Biotehnologiile si UE

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritară nr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.2. „Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” Titlul proiectului: : „COPMED – COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI” Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 –„Investeşte în oameni!

Biotehnologiile şi Comisia Europeană

Biotehnologiile utilizează tehnici care, prin metode de manipulare genetică, produc

molecule biologice sau organisme transgenice pentru utilizări industriale, agricole,

farmaceutice, chimice, etc.

Pentru Europa, ştiinţele vieţii şi biotehnologiile reprezintă nu numai o provocare, dar

şi un potenţial major de valorificare. Comisia Europeană urmăreşte să dezvolte acest

potenţial prin intermediul unei strategii europene. Obiectivele diverselor documente

adoptate în acest domeniu de către Comisia Europeană în ultimii ani sprijină Uniunea

Europeană în valorificarea ştiinţelor vieţii şi biotehnologiilor în multe domenii, cum

ar fi asistenţa medicală, agricultura, produsele alimentare, utilizările industriale în

mediul înconjurător, pentru a crea o economie durabilă, bazată pe cunoaştere.

Ştiinţele vieţii ridică probleme sociale şi politice considerabile şi au determinat ample

dezbateri publice. O adevărată revoluţie are loc în privinţa bazei de cunoştinţe şi

informaţii din domeniul biotehnologiilor, deschizând drumuri pentru aplicaţii noi în

domeniul sănătăţii, industriei alimentare şi protecţiei mediului.

În ultimii ani s-au făcut progrese majore ştiinţifice şi tehnologice în domeniul

ştiinţelor vieţii şi biotehnologiilor. Ca urmare, în ianuarie 2002, Comisia Europeană a

adoptat o strategie europeană de elaborare de politici durabile şi responsabile

privitoare la următoarele trei aspecte majore:

oportunităţi oferite de ştiinţele vieţii şi biotehnologii de a acoperi o mare parte

din nevoile oamenilor în domeniile sănătăţii, îmbătrânirii, alimentaţiei,

mediului înconjurător şi dezvoltării durabile;

obţinerea unui sprijin public cât mai larg şi rezolvarea implicaţiilor şi

preocupărilor etice şi sociale sunt esenţiale;

revoluţia ştiinţifică şi tehnologică este o realitate globală care creează

oportunităţi şi provocări noi pentru toate ţările lumii.

Strategia este împărţită pe două direcţii:

1. principii politice generale;

2. un plan în 30 de puncte de concretizare a acestor principii şi măsuri.



Strategia reflectă importanţa acordată de Consiliul European ştiinţelor vieţii şi

propune o foaie de parcurs cuprinzătoare care plasează acest domeniu în prima linie a

acestor tehnologii de frontieră care sprijină Uniunea Europeană în atingerea

obiectivelor de la Lisabona.

Potenţialul ştiinţelor vieţii şi al biotehnologiilor

Ştiinţele vieţii şi biotehnologiile sunt larg recunoscute ca fiind printre cele mai

promiţătoare tehnologii de vârf pentru deceniile următoare.

În sectorul de îngrijire a sănătăţii, biotehnologiile permit deja producerea în condiţii

mai etice şi mai sigure a unui număr tot mai mare de medicamente şi servicii

medicale. Cercetarea celulelor Stem oferă posibilitatea înlocuirii de ţesuturi şi organe

pentru tratarea bolilor degenerative, maladiilor Alzheimer şi Parkinson, etc. Se

deschid perspective de îmbunătăţire a calităţii vieţii prin utilizarea de aplicaţii

medicale inovative.

În sectorul agro-alimentar, biotehnologiile deţin potenţialul de a îmbunătăţi calitatea

produselor agricole şi hranei animalelor, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi

reducerii riscurilor asupra sănătăţii. Cercetările genomului plantelor reprezintă un

domeniu cheie. În acest context, aria de folosire a produselor alimentare modificate

genetic aproape că s-a dublat.

În cazul utilizării în alte scopuri decât cele alimentare, biotehnologiile ajută la

îmbunătăţirea modului de folosire a materiilor prime pentru industria energetică şi

industria farmaceutică. Modificările aflate în curs de dezvoltare sunt legate de

alterarea carbohidrataţilor, uleiurilor, grăsimilor, proteinelor şi fibrelor. În mod

similar, substanţele biologice ar putea furniza surse alternative de energie -

biocombustibili lichizi şi solizi, cum ar fi biodieselul şi bioetanolul.

Din punct de vedere al mediului, biotehnologiile oferă modalităţi noi de protejare a

acestuia, în special în ceea ce priveşte aerul, solul, apa şi deşeurile. Cercetările sunt

concentrate asupra dezvoltării unor produse şi procese industriale cât mai curate şi a

unor practici agricole cât mai durabile.

Sectorul ştiinţelor vieţii şi al biotehnologiilor va juca un rol important în contextul

Strategiei de la Lisabona revizuite. Aşa cum indică ultimul raport privind progresele

înregistrate, în deceniile următoare acest sector va trebui:

să întărească poziţia Europei pe piaţa mondială a tehnologiilor de vârf;

să devină un domeniu de bază al ştiinţei, industriei şi în privinţa ocupării forţei

de muncă;

să sporească prosperitatea prin crearea de locuri de muncă de înaltă calitate;



să contribuie la modernizarea industriei europene.

Valorificarea potenţialului

Strategia europeană privitoare la ştiinţele vieţii şi biotehnologii trasează următoarele

priorităţi strategice:

lansarea unei economii bazate pe cunoaştere, prin intermediul unor investiţii

sporite în cercetare şi prin dezvoltarea educaţiei şi instruirii;

concretizarea cunoştinţelor acumulate în aplicaţii ştiinţifice şi tehnologice (noi

produse, procese şi servicii);

consolidarea actului de guvernare, în termeni de proiectare şi implementare de

politici şi acţiuni;

lărgirea dimensiunii internaţionale a Europei;

promovarea dialogului, coerenţei şi cooperării în privinţa implementării

acţiunilor prezente şi viitoare.

Competitivitatea în Europa trebuie consolidată prin intermediul a trei piloni principali

de acţiune:

1. Consolidarea bazei de resurse

are scopul de a pune accentul pe educaţia în domeniul ştiinţelor vieţii (învăţare

pe tot parcursul vieţii pentru oamenii de ştiinţă, conştientizarea generală a

publicului, etc.). Elementul cel mai important în progresul utilizării

biotehnologiilor este accesul la bazele de informaţii actualizate din domeniul

bio.

2. Reţeaua Europeană a comunităţilor biotehnologice

Se resimte nevoia de a facilita accesul liber la cunoştinţe, calificare şi cele mai

bune practici şi pentru a crea o comunitate strânsă a persoanelor şi instituţiilor

implicate în biotehnologii.

3. Un rol proactiv al autorităţilor publice

Obiectivul acestui pilon este ca autorităţile publice să poată anticipa

problemele viitoare pentru a-şi adapta în mod proactiv politicile.

Biotehnologiile se concentrează pe rezolvarea unor probleme specifice. Strategia

acordă o atenţie deosebită construirii competitivităţii industriei europene prin



îmbunătăţirea potenţialului de a crea întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) a căror

activitate se bazează pe cercetare şi pe spiritul de întreprinzător. Aceste noi industrii,

fondate pe cunoştinţele ştiinţifice, constituie o sursă de competitivitate industrială,

inovaţie tehnologică, oportunităţi de investiţii şi creare de locuri de muncă.

Implicaţii etice şi sociale

Ştiinţele vieţii şi biotehnologiile se adresează problemelor legate de viaţa şi moartea

organismelor vii. Dezvoltarea şi aplicarea ştiinţelor vieţii şi biotehnologilor ridică

probleme fundamentale de etică privind atât existenţa omului pe această planetă, cât şi

definirea şi natura fiinţelor omeneşti în raport cu utilizarea cunoştinţelor genetice. De

asemenea, ştiinţele vieţii şi biotehnologiile implică o multime de factori care au

modelat patrimoniul cel mai profund religios, etic şi cultural al umanităţii.

Mai mult, ştiinţele vieţii şi biotehnologiile au captat imediat atenţia publicului larg şi

au iscat dezbateri serioase. Ar trebui iniţiat un dialog deschis, aprofundat, bine

structurat şi argumentat, pentru a oferi o informare mai bună şi a promova înţelegerea

reciprocă. Iată de ce este foarte importantă promovarea informării şi a dialogului

pentru a ajuta publicul şi pe toţi cei interesaţi să înţeleagă şi să cântărească mai bine

aceste probleme complexe şi să dezvolte metode şi criterii de apreciere atât a

beneficiilor, cât şi a dezavantajelor sau riscurilor.

Autorităţile publice, operatorii economici şi comunitatea ştiinţifică trebuie să se

străduiască să comunice faptele relevante şi să faciliteze înţelegerea problemelor

fundamentale într-un context de cooperare internaţională.

UE este o comunitate construită pe principii de drept şi pe valorile comune

fundamentale şi pe drepturile omului, respectând în acelaşi timp diferenţele de valori

etice şi culturale şi de moralitate publică. Aceste aspecte sunt, de asemenea, reflectate

de Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale. Respectarea aspectelor de natură

etică şi pentru valorile culturale şi etice este o parte integrantă a modului de acţiune al

Uniunii Europene.

Principala contribuţie a Comisiei Europene a fost înfiinţarea Grupului european

pentru etică în ştiinţă şi tehnologii noi, sprijin pentru cercetare în bio-etică şi

introducerea unor principii etice şi de evaluare în domeniul cercetării. Acest organism

a contribuit activ la clarificarea dezbaterii publice, dialogul cu statele membre şi alte

părţi interesate şi acordarea de consultanţă specifică pentru a ghida procesul legislativ

al UE. Cooperarea transfrontalieră în domeniul cercetării în etică a iniţiat o reflectare

fidelă asupra valorilor fundamentale, precum şi raţiunea care stă la baza diversităţii de

puncte de vedere din Europa, care să conducă la o mai bună înţelegere reciprocă.



Rapoarte de progres şi perspective

Pentru a face un bilanţ al progreselor înregistrate la intervale regulate în conformitate

cu această strategie, Comisia Europeană a adoptat trei rapoarte privind progresele

înregistrate, începând cu 2002. Aceste rapoarte trec în revistă nu doar progresele

realizate, ci şi obstacolele întâlnite în unele zone. Sunt prezentate rezultatele obţinute

în ceea ce priveşte elaborarea şi aplicarea politicii pe teren şi sunt abordate

problemele noi apărute. Acolo unde a fost posibil, rapoartele fac referire şi la

domeniile acoperite de foaia de parcurs

Pentru revizuirea intermediară a strategiei curente (la reuniunea Consiliului European

în primăvara anului 2007), Comisia Europeană a realizat o evaluare aprofundată a

progreselor realizate începând cu 2002 şi a scos în evidenţă rolul global al ştiinţelor

vieţii şi biotehnologiilor în societatea Europeană. Aceste două iniţiative se bazează cu

precădere pe:

consultarea publicului larg;

un studiu independent elaborat de Centrul Comun de Cercetare;

un raport asupra competitivităţii industriei europene şi de cercetare în

domeniul biotehnologiilor.

Se poate observa că succesul oricărei economii bazate pe cunoaştere constă în

generarea, diseminarea şi aplicarea noilor cunoştinţe. UE are un potenţial substanţial

de cercetare în domeniul biotehnologiilor. Societatea trebuie să beneficieze de

avantajele aşteptate în ceea ce priveşte creşterea economică şi crearea de locuri de

muncă. Al cincilea (1998-2002) şi al şaselea (2002-2006) program-cadru au înarmat

cercetătorii, oamenii de afaceri, industriaşii şi finantatorii cu instrumentele necesare.

Ştiinţele vieţii şi biotehnologiile constituie, de asemenea, o realitate la nivel mondial

şi sunt vitale pentru generarea economiilor bazate pe cunoaştere dinamică şi

inovatoare.

Cu toate acestea, investiţiile europene în cercetare şi dezvoltare au rămas în urmă în

comparaţie cu Statele Unite. Comisia Europeana urmăreşte recucerirea rolului de lider

în domeniul ştiinţelor vieţii şi biotehnologiilor. Al şaselea program-cadru pentru

cercetare (2002-2006) şi-a făcut din acest domeniu o prioritate, oferind o platformă

solidă pentru construirea unui spaţiu european de cercetare în colaborare cu statele

membre.

Eficacitatea Ştiinţelor vieţii şi biotehnologiilor în Europa



În 2007, Comisia Europeană a subliniat eficacitatea strategiei privind ştiinţele vieţii şi

biotehnologiile, a cărei implementare doreşte să o finalizeze, conform calendarului,

până în 2011.

Principalele rezultate ieşite în evidenţă în ultimii ani (2002-2006) sunt:

integrarea regională a clusterelor;

iniţierea unor planuri naţionale de acţiune;

adoptarea unui nou cadru legislativ privind produsele alimentare modificate

genetic.

Prin contrast, rezultatele în ceea ce priveşte promovarea şi dezvoltarea inovării în

domeniul biotehnologiei sunt mai puţin izbitoare. În acest sector, companiile mici şi

mijlocii (IMM-uri) au încă de suferit din cauza lipsei unui cadru comunitar (referitor

la proprietatea intelectuală), nivelurilor scăzute ale investiţiilor şi a lipsei de cooperare

între mediul academic şi cel financiar.

Comisia Europeană a identificat cinci domenii prioritare de acţiune strategică:

1. promovarea cercetării şi dezvoltării pieţei şi aplicaţiilor ştiinţei vieţii şi

biotehnologiilor;

2. promovarea competitivităţii, transferului de cunoştinţe şi a inovaţiilor, de la

baza ştiinţifică la concretizarea lor în industrie;

3. încurajarea dezbaterilor asupra beneficiilor şi riscurilor privind ştiinţele vieţii

şi biotehnologiile;

4. îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei şi optimizarea impactului

acesteia asupra competitivităţii;

5. asigurarea unei contribuţii durabile a biotehnologiilor moderne în domeniul

agriculturii

Politicile concurenţiale

Biotehnologiile se concentrează pe rezolvarea unor probleme specifice. Comisia

Europeană acordă, de asemenea, o atenţie deosebită construirii competitivităţii

industriei europene prin îmbunătăţirea potenţialului de a crea întreprinderi mici şi

mijlocii (IMM-uri) a căror activitate se bazează pe cercetare şi pe spiritul de

întreprinzător. Aceste noi industrii, fondate pe cunoştinţe ştiinţifice, constituie o sursă

de competitivitate industrială, inovaţie tehnologică, oportunităţi de investiţii şi creare

de locuri de muncă.



Directiva 98/44 privind protejarea legală a invenţiilor din biotehnologie stabileşte un

cadru juridic solid în ceea ce priveşte criteriile pentru obţinerea unui brevet de

invenţie în acest domeniu. În plus, Regulamentul Comunitar privind Brevetarea

propus va creşte competitivitatea întreprinderilor din UE în asigurarea unei protecţii

juridice solide eficientă şi accesibilă şi va contracara tendinţa actuală a companiilor

din domeniul biotehnologiilor, care preferă brevetarea în SUA.

Industria biotehnologică, UE şi rolul Parlamentului European

Industria biotehnologică devine un sector important al Uniunii Europene datorită

potenţialului său economic, social şi de mediu. Este important ca ţările Uniunii

Europene să coopereze unele cu altele, date fiind nevoile şi provocările mari în acest

domeniu.

Industria biotehnologică nu este direct reglementată de prevederile din Tratatul CE.

Dispoziţiile de politică industrială sunt folosite uneori ca un temei juridic în acest

domeniu. Datorită potenţialului mare din punct de vedere economic, social şi de

mediu, această politică ocupă un loc important printre politicile europene.

Tratatul nu conţine dispoziţii speciale dedicate biotehnologiilor. Articolul 157 prevede

însă o bază legală pentru o politică industrială a UE. UE poate întreprinde anumite

acţiuni în limitele cadrului multor politici sectoriale şi orizontale la diverse niveluri -

internaţional, UE, naţional şi local, cum ar fi politica de concurenţă (articolele 81-89),

mandatul din 30 mai 1980, care împuterniceşte Comisia Europeana să înainteze

propuneri privind politica industrială (articolul 308) sau cea comercială, precum şi

finalizarea pieţei interne (articolul 95).

Importanţa acestui sector a fost deja reliefată de Decizia privind competitivitatea

industriei şi a întreprinderilor: program-cadru privind competitivitatea şi inovarea

(PCI), 2007-2013, pe baza propunerii de către Comisia Europeană, propunerea de

decizie a Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program-cadru

privind competitivitatea şi inovarea (2007-13).

Progresele înregistrate în sfera ştiinţelor vieţii şi biotehnologilori continuă într-un ritm

alert. Comisia Europeană a propus o strategie pentru Europa şi un plan de acţiune în

Comunicarea sa intitulată "Ştiinţele Vieţii si biotehnologiile" (COM (2002) 27, care

atrage atenţia asupra a trei probleme majore:

— ştiinţele vieţii şi biotehnologiile oferă oportunităţi pentru a răspunde numeroaselor

nevoi de la nivel mondial privind sănătatea, îmbătrânirea populaţiei, produse

alimentare şi de mediu, precum şi dezvoltarea durabilă;



— sprijinul publicului larg este esenţial în abordarea preocupărilor privind impactul

etic şi social;

— revoluţia ştiinţifică şi tehnologică este o realitate mondială care creează noi

oportunităţi şi provocări pentru toate ţările lumii.

Obiectivul planului de acţiune este de a stabili un cadru de politici coerente destinat

creării de condiţii favorabile dezvoltării biotehnologiilor în Europa şi colaborării

dintre statele membre şi persoane sau organizaţii private. Acţiunile pot fi de patru

tipuri:

1. măsuri destinate sprijinirii cercetării, punerii la punct a unui sistem

european de proprietate intelectuală, etc.;

2. măsuri destinate iniţierii unui dialog pe teme etice, juridice şi privind

implicaţiile sociale;

3. măsuri în domeniul cooperării internaţionale, în special al cooperării cu

ţările în curs de dezvoltare;

4. măsuri urmărind dezvoltarea unei politici europene privind

biotehnologiilor.

Parlamentul European a adoptat de asemenea o rezoluţie non-legislativă privind

biotehnologiile, abordând necesitatea de a consolida şi a extinde dezbaterea publică şi

accesul la informaţii obiective. Consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a pune

întrebări oamenilor de ştiinţă şi de a primi răspunsuri de la aceştia. În privinţa

cooperării internaţionale, Parlamentul a declarat că doar cu ajutorul biotehnologiilor

nu se va rezolva problema foametei în lume, fiind în prezent mai importante alte

metode, de exemplu, o mai buna distributie a produselor alimentare disponibile. Cu

toate acestea, având în vedere creşterea continuă a populaţiei pe pământ, ar putea fi

necesară, de asemenea, utilizarea de culturi modificate genetic pentru a produce

alimente în cantităţi suficiente. În cazul în care o ţară în curs de dezvoltare doreşte să

utilizeze biotehnologiile, UE şi statele membre ar trebui să ofere sprijin, astfel încât

acea ţară să îşi poate consolida propriile capacităţi.

Biotehnologiile si UE

Documents

Transcript of Biotehnologiile si UE