Istoric

Cu 6000 de ani in urma, oamenii au descoperit ca prin fermentarea cerealelor ei pot obtine o bautura hranitoare si gustoasa. Orzul, hameiul, apa si drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, odata combinate, se transforma intr-o bautura populara – berea. Istoricii afirma ca datorita triburilor nomade, berea era produsa din apa si orz, chiar dinainte ca oamenii sa descopere cum se face painea. In Evul Mediu, in Europa, berea era pregatita chiar si in interiorul manastirilor. Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricatie prin utilizarea florilor de hamei, pentru o mai buna conservare a berii. In secolul 19, incepand cu Revolutia Industriala, procesul de fabricatie al berii a fost mecanizat, care a reprezentat piatra de temelie in istoria popularei bauturi. Pe teritoriul “Tarilor Romane” productia de bere a inceput la inceputul secolului 19, cand Johann de Gotha a inaugurat, in anul 1809, in suburbiile Bucurestiului, prima fabrica de bere. Cladirea a ars in timpul revolutiei de la 1821. Incepand cu a doua jumatate a secolului al- 19-lea, au fost construite mai multe fabrici si s-au deschis mai multe berarii, unele dintre ele inchinzandu-se rapid. Foarte curand, beraria a devenit o “institutie” si multe dintre ele au devenit un important loc de intalnire pentru politicienii, actorii si jurnalistii vremii. Berea este o mixtura a unor ingredient 100% natural, precum apa , hamei si drojdie si poate fi normal sau neagra. Berea poate avea multe culori de la galben pal la negru.

Gama sortimentală existentă pe piața berii în România

Berea este o combinație de ingrediente 100% naturale: apă, malt, hamei și drojdie și se găsește sub mai multe variante: de la bere normală la bere neagră. Berea se poate găsi într-o gamă vastă de culori de la galbenul pal la negru, trecând prin toate nuanțele intermediare.

Berile se împart în două mari categorii: "ale" și "leger". "Ale" sunt berile "proaspete", obținute prin fermentare rapidă, în timp ce "leger-urile" se prepară prin fermentație mai lenta și capată gustul final dupa o minimă "îmbătrânire" la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate și mai spumoase. Unicitatea gustului fiecărei beri provine din combinația de soiuri de hamei folosită. Exista sute de soiuri, de unde și incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA.

Ca și pe piața mondială, în Romania întâlnim urmatoarele sortimente de bere: Bere blondă:- slab alcoolică; - ușoară; - obișnuită; - superioară; - pils.

Aceasta se consumă în special vara datorită cantității mai mici de alcool conținută și fiindcă înlocuiește microelementele pierdute prin transpirație.

Bere brună: - obișnuită; - superioară; - porter. Aceasta se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conținutului mai ridicat de

alcool.

Specială tipuri: - Fără alcool pentru șoferi (are maxim 0.3% alcool);

- Hipocalorică, pentru diabetici (are maxim 1% glucide); - Bere cu conținut redus de alcool, 1.5% (pentru tineri); - Dietetică; - Nutritivă; - Caramel; - Cu tequilla; - Cu lamaie.

Berea oferă mai mult decât un gust unic, este băutura care trece dincolo de graniţa relaxării, fiind în aceeași măsură un pretext de socializare şi un produs care consumat cu moderație face parte dintr-un stil de viaţă echilibrat.

Principalele firme producătoare (cotă de piaţă, prezentare generală)

Brau Union SA, Ursus Breweries (South African Brew - Miller), Interbrew Romania and United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania) sunt cei mai importanti jucatori pe piata romaneasca. Ei ocupa aproape 80% din totalul pietei. Primul loc este ocupat de Brau Union ( 27% din piata), urmat de Ursus ( 22% din piata) , Interbrew ( 21%) si Tuborg (8,5 %) . Cele patru companii au investit in Romania , pana acum , 420 milioane euro si impreuna ei au format Asociatia Romana a Berii. Companiile internationale . Companiile internationale impreuna cu inca 22 producatori autohtoni, pana la sfarsitul lui ianurie 2004 al Patronajului Industriei Berarilor Romani. Pe baza unor neintelegeri aparute in interiorul organizatiei, firmele independente s-au retras din organizatie la inceputul anului 2004. Doua luni mai tarziu , producatorii romani au infiintat Patronatul Societatilor Independente Producatoare de Bere(PSIPBR).

„ Spuma” berii se imparte in patru:

-Brau Union Romania SACu o cota de piata de 27 % si o cifra de afaceri de 158,6 milioane euro;

Brand-uri principale: Golden Brau, Kaiser, Heineken, Schlossgold, Silva, Ciuc, Bucegi, Gosser etc.

www.heinekenmusic.ro

    www.ciuc.ro

-Interbrew Romania SACu o cota de piata de 21, 5% si o cifra de afaceri de 140 milioane de euro.

Brandurile principale sunt: : Stella Artois, Beck’s, Bergenbier, Noroc, Hopffen Konig, Efes Pilsner, Caraiman.

-United Romanian Brewries Bereprod SRL Cu o cota de piata de 8, 5% si o cifra de afaceri de 60 milioane de euro;

Principalele brand-uri: Tuborg Gold, Tuborg Royal Export, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny.

-Ursus Breweries SA Cu o cota de piata de 23% si o cifra de afaceri de 150 milioane de euro.Principalele brand-uri : Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nostro, Azzorr, Pilsner Urquell.

www.ursus.ro

Importuri si exporturi (daca este cazul):

Producția de bere a devenit unul dintre cele mai sustenabile sectoare de activitate economică din România și, în sprijinul acestei realități, cele mai recente date statistice arată că în proporție de 99% consumul de bere este acoperit de producția internă.

În anul 2010, contextul economic instabil care a afectat consumatorii și obiceiurile lor a determinat o scădere a pieței berii cu 3,5 % față de anul precedent, înregistrând un volum total de 17 milioane de hl. Consumul de bere per capita a urmărit același trend descendent, ajungând la valoarea de 78 de litri, în timp ce preferințele consumatorilor în ceea ce privește ambalajul de bere s-au menținut constante pentru PET- 49,3%, sticlă-31,7%, cutie-16% și draught-3%.

În ceea ce priveşte importurile şi exporturile de bere în 2010, importul a crescut, însă exportul a scăzut. Segmentul de bere de import a crescut până la 0,22 milioane de hl, în timp ce exporturile au scăzut uşor, ajungând la 0,14 milioane hl, „fapt ce denotă o orientare a consumatorului faţă de specialitaţile de bere”. În prezent, 99% din cantitatea de bere consumată în România este asigurată din producţia internă, industria berii generând în total un număr de 96.400 locuri de muncă, atât în unităţile de producţie, cât şi în sectoare adiacente precum retail, industrie ospitalieră, furnizori şi distribuitori.

Modelul de consum al românilor se încadrează în categoria țărilor producătoare de vin, unde consumul de bere este mai scăzut decât în zonele nordice ale Europei, unde berea este la ea acasă. Consumul actual, de circa 65 de litri pe cap de locuitor, se apropie de limita superioară a acestui model de consum. Spre exemplu, în Spania, consumul s-a oprit de ani buni la 75 de litri, iar vecinii noștri unguri consumă cu consecvență 70 de litri de bere pe cap de locuitor.

Pe de altă parte, cehii ocupă primul loc la consumul de bere, cu 155 de litri pe cap de locuitor. Urmează în ordine Germania, cu 117 litri pe cap de locuitor, și Austria, cu 110 litri. Deși se află la mare distanță de nivelul înregistrat la noi, consumul de bere din aceste țări tinde să scadă, pe măsură ce gusturile tinerilor

se îndreaptă către alte băuturi, precum vinul sau răcoritoarele. Deși cu un potențial redus de creștere, țara noastră rămâne o oportunitate în estul Europei, unde celelate țări foste comuniste au ajuns deja la nivelul de saturație.

Număr de consumatori

Cea mai mare parte din berea produsa in tara noastra, in proportie de 70%, este consumata acasa, in timp ce restul, in restaurante si baruri. Reprezentantii ABR afirma ca 85% dintre barbatii cu varste peste 18 ani si 56% dintre femei sunt consumatori fideli de bere, iar 97,5% din berea consumata provine din productia locala.

În ultimii 10 ani industria berii în România a avut o evoluție pozitivă în ceea ce privește calitatea, diversitatea mărcilor și producția realizată. Această evoluție a fost posibilă datorită unor politici ambitioase ale investitorilor străini care au determinat creșterea competiției pe piața internă.

Criza s-a facut simţită din plin pe piaţa românească a berii. Astfel, în anul 2010, contextul economic instabil a determinat o scădere a pieţei berii cu 3,5% faţă de anul precedent, atingând un volum total de 17 milioane de hectolitri. În ultimii doi ani piaţa berii a înregistrat o contracţie de 16% faţă de 2008, an în care volumul vânzarilor de bere a atins o cotă-record de 20,2 milioane de hectolitri. Tot în 2010, cel mai prost an al industriei berii din România, producăorii au fost nevoţi să închidă trei fabrici şi să diponibilizeze aproape 2.000 de angajati.

Astfel, Ursus Breweries a închis în anul 2010 fabrica de la Cluj, decizie cu repecusiuni de imagine în regiunea Ardealului. De aceea, Ursus Breweries doreşte înfiinţarea unui muzeu al berii şi a unei mini-facilităţi de producţie în locul vechii fabrici. De asemenea, Heineken a închis la începutul anului 2010 fabrica de la Heţeg.

Cu toate acestea, Heineken România raportează o creştere de 7% a cifrei de afaceri pentru 2010, comparativ cu 2009, ajungând la 1.124 milioane RON brut şi la 934 milioane RON net.

Consumul de bere pe cap de locuitor în anul 2010 a înregistrat o valoare de 78 de litri, continuând trendul descedent început în anul 2009 şi demonstrând faptul că situaţia economică a afectat consumatorii şi obiceiurile de consum. În acest moment cele 5 companii membre ale Asociaţiei “Berarii României” ating în hectolitri un volum de 15,3 milioane, cu 4,4% mai puţin faţă de anul 2009, şi oferă un număr de peste 4 100 de locuri de muncă în cadrul celor 10 fabrici de bere situate în mai multe oraşe din ţară. Industria berii generează în total un număr de 96400 locuri de muncă, atât în fabricile sale, cât şi în sectoare adiacente precum retail, industrie ospitalieră, furnizori şi distribuitori. Preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte ambalajul s-au menţinut constante în anul 2010, PET-ul deţinând o pondere de 49,3%, sticla 31,7%, doza reprezintă 16% iar berea la draft 3%.

Consum de bere pe cap de locuitor în România

2005 2006 2007 2008 2009 201070 81 89 93 81 78

Sursa: Institutul Național de Statistică

Actualitate > Social > romani

Romanii au consumat mai multa bere in 2012 fata de anul trecut

Consumul de bere din Romania a inregistrat in primul semestru al anului 2012 o crestere in volum

de 4% fata de perioada similara a anului trecut, insumand 8,3 milioane hectolitri (hl), se arata intr-un comunicat al Asociatiei Berarii Romaniei.

Volumul de vanzari inregistrat in perioada ianuarie - iunie 2012 de catre membrii Asociatiei Berarii Romaniei - Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, Ursus Breweries si United Romanian Breweries - a urmat acelasi trend, atingand 7,8 milioane hl, in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada din 2011.

"Aceasta evolutie se datoreaza unui cumul de factori care a generat la nivel de piata reluarea unui trend pozitiv. Astfel, temperaturile ridicate si Campionatul European de Fotbal au reusit sa creeze un context favorabil revenirii unor obiceiuri de consum pe care perioada de criza le modificase intr-o mare masura", a declarat Hezy Ovadia, Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei.

In prezent, peste 98% din cantitatea de bere consumata in Romania este asigurata din productia interna, piata berii inregistrand cel mai mic nivel al importurilor din industria alimentara.

Industria berii genereaza in total un numar de 76.000 locuri de munca, atat in unitatile de productie, cat si in sectoare adiacente precum retail, industrie ospitaliera, furnizori si distribuitori.

Piata berii s-a confruntat incepand din 2008 cu o contractie importanta la nivelul consumului, scaderea cumulata in anii 2009 si 2010 atingand 16%. Perioada de acalmie din 2011, cand piata a dat semne de stabilizare, a fost inlocuita in chiar primele trei luni ale anului 2012 de reluarea declinului.

Scaderea consumului de bere la nivelul pietei a avut in cei deja patru ani de recesiune profunde implicatii negative la nivelul intregii industrii a berii, in special de natura sociala. Astfel, in doar trei ani, numarul locurilor de munca generate de industria berii la nivelul intregii economii a tarii, direct si indirect, s-a redus cu un procent important, de 21%, scazand de la 96.400, la 76.000.

In anul 2011, volumul total al pietei berii a atins 17 milioane hl, mentinandu-se la nivelul anului precedent, iar vanzarile realizate de membrii Asociatiei Berarii Romaniei au atins un volum de 15,6 milioane hl. Investitiile totale efectuate de membrii asociatiei au inregistrat la nivelul anului trecut 61 milioane euro, in crestere cu 10 milioane euro fata de 2010.

Avand ca referinta datele furnizate de ultimul recensamant al populatiei Romaniei, consumul de bere per capita in 2011 a atins valoarea de 89 litri.

Românii, pe locul 7 în Europa la consumul de bere. Peste 50% din naţionali preferă PET-ulRomânii au consumat 89 litri de bere pe cap de locuitor anul trecut, ocupând astfel locul şapte în rândul ţărilor europene, pe primul loc fiind Cehia, cu 144 litri pe cap de locuitor.

Pe locul doi în clasament, se află Germania, cu 107 litri de bere pe cap de locuitor, la polul opus fiind Franţa şi Italia, cu 30, respectiv, 28 litri pe cap de locuitor, relevă un studiu prezentat marţi de Asociaţia Berarilor din Româniar.

Potrivit directorului Asociaţiei Berarilor din România, Constantin Bratu, 17 milioane de hectolitri a fost volumul atins de piaţa berii în anul 2011, acelaşi ca în 2010.

Tot el spune că peste 98% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară, fapt care clasează România pe penultimul loc al nivelului importurilor şi că românii au consumat în 2011 doar 0,27 milioane hectolitri de bere importată.      

Potrivit statisticilor, 51,3% din români preferă berea la PET, 30,2% la sticlă, 14,8% la cutie, 3,7% la draft.

Perspectivele pieţei

În perspectivă, berea va cunoaste o continuă crestere a ponderii în ansamblulconsumului de băuturi alcoolice, având la bază următoarele considerente:

– Recunoasterea, de către un număr din ce în ce mai mare de consumatori, de ambelesexe, a nevoii de consum a acestei băuturi, datorită satisfacţiei pe care aceasta o conferă,calităţilor organoleptice (gust, aromă, concentraţie de dioxid de carbon, persistenţa spumei,conţinut mai redus de alcool, etc.), proprietăţii pe care o are de a potoli senzaţia de sete si, nuîn ultimul rând, aportului factorilor nutritivi (calorii, glucide, etc.) care caracterizează acest produs.

– Acoperirea, într-o mai mare măsură, a cererii populaţiei în sezonul cald, când produsul este solicitat mai intens, îndeosebi în zonele situate în sudul ţării, unde sitemperaturile sunt mai ridicate în timpul verii

– Depăsirea actualei stări de criză pe care o traversează tara noastră, care a afectat puternic potenţialul de cumpărare al populaţiei, deteriorat îndeosebi la importante categorii de populaţie defavorizate, afectând si consumul de bere, care de fapt de situează pe o scară inferioară în ierarhia trebuinţelor

– Intensificarea, de către producători, a unor masuri de stimulare a consumului înextrasezon, când importante capacităţi de producţie sunt utilizate într-o mai mică măsură. Seau în vedere, în acest sens, efectele pozitive ale unei mai bune publicităţi si reclamecomerciale, reducerea preţului de vânzare în sezonul rece, acordarea din partea fabricilor, aunor credite comerciale mai mari reţelei de desfacere, pentru ca aceasta să fie mai bineaprovizionată, asigurând o continuitate a vânzării berii, o politică mai activă în ceea ce priveste structurarea canalelor de distribuţie, astfel încât berea să ajungă cât mai direct laconsumatori

Capacitatea pieței

Numarul de consumatorii efectivi de bere la nivelul anului 2010 a fost de aproximativ de persoane 3,2 mil de persoane, iar cel potențial est egal cu totalul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, mai precis 16,5 mil de persoane.

Determinarea segmentelor de preţ cu identificarea principalelor mărci incluse în fiecare segment

Pe piaţa românească există peste 25 de mărci de bere care concurează pe patru mari paliere de calitate şi preţ .Piaţa berii din România poate fi comparată cu un câmp de război care nu cunoaşte armistiţiu. Fiecare brand este poziţionat după „manualul de marketing".In „teatrul de operaţiuni" din războiul berii sunt angrenaţi patru producători multinaţionali – InbevRomânia, Heineken România, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (Urbb) – si unul autohton, European Food.

Principalele mărci incluse în fiecare segment de piață sunt: SUPER PREMIUM: Stella Artois (InBev), Heineken (Heineken România), Carlsberg

(URBB), Peroni(Ursus Breweries)- cu un preț mediu de 3,5 RON/ 0,5 L.

PREMIUM: Ursus (Ursus Breweries), Beck’s (InBev), Tuborg (URBB), Silva (Heineken România),Holsten (URBB), Gösser (Heineken România), Redd’s (Ursus Breweries)- cu un preț mediu de 2,8RON/ 0,5 L .

CORE LAGER: Bergenbier (InBev), Timişoreana (Ursus Breweries), Golden Brau (HeinekenRomânia), Ciuc (Heineken România), Skol (URBB), Stejar (Ursus Breweries)- cu un preț mediu de 2RON/0,5L.

VALUE BRANDS: Bürger (European Food), Neumarkt (Heineken România), Löwenbrau (InBev), Noroc (InBev), Bucegi (Heineken România), Ciucaş (Ursus Breweries), Gambrinus (HeinekenRomânia), Albacher (Romaqua Group)- cu un preț mediu de 1,5 RON/ 0,5 L.

Sursa: Compania de cercetare de piaţă MEMRB

Strategii şi tactici de comunicare

Cei patru mari competitori, pentru a-si promova produsele, comuica cu publicul tinta- clientii prin reclame in presa scrisa, la tv sau pe internat sau lanseaza diverse campani.Există patru mari segmente pe această piaţă - „value“ (berile ieftine, destinate unui consum larg), „core“ (cele de uz general), premium şi, respectiv, super-premium.Pentru fiecare dintre aceste segmente, strategiile de marketing sunt diferite; dacă pentru mărci ieftineca Noroc, Gambrinus sau Stejar contează în primul rând preţul de retail şi volumul vânzărilor, în ceeace priveşte Tuborg, Ursus, Beck’s (din categoria premium) sau Carlsberg, Peroni şi Heineken (super- premium) elementul diferenţiator este, desigur, brandul. Competitorii incearca sa se diferentieze, astfel URBB foloseşte pentru Tuborg etichete transparente, în timp ce pentru Carlsberg a ales ca noua sticlă să renunţe la acestea şi să aibă numele reliefat.InBev a gandit un proces de rebranding pentru Bergenbier, care si-a schimbat ambalajul, culoareareprezentativa si compozitia lichidului. Brandul se retrage usor de pe teritoriul masculinitatii si se adanceste in cel al prieteniei. Ursus Breweries, la rândul său, a lansat cu un an in urma Ursus - o marcă premium - la sticlă de 330de ml, destinată în principal canalelor HoReCa, dar şi distribuţiei în key accounts.Tendinţa afectează toate segmentele pieţei: Noroc, o marcă „value“ a InBev, este îmbuteliată la unPET de nu mai puţin de trei litri, în vreme ce Gösser, o bere premium, a trecut la o sticlă de un litru -capacitate rezervată prin tradiţie unui segment de preţ inferior.

Piaţa berii în România este o piaţă dezvoltată care creşte sesizabil de la un an la altul. Producătorii internaţionali aflaţi într-o competiţie acerbă spre primul loc pe piaţă alocă anual bugetului demarketing zeci de milioane de euro din care aproximativ o treime merg spre promovarea media a produsului .Într-un sezon în care consumul de bere scade vertiginos Tuborg România ,unul dintre pricipalii jucători de pe piaţa internă, îşi majorează vânzările de bere în perioada sărbătorilor de iarnăcu mai mult de zece procente faţă de o lună normală a anului potrivit reprezentanţilor companiei.Tuborg Christmas Brew este ” berea specială cu gust de Sărbători” cum auzim în diferitelereclame oferite în această perioadă. Este singura bere din România special creată pentru sărbătorile deiarnă -puţin mai tare (5,6% alcool), mai aromată şi cu o culoare brun-roşcată.Se lansează în prima zide vineri din noiembrie la ora 23:59 şi este disponibilă până în ajunul Anului Nou. Strategia are unsucces teribil- în perioada de circa 51 de zile în care această bere e vândută, românii golesc milioanede sticle.

Puncte forte şi puncte slabe ale fiecărui competitor

BRAU UNION ROMANIA S.A. ₒPuncte forte : parte a grupului Heineken , grupul cu cea mai raspandita prezenta internationala in lume : opereaza pe piata romaneasca cu 5 unitati de productie la Hateg, Miercurea Ciuc , Constanta, Craiova si Bucuresti :portofoliul de marci oferit de Brau Union acopera toate segmentele pietei de profil (Heineken, Gösser,Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi)

INTERBREW ROMANIA S.APunte forte : importa specialitati belgiene (Leffe si Hoegaarden) :a atins cele mai inalte standarde de transparenta financiara ,publicandu-si rezultatele financiare trimestrial.

Ursus Breweries SAPuncte forte : prima companie privatizata prin oferta publica dupa anul 1989 : prima bere etichetata premium din Romania :prima bere romaneasca la cutie : URSUS Premium are 24 de medalii obtinute la competitiile internationale, pe 3 continente. De la medalia de bronz castigata la una dintre cele mai prestigioase intreceri de bere "The Brewing Industry International Awards", la Munchen in 2005, la medalia de aur pentru "URSUS Premium" in cadrul concursului "Monde Selection" din Belgia in acelasi an si Grand Gold Medal in 2009, in cadrul aceleiasi competitii.

CONCLUZIE

Avand in vedere ca in acest moment, consumul de bere din Romania se realizeaza 99% din productia interna si doar 1% din ceea ce importam, putem afirma ca industria berii romanesti este cea mai “patriota” industrie. Este de remarcat rolul considerabil pe care l-au jucat “Berarii Romaniei” in realizarea acestei reusite. Desi in ultimii ani, consumul de bere a scazut considerabil, previziunile pentru 2012 indica existenta unei viitoare cresteri si posibil , a unei reveniri la cifrele din 2007-2008. Conform secretarului general al APBR, Vifor Versescu, guvernul ar trebui sa se gandeasca mai mult la producatorii de bere pentru ca  bugetul statului colecteaza venituri importante de la acestia deoarece in acest sector evaziunea fiscala este aproape

inexistenta. Anul trecut industria berii a contribuit la bugetul statului cu 82,5 milioane de euro, cu 7,5 milioane euro mai mult decat in anul precedent. Anul trecut, in Romania s-au consumat 44-45 litri de bere pe cap de locuitor, in vreme ce in Europa de vest, consumul anual de bere pe cap de locuitor se ridica la 80-100 de litri.

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bere[accesat la data de 19.12.2011] http://www.zf.ro/analiza/marcile-locale-[accesat la data de 19.12.2011]

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1234020-patru-producatori-bere-din-romania-isi-impart-70-din-piata.htm[accesat la data de 19.12.2011]

http://heinekenromania.ro[accesat la data de 23.12.2011]

http://www.ursus-breweries.ro/[accesat la data de 23.12.2011] http://www.recolta.eu/piata-berii-din-romania-scadere-cu-35-in-2010/[accesat la data

de 23.12.2011] http://www.ziare.com/articole/productie+bere+romania[accesat la data de

23.12.2011] http://m.fin.ro/articol_58429/piata-berii-a-scazut-pentru-al-doilea-an-consecutiv-pana-

la-17-mil--hectolitri.html[accesat la data de 23.12.2011] http://www.ursus-breweries.ro/media/comunicate-de-presa/[accesat la data de

23.12.2011] http://www.revista-piata.ro/

Ursus_Breweries__Rezultate_bune__in_conditii_de_piata_dificile-id3690.html[accesat la data de 05.01.2012]

http://www.ziare.com/afaceri/investitii/burger-cade-in-topul-celor-mai-baute-beri-din-

romania-856420[accesat la data de 05.01.2012] Bürger, cea mai cumpărată bere - Oradea.Net[accesat la data de 05.01.2012] http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/103809/O-relansare-de-2-mil-euro-

Berea-Carlsberg-are-o-noua-identitate.html[accesat la data de 05.01.2012] http://www.magazinulprogresiv.ro/articol/1341/

Cresterea_vanzarilor_de_bere_la_mana_consumatorilor.html[accesat la data de 05.01.2012]

http://www.adevarul.ro/financiar/media/marcile-cuceri-mintea-buzunarele-consumatorilor_0_31197811.html[accesat la data de 05.01.2012]

rapoarte ale Asociaţiei Producătorilor de Bere din România (APBR); Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (INSSE) – “Anuarul Statistic al României” –

2010; http://www.zf.ro/companii/cine-a-pierdut-cota-de-piata-in-bere-pretul-si-investitiile-in-

promovare-au-schimbat-topul-marcilor-de-bere-5482665/[accesat la data de 10.01.2012] http://www.visionwise.ro/ro/studii-sindicale/[accesat la data de 10.01.2012] http://www.retail-fmcg.ro/fmcg/heineken-lanseaza-the-entrance-o-noua-campanie-de-

brand.html[accesat la data de 10.01.2012] http://www.hipmag.ro/2011/03/04/becksperience-2011/[accesat la data de 10.01.2012]

http://www.horeca.ro/restaurante/food-beverage/1425-heineken-romania-ii-mrete-portofoliul-dup-un-an-2010-bun-.html[accesat la data de 10.01.2012]

http://www.strategic.ro/publicitate/ursus-lanseaza-campania-%E2%80%9C22-de-milioane-de-suporteri-o-singura-inima%E2%80%9D.html[accesat la data de 10.01.2012]

BIBLIOGRAFIE

„Ziarul Financiar” „Saptamana Financiara” „Jurnalul National” „Cotidianul” „Romania Libera” „Evenimentul Zilei” www.minind.ro www.insse.ro www.hotnews.ro www.berariiromaniei.ro