Hofbauer Tiberius Titus KERF an 1 grupa 2

Bilantul energeticBilantul energetic al organismului sau bilantul energiei vitale este alcatuit din suma bilanturilor componentelor energiei vitale. Bilantul energetic nu are nicio legatura cu bilantul caloric desi toate componentele qi consuma calorii.        Fiecare componenta qi poate aduce modificari importante la bilantul general. Persistenta unui bilant defavorabil pentru oricare componenta a energiei vitale genereaza in cele din urma afectiuni. Afectiunile neprovocate de microorganisme sau paraziti sunt consecintele bilanturilor defavorabile ale diverselor componente qi si pot fi prevenite sau vindecate prin manipularea energiei vitale pe componentele implicate.        Bilantul general este un deficit permanent; la oamenii sanatosi clinic, deficitul se situeaza in limite acceptabile, suportabile de organism; la oamenii bolnavi, deficitul este mai mare decat poate suporta organismul si, deloc intamplator, obosela este cel mai frecvent simptom al afectiunilor. Existenta deficitului permanent in bilantul general este absolut normala dar fiecare individ trebuie sa mentina deficitul la nivelul minim posibil pentru ca rezervele de energie vitala ale organismului sunt limitate iar neglijarea sau ignorarea unor componente qi agraveaza pierderile si grabeste epuizarea resurselor de qiBilanţul energetic: - determinând matematic valoarea energetică a oxidării restului acetil în c. K, vom obţine un total de 12 moli ATP; - adăugând cei 3 ATP rezultaţi prin oxidarea NADH format în rc. de decarboxilare oxidativă a acidului piruvic, rezultă că prin oxidarea completă a acestuia la parcurgerea unui singur ciclu se sintetizează 15 moli ATP;- având în vedere că până la intrarea în c. K, din D-gliceraldehid-3-fosfat rezultă 1 mol ATP şi 1 mol NADH, se înmagazinează deci, 1+ 1x3 = 4 moli ATP; - În total, pentru fiecare mol de D-gliceraldehid-3-fosfat se sintetizează 4 + 15 = 19 ATP - având în vedere că din 1 mol glucoză, rezultă 2 moli D-gliceraldehid-3-fosfat, rezultă 19 x 2 = 38 moli ATP.

Catabolizarea aerobă a 1 mol de glucoză generează 38 moli ATP, în timp ce glicogenoliza anaerobă dă numai 2 moli ATP.

Bilantul energetic al metabolismului lipidelorMetabolismul lipidelor sau metabolismul lipidic, cuprinde transformările suferite de

către grăsimile din alimente - după ce ele au pătruns în organism, precum şi neogeneza lor (sinteza lipidelor din substanţe nelipidice).Acizii graşi -rezultaţi prin hidroliza acilglicerolilor la nivelul ficatului, pot participa la sinteza lipidelor sau sunt oxidaţi la CO2 şi H2O, cu degajare de energie;Glicerolul-se metabolizează pe calea glicerol-3-fosfatului şi dihidroxiacetonfosfatului în gliceraldehid-3-fosfat, care intră în glicoliză.Valoarea energetică ridicată a gliceridelor se datorează în cea mai mare parte catabolizării acizilor graşi, caracterizaţi prin catene lungi, neramificate, saturate sau nesaturate, cu număr Pereche de atomi de C. Ex.: acid palmitic (C16), stearic (C18); cu catenă nesaturată, acid oleic (C18)-o singură dublă legătură.Degradarea acizilor graşi saturaţi pe calea oxidării a fost schematizată de Lynen sub forma unui helix (Helixul lui Lynen). Are loc atât în ţesutul hepatic, cât şi în alte ţesuturi, fiind localizată în mitocondrii, în care se află şi enzimele c. ATC, precum şi cele ale oxidării terminale.

Hofbauer Tiberius Titus KERF an 1 grupa 2

Bilanţul energetic al oxidării acizilor graşi:Energia eliberată se înmagazinează sub formă de molecule de ATP. Exemplificarea va fi făcută pe modelul acidului palmitic, prin totalizarea compuşilor macroergici pe faze:activarea acidului palmitic – prin cuplarea lui cu CoA şi formarea de palmitil Î SCoA; se consumă 1 mol ATP;degradarea palmitil Î SCoA prin oxidare duce în final la formarea a 8 molecule de CH3 – CO – CoA. În acest caz, spirala lui Lynen are 7 spire, de pe fiecare spiră rezultând câte o moleculă de FAD.H2 şi alta de NADH; corespund la 2 + 3 = 5 ATP. Întrucât helixul lui Lynen are 7 spire, energia câştigată va fi: 7 x 5 = 35 ATP;catabolizarea CH3 – CO – CoA până la CO 2 şi apă produce 12 ATP, aşa cum am arătat la c ATC; prin oxidarea celor 8 moli de CH3 – CO – CoA vor rezulta 8 x 12 = 96 moli ATP.Totalizând moleculele de ATP rezultate din procesele prezentate şi scăzând ATP consumat în procesul de activare, rezultă un câştig de 130 moli ATP la oxidarea unei molecule de acid palmitic pe calea b-oxidării, până la CO2 şi apă. Cantitatea de energie înmagazinată este de 130 x 7 = 910 kcal la fiecare moleculă gram de acid palmitic oxidat.Randamentul se observă foarte uşor, e superior celui realizat la degradarea oxidativă a glucozei, dar glucoza e mai uşor accesibilă degradării decât acizii graşi, motiv pentru care, celula vie recurge la obţinerea energiei în mare măsură din glucoză.