Biologie

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL

REPUBLICII MOLDOVA

BIOLOGIE

CURRICULUM

şcolar pentru clasa a VI-a – a IX-a

Chişinău, 2006

2

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului ordinul nr. 69 din 25 iulie 2006

Autorii: Nina Bernaz – Sicorschi – prof. grad super.

Violeta Copil, cercetător ştiinţific

Grupul de lucru care a revizuit curriculumul:N. Bernaz – Sicorschi, prof. grad super.S. Gînju, spec. pri nc. METS.M. Leşanu, dr. conf., USM. C. Subotin, spec. DGÎTS, mun.Chişinău.

3

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul la biologie propune un model de predare integrată a acestei discipline, model care să conducă la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra naturii. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie într-un demers de cunoaştere activă, prin investigare, care plasează elevul în centrul activităţii in-structiv-educative.

Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe următoarele principii:1. Coerenţa demersului didactic, proiectat în ansamblu, pe clase şi pe

cicluri.Structurarea conţinuturilor într-o viziune integrată, modulară, concentrică,

urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigare a naturii, utilizarea ustensi-lelor şi a aparaturii de laborator, soluţionarea de situaţii-problemă etc.

2. Accesibilitatea în raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinţă, a secven-ţelor de conţinut şi a activităţilor didactice propuse.

3. Centrarea demersului didactic pe elev, prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevii să-şi dezvolte independenţa de ac-ţiune, originalitate şi creativitate, desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia.

4. Corelaţiile interdisciplinare cu geografia, fizica, chimia, matematica,desenul, literatura.

Scopul disciplinei

Studiul biologiei în gimnaziu vizează formarea unor cunoştinţe despre struc-tura şi varietatea formelor de viaţă şi unitatea organismelor vii, educarea unui com-portament ecologic vizînd grija şi responsabilitatea faţă de sine şi faţă de mediul natural.

REPERE CONCEPTUALE

Curriculum-ul la biologie este elaborat în baza teoriei instruirii, aplicată la nivel normativ şi prescriptiv. La nivel normativ este vizată dimensiunea funcţio-nală, structurală şi operaţională a procesului de învăţămînt, care marchează cadrul epistemologic specific didacticii generale. La nivel prescriptiv este vizată practica activităţii de predare – învăţare – evaluare, realizabilă în cazul procesului de învăţă-mînt, care marchează domeniul de studiu specific proiectării curriculare.

44

Pornind de la esnţa teoriei instruirii şi de la modelul de predare integrală a biologiei, curriculum-ul la biologie:

• dezvoltă curiozitatea şi interesul faţă de domeniul abordat, orientînd demer-sul spre activităţi independente de minicercetare şi de explorare;

• oferă posibilitatea exersării de competenţe, cum ar fi: formularea de ipoteze,desfăşurarea independentă a unei activităţi experimentale, formularea de concluzii şi argumentarea lor, rezolvarea de probleme, luarea de decizii etc;

• propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare în activităţile de tip investigare;

• propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grup;• oferă elevului posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera;• oferă elevului şi profesorului posibilitatea de autoevaluare a activităţii.

Curriculum-ul este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu viziunea proprie.

OBIECTIVE GENERALE

Prezentul curriculum îşi propune realizarea următoarelor obiective generale:

I. Cunoştinţe

1. Formarea unei concepţii ştiinţifice despre unitatea naturii.2. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor, a fenomenelor, a proceselor şi a

însuşirilor fundamentale ale organismelor vii.3. Cunoaşterea şi înţelegerea relaţiilor de tipul structură-funcţie, organism-

mediu, organism-organism.4. Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor şi a fiziologiei umane, relaţia omu-

lui cu biosfera.

II. Capacităţi

1. Formarea capacităţilor de cumulare, înregistrare, interpretare şi comuni-care a informaţiei despre plante, animale, om şi biosferă.

2. Formarea capacităţilor de investigaţie şi de valorificare a cunoştinţelor şi a experienţei proprii în situaţii concrete de viaţă.

3. Utilizarea şi manipularea echipamentului într-un mod adecvat, eficient,sigur şi responsabil pentru a găsi răspunsuri la problemele biologice.

4. Argumentarea punctului de vedere şi susţinerea lui în cadrul deciziilor luate faţă de problemele biologice.

55

III. Atitudini

1. Formarea unui comportament ecologic, vizînd grija şi responsabilitatea faţă de organismele vii şi faţă de mediul natural.

2. Formarea responsabilităţii faţă de sănătatea personală şi a societăţii.3. Formarea unei atitudini de toleranţă şi de responsabilitate faţă de sine şi

semeni.

OBIECTIVE-CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea proceselor, a fenomenelor şi a noţiunilor de biologie.

2. Dezvoltarea capacităţii de investigare a naturii.3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare.4. Formarea unor convingeri şi atitudini benefice pentru sănătatea proprie

şi ocrotirea mediului înconjurător.

66

Modelul didactic al disciplinei

Clasa

Denu- mirea modulelor

- 6 - - 7 - - 8 - - 9 -

1. Diver-sitatea în lumea vie

• Diversitatea plan-telor şi animale-lor din Republica Moldova.

• D i v e r s i t a t e a plantelor şi ani-malelor în di-verse zone geo-grafice.

• Efectele acţiunii omului asupra diversităţii me-diului.

• Diversitatea formelor de mişcare în lu-mea vie.

• L o c o m o ţ i a omului în di-verse medii.

• Diversitatea plantelor :

– plante cu florişi plante fără flori.

• Diversitatea animalelor :

-– animale ver-tebrate şi ne-vertebrate.

• Diversitatea ecosistemelor şi componen-tele lor.

• Relaţii troficeîn ecosistem.

• Medii de via-ţă (terestru, acvatic, sub-teran) şi orga-nisme carac-teristice.

2.Sisteme vitale

• Comportamen-te alimentare la animale.

• Nutriţia la plan-te (fotosinteza), animale şi la om.

• Respiraţia în lu-mea vie.

• Transportul sub-stanţelor prin corpul plantelor şi animalelor.

• Sistemul diges-tiv, respirator, circulator şi ex-cretor, la om.

• Schimbul de substanţe şi de energie dintre organism şi mediu.

• Semnificaţia nutriţiei şi respiraţiei.

• Igiena alimentaţiei şi respiraţiei.

• Structura ce-lulei.

• Compozi ţ ia chimică a ce-lulei.

• Schimbul de substanţe şi de energie la nivel celular.

• Organizarea structurală a organismelor: celulă-ţesut-organ-

organism.

• Circuitul ma-teriei şi ener-giei în biosfe-ră. Rolul

organismelor în circuitul ma-teriei şi ener-giei în bio-sferă.

• Cicluri bio-geochimice: ciclul apei, c a r b o n u l u i şi azotului în natură.

77

3. Sisteme de coordo-nare şi de integrare

ale organis-melor

în mediu

• Reacţia plante-lor la factorii de mediu.

• Comportamen-te de integrare a animalelor în mediu.

• Orientarea şi comunicarea la animale şi la om.

• Organe de simţ la ani-male şi la om.

• A c u i t a t e a simţurilor.

• Igiena orga-nelor de simţ la om.

• Sisteme de coordonare şi reglare la om.

• Sistemul ner-vos şi siste-mul endocrin-generalităţi.

• Rolul siste-mului nervos şi endocrin în coordona-rea activităţii umane.

• Igiena siste-mului nervos.

• R e g l a r e a echilibrului ecosisteme-lor.

• Relaţii între o r g a n i s m e într-un eco-sistem (con-curente şi ne-cocncurente).

• Selecţia natu-rală.

1. Biorit-muri

• Organisme di-urne.

• Organisme noc-turne

• Cicluri de dezvoltare la plante.

• Migraţii.• Hibernări.

• B i o r i t m u r i f i z i o l o g i c e de lungă si de scurtă du-rată la om.

• Bioritmurile şi sănătatea

• Aspecte sezo-niere ale eco-sistemelor.

5. Sisteme de susţinere

• Structuri de sus-ţinere la plante.

• Sisteme de sus-ţinere la anima-le.

• Particularităţi ale structuri-lor de susţine-re la animale şi la om adap-tate pentru lo-comoţie.

• Particularită-ţile sistemului locomotor la om.

• Afecţiuni ale s i s t e m u l u i locomotor şi acordarea pri-mului ajutor.

• Igiena siste-mului loco-motor.

• Rolul siste-melor de sus-ţinere în su-pravieţuirea organismelor.

88

6. Reproduce-rea în lumea

vie

• Tipuri şi mo-dalităţi de re-producere.

• Compor ta -mente de re-producere la animale şi la plante.

• Organe de reproducere la plante şi la animale.

• Reproduce-rea sexuată la plante şi la animale.

• F o r m a r e a noului orga-nism.

• Răspîndirea fructelor şi a seminţelor.

• Organe de re-producere la om.

• Fecunda ţ ia , gestaţia şi naş-terea la om.

• Creşterea şi dezvoltarea la om.

• Educaţia se-xuală.

• Gametoge-neza.

• Ereditate, va-riabilitate şi mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (le-gile lui Gre-gor Mendel).

• G e n e t i c a umană şi maladii ere-ditare.

7. Ocrotirea mediului

• R e z e r v a ţ i i naturale şi parcuri na-ţionale din R e p u b l i c a Moldova.

• Plante şi ani-male pe cale de dispariţie din Republi-ca Moldova.

• Resurse na-turale.

• Surse alter-native de obţinere a hranei.

• Influenţa fac-torilor nocivi (tutun, alcool, droguri) asu-pra organis-mului uman.

• I n fl u e n ţ aomului asu-pra biodiver-sităţii.

• R e z e r v a ţ i i naturale şi monumente ale naturii din Republi-ca Moldova.

• Impactul ac-ţiunii umane asupra pro-priei existen-ţe.

99

CLASA A VI-A

Obiective de referinţă- 1 -

Conţinuturi- 2 -

Exemple de activităţi de predare – învăţare

- 3 -Elevul va fi capabil :

• să clasifice organismelevii conform numărului de cellule;

• să definească noţiunile: organisme monocelulare şi organisme pluricelula-re;

• să recunoască o serie de organisme monocelulare şi pluricelulare;

• să recunoască o serie de plante şi animale din Re-publica Moldova;

• să recunoască o serie de plante şi animale din di-verse zone ale globului;

• să estimeze influenţa ac-tivităţii umane asupra mediului;

• să estimeze importanţa plantelor şi a animalelor pentru om;

• să planifice acţiuni de ocrotire a animalelor şi a plantelor din localitate.

I. Diversitatea în lumea vie• Diversitatea plantelor şi animalelor din R. Moldo-

va.• Diversitatea plantelor şi animalelor în diverse zone geografice.• Efectele acţiunii omului

asupra diversităţii me-diului.

• Recunoaşterea unor orga-nisme monocelulare (ex. bacterii, amiba, clorela) şi pluricelulare(unele animale, plante, ciuperci) la micros-cop, pe planşe, în natură.

• Observaţii în zona apro-piată şcolii şi înregistra-rea în caiet a plantelor şi a animalelor întîlnite şi recunoscute în timpul ex-cursiei didactice.

• Completarea unei fişe di-dacticce cu datele observa-ţiilor din teren şi formula-rea unor concluzii despre diversitatea organismelor din localitate.

• Notarea pe o hartă contur a denumirii unor anima-le specifice pentru zonatemperată, junglă, deşert, taiga, tundră;

• Depistarea efectelor inter-venţiei omului în localitate.

• Întocmirea unei schiţe de teren, în care elevii să in-dice aspecte ale activităţii umane în zonă.

• Amplasarea de căsuţe pentru păsări.

• să identifice animale şiplante diurne şi nocturne;

• să compare animale şi plante diurne şi nocturne;

• să interpreteze comporta-mente la plante şi la ani-male în funcţie de bioritm.

II. Bioritmuri• Organisme diurne.• Organisme nocturne

• Observarea activităţii li-liecilor, cărăbuşilor, ari-cilor, pisicilor, vrăbiilor, bufniţelor, iepurilor, uliu-lui etc. în timpul zilei şi nopţii.

1010

• Observarea şi înregistra-rea datelor referitoare la închiderea şi deschiderea florilor.

• Reprezentarea artistică a unor bioritmuri la plante şi la animale (de ex. prin desen, eseu, poezii, ghici-tori etc.).

• să compare diverse com-portamente alimentare la animale;

• să identifice organele şi sistemele de organe care realizează funcţiile de nutriţie la unele plante, animale şi la om;

• să clasifice animalele pecare le cunoaşte după tipul de nutriţie şi respiraţie;

• să recunoască principa-lele grupe de alimente necesare organismului uman;

• să interpreteze datele ob-ţinute din observaţii sau experimente sub formă de tabele, diagrame, gra-fice, desene etc;

• să estimeze importanţa propriul regim alimentar.

III. Sisteme vitale• Comportamente alimen-

tare la animale. • Nutriţia la plante (foto-

sinteza), animale şi la om.

• Respiraţia în lumea vie.• Transportul substanţelor

prin corpul plantelor şi animalelor.

• Sistemul digestiv, respi-rator, circulator şi excre-tor la om.

• Realizarea unor tabele comparative pentru com-portamente alimentare la animale.

• Determinarea principale-lor categorii de alimente (lactate, carne, paste făi-noase, fructe şi legume).

• Lucrare practică. Deter-minarea experimentală a ritmului respirator şi a pulsului la om în stare de repaus şi de efort fizic.

• Lucrare practică. Eviden-ţierea experimentală a fo-tosintezei la plante.

• Realizarea unor clasificări a animalelor (rîmă, broas-că, peşti, cîine, porumbel, şopîrlă, cărăbuş etc.) după tipul de respiraţie, modul de nutriţie, tipul sistemu-lui circulator.

• Lucrare practică. Identi-ficarea experimentală a respiraţiei şi a transpira-ţiei la o plantă cu flori;

• Recunoaşterea sistemelor de organe şi a organelor cu funcţie de nutriţie (di-gestiv; respirator; circu-lator; excretor) la unele organisme.

1111

• Indicarea pe planşă, mu-laj, preparat umed a po-ziţiei organelor în corpul unor animale şi al omu-lui.

• să identifice structuri desusţinere la plante şi la animale;

• să compare diverse struc-turi de susţinere la orga-nismele vii;

• să estimeze rolul siste-melor de susţinere pentru organism;

IV. Sisteme de susţinere• Structuri de susţinere la

plante.• Structuri de susţinere la

animale.

• Observarea pe planşe, imagini, diapozitive a unor plante (fasole, ma-zăre, stejar, iederă, viţă de vie, coacăz, grîu, po-rumb etc.) şi descrierea sistemelor de susţinere a acestora.

• Colectarea unor structuri de susţinere din material naturalizat.

• Modelarea unor structuri de susţinere la plante şi la animale.

• să recunoască şi să com-pare tipuri de reprodu-cere la unele animale şi plante;

• să interpreteze comporta-mente de reproducere la animale şi la plante.

V. Reproducerea în lumea vie

• Tipuri şi modalităţi de reproducere.

• Comportamente de re-producere la animale şi la plante.

• Recunoaşterea pe planşe, în filme a tipurilor de re-producere la animale şi la plante.

• Observarea comportamen-telor de reproducere la unele animale şi a particu-larităţilor plantelor adapta-te pentru polenizare.

• Realizarea unor referate cu tema “Comportamente de reproducere”.

• Lucrare practică. Înmul-ţirea plantelor de aparta-ment prin diverse moda-lităţi.

1212

• să stabilească relaţii între reacţiile plantelor şi ale animalelor şi factorii de mediu;

• să estimeze importanţa comportamentelor de in-tegrare în mediu la plante şi la animale.

VI. Sisteme de coordonare şi integrare ale

organismelor în mediu• Reacţia plantelor la fac-

torii de mediu. • Comportamente de in-

tegrare a animalelor în mediu.

• Observarea comporta-mentelor de integrare la unele animale (ex. a furnicilor, a unor păsări etc.).

• Evidenţierea experimen-tală a reacţiilor plantelor la factorii de mediu.

• Crearea condiţiilor opti-me de mediu pentru dez-voltarea unor plante sau animale.

• să identifice plante şi ani-male pe cale de dispariţie şi rezervaţii naturale din Republica Moldova;

• să estimeze importanţa rezervaţiilor şi a parcuri-lor naţionale pentru ocro-tirea naturii;

• să proiecteze acţiuni de protecţie a animalelor şi a plantelor pe cale de dis-pariţie din localitate.

VII. Ocrotirea mediului• Rezervaţii naturale şi

parcuri Naţionale din R. Moldova.

• Plante şi animale pe cale de dispariţie din R. Mol-dova.

• Vizionarea de filme di-dactice despre ocrotirea plantelor şi animalelor.

• Vizitarea muzeelor ţi-nutului natal cu scopul cunoaşterii plantelor şi animalelor rare din R. Moldova.

• Colecţionarea şi afişareadiferitor imagini /fotogra-fii cu animale şi plante pecale de dispariţie.

• Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii în localitate.

1313

CLASA A VII-A


Conţinuturi- 2 -



• să identifice diversitateaformelor de mişcare la animale;

• să realizeze experimente pentru evidenţierea miş-cării la plante;

• să compare locomoţia omului în diverse condi-ţii de mediu;

I Diversitatea în lumea vie• Diversitatea formelor de

mişcare în lumea vie. • Locomoţia omului în di-

verse condiţii de mediu.

• Observarea în natură, pe film didactic şi la micros-cop a unor animale (de ex. la broască, cal, iepure, şarpe, porumbel, liliac, şopîrlă, melc, peşte, rac, rîmă, amibă, maimuţă, etc.) cu modalităţi diverse de deplasare.

• Observaţii în natură, pe filme, la microscop asupramişcării la plante (alge, floarea-soarelui, păpădie,lalea, tradescanţie etc.).

• Organizarea cu elevii a unor concursuri de de-plasare pe nisip, în apă, pe gheaţă. Formulare de concluzii.

• să identifice structurileimplicate în locomoţie la diferite animale şi la om;

• să compare structurile implicate în locomoţie la animale şi la om;

• să stabilească relaţii în-tre structurile scheletului şi modalităţile de loco-moţie;

II. Sisteme de susţinere • Particularităţi ale struc-

turilor de susţinere la animale şi la om adap-tate pentru locomoţie.

• Observarea pe planşe,

material natural, mulaj a scheletului la om şi la unele animale (iepure, broască, şarpe, porum-bel, peşte, liliac etc.) şi completarea unui tabel cu structurile implicate în locomoţie.

• Elaborarea unor tabele comparative ale scheletu-lui la cîine, iepure, cîrtiţă, balenă, liliac, porumbel etc.

1414

• Modelarea unor părţi de schelet la animalele stu-diate anterior şi la om evidenţiind o anumită po-ziţie în timpul unei miş-cări concrete.

• Reprezentarea schema-tică a adaptărilor pentru locomoţie a membrelor anterioare şi posterioare la om, cal, cangur, şopîr-lă, broască, barză, struţ, peşte şi formularea con-cluziilor.

• să identifice organe desimţ şi modalităţi de co-municare la animale;

• să recunoască principa-lele părţi componente ale organelor de simţ la om;

• să compare acuitatea simţurilor la animale şi la om;

• să descrie aparate tehni-ce similare unor organe de simţ;

• să propună regului de igienă a organelor de simţ la om;

III. Sisteme de coordonare şi integrare a organismelor

în mediu• Orientarea şi comunica-

rea la animale şi la om. • Organe de simţ la om şi

la animale.• Acuitatea simţurilor.• Igiena organelor de simţ

la om.

• Investigarea modalităţilor de comunicare la unele animale (ex. la cîine, liliac, albine, privighetoare etc.).

• Formularea unor conclu-zii referitoare la semnale-le emise şi percepute de animale.

• Observarea particularită-ţilor structurale ale orga-nelor de simţ la om.

• Lucrare practică. Evi-denţierea experimentală a acuităţii auzului, cîm-pului visual, mirosului, gustului la om.

• Lucrare practică. Eviden-ţierea experimentală a re-laţiilor între miros şi gust la om.

• Determinarea modalităţi-lor alternative de comu-nicare la om (ex. semnale Morse, alfabetul surdo-mut, alfabet braile etc.).

• Descrierea aparatului de fo-tografiat, a radarului etc.

• Elaborarea unor buletine informative privind igiena organelor de simţ la om.

1515

• să identifice organele dereproducere sexuată la plante şi la animale;

• să descrie procesul de reproducere sexuată la plantele cu flori şi la ani-male;

• să compare celulele se-xuale feminine şi mas-culine la animale;

• să stabilească relaţii în-tre modul de răspîndire a fructelor şi a seminţelor şi particularităţile lor de structură;

• să distingă faze de re-producere la plante şi la animale.

• să compare ciclurile de dezvoltare la unele ani-male.

IV. Reproducerea în lumea vie

• Organe de reproducere la plante şi la animale.

• Reproducerea sexuată la plante şi la animale.

• Formarea noului orga-nism.

• Răspîndirea fructelor şi a seminţelor.

• Observarea structurii florii(de cireş, vişin) pe mate-rial natural, mulaj, planşe.

• Descrierea procesului de formare a fructului şi a seminţei la plante.

• Observarea pe filme sauîn natură a modalităţilor de răspîndire a fructului şi a seminţei (la păpădie, brusture, arţar, păducel, ulm etc.).

• Observarea pe planşe şi mulaje a organelor de re-producere la iepure sau şoarece.

• Întocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale (sperma-tozoizi, ovule) la animale.

• Observarea pe planşe a etapelor de creştere şi dezvoltare la unele ani-male (ex. la cărăbuş, fluturi, albine, lăcuste,broaşte etc.).

• Întocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale.

• să identifice particularită-ţi morfologice sezoniere ale ciclurilor de dezvol-tare la plante;

• să analizeze cauzele mi-graţiilor şi a hibernărilor;

• să distingă particularităţi fiziologice la animale întimpul perioadei active şi a hibernării;

V. Bioritmuri• Cicluri de dezvoltare la

plante• Migraţii• Hibernări

• Elaborarea unor proiecte pentru obţinerea semin-ţelor de plante anuale ;i bienale.

• Întocmirea unui calendar al înmuguririi, înfloririi,formării fructelor şi că-derii frunzelor la plantele perene.

1616

• Înregistrarea datelor ple-cării şi sosirii unor pă-sări migratoare şi a intră-rii şi ieşirii din hibernare a unor animale.

• Determinarea parametri-lor factorilor de mediu (temperatură, umiditate, număr de insecte, viermi, aspectul vegetaţiei) în pe-rioada migraţiilor.

• Observarea în natură a perioadei de construire a cuiburilor la păsările din localitate (rîndunici, vră-bii, berze etc.).

• să definească noţiuneade metabolism;

• să identifice etapele me-tabolismului;

• să estimeze importanţa nutriţiei şi a respiraţiei ca funcţii esenţiale pen-tru întreţinerea vieţii;

• să propună reguli de igienă a respiraţiei şi a alimentaţiei.

VI. Sisteme vitale• Schimbul de substanţe

şi de energie între orga-nism şi mediu.

• Semnificaţia nutriţiei şirespiraţiei.

• Igiena alimentaţiei şi a respiraţiei.

• Întocmirea unor sche-me pentru evidenţierea schimbului de substanţe şi de energie între orga-nism şi mediu.

• Interviuri cu membrii fa-miliei pentru a determi-na cantitatea de alimen-te consumată de fiecaremembru al familiei pe zi. Formularea concluziilor privind variaţia necesaru-lui de alimente în raport cu vîrsta şi cu alţi parame-tri.

• Vizionări de filme, discu-ţii cu adulţii, documentare din atlase, albume, reviste pentru informare despre bolile metabolice la om. Prezentarea unor comuni-cări pe această temă.

• Întocmirea unei liste cu reguli de igienă care au importanţă în prevenirea bolilor metabolice.

1717

• să distingă resurse natu-rale din Republica Mol-dova;

• să identifice surse alterna-tive de obţinere a hranei;

• să estimeze importanţa surselor alternative de obţinere a hranei.

VII. Ocrotirea mediului• Resurse naturale din Re-

publica Moldova.• Surse alternative de ob-

ţinere a hranei.

• Înregistrarea datelor des-pre prezenţa unor resurse naturale (lemn, apă, căr-bune, petrol, argilă, cal-car etc.) din localitate.

• Observaţii asupra situaţi-ei pădurilor şi apelor din R. Moldova. Formularea concluziilor.

• Lucrare practică. Reali-zarea unui model de ob-ţinere a hranei prin hidro-ponie (culturi de legume în soluţii nutritive).

CLASA A VIII-A


Conţinuturi- 2 -


- 3 -Elevul va fi capabil:

• să definească noţiunile:

sistematică, taxonomie, unităţi taxonomice;

• să identifice unităţile ta-xonomice;

• să identifice caracterelegenerale ale încrengături-lor de plante şi animale;

• să compare particularită-ţile structurale ale plan-telor monocotiledonate şi dicotiledonate;

• să distingă caracterele generale ale claselor de animale vertebrate;

• să clasifice plantele şi animalele din localitate;

I. Diversitatea în lumea vie

• Diversitatea plantelor: plante cu flori şi plante fără flori. Încrengătura Angiosperme. Clasele: monocotiledonate şi di-cotiledonate. Încrengă-turile: Gimnosperme, Ferigi, Muşchi, Alge.

• Diversitatea animale-lor: animale vertebrate şi animale nevertebra-te. Animale vertebrate: Mamifere, Păsări, Rep-tile, Amfibieni, Peşti. Animale nevertebrate. Încrengătura Artropode. Clasele: Insecte, Crusta-cee, Arahnide.

• Observarea în natură, pe planşe, material naturali-zat a unor plante cu flori(măr, măceş, fasole, grîu, lalea, mac, brad etc.) şi a unor plante fără flori (fe-rigi, muşchi, alge).

• Observarea în natură, pe planşe, mulaj a unor ani-male vertebrate (mami-fere, păsări, reptile, am-fibieni, peşti) şi neverte-brate (artropode, moluşte, viermi, celenterate).

• Ierarhizarea unei plante cu flori (vişin) şi a unui mamifer carnivor (cîine) pe unităţi taxonomice.

1818

• să estimeze importanţa plantelor şi animalelor;

Încrengătura Moluşte. Cla-sele: Gasteropode, Bivalve, Cefalopode. Încrengătura Viermi laţi, Viermi Inelaţi, Viermi cilindrici. Încrengă-tura Celenterate

• Colectarea unor plante medicinale.

• Creşterea şi îngrijirea unor plante de aparta-ment, a unor animale.

• să identifice componen-tele celulei vegetale şi a celulei animale şi func-ţiile lor;

• să compare structura ce-lulei vegetale şi animale;

• să identifice niveluri deorganizare structurală a organismelor;

• să interpreteze superiori-tatea diferitelor niveluri de organizare ale orga-nismelor.

II. Sisteme vitale• Structura celulei.• Compoziţia chimică a

celulei.• Schimbul de substanţe şi

de energie la nivel celu-lar.

• Organizarea structurală a organismelor: celulă-ţesut-organ-organism.

• Lucrare practică. Obser-varea la microscop a unei celule vegetale (de ex. la ceapă, roşii, măr etc.) şi a unor celule animale (de ex. mucoasă din cavita-tea bucală ) şi identifica-rea componenţilor prin-cipali.

• Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic, butelii de plas-tic, apă, fructe, seminţe etc.).

• Întocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celulă-ţesut-organ-organism).

• să identifice factorii cuinfluenţă nocivă asupra organismului uman;

• să compare organe şi or-ganisme sănătoase cu or-gane şi organisme afecta-te de factori nocivi;

• să explice efectul unor substanţe toxice (tutun, alcool, droguri) asupra organismului uman;

• să argumenteze impor-tanţa unui mod sănătos de viaţă.

III. Ocrotirea mediului• Influenţa factorilor noci-

vi (tutun, alcool, drogu-ri) asupra organismului uman.

• Realizarea unor desene cu evidenţierea consecin-ţelor acţiunii factorilor nocivi (tutun, alcool, dro-guri) asupra organismului uman.

• Lucrare practică. Eviden-ţierea experimentală a in-fluenţei tutunului asupra plămînilor.

• Completarea unor ches-tionare privind influenţa nocivă a tutunului, alcoo-lului, drogurilor asupra organismului.

• Compararea pe imagini a plămînilor sănătoşi cu cei afectaţi de fumat.

1919

• Elaborarea unor reco-mandări de renunţare la fumat, consum de alcool, droguri.

• Pregătirea comunicărilor despre modificările orga-nismului uman în timp privind influenţa factori-lor nocivi.

• să identifice principale-le părţi componente ale sistemului nervos şi en-docrin la om;

• să interpreteze rolul de coordonare al sistemu-lui nervos şi endocrin în activitatea organismului uman;

• să ilustreze aspecte ale unui regim de viaţă să-nătos;

IV. Sisteme de coordonare şi integrare ale

organismelor în mediu• Sisteme de coordonare

şi reglare la om.• Sistemul nervos şi siste-

mul endocrin - generalită-ţi.

• Rolul sistemului nervos şi endocrin în coordona-rea activităţii umane.

• Igiena sistemului ner-vos.

• Observarea pe mulaje sau pe planşe a sistemului nervos şi endocrin la om şi descrierea principalelor părţi componente (ence-fal, măduva spinării, nervi, glande endocrine: hipofiză, tiroidă, timus, suprarenale, pancreas, glande sexuale).

• Experimente pentru evi-denţierea reflexelor (rotu-lian, plantar etc.).

• Compararea reflexelorcondiţionate şi necondi-ţionate.

• Determinarea tempera-mentelor.

`• să identifice elementele

componente ale sistemu-lui locomotor la om;

• să descrie funcţionarea sistemului locomotor la om;

• să recunoască unele pa-tologii ale sistemului locomotor, şi cauzele acestora;

V. Sisteme de susţinere• Particularităţile siste-

mului locomotor la om: structură şi funcţii.

• Afecţiuni ale sistemului locomotor şi acordarea primului ajutor.

• Igiena sistemului loco-motor.

• Observarea pe planşe sau pe mulaje a sistemului locomotor la om şi indi-carea părţilor componente (schelet, muşchi).

• Modelarea unor părţi de schelet la om.

• Reprezentarea prin de-sen, modele a unor tipu-ri de pîrghii prezente în organismul uman (gît, membre, trunchi).

• Recunoaşterea pe ima-gini a unor afecţiuni a sistemului osos (luxaţii, fracturi, rahitism etc.).

2020

• Lucrare practică. Acorda-rea primului ajutor în caz de fracturi, luxaţii, plăgi etc.

• Elaborarea unor recoman-dări referitoare la menţi-nerea stării de sănătate a sistemului locomotor.

• să recunoască organele de reproducere la om şi rolul lor în fecundaţie;

• să compare creşterea şi dezvoltarea fizică la omcu aspecte ale dezvoltă-rii psihice;

• să interpreteze rolul ali-mentaţiei în creşterea şi dezvoltarea organismu-lui;

• să determine pe baza măsurării unor parame-tri creşterea şi dezvolta-rea propriului organism;

• să estimeze importanţa planificării familiei.

VI. Reproducerea în lumea vie

• Organe de reproducere la om .

• Fecundaţia, gestaţia şi naşterea la om.

• Creşterea şi dezvoltarea la om.

• Educaţie sexuală.

• Observarea pe planşe a organelor de reproducere la femeie (ovare, trompe uterine, uter, vagin) şi la bărbat (testicule, canale seminale, penis).

• Întocmirea de grafice pri-vind dezvoltarea fizică şipsihică la om.

• Măsurări ale înălţimii, perimetrului toracic, greutăţii etc. la elevi într-un interval de 1-6 luni.

• Jocuri de rol, studiu de caz pentru evidenţierea maturizării sexuale şi psi-hice ale adolescenţilor şi modificările manifestateîn perioada pubertăţii.

• Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete şi băieţi.

• Studiu de caz pe tema concepţiei şi contracep-ţiei.

• Investigarea surselor in-formaţionale referitoare la planificarea familiei.

2121

• să identifice bioritmurilefiziologice ale organis-mului uman;

• să argumenteze impor-tanţa bioritmurilor în activitatea organismului uman.

VII. Bioritmuri • Bioritmuri fiziologice de

lungă durată la om: ci-clul ovarian, ciclul ute-rin.

• Bioritmuri fiziologice descurtă durată la om: ci-clul cardiac etc.

• Bioritmurile şi sănăta-tea.

• Întocmirea unui grafic alovulaţiei pentru un ciclu menstrual normal.

• Studiu de caz pe tema modificării fiziologice şia simptomelor care în-soţesc ovulaţia şi ciclul menstrual.

• Lucrare practică. Deter-minarea pulsului, ritmu-lui respirator în condiţii de repaus şi de activitate fizică.

• Studiu de caz pe tema ore de somn şi de activitate.

• Întocmirea unor graficepentru bioritmul tempe-raturii, respirator, cardiac în diverse condiţii de ac-tivitate a organismului.

CLASA A IX-A


Conţinuturi- 2 -



• să clasifice ecosisteme-le;

• să identifice componen-tele ecosistemului;

• să recunoască biodiver-sitatea într-un ecosis-tem;

• să stabilească relaţii în-tre condiţiile de mediu şi biodiversitate;

• să interpreteze relaţiile trofice în ecosistem;

I Diversitatea în lumea vie• Diversitatea ecosiste-

melor şi componentelor lor.

• Relaţiile trofice în eco-sistem.

• Medii de viaţă (terestru, acvatic, subteran) şi or-ganisme caracteristice.

• Crearea unui album cu fotografii, imagini cu di-verse ecosisteme.

• Observarea şi înregistra-rea în fişele de observa-ţie a factorilor biotici, abiotici şi antropogeni din cel mai apropiat eco-sistem din zona şcolii.

• Lucrare practică. Calcu-larea frecvenţei plante-lor şi animalelor pe m2 dintr-un ecosistem (ex. parc, lac, pădure etc.).

2222

• să caracterizeze biodi-versitatea diferitor tipuri de ecosisteme: terestru, acvatic, subteran;

• să estimeze importanţa biodiversităţii în natură.

• Recunoaşterea categorii-lor trofice dintr-un eco-sistem local (parc, rîu, grădină etc.).

• Reprezentarea grafică alanţurilor trofice din di-verse ecosisteme (pădu-re, lac, cîmpie etc.).

• Reprezentarea lanţuri-lor trofice prin piramideecologice.

• să identifice aspecte se-zoniere ale unor ecosis-teme;

• să stabilească relaţii în-tre condiţiile de mediu şi bioritmurile sezoniere ale organismelor.

II Bioritmuri• Aspecte sezoniere ale

ecosistemelor.

• Observarea fenofazelor la unele plante şi a bio-ritmului sezonier la une-le animale din diverse ecosisteme din localita-te. Înregistrarea şi pre-zentarea datelor.

• Lucrare practică. De-terminarea cantităţii de amidon în frunzele plan-telor în perioada de vară şi toamnă. Formularea concluziilor.

• să recunoască adaptări ale organelor de susţi-nere pentru integrarea organismelor în mediu;

• să estimeze rolul struc-turilor de susţinere în supravieţuirea organis-melor.

III Sisteme de susţinere• Rolul sistemelor de sus-

ţinere pentru supravie-ţuirea organismelor în diverse medii de viaţă.

• Modelarea unor structuri de susţinere la plante (ră-dăcini, vase conducătoa-re, cîrcei etc.).

• Lucrare practică. Identi-ficarea ţesuturilor meca-nice în structura plante-lor.

• Concurs cu prezentări de fotografii ce conţinstructuri de susţinere la animale pentru supravie-ţuirea acestora în anumi-te medii de trai.

2323

• să reprezinte grafic ci-cluri biogeochimice;

• să estimeze importanţa organismelor în circuitul materiei şi energiei în natură.

IV Sisteme vitale ale ecosistemelor

• Circuitul materiei şi energiei în biosferă. Rolul organismelor în circuitul materiei şi al energiei.

• Cicluri biogeochimice: ciclul apei, carbonului şi azotului în natură.

• Întocmirea unor scheme a ciclurilor biogeochi-mice (ciclul apei, ciclul carbonului, ciclul azotu-lui).

• Prezentarea unor lanţuri trofice prin care să de-monstreze rolul organis-melor în circuitul mate-riei şi energiei în natură.

• Lucrare practică. Evi-denţierea experimentală a absorbţiei apei de către plantă.

• să distingă factorii ce determină starea de echilibru şi factorii care produc dezechilibrul ecosistemului;

• să descrie procesul de formare şi evoluţie na-turală a unui ecosistem;

• să estimeze rolul dife-ritor categorii de orga-nisme şi a omului în menţinerea echilibrului ecosistemului;

• să proiecteze acţiuni de ocrotire a ecosistemelor din localitate.

V. Sisteme de coordonare şi integrare ale organis-

melor în mediu• Reglarea echilibrului

ecosistemelor.• Evoluţia naturală a unui

ecosistem.• Relaţii între organisme

într-un ecosistem (con-curente şi neconcuren-te).

• Selecţia naturală.

• Investigaţia unor factori (de ex. vînătoare, pes-cuit intensiv, modifica-rea condiţiilor de mediu, introducerea de noi spe-cii de organisme etc.) ce produc dezechilibrul în ecosistem.

• Crearea unui ecosistem artificial (de ex. heleş-teu).

• Observarea şi interpreta-rea relaţiilor dintre orga-nismele unui parc, unei păduri, unui rîu etc.

• Evidenţierea relaţiilor de simbioză la plantele leguminoase.

• Demonstrarea experi-mentală a influenţei us-turoiului, cepei asupra mucegaiului.

2424

• să compare ovogeneza şi spermatogeneza;

• să descrie mecanismele transmiterii caracterelor ereditare ale organisme-lor conform legilor lui Mendel;

• să utilizeze simbolurile genetice în situaţii de comunicare;

• să interpreteze acţiunea factorilor de mediu asu-pra variabilităţii organis-melor;

• să estimeze rolul eredi-tăţii asupra unor îmbol-năviri ale organismelor.

VI. Reproducerea în lumea vie

• Gametogeneza.• Ereditatea şi variabilita-

tea organismelor.• Mecanismele transmite-

rii caracterilor ereditare (legile lui Mendel).

• Genetica umană.• Maladii ereditare.

• Observarea la microscop, pe planşe a celulelor se-xuale şi notarea elemen-telor componente.

• Elaborarea unor sche-me prin care să prezinte transmiterea caracterelor ereditare la mazăre.

• Rezolvarea problemelor focalizate pe mecanis-mul transmiterii caracte-rilor ereditare (legile lui G. Mendel).

• Investigarea cauzelor apariţiei unor boli eredita-re (polidactilia, hemofilia,sindromul Down etc.).

• Alcătuirea unui arbore genealogic privind boli-le ereditare şi transmite-rea lor prin ereditate.

• să interpreteze consecin-ţele acţiunii omului asu-pra biodiversităţii;

• să estimeze rolul com-plexelor naturale din R. Moldova protejate de stat;

• să analizeze efectele po-luării mediului asupra propriei existenţe.

VII. Ocrotirea mediului • Influenţa omului asupra

biodiversităţii.• Rezervaţii naturale şi

monumente ale naturii din Republica Moldova.

• Impactul acţiunii umane asupra propriei existenţe.

• Elaborarea unui album cu fotografii şi date des-pre consecinţele pozitive şi negative ale interven-ţiei omului într-un eco-sistem natural din loca-litate.

• Pregătirea unor comuni-cări referitoare la rolul ariilor protejate de stat din Republica Moldova.

• Elaborarea unor reco-mandări de prevenire a găurilor de ozon, ploilor acide, încălzirii globale.

• Elaborarea unui proiect de reciclare a deşeurilor din propria gospodărie.

2525

SUGESTII METODOLOGICE

Actualul curriculum de biologie este documentul şcolar care stabileşte:• obiectivele-cadru;• obiectivele de referinţă;• conţinuturile învăţării pentru predarea biologiei în gimnaziu;• exemple de activităţi de predare-învăţare;

Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă constituie baza proiectării acti-vităţii didactice pentru fiecare profesor.

Eşalonarea conţinuturilor este realizată pentru 34 ore (1 oră /săptămînă) în clasa VI-a şi pentru 68 ore (2 ore /săptămînă) în clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a.

Pentru eficientizarea demersului didactic sugerăm utilizarea unor tehnologiididactice moderne şi tradiţionale active, axate pe principiul participativ.

Se vor utiliza activităţile de învăţare bazate pe problematizarea sau învăţarea prin descoperire la care elevii vor fi îndrumaţi să formuleze întrebări, să rezolve si-tuaţii - problemă, astfel încît prin încercări şi erori, prin înţelegerea faptului că există şi dreptul la eroare, prin mobilizarea voinţei, dorinţei de a reuşi să se realizeze o în-văţare activă corelată cu interesele elevilor şi cu respectarea dezvoltării personalităţii fiecăruia.

Pentru reuşita activităţilor de învăţare se vor utiliza forme de activitate in-dividuală, în grup, instruire reciprocă care vor cultiva capacitatea de muncă indepen-dentă, obişnuinţa de a lua decizii, de a coopera sau de a înţelege propria responsabi-litate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor.

Metodele şi procedeele utilizate sînt metode propuse de învăţămîntul modern şi activ pragmatic care pregăteşte elevii pentru impactul cu viaţa socială.

Astfel elevii vor desfăşura observaţii, experimente, exerciţii, modelări, jocuri didactice şi simulări, demonstraţii: vor utiliza instrumente şi aparate de laborator etc.

Avînd în vedere rolul de formare a obiectivelor şi a activităţilor de învăţare, curriculum-ul reprezintă un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. Desigur acest lucru este realizabil în măsura în care profesorul se conduce în acti-vitatea sa de obiective şi nu doar de conţinuturi.

De aceea, pe lîngă o bună pregătire a desfăşurării lecţiilor sau a planificăriiriguroase este nevoie ca profesorul să studieze din timp curriculum-ul şi să-şi pregă-tescă materialul didactic necesar pentru desfăşurarea lecţiilor

2626

SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este o parte esenţială a curriculum-ului şi o practică eficientă înclasă. Ea trebuie :

• să implice folosirea unei mari varietăţi de tehnici;• să fie un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea

activităţii şcolare;• să-i conducă pe elevii la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă

a performanţelor;• să fie orientată spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului şcolar şi la

intrarea în viaţa socială. Învăţămîntul formativ prevede plasarea accentului nu atît pe aprecierea cu-

noştinţelor (noţiuni, cifre, date etc.) cît pe capacităţile , priceperile şi deprinderile de a opera cu acestea.

Din punct de vedere al timpului de realizăre evaluarea poate fi: iniţială (se realizează la începutul unui program de instruire ), curentă (se realizează tematic pe parcursul procesului didactic), finală (se realizează la sfîrşit de modul, semestru, an şcolar etc).

Din punct de vedere al modalităţii, evaluarea poate fi realizată oral, scris sauprin activităţi practice.

Evaluarea curentă şi finală va avea drept obiectiv estimarea randamentului şcolar, în primul rînd a succeselor, apoi a eşecurilor la capitolele cunoştinţe, capa-cităţi, atitudini.

Un moment important în elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relaţia; obiective generale-obiective de referinţă-obiective opera-ţionale.

2727

BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău, 1996.2. Crişan A., Guţu V., Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodo-

logic, Chişinău 19973. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău 1997.4. Piajet J., Psihologia inteligenţei (trad.), Editura “Ştiinţa, Chişinău,

1985.5. Bontaş I., Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti 1995.

28

BIOLOGIECurriculum

şcolar pentru clasele a VI-a – a IX-aTehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea

Copertă: Andrei Danila

Tipografia Orhei.Comanda nr. . Tiraj 4000 ex.

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1

tel. 45-98-33, fax 45-97-64

Biologie

Documents

Transcript of Biologie