analiza Evoluţiei Indicatorilor Din Bilanţul Contabil Pentru Bank of America

8/15/2019 analiza Evoluţiei Indicatorilor Din Bilanţul Contabil Pentru Bank of America

1/20

Universitatea Alexandru Ioan CuzaFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Finante – Banci

Analiza evoluţiei indicatorilor dinbilanţul contabil pentru Bank of

America

1


2/20



1. Istoric

Istoria Bank of America începe în anul 1904, când Amadeo Giannini a înfiin at Bank of ț

Italy1 în San Francisco pentru a eni în a!utorul imi"ran ilor c#rora li se refu$au sericiileț

%ancare&

'n anul 19(( Giannini a sta%ilit Bank of America i Italia în Italia prin cump#rarea %#ncii ,,Bancaș

dell Italia )eridionale* care era a%ia înfiin at#&ț

'n anul 19(+, când Bank of Italy aea de!a 101 sucursale, Giannini reu e te o fu$iunie cuș ș

i%erty Bank of America -1+. sucursale/, iar re$ultatul a fost Bank of Italy ational rust 2

Sain"s Association cu un capital de 30&000&000 i resurse de 11.&000&000 &ș

'n anul 19(5 Giannini reu e te o nou# fu$iune cu Bank of America din os An"eles,ș ș

reali$ând astfel cea mai mare institu ie %ancar# din ar#, iar în anul 1930 redenume te Bancaț ț ș

Italiei în Bank of America&

Giannini a urm#rit construirea unei %#nci na ionale i e6tinderea ei în ma!oritatea statelor ț ș

occidentale, precum i diersificarea actiit# ilor în industria asi"ur#rilor prin crearea 7orpora ieiș ț ț

ransamerica care se afla tot su% e"ida 8oldin"ului s#u& 'n 19.3 autorit# ile for ea$# separareaț ț

ransamerica 7orporation de Bank of America, prin inter$icerea %#ncilor s# de in# filiale nonț

%ancare&

'n 1953 Bank of America se e6tinde i în afara 7aliforniei prin ac8i$i ionarea 7orpora ieiș ț ț

Seafirst din Seatle, :as8in"ton i toate su%sidiarele deenind cea mai mare fu$iune %ancar#ș

interstatal# de pân# atunci& 'ns# în perioada 195;195+ înre"istrea$# pierderi uria e datorit#ș

plas#rii unor serii de împrumuturi neperformante în America atin#&

18ttpikipedia&or"=>iki=Bank?of?America, accesat ((&10&11, ora< 14&3.

2

http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_America


3/20



'n anul 199( Bank of America ac8i$i ionea$# rialul s#u din 7alifornia, Security @acificț

7orporation, reali$ând astfel cea mai mare ac8i$i ie din istoria %#ncii&ț

'n 199( Bank of America a ac8i$i ionat 7ontinental Illinois ational Bank i rust 7o dinț ș

78ica"o, astfel Bank of America reu e te sa a!un"# din nou cel mai mare 8oldin" %ancar dinș ș

SA din punct de edere al depo$itelor, urmând apoi o sc#dere pan# pe locul 3 în anul 1995&

'n urma acestei scaderi, ationsBank 7orporation ac8i$i ionea$# Bank of Americaț

7orporation i adopt# oficial denumirea de Bank of America 7orporation, de i se dorea edereaș ș

acestui lucru ca o fu$iune dintre cele ( %#nci&

up# anul (001 Bank of America continu# procesul de ac8i$i ii< în (004 cump#r# Fleetț

Boston Financial, în (00; Banco Itau, (00+ a Salle Bank 7orporation din #rile de Cos, în (005Ț

7ountry>ide speciali$at# în creditele ipotecare, iar în septem%rie (005 Bank of America a!un"e

la un acord cu "rupul financiar )errill ync8, a!un"ând astfel cea mai mare institu ie de %rokera!ț

din SA&

@e parcursul anului (011, Bank of America a început un proces de reduceri de personal,

dorinduse reali$area unei economii de . miliarde pân# în anul (014, acest lucru a însemna

concedierea a peste 3;0 000 an"a!a i&ț

2. Ac ionariatț

Ac ionari majoritariț

Tabel 1: Ac ionari majoritari persoane fiziceț

Persoane fizice Ac iuni de inuteț ț

Brian & )oyni8an -@resident and 7DE/ 451,50;8omas & )onta" -@resident, Glo%al

Bankin" and )arkets/

3.1,9.(

Bruce & 8ompson -7FE/ (;+,504errence -erry/ @& au"8lin -e"acy Asset

Sericin" D6ecutie/

10;,309

o%ert Scully -Independent irector/ 90,+1;

3


4/20



Sursa:8ttpikipedia&or"=>iki=Bank?of?America, accesat (5&03&(013, ora< 14&.0

Tabel 2: Ac ionarii principali persoane juridiceț

Institu iiț Ac iuni de inuteț ț % de inutț

State Street 7orp 4;0,49;,.+. 4,.4Han"uard Group 3+.,3;.,5++ 3,+0Blackock Institutional rust

7ompany &A

(.;,..(,.+3 (,.3

C@ )or"an 78ase 2 7o (04,909,51( (,0(:ellin"ton )ana"ement 7o 1;1,;91,(14 1,;0

7apital esearc8 Glo%al

Inestors

131,3(+,95. 1,30

Bank of e> ork )ellon

7orp

11;,39;,1+4 1,1.

7apital :orld Inestors 11(,(00,000 1,11 ort8ern rust 7orp& 111,5+3,059 1,10Franklin esources Inc 111,5.(,51. 1,10Sursa:8ttpikipedia&or"=>iki=Bank?of?America, accesat (5&03&(013, ora< 1.&00,

3. Structura

Bank of America este una dintre cele mai mari %#nci comerciale din Statele nite care

ofer# produse i sericii financiare dar i nefinanciare& Dste format# din anali ti financiari,ș ș ș

conta%ili, o%seratori i multi al ii& 7lien ii acestei %#nci au "aran ia de a fi întâmpina i cu oș ț ț ț ț

"am# comple6# de produse i sericii pe care le pot o% ine cu u urin # i întrun am%ient foarteș ț ș ț ș

pl#cut&

7u slo"anul J Bankof Opportunity* Bank of America are cea mai e6tins# re ea de a"en iiț ț

din ar#, cu peste .+00 de sucursale i 1+000 de %ancomate, în apro6imati 30 de state&ț ș

Am putea enumera câtea dintre sericiile de %a$# oferite de %anca americii, A)uri,

carduri de credit, sericii de %rokera! etc&

http://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_Americahttp://en.wikipedia.org/wiki/Bank_of_America


5/20



'ncepând din au"ust (009, Bank of America de ine 1(,(K din totalul depo$itelor din SAț

i este una dintre cele L4 mari %anci * din Statele nite, împreun# cu 7iti"roup, C@)or"an siș

:ells Far"o, fiind totodat# i principalii s#i competitori&ș

Bank of America î i desf# oar# actiitatea prin intermediul a trei dii$iuni financiare,ș ș

enumerate dup# cum urmea$#<

1& Global Consumer and Small Business Banking -G&7& 2 S&B&B&/

epre$int# cea mai mare diiune a companiei, fiind întro continu# concuren # pe pia aț ț

produselor de retail cu %#ncile 7iti"roup i C@)or"an, orientânduse în principal c#treș

persoanele fi$ice&

@rin aceast# diiune, Bank of America lansea$# un instrument de plat# denumit bank

americard , în pre$ent su% denumirea de HISA International& a început a fost utili$at de foarte

pu ini consumatori, ca mai apoi s# dep# easc# 1+0 de miloane de utili$atori&ț ș

(& Global Corporate and Investment Banking -G&7&I&B&/

Aceasta mai este cunoscut# i su% denumirea deș bank of america securities. Da î iș

concentrea$# actiitatea pe companii ce au enituri anuale mai mari de (,. milioane S,corpora ii mari i mi!locii, inestitori, institu ii financiare i entit# i "uernamentale, punândț ș ț ș ț

la dispo$i ie sericii inoatoare în ceea ce prie te cre terea de capital, opera iunile deț ș ș ț

creditare, de "estionare a riscului sau în domeniul cercet#rii i ofer# totodat# consultan # înș ț

domeniul ac8i$i iilor i fu$iunilor&ț ș

3& Global Wealth and Investment Management -G&:&I&)&/

@rieste actiitatea de "estionare a actielor persoanelor fi$ice i a altor institu ii, fiindș ț

printre cei mai mari 10 mana"eri de aere, clien ii s#i constituind 95K din opul Fortune .00ț

din SA&

4. out!"i le#ate de acti$itatea b!ncii

!


6/20



L)arile %#nci din SA sfidea$# cri$a cu profituri su%stantiale (* cam asa suna un articol

recent de pe prima pa"ina a $iarului :allStreet&

aca ne raport#m la ce spune presa am putea o%sera c# toate marile %#nci americane au

raportat profituri su%stan iale în trimestrul al treilea, în ciuda condi iilor economice dificile& 7uț ț

toate aceste C@)or"an deine lider dup# ce a deansat Bank of America, aplicand un pro"ram de

reduceri de locuri de munc# i de ân$#ri de opera iuni& A adar, actiele C@)or"an cresc cu 1,9Kș ț ș

la finele lunii septem%rie, în timp ce Bank of America este în sc#dere cu 1,5K& Ac iunile Bank of ț

America au înre"istrat în acest an cea mai sla%# eolu ie din componen a indicelui o> Conesț ț

Industrial Aera"e3, cu un declin de ..K& Bank of America a trecut pe profit în trimestrul al

treilea, cu un re$ultat de ;,(3 miliarde de dolari, iar în primele noua luni ale anului a înre"istrat o

pierdere de .4. milioane de dolari&

Da a deenit cea mai mare %anc# dup# actie în primul trimestru al anului (009, su%

conducerea fostului director "eneral ennet8 & e>is, în urma ac8i$i iilor, precum emitentul deț

carduri )BA i creditorul ipotecar 7ountry>ide Financial&ș

@otriit presei interna ionale, la începutul acestei s#pt#mâni, :ells Far"o era cea maiț

mare %anc# din SA dup# aloarea de pia #&ț

7eea ce este foarte important este faptul c# tur%ulen ele de pe pie ele de capital auț ț

determinat o sc#dere puternic# a ac iunilor tuturor marilor %#nci americane, c8iar la !um#tate înț

unele ca$uri&

2http://.all!street.ro/articol/International/""""#$/Ce!profituri!uriase!fac!marile!banci!din!S%&.html

3Dow Jones Industrial Averageesteunuldintreceimaicunoscuți indicibursieri din lume. Indicele, calculatpentru prima oarăpe26 mai 1896, urmăreșteevoluțiacelormaiimportante 30 de blue chipuri !companii stabile, de

dimensiunimari, șipro"tabile# din $tatele %nite. Indicele a &ostcreat de 'harles (o), co&ondator al (o) *ones +

'ompan și editor al revistei-he all $treet *ournal.

"

http://www.wall-street.ro/articol/International/111182/Ce-profituri-uriase-fac-marile-banci-din-SUA.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indice_bursierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indice_bursierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/26_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/26_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1896http://ro.wikipedia.org/wiki/Blue_chiphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blue_chiphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Charles_Dow&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Charles_Dow&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dow_Jones_%26_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dow_Jones_%26_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/The_Wall_Street_Journalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/The_Wall_Street_Journalhttp://www.wall-street.ro/articol/International/111182/Ce-profituri-uriase-fac-marile-banci-din-SUA.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indice_bursierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/26_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1896http://ro.wikipedia.org/wiki/Blue_chiphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Charles_Dow&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dow_Jones_%26_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dow_Jones_%26_Companyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/The_Wall_Street_Journal


7/20



E alt# afirma ie interesant# a fost cea din $iarul financiar, ea suna cam asa< LitaMi de anulț

(01(& 'n SA, (0(( a deenit noul termen pentru apocalipsa financiara*4

'n condi iile unei amenin #ri din ce in ce mai ridicate a recesiunii financiare,ț ț

"uernul american se lupt# s# ec8ili%re$e %alan a %u"etar#, îns# "ri!a cea mai mare ar tre%uiț

sa se îndrepte spre anul (0(( când or ie i la pensie peste 4 milioane de americani care sauș

n#scut în 19.+, anul de ârf al aceste "enera ii& Aceast# cifr# este foarte important# pentruț

%u"etul Statelor nite deoarece or an"a!a costuri uria e de asi"urare medical#, care or aeaș

repercusiuni ma!ore asupra %alan ei %u"etare&ț

http://.'f.ro/business!international/uitati!de!anul!$("$!in!sua!$($$!a!devenit!noul!termen!pentru!apocalipsa!financiara!##)$#*+

#


8/20



.Analiza e$olu"iei bilan"ului &n perioada 2''()2'12

$


9/20



'ncepand cu (00; totalul actielor a crescut de la 1,449,(11milioane S la (,1;;,1;(milioaneS în (01( datorit# cre terii inesti iilor financiare&ș ț 'nanul (005, compania acump#rat%anca )errill ync8, ceamai mare companie de %rokera! din lume, pentrusuma de 44

miliarde Sasae6plicanduse decala!ulimensdintreanii (005 si (009 -atat al flu6urilor denumerar cat si din punctul de edere al actielor in "eneral/&

In (009, asa cum am preci$at, %anca a a!uns la apo"eu in ceeaceprieste numerarul si soldurile,1.(,41( milioane de S &upa aceasta perioada Bank of America inre"istrea$a o scaderetreptata pana in anul (01( canda !un"e la aloarea de 1%"&1! milioane de US'(

In ceea ce prieste depo$itele plasate si alte inestitii, aloarea ma6ima este atinsa tot in anul(009 aceasta sca$and ulterior pana in $iua de asta$i&

7ompania detinea in au"ust (009, 1(&(K din totalitatea depo$itelor din Statele nite si este unadin cele mai mari 4 %anci, impreuna cu 7iti"roup, C&@& )or"an 78ase si :ells Far"o,acestiafiindsiceimaimaricompetitori& In pre$ent, Bank of America operea$a in toatecele .0 destate ale SA, in istricutul 7olum%ia darsi in alte 40 de state& @olitica%anciisia pusamprentapeapro6imati 50K din populatia SA siseresteapro6imati .+ de milioane deconsumatorisi .;00 de I))& etine de asemenea 1;(00 de A)uri& Dste a 3acompanienepetroliera din Statele nite dupa:almartsi General& In anul (010 reista For%esasea$a Bank ok America a 3a pelistacelormaimaricompanii din lume&

Anul (010 este marcat de o usoara scadere a apro6imati tuturor elementelor %ilantului cue6ceptia fondurilor imprumutate, a actielor necesare tran$actionarii si a titlurilor de creantatotala, acestea trei inre"istrand alori peste cele anterioare, nu foarte semnificatie insasimtitoare la acele momente de cri$a&

(011 coincide din punctual de edere al cresterilorsiscaderilor cu anul (010,e6ceptiefacandactielefinanciare deriate sitotalultitlurilor de creanta&

)

http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Merrill_Lynchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Merrill_Lynchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Merrill_Lynchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/USD


10/20



eferitor la @asie, acestea sunt structurate in %ilantul conta%ilatat din perspectia depo$itelor catsi fondurilor federale sau a datoriilor pe termen lun"&

Anul (009 este din noudeci$i, datorita fu$iunii dintre cele ( mari companii, se o%sera ocrestere su%stantiala a unor elemente ale %ilantului, mai ales in ca$ul depo$itelor situate in %irourile nationale& in perspectia datoriilor pe termen scurt, identificam o crestere intre anii(005 si (009 dar si intre (009 si (010 urmate de o scadere erti"inoasa a alorilor& -4+55.5 N3959;./&

1%


11/20



otalul capitalurilor proprii conduce spre acceasi conclu$ie si anume ca fu$iunea a prins e6tremde %ine %ancii, capitaluri care au crescut cu apro6imati 100000 milioane de dolati intre anii

(005 si (009 urmata de o scadere treptata pana la aloarea de (30(.( urmata de o alta crestereintre (011 si (01( de pana la (35;0;&

In ca$ul ru%ricii alocate Jaltor pierderi acumulate* o%seram ca intre anii (009 si (010 intalnimo datorie pe care %anca o are de primit de la clienti, suma fiind po$itia, spredeose%ire de ceilaltiani in care datoriile tre%uiesc platite

11


12/20



Indicatori de re*ectare a performan+elor Ban, of

America

A. Rata rentabilită ii financiare (RRF)ț & Dste un indicator care prin con inutul s#u e6prim# oț

serie de aspecte cu priire la "radul de "enerare a profitului, eficien a opera ional#,ț ț

efectul de pâr"8ie& ata renta%ilit# ii financiare pune în aloare re$ultatelețmana"ementului %ancar, oferindule posi%ilitatea ac ionarilor de a cunoa te eficien aț ș ț

inesti iilor pe care leau f#cut în actiitatea %ancar#&ț

• Acest indicator se determin# potriit rela iei


13/20



• F O PN

CP 6 100 , unde< @ O profit netP7@ O capital propriu

• (00;< FO PN

CP 6 100 O50739

133597 6 100O 3+,9+ K

• (00+< FO PN

CP 6 100O49892

138510 6 100O 3;,0( K

• (005< FO PN

CP 6 100O53105

161039 6 100O 3(,9+ K

• (009< FO PN

CP 6 100O87948

257683 6 100O 34,13 K

• (010< FO PN

CP 6 100O81675

230495 6 100O 3.,43 K

• (011< FO PN

CP 6 100O63767

230252 6 100O (+,;9 K

• (01(< FO PN

CP 6 100O60147

238606 6 100O(.,(0 K

B.Rata rentabilită ii economice (RRE)ț se refer# la efortul de a utili$a resursele

financiare i reale ale %#ncii de c#tre actiitatea mana"erial# cu scopul de a "enera profit&șata renta%ilit# ii economice este indicatorul care e6prim# cel mai %ine eficcien aț ț

%ancar#, deoarece re$ultatele sunt eiden iate direct, în func ie de mana"ementul specificț ț

al intermedierii %ancare, de optimi$area opera iunilor actie, în raport cu nielulț

determinat al resurselor&

7a rela ie de calcul acest indicator se e6prim# astfel


14/20



• (00+< DO PN

A 6 100O49892

1578763 6 100O3,1; K

• (005< DO PN

A 6 100O53105

1831177 6 100O (,90 K

• (009< DO PN

A 6 100O87948

2251043 6 100O 3,90K

• (010< DO PN

A 6 100O81675

2327811 6 100O 3,.0 K

• (011< DO PN

A 6 100O63767

2219628 6 100O (,5+ K

• (01(< DO PN

A 6 100O60147

2166162 6 100O (,++ K

C.Efectul de parghie (E), arat# "radul de utili$are a resurselor suplimentare ce pot aea

efect cre terea renta%ilit# ii financiare a capitalului propriu&ș ț

Atunci când an"a!area unor resurse noi este aanta!oas#, ori când costul resurselor

suplimentare este mai mic sau e"al cu renta%ilitatea economic#, efectul de pâr"8ie este

po$iti i ne"ati în situa ia iners#&ș ț

D@ O A

CP 6 100

• (00;< D@O A

CP 6 100O14492011

133597 6 100O1054,+; K

• (00+< D@O A

CP 6 100O1578763

138510 6 100O 1139,51K

• (005< D@O A

CP 6 100O1831177

161039 6 100O113+,10K

• (009< D@O A

CP 6 100O2251043

257683 6 100O5+3,.+K

1


15/20



• (010< D@O A

CP 6 100O2327811

230495 6 100O 1009,91 K

• (011< D@O A

CP 6 100O2219628

230252 6 100O9;3,99 K

• (01(< D@O A

CP 6 100O2166162

238606 6 100O90+,54K

!. Rata profitului (R), se determin# ca raport între profitul net -@/ i total enituri -H/&ș

@ O PN

V 6 100

• (00;< @O PN

V 6 100O50739

54558 6 100O93,00 K

• (00+< @O PN

V 6 100O49892

53647 6 100O93,00 K

• (005< @O PN

V 6 100O53105

57102 6 100O93,00 K

• (009< @O

PN

V 6 100O

87948

94567 6 100O93,00 K

• (010< @O PN

V 6 100O81675

87822 6 100O93,00 K

• (011< @O PN

V 6 100O63767

68566 6 100O93,00 K

• (01(< @O PN

V 6 100O60147

64674 6 100O93,00 K

E. Rata utili"ării acti#elor (R$A), se calculea$# ca un raport între enituri i total actie&ș

A OV

A 6 100

1!


16/20



• (00;< AOV

A 6 100O54558

1449211 6 100O3,+; K

• (00+< AOV

A 6 100O53647

1578763 6 100O3,39 K

• (005< AOV

A 6 100O57102

1831177 6 100O3,11 K

• (009< AOV

A 6 100O94567

2251043 6 100O4,(0 K

• (010< AOV

A 6 100O87822

2327811 6 100O3,++ K

• (011< AOV

A 6 100O68566

2219628 6 100O3,05 K

• (01(< AOV

A 6 100O64674

2166162 6 100O(,95 K

Sinteti$ând calculele f#cute o%Minem ta%elul nr& 4ce reflect# aloarea indicatorilor de performanM#

în perioada (00; Q (01(&

Bank of America Q indicatori de performanta

1"


17/20



*$olu"ia indicatorilor de performanan"! la ni$elul &ntre#ului sistem bancar american

An

Indicator

+aloare indicator ,&n %-2''( 2'' 2''/ 2''0 2'1' 2'11

3)&%

$

3$&"2 3!&!1 2&!) 3"&23 2)&$

* 3&)1 3 3&$2 &$# &12 3&!2

*P 1$&

3

123&2

1

121&%

)%&"$ 11%&%

!

))&12

P )# 112&2

%

1"!&3

1

213&%

3

1%1&%

2

1#)&3

!

A &%1 3 3&"3 !&%% &%$ &)#

Sistemul%ancaramerican a stat la %a$aactualeicri$emondiale, materiali$areariscurilorasumate de %anc8eri in anii de dinainte de cri$a"enerandpierderiuriaseeconomiilorde$oltatesideterminand ocresteresemnificatia a datoriilorpu%lice& )ai !os"asiticateacifre care arataeolutia inultimii$eci de ani a %ancilor din SA in cepriesteprofiturile, numarulan"a!atilor, creditele

restante sialtiindicatori&umarulbancilorsie$olutiaacti$elora sfarsitulprimuluitrimestru din acest an, numarulinstitutiilor%ancareamericaneparticipantela Fondul de Garantare al epo$itelor -FI7/ era de +&.+4, in scadere cu 1&0+. fata de (00+, sicu apro6imati 10&000 fata de 1954&@e de alta parte, aloareaactielordetinute de acesteinstitutii a crescut de la 3,3 mii miliarde in1954 -5.K din @IB/, la 13,4 mii miliarde in 1&11 -R90K din @IB/& In omania, pondereaactielor%ancare in @IB este de ;+K&epozitesicredite

otaluldepo$itelor a a!uns in 1&11 la 9,; mii miliardedolari, respecti ;.K din @IB, in cresterede la 5,. mii miliarde in 1&05& @entrucomparatie, totaluldepo$itelor in %ancile din omania

este de 1+1 miliarde lei, respecti 31K din @IB&In cepriestecreditele, totalulacestora este de +,( mii miliardedolari, in scadere de la aproape 5mii miliardedolari in 1&05 -aici nu intra instrumente de tipul mort"a"e%acked securities/& intotalulcreditelor, 4,1; mii miliarderepre$intaimprumuturileaferentepieteiimo%iliare, iar 1,(+mii miliarderepre$intacreditecatrepopulatie -alteledecatcelepentrucumpararea de locuinte/, dintrecare ;;3 miliarderepre$intaimprumuturilepecarduri de credit&

*$olutiaprofiturilor

1#

http://www2.fdic.gov/qbp/http://www2.fdic.gov/qbp/


18/20



7elmai mare niel al profituluitrimestrialinre"istrat de sistemul%ancaramerican a totali$at 35

miliardedolarisi a fostreali$at la mi!locullui (00;, an in care totalulprofiturilor a a!uns la aproape1.0 miliardedolari&

@e de alta parte, celemaimaripierderi au fostmarcate in ultimultrimestru din (005,acesteatotali$and 3+,5miliardedolari, detalii in "raficulalaturat, click pe ima"ine pentrumarire&

Incepand cu primultrimestru din (010, %ancile au reenitpe profit, iar in 1&11, profitul a fost cudoar 19K maimicdecatcelinre"istrat in 1&0+, respectiinainte de cri$a&Pro$izioanesi restante

In anul (010, %ancile au constituitproi$ioane in aloare de 1.9 miliardedolari, in scadere fatadecele (.4 miliarde pusedepoarte in (009, si (10 miliarde din (005, iar in 1&11,aloareaproi$ioanelor a totali$at (0,+ miliarde, celmaimicniel din 3&(00+&In acelasitimp, totalulcreditelor cu pro%leme a a!uns la 4.( miliardedolari, respecti ;,(K dintotalulsoldului de credite& @entrucomparatie, in 1&0+, totalulcreditelor cu pro%leme era de 13(miliardedolari, sau 1,5K din soldul de credite&@ese"mentulcrediteloripotecare, pondereacreditelor cu pro%leme in totalulsoldului decrediteipotecare era in 1&11 de 5,9K -3+0 mld& restante la un sold de 4,1; mii mld&/,

pese"mentulcardurilor de credit ponderea era de 3,5K, iarpese"mentulcreditelor auto, pondereaera de 1,+K&re%uieremarcatinsacanielulrelatiredus al restantelor se datorea$asifaptuluicaacesteanu seacumulea$a, in sensulca%ancile ii e6ecutafarapro%lemepecei care nu isimaiplatescratele, si in plus, datornicii se pot declara in faliment& 7u altecuinte, o parte dintrepierderi aufostde!amarcate&

1$


19/20



umarulan#ajatilorsifondul de salarii

In cele +&.+4 institutii%ancarelucrea$a (,1milioanepersoane, in scadere cu apro6imati 100&000fata de (00+, in timpcefondul total de salarii a fost de 4. miliarde in 1&11, celmaiinaltniel dinistorie& @entrucomparatie, in 1&0+, fondul de salarii a totali$at 41,3miliardedolari&In ultimii (0 de ani, numarulsalariatilor a ramasrelati constant, insafondul de salarii sa triplat,astfelincat, enitulmediupean"a!at a crescut de la 33&000 in 1990, la 53&000 in (010& uand inconsiderate inflatia, 33&000 in 1990 inseamna ..&000 in (010, de undere$ulta o cresterereala aeniturilor de .1K&

1)


20/20

analiza Evoluţiei Indicatorilor Din Bilanţul Contabil Pentru Bank of America

Documents

Transcript of analiza Evoluţiei Indicatorilor Din Bilanţul Contabil Pentru Bank of America