BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI 1. Mașini și Utilaje din ... noi/Cariera/Angajari/EM...

BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI

1. Mașini și Utilaje din Industria Minieră – N. Brădeanu, I. Condurache, Gh.

Condurache, D. Chisega, S. Groza – ediţia 1981.

cap. 26 Probleme specifice electrificării exploatărilor miniere; pag. 300– 312.

cap. 28 Aparataj electric specific exploatărilor miniere; pag. 328 – 339.

cap. 30 Instalaţii de iluminat, semnalizare şi telecomandă în subteran; pag. 365 – 377.

2. INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE – Sabina Milohi, M. Popescu –

ediţia 1995.

cap. 6 Componente ale echipamentelor electrice; pag. 137 – 161.

cap. 7 Cabluri şi conducte electrice; pag. 183 – 189.

3. HG 1146/30.08.2006:

– Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a

echipamentelor de muncă;

4. Regulamentul de Securitate și Sănatate în muncă RSSM/2007:

– Partea III. Echipamente electric. 4. Montarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor

electrice.


– Partea V, capitolul II, cerințe specifice privind controlul metanului;

6. Legea Securității și Sănătății în Muncă nr. 319/2006 și normele metodologice de

aplicare a Legii 319/2006:

– Capitolul VI, comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor;

3. HG1146 din 30.08. 2006privind cerintele minime de securitate si sanatate

pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 3 octombrie 2006 In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatiiin munca nr. 319/2006, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor careutilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2. (2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se completeaza cu prevederile specifice cuprinsein prezenta hotarare. Art. 2. - In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca; b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca, cum ar fipornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, intretinerea, inclusivcuratarea lui; c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care prezenta unuilucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa; d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoasa; e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.

CAPITOLUL II Obligatiile angajatorului

SECTIUNEA 1 Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

Art. 3. - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la dispozitialucratorilor din intreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa poatafi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau sanatatea lor. (2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul esteobligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum siriscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurilor care suntsusceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca. (3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fara niciun risc pentrusanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducereariscurilor. Art. 4. - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau sa utilizeze:

a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitate,pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, care indeplinesc: (i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara aplicabila; (ii) cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau se aplica partial reglementaritehnice romane care transpun legislatia comunitara; b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitate,pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, cel tarziu pana la data de 31decembrie 2006.

(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor, echipamentele demunca sa fie mentinute, printr-o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevederilealin. (1) lit. a) sau b). (3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor sociali si luand inconsiderare legislatia si/sau practicile nationale, modalitatile care sa permita realizarea unui nivel de securitate corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.

SECTIUNEA a 2-a Verificarea echipamentelor de munca

Art. 5. - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitatedepinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere infunctiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii uneiinstalari corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca. (2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari sunt depistate siremediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care suntsupuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa facaobiectul:

a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane competente, inconformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale; b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicilenationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte

1/10http://www.securitatea-muncii.ro/legislatie-protectia-muncii/hg-1146-2006

daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca,accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia.Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile sauspecificatiile producatorului. (4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotitede o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari. (5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor verificari.

SECTIUNEA a 3-a Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul de munca

Art. 6. - Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific pentru securitateasi sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:

a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta atributie; b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu atributii in acest sens.

Art. 7. - Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si principiileergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minimede securitate si sanatate.

SECTIUNEA a 4-a Informarea lucratorilor

Art. 8. - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise delucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca. Art. 9. - (1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoarela securitate si sanatate privind:

a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca; b) situatiile anormale previzibile; c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelorde munca.

(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca dinimediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura incare aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca,chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente. (3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.

SECTIUNEA a 5-a Instruirea, consultarea si participarea lucratorilor

Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:

a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire lariscurile posibile, determinate de utilizarea acestora; b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.

Art. 11. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara potrivit prevederilorsectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.

CAPITOLUL III Dispozitii finale

Art. 12. - Modificarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, SolidaritatiiSociale si Familiei, in functie de:

a) adoptarea reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara in domeniul armonizariitehnice si al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; si/sau b) progresele tehnice, de evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori de cunostintele dindomeniul echipamentelor de munca.

Art. 13. - (1) Pentru intreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate stabili,daca este necesar, modalitatile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aproba prin ordin alministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei. (2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire laaplicarea dispozitiilor prezentei hotarari, indicand punctele de vedere ale partenerilor sociali. Art. 14. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare. Art. 15. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006. Prezenta hotarare transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentruutilizarea echipamentului de munca de catre lucratori in munca, amendata de directivele 95/63/CE si 2001/45/CE,publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001. PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU Bucuresti, 30 august 2006. Nr. 1146.

Aurelian Consulting SRL


ANEXA Nr. 1

CERINTELE MINIME pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarare

1. Dispozitii generale 1.1. Obligatiile stabilite in prezenta anexa se aplica, tinandu-se seama de prevederile din hotarare, si in cazurile in care echipamentul de munca prezinta riscuri. 1.2. Cerintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se aplica la echipamentele de munca infunctiune, nu necesita obligatoriu aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de muncanoi. 2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca 2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea, trebuie sa fie vizibile, usorde identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator. 2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor periculoase, cu exceptia anumitorsisteme de comanda, daca este necesar, si in asa fel incat manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare.Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate. 2.1.2. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigureca nu exista persoane in zonele periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie precedataautomat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expustrebuie sa aiba timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprireaechipamentului de munca. 2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinandu-se cont de defectiunile, perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul utilizarii prevazute. 2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decat numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda prevazut in acest scop. 2.2.1. Exceptandu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta niciun risc pentru lucratorii expusi,aceeasi cerinta se aplica si pentru:

a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi; b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza, presiune etc.).

2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate din derularea uneisecvente normale a unui ciclu automat. 2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita oprireacompleta a acestuia in conditii de securitate. 2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, in functie de riscurileexistente, oprirea fie in totalitate a echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incat echipamentulde munca sa fie in stare de securitate. 2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba prioritate fata de comenzile de pornire.Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cuenergie a organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta. 2.4. Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le prezinta echipamentul de munca si detimpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta. 2.5. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte trebuie sa fieprevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datoratedegajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoarede retinere si/sau de evacuare amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol. 2.6. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru securitatea sausanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace. 2.7. In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situatie care arputea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de protectieadecvate. 2. 8. 2.8.1. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de accidente princontactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiediceaccesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase inainte de patrunderea in zonelepericuloase. 2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:

a) sa fie de constructie robusta; b) sa nu genereze riscuri suplimentare; c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante; d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa; e) sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de munca; f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentruactivitatile de intretinere, prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea care trebuie realizata si, dacaeste posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de protectie.

2.9. Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament de munca trebuie sa fie iluminatecorespunzator, in functie de lucrarile realizate. 2.10. Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau foarte scazute trebuie, daca este cazul,sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele. 2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si lipsitede ambiguitati. 2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si in conditiile pentru care a fostrealizat. 2.13. Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cand echipamentul de munca este oprit. Daca acestlucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii saupentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de munca care detineun program de intretinere, acesta trebuie sa fie respectat si tinut la zi. 2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor de identificat, destinate separarii defiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii in cauza.



2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si semnalizare indispensabilepentru asigurarea securitatii lucratorilor. 2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a echipamentelor de munca, lucratorii trebuiesa aiba acces si sa ramana in conditii de securitate in toate zonele necesare. 2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor de incendiusau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de altesubstante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate in acesta. 2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau asubstantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate in echipamentul de munca. 2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi riscurilor deelectrocutare prin atingere directa sau indirecta. 3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice 3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie 3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucratoritransportati trebuie sa fie amenajate de asa maniera incat sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpuldeplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucratorilor cu rotile sau senilele ori deblocare de catre acestea. 3. 1.2. 3.1.2.1. Atunci cand blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii intre un echipament de muncamobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fieechipat sau amenajat de asa maniera incat sa impiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii. 3.1.2.2. Atunci cand blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile posibile pentru a seevita consecintele daunatoare pentru lucratori. 3.1.3. Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de munca mobile risca sa se imbacseasca sisa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora. 3. 1.4. 3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unorlucratori transportati trebuie sa limiteze, in conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directieisau rasturnarea echipamentului de munca:

a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne mai multde un sfert de rotatie; b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul lucratorului transportat sau lucratorilortransportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie; c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.

3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca. 3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cand echipamentul de munca este stabilizat in timpulutilizarii sau atunci cand schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este imposibila dinproiectare. 3.1.4.4. Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii directiei sau rasturnarii, sa fie strivitintre partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistem de retinere pentru lucratoriitransportati. 3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai multi lucratori trebuie sa fie amenajate sauechipate de asa maniera incat sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:

a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducator; b) fie printr-o structura care sa impiedice rasturnarea acestora; c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, in cazul rasturnarii acestora, ramane un spatiu suficient intre sol sianumite parti ale autostivuitorului cu furca pentru lucratorii transportati; d) fie printr-o structura care sa retina lucratorul sau lucratorii pe scaunul de la postul de conducere de asamaniera incat sa impiedice ca acesta/acestia sa fie strivit/striviti de parti ale autostivuitorului care se rastoarna.

3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca riscuri pentru lucratori,trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate; b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei eventuale ciocniri in caz de miscaresimultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine; c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in care conditiile de securitate o impun, incazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat sauprin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea; d) atunci cand campul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzator din punctul de vedere alsecuritatii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii; e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri intunecoase, acestea trebuie sa fieprevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate suficienta pentrulucratori; f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau incarcaturii susceptibile sapericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, in cazulin care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare; g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci cand ies din campul de actiune altelecomenzii; h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucratorii,acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu existaalte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor 3.2.1. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate in mod permanent, rezistentasi stabilitatea acestora in timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinandu-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de fixare pe structuri. 3. 2.2. 3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina nominala si, daca estecazul, o placuta pe care sa fie inscrisa sarcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii. 3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa maniera incat sa permitaidentificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura. 3.2.2.3. Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucratorilor si daca exista posibilitatea unei



asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila. 3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera incat sa reduca risculca sarcinile:

a) sa loveasca lucratorii; b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau c) sa se desprinda neintentionat.

3. 2.4. 3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucratorilor trebuie sa fie adecvate:

a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci cand acestea exista, cu ajutorul dispozitivelor adecvate; b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului in afara cabinei, atunci cand acestea exista; c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, in special printr-un contact intamplator cu obiecte; d) pentru a garanta securitatea lucratorilor blocati in cabina in caz de accident si a permite deblocarea acestora.

3.2.4.2. Daca, din motive inerente datorate amplasamentului si inaltimilor diferite, riscurile mentionate la pct.3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa fie instalat un cablu cu coeficient desecuritate marit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata in fiecare zi de munca. 3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice 3.3.1. Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate, montate, intretinute siexploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor generate de energia electrica, precum si protectiaimpotriva pericolelor datorate influentelor externe. 3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevazutemasuri tehnice astfel incat:

a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sauindirecta a partilor aflate sub tensiune; b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor; c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii siexplozii; d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de echipamentul electric; e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.

3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electricetrebuie:

a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanelecare se afla in mediul de munca; b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se aflain mediul de munca; c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile desuprasarcina.

3. 3.2. 3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingeredirecta trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri organizatorice. 3.3.2.2. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuritehnice:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor siechipamentelor electrice; b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare; c) ingradiri; d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate; e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari siverificarea lipsei de tensiune; f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit; g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie; i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.

3.3.2.3. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuriorganizatorice:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai decatre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea interventiilor in baza uneia din formele de lucru; c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica interventiile suntpermise numai in baza urmatoarelor forme de lucru:

a) autorizatii de lucru scrise (AL); b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM); c) atributii de serviciu (AS); d) dispozitii verbale (DV); e) procese-verbale (PV); f) obligatii de serviciu (OS); g) propria raspundere (PR).

3. 3.3. 3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingereindirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, fiind interziseinlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice. Pentru evitareaelectrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o masura de protectie principala, care sa asigure protectia inorice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectieiprincipale. Cele doua masuri de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealalta. 3.3.3.2. Pentru protectia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri tehnice:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;



b) legarea la pamant; c) legarea la nul de protectie; d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare; e) izolarea amplasamentului; f) separarea de protectie; g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor; h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

3.3.3.3. Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) si i). 3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de defect poateconstitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distributieipotentialelor constituie mijloc principal de protectie. 3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie impotriva electrocutarii prinatingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant de protectie, care este masura obligatorie, cumulatcu alte masuri de protectie. 3. 3.5. 3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de protectie in functie dezonele cu atmosfera potential exploziva. 3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor electrice, la cerereabeneficiarului. 3.3.6. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si limitele admise ale curentilorprin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilorde lucru trebuie sa fie in conformitate cu regulile tehnice aplicabile. 3.3.7. Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei deizolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la pamant. Retelele electrice din locurile demunca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazutecu dispozitive care sa asigure protectia automata la curenti de defect (PACD). 3.3.8. La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice, astfel incatdeschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune aechipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu oscula speciala. 3.3.9. Pentru ca deservirea, intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca electrice sa se poataefectua fara pericol, trebuie sa se prevada, inca din faza de proiectare, executie si montaj, distante, spatii si/sauingradiri de protectie in jurul acestora. 3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din incaperile sau spatiilede productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa, fara carcase inchise, cu conditia protejariiimpotriva atingerii sau apropierii de partile active, prin amplasarea acestora la inaltimi suficient de mari fata de cailede acces si de circulatie si/sau prin prevederea de ingradiri inchise pe caile de acces. 3.3.11. Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu dispozitive desemnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora. 3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba asigurata protectiaimpotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta cu legaturi de protectiepentru asigurarea protectiei in caz de defect. 3.3.13. La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea executarii legaturilorde protectie trebuie sa se asigure astfel:

a) in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut/prevazuta cudoua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordareaconductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasaechipamentului/instalatiei in exterior, pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la altainstalatie de protectie; b) in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil,prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordariiunui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.

3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba asigurata protectiaimpotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu oizolatie suplimentara, dubla sau intarita. 3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba asigurata protectiaimpotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu produca o tensiune mai mare decattensiunea foarte joasa de alimentare. 3. 3.16. 3.3.16.1. Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute inreglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia impotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice. 3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie, inainte de punereain functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisa punereasub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificari. 3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse in functiune numai dupa ces-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice aplicabile. 3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca modificari fata de proiect intimpul exploatarii, intretinerii si repunerii in functiune a acestora. In cazuri speciale, se admit modificari doar cuacordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de munca electrice respective. 3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in conformitate cu prevederilereglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare, la punerea in functiune, dupa reparatii saumodificari si apoi periodic (in exploatare). 3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie sa se faca inurmatoarele conditii:

a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotrivaelectrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere; b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sausectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere; c) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie



inlaturata sau deteriorata. 3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie sa se faca inurmatoarele conditii:

a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata saueliminata; b) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fieinlaturata sau deteriorata.

3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie sa se faca inurmatoarele conditii:

a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectatesa functioneze; b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de tensiune foartejoasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator coborator, acesta trebuie sa fie untransformator de separare (de siguranta); c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita aparitia uneitensiuni mai mari din alte circuite, in circuitul de tensiune foarte joasa; d) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fieinlaturata sau deteriorata.

3. 3.22. 3.3.22.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoaterea de subtensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:

a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra; b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica decat limitaadmisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicata in documentatiatehnica specifica; c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa, dar care,datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.

3.3.22.2. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit aconductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa seexecute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune. 3. 3.23. 3.3.23.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoatere de subtensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante. 3.3.23.2. La lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectieelectroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu masurile organizatorice. 3.3.23.3. La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectieelectroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie. 3.3.23.4. Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executatede catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune. 3.3.24. Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa fie dotate, infunctie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de protectie:

a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflatesub tensiune sau fata de pamant, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor,manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manereelectroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si incaltaminte electroizolante etc.; b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii; c) garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit; d) panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri); e) panouri de semnalizare.

3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute, reglate, reparate sipuse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de electrician autorizat din punctul de vedere alsecuritatii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare,intretinere si reparatii trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctulde vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelorprofesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.

ANEXA Nr. 2

DISPOZITII referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevazute la art. 4 alin. (3) din hotarare

1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca 1.1. Dispozitiile din prezenta anexa se aplica in conformitate cu dispozitiile din hotarare si atunci cand exista risculcorespunzator pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispusesi utilizate de asa maniera incat sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucratori,de exemplu facand astfel incat sa existe spatiu suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca sielementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori substanta utilizata sau produsa sa poata safie furnizata si/sau evacuata de maniera sigura. 1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera sigura, in special prinrespectarea instructiunilor furnizate de fabricant. 1.3. Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice trebuie sa fieprotejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate impotriva efectelor trasnetului. 2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie 2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervata numai lucratorilor care au fost instruitiadecvat pentru conducerea sigura a acestora. 2.2. Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite si respectate regulide circulatie adecvate. 2.3. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii care se deplaseaza pe jos sa nu segaseasca in zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care sedeplaseaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a



evita ca acestia sa fie accidentati de catre echipamente.2.4. Transportul lucratorilor pe echipamentele de munca mobile actionate mecanic nu este autorizat decat daca aufost prevazute amplasamente sigure in acest scop. Daca lucrarile trebuie sa fie efectuate in timpul deplasarii,viteza trebuie sa fie adaptata, in functie de cat este necesar. 2.5. Echipamentele de munca mobile prevazute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie utilizate in zonelede munca daca nu este garantata o cantitate suficienta de aer, astfel incat sa nu existe riscuri pentru securitatea sisanatatea lucratorilor. 3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor 3.1. Observatii generale 3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asamaniera incat sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toate conditiile previzibile,luandu-se in considerare natura solului. 3. 1.2. 3.1.2.1. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decat cu echipamente de munca si dispozitive prevazute in acestscop. 3.1.2.2. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, in modexceptional, echipamentele neprevazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu conditia safie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationalecare prevad o supraveghere corespunzatoare. 3.1.2.3. In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul deconducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de unmijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in caz de pericol. 3.1.3. Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuripentru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendatedeasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in mod curent. In aceasta eventualitate,daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduriadecvate. 3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese in functie de sarcinile care semanipuleaza, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice,tinandu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicareasarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci candacestea nu sunt demontate dupa utilizare. 3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa maniera incat sa segaranteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada. 3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate 3.2.1. Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalatesau montate la un loc de munca astfel incat campul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuriadecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale echipamentelor de munca. 3.2.2. In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fieluate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alunecareaacestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunzatoare a acestor masuri. 3.2.3. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa intregultraseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiile necesare,atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in pericol lucratorii. 3.2.4. Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incat atunci cand lucratorul agata sau desprinde o sarcinacu mana, aceste operatii sa poata fi efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catreacest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului. 3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera adecvata siefectuate astfel incat sa protejeze securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata simultande doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita siaplicata o procedura pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor. 3.2.6. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine sarcinile in cazulunei defectari partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentrua se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lasate farasupraveghere, cu exceptia cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a fostagatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina. 3.2.7. Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuieinterzisa atunci cand conditiile meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza utilizarea inconditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratoritrebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie, destinate in special impiedicarii rasturnarii echipamentului demunca. 4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime 4.1. Dispozitii generale 4. 1.1. 4.1.1.1. Daca, in aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si ale art. 3 dinhotarare, lucrarile temporare la inaltime nu pot sa fie executate de o maniera sigura si in conditii ergonomiceadecvate de pe o suprafata adecvata, trebuie sa fie alese cele mai potrivite echipamente de munca pentru a seasigura si a se mentine conditii de munca sigure. Trebuie sa se acorde prioritate masurilor de protectie colectiva inraport cu masurile de protectie individuala. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptata lanatura lucrarilor care urmeaza sa fie executate si a constrangerilor previzibile si sa permita circulatia fara pericol. 4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la inaltime trebuie sa fie ales in functie defrecventa de circulatie, de inaltimea la care trebuie sa se ajunga si de durata de utilizare. Alegerea facuta trebuiesa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un sens sau in altul, intre mijlocul de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa creeze riscuri suplimentare de cadere. 4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care sau tinand cont de pct.4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza nivelului redus de risc si din cauzafie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de munca respectiv, care nu se potmodifica de catre angajator. 4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate decat in conditiile in care,



tinand seama de evaluarea riscului, lucrarea in cauza poate sa fie executata de o maniera sigura si in careutilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificata. Tinandu-se cont de evaluarea riscului si in special in functie de durata lucrarilor si de constrangerile de natura ergonomica, trebuie sa fie prevazut un scaundotat cu accesoriile corespunzatoare. 4.1.4. In functie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispozitiilor punctelor precedente, trebuie sa fieluate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucratori, inerente respectivului tip de echipament. Dacaeste necesar trebuie sa fie prevazuta instalarea dispozitivelor de protectie impotriva caderilor. Aceste dispozitivetrebuie sa aiba o structura corespunzatoare si sa fie suficient de solide pentru a impiedica sau opri caderile de lainaltime si a preveni, in masura in care este posibil, ranirea corporala a lucratorilor. Dispozitivele de protectiecolectiva pentru evitarea caderilor nu pot sa fie intrerupte decat in punctele de acces ale unei schele sau ale uneiscari. 4.1.5. Cand executarea unei anumite lucrari necesita indepartarea temporara a unui dispozitiv de protectiecolectiva impotriva caderilor, trebuie sa se ia masuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate sa fieefectuata fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Odata ce lucrarea respectiva este terminata, definitiv sautemporar, dispozitivele de protectie colectiva trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile. 4.1.6. Lucrarile temporare la inaltime pot sa fie efectuate numai atunci cand conditiile meteorologice nu pericliteazasecuritatea si sanatatea lucratorilor. 4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scarilor 4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa se asigure stabilitatea lor in timpul utilizarii. Scarileportabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel incat treptele sa ramanain pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o maniera sigura si, cu exceptia scarilor din franghie, in asafel incat sa nu poata fi deplasate si sa fie evitate orice miscari de balans. 4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie impiedicata in timpul utilizarii fie prin fixarea partiisuperioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii cu eficacitateechivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta, astfel incat acestea sa se prelungeasca dincolode nivelul de acces, cu exceptia cazului in care au fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarilecompuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizatede asa maniera incat imobilizarea diferitelor elemente unele in raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobiletrebuie sa fie imobilizate inainte de urcarea pe acestea. 4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat sa permita lucratorilor sa dispuna, in orice moment, de oprindere cu mana si de un sprijin sigur. In special, daca o greutate trebuie transportata manual pe scara, aceastanu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi cu mana sigure. 4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor 4.3.1. Atunci cand breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau cand configuratiile structurale avute invedere nu sunt prevazute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de rezistenta si de stabilitate, cu exceptiacazului in care schela este asamblata in conformitate cu o configuratie standard general recunoscuta. 4.3.2. In functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie sa fieintocmit de catre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elementereferitoare la detaliile specifice ale schelei in cauza. 4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate impotriva pericolului de alunecare fie prin fixarepe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalenta, iar suprafata desprijin trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta. Stabilitatea schelei trebuie sa fie asigurata. Deplasareainopinata a schelelor mobile in timpul lucrului la inaltime trebuie sa fie prevenita prin intermediul dispozitiveloradecvate. 4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii lucrarii careurmeaza sa fie executata si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate si sa permita lucrul si circulatia de omaniera sigura. Planseele unei schele trebuie sa fie montate de asa maniera incat componentele sa nu poata sase deplaseze in cazul unei utilizari normale. Niciun gol periculos nu trebuie sa existe intre componentele planseelorsi dispozitivele verticale de protectie colectiva impotriva caderii. 4.3.5. Atunci cand anumite parti ale unei schele nu sunt gata de intrebuintare, ca de exemplu in timpul montarii,demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericoluluigeneral, in conformitate cu dispozitiile nationale care transpun Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate in modcorespunzator prin obstacole fizice care sa impiedice accesul in zona periculoasa. 4. 3.6. 4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substantial decat sub supravegherea uneipersoane competente si de catre lucratori care au fost instruiti adecvat si conform operatiilor avute in vedere, carese refera la riscurile specifice in conformitate cu art. 10 din hotarare, si vizand in special:

a) intelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei in cauza; b) securitatea in timpul montajului, al demontajului si al modificarii schelei in cauza; c) masurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor; d) masurile de securitate in cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitateaschelei in cauza; e) conditiile in materie de sarcini admise; f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare il pot cuprinde.

4.3.6.2. Persoana care supravegheaza si lucratorii implicati trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare, deutilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, in special orice instructiuni pe care le-ar putea cuprinde. 4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor 4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate urmatoareleconditii:

a) sistemul trebuie sa cuprinda cel putin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, decoborare si de sprijin (franghia de lucru), iar cealalta, mijlocul de asigurare (franghia de securitate); b) lucratorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvata, sa o utilizeze si sa fie legati prin intermediulacesteia de franghia de securitate; c) franghia de lucru trebuie sa fie prevazuta cu un mecanism de coborare sau de urcare sigur si sa cuprinda unsistem autoblocant care sa impiedice caderea utilizatorului in cazul in care acesta pierde controlul miscarilor.Franghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de oprire a caderii, care insoteste lucratorulin timpul deplasarii; d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un lucrator trebuie sa fie legate de centura complexa saude scaunul lucratorului ori sa fie atasate printr-un alt mijloc adecvat; e) lucrul trebuie sa fie corect organizat si supravegheat, astfel incat lucratorul sa poata sa primeasca imediat



primul ajutor in caz de accident; f) lucratorii in cauza trebuie, in conformitate cu art. 10 din hotarare, sa beneficieze de o instruire adecvata sispecifica operatiilor avute in vedere, in special in privinta procedurilor de salvare.

4.4.2. In conditii exceptionale in care, tinand cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua franghii ar conducela un lucru mai periculos, poate fi permisa utilizarea unei singure franghii in conditiile in care au fost luate masurileadecvate pentru asigurarea securitatii, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale



Partea III. Echipamente electrice. 13. Instalaţii el. cu înalt nivel de securitate 1

4. MONTAREA, CONTROLUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA

ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Art.27 (1) Montarea echipamentelor electrice trebuie efectuate numai de lucărtori

calificaţi şi autorizaţi conform cerinţelor specifice de securitate pentru autorizarea electricienilor pentru montarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice.

(2) Montarea echipamentelor electrice se face pe bază de proiecte aprobate. (3) Este interzis lucrul sub tensiune atât în subteran cât şi la suprafaţă. (4) Lucrările la echipamentele electrice se vor efectua în conformitate cu: - cerinţele specifice privind inspectarea, întreţinerea şi repararea

echipamentelor electrice antideflagrante pentru mine cu regim grizutos; - cerinţelor specifice privind procurarea, instalarea şi întreţinerea

echipamentelor şi a sistemelor electrice cu securitate intrinsecă, pentru lucrări miniere cu regim grizutos, precum şi a instrucţiunilor de exploatare prezentate de producător odată cu produsul.

Art.28 (1) Lucrătorii care deservesc echipamentele electrice trebuie să controleze la

intrarea în schimb, instalaţia electrică, starea cablurilor şi continuitatea legăturilor la pământ.

(2) Unităţile miniere trebuie să organizeze pe bază de grafice de revizii şi reparaţii lunare, controlul echipamentelor electrice astfel ca să fie asigurată menţinerea lor în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Art.29 (1) Încăperile care adăpostesc echipamente electrice trebuie susţinute cu materiale

incombustibile. (2) În subteran la minele de cărbune se interzice folosirea echipamentelor electrice

cu ulei mult, cu excepţia celor aflate în funcţie la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

Art.30 Încăperile care adăpostesc maşini, cu excepţia celor care adăpostesc echipamente

electrice cu putere totală instalată sub 30 KW trebuie să fie prevăzute cu uşi cu deschidere către exterior care să permită aerisirea necesară.

Art. 31 Nivelul vetrei încăperilor care adăpostesc echipamente electrice cu înaltă tensiune,

trebuie să fie cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului galeriei. Art. 32 Fiecare celulă sau întreruptor va avea înscrisă destinaţia pe care o are. Aparatele de

comutare cu manetă trebuie să aibă marcată poziţia „închis" şi „deschis". Art. 33 Încăperile subterane pentru încărcarea acumulatoarelor de locomotive trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii suplimentare: - aerajul să fie sub depresiunea generală a minei, iar sensul curentului de aer să fie

îndreptat de la redresoare către mesele de încărcare; - să fie separate de încăperile cu alte destinaţii decât încărcarea acumulatoarelor şi

întreţinerea locomotivelor; - iluminatul fix să fie realizat cu echipament cu tip de protecţie capsulare

antideflagrantă grupa l sau II. Accesul în încăperile de încărcare a acumulatoarelor este permis numai cu lămpi

electrice portabile pentru mine cu regim grizutos.

4. Regulamentul de Sănatate și Securitate în Muncă / 2007


Art. 34 (1) În încăperile cu echipamente electrice este interzisă depozitarea materialelor şi

pieselor în locuri şi în cantităţi care stânjenesc circulaţia, deservirea şi revizia echipamentelor.

(2) Încăperile fără personal permanent de supraveghere vor fi ţinute cu uşile închise şi încuiate.

Art. 35 În încăperile cu echipamente electrice, precum şi în locurile de amplasare a staţiilor

de transformare semistaţionare şi punctele principale de distribuţie a energiei electrice trebuie să existe următoarele:

- instrucţiuni de exploatare în condiţii de securitate şi de întreţinere a echipamentelor aflate în acel loc;

- schema electrică monofilară a echipamentului, cu menţionarea curenţilor de reglaj al releelor de protecţie;

- instrucţiuni de prim ajutor în caz de accidentare prin electrocutare; - instrucţiuni privind comportarea personalului în regim de avarie; - instrucţiuni pentru lichidarea incendiilor; - mijloace PSl; - instrucţiuni de manevră a echipamentelor; - plăcuţe avertizoare cu inscripţiile specifice prevenirii pericolelor generate de

curentul electric; - garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ.

Art. 36 Posturile de transformare uscate semistaţionare precum şi staţiile semistaţionare de

redresare pentru tracţiune electrică se pot amplasa în galerie sau nişe cu respectarea următoarelor condiţii:

- să fie asigurată o răcire normală; - să nu existe acumulări de apă pe vatră sau picurări din tavan; - să nu fie stânjenit transportul şi circulaţia; - să fie îngrădite şi protejate împotriva lovirii de către mijloacele de transport; - să fie susţinută lucrarea minieră cu materiale incombustibile pe întreaga lungime

ocupată de echipamentele tehnice electrice şi cel puţin 5 m în amonte şi aval.

Art. 37 Aparatele de comutaţie şi transformatoarele de iluminat şi semnalizare folosite la

echipamentele tehnice semistaţionare care deservesc abatajele frontale şi lucrările de pregătire trebuie să fie amplasate în nişe susţinute cu materiale incombustibile, dimensionate corespunzător, sau pe platforme mobile care avansează împreună cu frontul, cu condiţia de a se asigura gabaritul necesar efectuării manevrelor, reviziilor şi reparaţiilor.

Art.38 Rigiditatea dielectrică a uleiurilor izolante trebuie verificată la punerea în funcţiune a

echipamentelor şi periodic, la următoarele intervale: - 6 luni la autotransformatoarele de pornire, controlere şi comutatoare stea -

triunghi; -12 luni la celelalte utilaje.

Rigiditatea dielectrică a uleiului din întrerupătoare, trebuie verificată şi după patru declanşări la scurtcircuit.

Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în „Registrul uleiurilor dielectrice". Rigiditatea dielectrică trebuie să aibă cel puţin următoarele valori: - 60 KV/cm, la uleiul de la întrerupătoare şi autotransformatoare de pornire,

controlere şi comutatoare stea – triunghi; - 80 KV/cm, pentru uleiul de la transformatoare şi celelalte echipamente. Art.39

Montarea echipamentelor electrice se face pe bază de proiecte aprobate.


Modificări în reţeaua electrică de alimentare a echipamentelor tehnice trebuie să se efectueze pe bază de permis de lucru.

Art.40

Unităţile miniere trebuie să întocmească, să ţină la zi şi să păstreze un exemplar din următoarele documentaţii referitoare la echipamentele electrice:

a. - Schemele monofilare de principiu a alimentării instalaţiilor din subteran şi suprafaţă.

b. - Schema electrică detaliată a instalaţiilor complexe, maşini de extracţie, instalaţii de semnalizare, control, etc.

Art.41

Unităţile miniere trebuie să aibă şi următoarele documentaţii: a. - Cărţile tehnice ale echipamentelor tehnice din dotare; b. - Proiectele sau documentaţiile de montaj a echipamentelor electrice şi

certificatele acestora din punct de vedere al protecţiei muncii; c. - Procesele verbale de punere în funcţiune.

Art.42 Transformatoarele, motoarele şi generatoarele electrice cu tipul de protecţie

capsulare antideflagrantă pot fi utilizate în abataje şi lucrări miniere în fund de sac. Art.43 (1) Orice echipament electric sau reţea electrică trebuie scoasă de sub tensiune

dacă în locurile sau pe traseele pe care sunt montate: - a fost detectată o concentraţie de metan de 2%; - s-a produs o surpare care poate provoca deteriorarea cablurilor sau a

echipamentelor electrice; - se constată un defect la elementele care asigură protecţia antigrizutoasă şi

electrică a reţelei. (2) Repunerea în funcţie a echipamentelor electrice se va face după înlăturarea

cauzelor care au impus scoaterea de sub tensiune. (3) Punerea sub tensiune a echipamentelor electrice de tensiune joasă mai mare

decât tensiunea nepericuloasă amplasate în lucrări miniere cu regim grizutos trebuie precedată de controlul preventiv al rezistenţei de izolaţie cu blocarea automată a cuplării în cazul în care rezistenţa de izolaţie scade sub valorile prescrise în cerinţele minime.

(4) Dacă la un punct de distribuţie există plecări la ventilatoare de aeraj parţial care nu pot fi oprite decât cu restricţii, atunci pentru aceste plecări trebuie montate suplimentar aparate secţionare.

Art.44 La peste 2% CH4 pot rămâne sub tensiune echipamente electrice necesare din

motive de securitate certificate în acest sens. În documentul de certificare a acestor echipamente trebuie precizate condiţiile de

folosire în atmosfere cu concentraţii mai mari de 2% CH4. Art.45 Montarea cablurilor electrice în lucrările miniere cu aer viciat pentru alimentarea cu

energie electrică a echipamentelor tehnice se poate face în condiţiile asigurării controlului automat al concentraţiei de metan şi a decuplării energiei electrice la depăşirea concentraţiei prereglate, astfel încât cablurile din zona afectată să fie scoase de sub tensiune. Fac excepţie cablurile electrice care cuprind numai circuite cu siguraţă intrinsecă.

Art.46 (1) Aparatele electrice de măsură şi control portabile în construcţie normală pot fi

folosite în următoarele condiţii: - să fie supravegheate pe toate durata folosirii lor; - să fie întreruptă tensiunea de alimentare la conectarea şi deconectarea lor;


- la controlul metanului efectuat în prealabil, precum şi periodic în timpul măsurătorii, conţinutul de metan să nu depăşească 0,5 %.

(2) Aparatele de fotografiat şi filmat (inclusiv instalaţiile aferente de iluminat, proiectoare, bliţuri, etc.) care au surse electrice încorporate, aparatele de luat vederi, etc., care nu sunt cu protecţie antigrizutoasă, pot fi folosite în subteran numai în lucrări miniere din curentul principal de aer proaspăt.

Art.47 Executarea lucrărilor la echipamentele electrice este admisă în condiţiile măsurării

prealabile a concentraţiilor de metan, care trebuie să fie sub limitele admise pentru funcţionare normală.

Prin excepţie, în caz de evenimente, peste aceste limite, dar până la 2 %, lucrările se vor executa pe bază de permis de lucru, prin care se stabilesc măsurile de siguranţă necesare şi persoanele care execută şi supraveghează lucrările.

Concentraţiile de metan admise în subteran, în cazul unei activităţi normale sunt: - 0,5% CH4 pentru curentul de aer proaspăt, - 1% CH4 pentru curentul de ieşire din sectoare, abataje, lucrări miniere în fund

de sac, - 0,75% CH4 în curentul general de ieşire, înaintea intrării în canalul ventilatorului.

Partea V. Capitolul II. Cerinţe specifice privind controlul metanului 1

CAPITOLUL II CERINŢE SPECIFICE PRIVIND CONTROLUL METANULUI

1. CERINŢE GENERALE: (1). Organizarea controlului metanului şi periodicitatea de măsurare, trebuie să

asigure: - supravegherea evoluţiei degajărilor de metan pentru desfăşurarea

activităţii generale normale în subteran; - cerinţele de securitate pentru desfăşurarea operaţiei de sudare, tăiere,

vulcanizare, turnare de masă şi lipire şi pentru desfăşurarea activităţii electromecanice; - alarmarea în vederea intensificării aerajului şi protecţiei personalului; - decuplarea energiei electrice, oprirea activităţii şi evacuarea personalului;

(2). Controlul intermitent sau continuu al metanului se va face cu ajutorul detectoarelor portabile, aparatelor şi a instalaţiilor automate pentru măsurare continuă sau intermitentă, cu alarmare sau /şi întreruperea cu energie electrică la depăşirea concentraţiei prestabilite.

(3). La fiecare loc de muncă trebuie să se găsească cel puţin un detector pentru controlul metanului. (4). Persoana responsabilă:

La orice loc de munca ocupat de lucrători trebuie sa existe în permanenţă o persoana/lucrător responsabil care sa aibă calităţile şi competenta acestei funcţii, desemnată de conducătorul sucursalei.

(5). Definiţii: Cap de detecţie (detector, captor)- un ansamblu tehnic constituit din traductor

(metan, monoxid de carbon, bioxid de carbon, temperatură, viteza aerului, etc.), codificator şi cutia de ramificaţie modulară .

Prag de alarmare şi/sau decuplare: -valorile prereglate pentru fiecare detector în funcţie. Ambele praguri se obţin prin reglarea celor două praguri: pragul de alarmare şi pragul de decuplare din potenţiometrul aferent fiecărei linii de măsură.

2. CONTROLUL MANUAL AL METANULUI: (1). La fronturile de lucru active:

- lucrătorul responsabil ( brigadier, şef de schimb ) la începutul schimbului şi apoi cel puţin din 2 în 2 ore. Consemnările se vor face pe tabla de metan, amplasată la locul de muncă;

- supraveghetorul (conducătorul formaţiei de lucru) de cel puţin o dată pe schimb, la toate locurile de muncă. Consemnările se vor face în carnetul individual de metan şi pe tabla de metan amplasată la locul de muncă verificat;

- supraveghetorul (conducătorul formaţiei de lucru) de cel puţin două ori pe schimb, la locurile de muncă din zonele de retezare a stratelor groase de cărbune, lucrările de deschidere şi pregătire care traversează strate groase de cărbune în zonele declarate cu pericol de scurgeri de cărbune ( pe porţiunea cu 10 m înainte de atingerea stratului şi până la 5 m după traversarea acestuia ), precum şi în suitorii şi planele înclinate în cărbune în cursul săpării lor ascendente. Consemnările se vor face în carnetul individual de metan şi pe tabla de metan amplasată la locul de muncă;

- personalul de conducere şi control, ori de câte ori controlează locul de muncă, verificând totodată consemnările anterioare de pe tabla de metan.

(2). La lucrările de împuşcare: - artificierul controlează metanul atât la locul de împuşcare cât şi la 20 m în

jurul lui, înainte de încărcarea găurilor de mină, în timpul încărcării, după încărcarea lor, la locul de declanşare a exploziei şi la reîntoarcerea la locul de muncă după împuşcare;


Partea V. Capitolul II. Cerinţe specifice privind controlul metanului

2

- în cazul lucrărilor în contra front, când între cele două locuri de muncă distanţa este sub 10 m, controlul metanului se va efectua de către artificier şi în lucrarea din contra front;

- artificierul va controla metanul şi la locul de declanşare a exploziei înainte de legarea cablului de împuşcare şi de acţionare a explozorului. Consemnările se vor face în carnetul individual de metan şi în ,,Cartea de raport şi evidenţă a materiilor explozive”;

(3). La locurile de muncă inactive, în curentul general de ieşire şi curenţii de ieşire din sectoare:

- specialiştii C.A.M.S., cel puţin o dată pe zi, verificând şi starea lucrărilor miniere respective, consemnând observaţiile în carnetul individual de metan şi în „Registrul de raport al specialiştilor C.A.M.S”.

(4). În lucrările miniere în care sunt montate utilaje, echipamente electrice şi cabluri electrice:

- de către electricieni înainte de executarea oricărei intervenţii asupra unui echipament tehnic. Consemnările se vor face în carnetele individuale de metan;

- la nişele de alimentare şi distribuţie a energiei aferente locurilor de muncă de către electricieni cel puţin odată pe schimb de către supraveghetorul locului de muncă şi supraveghetorul activităţii electromecanice din cadrul sectorului cu ocazia controalelor efectuate la locurile respective. Consemnările se vor face în carnetele individuale de metan şi pe tabla de metan amplasată în zona verificată;

- la celelalte încăperi ce adăpostesc instalaţii (maşini de extracţie, pompe, compresoare, tablouri de distribuţie a energiei electrice, etc.) se face la începutul schimbului şi apoi cel puţin o dată pe schimb de către lucrătorii care manipulează aceste instalaţii. Consemnările se vor face pe tabla de metan, carnetele individuale de metan şi registrul instalaţiei de către lucrătorii care manipulează aceste instalaţii şi în carnetele individuale de metan de către lucrătorii care controlează aceste instalaţii;

- pe traseele pe care circulă locomotive diesel, inclusiv nişele care adăpostesc utilaje şi echipamente electrice, se face de către un mecanic de locomotivă, odată pe schimb şi se consemnează în carnetele individuale de metan;

- de către supraveghetorul activităţii de transport pe traseele generale şi de către supraveghetorul activităţii mecanice şi energetice pe traseele din sector, ori de câte ori controlează lucrările respective. Consemnările se vor face pe tabla de metan şi în carnetele individuale de metan;

Supraveghetorii (conducătorii formaţiei de lucru minieri şi electromecanici) şi specialişti CAMS din subteran se vor informa, cel puţin din două în două ore, în cursul schimbului, asupra evoluţiei concentraţiilor de metan înregistrate de centrala telegrizumetrică. Operatorul staţiei telegrizumetrice are obligaţia cosemnării orei şi numele supraveghetorului într-un registru destinat în acest scop.

Artificierii se vor informa la centrala telegrizumetrică de evoluţia concentraţiilor de metan din zona locului de muncă unde urmează să se efectueze operaţia de împuşcare, înainte de începerea operaţiei de încărcare a găurilor.

3. CONTROLUL AUTOMAT AL METANULUI. AMPLASAREA CAPETELOR

DE DETECŢIE: (1). Măsurarea automată a metanului se va efectua atât în scopul decuplării în

caz de necesitate a energiei electrice la echipamentele din abataje, galerii de bază şi de cap (preabataje), lucrări miniere în execuţie, alte lucrări miniere, cât şi în scopul supravegherii curente a concentraţiilor de metan din circuitele de aeraj ale minei (înregistrare - alarmare).

(2). Circuitele de aeraj şi lucrările miniere în care se va efectua măsurarea automată a metanului în scopul supravegherii curente a evoluţiei concentraţiilor de metan (înregistrare- alarmare, decuplare) se stabilesc lunar de către şeful sectorului de aeraj în


3

colaborare cu şefii de sectoare producţie, pregătire-investiţii, transport şi electromecanic ale sucursalelor, funcţie de structura reţelei de lucrări miniere şi de programul general de exploatare. Toate locurile de muncă active precum şi locurile de muncă inactive (lucrări miniere deschideri-pregătiri oprite temporar) vor fi prevăzute cu dispozitive de măsurare automată a metanului.

(3). Lucrările miniere în care se amplasează capetele de detecţie vor fi înscrise în tabelul din Anexa 1 şi vor fi marcate pe schema spaţială a minei şi pe hărţile spaţiale de la sectoare. Tabelul şi schema spaţială se vor regăsi la loc vizibil la staţia telegrizumetrică şi la sectorul aeraj.

(4). Fronturile de lucru (abatajele sau lucrări miniere în execuţie) şi lucrările miniere în care este necesară măsurarea automată a metanului în scopul decuplării energiei electrice, se stabilesc în raport cu documentul de securitate şi sănătate a locului de muncă, tehnologia de lucru, respectiv tipurile de protecţie a echipamentelor electrice şi condiţiile specifice, fiecărei mine, luându-se în considerare:

- abatajele miniere; - lucrări miniere în execuţie ( indiferent de înclinare) cu debite absolute de

metan mai mari de 3 m3/min respectiv mai mari de 1,5 m3/min în zone cu falii; - zonele cu măsuri speciale; - zone cu aeraj descendent.

(5). Responsabilitatea menţinerii capetelor de detecţie în locurile şi poziţiile stabilite prin tabelul cu amplasarea capetelor de detecţie revine conducerii sectoarelor în zona cărora sunt amplasate (se va nominaliza în documentul de securitate şi sănătate);

(6). Informaţiile furnizate de centralele telegrizumetrice se înregistrează de către operator în „Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale“ şi se prelucrează automat sub formă de rapoarte prin intermediul calculatorului conectat la echipamentul asociat de la suprafaţă.

Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale, redat în Anexa 2, se semnează de luare la cunoştinţă de dispecer pentru toate situaţiile de depăşire a concentraţiilor de metan limită (de alarmare şi de decuplare a energiei electrice).

(7). În situaţiile în care se depăşesc concentraţiile de metan prereglat pentru alarmare sau decuplare a energiei electrice, dispecerul va anunţa supraveghetorii ( minier şi electromecanic ) care vor acţiona în consecinţă. Supraveghetorii au obligaţia de a menţine legătura cu dispecerul şi personalul staţiei telegrizumetrice şi să raporteze concentraţiile de metan din subteran, cauzele, măsurile dispuse şi ora la care a fost eliminată acumularea de metan.

În cazul în care acumularea nu a fost eliminată până la sfârşitul schimbului, supraveghetorul locului de muncă predă locul de muncă supraveghetorului din schimbul următor informându-l asupra cauzele producerii acumulării şi măsurile dispuse (informare la faţa locului).

(8). Supraveghetorul activităţii electromecanice/supraveghetorul de pe schimburi este obligat să confirme dispecerului realizarea decuplării energiei electrice precum şi ora şi modul de realizare (automat sau manual).

(9). Operatorul acţionează imediat ce la nivelul echipamentelor de la suprafaţă (centrala propriu zisă) se declanşează alarme de depăşire a pragurilor prereglate sau de producere a unei defecţiuni, având în vedere măsurile precizate în coloana 7 din tabelul de amplasare a capetelor de detecţie ale instalaţiei telegrizumetrice (Anexa 1), informându-l pe dispecer asupra situaţiei.

Dispecerul are obligaţia să sprijine operatorul în operaţiile pe care le întreprinde, în situaţiile declanşării alarmelor.

Operatorul are obligaţia complectării „Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale “ ( Anexa 2), ori de câte ori se declanşează alarmele, imediat ce a luat măsurile precizate mai sus. Valorile măsurate care depăşesc limita maximă admisă de 2 %vol. CH4 se vor comunica imediat de către operator sau dispecer, inginerului şef


4

securitate şi sănătate în muncă care va dispune măsurile în consecinţă. Aceste depăşiri ale concentraţiilor de metan vor fi consemnate în „Registrul centralizator de evidenţă a metanului pe unitate“ de către şeful sectorului aeraj.

(10). Operatorul staţiei telegrizumetrice va urmării şi oscilaţiile presiunii barometrice furnizate de barografe sau de barometre aneroide.

Valorile presiunii barometrice se vor citi cu o periodicitate de o oră şi se vor consemna în registrele de evidenţă a metanului din dotarea staţiei telegrizumetrice.

În situaţiile în care presiunea barometrică de la suprafaţă s-a redus cu 5mm col Hg şi prezintă tendinţă de scădere cu minimum 1mm col Hg/h, operatorul staţiei telegrizumetrice va anunţa posibilităţii creşterii concentraţiilor de metan din zona de activitate supraveghetorilor locurilor de muncă şi inginerului şef securitate şi sănătate în muncă care va dispune măsurile în consecinţă.

3.1. Evidenţa măsurătorilor şi sistemul informaţional: (1). Rezultatele controlului manual al metanului se vor consemna:

a.- în carnetul individual de metan, de către: supraveghetorii (mineri şi electromecanici), artificieri, electricieni, specialiştii CAMS, ingineri din cadrul serviciilor de securitate şi sănătate în muncă.

b.- pe tabla de evidenţă a metanului de la locurile de muncă, de către: persoana responsabilă, supraveghetorii locului de muncă, specialistul C.A.M.S. şi lucrătorii care manipulează sau controlează instalaţiile, persoanele de supraveghere mecanici şi energetici;

c.- în „Registrul de evidenţă a metanului de la sectoare“: de persoanele de supraveghere a activităţii miniere, mecanice şi energetice, de inginerii responsabili cu aerajul securitatea şi sănătatea în muncă, de şefii de sectoare şi adjuncţii acestora, personalul de inspecţie în zilele nelucrătoare, pentru toate locurile de muncă controlate în schimbul respectiv. De asemenea controalele se vor evidenţia în carneţele individuale (supraveghetorii locurilor de muncă, inginerii din cadrul serviciilor de securitate şi sănătate în muncă, artificieri, electricieni). Şeful de sector, adjunctul şefului de sector, inginerii APM, supraveghetorii activităţii mecanice şi energetice de la sectoare şi şeful sectorului aeraj, vor lua la cunoştinţă zilnic sub semnătură de concentraţiile de metan înscrise în registrul de evidenţă a metanului de la sector. Inginerul APM va prezenta zilnic pentru luare la cunoştinţă şi vizare registrul inginerului şef securitate şi sănătate în muncă, inginerului şef electro-mecanic şi inginerului şef producţie.

d.- în „Registrul centralizator de evidenţă a metanului pe unitate“: de către şeful sectorului aeraj, zilnic concentraţiile de metan care depăşesc limitele admise (peste 2%).

(2). Informaţiile din „Registrul centralizator de evidenţă a metanului pe unitate“ vor fi vizate, zilnic, de către şeful sectorului unde s-a produs acumularea, şeful sectorului de aeraj, şeful biroului energetic, inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef producţie, inginerul şef electromecanic şi conducătorul sucursalei.

Registrele vor fi numerotate, şnuruite şi parafate, deteriorarea acestora precum şi modificări sau ştersături fiind interzise.

(3). Registrele cu rapoartele privind măsurătorile de metan vor fi analizate zilnic de către inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, care va controla măsurile luate pentru reducerea concentraţiilor în limitele admise şi va dispune măsurile necesare în vederea preîntâmpinării unor situaţii similare.

(4). Concentraţiile de metan de peste 2 % vor fi comunicate imediat conducerii tehnice a CNH SA. Concentraţiile de metan cu valori între 2- 3 % ce depăşesc 30 minute precum şi cele în concentraţii mai mari de 3 % vor fi raportate şi Inspectoratului Teritorial Muncă - Petroşani.

(5). Toate valorile determinate prin măsurători individuale sau automate trebuie păstrate, conform legislaţiei.


5

(6). Personalul tehnic de conducere care a constatat sau a fost informat asupra evoluţiei concentraţiilor de metan, va participa conform atribuţiilor şi competenţelor sale la stabilirea ansamblului de măsuri privind:

- protecţia şi evacuarea personalului din zona periclitată; - lichidarea acumulărilor de metan; - controlul acţiunilor întreprinse, respectiv eficienţa aplicării acestora.

(7). Acumulările de metan cu concentraţii mai mari de 2% vor fi anchetate de comisii numite prin dispoziţii date de conducătorul sucursalei. Din comisia de anchetă va face parte: inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, şef serviciu securitate şi sănătate în muncă, energetic şef, inginer APM. Concluziile anchetei împreună cu măsurile de prevenire a unor evenimente similare vor fi înaintate spre aprobare conducătorului sucursalei în termen de 48 ore. Măsurile dispuse de conducătorul sucursalei vor fi înaintate Direcţiei securitate şi sănătate în muncă din cadrul CNH - SA.

3.2. Amplasarea capetelor de detecţie:

(1). Capetele de detecţie pentru măsurarea automată a metanului prevăzute cu dispozitive de alarmare şi decuplare a energiei electrice se vor utiliza după cum urmează:

a.- Abataje – frontale, banc subminat, mecanizate în retragere: - un cap de detecţie amplasat în galeria de evacuare a aerului viciat

la maximum 10 m de intersecţia acestuia cu abatajul, cap de detecţie care se reglează la concentraţiile de maximum 1,5 % vol. CH4 pentru alarmare şi maximum 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice de la instalaţiile aferente abatajului (în lucrările miniere de evacuare a aerului viciat).

- un cap de detecţie amplasat în galeria de intrare a aerului proaspăt (pentru respectarea condiţiei de „aer proaspăt”), dacă abatajul se înseriază cu o lucrare minieră sau o lucrare minieră închisă cu diguri. Prin documentul de securitate se va stabili necesitatea montării acestuia pe alarmare şi decuplare.

b.- Lucrări miniere în execuţie şi abataje în fund de sac cu aeraj parţial refulant:

- un cap de detecţie amplasat la minimum 5 m de punctul de ieşire din lucrarea minieră aerisită prin instalaţia de aeraj parţial sau în zona cea mai ridicată a lucrării miniere şi un cap de detecţie după 5m de falii interceptate de lucrarea minieră în care s-au constatat emanaţii de metan, capete de detecţie care se reglează la concentraţiile de 1 % vol. CH4 pentru alarmare şi de 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din această lucrare minieră, dacă documentul de securitate şi sănătate în muncă prevede acest lucru.

La lucrările miniere executate prin săpare cu combina pe lângă prevederile anterioare se va monta obligatoriu un cap de detecţie care urmăreşte combina în front, cap de detecţie care se reglează la concentraţiile de 1 % vol. CH4 pentru alarmare, şi de 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din această lucrare minieră.

În abatajele cu front scurt la care tăierea se execută cu combina, se va amplasa şi un al doilea cap de detecţie la ieşirea din abataj ( maximum 5 m ), cap de detecţie care se reglează la concentraţiile de maximum 1 % vol. CH4 pentru alarmare şi 1,8% vol. CH4, montat pe linia de telemăsură în aşa fel încât să fie asigurat un interval de 2 min. faţă de celălalt cap de detecţie, pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din abataj şi de pe traseul de lucrări miniere aerisite prin instalaţiile de aeraj parţial.

c.- Lucrări miniere în execuţie cu aeraj parţial aspirant: - un cap de detecţie amplasat în frontul de lucru, cap de detecţie care

se reglează la concentraţiile maxime de 1 % vol. CH4 pentru alarmare, şi de 1,8 % vol.CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din lucrarea minieră aerisită prin instalaţia de aeraj parţial. Se vor lua măsuri de protejare a detectorului pe perioada operaţiilor de împuşcare.


6

d.- Abataje şi lucrări miniere în execuţie din zone cu risc ridicat şi specific:

- capetele de detecţie se vor amplasa conform documentului de securitate şi sănătate specifice fiecărei zone, capetele de detecţie se reglează la concentraţia de maximum 1 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice.

e.- Lucrări minere cu aeraj descendent: - un cap de detecţie amplasat în punctul de maximă inflexiune a

lucrării miniere, cap de detecţie care se reglează la concentraţiile maxime de 1 % vol. CH4 pentru alarmare şi de 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din lucrarea minieră aerisită. În aceste lucrări se pot amplasa şi capete de detecţie pentru monitorizarea vitezei minime de curgere a aerului.

(2). Capetele de detecţie se amplasează la tavanul lucrării miniere la maximum 10 cm faţă de partea inferioară a susţinerii.

(3). Locul de amplasare al capetelor de detecţie în zona frontului de lucru este de max.10 m faţă de front, construcţii de izolare, inclusiv la puţurile în săpare, se va stabili pentru fiecare caz în parte de către şeful de sector de la aeraj.

4. CERINŢE MINIME LA CONCENTRAŢII MAI MARI DE 1%CH4: (1). În locurile de muncă unde s-a constatat prezenţa metanului în concentraţii

de peste 1 % vol. până la 2 % vol. în profil sau pânză, supraveghetorul şi/sau lucrătorul responsabil este obligat să ia măsuri de activare şi/ sau de restabilire a aerajului (uşi de aeraj şi ventilatoare) şi să anunţe persoanele ierarhic superioare, conform planului de avertizare şi alarmare, care se vor deplasa la locul de muncă respectiv pentru a verifica eficienţa măsurilor luate şi vor analiza toate aspectele de securitate a muncii legate de prezenţa metanului.

Până la lichidarea acumulării de metan, persoanele ierarhic superioare anunţate, vor urmări realizarea măsurilor stabilite şi eficacitatea acestora şi vor informa conducerea sucursalei, asupra stadiului de rezolvare a măsurilor luate şi valoarea concentraţiilor de gaze.

(2). În cazul în care concentraţia de metan ajunge la 2 % în profil sau pânză, persoanele ierarhic superioare anunţate vor lua următoarele măsuri:

a – retragerea lucrătorilor din zonă în lucrări miniere cu aer proaspăt, lucrări miniere care nu pot fi afectate de posibile evenimente;

b – întreruperea alimentării cu energie electrică; c – înştiinţarea prin dispecer a persoanelor nominalizate în planul de

avertizare şi alarmare şi a conducerii sucursalei; d – stabilirea de către toţi factorii de decizie a acţiunilor necesare de

întreprins, în raport cu condiţiile specifice şi întocmirea permiselor de lucru pentru lichidarea acumulării de metan;

5. CERINŢE MINIME DE PREVENIRE, COMBATERE A ACUMULĂRILOR DE

METAN: I.- Lichidarea acumulărilor de metan: Lichidarea acumulărilor de metan se va efectua pe baza permiselor de lucru

care vor cuprinde: - planul de situaţie al lucrărilor miniere; - schema metodei ( procedeului ) de lichidare a acumulării; - punctele de control ale debitelor de aer şi concentraţiilor de metan; - periodicitatea măsurătorilor; - măsurile de securitate privind energia electrică şi prezenţa personalului

pe traseul de evacuare a metanului; - responsabil lucrare din rândul conducerii sectorului;


7

- personalul care execută lucrarea, care trebuie să semneze de luare la cunoştinţă a permisului de lucru.

Situaţiile care reclamă procedee speciale de aeraj pentru lichidarea acumulărilor de metan, pot fi categorisite după cum urmează:

1.- Redeschiderea de lucrări miniere în fund de sac neechipate cu instalaţii de aeraj parţial sau evacuarea metanului din lucrările miniere active, de lungime mare, dotate cu instalaţii de aeraj parţial echipate cu mai multe ventilatoare.

În cazul lucrărilor miniere în fund de sac neechipate cu instalaţii de aeraj parţial este indicată aplicarea procedeului de aeraj refulant, prin montarea progresivă a unei instalaţii de aeraj parţial, realizându-se majorarea treptată a lungimii coloanei de aeraj ( tuburi metalice sau flexibile) şi evacuarea dirijată a metanului începând de la racordul lucrării miniere.

În cazul evacuării metanului din lucrările miniere active, de lungime mare, dotate cu instalaţii de aeraj parţial echipate cu mai multe ventilatoare, ventilatoarele instalaţiei de aeraj parţial existente se vor opri din funcţionare. În cazul în care nu se dispune de tuburi flexibile se va utiliza instalaţia existentă, cu funcţionare numai în regim refulant, cu scurtcircuitare, începând de la racordul lucrării miniere. Toate ventilatoarele de pe traseul lucrării miniere vor fi oprite. Evacuarea dirijată a metanului se va efectua astfel încât concentraţia de metan din curentul de aer evacuat in lucrarea minieră să nu depăşească 2 % vol., iar concentraţia de metan din lucrarea minieră aflată sub depresiunea generală a minei să nu depăşească 1 % vol., CH4.

2.- Evacuarea metanului din lucrările miniere active echipate cu instalaţii de aeraj parţial dotate cu un singur ventilator ( sau ventilatoare grupate ).

În acest caz se poate acţiona fie de la frontul de lucru ( cu vehicularea aerului proaspăt direct până la front ), fie progresiv începând de la racordul lucrării miniere în fund de sac. Procedeele care se pot aplica în acest scop, sunt:

a.- funcţionarea cu intermitenţă a instalaţiei de aeraj parţial existentă, prin cuplarea şi decuplarea energiei;

b.- funcţionarea cu debit de aer redus a instalaţiei de aeraj existentă, obturându-se parţial ventilatorul.

Pentru ambele procedee se va monta o instalaţie de aeraj parţială suplimentară, cu coloană scurtă, în scopul evacuării controlate a metanului din lucrarea minieră în fund de sac ( < 2 % vol. CH4 ).

c – funcţionarea în scurtcircuit a instalaţiei de aeraj parţial existentă în regim refulant, aspirant sau combinat I, prin întreruperea consecutivă a coloanei de tuburi, începând de la racordul lucrării miniere.

Supraveghetorul împreună cu responsabilul de lucrare vor urmării prin detectoare potabile cu măsurare continuă concentraţia de metan. În cazul în care instalaţia telegrizumetrică permite pentru o mai bună siguranţă se va monta un cap de detecţie care va urmării montarea instalaţiei de aeraj parţial.

II.- Prevenirea şi combaterea pânzelor de metan: În scopul evitării formării pânzelor de metan şi combaterii acestora se va mări

local viteza aerului. Creşterea vitezei aerului la valorile de cca. 1 m/s se poate realiza prin:

a.- majorarea debitului de aer; b.- utilizarea mijloacelor complementare pentru intensificarea aerajului:

- paravane de deviere a curenţilor de aer; - ejectoare de aer ( tip Coandă );

- instalaţii de aeraj parţial cu coloană scurtă de tuburi, cu sau fără dispozitive Bruyet, Honig, Ranner.


8

Q3 > 1,3 Q1

Q1


9

Q2 > 2 Qf

Q3 > 1,3 (Q1+Q2)


10

Sucursala minieră----------------- Anexa 1 Anul------------Luna-------------------

Tabel cu amplasarea capetelor de detecţie ale instalaţiilor telegrizumetrice

Numărul capului

de detecţie din sistemul

telegrizumetric de control şi de

pe schema de

aeraj

Denumirea lucrării miniere în care este

amplasat capul de detecţie

( felul lucrării, stratul de cărbune,

orizontul, sectorul, blocul, etc. )

Pragul prereglat al

concentraţiei de CH4 la care

se produce

alarmarea la nivelul

dulapului central (%CH4)

Moduri de funcţionare Măsuri pe care trebuie să le

întreprindă operatorul centralei

telegrizumetrice direct şi prin

dispecer în cazul depăşirii praguri-

lor prereglate (decuplarea energiei

electrice, oprirea împuşcării, evacuarea

personalului, anunţarea şefului de

sector, traseul pe care se decuplează

energia, cui i se comunică acest

lucru, prin cine se verifică executarea

decuplării şi alte măsuri operative ce

se iau )

Înregistra- re automată ( DA/ NU )

Cu Interogări manuale (DA/NU)

Cu Decuparea automată a

energiei electrice

( DA/ NU )

Cu alarmarea acustică

la locul de

Muncă (DA/ NU )

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.


11

Anexa 2

Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale

Data / schimbul

Operatorul centralei ( Numele )

Ora la care s-a făcut

interogarea manuală

sau ora şi minutul când la nivelul centralei s-a

declanşat alarma de

semnalizare a pragurilor prereglate

Numărul capului

de detecţie

Valoarea concentraţiei

citite prin interogare manuală ( marcată

cu litera

m în faţa valorii ) sau valoarea

înregistrată care a cauzat declanşarea

alarmei

Cu cine s-a luat legătura în subteran

Cauzele declanşării

alarmei rezultate din verificările întreprinse de personalul din

subteran

Ora anunţării alarmei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.- 8.

Observaţii privind

măsurile întreprinse de

operator şi dispecer

Semnătura operatorului

Semnătura dispecerului

Semnătura persoanei cu

care s-a luat cu care s-a luat legătura în

subteran

Viza şefului sectorului de

aeraj (serviciul securitate minieră)

Viza conducătorului

activităţii de aeraj şi protecţie

a muncii pe unitate

Observaţii ale persoanelor care

au vizat înregistrările

efectuate

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

6. LEGEA 319/2006 CAPITOLUL VI

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006

CAPITOLUL IDispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatiiin munca a lucratorilor.(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii sisecuritatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibratapotrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementareaacestor principii.Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneristraini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privindsecuritatea si sanatatea in munca.

CAPITOLUL IIDomeniu de aplicare

Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.Art. 4. - (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente ale anumitoractivitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatiisi pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor, tinandu-se seama deprincipiile stabilite prin prezenta lege.Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuariistagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor carepresteaza activitati casnice;b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectivsi care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiuneaangajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane carepresteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durataparticiparii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat informa scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin oricealt mijloc de proba;d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - persoanaaleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia inceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, inscopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului demunca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseuori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazulsusceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au locin timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatetemporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata deagenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelororgane sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-lproteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la loculde munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurariiactivitatii;l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejuldeclansator pentru a produce un accident in orice moment;m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatescelevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor maibune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatiilucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiilemajore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si dincomportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemeneaurmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii deprotectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;

1/10http://www.securitatea-muncii.ro/legislatie-protectia-muncii/legea-319-2006

q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordareaprimelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile; r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt denatura profesionala.

CAPITOLUL III Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1 Obligatii generale ale angajatorilor

Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate demunca. (2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale inacest domeniu. (3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatiiangajatorului. Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.

(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama demodificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente. (3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principiigenerale de prevenire:

a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegereaechipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, amuncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile demunca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprinderesi/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor demunca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca; b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele delucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectieisanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toatenivelurile ierarhice; c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atuncicand ii incredinteaza sarcini; d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/saureprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinatede alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numailucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.

(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoaraactivitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:

a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luandin considerare natura activitatilor; b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand inconsiderare natura activitatilor; c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatiifinanciare pentru lucratori.

SECTIUNEA a 2-a Servicii de prevenire si protectie

Art. 8. - (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multilucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale dinintreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati. (2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire ariscurilor profesionale. (3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. (4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsapersonalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. (5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informatede catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatiisi sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la Art. 16 alin. (2).


(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult,atributii complementare. Art. 9. - (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie,tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si dedistributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:

a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate; b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate; c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.

(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul saumai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii. (3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate orieste necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscurideosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizareamasurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu. (5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilorprezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si(4).

SECTIUNEA a 3-a Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si imminent

Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor,adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente; b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor,serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de primajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor. (3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fieadecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii. Art. 11. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminentdespre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentruprotectia lor; b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau saparaseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent; c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in afaracazurilor exceptionale si pentru motive justificate.

(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nutrebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentruacestia. (3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altorpersoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurilecorespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evitaconsecintele unui astfel de pericol. (4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in care acestiaactioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.

SECTIUNEA a 4-a Alte obligatii ale angajatorilor

Art. 12. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusivpentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectiecare trebuie utilizat; c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile delucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor demunca, astfel cum sunt definite la Art. 5 lit. g); d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privindaccidentele de munca suferite de lucratorii sai.

(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de marimeaintreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmireadocumentelor prevazute la alin. (1). Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor demunca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precumsi de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea sisanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si deimbolnavire profesionala a lucratorilor; b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si dealta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specificeunitatii; c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte deinceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale; d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii sisanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate; e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilorde securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflatein responsabilitatea lor;


f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul deprevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prinlucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante,filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca; h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta esteexpusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare; i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica; j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice aaptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medicalperiodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii; k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e); l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii demasura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate indesfasurarea proceselor tehnologice; m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau alefectuarii cercetarii evenimentelor; n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetariievenimentelor; o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului saula cercetarea evenimentelor; p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurilein care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane; q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; r) sa asigure echipamente individuale de protectie; s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor deprotectie.

Art. 14. - Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor carelucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/saucontractul individual de munca. Art. 15. - (1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora sestabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

SECTIUNEA a 5-a Informarea lucratorilor

Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuricorespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederilelegale, toate informatiile necesare privind:

a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atatla nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii; b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).

(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprinderesi/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatiiadecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori. Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderispecifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cuprevederile prezentei legi, sa aiba acces la:

a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. a) si b); b) evidenta si rapoartele prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. c) si d); c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de lainstitutiile de control si autoritatile competente in domeniu.

SECTIUNEA a 6-a Consultarea si participarea lucratorilor

Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutareatuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:

a) consultarea lucratorilor; b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri; c) participarea echilibrata.

(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la Art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati inprealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:

a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca; b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1) si la Art. 10 alin. (2), precum si cu privire laactivitatile la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1); c) informatiile la care s-a facut referire in Art. 12 alin. (1), Art. 16 si 17; d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform Art. 8 alin. (4); e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la Art. 20 si 21.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sasolicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuariiriscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol. (5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nupot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3). (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii sisanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesarepentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege. (7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii


au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloaceleutilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. (8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li seacorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelorde control. Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor Art. 16, 17 si ale Art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza,se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.

SECTIUNEA a 7-a Instruirea lucratorilor

Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta siadecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru,specifice locului de munca si postului sau:

a) la angajare; b) la schimbarea locului de munca sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrari speciale.

(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie: a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri; b) periodica si ori de cate ori este necesar.

(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati inintreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate sisanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul lainstruire corespunzatoare. Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau areprezentantilor acestora. (2) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru. (3) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fiein afara intreprinderii si/sau unitatii.

CAPITOLUL IV Obligatiile lucratorilor

Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precumsi cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sauimbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunilesale in timpul procesului de munca. Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si altemijloace de productie; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa ilpuna la locul destinat pentru pastrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara adispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor,si sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care aumotive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si oricedeficienta a sistemelor de protectie; e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propriapersoana; f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibilarealizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentruprotectia sanatatii si securitatii lucratorilor; g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permiteangajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitatesi sanatate, in domeniul sau de activitate; h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca simasurile de aplicare a acestora; i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivitactivitatilor pe care acestia le desfasoara.

CAPITOLUL V Supravegherea sanatatii

Art. 24. - Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurileprivind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale. Art. 25. - (1) Masurile prevazute la Art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia desupravegherea sanatatii la intervale regulate. (2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.


CAPITOLUL VI Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor

SECTIUNEA 1 Evenimente

Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catreconducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:

a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la Art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale,cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditatesau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmarire penala, dupa caz.

(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistatacu prilejul prestatiilor medicale. (3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau amunicipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului. Art. 28. - In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoaneaflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/saupersoanelor fizice/juridice prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, unexemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:

a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sauconfirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produsincapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoanedate disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precumavariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor deboala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal. (3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie araportului de constatare medico-legala.

SECTIUNEA a 2-a Accidente de munca

Art. 30. - (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unoractivitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestoractivitati; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvareade vieti omenesti; e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentruprevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat; f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoaneijuridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, intimpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului lalocul de munca organizat de angajator si invers; h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la loculde munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit intimpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima,ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinireasarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare; j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul demunca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectiesau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasade la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers; k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator,precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentruindeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul dedeplasare; m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unorcontracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneristraini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatiriiprofesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie,alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau inindeplinirea indatoririlor de serviciu;


p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatescpresupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de latraseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate sisanatate in munca sau de circulatie in vigoare. Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate,in:

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Art. 32. - (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. (2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca,precum si la asigurator, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a Bolile profesionale

Art. 33. - In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruiriipractice sunt, de asemenea, boli profesionale. Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor desanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti. (2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea demasuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, incolaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca. (3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. (4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si amunicipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale dincadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si lastructurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii. (5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si caaccident de munca.

CAPITOLUL VII Grupuri sensibile la riscuri

Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza,tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific. Art. 36. - Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile lariscuri specifice.

CAPITOLUL VIII Infractiuni

Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana careavea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accidentde munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2ani sau cu amenda. (2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 anisau amenda. (3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cuamenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cuamenda. Art. 38. - (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea sisanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident demunca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 anisau cu amenda. (2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 anisau amenda. (3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminariituturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani sauamenda. (4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cuamenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cuamenda.

CAPITOLUL IX Contraventii

Art. 39. - (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile prevazute de prezenta lege. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 13lit. b), c), p) si r). (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 13lit. n). (4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 12



alin. (1) lit. a) si b), Art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), Art. 20, Art. 29 alin. (1) lit. a) si ale Art. 32 alin. (2). (5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 7alin. (4)-(6), Art. 8, Art. 11 alin. (1) si (3), Art. 13 lit. q) si s) si ale Art. 27 alin. (1) lit. a) si b). (6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:

a) incalcarea dispozitiilor Art. 9 alin. (1), ale Art. 10 si 16; b) incalcarea dispozitiilor Art. 14, 15 si ale Art. 34 alin. (1).

(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 11alin. (2) si (4), ale Art. 17, 19 si 21. (8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:

a) incalcarea dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. c) si d), Art. 13 lit. g), Art. 18 alin. (5) si (6) si ale Art. 36; b) incalcarea dispozitiilor Art. 34 alin. (5).

(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectareareglementarilor de securitate si sanatate in munca privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sauutilizarea substantelor ori preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;

b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum sisuprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman; c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de muncanoi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice; d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri specialede siguranta; e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise; f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si aechipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale descarcariloratmosferice; g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista pericolede incendiu sau de explozie; h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca; i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor; j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase; k) semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca; l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalatiilormecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altorasemenea echipamente de munca; m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca; n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie; o) asigurarea iluminatului de siguranta; p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie; q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a rapoartelorde serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare; r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere, realizareasi functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor degaze; s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.

Art. 40. - Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de catreserviciile externe a raportului semestrial de activitate. Art. 41. - Sanctiunile contraventionale prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se aplica angajatorilor. Art. 42. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se fac de catre inspectorii de munca. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8) lit. b) se fac si decatre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor subordonate. (3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile Art. 37 si 38, inspectorii prevazuti la alin.(1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit legii. Art. 43. - (1) Prevederile Art. 39 alin. (2)-(9) si ale Art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cumodificarile si completarile ulterioare. (2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, corespunzatorfaptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. Art. 44. - Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor demunca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilorsociale de stat.

CAPITOLUL X Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu

Art. 45. - (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul securitatii sisanatatii in munca. (2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu sunt urmatoarele:

a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in colaborare cuMinisterul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu; b) elaboreaza proiecte deacte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si a acquis-ului comunitar din domeniu; c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, dupa caz, laelaborarea unor astfel de reglementari; d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise de institutiileaflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea activitatii; e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii sisanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire la Art. 8 alin. (4); f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si organisme din



domeniul sau de competenta, in conditiile legii; g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare deinteres national in domeniul securitatii si sanatatii in munca; h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau despecialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant; i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii; j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate dealte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin cuprevederile legislatiei in vigoare; k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.

Art. 46. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritateacentrala in domeniul asistentei de sanatate publica. (2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii lucratorilor lalocul de munca:

a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national; b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentrupromovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii; c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor; d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii; e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a celorlegate de profesiune; f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de munca; g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor; h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.

Art. 47. - (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatieireferitoare la securitatea si sanatatea in munca. (2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul securitatii sisanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele prevazute la Art. 3 alin. (1), cu exceptia celorprevazute la Art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal, urmatoarele atributii:

a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale; b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora,pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol; c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in care constatao stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza, dupa caz,organele de urmarire penala; d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma caracterulaccidentelor; e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupa caz,sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in colaborare cu MinisterulSanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie; f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la Art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii, dupa caz; g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita imbunatatireareglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca; h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din domeniulsecuritatii si sanatatii in munca.

Art. 48. - (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru accidentede munca si boli profesionale. (2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:

a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor; b) reabilitareamedicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca si ale bolilorprofesionale; c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesitaimbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 49. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific masurile deimbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu. Art. 50. - (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara activitateafunctionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Directia Generala aPenitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe,Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, precum si Comisia Nationala pentru ControlulActivitatilor Nucleare organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca dinunitatile lor, prin serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopulaplicarii prevederilor prezentei legi. (2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse in unitatile dinsubordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale acestora. (3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi, in completareacelor existente la nivel national.

CAPITOLUL XI Dispozitii finale

Art. 51. - (1) Se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale siFamiliei, urmatoarele acte normative:

a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi; b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

(2) In aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va elabora proiecte deacte normative necesare implementarii si/sau adaptarii situatiilor existente la cerintele prezentei legi. Art. 52. - (1) Activitatile de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sursele de acoperire acheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunereaMinisterului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.



(2) Activitatile de interes national privind cercetarea stiintifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca sefinanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii. Art. 53. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare,Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor,utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc continuu sau care au instalatii cu gradridicat de pericol in exploatare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum si oricealte dispozitii contrare. Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovareaimbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al ComunitatilorEuropene (JOCE) nr. L 183/1989. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor Art. 75 si ale Art. 76 alin. (1)din Constitutia Romaniei, republicata. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR BOGDAN OLTEANU PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU Bucuresti, 14 iulie 2006. Nr. 319.



BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI 1. Mașini și Utilaje din ... noi/Cariera/Angajari/EM...

Documents

Transcript of BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI 1. Mașini și Utilaje din ... noi/Cariera/Angajari/EM...