B.infectioase

7/23/2019 B.infectioase

1/81


2/81

1. POLIOMIELITADEFINITIEPoliomielita este o infectie sistemica produsa de

virusurile poliomielitice, cu diferite grade deseveritate, care afecteaza predominant S! si uneorieste complicata cu paralizie.

"enumirea #olii deriva din afectarea coarnelor anterioareale maduvii spinarii, leziunile implic$nd neuroniisu#stantei cenusii %polios & cenusiu' m(elos &

maduva spinarii).ETIOLOGIE*irusurile poliomielitice %*P) sunt mem#re ale genului

ETE+O*I+S, familia PI!O+A*I+I"AE, cu -serotipuri diferentiate prin teste de neutralizare 1, /,

-, infectia este urmata de imunitate speci0ca de tip,pe viata.naintea erei vaccinarii ma2oritatea #olii paralitice era

produsa de *P tip 1.Omul este unica gazda naturala si rezervor de *P.


3/81

Anatomie Patologica

*P afecteaza 3n principal neuronii motori si

vegetativi.Distrugerea neuronilor este asociata cuinfltrat inamator cu polimoronucleare,limocite si macrofage, cu o distri#utie

a#solut caracteristica 3n su#stanta cenusie acoarnelor anterioare ale maduvei spinarii,ca si 3n nucleii motori din punte si #ul#.

Semnele clinice depind de severitatea leziunilor.

*P atinge un ma4imum cantitativ 3n primele ziledupa de#utul paraliziei si este nedetecta#ildupa o saptam$na, dar leziunile in5amatorii

persista luni de zile.


4/81

TABLO !LINI!I" Incu#atia este $e %&'( )ile *cu e+treme $e &-

)ile."6

*P este eliminat 3n fecale cu 17 zile 3naintea aparitieiparaliziei.a" Poliomielita a#orti/a & 0&12 $intre inectii38 fe#ra, cefalee, disfagie, agitatie anore4ie, varsaturi si

dureri a#dominale'

8 durata c$teva ore' /6- zile.#" Poliomielita neparalitica pre)inta 4n plusmeningita aseptica, iar simptomatologia estemai accentuata.

c" Poliomielita paralitica repre)inta 5"'2 $intreinectiile cu 6P" La copii #oala e/oluea)a #ifazic

II" Perioa$a pro$romala38 #oala minora & coinci$e cu /iremia, are aceiasi

simptomatologie ca poliomielita a#orti/a sidureaza 16- zile.


5/81

III" Perioa$a $e latenta & asimptomatica (&0 )ile"I6" Perioa$a $e #oala ma7ora & cu $e#ut #rusc, trece prin

( sta$ii3a. sta$iul preparalitic & $urata '&( )ile, e/oluea)a cu

semne clinice $e meningita3& cealee, fe#ra, stare generala modi0cata, varsaturi, redoareacefei si pleiocitoza 3n L!+. 9e#ra urca 3nca la -:6-7;!, cufrisoane, 3n ansam#lu cur#a termica, de la de#ut si cuascensiunea din aceasta perioada, realiz$nd un aspect#ifazic.

& $urerea este caracteristica, la ni/elul musc8ilor, maiales lom#ara, sau cervicala, dar poate cuprinde 5ancurile,a#domenul si mem#rele.

6 se poate asocia cu 61Bdintre #olnavi


6/81

!O9PLI!ATIIInsufcienta respiratorie & este cea mai importanta complicatie

prin38 paralizia musc


7/81

DIAGNO;TI!Diagnostic po)iti/8 $ate epi$emiologice38 contact infectant intrafamilial sau 3n colectivitati 3nc


8/81

PB pentru toate formele paralitice si />6F>B pentru formele#ul#are.

T


9/81

Pn$irea virusuluivaccinal la neimunizati'

inductia imunitatiigastrointestinale.


10/81

/. G+IPADEFINITIEGripa este o #oalH acutH, autolimitatH de o#icei,

determinatH de virusurile gripale, caracterizatH clinicprin manifestHri respiratorii si generale severe, iarepidemiologic prin mare contagiozitate cu aparitiade epidemii sau pandemii 3n sezonul rece.

Gripa are douH aspecte importante6 caracterul epidemic6 mortalitatea generalH crescutH prin complicatii

pulmonare %e4cesul de mortalitateJ).

ETIOLOGIE

6irusul gripal sau m?+o/irus inuen)ae aceparte $in genul Inuen)a /irus, amiliaOrt8om?+o/iri$ae"

E+ist@ - tipuri $e /" gripale A, B, ! clasifcate 4nunctie $e tipul antigenic $e ri#onucleoproteinHdin structura virionului.


11/81

EPIDE9IOLOGIE;ursa $e inectie este omul #olna/*inectii aparente sau

inaparente. sau purt@torul s@n@tos"!alea $e transmitere este repre)entat@ $e3 secretii na)ale

*pic@turile Pgge. & transmitere directH si de o#iecteproaspHt contaminate6 transmitere indirectH.

!ontagio)itatea este oarte mare si $urea)@ -& )ile"


12/81

TABLO !LINI!Incu#atia 4n grip@ $urea)@ ' C - )ile *(0 8 C 0 )ile."De#utul este #rutal cu3 rison, e#r@, cealee, mialgii, astenie,

a$inamie" Poate e+ista un $e#ut apoplectiform prin miocarditH,mai frecvent la tineri, cu lipotimie, colaps, deces 3n /? @ ?D ore.

Perioa$a $e stare este caracteri)at@ $e36 maniest@ri generale to+ice *e#r@, acies congestionat,

con2unctive in2ectate, cefalee frontalH intensH, caracteristicH, cudureri ale glo#ilor oculari, cur#aturH, astenie, adinamie),

6 manifestHri respiratorii %care pot lipsi)catar nazal, congestiefaringianH 3n #andHJ,laringotra


13/81

DIAGNO;TI!Diagnosticul po)iti/ se pune pe $ate epi$emiologice,

clinice si $e la#orator *$e o#icei teste serologice).Diagnosticul $e la#orator cuprin$e 3

6 Kemoleucograma aratH leucopenie cu limfocitozH,


14/81

P


15/81

P


16/81

-. *A+I!ELADEFINITIE*irusul varicelozosterian

%*.*..), virus A" dinfamilia Kerpetoviridaeproduce doua #oliclinic distincte varicelasi nt. este 4n mo$o#isnuit cea mai#enigna din #olile

infectioase eruptive alecopilului, reprezent$ndinfectia primara cu**, care rezulta dine4punerea indivizilorsuscepti#ili la virus.


17/81

ETIOLOGIE*.*..face parte din familia

E6/>> nm.

*irusul poate 0 cultivat peo varietate de sistemede culturi celulareumane si de origine

simiana. La apro4imativD61> ore dupa infectie,imuno5uorescentaspeci0ca virala poate 0detectata 3n celule.

*.*.. @ model -d


18/81

EPIDE9IOLOGIE"istri#utia este sezoniera si incidenta ma4ima este toamna si

iarna.;ursa $e inectie este repre)entata $e #olna/ii cu

/aricela sau 8erpes )oster"Bolna/ii sunt inectiosi cu apro+imatiti/ 01 ore 4nainte$e ormarea /e)iculelor si 0& )ile dupa aparitiaultimelor cruste. Indicele de contagiozitate este de D>67Bdin contactii receptivi.

*irusul devine latent dupa infectia primara si se localizeaza 3n

ganglionii spinali dorsali!alea $e transmitere a inectiei se reali)ea)a princontact $irect cu le)iunile cutanate, aerosoli infectati sio#iecte proaspat contaminate cu licB din populatia de toatev$rstele, dar 3n principal v$rstinicii.+eactivarea este dependenta de #alanta 3ntre virus si

organismul6gazda. Incidenta ma4ima variaza 3ntre si 1>cazuri la 1.>>> indivizi, 3n a *I6a decada a vietii.

Se constata ca ?B din #olnavi vor prezenta un al doilea episodde


19/81

TABLO !LINI!Incu#atia /aricelei este $e '-&' )ile *me$ie '5&((

)ile."Perioa$a $e in/a)ie *preerupti/a. $ureroasa '&( )ile cu

semne generale usoare ca3 indispozitie, inapetenta,astenie, cefalee, fe#ra -D;!. "e o#icei aceasta perioadatrece neo#servata.

Perioa$a $e eruptie $urea)a &'5 )ile" Eruptia $e/aricela interesea)a 4ntreg tegumentul, inclusiv pieleacapului, precum si mucoasele.

Elementele eruptive sunt separate 3ntre ele de pielesanatoasa' ele apar la 3nceput su# forma de macula, care$ispare la presiune, e/olu>n$ 4n c>te/a ore catresta$iul $e papula sau $irect catre stadiul de /e)icula"

*ezicula, elementul caracteristic al eruptiei contine la 3nceputun lic


20/81

DIAGNO;TI!

Datele epi$emiologice se #a)ea)a pe notiunea $eepi$emie $e /aricela, contact inectant cu un#olnav cu varicela sau


21/81

T


22/81

?. S!A+LATIA

DEFINITIE

Scarlatina rezulta din infectiacu o tulpina de streptococ#eta6


23/81

ETIOLOGIEAgentul etiologic al scarlatinei apartine genului

streptococcus p?ogenes *streptococ $e grup

A)

EPIDE9IOLOGIECoala apare primar la copiii de 61 ani v$rsta, cu

un v$rf de incidenta 3n primii ani de scoala si 3nanotimpul rece.;ursa $e inectie este repre)entata $e #olna/

sau purtatorul sanatos $e germen *'&(52dintre scolari).

!alea $e transmitere este aerogena, princontact $irect, mai ales /ia picaturi $esali/a sau secretii nazale infectante. Aglomeratiafavorizeaza rasp$ndirea inter6persoane a

germenului.


24/81

TABLO !LINI!Incu#atia /aria)a $e la ' la )ile, cu o me$ie $e -

)ile"De#utul este acut si se caracteri)ea)a prin3 e#ra

-%H&05H!: /arsaturi: cealee: stare to+ica: frisoane'faringita %enantem) N dureri a#dominale.Perioa$a $e eruptie *ras8. sur/ine la '(&01 ore $e la

$e#ut, cu ras8 tipic" Fe#ra urca a#rupt la -7;F6?>;!, a doua zi, iar la #olnavii netratati revine la normal3n 6: zile, pe c$nd la cei cu penicilinoterapie,temperatura este normala 3n 1/6/? ore dupa 3ncepereatratamentului.

Enantemul este constituit $e3 amig$alelecongestionate, e$ematoase, care pot f acoperitecu e4udat al#6gri' aringele inamat, e/entual

acoperit cu o mem#rana 4n ca)urile se/ere"Lim#a este rosie si edematiata, initial acoperita cu undepozit al#, prin care sunt proiectate papileleedematiate %lim#a sa#urala), apoi depozitul sedescuameaza si persista lim#a rosie cu papileproeminente %lim#a zmeurie). Palatul si uvula sunt

edematiate, rosii si acoperite cu petesii.


25/81

E+antemul *eruptia. este rosu, $iu), punctatsau fn papulos, $ispar>n$ la presiune, asprula palpare. Initial apare 3n a4ile, ingrsitul primei saptam>ni,trece pe trunc


26/81

DIAGNO;TI!Diagnosticul po)iti/Date epi$emiologice inclu$ notiunea $e epi$emie,

contact inectant cu un #olna/ sau purtatorsanatos de streptococ piogen si receptivitatea la #oala.Diagnosticul clinic se #a)ea)a pe pre)enta

semnelor clinice ma7ore3 e#ra, enantem sie4antem tipice.

Diagnosticul $e la#orator36 leucograma evidentiaza leucocitoza cu neutro0lie si

eozino0lie moderata'6 culturile din e4udatul nazofaringian pe agar6s$nge pun

3n evidenta streptococul piogen #eta


27/81

T


28/81

. +EOLADEFINITIE

+u2eola este o infectieacuta cauzata devirusul ru2eolic, e4tremde contagioasa,

o#isnuita la copii sieste caracterizata printuse, coriza, fe#ra sieruptie maculo6

papuloasa, care aparela c$teva zile dupasimptomele initiale,precedata de semnul

OPLI, speci0c. semnul OPLI


29/81

ETIOLOGIE*irusul ru2eolic apartine genului 9O


30/81

TABLO !LINI!Incu#atia este $e '5&'0 )ile rec/ent mai lunga

la a$ulti $ec>t la copii" Incu#atia poate fprelungita la /D zile, daca se administreazagammaglo#ulina 3n primele - zile de la contactulinfectant.

Perioa$a pro$romala $urea)a -&0 )ile sicoinci$e pro#a#il cu /iremia secun$ara,

manifest$ndu6se prin stare generala alterata,fe#ra anore4ie, con2unctivita si simptomerespiratorii ca tuse si coriza, mim$nd o infectierespiratorie severa %catar oculo6nazal6#ronsic).

La sf$rsitul perioadei prodromale, e4act 3naintea

aparitiei eruptiei apare semnul JOPLIJ careeste patognomonic pentru ru2eola %enantem).Semnul OPLI puncte al#6gri, pe o #aza congestionata rosie,

asemanatoare grauntelor de nisip si apar cel maifrecvent pe mucoasa opusa molarului al doilea.n cazurile severe poate cuprinde mucoasa

#ucala 3n totalitate.


31/81

Perioa$a erupti/a este marcata $e aparitia unuie+antem eritematos sau maculopapulos, initialretroauricular, pe fata, care progreseaza 3n sens cranio6caudal p$na la e4tremitati, ultimele 0ind incluse palmele siplantele. Pe masura ce se e4tinde eruptia devine con5uenta,

mai ales pe fata si ceafa.Eruptia dureaza frecvent zile si dispare de pe regiunile initial

afectate 0ind urmata de o pigmentatie #runa, eventual si deo descuamatie 0na.

!ur#a termica revine la normal, iar #olnavul este net ameliorat.Coala necomplicata are durata de :61> zile, tusea 0ind ultimul

simptom care dispare.

DIAGNO;TI!Diagnosticul po)iti/ al ru7eolei inclu$e $ate

epi$emiologice clinice si $e la#orator"

Datele epidemiologice se #azeaza pe contactul infectant cu un#olnav, conte4tul unei epidemii si receptivitatea la ru2eola apacientului.

Diagnosticul clinic al ru7eolei clasice este usor pesemnele principale & tuse, cori)a, con2unctivita semnulOPLI, eruptie maculopapuloasa, care de#uteaza la fata.


32/81

Diagnosticul $e la#orator este util 4n ru7eolaatipica, cu pneumonie ine+plica#ila siKsauencefalita la #olnavii imunocompromisi.

Diagnosticul $e la#orator actual cuprin$ei)olarea /irusului, i$entifcarea antigenuluiru7eolic 4n tesuturile infectate si demonstrarearaspunsului serologic semni0cativ la virusulru2eolic.

P


33/81

T


34/81

F. +CEOLA

DEFINITIE+u#eola este o #oala infectioasa

acuta produsa de virusul ru#eolic,caracterizata prin eruptie, fe#ra,si limfadenopatie, 0indasemanatoare unei ru2eoleusoare.

"esi ma2oritatea infectiilor suntsu#clinice, virusul are potentialde a provoca o infectie fetala careproduce defecte congenitale sirareori la adulti, variate forme deartrita.

ETIOLOGIE*irusul ru#eolic este clasi0cat 3n

familia TOGA6I


35/81

EPIDE9IOLOGIE

;ursa $e inectie este repre)entata $e#olna/, prin secretiile respiratoriiinectante cu contagiozitate ma4ima 3n eruptie,dar rasp$ndirea virusului de#uteaza cu 1> zilepreeruptiv si dureaza p$na la 1 zile posteruptiv.

Sugarii cu ru#eola congenitala elimina multe lunide zile, prin secretii, virusul ru#eolic 3n cantitatimari, 0ind e4trem de contagiosi pentrupersonalul de 3ngri2ire.

!alea $e transmitere este aerogena prinpicaturile re)ultante $in secretiilerespiratorii ale #olnavilor.

+u#eola congenitala este transmisa transplacentar.


36/81

TABLO !LINI!6>rsta este $eterminanta ma7ora a se/eritatii ru#eolei"+u#eola postnatala este o #oala inofensiva 3n general, copiii

prezent$nd forme mai usoare dec$t adultii.n contrast fetus6ul prezinta un risc 3nalt de dezvoltare a

ru#eolei severe, cu sec


37/81

Eruptia *e+antemul. 4ncepe pe ata si progresea)a 4nsens cranio&cau$al"

E+antemul este maculo& papulos, $ar nu conuent,poate pre)enta $escuamatie 4n convalescenta si 3n multecazuri poate lipsi. 9e#ra daca e4ista dispare dupa prima zi aeruptiei.

Enantemul consta $in aparitia le)iunilor petesialeFO


38/81

DIAGNO;TI!

Diagnostic po)iti/Datele epi$emiologice se #a)ea)a pe notiunea $e

epi$emie, contact inectant si recepti/itate la#oala.

Diagnosticul clinic este $ifcil, #oala fin$ usoara sicu semne nespecifce" A$enopatiile preteaza la

diagnostic deferential larg, daca nu sunt asociate cueruptia.Diagnosticul $e la#orator8 leucograma reveleaza leucopenia si limfocitele atipice,

uneori plasmocite %16/B)'

8 izolarea virusului ru#eolic din e4udatul faringian, urinasi alte secretii 6 este o metoda te


39/81

T


40/81

:. "I9TE+IA

DEFINITIE

"ifteria este o #oalH acutHinfectioasH si contagioasHprodusH de!or?ne#acterium$ip8teriae, #acterie carese multiplic@ la poarta $e

intrare si pro/oac@enomene locale,regionale si generalecaracteristice, datorate uneie4oto4ine foarte puternice pecare #acilul difteric o secretH.

ETIOLOGIEAgentul etiologic al difteriei este

!or?ne#acteruim$ip8teriae, un #acil grampo)iti/


41/81

EPIDE9IOLOGIE

;ursa $e inectie este numai omul3 #olna/iisi purt@torii $e #acili $iterici*na)oaringieni si tegumentari).

Proportia de purtHtori 3n populatie este 3n medie depeste 1B' rolul epidemiologic al purtHtorilor este

mai mare dec$t al #olnavilor.Transmiterea se ace 4n general prin contact

$irect, aerogen, $ar este posi#il@ sitransmiterea prin o#iecte proaspHt

contaminate cu secretii infectante.Perioada de contagiozitate depinde de durata stHriide purtHtor. E4istH purtHtori convalescenti sipurtHtori cronici.


42/81

TABLOL !LINI!

Incu#atia ( p>n@ la )ile""ifteria poate avea variate localizHri amigdalo6faringianH

%angina $iteric@., laringian@ %crupul $iteric., na)al@*rinita $iteric@., con7uncti/al@, anogenital@, cutanat@"Angina $iteric@ repre)int@ locali)area cea mai rec/ent@

a inectiei $iterice"De#utul este insi$ios, cu e#r@ mo$erat@, 4nsotit@ $e

o#oseal@ marcata, /@rs@turi, great@, anore4ie, dureri la

deglutitie. La e4amenul cavitHtii #ucale se remarcH o roseatHa amigdalelor cu formarea unui e4udat opalin care setransformH rapid 3n false mem#rane.

Perioa$a $e stare 4ncepe o$at@ cu aparitia alselormem#rane"

Amig$alele sunt 8ipertrofate si n$ pilierii anteriori si posteriori, lueta, pereteleposterior al faringelui si urcH si pe vHlul palatului spre palatuldur.

9alsele mem#rane sunt de culoare side0e, al#6gHl#uie, deconsistentH importantH ca de soriciJ, aderente de structurile

din profunzime.

Forme clinice


43/81

Forme clinice

Forme ru$imentare si atipice, care apar mai

ales la /accinati, au aspectul $e angin@eritematoasH sau pultacee. Evolutia este maiusoarH, dar posi#ilitatea de aparitie acomplicatiilor este aceeasi ca 3n difteria comunH.

Angina $iteric@ malign@ se recunoaste prin

pre)enta unor semne locale si generaleintense"

n aceastH formH clinicH, de#utul este mai #rusc, iarstarea generalH se altereazH rapid. 9alsele

mem#rane se e4tind rapid si sunt de aspect #run,datoritH


44/81

!O9PLI!ATII

!omplicatiile difteriei sunt produse de to4ina diftericH si rareoriprin suprainfectii #acteriene.

!omplicatiile to+ice sur/in mai rec/ent $up@ angina$iteric@ si crupul $iteric, $ar ele nu sunt e4cluse nicidupH celelalte localizHri..

!omplicatiile to4ice cele mai importante si mai frecvente suntcardiovasculare, nervoase si renale.

!omplicatia car$io/ascular@ este cea mai gra/@ si se

mainest@ su# orm@ $e miocar$it@ precoce sau tardivH.!omplicatiile sistemului ner/os sunt mai rec/ente siaectea)@ $e o#icei ner/ii cranieni sau nervii periferici.Ele sunt consecinta lezHrii to4ice a 0#relor motorii sausensitive ale nervilor, care suferH un proces dedemielinizare.

Parali)ia /@lului palatului este cea mai rec/ent@complicatie neurologic@"Parali)iile mem#relor, constituie $e apt, poline/rita si

se maniest@ prin parali)ii ale musc


45/81

DIAGNO;TI!Diagnosticul po)iti/ se sta#ileste pe $ate

epi$emiologice, clinice si $e la#orator"

Datele epi$emiologice utile sunt3contactul cu un #olna/ sau purtator,antece$entele vaccinale, rezultatul I"+.

Datele clinice sunt cele $escrise lacapitolul ta#lou clinic"

Datele $e la#orator sunt in$ispensa#ile,$eoarece $atele clinice singure nu potsta#ili cu certitudine diagnosticul de difterie.

Leucograma arata leucocitoza, cu intensa

deviere spre st$nga'E+amenul #acteriologic este cel care

sta#ileste $iagnosticul etiologic si eltre#uie acut 4n mod o#ligatoriu 3n orice

angina suspecta de difterie.

T


46/81

T


47/81

D. MEIGITA

DEFINITIE

Meningitele acute sunt in5amatii acute ale meningelor,produse de agenti infectiosi, caracterizate prinprezenta de leucocite 3n lic


48/81

!LA;IFI!A


49/81

II" Noninectios si necunoscuta. umori si c8iste cere#rale3

cranioaringiom, c8ist $ermoi$,

teratoame"#. me$icamentoase3 anti#iotice,

antiin5amatoare nesteroidiene, azatioprina,citozinara#inozide, car#amazepina %la cei

cu #oli de colagen), imunoglo#uline.c. #oli sistemice3 lupus eritematos

$iseminat,

$. $upa mane/re me$icale3 inter/entiineuroc8irurgicale, in7ectii intratecale,ra8ianeste)ie, in2ectii cu c


50/81

TACLO !LII!

1) Meningite viraleLa nou&n@scuti si sugari su# ( luni simptomatologia

cuprin$e3 e#r@, /@rs@turi, anore+ie, rasB din cazuri),cefalee frontalH %la adulti), fotofo#ie, vHrsHturi,

anore4ie, ras


51/81

/) Meningite #acteriene

De#utul este, $e o#icei, #rusc cu cealeeintens@, risoane, alterarea st@rii generale,

/@rs@turi, fe#rH -7 @ ?>;!, sindrom meningeanredoare de ceafH. +ar, de#utul se manifestH princonvulsii, tul#urHri psi


52/81

DIAGNO;TI!

Diagnosticul po)iti/ se #a)ea)@ pe $ateepi$emiologice, clinice si $e la#orator"

Diagnosticul $e la#orator cuprin$e o#ligatoriue+amenul L! ani.

Parotidita urliana este o afectiunefrecvent fe#rila, uni 6 sau #ilaterala,cu aspect clinic de tumefactiepastoasa la palpare si relativdureroasa, cu tegumentelesupraiacente destinse, lucitoare side culoare normala.

neori se asociaza cu masticatiedureroasa si trismus. Secretiasalivara parotidiana este redusa,mucoasa #ucala este uscata.Ori0ciul canalului Stenon estein5amat, apar$nd proeminent, rosu

si cu puncte ec


55/81

Infectia urliana se localizeaza adesea si la glandelesu#ma4ilare, put$nd cuprinde si glandele su#linguale.Localizarile e4trasalivare ale infectiei pot determinaor


56/81

1>. PEMOIILE

"E9IITIEIn5amaia elementelor care compun parenc


57/81

II" !lasifcarea anatomic%3n funcie de structura pulmonarpreponderent afectat de procesul infecios)

pneumonii necomplicate%#ron


58/81

Factori a/ori)ani ai pneumopatiilor6 v$rsta su# F luni domin #ronQiolitele, >6/ ani Qi /6- ani laringotrat cei nscui la termen"6 #oli genetice %0#roza c


59/81

Ta#loul clinicDe#ut

#rusc insi$ios @ 3n continuarea unei infecii de ci respiratorii

superioarePerioa$a $e stare'. sin$romul inecios3 stare general modi0cat, fe#r %la nou

nscut Qi prematur fe#ra lipseQte)(" sin$romul uncional respirator3 tuse, dispnee

predominent e4piratorie, #ti ale aripilor nasului, miQcare depiston a capului tira2, polipnee

-" sin$romul f)ic pulmonardifer 3n funcie de forma depneumonie

6 raluri su#crepitate 3n focar & #ron


60/81

E+amene paraclinicera$iografa pulmonar%precizeaz

forma anatomic de pneumonie)pentru $iagnosticul etiologic

leucocitoza, *SK, proteina ! reactiv%difereniaz pneumonia viral de cea

#acterian) cultura Qi frotiul din produse patologice evidenierea %ELISA,

contraimunelectroforeza, late4

aglutinarea) unor antigene virale sau#acteriene din unele produse patologice%urin, s$nge, secreii din tractulrespirator)

reacii serologice pentru infeciile virale


61/81

11.TCE+!LOA

Defnitie

Tu#erculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasacu larga raspandire in populatie,evolutie cronica, gravata de multiple complicatiisi mortalitate.

Etiologie" Patogene)a" Tu#erculoza este data de bacilul tuberculozei

numit Mycobacterium tuberculosis.

Sursa principala o constituie bolnavii cu

tu#erculoza pulmonara care elimina zilnic unnumar important de #acili. !ontaminarea serealizeaza pe cale aerogena.


62/81

In raport cu momentul infectiei, sedeose#esc doua forme de tu#erculozapulmonara

'. Tu#erculo)a primara& apare consecutivinfectiei la o persoana neinfectata anterior.(. Tu#erculo)a secun$ara& forma

caracteristica varstei adulte, cu evolutie cronicain pusee evolutive alternand cu perioade deremisiune.


63/81

Patrunderea #acililor tu#erculosi pe caleaeriana, in


64/81

Primoinfectia oculta = evolueaza cu stare desanatate aparenta si ramane o#isnuitnediagnosticata.

Primoinfectia manifesta simpla, necomplicata &e4amenul radiologic identi0ca comple4ul primar%afectul primar, adenopatia).

Primoinfectia cu complicatii benigne& comple4ulprimar este insotit de complicatii locale%pleurezie sero60#rinoasa, compresie #ronsicaprin adenopatie tu#erculoasa), dar cu evolutie#enigna' este intalnita la suga si copilul mic.


65/81

Primoinfectia cu complicatii grave& formagrava de tu#erculoza la copilJ' survine la copilulmic pe un teren imunitar de0citar si includepneumonia si #ron


66/81

1. E4amen radiologic'

/. Testare la tu#erculina'

-. Cron


67/81

;imptomatologieDebutulpoate 0 6 insidios 6 astenie'

6 su#fe#rilitate'

6 transpiratii' 6 tuse seaca'

6 dureri toracice.

6 acut, de tip 6


68/81

Perioada de stare1 6 tuse 6 persistenta cel putin - saptamani' 6 seaca'

6 cu e4pectoratie 6 mucoasa' 6 muco6purulenta' 6 striata cu sange./ 6


69/81

? 6 simptome generale 6 astenie' 6 inapetenta' 6 fe#ra R su#fe#rilitate

%vesperala)' 6 transpiratii nocturne' 6 scadere in greutate. 6 simptome sau semne care tradeaza afectarea

unui alt organ.

In/estigatii31. E4amen radiologic./. E4amen #acteriologic al sputei %se recolteaza -

esantioane).


70/81

6 igieno6dietetic 6 regim alimentar #ogat in proteine si vitamine'6 psi


71/81

- boal infecto-contagioas acut a copilului

- evoluie de cteva sptmni (tusea de 100 de zile)

- tuse spastic, n accese paroxistice - predominant nocturne, cianozante,

emetizante

!pidemiologie

- boal endemic, evolueaz n mici epidemii la interval de "-# ani

- inciden legat de receptivitate,

- receptivitate de la na$tere,

- contagiozitate - %0-&0' n familie,

- "#-#0' n colectiviti

EtiologieEtiologie


72/81

EtiologieEtiologie

- Bordetella pertussis(bacilul ordet-eangou-

agentul etiologic principal al bolii),

- Bordetella parapertussis,

- adenovirusuri,

- virusul sinciial respirator,

- virusuri paragripale etc

Patogenieenie


73/81

- calea de transmitere aerogen

- in*alare germenii ader la

epiteliul bron*iilor $i bron*iolelor semultiplic reacie inflamatorie local

necroza epiteliului respirator

motilitatea cililor vibratili in*ibat,

secreia de mucus este stimulat

- exudatul mucopurulent din bron*iole

zone de atelectazie sau de emfizem

- simptomatologia neurologic + prinaciunea toxinei pertussis

- prin

*ipoxie

Ta#lou clinic


74/81

Ta#lou clinicIncubaiaIncubaia- -1 zile (maxim "1 zile)Perioada de debutPerioada de debut(perioad cataral)

- 1-" sptmni- contagiozitatea cea mai mare

- rinoree,- tuse umed, frecvent, rezistent la

medicaie - febra poate lipsi sau este moderat, - starea general este bun

.biectiv - stetacustic pulmonar - raluri bron$ice

Perioada de starePerioada de stare (convulsiv) - "- sptmni- ncepe cand tusea devine spastic, n acceseparoxistice, cianozante, emetizante $i predominantnocturne

/n accesul de tuse


75/81

/n accesul de tuse

- faciesul congestionat(c*iar cianoticn accesele

prelungite)

- oc*ii lcrimeaz

- conunctivele *iperemiateuneori cu micro*emoragii - salivaia abundent

- limba proiectat n afar $i cu vrful orientat n sus

- se pot produce ulceraii ale frului lingual (la sugarul de

2 luni care are doar " incisivi inferiori)

ComplicaiiComplicaii


76/81

ComplicaiiComplicaii3a sugarii distrofici

-pneumonii

-bronhopneumonii - tusea pierde caracterul detuse spastic - stare general alterat - febr

- dispnee - polipnee - bti ale aripoarelor nazale

- cianoz

- insuficien cardio-respiratorie acut

4iagnosticul se precizeaz clinic si radiologic

Diagnostic pozitivDiagnostic pozitivdate epidemiologice :


77/81

- date epidemiologice : - proveniena din focar de tuse convulsiv - absena vaccinrii specifice sau vaccinare incomplet- date clinice : -copil cu stare generala bun -afebril -tuse rebel la tratament - n accese paroxistice - cianozante - emetizante -predominant nocturne

-date de laborator

- leucocitoz marcat ("0-20000 leuc5mm6 cu 3i 7 20-%0')

- izolarea ordetellei pertussisdin exudatul faringian sau sput

- testele serologice (89: $i reacia de aglutinare) se pozitiveaz doar din sptmna

a treia (corespunztor cre$terii titrului de anticorpi specifici)

- radiografia pulmonara este mai important n precizarea complicaiilor pulmonare


78/81

TratamentTratament

- izolare la domiciliu 10 zile sub tratament antibiotic,

- se interneaz n spital sugarii $i copiii sub " ani $i formele

complicate

Tratamentul igieno-dietetic

- izolare n camere bine aerisite, corect nclzite

- alimentaie bogat repartizat n mai multe mese (cu

repetarea alimentaiei dup vrsturi pentru a evita des*idratarea $i

denutriia copiilor)


79/81

TratamentTratament

Tratamentul etiologic

- ampicilin (100 mg5;g corp5zi- % zile preferabil im)

- eritromicin (


80/81

TratamentTratament

Tratamentul complicatiilor

Bronhopneumonia

- antibiotice intind att germenii ram = $i cei ram -- corticoterapie

- tonicardiace, oxigenoterapie

Encefalita pertussis- corticoizi (>?> 10-"0 mg5;g corp5zi)

- depletive (soluie *iperton de glucoz, manitol)- anticonvulsivante (preferabil diazepamul deoarece

fenobarbitalul poate induce in*ibiia centrului respirator)


81/81

@rofilaxie -adminsistrarea vaccinului 4A@ conform sc*emei B? prin medicii de

familie8eactii adverse

-reacii induse de vaccin, -reacii potenate de vaccin

-locale durere la locul inocularii -sistemice convulsii febrile encefalita post vaccinal ( poate apare la copii cutulburri neurologice preexistente)

B.infectioase

Documents

Transcript of B.infectioase