BAZELE STIINTEI NURSINGU-ULUI

1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei

C1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la I razboi mondial:1.1. autoingrijirea 1.2. ingrijiri acordate de vindecatori, vraci, preoti, cavaleri, calugari si calugarite

1.3. ajutoarele medicului

1.4. aparitia caselor de ingrijire, a spitalelor

2. Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial:

2.1. scoli pe langa biserici si ordine religioase, calugari, calugarite

2.2. Florence Nightingale prima scoala laica

2.3. Societatea de Cruce Rosie. Organizatii si asociatii profesionale: OMS; ICN

3. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial

3.1. asistentii medicali-ajutoare ale medicului, asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati3.2. aparitia primei teorii de ingrijire, procesul de ingrijire.

3.3. dezvoltarea si inovarea invatamantului

2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra

C2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra

1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala:

1.1. comuna primitiva; practici magice, ingrijiri realizate de tamaduitori

1.2. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti, medici militari romani, vindecatorii rurali, practici magice.

1.3. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti, calugari ortodocsi si catolici, medici laici; spitalele manastirilor si asezamintele medico-sociale orasenesti.

2. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIV XVIII

2.1.ingrijiri efectuate de medici, barbieri-chirurgi, moase, baiesi, calugari, vraci

2.2. asistenta publica, marile epidemii, prima scoala pentru moase.

3. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIX

3.1. legislatia sanitara, organizarea sanitara

3.2. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari, moase

4. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare, personalitatii reprezentative.

3. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului

3. Analizeaza principalele teoriei stiintifice ale nursingu-lui

1. Teoria V. Henderson

1.1. postulate, valori, elemente cheie: scop, beneficiar (client), rolul asistentului medical, surse de dificultate, interventii, rezultat.

1.2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor, planificarea interventiilor, efectuarea interventiilor, evaluarea si reajustarea.

2. Teorii: D. Orem, M. Rogers, C. Roy, M. Sevin, B. Neuman, N. Roper (tema centrala, conceptia despre om, elemente cheie, definitia nursingu-lui, conceptia despre procesul de ingrijire, aplicabilitatea in practica ingrijirilor, originea teoriei.

4. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale.

C4. Analizeaza rolurile si functiile asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale

1. Definitia, rolurile si functiile asistentului medical conform legislatiei in vigoare, normelor europene, ICN, ANA, OMS. Strategia Sanatate 21.

2. Statutul asistentului medical in cadrul echipei medicale conform legislatiei. Locul de munca.

5. Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical.

C5. Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale secifice asistentului medical - 1. Competente profesionale conform legislatiei

2. Calitati si abilitati: fizice, morale, intelectuale, tehnico manageriale.

Florence Nightingale

Nscut: 12 mai 1820 Florena, Italia

Decedat13 august 1910 Londra, Anglia:

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d.13 august 1910) a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmier modern, dar i un statistician important. Datorit ambiiei i devotamentului de care a dat dovad, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat n instituii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar i cu personal de specialitate gata oricnd s ngrijeasc bolnavii. Datorit altruismului i personaliti sale, Florence Nightingale i-a consacrat ntreaga via ajutorrii bolnavilor din spitale.

Date biografice

Florence Nightingale s-a nscut ntr-o familie britanic bine poziionat n societate. Prinii ei, William i Fanny Nightingale, fceau parte din acea categorie de oameni nstrii, cu proprieti imobiliare, deschii cltoriilor. Una dintre cltoriile fcute, i anume cea din 12 mai 1820, de la Florena, a adus cu sine un nou copil, i anume pe Florance. cele dou fete ale familiei au fost educate cu scopul de a deveni viitoare doamne n lumea burghez britanic. Cu toate acestea, Parthenope, sora cea mare a Florencei, era interesat de desen, broderie i reete culinare, n timp ce Florence petrecea foarte mult timp studiind latina, matematica i filozofia. Se spune ca Florence Nightingale avea, nc din copilrie, probleme emoionale, explicabile poate doar dac ne gndim c tatl su era o persoan retras, n timp ce mama sa era entuziast i jovial. Dorina de a-i ajuta semenii a aprut din adolescen, confirmarea fiind nsemnrile ei din jurnalele acelei vremi. Cu timpul, sentimentele sale au devenit i mai puternice. Se simea limitat i inutil i i cuta ocupaii care s ofere un sens vieii. Aceste dorine puternice contraveneau planurilor mamei sale, care ar fi dorit s-o mrite.

Tnra Florence Nightingale

Anul 1837 a fost decisiv n viaa ei. Aa cum reiese din nsemnrile sale din 17 februarie, Florance a avut o revelaie: "Dumnezeu mi-a vorbit i m-a chemat n slujba Lui". Afirmaia a dat natere unor controverse, dar Florance nu a fost o persoan care s sufere din punct de vedere psihic i nici nu a fost o mptimit a religiei. Tocmai din aceast cauz nu poate fi acuzat de misticism.

Anul 1839 a nsemnat pentru cele dou surori momentul iniierii n viaa familiei regale, deoarece au fost prezentate la Curte i i-au petrecut vacana la Londra. A fost perioada n care mama lor i-a dublat eforturile pentru a le mrita. Aflarea vetii c Florance va deveni infirmier a avut consecine violente. n perioada victorian, infirmierele erau desconsiderate de ctre clasa burghez, spitalul nu era nici pe departe cel mai indicat loc pentru o viitoare doamn de societate. Prinii si s-au opus categoric deciziei luate de fiica lor, interzicndu-i orice aciune n acest sens. Reacia prinilor i-a provocat o depresie puternic, Florance pierzndu-i astfel dorina de a mai tri. n tain, a adunat ct mai multe informaii privind desfurarea activitii spitalelor din Anglia, starea lor sanitar i tratamentul oferit. i-a dezvoltat astfel planul de creare a unui sistem de tratament medical adecvat. n aceast perioad i-a cunoscut la Roma (1847) pe Sidney i Liz Herbert, secretarul de stat al Angliei i soia acestuia. n momentul n care a mplinit 31 de ani, Florence s-a decis s plece n Germania, lsnd n urm restriciile impuse de familie, pentru a urma cursuri de specialitate.Dup ntoarcerea n Regat, Liz Herbert a recomandat-o pentru funcia de directoare a spitalului pentru femei din Harley Street. Instituia dup spusele lui Charles Dickens, a fost transformat de Florance ntr-un adevarat spital: cu buctrie, grupuri sanitare, farmacie, lifturi i clopoele pentru solicitarea ajutorului. Adevrata capacitate de organizare i-a artat-o abia n anul 1854, n timpul rzboiului din Crimeea.

Rzboiul din Crimeea

Contribuia cea mai cunoscut a lui Florence a avut loc n timpul Rzboiului din Crimeea. Condiiile din spitalele pentru soldaii englezi rnii n Crimeea, descrise de primul reporter de rzboi din istorie, William Russell, erau nfricotoare - lipsea ngrijirea medical de specialitate iar igena era inexistent. Pentru a dezamorsa situaia, guvernul britanic a hotrt s trimit pe cineva capabil care s se ocupe de acest serviciu i anume pe Florence Nightingale. Aceasta, nsoit de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Bazele britanice erau amplasate n Scutari, Turcia, la 545 km de Crimeea.

Acolo au descoperit soldaii rnii ru ngrii de staff-ul medical supraepuizat ca urmare a indiferenei oficiale. Pe deasupra, era o lips de medicamente, igiena era neglijat, iar infeciile n masa erau rspndite, multe fiind fatale. Nu exista echipament pentru prepararea mncrii pentru pacieni. Doctorii britanici desconsiderau aportul infirmierelor n recuperarea postoperatorie a rniilor.

Florence i colegile ei au nceput prin curirea temeinic a spitalului i a echipamentului, precum i prin reorganizarea ngrijirii pacienilor. Dar, n perioada n care s-a aflat la Scutari, rata mortalitii nu a sczut, ba din contr, a nceput s creasc, fiind cea mai mare dintre spitalele din regiune. n timpul primei sale ierni la Scutari, 4077 de soldai au murit acolo, majoritatea din cauza unor boli ca tifosul, holera i disinteria, nu din cauza rnilor. Condiiile din spital erau fatale pentru pacieni din cauza suprapopulrii, ventilaiei proaste i a lipsei grupurilor sanitare. O comisie sanitar a guvernului Britanic a fost trimis la un moment dat i a reglat aceste aspecte. Mortalitatea a fost redus.

Nightingale a continuat s cread c rata de mortalitate a crescut din cauza alimentaiei proaste i suprancrcrii cu soldai. Dup ce s-a ntors din Marea Britanie, ea a nceput s colecteze dovezi pentru a le prezenta Comisiei Regale pentru Snatate n Armat pentru a demonstra c majoritatea soldailor au fost omori de condiiile proaste din spitale. Aceasta experien a influenat-o i mai trziu n carier, ea susinnd mereu importana condiiilor de trai. Ca urmare, a contribuit la reducerea mortalitii n Armat pe timp de pace ndreptnd atenia asupra aspectelor ce in de igiena n spitale.

O dat cu mrirea numrului de rnii adui de pe front, spiritul organizatoric al lui Florance a fost apreciat de ctre doctori. n acea perioad, ea i-a dobndit numele de "Lady with the Lamp" (Femeia cu lampa), deoarece personalul infirmier fcea turul de noapte al saloanelor. Totui, n momentul n care spitalul a nceput s funcioneze normal, ea s-a mbolnvit att de grav, nct, dup revenirea n Anglia, la vrsta de 37 de ani, a rmas paralizat la pat.

ntoarcerea acas

Ambiia ei a depit invaliditatea astfel nct a condus aciunea de organizare a spitalelor de garnizoan din Anglia, a creat un sistem de sntate n India, a nfiinat i a condus colile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul c, practic, consultaiile aveau loc n dormitorul lui Florance sau prin coresponden. I-au cerut prerea minitri, generali i directori, iar ea le-a rspuns cu acelai profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieii, s scrie peste 17000 de scrisori, ceea ce-i confer cel mai nalt loc n istoria epistolografiei.Datorit ei, s-a nfiinat Academia Medical Militar i coala de infirmiere de lng Spitalul Sf.Thomas.

Cu timpul, depresia ei, revenit sub influena bolii, s-a agravat. Florence a limitat contactul cu exteriorul pn la minimul necesar. Se simea singur i nemplinit. Niciodat nu s-a cstorit, dei spre bucuria mamei, la nceput, a avut muli pretendeni. Unul dintre ei, Richard Monckton Milles, a iubit-o toat viaa. Din pcate, refuzat dup apte ani de ncercri, acesta nu s-a mai ntors niciodat. La btrnee s-a mpcat cu oamenii: mult timp i l-a petrecut cu infirmierele "sale" la picnicurile organizate la proprietatea surorii sale din Chaydon i i-a vizitat familia. n anul 1901 i-a pierdut definitiv vederea, ceea ce a mpiedicat-o s mai poarte coresponden. ase ani mai trziu, ca recunoatere a activitii sale, i s-a acordat "Ordinul pentru merite deosebite".

Florence Nightingale a murit pe 13 august 1910 i a fost nmormntat n cavoul familiei din East Wellow.

Contribuii statistic

Florence Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale. n cartea Notes on Nursing (Observaii privind ngrijirea bolnavilor) ea a elaborat o ierarhie revoluionar pentru acele timpuri, privind igena, hrana, iluminatul ncperilor i ngrijirea sugarilor.

Programul Organizaiei Mondiale a SntiiSntate pentru Toi n Secolul 21Politica Organizaiei Mondiale a Sntii, pentru urmtorii 20 de ani, n vederea asigurrii condiiilor necesare tuturor oamenilor de a Obine i Menine cel mai nalt nivel posibil de Sntate de-a lungul pe toata Viaa.

Politica Sntate21 a Departamentului European al OMS conine urmtoarele elemente principale:

1 Scop Unic i Constant este atingerea Potenialului Maxim de Sntate pentru toi Europenii. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer Cunotinele i un Set de Instrument Eficiente ( Accesarea, Directarea i Cocreerea Energiei de Homeostazie folosind Tehnica Radiant) la dispoziia fiecrui absolvent pentru Recuperarea, Conservarea i Creterea ( indiferent de Vrst ) a Sntii i Performanelor, att pentru el ct i pentru cei din comunitate ( Familie, Loc de Munc, Prieteni ). Folosirea Tehnica Radiant se face n deplin Siguran i n Sinergie cu orice Tratament, Procedur sau Intervenie Medical, amplificnd efectul benefic al acestora, reducnd efectele secundare i nlturnd riscul apariiei unor efecte paradoxale;2 Ci Principale pentru atingerea Obiectivului:

1. Promovarea i Protejarea Sntii Oamenilor pe tot cursul Vieii. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite prin cei 4R ( accesarea Radianei interioare, Rspunderea personal, Reeaua de Suport i resursele naturale ) restaurarea Zilnic a Vitalitii consumate de Agenii Stresori;

2. Reducerea Incidenei i Suferinelor provocate de Bolile i Accidentele grave. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant, permite ca prin refacerea Energiei de Homeostazie s reduc Incidena Bolilor i Accidentelor Grave concomitent cu Reducerea Timpului i Efortului necesar Recuperrii cnd acestea totui au aprut;

3 Valori de Baz care formeaz fundamentul etic al Politicii de Sntate:

1. Sntatea ca Drept Fundamental al fiecrui OM. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer posibilitatea practic de obinere direct a acestui drept, fr a mai atepta acel timp n care el va fi oferit, fr discriminare fiecrei persoane, de cei care ne conduc;

2. Echitatea n Sntate i Solidaritatea n Aciune ntre ri, Grupuri de oameni din fiecare ar i ntre Sexe n cadrul Grupului. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant pe lng faptul c nu face nici o discriminare ntre Cursani, el ofer posibilitatea ( prin Sesiunile de Punere n Form, Directri i Cocreere ) realizarea unei Solidariti Reale i Eficiente ntre Oameni;

3. Participarea ( cu gestionarea contribuiilor i costurilor ) a tuturor oamenilor, grupurilor, comunitilor, instituiilor, organizaiilor i sectoarelor la dezvoltarea serviciilor de sntate. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite ( prin refacerea Energiei de Autoreglare i Regenerare ) reducerea Costurilor i implicit a Contribuiilor Personale ale Persoanei, Familiei i Comunitii destinate Sntii.

4 Strategii Principale de Aciune pentru a asigura Susinerea tiinific, Economic, Social i Politic a Implementrii programului Snatate21:

1. Strategii Multisectoriale pentru a implica toi Factorii care afecteaz Sntatea. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer Cunotinele i Instrumentele necesare adoptri n Viaa Personal, a Familiei i la Locul de Munc a unei Strategii Multisectoriale Simple i Eficiente de diminuare a Riscului mbolnvirilor;

2. Programe i Investiii pentru Promovarea Snti i ngrijirea Clinic bazate pe Eficien dovedit a acestora. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant este un Curs de Promovare a Sntii Eficient, Simplu i Accesibil tuturor Oamenilor. Folosirea Cunotinelor i Instrumentelor oferite de acest curs, va permite o Cretere a Eficienei ngrijirilor Clinice i o Reducere semnificativ a timpilor de Recuperare i Reintegrare Profesional i Social a Bolnavilor sau Accidentailor;

3. O Asisten Primara de Sntate Integrat la nivel Familiar i Orientat Comunitar alturi de un Sistem Spitalicesc Flexibil. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer Medicului de Familie i celor nscrii pe listele lui o tehnologie Simpl i Eficient de Promovarea Sntii, Prevenirea mbolnvirilor i Recuperarea Sntii, permind Medicului de familie s asigure Asistena Medical unui numr mult mai mare de Asigurai Mulumii i Loiali cu avantajele Economice i Profesionale corespunztoare. Refacerea Energiei de Homeostazie, Armonizarea, Directarea i Cocreerea vor reduce Durata i Costurile Spitalizrii urmat de o Recuperare Rapid, Durabil i Eficient;

4. Un Partenariat Extins (Familie, coal, Loc de Munc, Comunitate Local i ar) n Participarea la toate Procesele de Promovarea i ngrijirea Sntii att la Stabilirea Deciziilor ct i la Implementarea i Gestionarea Costurilor acestora. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite absolvenilor ( prin Cunotinele i Instrumentele obinute ) s devin Parteneri Reali, Eficieni, Siguri i Integrai cu uurin tuturor Programelor de Promovare i ngrijire a Sntii la toate cele 3 nivele ( Personal, Familial, Locul de Munc sau Comunitate Local );

21 Obiective care stau la baza Politicilor de Sntate n toate rile Europei pe urmtorii 20 de Ani i vor fi folosite la Evaluarea Anual a Progreselor realizate de fiecare ar n mbuntirea i Protejarea Sntii tuturor Cetenilor alturi de Reducerea Riscurilor de mbolnvire:

1. Solidaritate pentru sntate ntre toate rile din Europa prin Partajarea Viziunii, Resurselor, Cunoaterii i Expertizei la nivel European. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite realizarea unei Solidariti Reale la Nivel European i Mondial n domeniul Sntii prin folosirea unor Instrumente Simple dar Sigure i Eficiente ale Tehnicii Radiante ( Directarea Individual i de Grup pentru Evenimente, Proiecte i ngrijorri alturi de Cocreerea Energiei de Homeostazie );

2. Echitate n Sntate prin Reducerea Inechitilor ntre diferitele Grupuri Umane folosind Politici, Legislaie i Activiti specifice. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant este o Activitate Simpl dar Eficient destinat Reducerii Inechitii n Accesul la Serviciile de Sntate att prin Reducerea Costurilor de ngrijirea Sntii a absolvenilor, ct i prin Creterea Continu a Performani Umane a acestora. Resursele Financiare Economisite ( prin Reducerea Costurilor ), alturi de Contribuiile Suplimentare destinate CNAS i Bugetului de Stat ( cot parte din Retribuirea Performanelor Umane ) vor putea fi folosite pentru a reduce Marile Inechiti existente azi n domeniile Sntii i Educaiei;

3. Un nceput Sntos n Via prin Investiii Sociale i Economice n Viaa Prinilor i Familiilor, acces la Servicii de Reproducere i Sntatea Copilului. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite Refacerea Strii de Sntate a viitorilor Prini nainte de Concepie, asigurarea unui Optim Fizic, Psihic, Social i Material al Mamei pe Timpul Sarcinii, Asistarea de la Distan ( n Timp i Spaiu prin Directri i Cocreeri ) a mamei i Copilului pe Timpul Naterii, alturi de asigurarea unui Confort Material, Psihic, Social i Educaional al Copilului i Familiei ( Armonizri, Directri i Cocreeri );

4. Sntatea Tinerilor prin Asigurarea unui mediu Fizic, Social i Economic Sigur i Susintor folosind Cooperarea dintre Serviciile de Sntate, Educative i Sociale. Acestea trebuie s lucreze mpreun pentru a contracara cauzele unei Imagini de Sine proast a Tinerilor, mbuntirea capacitii lor de a Coopera cu Situaiile Stresantedin viaa lor i pentru a construii i menine relaii sociale, rspunznd la cerinele lor psihosociale. Este necesar o Evaluare periodic a Strii de Sntate a Copiilor i Adolescenilor, inclusiv a Sntii lor Emoionale. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer Tinerilor Cunoaterea i un Set de Instrumente Simple dar foarte Eficiente pentru Redescoperirea Sinelui i a Adevratului Drum n Via, Creterea Capacitii de a Coopera cu Situaiile Stresante, Construirea i Meninerea unor Relaii Sociale Optime, Creterea Continu a Capacitilor de Asimilare, Creativitate, Adaptabilitate i Performan;

5. mbtrnire Sntoas prin asigurarea Locuinei, Venitului i altor necesiti destinate mbuntirii Autonomiei i Productivitii Sociale folosind Promovarea i Protecia Sntii pe tot timpul Vieii. Serviciile de Sntate i Sociale la nivel comunitar trebuie s-i ajute persoanele n vrst s devine mai Active i s se Ajute Singure; Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant ofer fiecrui Cursant Cunotinele i Instrumentele necesare Recuperrii i Conservrii Sntii alturi de Creterea Performanelor Fizice, Intelectuale i Sociale pe tot timpul vieii. Prin mbuntirea Continu a Autonomiei i Productivitii Economice i Sociale Cursanii i pot asigura Locuina, Venitul i celelalte condiii necesare unei Viei Fericite i pline de Satisfacii. n cazul persoanelor afectate deja de Boli Cronice specifice, Instrumentele Tehnica Radiant nsuite n cadrul Cursului ( Armonizarea, Accesarea, Directarea i Cocreerea ) permit ( alturi de Tratamentele i Regimul Alimentar recomandat de Medic ) ncetinirea Evoluiei Afeciunii, Stabilizarea i ulterior Reversarea ei;

6. mbuntirea Sntii Mentale prin Adaptarea Condiiilor de Lucru i Via pentru a obine i ntrii un Sens al Coerenei i al Relaiilor Sociale, concomitent cu creterea Capacitii de a Coopera cu Situaiile i Evenimentele Stresante Pentru cei care au AfeciuniMentale se propun creterea Calitilor Serviciilor de Sntate Mental. Cursul Managementul Stresului folosind Tehnica Radiant permite (prin Instrumentele i Cunotinele oferite ) o mai mare Adaptare la Condiiile de Lucru i Via Reale, o Eficient Cooperare cu Agenii stresori, o Clarificare a Relaiilor Sociale i o Reducere a Timpului i Costurilor de Recuperare din Afeciunile Mentale;

7. Reducerea Bolilor Transmisibile prin Eradicarea sau Eliminarea Poliomelitei, Pojar i Tetanos Neonatal folosind Monitorizarea agreat Internaional, Imunizare i Strategii de Control;

8. Reducerea Bolilor Netransmisibile prin Prevenirea i Controlul Factorilor de Risc al acestora folosind noi Politici de Sntate Public inclusiv noua Micare European pentru un Stil de Via Sntos ( Reversarea Global a celor 5 Pandemici Majori );

9. Reducerea Vtmrilor provocate de Violen i Accidente prin acordarea unei atenii deosebite Siguranei i Coeziunii Sociale la Locul de Munc i n Comunitile Umane;

10. Un Mediu Fizic Sntos i Sigur prin Planuri Naionale i Regionale referitoare la Mediu i Sntate folosind Instrumente Legale i Economice pentru reducerea Deeurilor i Polurii;

11. O Via Sntoas prin activiti de sprijinire a Opiunilor Sntoase n Nutriie, Exerciii Fizice i Sexualitate + Cooperare cu Stresul. Oamenii trebuie s poat s-i dezvolte i utilizeze ntregul potenial pentru avea o via economic, social i mental mulumitoare. Este necesar realizarea unei Infrastructuri Eficiente prin care cele mai noi Informaii despre Sntate s fie puse la dispoziia oamenilor prin Cursuri i Informare Continu.

12. Reducerea Rului provocat de Alcool, Droguri i Tutun prin Strategii de Prevenire a Dependenelor i Tratare a celor Dependeni. Sunt necesare Strategii Educaionale destinate mbuntirii Stilului de Via i a Strii de Bine, ajutndu-i pe oameni s-i Gestioneze mai bine Viaa i s aib Opiuni Sntoase.

13. Stabilimente pentru Sntate prin Mecanisme Multisectoriale de a face Locuinele, colile, Locurile de Munc i Oraele mult mai Sntoase;

14. Responsabilitate Multisectorial pentru Sntate prin Evaluarea Impactului asupra Sntii a tuturor Sectoarelor din Viaa i Activitatea Uman;

15. Un Sistem de Sntate care Integreaz Serviciile de Sntate Primar a Familiilor i Comunitilor cu un Sistem Spitalicesc Flexibil;

16. Gestionarea Calitii ngrijirilor Medicale prin folosirea Eficienei Dovedite a ngrijirilor Medicale n Programele de Dezvoltare a Serviciilor de Sntate;

17. Finanarea Serviciilor de Sntate i Alocarea Resurselor prin Creterea Acoperirii Universale, Solidaritii Naionale i Sustenabilitii, alturi de o Alocare a unor Resurse Financiare Suficiente Nevoilor de Sntate Prioritare;

18. Dezvoltarea Resurselor Umane pentru Promovarea i ngrijirea Sntii prin punerea la Baza Educaiei pentru Sntate a acestor principii, iar Profesionitii din Sntatea Public s acioneze ca Iniiatori cheie i Avocai ai Sntii de la Comunitatea Local pn la nivel Naional;

19. Cercetarea i Cunoaterea din Sntate s fie orientat ctre nevoile Prioritare ale acestor Obiective, oferind Mecanismele Practicii Medicale folosind Cercetarea tiinific;

20. Mobilizarea Partenerilor din Sntate prin realizarea unor Coaliii i Aciuni reunite in Promovarea i Refacerea Sntii, cu Identificarea i Evaluarea beneficiilor mutuale ale Investiiilor n acest domeniu;

21. Politici i Strategii destinate Sntii pentru Toi s fie Formulate i Implementate de la Nivel Naional la Nivel Local implicnd Sectoare i Organizaii Semnificative avnd la baz aceste 21 Obiective.

RESPONSABILITATEA MEDICO-LEGALA IN LEGATURA CU ACTUL MEDICAL

ANGELA NEGREANAsistenta medicala sefaClinica Medicala I Cluj-NapocaI. DEONTOLOGIA MEDICALA SI RELATIILE ACESTEIA CU ETICA MEDICALAIn lumea neavizata, notiunea de etica se confunda adesea cu notiunea de deontologie. In realitate, aceste doua notiuni isi au definitia si continutul lor. Este adevarat ca unele elemente de deontologie se suprapun cu cele de etica, dar aceasta situatie apare numai in anumite cazuri.

ETICA este stiinta sociala care se ocupa cu studiul valorilor si conditiei umane din perspectiva principiilor morale si cu rolul lor in viata sociala; incearca, la modul sistematic, sa inteleaga si sa accepte anumite comportamente umane, judecandu-le din prisma moralei.

Etica medicala se preocupa de aspectele morale ale practicii medicale, intregul comportament uman fiind modelat de-a lungul secolelor in jurul unor valori fundamentale: viata si libertatea.

Pornind de la aceste doua valori, putem construi doua principii etice:

respectul datorat vietii;

respectul autonomiei persoanei.

Particularizand aceste doua principii la practica medicala, se nasc numeroase dileme, etice, care sunt augumentate si de schimbarile in conceptiile traditionaliste privind obligatiile morale in general sau in particular daca ne referim la relatia cadru medical pacient.

Exemple de dileme etice sunt:

mentinerea in viata a unui pacient dependent de aparate;

dreptul la euthanasie;

dreptul la intreruperea cursului normal al sarcinii;

feritilizarea in vitro cu mama purtatoare;

transplantul de tesuturi si organe "post-mortem".

Alaturi de cele doua principii etice enuntate anterior mai pot fi enuntate si alte principii etice:

principiul binefacerii adica trebuie sa faci bine, dar acest bine trebuie sa fie util si efectul sau sa fie mai puternic decat efectul negativ al actiunii de binefacere;

principiul justitiei adica de a se da fiecaruia ceea ce merita;

principiul nonmaleficientei adica nu trebuie provocat raul sub nici o forma. Acestea sunt si un motto al activitatii medicale sub forma "primum non nocere" mai intai sa nu faci rau.

DEONTOLOGIA desemneaza exigentele etice legate de exercitarea unei profesiuni si care se concretizeaza in cadrul deontologic adoptat de un anumit corp profesional.

Aceste coduri deontologice sunt rezultatul unui consens al majoritatii profesionale si asigura un standard de calitate al profesiunii respective.

In domeniul medical cel mai vechi cod deontologic este juramantul lui HIPPOKRATES alaturi de care trebuie amintite si juramantul de initiere CARAKA SAMHITA din India sec. I, Juramantul ASAPH (text evreiesc din sec III) etc.

Deontologia se focalizeaza in special asupra lumii medicale dar ea se intalneste si in alte domenii in care este necesara o atitudine cat mai corecta (publicistica, ziaristica etc.).

In lumea medicala care cuprinde pe toti cei ce lucreaza in domeniul medical exista o obligatie si o responsabilitate care se intalneste la nivel de UNICAT fata de celelalte profesii pentru ca se lucreaza cu bolnavul si cu viata omului.

Totul este legat de responsabilitate.

Prima idee in cadrul deontologiei este umanismul in medicina.

Personalul medical practica o profesiune prin excelenta umanista, in favoarea omenirii.

Umanizarea medicinei s-a facut destul de lent in sensul ca metodele de lucru, tehnicile din domeniul medical chiar daca vizau vindecarea sau alinarea suferintelor se produceau cu brutalitate datorita lipsei mijloacelor analgezice.

In general etica medicala se ridica la nivelul unor norme stiintifice care traduc in viata umanismul. Astfel se leaga ideea de etic si deontologic.

II. RESPONSABILITATEA MEDICALA

Actul medical este un act benefic societatii si are in vedere salvarea vietii, prelungirea vietii, prevenirea infirmitatilor, usurarea suferintelor, cresterea, mentinerea sau redarea intregului potential fizic si psihic, reintregirea sau reinsertia sociala etc.

Scopul echipei medicale este acela de a salva viata bolnavului si a-l proteja de orice risc.

Din pacate, in profesiunea noastra se poate intalni si situatia neplacuta de a gresi sau a lucra superficial.

Greseala medicala se poate defini ca incalcarea regulilor de conduita profesionala in raport cu cazul dat si cu conduita altui medic intr-o situatie similara.

Greseala incepe acolo unde inceteaza disputele stiintifice, iar medicul, daca a avut mai multe alternative de lucru, nu este vinovat daca a acceptat-o pe cea mai adecvata experientei sale.

Comparand greseala cu eroarea, putem spune ca greseala este de domeniul corectitudinii medicale, pe cand eroarea de fapt este de domeniul cunoasterii medicale.

GRESEALA

Cauzele greselii sunt:

informarea insuficienta;

nesupravegherea bolnavului;

inalcarea consimtamantului;

greseala de diagnostic, prognostic sau tehnica medicala.

Raspunderea juridica medicala evolueaza intr-o raspundere:

subiectiva unde vinovatia este rezultatul direct al unui act medical;

obiectiva bazata pe riscul in activitate, care spune ca cine isi asuma un risc prin exercitarea unei activitati, isi asuma si responsabilitatea efectelor nedorite;

Jurisprudenta medicala recunoaste mai multe tipuri de responsabilitati:

disciplinara;

administrativa;

contractuala;

civila;

delictuala;

penala.

In marea mjoritate a cazurilor raspunderea cadrului medical se bazeaza pe culpa adica lipsa intentiei de a face rau culpa rezultata din nesocotirea unor indatoriri profesionale.

Sub aspect juridic culpa poate fi:

in faciendo cand nu se aplica un tratament sau se aplica necorespunzator;

in omitendo cand se omite sa se faca ceva ce este necesar;

in eligendo cand nu sunt alese procedeele adecvate si utile pacientului;

in vigilando cand nu se supravegheaza adecvat bolnavul.

Dupa gravitate culpa poate fi:

culpa lata (grava);

levis (medie);

levissisima (a prevederii exceptionale).

In concret, cadrului medical i se poate imputa:

culpa prin necunoasterea faptelor medicale sau a notiunilor medicale (ignoranta de baza);

culpa prin lipsa de dexteritate, de pragmatism sau de indeplinirea unor manopere tehnice elementare;

culpa prin diligenta, prin lipsa de grija (este rezultatul neglijentei care poate duce la prejudicierea intereselor bolnavului);

culpa prin usurinta cand, cadrul medical, in mod usuratic, gandeste ca urmarile negative nu se vor produce, dar in realitate ele intervin;

culpa prin imprudenta constituie o incalcare a regulilor de conduita profesionala, de previziune stiintifica.

EROAREA

Eroarea poate fi:

de fapt datorita dezvoltarii insuficiente a medicinii, nu atrage responsabilitatea cadrului medical;

de drept (de norma) datorata insuficientei pregatirii si incalcarii indatoririlor , atrage responsabilitatea cadrului medical.

Eroarea de drept (de norma) tine de:

imperfectiunea cadrului medical;

de reactivitatea bolnavului;

de inteligenta cadrului medical.

In ce priveste sistemul acoperirii riscurilor profesionale prin asigurari de raspundere civila profesionala. CAS a organizat un sistem de asigurare de raspundere civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.

Desi masura este intampinata cu reticenta de corpul medical care refuza inca sa constientizeze importanta responsabilitatii actului medical, ea este absolut necesara pentru protectia intregului personal sanitar.

Viitorul va fi unul in care pacientii vor fi mult mai atenti la serviciile medicale de care vor beneficia si corpul medical mult mai constient si mai precaut in ceea ce priveste responsabilitatea fata de actul medical.

III. RASPUNDEREA PENALA

Raportul juridic de drept penal ia nastere prin savarsirea de catre o persoana fizica a unei infractiuni.

Infractiunea este fapta omului, care prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala. Raspunderea penala este consecinta nesocotirii dispozitiei normei juridice penale.

Savarsirea faptei penale (a infractiunii) atrage raspunderea penala a faptuitorului, iar raspunderea penala atrage sanctionarea acestuia si aplicarea unei pedepse.

Tipuri de sanctiuni:

pedepsele: principale detentia pe viata; inchisoare de l5 zile la 30 ani;

amenda de la 100.000 pana la 50.000.000 lei;

complementare interzicerea unor drepturi pe o perioada de la 1 10 ani;

degradarea militara;

accesorii interzicerea unor drepturi si intervin dupa executarea pedepsei (ridicarea dreptului de libera practica).

masuri de siguranta sanctiuni de drept penal, preventive, care se iau impotriva persoanelor ce au savarsit fapte prevazute de legea penala;

masuri educative.

Infractiuni savarsite de catre personalul medical sau in legatura cu activitatea medicala

Infractiuni prevazute de Codul Penal:a. Uciderea din culpa (art. 178 al. 2, 4, 5);

b. Vatamarea corporala din culpa (art. 184 al. 3, 4, 5);

c. Provocarea ilegala de avort (art. 185);

d. Insulta (art. 205);

e. Calomnia (art. 206);

f. Divulgarea secretului profesional (art. 196);

g. Executarea fara drept a unei profesiuni (art. 281).

h. Infractiuni contra sanatatii publice

zadarnicia combaterii bolilor (art. 308);

contaminarea venerica si transmiterea HIV (art. 309);

sustragerea de la tratament medical (art. 309*);

infectarea apei (art. 311);

traficul de stupefiante (art. 312).

Raspunderea penala pentru o infractiune se declanseaza fie prin reclamatia bolnavului, fie a familiei acestuia si se soldeaza cu sesizarea din oficiu a organelor de justitie.CONCLUZII1. Profesionalismul trebuie sa se manifeste in permanenta si atunci suntem ocrotiti.

2. Prevenirea greselilor si erorilor medicale se face printr-o pregatire continua la locul de munca si prin cursuri organizate pe profile, specialitati.

3. Este necesara cresterea rolului organizatiei "Colegiul asistentilor medicali" in pregatirea cadrelor medicale din unitatile sanitare, dar cu implicare si in pregatirea la nivelul scolilor sanitare.