BEST PRACTICES BENCHMARKING 09 - 13.03.2015 Vantaa, …...,,fabrica‟ de educaţie a societăţii,...

BEST PRACTICES BENCHMARKING


09 - 13.03.2015

Vantaa, Finland


Cuprins:

1. Argument

2. Elemente de specificitate ale sistemului de educație finlandez

3. Exemple de bune practici în școlile finlandeze din regiunea Vantaa

4. Propuneri de îmbunătățire a calității educației în Liceul cu Program

Sportiv Slatina

5. Concluzii

6. Bibliografie


1. Argument

Educaţia nu trebuie să fie un pat al lui Procust, o matrice rigidă, ci un demers de împlinire

a copilului în calităţile sale nemutilate. Acest motiv trebuie să ne facă pe noi educatorii să

înţelegem că nu trebuie să acceptăm orbeşte şi necondiţionat să pregătim generaţii de copii

pentru o lume, pentru că, corect este să pregătim o lume pentru generaţiile de copii. Şcoala este

,,fabrica‟ de educaţie a societăţii, unde educaţia este ,,producţia şcolii, iar educatorul este

făuritorul de educaţie. Urmărind îndeaproape misiunea şcolii, care nu este deloc una simplă,

uşoară, prin care se urmăreşte descoperirea talanţilor ( calităţilor, virtuţiilor, predispoziţiilor,

potenţialelor latente...) copiilor, crearea condiţiilor materiale şi umane pentru ca aceşti talanţi să

fie descoperiţi, conţtientizarea copilului asupra acestor descoperiri, crearea condiţiilor materiale

şi umane pentru ca aceţti talanţi să fie ,,puşi în valoare‟‟, să fie înmulţiţi calitativ şi cantitativ

spre binele, împlinirea şi bucuria copilului, a familiei şi nu în ultimul rând a societăţii. Educaţia

reprezentând un proces complex în care trebuie să se îmbine informaţia cu aplicaţia, deoarece

practica formează, iar informaţia doar pregăteşte formarea, didactica generală în care se include

şi didactica disciplinei, precum şi metodica disciplinei joacă un rol important în tot procesul de

educaţie a unui copil. Didactica, fiind una din disciplinele ştiinţifice de bază ce compun ştiinţele

educaţiei, în care se îmbină ,,teoria şi metodologia”, necesită o aplecare profundă şi specială din

partea unui cadru didactic răspunzător şi motivat pentru ceea ce face, pentru responsabilitatea ce

o poartă ,, pe umeri‟, an după an, generaţie după generaţie, deoarece este deosebit de important

să ştie cât mai corect, cât mai bine ,,cum să facă‟ ceea ce deja ştie: ,,un sistem de învăţământ

bine gândit poate face dintr-un elev obişnuit, unul excepţional‟. Cumulând toate aceste

argumente putem ajunge logic la ideea că formarea continuă joacă un rol important în cariera

cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Finlanda sau Republica Finlandei este o ţară din Europa de Nord, membră a: Uniunii

Europene din anul 1995, Naţiunilor Unite şi a zonei Euro. Finlanda are ieşire directă la Marea

Baltică prin intermediul Golfului Botnic la vest şi Golfului Finic la sud. Se învecinează cu Rusia

la est, cu Suedia la vest şi Norvegia la nord.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza

masele în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să

devină cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi

populaţia finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul


lucru care s-a decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud,

Finlanda a început să se umple de şcoli.

Pe la mijlocul secolului 19, filosoful finlandez Johan Vilhelm Snellman mobiliza masele

în jurul ideii că numai educaţia poate duce la bunăstare şi punea bazele a ceea ce avea să devină

cel mai performant sistem educaţional din Europa. Ideile acestuia au prins rapid şi populaţia

finlandeză a început să investească, mai întâi efort şi apoi bani în educaţie. Primul lucru care s-a

decis a fost ca şcoala elementară să fie formată din nouă clase. De la nord la sud, Finlanda a

început să se umple de şcoli.

Educaţi, oamenii din zonele preponderent agrare, dar şi cei din îngheţata Laponie n-au

mai migrat spre oraşe, ci au rămas să contribuie la prosperitatea zonei. S-a ajuns la concluzia că

e nevoie de profesori şcoliţi la cel mai înalt nivel. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să

aibă la bază cinci ani de facultate şi un master în pedagogie

Învăţământului îi revine un procent de 14% din bugetul de stat, bani în care intră

transportul elevilor, prânzul zilnic servit în şcoli şi, pentru primii nouă ani de şcoală, tot ce

înseamnă rechizite de la radieră până la manuale. Sistemul de învăţământ din Finlanda şi politica

în domeniul învăţământului şi formării profesionale are drept scopuri principale :

asigurarea unui nivel înalt de educaţie şi formare pentru toţi cetăţenii,

promovarea creşterii spirituale a naţiunii pentru a da posibilitatea populaţiei de a face

alegeri independente

Elevii sunt motivaţi de lecţiile accesibile, modul interactiv de predare şi relaţia

foarte apropiată cu profesorii. Sistemul a fost gândit astfel încât şcoala să fie o a doua

familie în care copiii şi dascălii să se cunoască foarte bine.

Anul şcolar începe la 15 august şi se încheie în 30 mai, cuprinzând 5 module, în timpul

cărora se predau intensiv 4 sau 5 materii. Fiecare modul se încheie cu lucrări finale de evaluare.

Şcolile sunt deosebit de curate, fiecare profesor având un cabinet echipat cu mijloacele audio-

video corespunzătoare pentru a asigura un învăţământ de calitate.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învăţământ viabil, capabil să motiveze

elevii şi să răspundă comenzii sociale.

Primul lucru care te frapează când pătrunzi în şcolile elementare din Helsinki este

atmosfera relaxată, ca de joacă, privirile vesele pe care le schimbă profesorii cu elevii şi

conversaţiile permanente adult-copil ridicate la nivel de artă..Vezi geamurile largi, lumina

generoasă, tablourile care acoperă pereţii şi simţi căldura pe care o degajă locul. De fapt eşti ca

acasă. E materializarea unui concept pus pe hârtie în urmă cu aproape 40 de ani, atunci când a


început reforma în sistemul de învăţământ din Finlanda. După cum afirma Maria Montessori,

inteligenţa este foarte mult determinată de mediu, iar cei care au gândit sistemul educaţional au

ţinut seama de acest aspect.

În Finlanda, liceenii au o viaţă uşoară. Bacalaureatul se poate da treptat, începând cu

clasa a XI-a. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani de şcoală lecţiile sunt împărţite astfel încât

absolvenţii să se poată concentra doar pe materiile de care au nevoie pentru examenul de

admitere la universitate. Acest sistem scoate absolvenţi de top, printre cei mai bine pregătiţi din

lume.

Liceul începe cu clasa a zecea, după absolvirea celor nouă clase de şcoală elementară

obligatorie. În primele luni, materiile sunt comune pentru toată lumea. Apoi, elevului îi

revine responsabilitatea de a decide ce vrea să studieze, în funcţie de cum crede că va arăta

viitorul lui

Pentru ca toată lumea să fie sigură că materiile alese sunt cele bune şi că poate acumula

cele 75 de credite necesare absolvirii până în clasa a 12-a, şcoala finlandeză a introdus

consilierul de orar. Dacă nu apar rezultatele bune, un alt consilier, numit educator pentru

probleme speciale, are grijă ca fiecare elev să atingă nivelul cerut. Aparent, rolul profesorului în

liceul finlandez e mai mult de îndrumare decât de predare. Sarcina dificilă îi revine elevului, care

e nevoit să studieze acasă materia indicată de dascăl şi care vine apoi să o predea el însuşi clasei.

Aici ţi se şi permite să îl tratezi pe profesor aproape ca pe egalul tău

Procentul mare de elevi care îşi continuă educaţia după liceu şi evoluţia spectaculoasă a

Finlandei în ultimele decenii demonstrează că sistemul e o reuşită. Poate şi pentru faptul că în

şcoală elevii sunt mai mult în competiţie cu ei înşişi decât cu cei de lângă ei. E drept că presiunea

maşinilor decapotabile şi a ultimelor achiziţii de la Milano nu există. Surprinzător pentru un

popor cu un nivel de trai atât de ridicat, sistemul de valori al finlandezilor are la bază educaţia,

nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieţii, când, arată statisticile,

adulţii preferă să dea bani pe un program de educaţie continuă decât pe ultimul telefon scos pe

piaţă de faimoasa companie care îşi are sediul chiar la ei în ţară. Este un sistem de valori format

în familie, consolidat în şcoală şi pus apoi în slujba unei ţări căreia îi datorează totul.

În şcoală, atmosfera e de colaborare. Profesorii şi elevii iau inclusiv masa împreună la

cantina liceului, unde mâncarea este gratuită şi conversaţiile sunt libere. Profesorii sunt atât de

deschişi încât până şi lecţiile de dirigenţie sunt date uneori pe mâna elevilor, ca să înveţe să se

organizeze.


Sistemul educaţional din Finlanda este foarte bine gândit şi făcut în sprijinul elevilor . În

lipsa profesorului ora este ţinută de un elev în cea mai mare linişte, ultima oră este mai scurtă

decât restul, pentru că elevii sunt obosiți. Toți elevii şi cadrele didactice au asigurată masa de

prânz în şcoală gratuit .

Punctul forte al educaţiei în sistemul finlandez e probabil exact această libertate. Pe de o

parte, ea îi oferă profesorului ocazia de a lucra în cunoştinţă de cauză cu fiecare elev în parte,

iar pe de altă parte, tinerii învaţă de timpuriu că trebuie să suporte consecinţele deciziilor luate.

În Romania sistemul de învățământ nu prea este în slujba elevilor. Încă din clasele

primare sunt terorizaţi cu dobândirea unor "cunoștințe" complet inutile. Salariile mici

îndepărtează tinerii absolvenţi de cariera didactică, şi pentru cei ce totuşi o aleg e un fel de job

temporar, până îşi găsesc ceva mai bun. Dacă vrem sa avem o şansa cât de cât în competiţia dură

ce ne aşteaptă în UE, învățământul trebuie să fie prima prioritate. Dacă nu, viitorul nostru ca ţară

şi popor e compromis. Cu siguranţă fonduri există pentru un asemenea sistem, lipseşte însă

educaţia. Inteligenţa copiilor români o depășește cu mult pe a altora, însă educaţia (cei şapte ani

de-acasă) este, la mulţi dintre ei, deficitară.

Dacă s-ar aplica sistemul din Finlanda în România, le-ar trebui mult timp elevilor să

înţeleagă că a fi egal cu un profesor, nu înseamnă că poţi să-l ameninţi, să-l îmbrânceşti, să

vorbeşti nepoliticos cu el, ci să îl consideri un colaborator apropiat care impune respect prin felul

cum se comportă, prin cunoştinţele pe care le are prin pasiunea şi arta cu care îşi împlinește

menirea de a fi dascăl.


2. Elemente de specificitate ale sistemului de educație finlandez

Sistemul de educație în Finlanda

Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate,

clasament realizat de firma Pearson.

Când vine vorba despre educație, experții din toată lumea, în special americanii și

spaniolii, fac pelerinaj în Finlanda să caute la fața locului răspunsuri la succesul copiilor

finlandezi în testările internaționale.

Unii găsesc răspunsul în faptul că finlandezii nu prea au învățământ preșcolar, copiii

merg la școală la șapte ani: ideea e luată de la suedezi care zic că e mult mai ieftin să lași copiilor

copilăria, decât să plătești, mai târziu, armate de psihologi ca să-i vindece de depresii. Alții se

referă la lipsa evaluării elevilor până la clasa a șasea, n-au testări, nu sunt ascultați la lecție, nu

există note. Mulți se referă la sistemul de formare a cadrelor didactice, șase ani de facultate cu


examen dur de admitere, la fel ca medicii, cei din urmă lucrează cu corpul uman,profesorii, cu

mintea și sufletul copiilor.

După o asemenea pregătire, n-a mai fost nevoie de inspecorate școlare, profesorii știu ce

au de făcut. Finlandezii sunt miraţi de atenţia care li se acordă, deoarece au senzaţia că nu fac un

efort special. Rezultatele foarte bune ale elevilor finlandezi la testele PISA ( primul loc în

Europa şi între primele trei din lume la ştiinţe, matematică, citire şi înţelegerea textului ) , au

făcut multă lume să se întrebe care sunt cauzele acestui succes.

Iată opinia unui expert (Pekka Himanen, filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din

Helsinki):

„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea profesională a profesorilor finlandezi.

Trebuie să ai licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai masterul ca să predai la şcoala

primară. Mulţi dintre cei mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în societatea

informaţională, deci este demn de tot respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stăpânirea

informaţiei, cum este învăţământul.".

La testele PISA, Finlanda are cea mai mică diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai

bun şi cea cu rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii este uniformă în tot teritoriul. Copiii se

duc la şcoala cea mai apropiată, nu la una „bună". Accentul e pus pe obţinerea unor elevi buni

„în medie" şi pe evitarea rebuturilor şcolare.

Este interesant că, între ţările OECD, elevii finlandezi petrec cel mai mic număr de ore la

şcoală. Diferenţa este mai mare în clasele primare, ca apoi să se estompeze o dată cu creşterea

vârstei elevilor. Motivul este dorinţa ca, în special la început, elevii să poată asimila toate

cunoştinţele prevăzute în programă şi să progreseze în ritmul lor natural.

Gândirea creativă şi independentă

Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea

masivă de informaţie. Pentru a favoriza gândirea creativă şi independentă, multe din temele

pentru acasă au formă de proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o reţetă, ci încearcă să

descopere utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice. Un exemplu de temă: să meargă în

pădure, să fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă, să le identifice şi să facă un raport

despre vegetaţia din zona respectivă. Raportul final este prezentat în clasă, de multe ori la

proiector. Se antrenează în acest fel să înveţe şi pentru mai târziu să ştie cum să îşi prezinte

rezultatele personale.

Învăţământul obligatoriu are nouă clase, plus un an pregătitor înainte de intrarea la şcoala

primară (grădiniţa de la noi).


Liceul durează trei ani şi are filieră teoretică şi tehnologică sau vocaţională. Abandonul

şcolar este redus, 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.

Aproape 50% dintre absolvenţi urmează studii universitare, Finlanda având cel mai mare

procent de licenţiaţi din UE. Şcolile „politehnice" ( învăţământ profesional superior orientat

explicit spre practică ) au mare succes. De altfel, orientarea profesională a viitorului licean sau

student este urmărită permanent de profesor, alocându-i-se o oră pe săptămână. Elevul află ce fel

de licee există, care-i diferenţa între filiera teoretică şi cea tehnologică (şcoala profesională de la

noi, mai exact, şcolile de meserii), ce perspective are la fiecare.

Se consideră important ca la această vîrstă, cca 14, 15 ani, elevul să fie informat de

meseriile cele mai solicitate (electrician, instalator etc), câţi oameni lucrează într-o meserie în

întreaga ţară, care sunt domeniile cele mai căutate la momentul respectiv etc.

Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o

educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi nu

trebuie etichetaţi.

Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în

competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori şcolari.

Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note

primite la evaluări naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de

nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru elite.

Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.

De asemenea, pentru ca în perioade de tumult politic guvernanţii să nu facă abuz de legi,

ordonanţe şi hotărâri de guvern, s-a decis în anii ’70 ca în trei ministere esenţiale să nu se

schimbe miniştrii mai devreme de patru ani, iar aceştia să fie numai tehnocraţi, în niciun caz

oameni politici.

Educaţia era unul dintre aceste ministere şi tot la ei s-a mai decis ca nici un ministru să nu

schimbe ce a făcut predecesorul său, ci să completeze.

Învăţământul gratuit de la vârsta preşcolară şi până la universitate include săli de clasă,

bufet, cărţi, manuale şi alte materiale şcolare, care sunt plătite doar în caz de pierdere.

Programul tine intre orele 8,30-9 - 15.00 , cu o pauză de masă între orele 12 - 12,30.

În total sunt 608 de ore de curs la şcoala primară, faţă de 875 de ore în Spania, cu teme

pentru acasă care nu sunt excesive.

Cum pot obţine rezultate atât de bune? 'Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei

elemente: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (biblioteci, activităţi de recreere, film...).


Cele trei elemente sunt strâns legate şi funcţionează în mod coordonat.

Flexibilitatea sistemului

La nivel de liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii opționale, pe

care elevii și le aleg în funcție de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor

urma). Chiar la nivel de învățământ de bază, apar materii opționale sau extra-curiculare încă din

clasa a 3-a. Printre ele se numără ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, de

informatică, de auto-apărare, de fotografie etc.

Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil, ce este personalizat de către fiecare elev în

parte.

Profesorul Jukka Kangaslahti expert în învățământul finlandez a sumarizat atu-uri ale

sistemului de educație finlandez și a explicat de ce Finlanda are unul din cele mai bune sisteme

educaționale din lume.

Principiile sistemului de învățământ finlandez:

- Fiecare copil este important - sistemul trebuie să fie capabil să ofere cea mai bună

educație posibilă fiecărui copil, în mod egal;

- Nu există școli pentru elite - elevii sunt educați să accepte diferențele dintre ei și să le

folosească pentru a colabora în tot ceea ce fac;

- Profesorii au putere de decizie în ce privește: manualele, metodele de evaluare ale

studenților/elevilor, conținutul cursurilor;

- Exista un curriculum la nivel național, însă doar ca o bază de lucru pe care profesorii o

îmbunătățesc și îi adaugă elemente, după cum consideră ei;

- Nu există teste - elevii dau primul lor examen în clasa a IX-a

- Nu exista inspecții școlare - evaluarea profesorilor și dezvoltarea lor se bazează pe

încredere;

- Doar primii 10% dintre cei mai buni studenți sunt acceptați pentru a deveni profesori;

masterul este obligatoriu pentru a putea preda.

Învățământul finlandez, un posibil model pentru învățământul românesc

În cadrul sesiunii plenare din deschiderea Congresului Educației 2013, Reijo Aholainen,

consilier în Ministerul Educației și Culturii din Finlanda, a susținut comunicarea Sistemul de

învățământ finlandez. Trecut și prezent.Reforme și alte măsuri pentru succes.

Această expunere în fața unei săli arhipline a prezentat un interes special pentru

decidenții și actorii sistemului educațional românesc, în contextul în care învățământul

finlandez este considerat cel mai performant din lume. În cadrul dezbaterii privitoare la reforma


învățământului românesc, învățământul finlandez a fost invocat deseori ca un exemplu de

eficiență și performanță și ca un posibil model. Rămâne de văzut în ce măsură modelul finlandez

poate inspira reforma Educației în România și genera schimbările necesare pentru modernizarea

și eficientizarea sistemului. În cele ce urmează, prezentăm selectiv o serie de date relevante

referitoare la sistemul de învățământ finlandez.

Pregătirea profesorilor în Finlanda constă în:

• Master la universitate;

• Învățământul superior permite profesorilor să adapteze teoriile educaționale la clasă;

• Programele includ multă practică la clasă;

• Programele de pregătire a profesorilor sunt foarte solicitate – doar 10% dintre candidați

sunt acceptați.

Profesorii:

• Independență la clasă, în școli cu largă autonomie;

• Stabilesc standarde înalte de cunoștințe și evaluează rezultatele elevilor;

• Profesioniști foarte apreciați.

Reformă continuă în sistemul de învățământ

Reforme după reforma învățământului obligatoriu:

• Reforma înv. pedagogic 1973; • Reforma învățământului secundar (și gimnaziu) 1982-

1988;

• Descentralizare 1991-1997; • Reforma politehnici 1991-1999; • Reforma înv. preprimar

2001;

• Reforma înv. pentru adulți 2001-2006;

• Reforma universitară 2007-2010.

Descentralizarea

Sistemul a fost descentralizat rapid la începutul anilor ’90

• Administrație publică nouă – a promovat descentralizarea;

• S-a eliminat inspecția școlară și a manualelor;

• Responsabilitate sporită a școlii pentru curriculum local laolaltă cu un curriculum-cadru

național;

• Reforma finanțării – transfer al responsabilității decizionale la nivel local.

Evaluarea în învățământ

Principiile evaluării:

• Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea școlară;


• Evaluarea rezultatelor școlare pe bază de eșantionare – fără clasamente;

• Autoevaluarea obligatorie pentru școli și municipalități;

• Comitete de evaluare independente responsabile pentru evaluarea națională.

Politică educațională consecventă, susținută

• Finanțarea și politicile privind învățământul public au rămas relativ constante și de

durată;

• Încrederea în școli și profesori, condiții preliminare pentru politici consecvente,

susținute;

• Consensul privind politicile educaționale au supraviețuit recesiunii și reorganizării

administrației publice din anii ’90;

• Guverne multipartid au promovat continuitatea politicilor educaționale.

Aspecte-cheie privind învățământul obligatoriu

1. Calitate

• Curriculum cadru național ca bază pentru curriculumul în dezvoltare locală;

• Profesori foarte competenți.

2. Egalitate

• Grupe de studiu eterogene;

• Servicii de bunăstare (mese gratuite, transport școlar, sănătate, consiliere);

• Acces la continuarea studiilor.

3. Cultură a încrederii

• Școli publice locale cu autonomie;

• Cooperarea cu comunitatea locală.

4. Dezvoltare continuă

• Politici sprijinite de cercetare;

• Dezvoltarea unui model pentru evaluare.

Ce se poate învăța din experiența finlandeză?

Un ciclu motivațional pozitiv

1) Creșterea nivelului de educație a contribuit la creștere și a pavat calea către societatea

informațiilor.

2) Învățământul ca o cale a progresului social.

3) Creșterea și bunăstarea au facilitat mobilitatea socială.

Motivația pentru învățare este încă mare în Finlanda.

Învățământul pedagogic de calitate asigură învățare de calitate, dar necesită timp și răbdare.


După finalizarea învățământului obligatoriu au 3 variante de parcurs educațional:

-învățământ academic (la noi, liceu);

-învățământ vocațional (la noi, școli de arte și meserii).

-abandonarea studiilor

95% dintre elevi își continuă studiile, iar dintre aceștia 53% învățământ academic și 47%

vocațional.

Clasele pregătitoare, I, II se învață în limba finlandeză.

În clasa a III-a se introduce limba engleză. După 1 an de studiu se fac anumite discipline

în limba engleză.

În clasa a VI-a se introduce limba suedeză, iar în clasa a VIII-a, la alegere, germană, rusă,

franceză, spaniolă.

TIC în școli:

-fiecare clasă este dotată cu videoproiector, ecran de proiecție/tablă inteligentă și

retroproiector

-1 tabletă la 2 elevi

-conexiune gratuită la internet în toate școlile

Primăria are un departament care se ocupă de predare cu ajutorul IT. Sunt cîteva

persoane care se deplasează în școli și-i ajută pe profesori cu tot ce este nevoie.

Există un plan de implementare a TIC în primii ani de școală, astfel:


Curriculu

m

and

ICT

developme

nt

Syllabus

and

personal

developme

nt plan

In-service

training

Education

al

use of ICT

and

pedagogic

al

support

Learning

environme

nt,

materials,

software

(tools&ap

ps)

Social

networks

and

communit

y building

Equipmen

t

Infrastructu

re and

support

services

S

chool

year

3

1) new

national

curriculum

is taken into

use,

consequence

s

2) ICT

steering

group of

municipality

and ICT

teams of

schools

collaborate

intensively

3) on-going

research of

development

4)

intensified

collaboratio

n of school

administrato

rs &

principals

5) regional

& national

steering of

development

, actions

based on

facts and

well-funded

plans

1) updates of

ICT

pararaph for

development

plan of 3

years

2) schools

ICT

strategies

updated for

3 years

3) )

development

discussions

of principals

& teachers

on the basis

of personal

development

plans

1) municipal

system for

contact

training

consolidated

2) on-going

distant

training

3) targeted

expert

training

outside

school

4) coaching

disseminated

and

expanded

5) well-

funded use

of Erasmus+

and other

international

training

opportunitie

s

1) ICT use

in schools

on good

national

level, local

development

gaps

abolished,

normal

investment

on ICT in

schools

2) ICT team

and principal

have know-

how of

managing

ICT in

school

3) European

dimension

and

international

ization are

part of

school’s

everyday

practices

4) use of

ICT and of

distant

learning

services

belong to

teaching,

studying and

learning

processes of

school

1) agile and

flexible use

of learning

platform

2) integrated

digital

materials via

cloud

channel

3) apps &

tools for all

educational

purposes

4)

ubiquitous

use of digital

content

5) combined

synchronous

onsite and

live online

learning

1) school is

part of

municipal

and regional

learning

networks

2) school is

part of

learning

networks of

the EU

3) teachers

are members

of

colleagues

networks, in

networks

and

communities

of social

media

4) most

advanced

teachers

develop

international

networks

and

communities

1) ICT

equipment

corresponds

to good

international

level

2) Developer

schools:

mobile

technology

enables

ubiquitous

and seamless

use of ICT

in education,

3) BYOD is

enabled, use

of devices

not

dependent

on the brand

of device

4) mirroring

screen from

device to

device,

BYOD

enabled

1) mobile

learning

spaces enable

interactive

learning

sessions &

seamless

virtual

interaction

ubiquitously

2)

infrastructure

of all schools

corresponds to

guidelines of

national

curriculum

3)

infrastructure

of all schools

corresponds to

regional ICT

strategy

4) media

centres with

full equipment

are available

for all schools

3) help desk is

immediate

during school-

days,

technological

support and

ICT service is

sufficient

S1) Standing 1) use of 1) building 1) Developer 1) 1) putting 1)Developer 1) Developer


chool

year

2

curriculum

follow-up,

school’s

own

curriculum

2) state-of-

art analysis

updated

(OPEKA

tool)

3) regular

interaction

between ICT

steering

group of

municipality

and ICT

team of

schools

4)

intensified

collaboratio

n of school

administrato

rs &

principals

5) regional

& national

steering of

development

, actions

based on

facts and

well-funded

plans

ICT

paragraph in

development

plan and

syllabus for

next 2 years

2) school’s

own ICT

strategy

updated for

3 years

3) )

development

discussions

of principals

& teachers

on the basis

of personal

development

plans

up municipal

and regional

system for

contact

training

2) distant

training

(MOOC,

“massive

open online

courses”

.e.g. by

European

Schoolnet

EU)

3) targeted

expert

training

from outside

4) coaching

expanded

from

developer

schools to

others

5) Erasmus+

courses and

projects are

benefitted

schools:

special

funding goes

on,

innovations

of ICT use,

strong

sharing of

competences

to other

schools

2) Follower

schools:

normal

investments

3) Backward

schools:

outleveling

differences

4) school’s

ICT

team works

regularly

and is

responsible

for school’s

development

together

with

principal

4) amount of

distant

learning

increases

intensified

use of

learning

platform

2)intensified

exploitance

of apps &

tools and

web services

in education

3) follow-up

of

innovations

both in

development

of programs

and OS

4) system

for

collecting

innovative

ideas &

initiatives

for further

development

work of

municipal

and regional

network for

training on

regular basis

2) favoring

membership

s in

networks

and

communities

of social

media

3) promoting

teachers to

join social

networks

and

communities

of teachers

in the

Internet

4) promotion

of

international

networks

and

communities

schools

investments

on smart

ICT, sharing

BYOD

experiences

to others,

screen

mirroring

from device

to device

2) Follower

schools

updates of

mobile

technology,

wifi

functionable

in all

learning

spaces

3) updates

of LTSP

schools:

wifi

ubiquitous in

school,

equipment up

to industrial

standards

2) Follower

schools:

wifi

expansion,

fibre

connections if

possible

3) ) media

center gives

support to

schools

4) ensuring

fast help desk

services and

technological

support of

municipal

and/or

regional ICT

service

S

chool

year

1

1) regular

follow-of

national

curriculum

and of new

ICT

methods

2)consolidati

on of ICT

team of

school

3)

1) ICT

paragraph

for

development

plan 2014-

15

2) school’s

own ICT

strategy

updated for

2015-18

3)

1)

developing

municipal

and regional

contact

training

(training of

trainers, in-

house

training,

digital

apprenticesh

1) Developer

schools get

special

funding,

share

competences

to other

schools

2) Follower

schools:

normal

funding

1) use of

new learning

platform

consolidated

2) proper

apps& tools

introduced

3) services

of digital

learning

ecosystem

are exploited

1)

development

of municipal

and regional

network for

training

2) promoting

schools to

join social

media

networks

and net

1) Developer

schools:

tablets,

smart

phones,

laptops,

hybrids to

enable

innovative

use of ICT

in education,

testing

1) Developer

schools:

Fibre

connection to

school, wifi in

most spaces

2) Follower

schools: wifi

spaces, fibre

connection

where

possible


consolidatio

n of ICT

team of

city/municip

ality

4)personal

development

plans of

school

administrato

rs &

principals

5) regional

& national

steering of

development

6)

disseminatio

n of research

results,

consequence

s, action

development

discussions

of principals

& teachers

on the basis

of personal

development

plans

ip in

classroom)

2) targeted

training

courses out

of school

3) coaching

in developer

schools

4) Erasmus+

training

courses

3) Backward

schools:

extra

funding

continues

4) ICT team

of schools

(steered by

municipal/ci

ty steering

group)

creates

paragraph

for schools

syllabus and

school’s 3-

year ICT

strategy

5)

improvemen

ts in distant

learning

opportunitie

s

4) OS &

other

programs

updated for

smart use of

ICT

communities

of education

3) domestic

networks

and

communities

of teachers

(STEM,

foreign

languages

etc.) are

made better

known

4)

international

networks

and

communities

of teachers

are made

better known

BYOD

2) Follower

schools:

mobile

devices on

basis of

good

practices,

learning

environment

s to

correspond

the actual

needs of ICT

use

3) wireless

learning

environment

s based on

LTSP

system, new

devices

3) Backward

schools:

4 g networks

tested

3) media

centre in

municipal

library with

enough

desktop

computers

4)intensified

pedagogical

and

technological

support of

municipality

and region

according to

the needs of

ICT use

S

chool

year

Z

ero

1) New

curriculum

preparation

, follow up,

participatio

n

2)

instructions

for ICT

team of

school

3) ICT

steering

group of

municipalit

y

4)

developme

nt

discussions

of school

administrat

ors &

1) ICT

paragraph in

development

plan school-

year 2013-

14

2) Own ICT

plan of

school 2014-

2017

3) personal

ICT

development

plans

4)

development

discussions

1) Contact

training

(own or

neighboring

school

2) In-service

training

offered by

KUUMA

consortium

http://www.

peda.net/ver

aja/jarvenpa

a/tvt/taydenn

yskoulutusta

rjotin/alueell

isetkoulutuk

set

3) piloting

events for

coaching

1)

Developer

schools (one

primary,one

secondary,

one upper

secondary )

additional

input

2) Follower

schools (comprehens

ive, primary

schools)

normal input

3) Backward

schools:

additional

input to

outlevel

differences

4) ICT team

of school for

1) Learning

platform of

KUUMA –

first use in

advanced

schools

2) web

materials

into use in

teaching

(KUUMA

and other)

3) Web2.0,

Social

media,

apps&tools

taken into

use

4)

functionality

of LTSP

with

Android,

1) schools

take part in

training

events of

KUUMA

learning

network

(tray for

trainings,

contact

training,

coaching)

2) pilot

schools for

coaching

and

development

of learning

environment

3) knowing

Social media

networks

and

1)Developer

schools:

tablets,

active

boards,

interactive

data

projectors,

experiment

smart

phones of

students,

webcams&h

eadsets for

video

sessions,

2)Follower

schools: document

cameras,

data

projectors,

mobile

1) Developer

schools:

fiber

connection,

WLAN/Wi-fi

2) Follower

schools:

faster

connections,

WLAN

3) problems

of learning vs

admin

network to be

solved

4) IVT team

responsible

for contact

between

pedagogical &

technological

support of

municipality

http://www.peda.net/veraja/jarvenpaa/tvt/taydennyskoulutustarjotin/alueellisetkoulutukset









principals

5) regional

& national

steering of

developme

nt

6) State-of-

art

investigatio

n and

research

Curriculu

m

and

ICT

developme

nt

Syllabus

and

personal

developmen

t plan

In-service

training

working

according

instructions

Educational

use of ICT

and

pedagogical

support

Win8 and

Apple tools

clarified

Learning

environmen

t, materials,

software

(tools&apps

)

communities

in FB,

LinkedIn,

twitter)

4) knowing

networks of

net

communities

of different

learning

areas

5) knowing

international

learning

networks

and

communities

Social

networks

and

community

building

devices

3) LTSP

server

updates,

validation of

of

compatibilit

y of mobile

devices in

LTSP

Equipment

and

technological

support of

regional

service

5)

pedagogical &

technological

support of

municipality

Infrastructur

e and

support

services

Sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaşte

în următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica

sau istoria vor fi eliminate şi înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei

spun că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educaţiei la felul în care a evoluat lumea în

care trăim, în condiţiile în care pentru finlandezi principala menire a şcolii este de a-i pregăti pe

copii pentru viitor. Asta în timp ce în România, educaţia rămâne un domeniu subfinanţat, în care

nu s-a găsit încă o strategie coerentă pentru simplificarea programelor şi în care manualele

digitale, impuse de noile realităţi sociale, au reprezentat o adevărată piatră de moară pentru

oficialii de la minister.

Cu un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul

de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei

care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri şi devine prima

ţară care face pasul următor: adaptează educaţia la realităţile lumii în care trăim. Astfel, în anii

următori, în orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie,

matematică sau istorie, ci teme sau fenomene.


De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale ar putea urma

lecţii pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare şi scris,

precum şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini. Pe de altă parte, elevii de la

liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va

combina elemente de economie, istorie (a ţărilor membre), limbi străine şi geografie.

Sistemul de educaţie de la care toate ţările europene, inclusiv România, vrea să înveţe a

început deja aceste schimbări şi le aplică progresiv pentru ultimele clase de liceu, în Helsinki.

“Ceea ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învăţământ din Finlanda”,

spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.

“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educaţie care să-i pregătească pe oameni

pentru viaţa profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În

trecut, băncile aveau o mulţime de funcţionari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total

astăzi. Prin urmare trebuie să facem schimbari în educaţie care sunt necesare industriei şi

societăţii moderne”, a explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al oraşului Helsinki.

Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi

“desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi

profesorii şi aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare

care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici

pentru a rezolva diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare.

„Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i

pregătească pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine.

Există şcoli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul

anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”,

susţine şeful Educaţiei din Helsinki.

Schimbarea sistemului de învăţământ, o provocare pentru profesori

Să devii profesor în Finlanda nu este deloc uşor. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest

lucru reşeşesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez

este pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă

trebuie să fie absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă neapărat

masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă un loc central.


Schimbările care vizează sistemul de educaţie va fi o provocare şi pentru ei, obişnuiţi

până acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze

să adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu.

În prezent, aproximativ 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki sunt instruiţi pentru a

adopta noua abordare. Oficialii spun că este destul de greu să-i convingi pe profesori să facă

acest pas, dar cei care au făcut-o deja spun că nu mai pot da înapoi.

Până în 2020, în toate şcolile din Finlanda se va preda după noua metodă

Noile metode de predare au fost deja aplicate sub diverse forme în ultimii doi ani, iar

datele preliminare arată că ele sunt benefice pentru că rezultatele elevilor s-au îmbunătăţit.

Şcoliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă în care

să fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în şcolile din Helsinki s-a întâmplat chiar de

două ori pe an. Proiectul reformei va fi publicat până la sfârşitul acestei luni, iar până în 2020, în

toate şcolile din Finlanda maniera de predare va fi schimbată.

Cum arată o oră de curs într-o şcoală în care se predă după noua metodă

Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei continentale. Elevii

trebuie să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă. De exemplu, astăzi este soare

în Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu

geografia.

“Vrem ca elevii să înveţe într-o atmosferă sigură, fericită şi relaxată”, spune directorul

unei şcoli din Helsinki unde învaţă 240 de copii şi care a adoptat deja noua metodă de predare.

Formula de succes a unui sistem de învăţământ eficient

Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de ţări,

rată de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenţii de

liceu merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de învăţământ de la care

toate statele europene, inclusiv România, vor să înveţe. Din păcate, sistemul de educaţie autohton

este foarte departe de ceea ce se întâmplă în Finlanda, iar acum că exista o nouă reformă, va fi şi

mai departe. Educaţia din România este în prezent subfinanţată, iar performanţele elevilor, atât

ale celor de gimnaziu, cât şi ale celor de liceu sunt foarte slabe. La testele PISA, România s-a

clasat pe locul 46 din 65 de ţări participante, iar când vine vorba de bacalaureat sau Evaluare

Naţională, doar unul din doi elevi reuşesc să obţină o notă de trecere. Una dintre dintre cauzele

acestor rezultate este şi programa încărcată pe care oficialii din minister tot promit că o vor

simplifica. O altă problemă a sistemului de învăţământ românesc o reprezintă resursa umană


atrasă. Salariile foarte mici, de 900 -1.000 de lei pentru debutanţi, fac din învăţământ un domeniu

neatractiv pentru studenţii foarte buni care se reorientează pentru că vor salarii mai mari.

În Finalanda, lucrurile sunt total diferite. Reforma sistemului de învăţământ finlandez a

început în urmă cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu îmbunătăţite şi adaptate la evoluţia

societăţii. În Finlanda, învăţământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat,

indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula naţională este mai

degrabă orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni

studenţi, această meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii

sociale (salariile sunt între 2.000 şi 6.000 de euro). Relaţia dintre profesori şi elevi se bazează pe

comunicare deschisă şi pe colaborare. Orele de curs sunt puţine, scurte (45 de minute) şi

eficiente, iar temele pentru acasă nu depăşesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din şcoala

primară, materii opţionale în funcţie de aptitudinile şi pasiunile lor.

Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ.

Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la

testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales

modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri

la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru

aceste performanțe.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza

masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce

avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și

populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent,

învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.

Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani.

Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri

importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional.

Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul

socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală

„comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.


Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este

o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și

disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.

Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul

socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și

trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și

școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt

permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.

Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același

tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale

nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase

normale, indiferent dacă au handicapuri grave.

„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei

mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg,

un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe

competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni

decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”

În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care

realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În

Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel,

legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în

pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu

oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea

Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de

angajare.

În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale, nici măcar când

faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport

gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie

gratuit, nutritiv și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază,

școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.


Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când

susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense

și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul

critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe

practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum

16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.

În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei

au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la

matematică şi apetitul pentru lectură.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze

elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai

mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi

promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea

mai mică din lume.

Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest

lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un

program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori

format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.


3. Exemple de bune practici în școlile finlandeze din

regiunea Vantaa

Liceul Tikkurila, Vantaa


Conducerea școlii:

1 director și

1 director asistent,

1 director adjunct și

1 coordonator IB,

cu responsabilități foarte clare.

CA este compus din:


-director

-5 profesori

-reprezentantul elevilor

Ședințele CA se organizează la fiecare 2 săptămâni. Totul este pe site-ul școlii pentru

transparență.

Pe parcursul celor 3 ani de liceu, 1 elev trebuie să parcurgă 75 de cursuri. Dintre acestea:

-47 – 51 sunt cursuri obligatorii

-10 cursuri opționale la nivel național

-restul sunt opționale la nivelul școlii

1 an școlar are 5 perioade a câte 38 – 40 de zile/ 3 lecții a câte 75 minute pe

săptămână.

Repartizarea celor 75 cursuri din perioada liceului este la latitudinea elevului.

La fiecare curs se evaluează elevii săptămânal.

SALARIILE PROFESORILOR

-profesor debutant –3000€

-5 ani vechime – 6%





→ un profesor cu ceva vechime și număr minim de cursuri – 3870€

PROGRAMUL ZILNIC AL DIRECTORULUI

În școală/birou:

-între 07.50 – 15.10 sau 08.50 – 16.10

Concediu:

-între 30 și 38 zile, în funcție de vechime

-luna iulie și în timpul vacanțelor școlare

EVALUARE

Conducerea unităților de învățământ este evaluată în fiecare aprilie.

Profesorii și activitatea comisiilor se evaluează în fiecare mai

Evaluarea constă în discuții privind activitatea desfășurată.

Directorul:


-nu asistă la lecții

-nu evaluează profesorii pentru că aceștia sunt foarte bine pregătiți și știu ce au de

făcut.

Școala Gimnazială Jokiniemi, Vantaa

Elevul în centru

Cum răspunde Școala Gimnazială Jokiniemi la nevoia de susținere a elevilor:

Date statistice:

3 clădiri

690 elevi

de la clasa I la clasa a IX-a, 28 clase de elevi

7 clase pentru copii autiști sau cu dizabilități

56 profesori

45 profesori de sprijin

Reguli generale:

Școala reprezintă locul de muncă pentru multe persoane, pentru copii și

adulți, deopotrivă. Oricine are dreptul să lucreze în liniște și siguranță, să ofere și să

primească ajutor.


Când toată lumea respectă drepturile și proprietatea comună, școala este un loc de muncă

bun pentru toți.

3 niveluri de suport

Suport general

predare remedială

asistență din partea elevilor

evaluări orale

predare diferențiată

învățarea prin cooperare

cooperarea cu părinții

Asistență crescută + profesori pentru elevi cu nevoi speciale (part-time)

Suport special + decizii pentru învățământ special

Vechiul orar:

A, 18 elevi, tradițional

B, 18 elevi, tradițional

C, 18 elevi, tradițional

D, 18 elevi, tradițional

E, 10 elevi, nevoi speciale,

profesor de sprijin


Noul orar

3 profesori pentru Limba finlandeză și câte unul pentru Limbile engleză, suedeză și

Matematică

Noul orientare:

aceleași resurse

mai mulți eevi asistați

•se lucrează în grupuri mici în limba engleză

•profesori de sprijin

C, tradițional,

21 elevi

•se lucrează în grupuri mici în limba engleză

•profesori de sprijin

D, tradițional,

21 elevi


cooperare

inovare

flexibilitate

competențe ale profesorilor pentru a susține creșterea numărului de elevi la

clasă


4. Propuneri de îmbunătățire a calității educației în

Liceul cu Program Sportiv Slatina

-dotarea tuturor sălilor de clasă cu videoproiector + laptop/ tablă inteligentă

-conexiune gratuită la internet în fiecare școală pentru cadrele didactice și elevi

-stabilirea foarte clară a responsabilităților pentru fiecare funcție/persoană și

responsabilizarea acestora pentru a și le îndeplini

-existența/înființarea unor cabinete/birouri pentru profesori pe discipline/arii curriculare;

acestea nu vor fi niste depozite de materiale didactice, ci niște locuri unde își vor petrece orele

libere, vor corecta lucrări/proiecte, se vor întâlni și vor discuta probleme legate de disciplinele pe

care le predau

-introducerea studierii anumitor discipline în limbi străine de circulație internațională; ex.

- matematica în limba engleză, educația civică în franceză etc.

-creșterea ponderii opționalelor în planul cadru pentru liceu, astfel încât elevii să studieze

disciplinele care-i interesează cu adevărat, cele spre care s-au orientat pentru studiile

universitare;

-regândirea activităților extrașcolare și extracurriculare astfel încât acestea să servească

interesele copiilor și atingerea scopurilor educaționale;

-înființarea unei clase remediale pe fiecare serie; aici vor merge elevii cu rămâneri în

urmă la disciplinele la care se susțin examene naționale din celelate clase; se va lucra cu ei

exclusiv la aceste discipline și se vor întorce în clasele lor după o lună, două sau trei când

rămânerile în urmă vor fi recuperate

-schimbarea modului în care profesorii sunt asistați, pe diverse tematici; deplasarea în

școli a persoanelor resursă pe diverse teme - utilizarea mijloaceloer IT, sprijin pentru lucrul cu

elevii cu dificultăți de învățare etc.


5. Concluzii

1. Copiii finlandezi nu merg la școală până nu împlinesc vârsta de 7 ani

2. Comparativ cu alte sisteme educaționale, aceștia nu primesc teste, evaluări sau teme

pentru acasă decât foarte rar sau atunci când devin adolescenți

3. Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în primii 6 ani de școală.

4. Există doar un singur test standardizat obligatoriu în Finalnda pe care elevii îl susțin la

vârsta de 16 ani

5. Toți copiii, inteligenți sau nu, învață împreună în aceleași clase

6. Finalnda alocă cu 30% mai puțini bani

pentru fiecare elev față de Statele Unite

7. 30% dintre copii primesc ajutor

suplimentar în primii nouă ani de școală

8. 66% dintre elevi urmează studii

superioare – cel mai mare procent din Europa


9. Diferența dintre cele mai slab și cel mai bun elev este cea mai mică din lume

10. La orele de știință participă maxim 16 studenți o dată pentru ca fiecare să poată urma

experiențe practice la fiecare curs

11. 93% dintre elevi sunt absolvenți de liceu

12. 43% dintre absolvenții de liceu urmează școli profesionale

13. Elevii de școală primară au 75 de minute de pauză pe zi, comparativ cu 27 de minute

în Statele Unite

14. Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână pentru

„dezvoltare profesională”


15. Finalnda are cam același număr de profesori ca și orașul New York dar mult mai

puțini studenți (600,000 comparativ cu 1,1 mil. în New York)

16. Sistemul de învățământ finlandez este 100% finanțat de stat

17. Toți profesorii finlandezi trebuie sunt absolvenți de masterat, acesta fiind 100%

subvenționat de stat

18. Curricula națională are doar caracter orientativ

19. Profesorii sunt selectați din primii 10% dintre absolvenți

20. În 2010 au fost 6,600 de aplicanți pentru 660 de posturi la școala primară

21. Salariul mediu pentru un profesor debutant în Finlanda era în 2008 de $29,000 pe an

(comparativ cu $36,000 în Statele Unite)

22. Totuși, profesorii cu 15 ani de experiență pot avea un salariu mai mare și cu 102%

mai mare decât un debutant

23. Nu există salariu de merit sau prime

24. Profesorii au același statut social și profesional ca și medicii sau avocații

25. Conform unui studiu internațional comparativ din 2001, copiii finlandezi s-au situat

pe primele locuri la științe, citire și matematică


6. Bibliografie

1. Mariana Momanu, Curente şi orientări în pedagogia contemporană,

Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi

2. Mică enciclopedie de geografie LAROUSSE, editura Lider, Bucureşti

1997

3. Dicţionar Enciclopedic, volI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996

4. Site-uri internet: http://www.studentie.ro/scolile _de_ meserii_din

Finlanda,

5. http://tribuna invatamantului.ro

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda

7. http://www.sibiujobs.ro/06utile_stire.php

8.

9. http://www.tribunainvatamantului.ro/invatamantul-finlandez/

http://www.studentie.ro/scolile

http://tribuna/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda

http://www.sibiujobs.ro/06utile_stire.php

BEST PRACTICES BENCHMARKING 09 - 13.03.2015 Vantaa, …...,,fabrica‟ de educaţie a societăţii,...

Documents

Transcript of BEST PRACTICES BENCHMARKING 09 - 13.03.2015 Vantaa, …...,,fabrica‟ de educaţie a societăţii,...