BILANŢUL CONTABIL SI MODIFICARILE BILANTIERE. REZULTATUL CONTABIL. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE.

MODIFIC ĂRI BILANŢIERE         Tranzactiile si evenimentele care au loc în activitatea unei întreprinderi genereaza

modificari în volumul si structura elementelor de activ, capital propr 949j96j iu si datorii, fie sub forma de crestere, fie de diminuare, dar întotdeauna se pastreaza

ecuatia (egalitatea) bilantiera: ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

        Tipurile de modificari sunt de forma:     modificari numai în activ

    modificari numai în capitalul propriu    modificari numai în datorii

    modificari în sensul cresterii în activ si în capitalul propriu    modificari în sensul cresterii în activ si în datorii

    modificari în sensul diminuarii, în activ si în capitalul propriu    modificari în sensul diminuarii în activ si în datorii

    modificari în sensul cresterii în capitalul propriu si în datorii    modificari în sensul diminuarii în capitalul propriu si în datorii.

      Daca avem în vedere gruparea elementelor bilantiere potrivit destinatiei si provenientei lor, respectiv activ si pasiv, ecuatia bilantiera este de forma:

ACTIV = PASIV iar tipurile de modificari se prezinta sub forma de:

   1. modificari numai în activ   2.modificari numai în pasiv

   3.modificari în sensul cresterii în activ si în pasiv

   4.modificari în sensul diminuarii în activ si în pasiv.

Prezentam aceste modificari pe baza a patru operatii plecând de la un bilant initial de forma balantiera:

Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixe

Materii prime

Produse finite

Clienti

Conturi banci

Casa

32.000

14.000

6.000

8.000

15.000

5.000

Capital social

Rezerve

Credite ancare

Furnizori

Creditori

50.000

10.000

12.000

5.000

3.000

Total activ 80.000 Total pasiv 80.000

        EXEMPLE Societatea Nova înregistraza la data bilantului urmatorii indicatori: Total

Activ : Total Pasiv = 80.000

    Operatiunea 1 - Se încaseaza prin contul la banca creante de la clienti în suma 4.000 lei.

Aceasta operatie genereaza modificari în disponibilul de la banca în sensul cresterii cu suma de 4.000 lei si la elementul clienti în sensul diminuarii cu suma de 4.000 lei. Modificarile sunt numai în activ (de structura) pasivul ramâne neschimbat:

Daca notam modificarea cu „x”. Ecuatia de poate scrie: A + x - x = P

80.000 + 4.000- 4.000 = 80.000 lei A+ conturi la banci - clienti =80.000

        80.000 lei = 80.000 lei Bilantul întocmit dupa aceasta operatie 1 este:

Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixeMaterii primeProduse finite

Clienti (80.000 –4.000)

Conturi la banci (15.000 +

4.000)Casa

32.00014.000 6.000 4.00019.000 5.000

Capital socialRezerve

Credite bancareFurnizoriCreditori

50.00010.00012.000

5.000 3.000

Total activ 80.000 Total pasiv 80.000

MODIFIC ĂRI BILANŢIERE         Operatiunea 2 - Pe baza hotarârii Adunarii Generale a Actionarilor o parte din rezervele existente în suma de 6.000 lei, se folosesc pentru majorarea capitalului

social. Operatia determina cresterea capitalului social cu sume de 6.000 lei si micsorarea rezervelor cu aceeasi suma. Modificarile se produc în interiorul

pasivului, activul ramâne neschimbat. Ecuatia bilantiera este de forma:

A = P + x - x

80.000 lei = 80.000 lei + 6.000 lei - 6.000 lei capital social rezerve

80.000 lei = 80.000 lei Bilantul întocmit dupa operatia 2 este:

Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixeMaterii primeProduse finite

ClientiConturi la banci

Casa

32.00014.000 6.000 8.00015.000 5.000

Capital social (50.000+6.000)Rezerve (10.000 – 6.000)

)Credite bancare termen lung Furnizori

Creditori diversi

56.000 4.00012.000 5.000 3.000

Total activ 80.000 Total pasiv 80.000

MODIFIC ĂRI BILANŢIERE         Operatiunea 3 - Se achizitioneaza materii prime de la furnizori cu plata ulterioara în suma de 3.000 lei. Operatia determina o crestere a stocului de materii prime cu suma de 3.000 lei si concomitent, o crestere a datoriei fata de furnizori cu aceeasi

suma. Ecuatia bilantiera este de forma:

A + x = P + x

80.000 + 3.000 = 80.000 + 3.000 materii prime furnizori

83.000 = 83.000 Dupa operatiea 3 bilantul întocmit este:

Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixeMaterii prime (14.000 +3.000)

Produse finiteClienti

Conturi la banciCasa

32.00017.000 6.000 8.00015.000 5.000

Capital socialRezerve

Credite bancareFurnizori (5.000

+ 3.000)Creditori

50.00010.00012.000 8.000

3.000

Total activ 83.000 Total pasiv 83.000

MODIFIC ĂRI BILANŢIERE         Operatiunea 4 - Din disponibilul la banca se achita un creditor în suma de 1.000 lei. Operatia determina micsorarea disponibilului de la banca al unitatii cu suma de

1.000 lei si simultan, scaderea datoriilor fata de creditori cu aceeasi suma. Ecuatia bilantiera este de forma:

A - x = P - x 80.000 - 1.000 = 80.000 - 1.000

conturi la banci creditori 79.000 = 79.000

Bilantul întocmit dupa aceasta operatie 4 este:

Activ (A) Sume Pasiv (P) Sume

Mijloace fixeMaterii primeProduse finite

ClientiConturi la banci (15.000 -1.000)

Casa

32.00014.000 6.000 8.00014.000 5.000

Capital socialRezerve

Credite bancareFurnizori

Creditori (3.000 – 1.000)

50.00010.00012.000 5.000 2.000

Total activ 79.000 Total pasiv 79.000

DISTINCŢIA CURENT/TERMEN LUNG ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE

        Activele curente Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când:

    se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau

    este detinut, în principal, în scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilantului; sau

    reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

        Activele imobilizate Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.

        Datorii curente O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci când:

    se asteapta sa fie achitata în cursul normal al ciclului de exploatare a întreprinderii; sau

    este exigibila în termen de 12 luni de la data bilantului         Datorii pe termen lung

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung. CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE – MODEL DE BAZĂ PRIVIND REZULTATUL

ÎNTREPRINDERII           Structuri calitative de cheltuieli si venituri

          cheltuielile desemneaza în expresie valorica raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice în cadrul activitatilor desfasurate .

          Cheltuielile reprezinta micsorari de beneficii economice în perioada exercitiului determinate de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, si au ca efect micsorarea capitalului propriu, altele decât rambursarile catre proprietar.

          În functie de destinatiile lor, cheltuielile se clasifica:           Cheltuieli de exploatare – ocazionate de activitatea curenta si cuprind:

cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile si obiecte de inventar; cheltuieli cu plata serviciilor si lucrarilor prestate; cheltuieli privind amortizarile si provizioanele; cheltuieli cu salariile; cheltuieli cu impozitele si taxele.

          Cheltuieli financiare – sunt legate de activitatea financiara si cuprind: pierderi de creante legate de participatii; pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;

diferente nefavorabile de curs; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite; sconturi acordate clientilor, alte cheltuieli.

          Cheltuieli extraordinare – sunt acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale.

            Veniturile desemneaza expresia baneasca a productiei stocate, a productiei livrate si subventiilor pentru investitii primite.

          Conform I.A.S.B., veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice în perioada exercitiului, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât

cele rezultate din contributii ale actionarilor.           Veniturile sunt structurate, potrivit naturii lor în:

          Venituri din exploatare sunt venituri legate de activitatea curenta, normala a activitatii si cuprind: venituri din vânzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate,

si serviciilor prestate; venituri din productia stocata; venituri din productia imobilizata; venituri din subventii de exploatare si alte venituri.

          Venituri financiare sunt venituri din activitatea financiara si cuprind: venituri din participatii venituri din alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar; venituri din

dobânzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri.           Venituri extraordinare sunt acele venituri ce nu sunt legate de activitatea

normala a unitatii.           Echilibrul dintre cheltuieli si venituri se realizeaza prin ecuatia conform careia:

VENITURI – CHELTUIELI = REZULTAT           Rezultatul îmbraca forma profitului (venituri > cheltuieli)

          sau pierderii (venituri < cheltuieli).           Contul de profit si pierdere trebuie citit în strânsa legatura cu notele contabile, pentru ca ele cuprind informatii esentiale pentru aprecierea performantei, cum sunt:

prezentarea rezultatului din exploatare dupa destinatia cheltuielilor, repartizarea profitului, defalcarea cifrei de afaceri realizate de catre principalele sectoare de

activitate si zone geografice, cheltuielile cu salariile directorilor si cu onorariile platite auditorilor etc.

          Cea mai importanta nota este prezentarea rezultatului din exploatare dupa destinatia cheltuielilor si anume: costul bunurilor vândute, cheltuieli administrative si

cheltuieli de desfacere. Informatiile cerute de aceasta nota se obtin din contabilitatea de gestiune, unde fiecare cheltuiala este înregistrata dupa natura în contabilitatea financiara, este alocata costului de productie al bunurilor vândute,

activitatii de administrare sau de desfacere