BIOCHIMIA DIGESTIEI

Digestia reprezintă totalitatea transformărilor mecanice şi fizico-chimice pe care le suferă alimentele, pentru a putea fi absorbite.

A.DIGESTIA BUCALĂ.SALIVA

În cavitatea bucală are loc fărâmiţarea alimentelor prin masticaţie şi formarea bolului alimentar prin amestecarea loc cu salivă.

Saliva este produsă de glandele parotide, glande submaxilare şi sublinguale.Cantitatea totală de salivă secretata este în 24 de ore de ~ 1.5 l.Compoziţia salivei secretata de aceste 3 glande diferă.Saliva produsă de glandele parotide este mai bogată în amilaza şi mai săracă în mucoproteine.Cea produsă de glandele submaxilare, sublinguale este mai vâscoasă datorită conţinutului mai mare de mucoproteine.Saliva are un aspect apos.

Saliva conţine 99,5% apă, 0,5% substanţe solide. Din acestea 0,2 % sunt săruri minerale şi 0, 3% substanţe organice.Dintre subsstantele organice importanta cea mai mare o are amilaza=ptialina, enzima ce acţionează asupra amidonului şi glicogenului.Deoarece alimentele rămân în cavitatea bucală o scurtă perioadă de timp, acţiunea amilazei salivare este este de scurtă durată.

B.DIGESTIA GASTRICĂ.SUCUL GASTRIC

Bolul alimentar ajuns în stomac este supus unor transformări mecanice şi fizico-chimice. Alimentele sunt amestecate cu sucul gastric care acţionează asupra proteinelor alimentare pe care le transformă în substanţe mai simple, solubile.Sucul gastric exercita şi o acţiune slabă de emulsionare asupra grăsimilor. În urma digestiei gastrice conţinutul gastric se trasnforma în CHIM GASTRIC, ce trece în intestinul subţire fiind pregătit pentru acţiunea sucurilor digestive din intestine.Sucul gastric este produs de glandele gastrice.Acestea sunt răspândite în mucoasa gastric , fiind de două feluri:

· Glandele corpului stomacului care secretă mucus, HCL şi pepsin;

· Glandele pilorice, esofagiene şi cardiale care secretă numai mucus;

a.COMPOZIŢIA SUCULUI GASTRIC

ü Este un lichid incolor, transparent;

ü Este secretat în cantitate de2000-5000 ml/24 h;

ü Are reacţie acidă (pH=0,9-2);

ü Densitatea este cuprinsă intre1006-1030;

ü Conţine peste 98,5% apă,0,2-1,2 substanţe minerale( HCl,clorura de sodium,şi substanţe organice);

HCl este componentul cel mai important al sucului gastric şi se găseşte în cea mai mare parte sub formă de acid clorhidric liber.După ingerarea alimentelor o parte din sucul gastric se combină cu proteinele alimentare, cu mucopolizaharide şi alte substanţe formând acidul clorhidric legat.

Hiperclorhidria=creşterea cantităţii de acid clorhidric apare în ulcerul gastric. Scăderea secreţiei acidului clorhidric=hipoclorhidrie apare în unele gastrite şi la persoanele vârstnice.

Aclorhidria sau lipsa acidului clorhidric din secreţia gastric apare în cancerul gastric, unele boli cronice.

Substanţele organice sunt reprezentate de mucina, histamine, precum şi de fermneti precum lipase şi pepsina.

b.FERMENŢII GASTRICI

Pepsina este un ferment proteolitic , sintetizată în prima fază sub formă de pepsinogen.Pepsinogenul devine pepsina active sub acţiunea HCl.Acţiunea optimă a enzimei se desfăşoară la un pH de 1,5-2,2.La un pH de 5-6 acţiunea pepsinei este mult redusă. Proteinele venind în contact cu acidul clorhidric se leagă de acesta.

Labfermentul este un ferment proteolitic ce acţionează asupra cazeinogenului din lapte pe care îl trasnforma în cazeina. Apoi cazeina precipita sub formă de cazeinat de calciu.

Lipaza gastrică acţionează asupra grăsimilor alimentare.

C.DIGESTIA INTESTINALĂ

a.LICHIDUL DUODENAL

Chimul gastric din stomac ajunge în duoden, unde vine în contact cu sucurile secretate de ficat, pancreas şi sucul intestinal. În duoden există un amestec de sucuri digestive.Cantitatea de lichid duodenal secretata în 24 ore este de 1200-1300 ml, din care bila reprezintă 700-900 ml, iar sucul pancreatic 300-500 ml.

b.BILA

Bila este secretata de ficat şi prin canalul coledoc ajunge în intestine.Canalul coledoc are o ramificatie-canalul cystic prin care bila ajunge în vezica biliară.Aici, o parte din apă se absoarbe, bila concetrandu-se.Compoziţia bilei hepatice diferă deci de cea a bilei veziculare. Bila hepatică este limpede, cu densitatea 1,008-1016 de culoare aurie şi pH 7,1-7,3.

Bila veziculară este tulbure, verde-bruna, cu densitatea de 1.012-1040 şi un pH 6.9-7.7. În compoziţia bilei se găsesc apă şi subsstante solide dintre care cele mai importante sunt pigmenţii biliari şi sarurile biliare.Se mai gasescAG, cholesterol, lecitina, şi săruri minerale.Proporţia acestora este diferită în bila hepatică şic ea veziculara.

Denumirea componentei

Bila hepatică ing/1000 ml Bila veziculară

Apă 970 860

Săruri minerale 7.4 7

Pigmenţi biliari, mucus 6 37

Saruri biliare 5.7 70

Acizi graşi 1.1 9.5

Colesterol 1.3 7

Lecitina 0.6 1.4

Bila mai conţine cellule epiteliale provenite din descuamarea epiteliilor cailor biliare, rare leucocite, hematii şi mucus.

Bila veziculară este mai concentrate decât bila hepatică.

C.SUCUL PANCREATIC

Secreţia externă a pancreasului se varsă în duoden, fiind bogată în enzime, conţinând tripsina, lipaza şi amilază.

În compoziţia sucului pancreatic se mai găsesc electroliti-Na, K, Că, Cl, bicarbonate, precum şi proteine, enzime.

D.SUCUL INTESTINAL

În intestinul subţire se continua transformările digestive ale alimentelor în vederea absorbţiei. Mucoasa intestinală prin glandele sale produce sucul intestinal, bogat în enzime.

Sucul intestinal este un lichid incolor, ce contine98% apă, 2 % subsstante solide.Din acestea 1% sunt substanţe minerale reprezentate de clorura de sodium, calciu, potasiu şi 1% sunt substanţe organice reprezentate de proteine şi enzime.

D.DIGESTIA ÎN INTESTINUL GROS.MATERIILE FECALE

Resturile alimentare care nu au fost absorbite la nivelul intestinului subţire, împreună cu o parte din secreţiile produse de-a lungul tubului digestive, ajung în intestinul gros.Aici au loc o serie de procese biochimice determinate de acţiunea florei microbiene asupra conţinutului din intestine.Bacteriile acţionează asupra ĂĂ pe care îi scindează rezultând derivaţi.O parte din apă din absorbe iar conţinutul

intestinal devine consistent constituind materiile fecale care se elimină prin rect şi anus. În mod normal se elimină 100- g materii fecale. Apa reprezintă 75% din compoziţia fecalelor. Substanţa uscată este formată din bacteria, epitelii intestinale şi diferite secreţii digestive. Se mai găsesc resturi alimentare în cantitate mică, săruri, grăsimi, pigmenţi.