorul: ndeplineste functia de a prinde bucla formata.

Etapa a VII-a Pregatirea materialelor pentru croitProcesul de productie n industria confectiilor se desfasoara pe faze de fabricatie n care sunt grupate operatii si lucrari specifice fiecarei etape de lucru. Una din aceste faze ale fabricatiei mbracamintei este pregatirea materialelor pentru croit. n cadrul acestei faze se executa lucrari pregatitoare croirii care cuprind operatii n functie de materialele ce se prelucreaza. Ca operatii principale ale acestei faze de fabricatie deosebim: decatarea tesaturilor, calcarea materialelor textile, controlul si sortarea materialelor, sablonarea si calculul loturilor.

Decatarea si calcarea materialelor textile:Operatiile de calcare si decatare se aplica la nceputul pregatirii pentru croit, avnd ca scop sa asigure materialelor textile un aspect placut privind netezirea, luciul, uniformitatea si reducerea contractiei. n ordine tehnologica este necesara asigurarea stabilitatii dimensionale a materialelor. Ceea ce se obtine prin decatarea si apoi definirea aspectului care se stabileste prin calcare.

Decatarea materialelor

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea contractiei din tesuturi. Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor n scopul fixarii la dimensiunile normale. Decatarea poate fi realizata manual cu masina de calcat, sau mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat. n productia industriala decatarea se realizeaza n cadrul tesaturilor sau poate fi efectuata n ntreprinderile de confectii la pregatirea materialelor pentru croit. Decatarea manuala consta n aburirea materialelor tip lna si apoi uscarea acestora prin calcare fara a fi tensionate. Operatia se desfasoara pe o masa de calcat unde tesatura sau tricotul se aseaza lejer( fara a fi tensionata) si apoi se calca cu o pnza umezita si bine stoarsa. Reducerea la tesaturi tip bumbac se face prin punerea acestora n apa timp de 6 - 8 ore dupa care se pun la uscat si se calca pe directie diagonala firului din tesatura. Pentru decatare se folosesc diferite masini n functie de compozitia si natura tesaturilor.

Masinile pentru decatare sunt: masina de decatat cu banda masina de decatat pe sectiuni de lucru

Calcarea materialelor textile

Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile n scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizare si eliminarea denivelarii formate n masa materialelor.

Etapa a VIII-a ncadrarea sabloanelor pe material sablonarea materialelorsablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialelor de croit. Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material. Pentru executarea operatiei de sablonare se folosesc diferite procedee, cum ar fi:

-

sablonare prin conturare cu creta sau creion sablonare cu trafarete sablonare (ncadrare) cu calculator

Indiferent de procesul folosit, la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice: asezarea sabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeala, din material cu firul indicat pe sablon asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane respectarea flausului si a desenului din material la toate piesele componente

-

asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avndu-se n vedere ca suprafata

materialului sa fie ct mai rationalasablonarea prin conturare

Se va face prin amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau creion special. sabloanele se pot aplica pe materialul dublu sau pe materialul desfacut. Materialul sablonat pe desfacut este utilizat mai rational dect cel pe dublu prin faptul ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de ncadrare a sabloanelor.

Dupa numarul completelor de sabloane folosite pentru un span sablonarile pot fi simple sau combinate.sablonarile simple

Cuprind completul de sabloane pentru un produs si pot fi aplicate att pe materialul dublu ct si pe materialul desfacut.

sablonarile combinate Cuprind doua sau mai multe complete de sabloane.sablonarea cu traforete

Are un randament ridicat, dar confectionarea traforetelor este destul de costisitoare.

Pentru aplicarea acestui procedeu se formeaza spanul de material peste care se asaza traforetul de conturat( marcat) pe suprafata materialului. Conturarea traforetului pe margine se face cu praf de talc sau praf de creta, folosindu-se u burete sau un tampon.

sablonarea prin calculator

Este operatia moderna care se aplica numai la ntreprinderile dotate cu calculator. Operatia se desfasoara la o masa de lucru dotata cu calculator unde se stabilesc ncadrarea sabloanelor si consumul stabilit pentru fiecare ncadrare.Dupa o ncadrare se face transpunerea la scara 1: 1 pe hrtie urmnd ca acesta sa fie folosita ca sablon de croire.

Etapa a IX a Procesul de confectionare al produsului Confectionarea detaliilor secundare. Confectionarea gulerului si confectionarea manselor si a clapelor. Confectionarea detaliilor principale: Confectionarea fetii, a spatelui si a mnecilor. Asamblarea detaliilor principale (fata si spatele) pe partile laterale si pe umeri. Aplicarea detaliilor secundare (aplicarea mnecilor si a manselor).

Finisarea mnecilor la partea inferioara prin aplicarea mansetei si finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului si finisarea bluzei la partea inferioara prin ndoire sau cusatura ascunsa sau prin brodare. Ajustarea bluzei pe corp cu ajutorul penselor duble. Finisarea finala a bluzei care consta n: descalcarea tuturor cusaturilor curatarea de ate etichetarea calcarea finala controlul tehnic de calitate mpachetare

Calcatul interfazic si controlul tehnic interfazic se executa fluxul tehnologic.

Etapa a X a Finisarea produsuluiCalcarea materialelor textile

Calcarea materialelor e procesul umidotermic care se aplica materialelor textile n scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea denivelari formate n masa materialelor.

Procesul umidotermic

Cunoscut sub denumirea de calcare tratamentul umidotermic reprezinta procesul de prelucrare a confectionarii textile.

Procesul umidotermic consuma ntre 10 - 30 % din totalul timpului destinat confectionarii unui produs. mbracamintea confectionata din materiale textila tip lna necesita o tratare umidotermica mai intensa, iar mbracamintea din materiale tip bumbac necesita trecerea mai usoara. Materialele din fire sintetice fata de cele din lna si bumbac necesita o calcare usoara la temperaturi si presiuni reduse. Operatiile tratamentului umidotermic Procesul umidotermic cuprinde urmatoarele operatii: netezirea, descalcarea cusaturilor, presarea, modelarea, aburirea sau decatarea. NetezireaSe aplica att la materiile prime si semifabricatelor ct si la produsele finite.

Descalcarea cusaturilor: Are ca scop fixarea prin calcare si rezerve, cusatura se descalca cu masina manual direct pe fata ntariturii a produsului. Presarea produsului

Operatia de presare se aplica la detaliile de mbracaminte.Aceasta operatie se face la presarea gulerelor, reverelor, buzunarelor si a mnecilor.

Modelarea Este operatia de tratament umidotermic care produsele si detaliile de mbracaminte se modeleaza prin calcare. Aburirea Consta n umezire, de calcare a detaliilor produsului de confectionare. Aburirea se aplica la mbracaminte n faza finala cu scopul de a definitiva forma si aspectul final al produselor. Operatia de aburire se efectueaza cu masina de calcat manual sau cu presa de calcat.

Etapa a XI a Norme generale de protectia muncii si P.S.I. Definitia:Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionale avnd drept scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii si integritatii corporale si societatii salariatilor si altor persoane participante la locul de munca.

Normele

de

protectia

muncii

se

aplica

cursantilor,

salariatilor, persoanelor angajate cu conventie civila precum si elevilor, studentilor n perioada efectuarii protectiei profesionale. Echipamentul individual de protectie reprezinta mijlocul cu care este dotat fiecare participant n procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva facturilor de risc. nainte de nceperea lucrului operatorul, cursantul va verifica daca utilajele sau masinile se gasesc n stare perfecta de functionare. Definitia accidentului de muncaPrin accidentul de munca se ntelege vatamare violenta a organismului precum si intoxicatia acuta si profesionala care are loc n timpul procesului de munca sau ndatoririlor de serviciu indiferent de natura juridica a contractului la baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca capacitatea temporara pentru lucru cel putin trei zile, invaliditate sau deces. Nu se considera accident de munca, accidentul unei actiuni neglijente. Accidentul de munca se poate clasifica n raport cu urmarile produse si numarul persoanelor accidentate:

A/Accidente - invaliditate de munca de cel putin trei zile. B/Accidente - care produc invaliditate. C/Accidente - mortale D/Accidente - colective cnd sunt accidente de cel putin trei persoane n acelasi timp si din aceeasi cauza.

Incapacitatea temporara de muncaAceasta e o concesiva mai putin grava a unui accident de munca si constituie incapacitate temporara a victimei care se face medical si se atesta printr-un certificat.

Invaliditatea Ca urmare a unui accident de munca consta ntr-o infinitate ca urmare a unui accident care poate fi permanenta si poate duce la pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca. n functie de afectarea capacitatii exista urmatoarele grade de invaliditate: Gradul 1: persoana afectata si-a pierdut total capacitatea de munca. Gradul 2: persoana afectata si-a pierdut partial sau total capacitatea de munca. Gradul 3: cnd persoana afectata si-a pierdut partial

capacitatea de munca dar si poate continua activitatea la acelasi loc de munca nsa n conditiile unui program redus. Clasificarea accidentelor de munca A/ Dupa numarul accidentate pot fi: a) individual - cnd este afectata o singura persoana b) colectiv - cnd sunt afectate cel putin trei

persoane B/ Dupa urmarile asupra victimei accidentele pot fi: a) accidente care produc invaliditatea b) mortal C/ Dupa natura cauzelor directe care provoaca vatamarea: a) accidente mecanice la masina de cusut b) accidente electrice la masina de cusut c) accidente chimice d) accidente termice e) accidente de iradiere 1 Cauze tehniceStarea necorespunzatoare a masini si instalatiilor electrice dar si a sculelor.

-

lipsa dispozitivelor de protectie defecte de structura sau lipsuri constructive

2 Cauze organizatorice Organizarea necorespunzatoare a locului de munca, aici intra:

a) accidente mecanice care se produc n urma unor accidente b) uneltele si agregatele utilizate n procesul de productie Accidente termiceAceste se datoreaza actiunii vatamatoare a temperaturii ridicate sau a temperaturi mai scazute a organismului uman.

Principalele accidente termice sunt: 1 arsurile 2 socuri termice Arsurile:Leziuni locale ale tesuturilor produse prin actiunea unei temperaturi ridicate n urmatoarele conditii prin contact direct cu pielea.

Accidente electrice: Acestea se produc prin actiunea violenta a curentului electric asupra omului se mpart n 2 :Electrocutari (socuri electrice) Accidente provocate de trecerea prin corpul omenesc a unui curent electric. Arsura electrica este un traumatism produs de actiunea curentului electric.

Masuri P.S.I.

Definitia: incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se produc pierderi de bunuri materiale si uneori de vieti omenesti.

Arderea: este o reactie chimica prin care se combina o substanta combustibila cu oxigenul, cu degajare de caldura si lumina. Pentru combaterea incendiilor pot fi utilizate diferite mijloace, dar cele mai importante sunt: a) nisipul: poate fi utilizat n combaterea incendiilor n care ard materialele lemnoase, chimice, electrice si textile. b) Apa: este un mijloc principal de combatere a focului care poate fi utilizat prin diferite forme: - jet: cnd ard materiale solide de natura lemnoasa - ploaie: cnd ard materiale fibroase(textile) paioase - pulverizata: cnd ard materiale combustibile, solide si lichide - abur: cnd ard materialele uscate si gazoase, iar arderea se produce n mediul nchis. c) substante chimice: reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului n care ard substante chimice si electrice d) Spuma mecanica: este o substanta chimica care se

produce prin amestec cu emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mecanic e) Bioxidul de carbon: este un gaz incolor care prin presiune trece in stare lichida fiind rau conductor de electricitate. Este utilizat la combaterea incendiilor electrice. Etapa XII Reclama produsului n comercializarea oricarui produs reclama are un rol deosebit. Am presupus ca modelul prezentat n proiect face parte dintr-o colectie de modele lansate de viitoarea casa de moda " Andr ".

BibliografieGheorghe Ciontea

Utilajul si tehnologia meseriei Confectioner mbracaminte din tesaturi si tricoturi Croitoria de la clasic la modern

Eugenia Creanga

CUPRINS

Etapa I Descrierea produsului - Generalitati .......................... Etapa II Alegerea materialului ................................................. Etapa III Proiectarea produsului clasic ...................................... Etapa IV Transformarea tiparului clasic n model ..................... Etapa V Adaosurile folosite ..................................................... Etapa VI Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului Etapa VII Pregatirea materialelor pentru croit ............................ Etapa VIII ncadrarea sabloanelor pe material ............................. Etapa IX Procesul tehnologic de confectionare a produsului .... Etapa X Finisarea produsului ................................................... Etapa XI Norme generale de protectie a muncii si P.S.I. .......... Etapa XII Reclama produsului ................................................... Bibliografie ................................................................ Masina de cusut simpla

pag. 02 pag. 06 pag. 09 pag. 13 pag. 14 pag. 15 pag. 22 pag. 24 pag. 26 pag. 27 pag. 29 pag. 33 pag. 34

Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal n ntreprinderile de confectii. Este ntrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii clasice pe care o realizeaza.

Masina simpla de cusut e utilizata pentru formarea cusaturii tighel formata din doua fire de ata, unul la suveica si unul la ac. Este actionata de un motor electric cu putere de la 0,23 - 0,4 W asigurnd o viteza de coasere de la 2000 - 6000 impulsuri /minut.

ntreprinderile de confectii sunt dotate cu masini simple de tipul: Metalotehnica, Super PFAFF, Drkopp, Singer, NEECHI, Minerva Hazuic.

Masina triploc Caracteristicile tehnico-functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut si realizeaza cusatura de ncheiere - sulfirare. Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata nfilate astfel: unul la ac si doua la cele doua apucatoare. Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de 0,25 KW si turatia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind ntre 4000 4500 impulsuri pe minut. Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 fire de ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare:

- Aparatul superior aflat n partea dreapta - Aparatul inferior aflat n partea stnga Descrierea masinii TriplocSe compune din doua parti principale: masa si corpul masinii.

Organele de lucru ale masinii Triploc sunt: - acul - apucatorul inferior si cel superior - transportatorul - piciorusul de presare - placa acului - cutitele Acul: transporta firul prin material si formeaza bucle pentru mpletire. Acele utilizate sunt de tipul 1886 - 27 x 32,5 avnd finetea de 70 - 80 - 90 n functie de materialele prelucrate.

Apucatorul inferior : este montat n partea stnga sub placa acului n vederea formarii punctului de legatura a cusaturii. Apucatorul superior: este organul care conduce al doilea fir si-l depune n fata acului. Placa acului: fiind organul care fixeaza materialul de cusut. Transportorul: care este format din: transportorul principal transportorul secundar

Transportorul principal e montat n fata, iar cel secundar este montat n spate. Piciorusul: este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut pe transportor. Cutitele: sunt organele de lucru care au rolul sa taie marginea materialului naintea coaserii. Formarea cusaturii triploc este destinata n special operatiilor de surfilare sau ncheiat surfilat. Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2 - 3,5 mm iar naltimea de 2,5 - 6 mm cele trei fire de ata se nfileza astfel:

firul de coasere este nfilat la ac si trece prin straturile de material mbinnd detaliile. un al doilea fir este condus la apucatorul inferior care e montat n stnga acului avnd rolul de festonare a marginilor. al treilea fir este condus la apucatoerul superior care se afla n dreapta acului si are rolul de legatura a firului de la ac si de la apucatorul inferior.

Deservirea masinii se face de catre un singur muncitor, care

trebuie sa respecte toate regurile de pregatire pentru lucru cum ar fi:

nfilarea atei reglarea cusaturii coaserea si ncheierea lucrarii

Coaserea propiu-zisa se face dupa ce cusatura este reglata, prin actionarea pedalei care ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus. Curatirea masinii se face zilnic de deseuri textile. Normele de ntretinere a masinii prevad urmatoarele lucrari: curatire ungere interventii accidentale Incadrarea sabloanelor pe materioal

Unelte pentru masura si desen

Unelte pentru taiat

Unelte pentru cusut

Unelte pentru calcat

Materiale de baza si auxiliare

Satenul n cazul meu, pentru confectionarea bluzei de dama am utilizat ca material de baza satenul de culoare gri metalizat la care am aplicat o garnitura din acelasi material si aceeasi culoare. La guler si revere am croit cele doua repere pe partea lucioasa formnd o garnitura si dnd un aspect placut produsului, dar si o nota de eleganta purtatoarei. Satenul are n compozitie vscoza ce este o fibra sintetica utilizata foarte des datorita bunelor sale calitati. Satenul utilizat are urmatoarele caracteristici: Latimea materialului, n general, este de 140-150 cm iar n cazul meu are latimea de 150 cm, permitnd

ncadrarea sabloanelor pe material dublu. Compozitia fibroasa n urzeala este de 100% vscoza Desimea materialelor n urzeala este de 27 fire / cm2 iar n batatura este de 32 fire / cm2. Higroscopicitatea: este proprietatea fibrelor textile de a absorbi vaporii de apa din mediul ambiant. Satinul este un material higroscopic pentru ca vascoza are rezistenta mare 11% si datorita acestor factori materialul este igienic, absoarbe foarte bine transpiratia si asigura aerisirea corpului. La utilizare, vscoza se comporta destul de bine, se spala cu apa calda la o temperatura de 40o - 60o C, rezista la centrifugare, la curatire chimica, dar nu este rezistenta la fierbere. Deoarece materialul este putin sifonabil necesita o netezire, dar si o calcare cu fierul cu termostat cu aburi, la o temperatura de 100oC. Stabilitatea dimensiunilor este destul de buna, de aceea materialul nu intra la apa, deci nu necesita rezerve mari de sablonare. Acizii si substantele oxidante, alcanii produc degradarea rapida a fibrelor, mai ales la temperatura mai mare de 60o - 70o C.

Uniformitatea, netezirea si moliciunea fibrei depind de conditiile de filare si de finisare. Aceste caracteristici determina calitatea firului obtinut. Satinul este un material cu un tuseu placut, moale, de aceea se ajusteaza frumos pe corp, are un luciu puternic, argintiu care da o nota de eleganta camasii de noapte. Gardul de finete a fibrei de vscoza este mai mare. Trebuie avut n atentie ca materialul arde repede cu o flacara stralucitoare, cu miros de hrtie arsa si rezulta o cenusa de culoare deschisa. Satinul se foloseste n toate anotimpurile, dar cel mai mult se ntrebuinteaza la produsele de mbracaminte care se poarta vara deoarece produce senzatie de racoare si confort. Materialele care se confectioneaza din fibre de vscoza au domenii de utilizare multiple n confectionarea articolelor

decorative, tehnice (din fire de nalta rezistenta) si n articole de mbracaminte cum ar fi: Tricoturi: lenjerie de corp, ciorapi esaturi: n sezonul de vara, captuseala pentru ncaltaminte si nu n ultimul rnd pentru mbracaminte de ocazie si lenjerie intima ( camasi de noapte, chiloti, sutiene, etc. ).

Bluza de dama

Bluza de dama este un produs de mbracaminte cu sprijin pe umeri nelipsit din garderoba oricarei fete si chiar a femeilor de orice vrsta. Bluza de dama se poate purta cu o fusta sarafan sau pantalon, n toate anotimpurile si aproape n orice ocazie. Bluzele se pot confectiona ntr-o varietate multipla de materiale, culori si imprimeuri care trebuie sa confere purtatoarei o frumusete si o eleganta deosebita. n cazul meu am ales sa confectionez o bluza cu mneca lunga, cu revere si guler ncheiate n fata cu ajutorul fermoarului. Materialul ales este satenul de culoare gri, iar pentru a da o nota de eleganta purtatoarei, la guler si revere am aplicat materialul cu partea lucioasa. Ca orice produs de mbracaminte bluza de dama este compusa din: Detalii principale: Fata - 2 buc, Spate - 1 buc, Mneci - 2 buc.

Detalii secundare:

Guler - 1 buc, Bizeti - 2 buc.

Procesul tehnologic de confectionare a bluzei ncepe cu confectionarea detaliilor secundare, asamblarea detaliilor principale si finisarea bluzei care consta, pe lnga alte operatii si n calcarea finala, dnd produsului un aspect si o eleganta deosebite. Procesul tehnologic de confectionare Bluza de dama este un produs de mbracaminte cu sprijin pe umeri care mbraca corpul n partea superioara si mpreuna cu o fusta, pantalon si sarafan da o nota de eleganta purtatoarei. Dupa croirea tuturor detaliilor obtinem un semifabricat iar pentru obtinerea unui produs finit trebuie sa parcurgem mai multe etape de lucru si operatii de executie. Detalii principale: Fata 2 bucati Spate 1 bucata Mneca 2 bucati

Detalii secundare: Guler 1 bucata Bizeti 2 bucati Clape 2 bucati Fermoar 1 bucata

Dupa croirea tuturor detaliilor (semifabricat) si verificarea

acestora urmeaza verificarea detaliilor care se executa cu masina Triploc care executa o cusatura clasica. Ca la orice produs de mbracaminte urmeaza confectionarea detaliilor secundare: Confectionarea gulerului se face cu ajutorul masinii de cusut printr-o cusatura de ncheiere, introducndu-se cu ajutorul fierului de calcat cu aburi. Confectionarea clapelor prin cusatura de ncheiere, ntoarcere pe fata si presarea acestora tot cu fierul de calcat. Asamblarea bizetilor la fata prin cusatura de ncheiere, executarea reverelor ( 3cm ) ntoarcerea acestora n partea interioara si presarea lor.

Asamblarea detaliilor principale ( fata + spate ) pe linia umarului si n partile laterale prin o cusatura de ncheiere si descalcarea cusaturilor. Finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului cu ajutorul masinii de cusut si a bentitei de finisare si presarea acestuia cu ajutorul fierului de calcat cu apa. ncheierea si aplicarea mnecilor prin cusatura de ncheiere. Finisarea mnecii la partea inferioara printr-o bentita de finisare care confera bluzei un aspect placut. Ajustarea bluzei pe corp prin pense duble si presarea acestora cu ajutorul fierului de calcat cu abur. Pozitionarea clapelor si aplicarea acestora printr-o cusatura de ncheiere, presarea acestora si fixarea

Finisarea bluzei la partea inferioara cu ajutorul cusaturii ascunse pentru a da un aspect mai placut produsului. Finisarea bluzei cuprinde urmatoarele operatii:

Pozitionarea butonierelor si a nasturilor Executarea but. coaserea nasturilor Curatarea de ate Controlul tehnic de calitate

Calcarea finala confera produsului un confort si o nota de eleganta deosebita.

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Accesari: 10824 Apreciat:

Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.