GENERALITATIGENERALITATI

BetonulBetonul este un material compozit obtinut din amestecuri este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale , bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si artificiale , bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si eventual aditivi, care dupa intarire are un aspect de eventual aditivi, care dupa intarire are un aspect de conglomerat cu bune rezistente mecanice si la actiunea conglomerat cu bune rezistente mecanice si la actiunea mediului .mediului .

Betonul este in prezent unul din principalele materiale de Betonul este in prezent unul din principalele materiale de constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice si economice pe care le prezinta.si economice pe care le prezinta.

Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , care in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si care in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si formeaza piatra de ciment , care consolideaza granulele formeaza piatra de ciment , care consolideaza granulele agregatului , formand un monolit rezistent si durabil.agregatului , formand un monolit rezistent si durabil.

Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si pentru a nu afecta durabilitatea .pentru a nu afecta durabilitatea .

Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si proprietatile produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax, proprietatile produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax, fosfati alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de fosfati alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de calciu, etc.) .calciu, etc.) .

CLASIFICAREA BETOANELORCLASIFICAREA BETOANELOR

1.Functie de densitatea aparenta1.Functie de densitatea aparenta , in stare , in stare intarita la 28 zile, betonele se clasifica :intarita la 28 zile, betonele se clasifica :

Betoane foarte greleBetoane foarte grele Betoane greleBetoane grele Betoane semigreleBetoane semigrele Betoane usoareBetoane usoare Betoane foarte usoareBetoane foarte usoare2.Dupa provenienta agregatelor2.Dupa provenienta agregatelor:: Cu agregate naturale Cu agregate naturale Cu agregate artificialeCu agregate artificiale3.Dupa consistenta :3.Dupa consistenta : Beton foarte vartosBeton foarte vartos Beton vartosBeton vartos Beton fluidBeton fluid Beton foarte fluidBeton foarte fluid Beton plasicBeton plasic Beton slab plasticBeton slab plastic4.Dupa modul de turnare4.Dupa modul de turnare:: Turnare obisnuita Turnare obisnuita Turnare prin pompareTurnare prin pompare Turnare prin injectareTurnare prin injectare Turnare sub apa.Turnare sub apa.

5.Dupa destinatie5.Dupa destinatie:: Betoane obisnuiteBetoane obisnuite Betoane rutiereBetoane rutiere Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale

colectoarecolectoare Betoane speciale:antiacide , Betoane speciale:antiacide ,

refractare ,rezistente la uzura,pentru refractare ,rezistente la uzura,pentru protectie contra radiatiilor,cu protectie contra radiatiilor,cu polimeri,cufibre.polimeri,cufibre.

6.Dupa compactare6.Dupa compactare:: NecompactateNecompactate Compactate manualCompactate manual Copactate mecanic cu maiulCopactate mecanic cu maiul Indesate prin presareIndesate prin presare Indesate prin vibrareIndesate prin vibrare Indesate prin centrifugareIndesate prin centrifugare Indesate prin vacuumareIndesate prin vacuumare7.Dupa intarire7.Dupa intarire : : Normala Normala AburireAburire AutoclavizareAutoclavizare8.Dupa modul de preparare8.Dupa modul de preparare:: ManualManual Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in

fabrici , ateliere de prefabricate.fabrici , ateliere de prefabricate.

CLASIFICAREA BETOANELORCLASIFICAREA BETOANELOR

9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–care care reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se 25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se clasifica in clasifica in claseleclasele:G50,G100,G150.:G50,G100,G150.G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).

10.Functie de presiunea apei10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la ce vine in contact cu betonul si la care umectarea betonului supus incercarii se extinde pe un numar care umectarea betonului supus incercarii se extinde pe un numar prescris de cm(pe directia de patrundere a apei sub prescris de cm(pe directia de patrundere a apei sub presiune),betoanele se clasifica in presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate.clase de permeabilitate.

PPaab b a – presiunea apei( bari ,daN/cma – presiunea apei( bari ,daN/cm22, N/mm, N/mm22))

b - adancimea limita de patrundere a apei (cm).b - adancimea limita de patrundere a apei (cm).

Marci de betoane dupa gradul de impermeabilitate:PMarci de betoane dupa gradul de impermeabilitate:P441010, P, P44

20 20 ,P,P8810/2010/20, ,

PP121210/20.10/20.

(P(P4410 : 10 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cmpresiunea apei = 4 bari,4daN/cm22 , 0,4 N/mm , 0,4 N/mm2 2 ))

CLASIFICAREA BETOANELORCLASIFICAREA BETOANELOR11.Functie de 11.Functie de rezistenta la compresiunerezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete _cilindrii si ,determinata pe epruvete _cilindrii si

cuburi la varsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si cuburi la varsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si marci .marci .

Dupa Dupa rezistenta medie la compresiunerezistenta medie la compresiune (daN/cm (daN/cm22) betoanele se clasifica in ) betoanele se clasifica in marci :B25 , B50 , B100 ,B150, B200,B250, B300,B400.marci :B25 , B50 , B100 ,B150, B200,B250, B300,B400.Marca reprezinta rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu Marca reprezinta rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura 200mm, se masoara in daN/cmlatura 200mm, se masoara in daN/cm22si se noteaza cu ,,B’’.si se noteaza cu ,,B’’.

Dupa Dupa rezistenta minima la compresiunerezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de betoanele se clasifica in clase de rezistenta : C ,Bc .rezistenta : C ,Bc .

Clasa (dupa standardele romanesti)reprezinta rezistenta minima la Clasa (dupa standardele romanesti)reprezinta rezistenta minima la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura de 141mm.Se exprima in N/mmcompresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura de 141mm.Se exprima in N/mm22 si se noteaza ,,Bc’’: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5;etc.si se noteaza ,,Bc’’: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5;etc.

Clasa (dupa SR-standare europene) reprezinta minima la compresiune a Clasa (dupa SR-standare europene) reprezinta minima la compresiune a betonului,exprimata in N/mmbetonului,exprimata in N/mm22, determintape cilindrii cu diametrul de 150mm si , determintape cilindrii cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile.inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile.Se noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de Se noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fractie.fractie.

[C8/10 ; ( 8 = rezistenta cilindru N/mm[C8/10 ; ( 8 = rezistenta cilindru N/mm22 , 10 = rezistenta cub N/mm , 10 = rezistenta cub N/mm22)])]Clase de rezistenta : C 4 / 5 , C 20/ 25 , C 40/ 50 , C 45/ 55 , etc.Clase de rezistenta : C 4 / 5 , C 20/ 25 , C 40/ 50 , C 45/ 55 , etc.

PROPRIETATILE BETONULUI PROASPATPROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii

componentilor pâna la punerea în lucrare , înainte de inceputul prizei.componentilor pâna la punerea în lucrare , înainte de inceputul prizei. Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , având o comportarea Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , având o comportarea

apropiata de acestea .apropiata de acestea . Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.11.. Densitatea betonului proaspat Densitatea betonului proaspat – – reprezinta reprezinta masa 1mmasa 1m33 de beton proaspat, de beton proaspat,

compactat compactat in conditii similare punerii in lucrare.in conditii similare punerii in lucrare.22. . Compozitia reala a betonului proaspatCompozitia reala a betonului proaspat - se verifica :- se verifica :continutul de apa , continutul de apa ,

granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.33.. Continutul de aer oclus Continutul de aer oclus- aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in - aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in

timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din volumul betonului. volumul betonului. Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer – de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer – poate fi depasita cantitatea admisa .poate fi depasita cantitatea admisa .

4.4. Priza betonuluiPriza betonului – –se defineste case defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton perioada de tranzitie intre starea de beton proaspat si starea rigida .proaspat si starea rigida .Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum practic constante .practic constante .

5.5.LucrabilitateaLucrabilitatea poate fi definita capoate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura umplerea proprietatea betoanelor proaspete de a asigura umplerea tiparelor si înglobarea armaturilor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se tiparelor si înglobarea armaturilor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se determina prin metoda tasarii, răspândirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru determina prin metoda tasarii, răspândirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru fiecare metoda aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta . fiecare metoda aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta .

ConsistentaConsistenta ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare metoda determina clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;metoda determina clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,F,C C

1. 1. Metoda tasariiMetoda tasarii – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului tronconic – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului tronconic (hinitial) –inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal).(hinitial) –inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal).t = hinitial – hfinal [mm] ; t = tasareat = hinitial – hfinal [mm] ; t = tasareaClase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 , T5,Clase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 , T5,

2. 2. Metoda gradului de compactare (Walz) – Metoda gradului de compactare (Walz) – se determina gradul de compactare se determina gradul de compactare GcGcGc = raportul dintre h1 / h2 Gc = raportul dintre h1 / h2 h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data ,h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data ,h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data .h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data .In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 , In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 , C2 , C3.C2 , C3.C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ...... C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ......

3. 3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BEMetoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BE se determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala tronconica in se determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala tronconica in

forma final cilindrica , prin vibrare .forma final cilindrica , prin vibrare . SSe determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V4e determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V444.. Metoda raspândirii – Metoda raspândirii – se masoarase masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de raspândire diametrele turtei de beton formata , pe masa de raspândire

, dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se calculeaza media , dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se calculeaza media aritmetica a celor doua diametre masurate : aritmetica a celor doua diametre masurate : d=[cm]d=[cm]

SSe determina clase de consistenta prin metoda raspândirii : F0 , F1 , F2 , F3 . e determina clase de consistenta prin metoda raspândirii : F0 , F1 , F2 , F3 . --betonul T2 –vârtos , aspect pamânt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin betonul T2 –vârtos , aspect pamânt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin

compactare puternica .-betonul T3 – plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza compactare puternica .-betonul T3 – plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza omogenitatea in timpul transportului , lucrului omogenitatea in timpul transportului , lucrului

-betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi ,-betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi ,

Proprietatile betonului intaritProprietatile betonului intarit

Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de forme cubice , Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de forme cubice , cilindrice , prismatice , functie de determinare.cilindrice , prismatice , functie de determinare.

1.Densitatea aparenta1.Densitatea aparenta a betonului intarit( a betonului intarit(ρρaa).).2.Compactitatea si porozitatea2.Compactitatea si porozitatea Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumul de apa Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumul de apa

absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitate volumul de apa absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitate volumul de apa este mai mic.este mai mic.

Compactitatea se calculeaza : C=VCompactitatea se calculeaza : C=Vaa-V-Vpp/ V/ Vaa = 1-V = 1-Vpp/V/Vaa

Porozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.Porozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.3.Permeabilitatea la apa3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa

betonului intarit.betonului intarit.Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia de a se Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia de a se

opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate)4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de a este proprietatea acestuia de a

rezista la actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de rezista la actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de exploatare .exploatare .

5. Conductivitatea termica5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate termica (termica (λλ).).

6.Deformatiile betonului 6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si solicitarilor mecanice.solicitarilor mecanice.-dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura -dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura -contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate-contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare –deformatii elastice ,plastice.-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare –deformatii elastice ,plastice.

Proprietatile betonului intaritProprietatile betonului intarit7.Rezistentele mecanice7.Rezistentele mecanice Rezistenta la compresiuneRezistenta la compresiune Rezistenta la intindereRezistenta la intindere Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de

beton.beton. Rezistenta la soc si uzura Rezistenta la soc si uzura 8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice8.Rezistenta betonului la agresiuni chimiceCoroziunea betonului Coroziunea betonului este un proces de degradaresau de distrugere sub actiuni este un proces de degradaresau de distrugere sub actiuni

chimice ale mediului de exploatare.chimice ale mediului de exploatare.Substante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (COSubstante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2 ,,2 ,,SOSO22), ),

aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme .aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme . Protectia betonului impotriva coroziunii:Protectia betonului impotriva coroziunii: Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari .Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari . Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida

placi ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit, placi ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit, bazalt,gresie).bazalt,gresie).

Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice )Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice ) Adugare in beton la prepare a unui polimer.Adugare in beton la prepare a unui polimer. Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic , gudroane .Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic , gudroane . Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu sub presiune cu COCarbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu sub presiune cu CO22 gazos. gazos. Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu , fluorosilicati.Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu , fluorosilicati.

PRODUSE DIN BETONPRODUSE DIN BETON Plăcile din betonPlăcile din beton pentru pardoseli pot fi:pentru pardoseli pot fi: plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor sau pentru trotuare),plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor sau pentru trotuare), plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru

platforme,locuri de parcat,terase circulabile) platforme,locuri de parcat,terase circulabile) plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli

interioare sau exterioare.interioare sau exterioare. PavelelePavelele sunt blocuri compacte din beton de mici sunt blocuri compacte din beton de mici

dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au diverse geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt diverse geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regulă un rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regulă un material măcinat de carieră,bine tasat.material măcinat de carieră,bine tasat.

BordurileBordurile din beton realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor din beton realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de utilizare.utilizare.

DaleDale Stalpi Stalpi Tigle betonTigle beton

ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR ASUPRE PROPRIETATILOR BETONULUI.ASUPRE PROPRIETATILOR BETONULUI.

Rolul cimentului

Rol de liant , contribuie la formarea structurii si la obtinerea proprietatilor.

Dozajul de ciment influenteaza proprietatile betonului proaspat si intarit.

Rolul apei

Rol de reactant cu componentii mineralogici ai cimentului.

Asigura lucrabilitatea betonului.

Rolul agregatelor

Formeaza un schelet rigid si rezistent in masa betonului.

Reduce contractia la uscare si deformatiile datorate solicitarilor mecanice.

Influenteaza structura betonului si proprietatile betonului dupa intarire.

ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR ASUPRE ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR ASUPRE PROPRIETATILOR BETONULUI.PROPRIETATILOR BETONULUI.

Rolul aditivilorRolul aditivilorInfluenteaza proprietatile : Priza si intarirea Lucrabilitatea Rezistentele mecanice (initiale si finale) Comportarea la inghet – dezghet Gradul de impermeabilitaterezistenta la agresiunea chimica , Aditivi se pot clasifica in : Aditivi modificatori de priza si intarire(acceleratori de priza ,

acceleratori de intarire , intarzietor de priza) Aditivi modificatori ai continutului de aer(antrenori de aer,

generatori de spuma)aditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si chimice

Aditivi modificatori di proprietatilor reologice ale betonului proaspat (plastifianti , superplastifianti , antrenori de aer )

Etapele principale in tehnologia Etapele principale in tehnologia betonuluibetonului

Etapele principale obligatorii in tehnologia betonului sunt: Stabilirea compozitieiStabilirea compozitiei

Se face pe baza normativelor ,tinand cont de cerintele specificate in proiect :Se face pe baza normativelor ,tinand cont de cerintele specificate in proiect : Clasa betonului Clasa betonului Clasa de expunereClasa de expunere Caracteristicile betonului obtinutCaracteristicile betonului obtinut Gradul de omogenitate dorit Gradul de omogenitate dorit Gradul de impermeabilitate doritGradul de impermeabilitate dorit Forma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonulForma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonul Agregatul utilizatAgregatul utilizat Consistenta dorita Consistenta dorita Modul de transportModul de transport Modul de punere in operaModul de punere in opera Tipul de aditiv utilizatTipul de aditiv utilizat

Etapele principale in tehnologia Etapele principale in tehnologia betonuluibetonului

Prepararea betonuluiPrepararea betonului betoniere cu amestecprin cadere libera a componentilor Malaxoare cu amestec fortat

Transportul betonuluiTransportul betonuluiDe la statia de preparare la locul turnariise face cu mijloace adecvate , pe distante cat mai scurte , astfel incat sa nu se produca segregari sau pierderi de lapte de ciment.

Turnarea betonuluiTurnarea betonului Turnarea si compactarea betonului trebuie sa se efectueze inainte de

inceperea prizei, Inaltimea de cadere libera nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m ,

pentru a se evita segregarea , Turnare continua a unui element ,pentru a evita formarea rosturilor de

lucru , Se iau masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea

armaturilor si a cofrajelor, Betonarea elementelor masive se va face in straturi de 20 – 50 cm

grosime .

Etapele principale in tehnologia Etapele principale in tehnologia betonuluibetonului Compactarea betoanelor

Compactarea se face pentru eliminarea aerului din beton sau de la periferia cofrajului .Compactarea se face in functie de compozitia , lucrabilitatea betonului, forma si dimensiunile elementelor.

Procedee de compactare :Manual

Mecanic : vibrare , presare , vacumare centrifugare , torcretare ,injectare , Procedee combinate :vibrovacumare , vibropresare , Tratarea betoanelor dupa turnare

Dupa turnare si compactare este necesara protectia impotrivapierderii de apa prin evaporare .Suprafetele libere se vorproteja cu materiale de protectie : prelate , strat de nisip foliide polietilene , mentinute in permanenta umede.

Decofrarea betonuluiSe executa numai dupa ce betonul capata rezistentelemecanice necesare pentru a putea suprta greutatea proprie siincarcarile ce apar in timpul executiei lucrarilor.

Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonuluibetonului . .

Betonarea pe timp friguros.Betonarea pe timp friguros. -se considera timp friguros sub_ 5-se considera timp friguros sub_ 5°°C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori

ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai putine hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai putine defecte .defecte .

- la temperaturi sub 0- la temperaturi sub 0°°C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de – 10desfasoara foarte lent , iar in jur de – 10°°C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa absorbita.absorbita.

Inghetarea apei la temperaturi sub 0Inghetarea apei la temperaturi sub 0°°C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare

La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime de + 5 de + 5 °°C , pe toata perioada de intarire .C , pe toata perioada de intarire .

La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri :La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri : -cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ;-cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ;-utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii

normale ;normale ; -incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50-incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50ºº C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70 C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70°° C ); C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu

prelate ..prelate .. -curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ;-curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ;-compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ;-dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in

aceleasi conditii .aceleasi conditii .

Influenta temperaturilor ridicate asupra Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .proprietatilor betonului .

- la temperaturi peste + 35 - la temperaturi peste + 35 °° C , procesele de priza si C , procesele de priza si intarire sunt infrânate datorita evaporarii apei de intarire sunt infrânate datorita evaporarii apei de amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de ≈ + 150pana la temperaturi de ≈ + 150°° C .Peste aceste C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului .betonului .

-betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale stabile la temperaturi inalte zgura alumino-materiale stabile la temperaturi inalte zgura alumino-titanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi titanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..

Accelerarea intaririi betoanelor Accelerarea intaririi betoanelor

- Utilizarea - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapidacimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R , , simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si intarire mare .intarire mare .

-Utilizarea -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarireaditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este . Cel mai utilizat este clorura de calciu .clorura de calciu .

--Tratamente hidrotermiceTratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi _ procese de accelerare a intaririi betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate .calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate .

Dupa modul lor de realizare sunt :Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara presiune -tratamente termice fara presiune -tratamente termice cu presiune.-tratamente termice cu presiune.

Tratamente termice fara presiuneTratamente termice fara presiune _ _constau in constau in incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare, incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare, la temperaturi de max. 100la temperaturi de max. 100°°C, in anumite conditii de C, in anumite conditii de umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din beton .beton .

Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii, apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii, regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , sectiunea piesei de beton. sectiunea piesei de beton.

Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 – 20 % celor intarite in mecanice finale inferioare cu 10 – 20 % celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet – dezghet , la conditii normale , au rezistente la inghet – dezghet , la soc mai mici .soc mai mici .

Tratamente sub presiune de vaporiTratamente sub presiune de vapori__autoclavizarea autoclavizarea SSe realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de e realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de 170 – 200170 – 200°°C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de intarire .intarire .

Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .

Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A .Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A . Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu

aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de inalta frecventa .inalta frecventa .

Betoane armate dispersBetoane armate dispers

Fibrele utilizate pot fi :Fibrele utilizate pot fi :

- minerale - minerale :: - - naturale _ azbestnaturale _ azbest --de fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt de fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt -organice : -organice : - - naturale _ bumbac , in , exotice naturale _ bumbac , in , exotice - - artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide.artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide.

Compozite armate dispers cu fibre Compozite armate dispers cu fibre

AzbocimentulAzbocimentul _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si apa. Se fabrica placi simple si ondulate , tuburi apa. Se fabrica placi simple si ondulate , tuburi

Betoane armate cu fibre de otel Betoane armate cu fibre de otel (BAO)_ tuburi de beton , dale (BAO)_ tuburi de beton , dale parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide , parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide , piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.

Betoane de inalta rezistentaBetoane de inalta rezistenta

Betoanele de inalta performanta se impart in patru Betoanele de inalta performanta se impart in patru

clase ( dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa clase ( dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa IV .IV .

BIR _ betoane de inalta rezistenta _ se introduc aditivi BIR _ betoane de inalta rezistenta _ se introduc aditivi cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si sporirea rezistentelor mecanice .sporirea rezistentelor mecanice .

BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina ( unele cenusi de termocentrala) .( unele cenusi de termocentrala) .

Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de foraj si extractie a petrolului , lucrari hidrotehnice foraj si extractie a petrolului , lucrari hidrotehnice marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari.marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari.

Betoane usoareBetoane usoare

Caracteristici :Caracteristici : -densitate aparenta redusa -densitate aparenta redusa

-capacitate de izolare termica ridicata -capacitate de izolare termica ridicata -rezistenta la foc sporita .-rezistenta la foc sporita .

a) Betoane usoare compacte a) Betoane usoare compacte - se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip de - se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip de

rau) , ciment de marca superioara .rau) , ciment de marca superioara .Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare .Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare .

b)Betoane macroporaoase b)Betoane macroporaoase -se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de -se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de

ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana la 35% din volumul aparent al betonului .la 35% din volumul aparent al betonului .

c) Betoane celularec) Betoane celulareDupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi :Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi : -gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza -gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza

curent de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii curent de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului.liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului.

-spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu o -spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu o spuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial .spuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial .

Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin autoclavizare Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin autoclavizare in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura de 180in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura de 180°°C, C, timp de 10-12 ore.timp de 10-12 ore.

Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa ,capacitate de Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa ,capacitate de termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc , prelucrare usoara termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc , prelucrare usoara ( taiere ,cioplire gaurire ).( taiere ,cioplire gaurire ).

Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante_ pereti Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante_ pereti exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori ,plansee , exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori ,plansee , acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocuri mici .acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocuri mici .

d) Betoane cu agregate vegetale d) Betoane cu agregate vegetale

-se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji -se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji orez ,puzderie in canepa) orez ,puzderie in canepa)

Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura.interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura.

Pardoseli interioare din betonPardoseli interioare din beton

Pardoseli interioare din betonPardoseli interioare din beton

PAVELEPAVELE

Borduri siBorduri si jgheaburi de scurgere jgheaburi de scurgere

DALEDALE

DALEDALE

Pavaje din pavelePavaje din pavele

Pavaje din pavelePavaje din pavele

Pavaje din pavelePavaje din pavele

Pavaje din pavelePavaje din pavele

Pavaje din dalePavaje din dale

Placaje pentru fatade ,garduriPlacaje pentru fatade ,garduri

Garduri din beton Garduri din beton

Garduri din beton si fier forjatGarduri din beton si fier forjat

Placaje exterioarePlacaje exterioare

Pardoseala din beton amprentatPardoseala din beton amprentat

Stalpi structurali din betonStalpi structurali din beton betonului armat cu fibre de otel betonului armat cu fibre de otel

Fundatii cu solicitare dinamicaFundatii cu solicitare dinamica.. Rezistenta la solicitarea Rezistenta la solicitarea

dinamica pentru majoritatea materialelor de constructie este mai dinamica pentru majoritatea materialelor de constructie este mai mica decât solicitarea statica.mica decât solicitarea statica.Betonul armat cu fibre de otel este avantajos în realizarea fundatiilor Betonul armat cu fibre de otel este avantajos în realizarea fundatiilor de masini cu solicitari dinamice, datorita rezistentei sporite la soc, a de masini cu solicitari dinamice, datorita rezistentei sporite la soc, a comportarii favorabile la amortizare si la deformare. Solicitarile comportarii favorabile la amortizare si la deformare. Solicitarile variate, la socuri repetate, pot fi absorbite de betonul armat cu fibre variate, la socuri repetate, pot fi absorbite de betonul armat cu fibre de otel. de otel.

Constructie betonConstructie beton

Constructie din betonConstructie din beton

Gard din elemente prefabricateGard din elemente prefabricate

Garduri din elemente prefabricateGarduri din elemente prefabricate

Stalpi prefabricatiStalpi prefabricati

Fundatii prefabricate_paharFundatii prefabricate_pahar

Elemente prefabricateElemente prefabricate

scara boltarscara boltar

Elemente prefabricate pentru planseeElemente prefabricate pentru plansee

Elemente pentru sigurantaElemente pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice circulatiei pe drumurile publice

Grinzi prefabricateGrinzi prefabricate

Tigla din beton_BramacTigla din beton_Bramac

Structuri _cadre beton armatStructuri _cadre beton armat

Ansamblu de locuinteAnsamblu de locuinte

Diafragme beton armat la peretiDiafragme beton armat la pereti Plansee beton armat tip dala fara grinziPlansee beton armat tip dala fara grinzi Invelitoare _tabla LindabInvelitoare _tabla Lindab Pereti despartitori –gips cartonPereti despartitori –gips carton