Portofoliu Nursing

7/21/2019 Portofoliu Nursing

http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-nursing 1/29

Portofoliu: Fiinţa Umanăşi Nursing

Elev redactor : Andronic IoneliaClasa IB AMG

Profesor coordonator : Dna Diriginte Dumitraşcu Mariana

ŞCOALA A!I"A#$ PO"LICEAL$ %CA#OL DA&ILA' ( )ocşani

PROMOŢIE : 2014201!

1



Ce este nursing-ul?

Prof"siun"a #" nursing $r"su$un":

Promovarea sanatatii si prevenirea aparitiei boliiNursa tr"%ui" sa &" 'a$a%ila sa:

sta%il"as'a n"(oil" #" sanatat" si fa'torii #" ris' $"ntru

im%olna(ir" $" $lan &)i'* $si+ologi' si so'io'ultural,

i#"nti&'" si sta%il"as'a r"surs"l" $"ntru luar"a masurilor

im$otri(a ris'urilor $"ntru sanatat"* in'lusi( r"surs"l" so'ial"* 'at

si '"l" $"rsonal" al" in#i(i)ilor si al" '"lor a$ro$iati lor,

sfatuias'a si "#u'" $a'i"ntii si a$artinatorii a'"stora $ri(in#

$ro%l"m"l" #" sanatat" si sa in#rum" $a'i"ntii la s"r(i'iir"("lant" $"ntru a-utor si alinar"a suf"rint"lor.

Responsabilitatea acordarii ingrijirilor nursing generale

In $ra'ti'ar"a $rof"siunii sal"* nursa tr"%ui" sa urmar"as'a (in#"'ar"a*

r"'u$"rar"a si alinar"a suf"rint"lor si sa r"ali)")" a'"asta 'u r"s$"'t

$"ntru &inta umana* #orint"l"* n"(oil"* ast"$taril" si #r"$turil" sal". In

"/"r'itar"a in#atoririlor sal" nursa tr"%ui" sa:

a'or#" ingri-iri 'u $rof"sionalism,

'omuni'" si int"ra'tion")" 'u $a'i"ntii si a$artinatorii a'"stora

intro mani"ra 'ara't"ri)ata $" in'r"#"r" si im$li'ar",

i#"nti&'" si "(alu")" n"(oil" $a'i"ntului #" ingri-ir" $rin

$risma n"(oilor int"l"'tual"* s$iritual" si 'ultural",

a#un"* 'oor#on")" si anali)")" #at"l" $a'i"ntului $"ntru a

"la%ora $lanul #" ingri-ir" al $a'i"ntului, a'tion")" 'u 'om$"t"nta in ori'" situati",

ia #"'i)ii 'om$"t"nt" si sasi asum" r"s$onsa%ilitat"a 'a

$lanul #" ingri-ir" sa &" im$l"m"ntat* mo#i&'at 'an# "st" n"(oi"

si $astrat 'a #o'um"nt,

2



Date biografice despre VIRGINIA HENDERSON si cele ! ne"oi funda#entale

VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-aafirmat cu putere în instruirea i formarea în nursing i mai ales în cercetare. !stecreatoarea primei teorii tiinifice a ne"oilor de îngri#ire a omului s$n$tos i bolna".%acientul este o entitate comple&$' corpul i sufletul fiind inseparabile.

urmat cursurile colii *ilitare de +ursing în 19,1' pe cele ale olegiului %rofesorilor la ni"ersitatea olumbia' unde a absol"it în 19/0' iar din 19/0 pn$ în 1908 apredat cursuri de nursing la aceeai uni"ersitate.

%ersonalit$2i din istoria profesiei noastre

3n 194/ VIRGINIA HENDERSON s-a al$turat colii de +ursing 5ale' al c$rei decan' nnie arburton odric i-a fost mentor în primii ani de acti"itate profesional$. cetiani petrecui la 5ale au fost de ma&im$ producti"itate.irginia :enderson în calitate de profesor emerit a fost i consultant de nursingpentru întreaga lume. primit titlul de ;octor :onoris ausa a ni"ersit$ ii 5ale.ț

onsiliul 3nternaional al sistenilor *edicali a recunoscut în iunie 1984 c$ VIRGINIA

HENDERSON apar ine lumii - cnd i-a fost înmnat primul %remiu Christianne

Reimann - admind c$ ideile ei au trecut dincolo de graniele naionale. 3ntr-ade"$r

anii care au urmat i-au adus multe onoruri' (doctor onorific) i a fost solicitat$ s$ in$cursuri la olegiul <ritanic =egal de sistente *edicale' la Sorbona i la sociaia>aponez$ de +ursing.



Cele *+ nevoi fundamentale ale &I#GI!IEI ,E!DE#O!

*- !evoia de a res.ira si a avea o /una circulatie-0- !evoia de a se alimenta si 1idrata-2- !evoia de a elimina-

+- !evoia de a se misca si a avea o /una .ostura-3- !evoia de a dormi si a se odi1ni-4- !evoia de a se im/raca si de5/raca-6- !evoia de a7si mentine tem.eratura cor.ului in limite fi5iologice-8- !evoia de a fi curat si ingrrri9it ( de a7si .astra tegumentele si mucoasele

curate si integre-- !evoia de a evita .ericolele-*;-!evoia de a comunica-**-!evoia de a actiona conform .ro.riilor convingeri si valori ( de a .ractica

religia-*0-!evoia de a se reali5a-*2-!evoia de a se recreea*+-!evoia de a invata cum sa7ti .astre5i sanatatea<

4



Cu# au ap$rut pri#ele spitale?

"imot1= - Miller a scris >n anul *83 o lucrare antologic? intitulat? @"1e Birt1 of t1e,os.ital in t1e B=5antine Em.ire@- n aceast? lucrare( el a revoluionat efectiv conce.teleeistente la vremea res.ectiv? >n ceea ce .riveşte a.ariia s.italului şi rolul indiscuta/il alBisericii din acest .unct de vedere-

Biserica Ortodoxă şi apariţia spitalului -Miller o/serv? >nc? de la >nce.utul lucr?rii c? .rimele instituii care amintesc de s.ital au a.?rut >n cadrul Im.eriului Bi5antin: @Acesteenones /i5antine au re.re5entat nu doar .rimele instituii .u/lice care au oferit >ngri9iremedical? celor /olnavi( ci şi cele care au condus la crearea mediilor s.italiceşti din cursulEvului Mediu( de la care att A.usul Latin( ct şi #?s?ritul islami5at şi7au de5voltat facilit?ile

.entru /olnavi- A scrie des.re a.ariia şi de5voltarea centrelor de >ngri9ire a /olnavilor >nIm.eriul Bi5antin >nseamn? s? scrii .rimul ca.itol al istoriei instituiei s.italului@ @"1e Birt1of t1e ,os.ital in t1e B=5antine Em.ire@( Fo1n ,o.ins Hniversit= Press( Baltimore( *83( .-+- @Jenones@ se numeau acele locuri unde .uteau fi >ngri9ii str?inii( >ns? nu doar aceştia( ci şicei s?raci sau grav /olnavi care nu >şi .uteau .ermite un medic- Aceste enones au evoluat >ntim.( a9ungnd la situaia >n care şi7au nu >şi .ermiteau s? le .l?teasc? .ermis( .rin finanarea

.e scar? larg? oferit? de Biseric?( s? anga9e5e şi s? susin? mai muli medici al c?ror rol eraacela de a oferi anumite tratamente gratuite celor care aveau nevoie de ele( dar .

Medicina - meserie a iubirii aproapelui "imot1= - Miller o/serv? >n continuare: @Pem?sur? ce Biserica Ortodo? a a9uns s? considere .rofesia medical? dre.t un element centralal iu/irii de oameni( ea s7a considerat o/ligat? s? ofere acest a9utor tuturor oamenilor 7 şi >ns.ecial celor s?raci 7 .rin s.onsori5area s.italelor- De vreme ce ma9oritatea ierar1ilor Bisericiia continuat s? considere medicina dre.t una dintre cele mai .otrivite e.rim?ri ale iu/iriicreştine .n? >n 5ilele cele de .e urm? ale Im.eriului #oman de #?s?rit( s.italele au fost >n

continuare finanate- .re eem.lu( >n anul *++; m?n?stirea cu 1ramul fntului IoanBote5?torul din Petras >nc? mai finana un s.ital desc1is .u/licului@ @"1e Birt1 of t1e

3



,os.ital---@( .- 4*- Biserica Ortodo? a considerat >ntotdeauna medicina dre.t un dar de laDumne5eu( un miracol >n sine care tre/uie .reuit( admirat şi >ncura9at s? se de5volte- Deşima9oritatea s.italelor funcionau >n cadrul m?n?stirilor( >ngri9irea /olnavilor nu a fost l?sat?niciodat? eclusiv >n mna mona1ilor sau a mona1iilor f?r? ca aceştia s? ai/? o minim?

.rice.ere medical?- Biserica a mers şi mai de.arte şi a ales s? finane5e s.italele nu doar cu /ani( ci şi cu .ersonal medical instruit( .recum şi auiliar- Medicii erau .l?tii .entru a aveagri9? de cei /olnavi care nu >şi .uteau .ermite tratamente medicale- Eem.lul oferit de Millereste unul cutremur?tor-Im.eriul Bi5antin( sec?tuit de resurse financiare( de oameni şi teritorii( care influenasecultural şi la nivel di.lomatic un areal etins de la nordul torid al Africii şi .n? la ste.ele>nfrigurate ale viitorului stat rus şi din Italia .n? >n inima vec1iului Im.eriu Persan( nunegli9a s? ai/? gri9? de /olnavii s?i- Imaginea aceasta ar tre/ui s? ne r?mn? adnc im.regnat?ast?5i( cnd o/serv?m un real dis.re adresat .rofesiei medicale şi rolului crucial .e care

aceasta >l are >n cadrul societ?ii- Poate c? o re>ntoarcere >n trecut ne7ar face s? nereconsider?m .?rerea fa? de frumuseea şi no/leea acestei meserii .e care Biserica nu doar@a tolerat7o@( ci a f?cut7o s? .rogrese5e şi s? se de5volte .entru a a9unge la maturitatea sa

.rofund? de dar al lui Dumne5eu f?cut oamenilor aflai >n suferin?-

!



%n stil de "ia&$ s$n$tos'(

Sănătate, că-i mai bună decât toate' spunem adesea cnd ne întreab$ cine"a ce nedorim' reflectnd ct este de important$ starea de bine fizic pentru a ne bucura de tot ceare "ia a de oferit. =e eta de s$n$tate poate fi sumarizat$' metodic "orbind' ca unț ț

program ecilibrat de mi care i alimenta ie. S$ "edem ce înseamn$ fiecare dintreș ș ț

elementele acestui program? Mișcarea este parte din natura corpului uman i buna saș

func ionare' de la ni"el celular i pn$ la sistemele mari? muscular' osos' cardio-"ascularț ș

sau articular.@rganiza ia *ondial$ a S$n$t$ ii a identificat de altfel lipsa acti"it$ ii fizice drept alț ț ț

patrulea mare factor responsabil de mortalitate la ni"el global. e înseamn$ un ni"elsuficient de acti"itate fizic$ pentru s$n$tateA R"'oman#ăril" int"rnaional" suntsimple? 6B minute de mi care zilnic sau 14B minute pe s$pt$mn$' distribuite de-a lungulș

mai multor zile. !"ident' acti"itatea fizic$ trebuie adaptat$ "rstei' condi iilor fizice iț ș

preferin elor fiec$ruia? plimbare "ioaie' biciclet$' gimnastic$' alt sport' gr$din$rit.ț

Alimentația este cel$lalt mare pilon al formulei pentru s$n$tate' aducndcombustibilul de care corpul nostru are ne"oie pentru a func iona bine. Se spune c$ Cetiț

ceea ce m$nnciD. %entru organism acest lucru înseamn$ c$ primete zilnic to2i nutrien2iide care are ne"oie pentru armonie i energie. poi' s$n$tatea din interior are efecte"izibile pentru aspectul e&terior. 3ar alimenta2ia nu influen2eaz$ doar aspectul fizic' ci istarea de spirit. tunci cnd m$nnci s$n$tos' te sim2i CuorD' acti"' ai poft$ de "ia2$. e înseamn$ îns$ a mnca s$n$tosA +u este o noutate c$ nu toate alimentele au aceea iș

"aloare pentru organism. nele alimente sunt bogate în nutrien i' altele sunt a a-ț ș

numitele Ccalorii goaleD' adic$ bogate în calorii' pro"enind din zaaruri iEsau gr$simi iș ș

s$race în al i nutrien i (de e&emplu b$uturi alcoolice' b$uturi r$coritoare îndulcite' dulciuriț țconcentrate' gr$simi).

http://www.who.int/dietphysicalactivity/leaflet-physical-activity-recommendations.pdf





Fntre

alimentele cu densitate nutri ional$ mare (proteine' "itamine' minerale' fibre) includemț

legumele' fructele' laptele i iaurtul simplu. ceste alimente trebuie consumate cuș

prec$dere' ele sunt esen iale în alimenta ia noastr$ zilnic$. Gegumele sunt surseț ț

importante de "itamine i de fibre' iar unele (cartofii' fasolea boabe' lintea) con inș ț

cantit$ i semnificati"e de carboidra i (glucide). Hructele con in cantit$ i importante deț ț ț ț

"itamine i fibre' i' desigur' zaaruri (glucoz$' fructoz$). Gaptele i iaurtul con in proteineș ș ș ț

de foarte bun$ calitate' sunt principala surs$ alimentar$ natural$ de calciu' necesarpentru dez"oltarea i men inerea oaselor' pentru acti"itatea muscular$ i ner"oas$' darș ț ș

i în alte procese fiziologice din organism. Iot în lapte i în iaurt se g$sesc cantit$ i utileș ș ț

de magneziu' fosfor' zinc i unele "itamine.ș

limenta2ia i micarea sunt lucrurile simple la care ne raport$m (i de care adeseauit$m) în c$utarea unui stil de "ia2$ mai bun. i iat$ cum' prin fiecare decizie pe care olu$m' prin fiecare ac2iune pe care o realiz$m' ne putem influen2a calitatea "ie2ii. 3ar micilescimb$ri i alegerile bune sunt instrumentele cu care oper$m zi de zi pentru a aducemai mult bine în "ia2a noastr$. lege bine pentru tineJ

5



I#portan&a legu#elor )i a fructelor

Exista numeroase studii care atesta importanta decisiva a consumului zilnic de fructe si legume. Atat fructele, cat si legumele asigura un aport considerabil de vitamine, minerale, fibre siantioxidanti, nutrimenti esentiali care ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor de inima, a

obezitatii, a diverselor tipuri de cancer si, nu in ultimul rand, impotriva tulburarilor legate desistemul imunitar. De asemenea, continutul mare de fibre livrat de fructe si legume are rolul de areduce colesterolul, riscul cancerului de colon si de a echilibra nivelul de glucoza din sange, intimp ce antioxidantii diminueaza riscul bolilor de inima coronariene.Insa nu este suficient saconsumi fructe si legume, ci este important sa cunosti si nevoile nutritionale ale organismului.

Copiii Fructele si legumele proaspete sunt alimente de capatai pentru copilul tau, contribuind

semnificativ la dezvoltarea armonioasa a acestuia si, in acelasi timp, la conturarea unei conduitealimentare corecte, care sa previna tulburarile de alimentatie si obezitatea. Desi pentru copilultau vor parea mult mai apetisante dulciurile din comert sau snacksurile nesanatoase, nu va figreu sa inlaturi aceste tentatii daca vei introduce in alimentia sa fructele si legumele inca dinprimii ani de viata.

10



Astfel, in cazul micutilor cu varsta cuprinsa intre si ! ani este recomandat consumul a douaportii de fructe si trei de legume, in timp ce copiii de peste ! ani trebuie sa consume trei portii defructe si patru de legume.

Adolescentii Aceeasi cantitate de fructe si legume este recomandata si in cazul

adolescentilor cu activitate fizica normala. In schimb, cei care dezvolta o activitate fizicasustinuta, reprezentata de practicarea constanta a unui sport, trebuie sa mareasca aportulnutritional, consumand patru portii de fructe si cinci portii de legume.

Adultii Din cauza stilului de viata sedentar, determinat de programul de la serviciu, oboseala,

stres si lipsa timpului liber, organismul adultilor manifesta nevoi nutritionale mai scazute fata decele ale copiilor si adolescentilor, care se afla in plin proces de dezvoltare fizica. De asemenea,drept urmare a faptului ca femeile sunt mult mai expuse ingrasarii decat barbatii, din cauze denatura hormonala, cum e cazul schimbarilor survenite odata cu menopauza, numarul portiilor defructe si legume recomandat barbatilor este mai mare. Astfel, cantitatea optima recomandatafemeilor este de "# portii de fructe si #"$ portii de legume, cifrele crescand cu o unitate in cazul barbatilor.

11



Femeile insarcinate Ideea ca in timpul sarcinii o viitoare mamica trebuie sa manance

cat pentru doi este un simplu mit. %u cantitatea alimentelor pe care le consumi in timpul sarciniieste importanta, ci calitatea acestora. De aceea, in timpul sarcinii numarul portiilor de fructe silegume trebuie sa creasca, fata de media normala, la $, respectiv & portii. Aceasta necesitateaparte a organismului este explicata de faptul ca resursele de vitamine si minerale se impart la

doi, iar bebelusul are nevoie zilnic de doza optima de substante nutritive pentru a se dezvoltacorespunzator. De asemenea, fructele si legumele proaspete sunt o solutie ideala in cazul in caregreturile din timpul sarcinii nu iti permit consumul alimentelor gatite.

Cum consum fructele si legumele?

'roaspete, fructele si legumele reprezinta adevarate surse desubstante nutritive pe care cu greu sau deloc le poti inlocuiprin intermediul altor alimente. De aceea, este recomandat calegumele sa fie cat mai putin gatite termic, iar fructele sa nu

fie deshidratate sau confiate. In plus, nu doar respectareanumarului de portii potrivit specificului organismului esteimportanta, ci si diversificarea acestora trebuie avuta mereuin vedere, astfel incat sa existe un echilibru al substantelorhranitoare. (egula de baza in acest sens este mixul de culori, valabil atat in cazul fructelor, cat si al legumelor.

De retinut este fa.tul ca fructele intens colorate( .recum ca.suni( fructe de .adure( cirese 7sunt /ogate in antioidanti( iar legumele a caror culoare este vie sau .ala sunt mai /ogatenutritional decat celelate- De asemenea( nutritionistii recomanda consumul fructelor silegumelor s.ecifice fiecarui anotim.( astfel incat organismul sa se /ucure de intreaga .aletade nutrimenti .e care acestea o contin-*u cat de des consu#i fructe si legu#e?

12



Efectele cafeinei asupra organis#ului

Ce este cafeina?Cafeina este un drog consumat în mod frec"ent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru' cafeaua' bauturiacidulate care contin cola si ciocolata. ;e asemenea' cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi' si esteun ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta' cum ar fi cele pentru dureri de cap' raceala'

alergii' antialgice si pilule pentru mentinerea starii de "ege.

ca 8BK din populatia adulta consuma cafeina' si cca ,BK consuma peste /4B mgEzi – cantitate suficientapentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul în cafeina al unui produs?*etoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. @ ceasca de cafea instantcontine cca 64 mg cafeina' în timp ce cafeaua filtrata contine cca 11B mgEceasca. eaiul negru si ma#oritateabauturilor racoritoare cu cafeina contin cca /B-64 mgEportie. <auturile din ciocolata fierbinte contin cca 4mgEceasca' în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 1B si 0B mg per 6B g.

Este cafeina periculoasa?!fectele fiziologice ale cafeinei pot fi "azute dupa consumarea a doar 1-/ cesti de cafea. =aportat la greutateacorporala' copiii cu "arsta de 1-4 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. n copil care bea o cutie debautura racoritoare cu cafeina ingereaza eci"alentul a 0 cesti de cafea pentru un adult.

afeina este absorbita cu usurinta în organism' ni"elul sang"in atingand "aloarea ma&ima la cca. /B minute dupaingestie. iteza eliminarii ei din sange "ariaza de la cate"a ore la adult la cate"a zile la nou-nascut. itezaeliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Humatul' pe de alta parte' paresa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. ;in acest moti" ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusasau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat' pentru a împiedica cresterea ni"eluluicafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte' printre care?

• reste ni"elul zaarului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)

1



• reste ni"elul grasimilor sang"ine

• reste tensiunea arteriala

• Stimuleaza sistemul ner"os central (organismul nu mai resimte ne"oia de odina)

• <atai cardiace neregulate

• reste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate a"ea un impact negati" pe termen lungasupra sanatatii osoase)

• reste secretia acida a stomacului (agra"eaza ulcerul gastric)

• Iremur' iritabilitate' ner"ozitate

• 3nsomnie si dereglarea orarului somnului

•

n&ietate si depresie

• ccentueaza simptomele sindromului premenstrual (S%*)

Contribuie cafeina la îmbolnavire?S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli' printre care se numara sibolile cardio-"asculare si cancerul.

Boli cardio-vasculare dministrarea unei doze de 1-/ cesti de cafea determina o crestere substantiala a tensiunii arteriale la persoanelecare nu folosesc cafea' în timp ce la consumatorii cronici efectul este mult mai modest. *a#oritatea medicilor

recomanda reducerea sau oprirea consumului de cafea în caz de palpitatii sau batai cardiace neregulate' întrucatcafeina poate declansa crize de aritmii cardiace. 3n afara de aceasta' un numar de studii stiintifice a aratat caconsumul de cafea se asociaza cu prezenta unor ni"eluri crescute de colesterol si trigliceride în sange. n studiurecent a aratat ca pana si folosirea cafelei decafeinizate (peste 0 cestiEzi) creste riscul de boala cardiaca. Cancer;esi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer' cafenia sau cafeaua par sa creascafrec"enta cu care alti factori carcinogeni induc tumori. !&ista cate"a studii care au e"identiat o legatura întreconsumul de cafea si cancerele umane. d"entistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon side "ezica urinara. onsumul de cafea a fost implicat si în cancerele renal' o"arian si de intestin gros' în timp ceconsumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect' dar nu si de colon.afeina si alte metil&antine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori derisc si pentru cancerul mamar. !&ista do"ezi si ca metil&antinele cresc riscul de boala fibrocistica mamara' oboala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. nii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei

boli se amelioreaza daca metil&antinele sunt eliminate din dieta.

Tulburari gastro-intestinaleafeaua si ceaiul reduc semnificati" absorbtia fierului – cu 0B si respecti" 6BK. afeina are un efect negati"asupra balantei calciului' reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. ;e asemenea'cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior' contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuriretrosternale).

Ce este cafeinismul?Ga animale' dozele foarte mari de cafeina determina agresi"itate si comportament psiotic. Ga om' consumul a64B-1BBB mgEzi determina aparitia cafeinismului' sindrom practic identic cu ne"roza an&ioasa. %ersoanelesensibile la cafeina manifesta an&ietate si depresie se"era dupa consumul unei doze de numai /BB mg de

cafeina. %ediatrii sunt îngri#orati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina' care poate determinacomportament iperacti".

14



Da cafeina dependenta?

*ulti din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le "ine sa renunte la ea.;ependenta' e"identiata de simptomele sindromului de întarcare' se poate instala dupa numai 6-14 zile dee&punere la 6BB mg sau mai mult de cafeina zilnic.

%ersoanele care au de"enit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa apara la 1,-,0ore dupa ultima doza de cafeina. cestea difera de la un indi"id la altul' dar de obicei sunt reprezentate de dureride cap' oboseala' apatie si (posibil) an&ietate. ;e obicei aceste simptome ating apogeul la /6 ore si dispar lasfarsitul primei saptamani. *etodele de deto&ificare pot "aria de la renuntarea brusca la scaderea treptata aconsumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele.

Efectele consu#ului de alcool Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si

vorbim de efecte ce tin de sfera psiologica dar si de efecte fizice! Abuzul de alcool este cauza celor

mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda! " treime din accidentele mortale

sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an!

Consumul de alcool, ciar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea

raporturi se#uale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri! $n unele cazuri apar %efecte%

mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite!

Foto: Rucsandra Calin

&n alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si

agresivitatea! 'ub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea

ce poate duce la comportamente agresive si violenta!

Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple(

Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres( creste tesiunea arteriala,sunt eliberate in sange, mai multe substante ca( lipide, zaaruri, cortizon!

1

http://500px.com/anda-calin





"rganismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie

care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare! )etabolizarea alcoolului la

nivelul ficatului, %fura% *+ din o#igenul necesar functionarii acestui organ!

Astfel alcoolul devine un %parazit metabolic%! Celulele cardiace si cele nervoase,

au cel mai ridicat consum de o#igen si sufera cel mai mult sub influenta

alcoolului! Abuzul de alcool, consumul matinal %pe stomacul gol%, duce la malnutritie!

"rganismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine! e langa

reducerea aportului acestor elemente importante din rana, e#cesul de etanol

are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi

substante importante ca( vitamina B., acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa!

rodusii de inalta to#icitate rezultati din descompunerea alcoolului /de e#!

acetaldeida0 afecteaza celulele nervoase!

$ncapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale

bunei functionari a organismului /vitamine in special A si C, saruri minerale0,

cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica! ierderea

calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce lapierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare! $nflamatiile

mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al

esofagului duc la sangerari grave! Consumul permanent de alcool creste de

zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian!

'ub incidenta suferintei intra si musciul cardiac! $mbolnavirea acestui musci

se numeste cardiomiopatie! De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza

tulburarilor cardiace decat de ciroza!

Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt( gastritele

to#ice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaarat, epatita cronica, ciroza epatica, polinevrita

periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice!

" alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psiicului! $nitial si indoze mici se produce un efect stimulator /creste debitul verbal, dispar inibitiile, creste gradul de

iritabilitate nervoasa0 asupra psiicului! Acesta mai este numita si faza euforica sau e#citanta a

consumului! Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inibitor /reactii slabe la stimuli

durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate0! Efectele psiologice ale

consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inibare, poate sa faca

singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate!

Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales

de catre persoanele apropiate alcoolicului! Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si

reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei /apar lacune de

memorie0, a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului!

$ar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central cepot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa! Dependentul de alcool manifesta o

raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si scimbari bruste a

opiniilor!

)ai pot sa apara(

neliniste interioara, iritabilitate1

tulburari de somn, cosmaruri1

depresie, frica, comple#e de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de

grandomanie1

lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea1

izolarea si reducerea sferelor de interes1

lipsa igienei corporale, decadere fizica si psiica!

13



Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii

familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de

munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de

munca!

Efectul drogurilor asupra mintii si trupului

utem sa ne facem o parere mai clara in ceea ce priveste efectuldrogurilor asupra sanatatii mintale a celor care le consuma, daca privimaceasta cestiune din doua perspective( prima perspectiva este efectuldrogurilor pe termen scurt asuprafizicului si mintalului uman, iar a douaeste efectul lor pe termen lung asuprasanatatii mintale, in general!

Dependenta garanteaza moartea

'e stie ca drogurile fac parte din maimulte categorii, acestea fiind clasificatedupa diverse criterii( fie dupa actiuneaasupra sistemului nervos /alucinogene,depresoare, stimulente0, fie dupa legalitatea utilizarii lor /droguri licite siilicite0, dupa efectele si consecintele lor asupra sanatatii /droguri 2tari3,droguri 2usoare30! $n ceea ce urmeaza, ma voi referi in special la efectelepe termen scurt si lung ale drogurilor tari /eroina, cocaina, speed, ciarsi ecstas40 asupra sanatatii mintale!

otentialul acestor droguri de a crea dependenta psiica este foartemare, iar unele dintre ele pot da si dependenta fizica in urma consumului

frecvent, abuziv si pe termen lung! entru ca suntem fiinte diferite,atunci si efectul drogului poate fi resimtit diferit de la individ la individ! $nplus, dupa consum, efectele pe termen scurt /aceasta insemnand operioada de la cateva zile pana la .-5 luni de zile0 asupra fizicului simintalului pot fi aproape insesizabile! Ceea ce nu se spune destul de deseste faptul ca drogurile nu afecteaza doar fizicul si mintalul, ci si afectivuldin noi, felul in care relationam, iubim sau ne raportam la noi, la altii, laviata!

Creierul – victima sigura

'a formulam o intrebare( consumul unei singure tigari de tutun produceimediat /sau pe termen foarte scurt0 efecte grave asupra

consumatorului? )ulti doctori ar raspunde categoric 2nu3 acesteiintrebari! $nsa fumatul pe termen lung ne arata foarte clar care suntefectele si consecintele acestuia, mai ales asupra sanatatii plamanilor! 6a

1!



fel se intampla si in cazul celorlalte droguri! Ceea ce nu putem observa cuociul liber este faptul ca, la nivelul activitatii neuronale, cu ocaziaoricarui consum, al oricarui drog, inclusiv alcoolul, se produce undezecilibru in ceea ce priveste ordinea si functionarea fireasca aneurotransmitatorilor!

Ca urmare a consumului de droguri, creierul este 2pacalit3 de drog,simtind fie placere intensa sau rela#are, fie lipsa durerii, pentru ca,undeva, anumiti neuroni sunt 2pacaliti3 sa produca in e#ces cantitati dedopamina si endorfine /neurotransmitatori cu rol in procesarea placerii sidurerii0! Creierul nostru produce cantitati suficiente de endorfine sidopamine, astfel incat, de cele mai multe ori, placerea pe care o simtimsa nu ne dea dependenta, iar durerea sau durerile sa ne fie cat de catsuportabile!

7olosind un drog nu facem decat sa-l 2stoarcem3 pana la refuz de acestesubstante, ca pe o lamaie din care vrem sa facem limonada! "r, acestineurotransmitatori necesita timp pentru a fi produsi si reprodusi de catre

creier, iar, pe langa timp, la 2constructia3 acestora sunt necesareelemente nutritive pe care un consumator de droguri rareori estepreocupat sa si le asigure dintr-o rana sanatoasa!

Iremediabil, „legume”

e termen scurt, creierul isi poate recupera o parte din substantelenecesare pentru functionarea lui normala, insa un abuz pe termen lungperturba activitatea lui aproape iremediabil 8 pot aparea leziuni cerebralegrave! 'tim ca, daca punem un bec la tensiune mai mare decat la cea lacare a fost proiectat sa functioneze, avem toate sansele ca, mai repedesau mai tarziu, sa se arda! Asa e si cu creierul nostru( daca-lsuprastimulam sau il privam de orice senzatie fireasca, pe termen lung fie

il e#tenuam, fie ii diminuam capacitatile firesti! 9u e de mirare ca, inastfel de cazuri, avem consumatori de droguri obositi, apatici, fara cef de viata, fara motivatie, fara vointa, indiferenti cu atentia, capacitatile dememorare si abilitatile de calcul scazute!

Toate astea pentru ca substanta activa din drog a transformat creierulacestora intr-un organ e#tenuat, al carui suport neurocimic a fostaproape distrus! Din punct de vedere neurocimic, sevrajul ce apare inurma stoparii consumului de drog este e#presia incapacitatii creierului dea produce suficienti neurotransmitatori care sa creasca placerea sau sadiminueze durerea consumatorului! De aceea, o parte din programul derecuperare al unor clinici din vest contin programe de 2brain training3 8adica sedinte de stimulare a creierului prin diverse activitati /desen,dans, muzica etc!0 prin care creierul reinvata sa asigure suportulneurocimic pentru placere si durere!

Cele mai grave consecinte pe termen lung ale consumului de droguri suntpsiozele, delirium si tulburarile de personalitate ce se pot dezvolta pefondul consumului de drog! $n :omania, majoritatea consumatorilor dedroguri sunt tineri, iar efectele consumului de droguri pe termen lungabia incep sa se vada! Trebuie sa asteptam sa-i vedem pe ei murind inspitale sau in santuri cu acul in vena?; 'au e mai simplu sa aruncam oprivire la tarile din "ccident care inca din anii <=+-<>+ s-au confruntat cuproblema consumului de droguri? De acolo si de la ele provin majoritateainformatiilor despre efectele drogurilor, din e#perienta dependentilor si acelor care au cercetat efectul drogurilor! Cazurile si moartea lor nu se punla socoteala? )oartea lor este un mit?

1



+eneficiile consu#ului de ciocolat$

u cat ciocolata trece prin mai multe procese de prelucrare' potentialele beneficii pe care aceasta le-ar puteaa"ea pentru sanatatea noastra isi pierd din "aloare in compozitia produsului finit. ;in acest moti" produsele carecontin un procent mai mare de cacao sunt tot mai cautate. ;e aceea este foarte import sa "edem pe produs careeste masa de cacao' continutul de cacao trebuie sa fie in #ur de 7BK pentru o ciocolata de calitate.

Continut bogat de antioxidanti

acaoa contine fla"one' un tip de fla"anoid care este gasit doar in ciocolata si cacao. cestia sunt compusinaturali prezenti in compozitia anumitor plante si au un comportament identic cu cel al antio&idantilor. =olul lor este cel de a contracara actiunile radicalilor liberi din organism.

Reglarea nivelului colesterolului

*ancand ciocolata neagra regulat' ni"elul colesterolului poate sa scada cu pana la 1BK.

Antidepresiv natural

%otri"it studiilor ciocolata contine serotonina' un antidepresi" natural. ceasta stimuleaza si productia deendorfine' responsabile cu sentimentele de fericire si placere. %otri"it studiilor' sentimentul oferit de topireaciocolatei in gura sunt mult mai puternice decat un sarut pasional. +u e de mirare ca ma#oritatea celor care trecprintr-o perioada dificila opteaza pentru consumul de ciocolata' pentru a lupta impotri"a starilor depresi"e.

Ciocolata lupta impotriva cancerului

15



*ulte studii au aratat pana in prezent ca ciocolata este unul din agentii cei mai buni in lupta impotri"a cancerului. laturi de aceasta o contributie semnificati"a o au si "inul rosu' afinele' usturoiul' ceaiurile.

iocolata actioneaza in doua feluri. 3n prima faza iniba di"izarea celulelor' iar in a doua reduce inflamarea.

Viata mai lunga si boli mai putine

n studiu olandez a analizat ,BB de persoane cu "arsta peste ,B de ani' iar cei care au consumat cantitatisemnificati"e de ciocolata' indiferent daca aceasta a fost cu lapte sau neagra' au trait mai mult si mai sanatos'imbolna"indu-se rareori' comparati" cu persoanele care nu au consumat deloc sau foarte putina ciocolata.

Continut bogat de magneziu

acaoa contine foarte mult magneziu' una dintre cele mai importante minerale care a#uta la reglarea sistemelor digesti"e' neurologice si cardio"asculare. 3n conditiile in care multe persoane se confrunta cu un deficit general demagneziu' adaugarea ciocolatei in dieta zilnica este un lucru recomandat.

Sanatatea creierului

Mult" stu#ii au #"monstrat 'a 'io'olata n"agra "st" foart" %una $"ntru 'r"i"r. 6"r'"tari'" au a(ut lo' la uni("rsitati 'u r"num" au aratat 'a #u$a un ata' '"r"%ral* 'onsumul #"'io'olata a#u'" foart" mult" %"n"&'ii $"ntru a im%unatati m"moria. 7oto#ata $rot"-"a)a'"lul"l" n"r(oas" #" (iitoar" #aun".

Despre Depresie si care sunt si#pto#ele ei?

8"$r"sia "st" o tul%urar" a stării af"'ti("* 'ar" #u'" la a$ariţia un"i trăiri #"trist"ţ" sau #" $i"r#"r" a s$"ranţ"i $"ntru o $"rioa#ă 9n#"lungată #" tim$. Fiin#mai s"rioasă #"'t un sim$lu "$iso# #" trist"ţ"* #" su$ărar" sau #"'t o trăir"t"m$orară #" s'ă#"r" a "n"rgi"i* #"$r"sia $oat" a("a un im$a't s"mni&'ati(asu$ra %u'uri"i #" aţi trăi (iaţa* asu$ra 'a$a'ităţii #" mun'a* asu$ra stării

g"n"ral" #" sănătat"* asu$ra r"laţiilor int"r$"rsonal"* $r"'um şi asu$ra$"rsoan"lor a$ro$iat".

Numărul #" oam"ni 'ar" suf"ră #" tul%urări #"$r"si(" a 'r"s'ut 'onstant 9nultimii ani. ;im$tom"l" #"$r"si(" in(ali#"a)ă fun'ţionar"a normală a $"rsoan"i*$ro#u'n# #ur"r" şi suf"rinţă nu numai '"lor 'ar" s" 'onfruntă 'u a'"astătul%urar"a s"rioasă* 'i şi '"lor a$ro$iaţi a'"stora.

6"i mai mulţi oam"ni #"$r"si(i nu 'ăuta ni'i un f"l #" a-utor 'u toat" 'ă '"i maimulti '+iar şi '"i a 'ăror #"$r"si" "st" "/tr"m #" s"("ră $ot & a-utaţi. <n $r")"nt"/istă tratam"nt $si+ot"ra$"uti' #" s$"'ialitat" 'um ar &: t"ra$ia 'ogniti('om$ortam"ntală* +i$not"ra$ia* t"ra$ia $rin $si+o#ramă* t"ra$ia "/$"r"ntiala* şi

alt"l"* $r"'um şi noi m"#i'am"nt" 'ar" uşur"a)ă suf"rinţa $ro(o'ată #"#"$r"si". 8in $ă'at"* mult" $"rsoan" nu (or să r"'unoas'ă fa$tul 'ă suf"ra #"#"$r"si" si 'a #"$r"sia 'onstitui" o tul%urar"a trata%ilă. 6" "st" tul%urar"a#"$r"si(ă= 7ul%urar"a #"$r"si(ă "st" o %oala 'ar" af"'t"a)ă 'or$ul* star"a #"s$irit şi gn#uril". Ea in>u"nţ"a)ă mo#ul 9n 'ar" o $"rsoană trăi"şt"*r"laţion"a)ă* #oarm"* mănn'ă* mo#i&'a mani"ră #" $"r'"$"r" a '"lor #in -ur şia $"rsoan"i 9n 'au)a. 8"$r"sia nu tr"%ui" 'onfun#ată 'u o m"lan'oli" t"m$orară.P"rsoan"l" 'ar" $r")intă sim$tom"l" 'ara't"risti'" #"$r"si"i nu s" $ot (in#"'ăim"#iat '+iar #a'ă 9şi #or"s' a'"st lu'ru. Fără a urma un tratam"nt s$"'i&'form"i #"$r"si(" 'u 'ar" s" 'onfruntă* oam"nii 9şi $r"lung"s' #ur"r"a şi suf"rinţă'u să$tămni* luni şi '+iar ani. Un tratam"nt 'or"s$un)ător $oat" a-uta foart"

mulţi oam"ni #"$r"si(i. 8"$r"sia #ur"a)ă ?'"l $uţin #ouă să$tămni@ şi af"'t"a)ă

20



mai mult #"'t #is$o)iţia in#i(i#ului. Nu "st" '"(a #" 'ar" $oţi s'ă$a ori #" 't"ori (r"i tu.

E/istă mai mult" form" 'lini'" #" #"$r"si":

A 8"$r"sia ma-oră ?sim$tom"l" #ur"a)ă mai mult #" #ouă să$tămni@*

A 8istimia ?#"$r"si" 'roni'ă@*

A 7ul%urar"a %i$olară sau %oala mania'o#"$r"si(ă ?"/ist"nţă #" "$isoa#"#"$r"si(" şi mania'al"@*

A 8"$r"sia aso'iată unui anumit s")on ?#"$r"si" '" s" instal"a)ă #oar iarnă@.

8in moti(" '" nu sunt 'om$l"t "lu'i#at"* #"$r"sia af"'t"a)ă mai mult f"m"il"#"'t %ăr%aţii ?a$ro/imati( 2:1@. 6"r'"tătorii au "mis mai mult" i$ot")" $"ntru a"/$li'a a'"astă r"$artiţi" in"gală $" s"/". Una #intr" a'"astă s" %a)"a)ă $"i#""a 'ă "st" mai $ro%a%il 'a f"m"il" să m"argă la m"#i' atun'i 'n# s"instal"a)ă o star" #"$r"si(ă şi astf"l "l" sunt mai uşor #" #iagnosti'at. <ntrunstu#iu a$li'at unor stu#"nţi* a'"stora li sa '"rut să %if")" #intro listă a'"l"lu'ruri $" 'ar" l"ar fa'" "i #a'ă ar & #"$rimaţi. Băr%aţii au răs$uns mai fr"'("nt:C E(it să mă gn#"s' la moti("l" $"ntru 'ar" sunt #"$rimatD* CFa' o a'ti(itat"&)i'aD sau CPra'ti' un s$ortD. F"m"il" au răs$uns mai fr"'("nt: C <n'"r' să a>u'au)"l" #"$r"si"i m"l"D* C<m$ărtăş"s' s"ntim"nt"l" m"l" 'u alt" $"rsoan"D sauCPlng $"ntru a mai r"#u'" #in t"nsiun"D. 6u alt" 'u(int"* %ăr%aţii 9n'"ar'ă săşi#"taş")" at"nţia #" la o star" #"$r"si(ă* $" 'n# f"m"il" tin# săşi 'on'"ntr")"toată at"nţia asu$ra "i.

Ma-oritat"a $"rsoan"lor 'u t"ntati(" #" sui'i# suf"ră #" #"$r"si". <n gru$ă #"(rsta 124 #" ani* sui'i#ul "st" a tr"ia 'au)a #" #"'"s. ;im$tom"l" #"$r"si"i

manif"stat" 'lini' s" instal"a)ă la 9n'"$utul (rst"i a#ult". P" lngă o #is$o)iţi"#"$r"si(ă* sim$tom"l" a'"st"i af"'ţiuni mai in'lu#:

Mo#i&'ar"a a$"titului 'u o 'r"şt"r"s'ă#"r" s"mni&'ati(ă 9n gr"utat",

7răir"a s"ntim"ntului #" trist"ţ",

Plns fr"'("nt,

7"ntinta #" r"trag"r" sau i)olar",

Mo#i&'ar"a somnului ?$r"a mult sau $r"a $uţin@,

7"nsiun" $si+i'ă , ;'ă#"r"a int"r"sului $"ntru (iaţa,

In'a$a'itat" #" 'on'"ntrar" sau #" a lua #"'i)ii,

;tar" #" slă%i'iun",

;"ntim"nt" #" (ină n"-usti&'at",

n#uri l"gat" #" moart" şi sui'i#,

Mo#i&'ări &)iologi'" ?'"fal"" sau 'onsti$aţi"@,

7ratam"ntul #"$r"si"i s" $oat" 'om$un" #in $si+ot"ra$i" ?#" gru$ sauin#i(i#uală@ şi m"#i'aţi". Psi+ot"ra$ia "st" r"ali)ată #" $"rsonal s$"'iali)at

21



$si+ologi* $si+ot"ra$"uţi sau m"#i'i $si+iatri 'u formar" 9n $si+ot"ra$i". In(i)iun"a $si+ot"ra$i"i 'ogniti( 'om$ortam"ntal" s" $orn"şt" #" la $r"misa 'ă#"$r"sia a$ar" #atorită unui mo#"l #" gn#ir" #isfun'ţional. G'"astă 'on(ing"r"?gn#ir"@ #isfun'ţională* nu $ro#u'" sim$tomul $rin "a 9nsăşi* 'i #oar atun'i 'n#anumit" "("nim"nt" sau in'i#"nt" "/t"rn" a$ar 'a să o 9ntăr"as'ă. P" măsură '"

tul%urar"a #"$r"si(ă s" #")(olta* gn#uril" n"gati(" automat" #"(in tot maifr"'("nt" şi mai int"ns"* "stom$n# gn#uril" raţional". G'"st"a $ro#u'sim$tom"l" #"$r"si"i 'ar"* la rn#ul lor* 9ntăr"s' mo#ul n"gati( #" gn#ir" şiastf"l s" form"a)ă un '"r' (i'ios.7"ra$ia 'ogniti( 'om$ortam"ntală s$arg" '"r'ul(i'ios* 9n(ăţn# $a'i"ntul să a#r"s")" 9ntr"%ări $ro(o'atoar" gn#urilor n"gati("*$"ntru a ("ri&'a #a'ă fun#am"ntar"a lor "st" 'or"'tă.

Hi$not"ra$ia "st" #" as"m"n"a o m"to#ă #" tratam"nt r"mar'a%ilă* utili)ată #in'" 9n '" mai #"s 9n tratam"ntul #"$r"si"i. Hi$no)ă "st" o m"to#ă 'om$l"/ă #"r"stru'turar" şi r"organi)ar" $si+i'ă* şi "st" a$li'ată $"ntru a i#"nti&'a şi folosimo#alităţi $"rsonal" #" organi)ar" a "/$"ri"nt"i su%i"'ti(" şi #" a l" #ir"'ţiona 9nmo# 'onstru'ti(. O%i"'ti(ul +i$not"ra$i"i 'onstă 9n mo#i&'ar"a şi 9nlo'uir"astru'turilor $si+i'" #")a#a$tati("* limitatoar" şi auto%lo'ant"* şi 'onstruir"a 9nlo'ul a'"stora a unor m"'anism" $si+ologi'" sănătoas" şi "&'i"nt"* $r"'um şi 9nmo%ili)ar"a şi am$li&'ar"a r"surs"lor "/ist"nt" al" su%i"'tului.

Diabetul- si#pto#e si trata#ent

Dia/etul este o /oala cronica( care se caracteri5ea5a .rintr7un nivel crescut al gluco5ei din sange- Gluco5aconstituie unul dintre .rinci.alii car/uranti ai organismului( dar .ersistenta unor valori crescute determinaim/atranirea mai ra.ida si a.aritia unor com.licatii .recum accidentele vasculare( sto. cardiac( insuficientarenala( or/ire( le5iuni trofice la nivelul tegumentelor- Aceste com.licatii .ot fi .revenite daca se mentin

valorile glicemice cat mai a.roa.e de normal-8iagnosti'ar"

8"$istar"a #ia%"tului in $o$ulatia g"n"rala s" fa'" $" %a)a mai multor fa'tori:A Pr")"nta sim$tom"lor #" #ia%"t ?$oliuri"* $oli#i$si"* s'a#"r" in gr"utat"*iras'i%ilitat" "t'.@A Po$ulatia #" $"st" 40 #" ani 'u gr"utat" $"st" limita normala: 7 indice de masa K 03 7 circumferinta taliei K + cm la /ar/ati si K 8; la femei 7 1i.ertensiune 7 /oala isc1emica cardiaca( /oala cere/ro7vasculara( /oala vasculara .eriferica 7 de5voltarea /olilor dermatologice asociate cu dia/etul 5a1arat

7 toleranta la gluco5a alterata 7 a.aritia unor glicemii mai mari in cursul diminetii 7 ca5uri de dia/et 5a1arat in familie

22



7 dia/et gestational 7 1i.ertrigliceridemia-

Dia/etul 5a1arat ti. *: e de5volta la co.ii sau adolescenti- Pancreasul nu .roduce insulina si nivelul gluco5ei din sange glicemia creste in mod eagerat- "ratamentul consta in in9ectii de insulina si o dieta ec1ili/rata- A.are in .re5enta unui factor declansator e- un virus care stimulea5a un atac imun asu.ra celulelor

.ancreatice ce .roduc insulina la .ersoanele cu .redis.o5itie genetica-

Dia/etul 5a1arat ti. 0: De o/icei a.are du.a varsta de +; ani- Boala se de5volta lent sa.tamani( luni- Pancreasul secreta insulina( dar nu in cantitate suficienta( sau celulele nu o .ot folosi re5istenta lainsulina-

"ratamentul consta in dieta( ta/lete sau insulina( in functie de necesitatea fiecarui .acient-

Si#pto#e7ete si .olidi.sie7Poliurie si scadere in greutate7O/oseala accentuat( indis.o5itie si irita/ilitate7Consti.atie7Modificari ale acuitatii vi5uale( vedere incetosata7Amorteli ale mem/relor inferioare7Cram.e musculare7Pruurit si modificari ale tegumentelor-

"IL DE &IA"A A!A"O

a.ortul caloric cores.un5ator unei 5ile tre/uie im.artit in 374 mese( cu evitarea %gustarilor'inter.randiale valoarea energetica a diferitelor alimente tre/uie cunoscuta( .rin folosirea ta/elelor si de.rinderea dea studia etic1etele de .e .rodusele comerciali5ate

este necesar a se acorda atentie modului de .re.arare a mancarii( evitand adaugarea ingredientelor /ogate in calorii e- grasimi( uleiuri si inlocuind .ra9irea .rin fier/ere sau coacere este indicat sa se consume 5ilnic legume si fructe( .recum si .roduse .e /a5a de cereale integrale dintre .rodusele lactate sunt recomandate cele cu continut redus de grasimi( iar carnea e /ine sa fiede .asare fara .iele( de .este sau de vita se recomanda limitarea a.ortului de alimente 1i.ercalorice( cum sunt dulciurile concentrate sucuri(

/om/oane vor fi evitate consumul de alimente /ogate in grasimi saturate sau colesterol( cum sunt .roduselelactate integrale( carnea grasa( uleiurile vegetale 1idrogenate( gal/enusul de ou( organele ficat( creier a.ortul de sare va fi redus la maim cinci grame .e 5i a.ortul 1idric tre/uie sa fie cores.un5ator a.roimativ doi litri .e 5i dimensiunea .ortiilor va fi redusa a.ortul de alcool se limitea5a la maim un .a1ar .e 5i .entru femei si la maim doua .a1are .e 5i

.entru /ar/ati

2



tre/uie mentinut un nivel al activitatii fi5ice cores.un5ator caloriilor ingerate( minim 2; minuteactivitate fi5ica moderata 5ilnic-

Efectele #iraculoase ale ,IERII co#binate cu SCORI.OAR/((

Mierea de al/ine are efecte miraculoase asu.ra sanatatii- Cercetatorii canadieni insa au desco.erit ca(in com/inatie cu scortisoara( mierea .oate trata o serie larga de afectiuni-

24



Calitatile ece.tionaleale mierii( ca medicament( dar si ca aliment( sunt cunoscute inca din Antic1itate( cand era numita si@1rana vie@- Mierea se asimilea5a usor( .utand fi consumata si de dia/etici( daca nu se de.aseste ocantitate re5ona/ila- e asimilea5a usor si cele +23 de su/stante active .e care le contine a9uta lareglarea functiilor organismului-cortisoara( in afara de fa.tul ca este unul din cele mai /ine vandute condimente din lume( are

.ro.rietati tera.eutice( ea fiind folosita de +;;; de ani .entru tratarea diverselor /oli 7 remediuim.otriva frigului a etremitatilor reci( a cram.elor musculare( a durerilor cau5ate de raceala saugri.a( a durerilor de articulatii( a indigestiei( a ina.etentei-

TRATAMENTE

Raceala si gripa 7 sim.tomele acestor /oli .ot fi tratate cu un amestec de o lingura de miere calda cuun sfert de lingurita de scortisoara .isata- "ratamentul se face tim. de trei 5ile si a9uta la ameliorareatusei- Mierea cu scortisoara( consumate 5ilnic( intaresc sistemul imunitar( .revenind raceala si gri.a-Tulburari cardiovasculare 7 amestecul de miere si scortisoara reduce colesterolul( in acest mod

.revenind riscul .roducerii unui atac de cord- In .lus( inlatura ta1icardia cau5ata de diverse afectiunisau stari .si1ice- De asemenea( amestecul reduce riscul .roducerii de 1emoragii .entru ca intaresteorganele( musc1ii si tesuturile-

ndigestie7 daca stii ca mergi la o .etrecere si vei manca mult si indigest( ia inainte de a .leca de

acasa doua linguri de miere .e care ai .resarat .raf de scortisoara- Digestia va fi usoara( iar aciditateade du.a va fi sigur inlaturata-!olesterolul ridicat 7 o infu5ie de ceai verde doua cani in care ai .us doua linguri de miere si treilingurite de scortisoara reduce nivelul colesterolului din sange intr7un tim. foarte scurt- O alta reteta(

.entru aceeasi afectiune( este o lingura si 9umatate de miere( @.udrata@ cu scortisoara( administrata detrei ori .e 5i( inainte de cele trei mese .rinci.ale- De asemenea( .oate fi consumata miere sim.la( cuacelasi efect tera.eutic-

Artrita 7 fa o .asta din o .arte miere( doua .arti a.a calduta si o lingurita de scortisoara cu care ungi si

mase5i .artile dureroase- Durerea dis.are in cel mult 2; de minute- Intern( o ceasca de a.a fier/inte cudoua linguri de miere si o lingurita de scortisoara .oate vindeca si o artrita cronica- O mitura din o

2



ligura de miere si o 9umatate de lingurita de scortisoara .udra( luata inainte de micul de9un( .oate redali/ertatea de miscare c1iar si .ersoanelor care se de.lasea5a foarte greu-!aderea parului 7 din cau5a stresului( dar si a unor afectiuni ale .ielii sau glandei tiroide( tot maimulte .ersoane se .lang de caderea .arului- Pentru acestia( dar c1iar si .entru cei cu ince.ut decalvitie( o cata.lasma .re.arata din 9umatate de ceasca de ulei de masline( o lingura de miere si olingurita de scortisoara este /enefica si are re5ultate vi5i/ile- e mentine .e ca. un sfert de ora( du.acare se s.ala .arul-"ureri de dinti 7 a.roa.e ca nu eista om care sa nu fi avut insomnii din cau5a durerilor de dinti asaca( in loc sa iei( in toiul no.tii( medicamente care numai /ine nu fac stomacului tau si asa gol( a.lica

.e .artea dureroasa o cata.lasma .re.arata dintr7o lingurita de scortisoara si cinci de miere-#terilitate - in Antic1itate( mierea era folosita ca tratament im.otriva im.otentei la /ar/ati- i acum(in ca5ul unei astfel de afectiuni( un tratament cu doua linguri de miere inainte de culcare .oate re5olva

.ro/lema- "ratamentul este util si femelilor infertile 7 un varf de cutit de scortisoara si o lingurita demiere tinute su/ lim/a .ot avea efectele scontate-$lcer si gastrita - un amestec de .udra de scortisoara si miere vindeca definitiv aceste afectiuni- In

.lus( im.iedica /alonarea( durerile a/dominale si .revine consti.atia- Acnee 7 o .asta din trei linguride miere si o lingurita de scortisoara( a.licata( tim. de doua sa.tamani( .e cosuri inainte de culcare( va

duce la dis.aritia .entru totdeauna a acneei-Obe%itate 7 o lingurita de miere si o 9umatate de lingurita de scortisoara .udra di5olvate intr7o cescutade a.a fier/inte luata dimineata( .e stomacul gol( si din nou seara( inainte de culcare( duce la scadereain greutate c1iar si a .ersoanelor o/e5e( c1iar si in ca5ul unor diete mai /ogate in calorii( daca se iaregulat .ana la atingerea unei greutati o.time-!ancer - medicii ni.oni au o/tinut re5ultate remarca/ile .rin administrarea( .e langa tratamentuloncologic( a unei mituri dintr7o lingura de miere si o lingurita de scortisoara( tim. de o luna de treiori .e 5i-Boli de piele - ec5emele( 1er.esul si alte /oli de .iele se .ot vindeca daca se a.lica .e 5ona afectata unamestec de miere si scortisoara .udra in .arti egale-#es.iratie urat mirositoare 1alena 7 iti mentii .e tot .arcursul 5ilei o res.iratie .roas.ata daca infiecare dimineata faci gargara cu o ligurita de miere .resarata cu scortisoara .udra di5olvata intr7un

.a1ar cu a.a fier/inte-&ongevitate - un ceai .e 5i cu miere si scortisoara incetineste .rocesul de im/atranire- La trei cesti dea.a fier/inte se .un .atru linguri de miere si o lingura de scortisoara- e /ea un afert de cana de 27+ ori

.e 5i si .ielea se va mentine elastica si catifelata( iar tonusul va fi unul ridicat-

+eneficiile usturoiului pentru sanatate(

23



Reputaţia usturoiului de a 'i bun la toate nu este de ieri de a%i( )ncă de pe vremea Egiptului anticera 'olosit at*t pentru gătit+ c*t şi pentru tratarea problemelor de inimă+ a presiunii s*ngeluicrescută+ a coloesterolui mărit+ a răcealii+ gripei şi a altor in'ecţii(De .este 0; de ani( usturoiul o fost su/iectul a numeroase studii ştiinifice( coninnd una dintre celemai versatile su/stane naturale folosite .entru a ne menine s?n?toşi 7 alicina-Aceasta are .ro.riet?i anti/iotice care se activea5? atunci cnd usturoiul este t?iat sau sf?rmat şi esteres.onsa/il? de mirosul >ne.?tor şi gust- De >ndat? ce este a/sor/it? >n intestin( ea este eliminat? .rinintermediul .l?mnilor şi .ielii( de aceea cei care >l consum? se confrunt? cu o res.iraie şi trans.iraiecare >i .oate ine .e cei din 9ur la distan?-

Usturoiul - 1 !eneficii pentru s"n"tate#

1. sturoiul proasp$t poate a#uta în lupta contra bacteriilor' fungilor i infec2iilor cu "iermi ipoate ucide bacterii precum !. coli sau Salmonella.

,. ontribuie la eliminarea to&inelor din ficat' prote#ndu-l în acelai timp.

/. %oate trata erpesul i ciupercile de la ni"elul picioarelor' dar i negii.

0. ;e asemenea' are un puternic efect antiinflamator' a#utnd organismul s$ lupte contraalergiilor.

4. Sucul de usturoi calmeaz$ mnc$rimile i erup2iile ap$rute în urma ciupiturilor de insecte.

6. Holosit zilnic' înt$rete sistemul imunitar reducnd num$rul i frec"en2a r$celilor' a#ut$ latratarea irita2iei gtului i scade riscul de a a"ea cancer.

7. rete ni"elul de insulin$ i regleaz$ ni"elul za$rului în snge (este ideal pentrudiabetici).

8. on2ine "itaminele i <6' dar i seleniu i fier.

9. re un bun efect împotri"a c$derii p$rului. *aseaz$ delicat scalpul cu un c$2el de usturoisau în amestec cu pu2in ulei de m$sline.

1B. plicat pe couri' elimin$ bacteriile i a#ut$ la "indecarea acestora.

2!



$usuiocul% un remediu miraculos

Cuvantul busuioc .rovine din lim/a greaca basileus si inseamna Nrege'- Planta fara contraindicatii(

/usuiocul Ocimum basilicum re.re5inta un remediu natural .entru tratarea si vindecarea unei gamelargi de afectiuni-&a ce se 'oloseste,Pe langa multi.lele intre/uintari gastronomice( /usuiocul are( du.a cum s.uneam si mai sus(nenumarate .ro.rietati tera.eutice- .re eem.lu( in ca5ul .ersoanelor care sufera de cram.e( infectiiurinare( dureri de ca. sau gri.a( se recomanda infu5ia .re.arata din frun5e de /usuioc- "otodata(consumul 5ilnic al acestei infu5ii creste semnificativ vite5a de meta/oli5are a unor toine .rovenitedin alimentatie( acestea .utand fi mult diminuate-O serie de cercetari efectuate asu.ra acestei .lante au aratat ca ea contine .este *+ .rinci.ii active(care .ot fi folosite dre.t alternative tera.eutice .entru cel .utin +; de ti.uri de afectiuni( ince.and cu

.ro/lemele de sensi/ilitate a tenului si .ana la cele com.lee( de disfunctii neuro71ormonale-"otodata( este esential de stiut ca ceaiul de /usuioc( consumat 5ilnic( .oate diminua toicitatea a .este

; din eci.ientele folosite in fa/ricarea .astilelor medicamentoase-u/stantele antioidante care se gasesc in aceasta .lanta .revin formarea .lacilor de aterom .e arteresi mentin elasticitatea vaselor sanguine- O serie de studii de medicina e.erimentala au demonstrat caadministrarea 5ilnica de /usuioc .oate .reveni infarctul- Aceasta .lanta nu doar .rote9ea5a artereleim.otriva de.unerilor de colesterol( ci a9uta si la tinerea su/ control a tensiunii arteriale si are ocom.lea actiune la nivelul sistemului nervos central( .rote9and intregul sistem cardiovascular deefectele negative ale stresului-Pe langa toate acestea( /usuiocul .rote9ea5a a.aratul res.irator de .rocesele inflamatorii ce conduc laa.aritia astmului si im.iedica recidiva infectiilor /ron1o7.ulmonare-Busuiocul este o sursa im.ortanta de fier( calciu( &itamina A( &itamina B4( magne5iu( .recum si

.otasiu( a9utand la intarirea sistemului imunitar- Pentru u5 intern( se administrea5a su/ forma de siro.(esenta( decoct si infu5ie( iar .entru u5 etern( se .regatesc cata.lasme-Consumul de /usuioc a9uta la o mai /una oigenare a celulelor( lucru ce .ermite organismului sa seada.te5e la conditiile de stres- "otodata( infu5ia de /usuioc este un remediu care im/unatateste ra.idcirculatia cere/rala( favori5ea5a mentinerea trea5a a atentiei .e .erioade indelungate de tim. si alungao/oseala-Aceasta .lanta este recomandata si in ameliorarea durerii si rigiditatii articulare( datorita flavonoidelorsi com.usilor volatili( care au efecte antiinflamatoare .uternice-Busuiocul mai contine si tanin( aceasta su/stanta conferindu7i .ro.rietati antise.tice siantis.asmodice( a9utand in afectiuni digestive si nervoase- A.licarea unor com.rese cu frun5e sau cutinctura de /usuioc .e rani si ec5eme( a9uta foarte mult la vindecarea acestora-Planta are si un efect relaant( im/unatateste starea de s.irit si are un efect usor euforic( avand rolulde a calma sistemul nervos( .rinci.alul res.onsa/il .entru reactiile noastre-

Hleiul volatil de /usuioc( .us in lam.a de aromotera.ie( tratea5a cu succes tul/urarile neurovegetative-Eterurile eliminate .rin acest .rocedeu sunt foarte recomandate si in ca5uri de migrene re.etate siviro5e res.iratorii-Doua .rinci.ii active din /usuioc( orientina si vicenina am/ele flavonoide 1idrosolu/ile( .rote9ea5acelulele organismului in fata actiunii mutagene a radiatiilor ultraviolete( a radiatiilor /eta si gamma-Ca atare( .e tim.ul verii( cand suntem mai vulnera/ili la radiatiile solare( dar si atunci cand sunteme.usi la radiatii din alte surse( administrarea 5ilnica a /usuiocului este foarte utila .entru .revenireamutatiilor celulelor( a .roceselor de maligni5are-

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83

Portofoliu Nursing

Documents

Transcript of Portofoliu Nursing